SUBIECTE EXAMEN LICENTA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII
SPECIALIZAREA CCIA, ICE, ICG

I. MATEMATICA

[Link]ţi noţiunile de valori şi vectori proprii ai unui operator liniar.

2. Definiţi următoarele noţiuni: media aritmetică, media aritmetică ponderată şi media
geometrică.
3. Definiţi noţiunea de probabilitate condiţionată, enunţaţi şi interpretaţi formula lui Bayes.
4. Definiţi noţiunea de procent.
5. Definiţi derivatele parţiale pentru funcţii de 2 variabile. Scrieţi formula de aproximare a unei
funcţii cu ajutorul diferenţialei.
6. Prezentaţi forma algebrică şi cea trigonometrică de reprezentare a numerelor complexe şi
operaţiile uzuale din corpul C.
7. Ce este descompunerea SVD a unei matrice de date A apartinand Rm× n, de rang r, şi cum se
calculează aproximaţia de rang k ≤ r a matricii A ?
8. Cum se defineşte compunerea a 2 funcţii reale de o variabilă reală şi care este formula de
derivare a funcţiei compuse ?
9. Scrieţi formula de integrare prin părţi şi formula de schimbare de variabilă la integrala
definită. Care este interpretarea geometrică a integralei definite ?
10. Care sunt operaţiile cu matrice? Ce este rangul unei matrice? Când o matrice este
inversabilă?
11. Ce reprezintă partea întreagă a unui număr real x ? Definiţi funcţia parte întreagă şi funcţia
parte zecimală.
12. Definiţi transformata Laplace şi stabiliţi formula de calcul a derivatei.
13. Menţionaţi modul de determinare al extremelor unei funcţii de 2 variabile, derivabilă
parţial.
14. Definiţi pentru o variabilă aleatoare discretă următoarele caracteristici numerice: valoarea
medie, dispersia şi abaterea medie pătratică.
15. Definiţia noţiunilor de distanţă (metrică) şi de spaţiu metric.

II. FIZICA

1. Enunţaţi legea conservării energiei mecanice.

2. Enunţaţi legea conservării momentului cinetic.
3. Enunţaţi teorema conservării impulsului
4. Enunţaţi legea lui Hooke
5. Enunţaţi legea lui Arhimede
6. Enunţaţi legea absorbţiei undelor
7. Enunţaţi legea I a reflexiei şi refracţiei
8. Enunţaţi legea a II-a a reflexiei şi refracţiei
9. Enunţaţi legea lui Coulomb
10. Să se definească lucrul mecanic
11. Să se definească energia cinetică
12. Să se definească energia potenţială
13. Să se definească energia mecanică
14. Să se definească căldura
15. Să se definească puterea mecanică
III. UNITATI DE MASURA
 Unităţi de măsură în S.I.
Nr. Denumire Unitate de măsură Submultipli ai Multipli ai unităţii de Unităţi practice
crt. mărime unităţii de măsură măsură
1 Masa [kg] - Kilogram 1 kg = 10 hg =102 1 kg =10 -2 q ==10 -3 t
dag =
=103 g=104 dg=105
cg=106 mg=109 μg
2 Lungime [m] - metru 1 m = 10 dm =102 1 m = 10 -1 dam =10 -2
cm = 103 mm = hm =10 -3 km = 10 -6
106 μm =109 nm Gm =10 -9 Tm
=1010 Å =1012 pm
3 Timp [s] – secundă 1 zi = 24 h = 1440 1 min = 60 s; 1 h = 60
min = 86 400 s min = 3600 s
4 Temperatura [K] – grad Kelvin
absoluta
5 Intensitatea [A] - Ampere 1A=103mA=106μ 1A=10-3kA=10-6MA
curentului A=109nA
electric
6 Intensitatea [cd] – Candela
luminoasa
7 Cantitatea de [mol] 1mol=10-3 kmol
substanţă
8 Puterea [W] – Watt 1W=103mW=106μ 1W=10-3kW =10-6MW [CP] – cal putere
W = 10-9GW 1CP = 735,49875 W
9 Presiunea [N/m2] – Newton/ 1Pa=103mPa=106 1Pa =10-3kPa =10-6Mpa bar
metru pătrat sau μPa = 10-9Gpa 1bar = 105Pa
[Pa] – Pascal
10 Rezistenţa [Ω] – Ohm 1Ω=103mΩ= 1 Ω =10-3kΩ =10-6MΩ
electrică 106μΩ=109nΩ = 10-9GΩ
11 Tensiunea [V] – Volt 1V=103mV=106 1 V =10-3kV =10-6MV
electrică μV =10-9GV
12 Sarcina electrică [C] – Coulomb 1C = 103mC =
106 μC = 109 nC =
1012 pC
13 Energia [J] – Joule 1J=103mJ=106 μJ 1 J =10-3kJ =10-6MJ =
10-9GJ
14 Forţa [N] – Newton 1N=103mN=106 1 N =10-3kN =10-6MN
= 10-9GN
μN
15 Putere electrică [W] – watt 1W=103mW=106μ 1W=10-3kW =10-6MW
activă W = 10-9GW

IV. 120 SUBIECTE DIN 12 DISCIPLINE DE SPECIALITATE

MATERIALE DE CONSTRUCTII

1. Definiţia şi unitatea de măsură în sistemul SI pentru densitatea materialelor (masa volumică)

2. Formula de calcul, semnificaţia termenilor şi unitatea de măsură în SI pentru rezistenţa la
compresiune a unui material
3. Daţi minim 2 denumiri pentru agregatele de balastieră în funcţie de dimensiunile granulelor
şi enumeraţi minim 2 produse de piatră naturală prelucrată/fasonată
4. Avantajele utilizării plăcilor de gips-carton (minim 2)
5. Scrieţi denumirea în extenso (completă) a cimenturilor notate: CEM I 42,5; CEM II/A-S
32,5R; H I 32,5; SR I 52,5
6. Daţi un exemplu de simbolizare a claselor de beton în funcţie de rezistenţa la compresiune şi
semnificaţia termenilor care apar în simbol
7. Precizaţi care rezistenţă a betonului are valoare mai mare, alegând dintre rezistenţa la
compresiune şi rezistenţa la întindere
8. Enumeraţi minim 3 tipuri de profile de oţel obţinute prin laminare la cald
9. Enumeraţi materialele componente pentru: masticul bituminos, mortarul asfaltic (bituminos),
betonul asfaltic (bituminos)
10. Denumiţi un produs pe bază de polimeri pentru izolarea termică a pereţilor şi unul pentru
instalaţii de alimentare cu apă

MECANICA CONSTRUCTIIILOR (include disciplinele de Mecanica si Statica Constructiilor)

[Link] reprezinta axa centrala pentru un sistem de forte oarecare?

2. Definiti cazurile de rezemare elementare: reazem simplu, reazem articulat, reazem incastrat.
3. Explicaţi cum variază momentele de inerţie în raport cu axele paralele? Explicaţi
semnificaţia termenului de translaţie.
4. Ce reprezintă direcţiile principale de inerţie? Cum definiţi momentele de inerţie principale?
5. Prezentati formula generala pentru stabilirea gradului de nedeterminare statica, precum si
formulele particulare pentru cazul structurilor in cadre si a grinzilor cu zabrele
6. Prezentati formula Maxwell-Mohr pentru calculul deplasarilor si particularizati aceasta
formula pentru cazul structurilor in cadre, arce si grinzi cu zabrele
7. Care sunt ipotezele simplificatoare care se fac pentru calculul eforturilor in grinzile cu
zabrele?
8. Care sunt necunoscutele cu care se opereaza in Metoda Fortelor? Explicati semnificatia
ecuatiilor de conditie din Metoda Fortelor.
9. Care sunt necunoscutele cu care se opereaza in Metoda Deplasarilor? Explicati semnificatia
ecuatiilor de conditie din Metoda Deplasarilor
10. Ce efect au cedarile de reazem si variatia de temperatura, asupra unei structuri static
determinate, respectiv asupra unei structuri static nedeterminate?
11. Definiti notiune de lungime de flambaj si precizati valorile lungimilor de flambaj pentru
cazurile elementare de rezemare ale barei comprimate.
12. Definiti notiunea de linie de influenta si explicati utilitatea acesteia in proiectarea unei
structuri
REZISTENTA MATERIALELOR

1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv

dublu T.
2. Definiţi cele 2 tipuri de deformaţii specifice. Convenţii de semne.
3. Care sunt eforturile unitare într-un punct oarecare al secţiunii transversale a unei bare şi care
este unitatea de măsură; reprezentaţi-le.
4. Definiţi forţa axială, momentul încovoietor, forţa tăietoare şi momentul de torsiune, pe cale
de rezistenţă (din interior). Relaţiile vor fi însoţite de figuri explicative.
5. Scrieţi formula lui Navier cu explicarea factorilor din relaţie, pentru secţiunile transversale
din figură (linia forţelor este verticală): o secţiune cu cel puţin o axă de simetrie şi una
nesimetrică.

6. Definiţi formula lui Juravski cu explicarea factorilor din relaţie şi reprezentaţi diagramele de
tensiuni tangenţiale pentru secţiunea solicitată de forţa tăietoare din figură. Indicaţi (grafic) aria
pentru care se scrie momentul static necesar în calculul tensiunii tangenţiale τx în punctele K,
respectiv L ale secţiunii.

7. Care este relaţia de calcul a tensiunii normale σx pentru secţiunile transversale din figură?
Explicaţi semnificaţia termenilor. Reprezentaţi în secţiunea transversală diagrama (eventual
diagramele) σx, indicând punctele extreme solicitate la compresiune, respectiv la întindere.
8. Ce reprezintă axa neutră? Indicaţi axa neutră (a.n.) şi diagrama de tensiuni normale pentru
secţiunile din figură.

9. Definiţi relaţia de calcul a tensiunii tangenţiale în cazul răsucirii pure. Explicaţi semnificaţia
termenilor pentru 2 tipuri de secţiuni (simplu conexă şi dublu conexă).
10. Pentru secţiunea transversală solicitată la compresiune excentrică de forţa axială N
acţionând ca în figură, să se reprezinte grafic sâmburele central. Să se precizeze care este
condiţia limită care se pune pentru ca în secţiune să apară doar eforturi unitare de compresiune
şi să se reprezinte diagrama tensiunii normale σx, specificând şi relaţia de calcul a acesteia.

11. Câte tipuri de probleme plane de elasticitate există. Prin ce se caracterizează fiecare stare?
Exemplificaţi.
12. Câte eforturi unitare (pe unitatea de lungime) caracterizează o placă încovoiată (dală)?
Enumeraţi-le şi explicaţi-le ca rezultante ale tensiunilor σ şi τ, izolând un colţ de placă.

DINAMICA STRUCTURILOR SI INGINERIE SEISMICA

1. Definiţi noţiunea de grad de libertate dinamică. Daţi exemple de sisteme cu un singur grad
de libertate dinamică ţi cu mai multe grade de libertate dinamică.
2. Scrieţi ecuaţia de mişcare a unui sistem cu un singur grad de libertate dinamică supus unei
forţe dinamice şi explicaţi termenii acesteia. Exemplificaţi printr-o schiţă un astfel de sistem
dinamic.
3. Explicaţi procedura de calcul a răspunsului seismic a structurilor multietajate folosind
metoda forţelor laterale. Care sunt limitările în utilizarea acestei metode?
4. Discutaţi măsurile de conformare seismică a structurilor din punct de vedere a rezistenţei şi
rigidităţii la torsiune.
5. Care sunt diferenţele esenţiale dintre conceptele de proiectare bazate pe comportarea
disipativă şi slab-disipativă a unei structuri din următoarele puncte de vedere:
- determinarea acţiunii seismice de calcul
- verificarea componentelor structurale.

METAL SI STRUCTURI METALICE

1. Curba caracteristica a otelului: Sa se exemplifice pentru un otel carbon moale cu palier de

curgere si un otel de inalta rezistenta fara palier de curgere marcandu-se punctele caracteristice
2. Marca otelului se simbolizeaza in formatul S--- J--- Z--. Sa se dea 3 exemple diferite
particularizand marcile respective de otel si explicand semnificatia notatiilor.
3. Ce este imbatranirea otelului? Ce este ecruisarea otelului? Sa se prezinte comparativ prin
intermediul curbelor caracteristice pentru S235, respectiv S460.
4. Ce sunt clasele de sectiuni, care sunt parametrii care le definesc?
5. Ce este analiza globala de ordinul II? Cum se ia in considerare in mod practic efectul
imperfectiunilor pentru analiza de ordinul II a unei structuri metalice din bare?
6. Ce tensiuni apar in cordoanele de sudura de colt? Cum se calculeaza acestea?
7. Ce tensiuni apar intr-o imbinare de continuitate realizata prin sudura cap la cap in cazul unei
platbenzi solicitate la intindere, considerand ca sudura este inclinata cu ungiul alfa fata de
directia de actiune a fortei? Sa se prezinte relatia de verificare a imbinarii
8. Care sunt modelele de cedare pentru imbinarea cu suruburi normale din figura? Prezentati
modul in care se face verificarea.

N N

N
9. Ce se intelege printr-o imbinare cu suruburi de inalta rezistenta rezistenta la lunecare? Dati
un exemplu si explicati.
10. Ce se intelege prin imbinare semi-rigida? Dar partial rezistenta?
11. Ce sunt curbele europene de flambaj? Cum se face verificarea la flambaj a unei bare
solicitata la compresiune axiala uniforma?
12. Sa se prezinte solutia constructiva pentru prinderea articulata la baza a unui stalp realizat
dintr-un profil dublu T.
13. Sa se prezinte solutia constructiva pentru prinderea incastrata la baza a unui stalp realizat
dintr-un profil dublu T.
14. Ce verificari de rezistenta si stabilitate se fac pentru inima de clasa 4 a unei grinzi?
15. Ce sisteme de contravantuire se aplica in cazul structurilor in cadre multietajate;
ierahizati-le in ordinea capacitatii de dispare a energiei induse de actiunea seismica.
BETON SI STRUCTURI DIN BETON

1. Care stadiu de lucru este folosit pt. starea limita de rezistenta, deformatii, fisurare
2. Durabilitatea elementelor din beton armat: stratul de acoperire cu beton
3. Metoda stărilor limită: caracteristicile de calcul ale betonului si armaturii
4. Enumerarea stărilor limită ale elementelor din beton armat si precomprimat
5. Reprezentarea grafica a diagramei deformaţiilor specifice la incovoiere cu forta axiala
(regula celor 3 pivoţi)
6. Secţiunea dreptunghiulară simplu armată incovoiata: ecuatiile de echilibru static
7. Enumerarea si definirea celor 3 forte taietoare capabile care stau la baza calculului la taiere
8. Oboseala: care sunt factorii care influentează reducerea rezistentei betonului si
armăturii;cum se produce ruperea în cazul solicitării de oboseală ?
9. Procedee de precomprimare
10. Ce se intelege prin decompresiunea sectiunilor din beton precomprimat?
11. Care sunt particularităţile armării pe două direcţii a plăcilor din beton armat
12. Care sunt principiile de calcul şi alcătuire antiseismică a structurilor cu schelet structural
din beton armat
13. Care sunt principiile de dimensionare şi verificare a pereţilor structurali din beton armat
14. Exemplificaţi solutiile de armare la pereţii structurali din beton armat monolit
15. Exemplificaţi principalele metode de reabilitare ale structurilor din beton armat

CLĂDIRI

1. Solutii constructive pentru plansee din beton armat monolit pentru cladiri
2. Plansee partial prefabricate
3. Efectul de saibă al planseelor
4. Alcătuirea functională a scărilor cu doua rampe
5. Calculul si alcătuirea scărilor cu rampe si podeste
6. Reguli generale de alcătuire a clădirilor cu pereti structurali din zidărie
7. Alcătuirea spatială a acoperisurilor cu panta mare
8. Alcătuirea acoperisurilor de tip terasă-detaliu
9. Protecsia elementelor de constructie împotriva umiditătii terenului
10. Pereti de închidere si compartimentare din gips-carton
11. Elemente constructive specifice la clădiri: buiandrugi
12. Elemente de închidere vitrate: pereti cortina
13. Elemente constructive la acoperisuri cu panta mare: învelitori ceramice
14. Pardoseli flotante
15. Sisteme de fundare la clădiri

FIZICA CONSTRUCȚIILOR

1. Care sunt rezistentele la transfer termic minime pentru elementele anvelopei? Care este
conditia de evitare a aparitiei condensului pe suprafata interioară?
2. Influenta barierei contra vaporilor la îmbunătătirea performantelor termotehnice ale unui
perete exterior
3. Comentati avantajele si dezavantajele solutiei de îmbunătătire a rezistentei la transfer termic
prin dispunerea termoizolatiei la interior si [Link]
4. La ce se referă certificarea energetică a clădirilor? Ce contine certificatul energetic al
clădirilor? Enumerati minim 5 tipuri de penalităti care se pot acorda unei clădiri.
5. Acustica încăperilor si reguli de reducere a zgomotului aerian

CONSTRUCŢII DE LEMN

1. Caracteristicile fizice ale lemnului

2. Calculul elementelor din lemn cu secţiune simplă solicitate la
Incovoiere dreaptă şi oblică
3. Alcatuirea fermelor din lemn cu descarcare pe elemente structurale amplasate pe directie
transversala
4. Alcatuirea fermelor din lemn cu descarcare pe elemente structurale amplasate pe directie
longitudinala
5. Plansee cu grinzi de lemn

TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

1. Ce trebuie să conţină o fişă tehnologică?

2. Care sunt etapele în realizarea lucrării de trasare a unei construcţii?
3. Cum se realizează verificarea planeităţii şi verticalităţii cofrajului?
4. Care sunt principalele condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească agregatele?
5. Ce reguli se vor respecta şi ce măsuri se vor lua în cazul betonării pe timp friguros?
6. Care sunt principalele reguli care trebuie respectate la poziţionarea şi realizarea rosturilor
tehnologice de lucru în cazul construcţiilor din beton armat monolit?

GEOTEHNICĂ

1. Componentele pământurilor – faza solidă, compoziţia chimico-mineralogică.

2. Caracteristici fizice ale pământurilor – densitatea scheletului mineral şi a pământului
(ρs, γs, ρ, γ).
3. Umiditatea pământurilor şi gradul de umiditate (w, Sr).
4. Indicele porilor, porozitatea pământurilor şi gradul de îndesare (e, emax, emin, n%, ID).
5. Limitele de plasticitate, indicele de plasticitate şi de consistenţă (wL, wP, IP, IC).
6. Studiul compresibilităţii pământurilor în condiţii de laborator. Încercarea edometrică.
7. Rezistenţa la forfecare a pământurilor, definiţie, Legea lui Coulomb.
8. Împingerea pământurilor. Diagrame de presiuni din împingerea pământului şi sarcini
uniform distribuite.
9. Ziduri de sprijin. Clasificarea zidurilor de sprijin şi verificarea presiunilor pe teren.
10. Ziduri de sprijin. Verificările de stabilitate a zidurilor de sprijin.

FUNDAŢII

1. Fundaţii alcătuite din bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. Alcătuire
constructivă. Dimensionarea tălpii fundaţiei.
2. Fundaţie alcătuită dintr-un bloc din beton armat. Alcătuire constructivă. Dimensionarea
tălpii fundaţiei.
3. Fundaţii continue din beton simplu sub pereţi portanţi din zidărie de cărămidă. Alcătuire şi
dimensionare.
4. Fundaţii directe sub stâlpi cu sarcini mari. Alcătuire constructivă. Principii de calcul.
5. Fundaţii continue sub stâlpi. Elemente constructive. Principii de armare.
6. Fundaţii pe reţele de grinzi. Alcătuire. Principii constructive.
7. Radiere de greutate.
8. Piloţi din beton armat prefabricaţi. alcătuire. Principii de armare.
9. Piloţi executaţi sub protecţia noroiului bentonitic.
10. Calculul capacităţii portante a piloţilor izolaţi la sarcini verticale. Principii de calcul.

V. STUDII DE CAZ/ PROBLEME

GEOTEHNICĂ

Problema 1
Să se determine caracteristicile fizice (greutatea volumică a pământului, γd, porozitatea,
n, indicele porilor, e, indicele porilor în starea cea mai afânată, emax, indicele porilor în starea
cea mai îndesată, emin, gradul de îndesare, ID, gradul de umiditate, Sr, greutatea volumică a
pământului în stare saturată, γsat, greutatea volumică submersată, γ’) ale nisipului care în stare
naturală are umiditatea w = 25%, greutatea volumică γ = 17,5 kN/m3 şi greutatea volumică a
scheletului γs = 26,5 kN/m3. Se mai cunosc: greutatea volumică a nisipului uscat în stare
afânată γd1 = 13,0 kN/m3 şi greutatea volumică a nisipului uscat în starea cea mai îndesată γ d2 =
15,8 kN/m3.

Rezolvare 1:
Greutatea volumică a pământului în stare uscată rezultă din relaţia:
γ 17,5
γd = = = 14,0 kN/m3
1 + w 1 + 25 100

Porozitatea se determină cu relaţia:

γs −γd 26,5 − 14,0

n% = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 47,2%
γs 26,5

Indicele porilor este dat de relaţia:

n 47,2 100
e= = = 0,894
1 − n 1 − 47,2 100
Indicele porilor în starea cea mai afânată este:

γ s − γ d1 2 6,5 − 1 3,0
em ax = = = 1,0 3
γ d1 1 3,0
Indicele porilor în starea cea mai îndesată este:
 γ s − γ d 2 26,5 − 15,8
em in = = = 0,678
γ d2 15,8

Gradul de îndesare se determină cu relaţia:

em ax − e 1,03 − 0,894
ID = = = 0,742
em ax − em in 1,03 − 0,67 8

Gradul de umiditate rezultă din relaţia:

w ⋅ γ s 25 100⋅ 26,5
Sr = = = 0,742
e⋅γ w 0,894⋅ 10,0
Greutatea volumică a pământului în stare saturată este dată de relaţia:
γ sa t = γ d + n ⋅ γ w = 1 4,0 + 4 7,2 1 0 0⋅ 1 0 = 1 8,7 2k N /m3
Greutatea volumică submersată este:

γ ' = γ sat − γ w = 18,72 − 1 0 = 8,72 kN /m3

Problema 2
O probă de argilă saturată cântăreşte în stare naturală, m 1 = 490,2 g, iar după uscare, m2
=368,2 g. Greutatea volumică a scheletului, γs, a fost determinată în laborator şi este de 27,2
kN/m3. Să se calculeze celelalte caracteristici fizice ale argilei (umiditatea,w, indicele porilor,
e, porozitatea, n, greutatea volumică a pământului în stare uscată, γd, greutatea volumică a
pământului în stare saturată, γsat).

Rezolvare 2:
Umiditatea este dată de relaţia:

m1 − m2 490,2 − 368,2
w= ⋅ 100 = ⋅ 100 = 33,1%
m2 3 68,2
Indicele porilor este:

γ s 33,1 27,2
e = w⋅ = ⋅ = 0,90
γ w 100 10
Porozitatea este:
e 0,90
n= ⋅ 100 = ⋅ 100 = 47,4%
1+ e 1 + 0,90
Greutatea volumică a pământului în stare uscată este:
γ d = γ s ⋅ ( 1 − n ) = 2 7,2 ⋅ ( 1 − 4 7,4 1 0 0) = 1 4,3k N /m3
Greutatea volumică a pământului în stare saturată este:
γ s a t = γ d + n ⋅ γ w = 1 4,3 + 4 7,4 1 0 0⋅ 1 0= 1 9,0 4k N /m3
Problema 3
Unui pământ argilos i s-a determinat umiditatea, w = 40%, limita inferioară de
plasticitate, wP = 15% şi limita superioară de plasticitate, wL = 60%. Să se calculeze valoarea
indicelui de plasticitate, IP şi a indicelui de consistenţă, IC.

Rezolvare 3:
Indicele de plasticitate este dat de relaţia:
I P = wL − wP = 6 0 − 1 5 = 4 5%
Indicele de consistenţă este dat de relaţia:
wL − w 60 − 40
IC = = = 0,44
wL − wP 60 − 15

Problema 4
Să se determine modulul de deformaţie edometric, M2-3 şi modulul de deformaţie al
terenului, E pentru un nisip argilos (cu indicele de consistenţă, IC = 0,55 şi indicele porilor, e =
0,47) care înregistrează următoarele tasări specifice:pentru presiunea de 50 kPa, ε0 = 1,20%, la
100 kPa ε1 = 2,13%, la 200 kPa ε2 = 3,95%, la 300 kPa ε3 = 5,15% , la 500 kPa ε4 = 7,49%, iar
la 300 kPa ε5 = 7,31%, la 100 kPa ε6 = 6,70% şi care sunt prezentate sub forma curbei de mai
jos:

Valorile coeficientului de corecţie

M0
Denumirea pământurilor IC Valorile M0 pentru e egal cu:
0,41-0,60 0,61-0,80 0,81-1,00 1,01-10,0
Nisip - 1,0 1,0 - -
Nisip argilos, praf nisipos, 0,00-1,00 1,6 1,3 1,0 -
argilă nisipoasă
Praf, praf argilos, argilă 0,76-1,00 2,3 1,7 1,3 1,1
prăfoasă 0,50-0,75 1,9 1,5 1,2 1,0
Argilă, argilă grasă 0,76-1,00 1,8 1,5 1,3 1,2
0,50-0,75 1,5 1,3 1,1 1,1

Rezolvare 4:
Modulul de deformaţie edometric este dat de relaţia:
∆ p p300 − p200 300− 200
M 2− 3 = = = = 83,33kPa
∆ε ε3 − ε2 5,15 − 3,95
Modulul de deformaţie al terenului este dat de relaţia:
E = M o ⋅ M 2− 3
Deoarece pământul analizat este un nisip argilos, cu indicele de consistenţă, I = 0,55 C
0
şi cu indicele porilor, e = 0,47, valoarea coeficientului de corecţie M se poate determina din
tabelul de mai sus ca fiind egală cu 1,6.
 Astfel,
E = 1,6 ⋅ 83,33 = 133,33kPa

Problema 5
Pe probe de pământ cu secţiunea de 36 cm2 s-au efectuat încercări de forfecare directă,
obţinându-se următoarele rezultate:
σ 100,00 kPa 200,00 kPa 300,00 kPa
δmax 0,750 mm 0,850 mm 0,960 mm
Tmax 0,386 kN 0,438 kN 0,494 kN
τmax 107 kPa 122 kPa 137 kPa
Să se determine parametrii rezistenţei la forfecare, unghiul de frecare interioară Φ şi
coeziunea c (folosind metoda celor mai mici pătrate) şi să se traseze dreapta lui Coulomb.
Se precizează că relaţiile de determinarea a parametrilor rezistenţei la forfecare folosind
metoda celor mai mici pătrate sunt:

n n n n n n n
n ⋅ ∑ σ i ⋅ τ fi − ∑ σ i ⋅ ∑ τ fi ∑ σ i ⋅ ∑ τ fi − ∑ σ i ⋅ τ fi ⋅ ∑ σ i
2

tgΦ = 1 1 1
2
c= 1 1 1
2
1

n ⋅ ∑ σ i2 −  ∑ σ i  n ⋅ ∑ σ i2 −  ∑ σ i 
n n n n

1 1  1 1 

Rezolvare 5:
Folosind metoda celor mai mici pătrate unghiul de frecare interioară a pământului este
dat de relaţia:
3 ⋅ (100⋅ 107 + 200⋅ 122 + 300⋅ 137) − (100 + 200 + 300) ⋅ (107 + 122 + 137)
tgΦ = = 0,15
( )
3 ⋅ 1002 + 2002 + 3002 − (100 + 200 + 300)
2


Φ = 8,53
Folosind metoda celor mai mici pătrate coeziunea pământului este dată de relaţia:

c=
(100 2
)
+ 2002 + 3002 ⋅ (107 + 122 + 137) − (100⋅ 107 + 200⋅ 122 + 300⋅ 137) ⋅ (100 + 200 + 300)
= 92kPa
( )
3 ⋅ 1002 + 2002 + 3002 − (100 + 200 + 300)
2

Cu ajutorul perechilor de valori σ şi τmax se trasează dreapta lui Coulomb.

FUNDAŢII

Problema 1
Pentru zidul de sprijin de greutate din figura alăturată să se traseze diagrama de presiuni
din împingerea pământului şi să se determine împingerea activă a pământului (mărime, punct
de aplicaţie, direcţie şi sens) ştiind că se cunosc:
– înălţimea zidului de sprijin H = 4,0 m;
– în spatele zidului de sprijin se află pământ omogen cu următoarele caracteristici:
γ = 18,0 kN/m3, Φ = 300, c = 0 kN/m2;
– unghiul de frecare dintre zid şi pământ, δ = (1/2…2/3) Φ;
 – coeficientul împingerii active, Ka = 0,299.

Rezolvare 1:
Dacă se alege = 17,50
(
δ = ( 1 / 2...2 / 3) ⋅ Φ = 1 50...2 00 ) δ

Calculul presiunilor la nivelul B şi A:

pB = γ ⋅ 0 ⋅ Ka = 0
kN/m2
p A = γ ⋅ H ⋅ K a = 18 ⋅ 4 ⋅ 0,299 = 21,528
Calculul împingerii active a pământului:
kN/m
H ⋅ γ ⋅ H ⋅ Ka γ ⋅ H2 18 ⋅ 4 2
Pa = S diagramei_de_presiuni = = ⋅ Ka = ⋅ 0,299 = 43,056
2 2 2
Calculul poziţiei punctului de aplicaţie al împingerii:
z = H/3 = 4/3 = 1,33 m ( măsurată de la talpa zidului)

Problema 2
Să se determine lăţimea şi înălţimea unei fundaţii continue rigide (prezentată în figura
alăturată) situată sub un perete de rezistenţă, realizat din zidărie de cărămidă, ştiind că se
cunosc:
 – încărcarea Q = 178 kN/ml;
– lăţimea peretelui b = 37,5 cm;
– adâncimea de îngheţ hîng = 0,7 m;
– γbeton = 24,0 kN/m3;
– terenul de fundare este un nisip aflat în stare îndesată cu următoarele caracteristici: ID =
0,8, ptr = 300 kN/m2, tgαadmis = 1,30.

Rezolvare 2:
Se stabileşte adâncimea de fundare:
Df = hîng+ (0,1…0,2) m = 0,7 + 0,1 = 0,8 m
Considerând un tronson de 1 m din lungimea fundaţiei continue, încărcată centric,
condiţia de determinare a lăţimii B este:
(1)
Q + Gf
p= ≤ ptr
B ⋅1
unde Gf = înlocuim Gf în relaţia (1) şi vom avea
n ⋅ B ⋅ H ⋅ 1 ⋅ γ bet = 1,2 ⋅ B ⋅ 0,9 ⋅ 1 ⋅ 24
=> =>
175 + 1,2 ⋅ B ⋅ 0,9 ⋅ 24 175 + 1,2 ⋅ B ⋅ 0,9 ⋅ 24 ≤ 300 ⋅ B
≤ 300
B ⋅1
B∙(300- ) ≥ 175 => B m => se alege B = 0,65 m
1,2 ⋅ 0,9 ⋅ 24 ≥ 175
= 0,6384
274,08
Conform figurii H = Df + 0,1 => H = 0,9 m
Pentru H = 0,9 m se verifică condiţia de rigiditate:
tgα ≥ tgα a dm

H 0,9
tgα = = = 6,545
( B − 0,375) / 2 0,1375
 1,30
tgα adm =

Problema 3
Să se determine presiunea convenţională de calcul pentru o fundaţie izolată rigidă cu
dimensiunile în plan orizontal ale blocului de beton simplu de 2,30 x 3,00 m, cu adâncimea de
fundare Df = 1,80 m şi stratul de fundare alcătuit dintr-o argilă prăfoasă (e = 0,8, I C = 0,75),
ştiind că se dispune de următoarele date (STAS 3300/2-85):
Presiunea convenţională de calcul se determină conform STAS 3300/2-85 cu relaţia:
, [kN/m2]
pconv = p conv + C B + C D

în care: - presiunea convenţională de bază;

p conv

- corecţia de lăţime;
CB
- corecţia de adâncime.
CD
Valorile presiunii convenţionale de bază pentru pământuri coezive
p conv

Denumirea terenului de fundare Indicele Consistenţaa) b)

porilorb) e IC = 0,5 IC = 1,0
, [kN/m2]
p conv

Cu plasticitate redusă( ): nisip 0,5 300 350

I P ≤ 10% 0,7 275 300

argilos, praf nisipos, praf

Cu plasticitate mijlocie ( ): 0,5 300 350
10% < I P ≤ 20% 0,7 275 300
1,0 200 250
nisip argilos, praf nisipos argilos, praf argilos,
argilă prăfoasă nisipoasă, argilă nisipoasă,
argilă prăfoasă
Cu plasticitate redusă( ): argilă 0,5 550 650
I P > 20% 0,6 450 525
0,8 300 350
nisipoasă, argilă prăfoasă, argilă, argilă grasă 1,1 225 300
La pământuri coezive având valori intermediare ale indicelui porilor e şi a indicelui de consistenţă IC, se
admite interpolarea liniară a valorii presiunii convenţionale de calcul după IC şi e succesiv.
Corecţia de lăţime:
– pentru B < 5 m se determină cu relaţia:
 , [kN/m2]
C B = p conv ⋅ K1 ⋅ ( B − 1)

unde K1 este un coeficient care are valoarea: 0,1 pentru pământuri necoezive cu excepţia
nisipurilor prăfoase şi 0,05 pentru pământuri prăfoase şi pământuri coezive.
– pentru B 5 m corecţia de lăţime este:
≥
pentru pământuri necoezive, cu excepţia nisipurilor prăfoase;
C B = 0,4 ⋅ p conv

pentru nisipuri prăfoase şi pământuri coezive.

C B = 0,2 ⋅ p conv

Corecţia de adâncime se determină cu relaţiile:

– pentru Df < 2 m:
Df − 2
C D = p conv ⋅
4
– pentru Df > 2 m:
(
CD = K 2 ⋅ γ ⋅ D f − 2 )
în care: = 18,8 kN/m2;
γ
K2 – coeficient conform tabelului următor:

Valorile coeficientului K2
Denumirea pământurilor K2
Pământuri necoezive, cu excepţia nisipurilor prăfoase 2,5
Nisipuri prăfoase şi pământuri coezive cu plasticitate redusă şi mijlocie 2,0
Pământuri coezive cu plasticitate mare şi foarte mare 1,5

Rezolvare 3:
Presiunea convenţională de calcul se determină cu relaţia:
pconv = p conv + CB + CD
Presiunea convenţională de bază se determină prin interpolare liniară din primul
p conv
tabel în funcţie de e şi IC => = 325 kN/m2
p conv
Pentru B = 2,30 m (adică B < 5 m) corecţia de lăţime se determină cu relaţia:
unde K1 = 0,05 pentru pământuri coezive.
CB = p conv ⋅ K 1 ⋅ ( B − 1)
 = 325 ∙ 0,05 ∙ (2,30 - 1) = 21,125 kN/m2
CB = p conv ⋅ K 1 ⋅ ( B − 1)
Pentru Df = 1,80 m (Df < 2 m) corecţia de adâncime se determină cu relaţia:
CD = ⋅ = 325∙ = - 16,25 kN/m2
p conv D f − 2 1,80 − 2
4 4
Presiunea convenţională de calcul este:
= 325 + 21,125 – 16,25 = 329,875 kN/m2
pconv = p conv + CB + CD

Problema 4
Să se stabilească tipul şi alcătuirea constructivă a unei sprijiniri pentru o săpătură
îngustă cu adâncimea de 2,5 m executată într-o argilă prăfoasă plastic consistentă.

Răspuns 4:
În cazul pământurilor argiloase suficient de consistente pentru a asigura stabilitatea
pereţilor săpăturilor înguste se folosesc sprijinirile orizontale.
Alcătuirea constructivă a unei sprijiniri orizontale:

Problema 5
Să se prezinte alcătuirea constructivă pentru o fundaţie izolată rigidă sub un stâlp din
beton armat precum şi condiţiile pentru determinarea dimensiunilor blocului din beton simplu.

Rezolvare 5:
Fundaţia izolată rigidă sub un stâlp din beton armat este alcătuită din bloc din beton
simplu şi cuzinet din beton armat.
 Dimensiunile în plan orizontal pentru blocul din beton simplu se determină din condiţia
de capacitate portantă pmax ≤ ptr unde:
pmax - presiunea maximă pe talpa fundaţiei;
ptr - capacitatea portantă a terenului de fundare.
Înălţimea blocului din beton simplu se determină din condiţia de rigiditate:
tgα ≥ tgα a dm

CONSTRUCTII METALICE

1. Elemente solicitate la incovoiere

Să se facă toate verificările de rezistenţă şi stabilitate pentru grinda simplu rezemată, cu
deschiderea de 7,5m, realizată din profile europene IPE 400 S420, încărcată cu o sarcină uniform
distribuită cu intensitatea de 22.65 kN/m. Grinda nu este fixată lateral decât în dreptul reazemelor. Nu
sunt prevăzute dispozitive speciale în rezemări care să prevină deplanarea liberă a secţiunii, iar
secţiunea este liberă să se rotească în jurul axei minime de inerţie.
 1 – blocajele laterale
 Determinarea eforturilor de calcul
;
M y , Ed = 0.125 ⋅ 22.65 ⋅ L2 =159.260 mm Vz , Ed = 0.5 ⋅ 22.65 ⋅ L = 84.339 mm

 Clasa sectiunii
; talpa clasa
b − t w − 2 ⋅ r 180 − 8.6 − 2 ⋅ 21 c 649
c= = = 64.7 mm = = 4.973 < 9 ⋅ ε = 9 ⋅ 0.75 = 6.75 ⇒
2 2 t f 13.5
1
; inima
c = h − 2t f − 2 r = 400 − 2 ⋅13.5 − 2 ⋅21 =331 mm c 331
= = 38.49 < 72 ⋅ ε = 72 ⋅ 0.75 = 54 ⇒
t w 8.6
clasa 1
 Verificarea la încovoiere
;
W pl ⋅ f y 1,307.1 ⋅ 103 ⋅ 420
M c, Rd = M pl , Rd = = = 548,980 N = 548.98 kN
γM 0 1.0
secţiunea verifică
M Ed 159.3
= = 0.29 ≤ 1.0 ⇒
M c, Rd 549

 Rezistenţa la forfecare

Avz = A − 2 ⋅b ⋅t f + t f ⋅( tw +2 ⋅r) =6, 450 −2 180

⋅ 13.5
⋅ +13.5 (8.6
⋅ ⋅ =4, 273 mm2
+2 21)

;
Avz ⋅ ( f y / 3 4, 273 ⋅ 420 VEd 84.94
V pl , z , Rd = = =1,036 kN V = = 0.082 ≤1.0
γM 0 3 ⋅ 1.0 c , Rd 1,036

 Rezistenţa la încovoiere-răsucire

π2 ⋅ E ⋅ I z   k  I w (k ⋅ L) 2 ⋅ G ⋅ I t
2 
2
M cr = C1 ⋅ ⋅   ⋅ + + (C2 ⋅ zg ) − C2 ⋅ zg 
(k ⋅ L) 2   kw  I z π2 ⋅ E ⋅ I z 

M cr = T1 ⋅  T2 + T3 + T42 − T4  =

= 547.13 ⋅103 ⋅  37.18 ⋅103 + 84.81 ⋅103 + 90.8 2 − 90.8  = 147.78 kNm
 W pl , y ⋅ f y 1,307.1 ⋅ 103 ⋅ 420
λ LT = = =1.927
M cr 147.78 ⋅ 106

φ LT = 0.5 ⋅ 1 + α LT ⋅ ( λ LT − λ LT ,0 ) + β ⋅ λ y 
2
 
= 0.5 ⋅ 1 + 0.49 ⋅ (1.927 − 0.4) + 0.75 ⋅1.9272  = 2.267
 

1
χ LT = =
2
φ LT + φ LT − β ⋅ λ LT
1 1
= = 0.263 < 2
= 0.269
2 2
2.267 + 2.267 − 0.75 ⋅1.927 λ LT

fy 420
M b, Rd = χ LT ⋅ Wpl , y ⋅ = 0.263⋅ 1,307.1⋅ 103 ⋅ = 144.37 kN
γM1 1

⇒ Grinda nu verifică
M y , Ed 159.26
= = 1.10 ≥ 1.00
M b, Ed 144.37

2. Elemente solicitate la compresiune si încovoiere

Se consideră stâlpul unei hale parter cu noduri fixe, cu prinderea la bază realizată în soluţie
articulată pe ambele direcţii. Rigla cadrului transversal transmite stâlpului efort axial, forţa tăietoare şi
moment încovoietor. Stâlpul are înălţimea de 6.5 m şi este realizat din profil laminat I cu tălpi late
HEB320 marca S235. Se cere să se facă verificările de rezistenţă şi stabilitate necesare.

N N
V M

L L

y
z
y
z

Forţa axială NEd = 215 kN

Forţa tăietoare VEd = 100 kN
Moment încovoietor MEd = 450 kNm
 ⇒ talpa clasa 1
c 117.25
= = 5.72 < 9 ⋅ ε = 9⋅ 1= 0
tf 20.5

⇒ inima clasa 1
d w 225 396 ⋅ ε 396 ⋅1
= = 19.565 < = = 50.76
tw 11.5 13 ⋅ α − 1 13 ⋅ 0.677 − 1

 Rezistenţa la forfecare
; Efectul V asupra M
Av , z ⋅ f y 5,173 ⋅ 235 VRd 100
V pl , z , Rd = = = 701.85 kN = = 0.142 ≤ 0.5
3 ⋅ γM 0 3 ⋅ 1.0 Vc , Rd 701.85

 Verificarea la forţă axială

; ⇒ secţiunea verifică
A⋅ fy 161.3 ⋅10 ⋅ 235 2 N Ed 215
N c , Rd = = = 3,791 kN = = 0.057 ≤ 1.0
γM 0 1.0 N c , Rd 1,791

Efectul N asupra Mpl,Rd,y

N Ed = 215 kN ≤ 0.25 ⋅ N pl, Rd = 0.25 ⋅3,791 = 947,75 kN

0.5 ⋅ hw ⋅ tw ⋅ f y 0.5 ⋅ 279 ⋅ 11.5 ⋅ 235

N Ed = 215 kN ≤ = = 377 kN
γM 0 1

 Verificarea la încovoiere
; ⇒ secţiunea
W pl ⋅ f y 3
2,149.2 ⋅10 ⋅ 235 M Ed 450
M c , Rd = M pl , Rd = = = 505.06 kNm = = 0.891 ≤ 1.0
γM 0 1.0 M c , Rd 505
verifică
 Verificările de pierdere a stabilităţii

N Ed M y , Ed + ∆M y , Ed
+ k yy ⋅ ≤1
χ y ⋅ N Rk χ LT ⋅ N y , Rk
γM1 γM1

N Ed M y , Ed + ∆M y ,Ed
+ k zy ⋅ ≤1
χ z ⋅ N Rk χ LT ⋅ M y, Rk
γM1 γM1

 Factorii de reducere pentru flambajul prin încovoiere-răsucire

;
π2 ⋅ E ⋅ I y 3,142 ⋅ 2,1⋅ 105 ⋅ 30824 ⋅ 10 4 A⋅ f y 161,3 ⋅ 102 ⋅ 235
N cr, y = 2
= =15104 kN λ y = = = 0,501
Lcr ,y 6500 2 N cr , y 15104
 ;
2 2 5 4
π ⋅ E ⋅ I z 3,14 ⋅ 2,1 ⋅10 ⋅9239 ⋅10 A⋅ f y 161,3 ⋅10 2 ⋅ 235
N cr , z = 2
= =4528 kN λ z = = = 0,915
Lcr ,z 6500 2 N cr , z 4528

φ y = 0,5 ⋅ 1 + α y ⋅ (λ y − 0,2) + λ y2  = 0,5⋅ 1+ 0,34⋅ (0,501− 0, 2)+ 0,5012  = 0,676

1 1
χy = = =0,884
φ y + φ 2y − λ 2y 0,676 + 0,676 2 − 0,501 2

φz = 0,5 ⋅ 1 + α z ⋅ ( λ z − 0,2) + λ2z  = 0,5 ⋅1 +0,49 ⋅(0,915 −0,2) +0,915 2 =1.093

1 1
χz = = =0,591
φz + φz2 − λz2 1,093 + 1,0932 −0,9152

 Factorii de reducere pentru flambajul prin încovoiere-răsucire

2
π2 ⋅ E ⋅ I z I w Lcr ,LT ⋅ G ⋅ I t
M cr = C1 ⋅ 2
⋅ +
Lcr , LT
Iz π2 ⋅ E ⋅ I z

(c1 = 1.00)
M cr ,0 = T1 ⋅ T2 + T3 = 4,532 ⋅106 ⋅ 2,242 ⋅104 + 4,099 ⋅104 = 1141 kNm

M cr = C1 ⋅ M cr,0 = 1,77 ⋅1141 = 2020 kNm

W pl , y ⋅ f y 2149.2 ⋅ 106 ⋅ 235

λ LT = = =0,5
M cr 2020 ⋅ 106

φ LT = 0,5 ⋅ 1 + α LT ⋅ ( λ LT − λ LT ,0 ) + β ⋅ λ LT 
2
 
= 0,5 ⋅ 1 + 0,34 ⋅ (0,5 − 0, 4) + 0,75 ⋅ 0,52  = 0,618
 

1
χ LT = =
2
φLT + φLT − β ⋅ λ LT
1  1 
= = 0,944 <  1; 2 = 3,177 
2 2
0,618 + 0,618 − 0,75 ⋅ 0,5  λ LT 

kc =
1
=
1
= 0,752 f = 1 − 0,5 ⋅ (1 − k c ) ⋅ 1 − 2 ⋅ (λ LT − 0,8) 2 
 
1,33 − 0,33 ⋅ ψ 1,33 − 0
= 1 − 0,5 ⋅ (1 − 0,752) ⋅ 1 − 2 ⋅ (0,5 − 0,8) 2  = 0,898 < 1
 
 χ LT 0,944
χ LT ,mod = = =1,051 >1 ⇒ χLT ,mod =1,00
f 0,898

 Calculul factorilor de interacţiune kyy şi kzy

;
N Ed 215 N 215
1− 1 − 1 − Ed 1−
N cr , y 15104 N cr , z 4528
µy = = = 0,998 µ z = = = 0,98
N Ed 215 N Ed 215
1− χy ⋅ 1 − 0,884 ⋅ 1 − χz ⋅ 1 − 0,591 ⋅
N cr , y 15104 N cr , z 4528

;
W pl , y 2149,2 W pl , z 939,1
wy = = = 1,116 ≤ 1.5 wz = = = 1,525 > 1,5 ⇒ w z = 1.5
Wel , y 1926,5 Wel , z 615,9

1  π2 ⋅ E ⋅ I w 
N cr ,T = ⋅  G ⋅ It + =
i02  Lcr2 
 ,T 
1  4 3,14 ⋅ 2,1⋅ 10 ⋅ 2071812 ⋅ 10 
2 5 6
= ⋅  80770 ⋅ 230 ⋅ 10 +  = 11570kN
24,83 ⋅ 103  65002 

i02 = iy2 + iz2 + y02 + z02 =138.2 2 +75.7 2 =24.83 10

⋅ 3 mm 2

unde y0, z0 sunt coordonatele centrului de tăiere faţă de centrul de greutate;.

;
Wy ⋅ f y 2149.2 ⋅106 ⋅ 235
λ LT ,0 = = = 0,665
M cr ,0 1141 ⋅106

: ;
λ LT ,0 > λ 0 lim ε y ⋅ α LT
Cmy = Cmy ,0 + (1− Cmy ,0 ) ⋅
1 + ε y ⋅ α LT

2 α LT
CmLT = Cmy ⋅ ≥ 1.0
 N Ed   N Ed 
1 − N  ⋅ 1 − N 
 cr , z   cr ,TF 

;
6 2
M y ,Ed A 325 ⋅ 10 161,3 ⋅10 IT 230 ⋅ 103
εy = ⋅ = ⋅ =12,656 α LT = 1 − = 1 − = 0.999 ≥1
N Ed Wel , y 215 ⋅ 103 1926.5 ⋅103 Iy 30,824 ⋅ 104
 :
ψy =0 N Ed
Cmy ,0 = 0,79 + 0,21 ⋅ ψ y + 0,36 ⋅( ψy + 0,33) ⋅ =
N cr , y
215
= 0,79 + 0,21 ⋅ 0 + 0,36 ⋅(0 + 0,33) ⋅ = 0,79
15104

Cmy CmLT
 Calculul parametrilor şi
ε y ⋅ α LT
Cmy = Cmy ,0 + (1 − Cmy ,0 ) ⋅ =
1 + ε y ⋅ α LT
12,656 ⋅ 0.999
= 0,79 + (1 − 0,79) ⋅ = 0.954
1 + 12,656 ⋅ 0.999 ;

2 α LT
CmLT = Cmy ⋅ =
 N Ed   N Ed 
1 − N  ⋅ 1 − N 
 cr , z   cr ,TF 

0.999
= 0.9542 ⋅ = 0.94 < 1 ⇒ CmLT = 1
 215   215 
1 −  ⋅ 1 − 
 4528   11570 

C yy Czy
 Calculul factorilor şi

λ max = max (λ y ;λ z ) = λ z = 0,915

 1.6 2 1.6   Wel , y

C yy = 1 + ( w y − 1) ⋅  1 − ⋅ C my ⋅ λ max − ⋅C 2my ⋅ λ2max ⋅n pl −b LT ≥
 wy wy   W pl, y

N Ed N Ed 215 ⋅ 103
n pl = = = = 0,0567
N Rk Ay ⋅ f y 161,3 ⋅102 ⋅ 235
γM1 γM1 1,0

M y , Ed M z , Ed
bLT = 0.5 ⋅ α LT ⋅ λ 02 ⋅ ⋅ = 0 ( M z, Ed = 0)
χ LT ⋅ M pl , y , Rd M pl , z , Rd
γM1 γM1

 1,6 1,6  
C yy = 1 + (1,116 − 1) ⋅  1 − ⋅ 0,9542 ⋅ 0,915 − ⋅ 0,9582 ⋅ 0,6332  ⋅ 0,0567  =
 1,116 1,116  
Wel , y 1926,5
= 0.9915 > = = 0,896
W pl , y 2149,2

 2
Cmy 2
⋅ λ max   w y W el, y
C zy = 1 + (w y − 1) ⋅  2 −14 ⋅  ⋅ n pl − d LT  ≥ 0.6 ⋅ ⋅
 w5y 
  wz W pl , y
 
 λ0 M y , Ed M z , Ed
d LT = 2 ⋅ α LT ⋅ ⋅ ⋅ =0 ( M z, Ed =0)
0.1 + λ04 Cmy ⋅ χ LT ⋅ M pl, y, Rd Cmz ⋅ M pl, z, Rd

 0,9842 ⋅ 0,9152  
C zy = 1 + (1,116 − 1) ⋅  2 − 14 ⋅  ⋅ 0,0567 =
 1,1165  
1,116 1926,5
= 0,9726 ≥ 0,6 ⋅ ⋅ = 0,4639
1,5 2149,2

 Calculul factorilor de interacţiune.

1 1 0,998 1
k yy = Cmy ⋅ CmLT ⋅ ⋅ = 0,954 ⋅ 1⋅ ⋅ = 0,9603
N 215 0,9915
1 − Ed C yy 1−
N cr , z 15104

µz 1 wy
=
k zy Cm⋅
y ⋅LT ⋅ ⋅⋅ =
Cm 0,6
N C zy wz
1 − Ed
N cry,
0,98 1 0,995
=⋅
0⋅541
,9 ⋅ ⋅⋅ = 0,6 0.4765
215 0,9726 1
,5
1−
15104

µz 1 wy
k zy C=
m⋅
yC⋅
mT ⋅⋅⋅ =
L 0
,6
N C zy wz
1 − Ed
N cry,
0
,98 1 1
,11
6
=⋅
⋅
0,9
5 ⋅ ⋅⋅ =
41 0,6 0,5
047
215 0
,9726 1
,5
1−
15104

 Verificarea formulelor de interacţiune

N Ed M y ,Ed
+ k yy ⋅ =
χ y ⋅ N Rk M y, Rk
χ LT ⋅
γM1 γM1
215 ⋅ 103 325 ⋅ 106
= + 0,9603 ⋅ = 0,682 ≤ 1
161,3 ⋅ 102 ⋅ 235 2149,2 ⋅ 103 ⋅ 235
0,884 ⋅ 1,0 ⋅
1,0 1,0

N Ed M y ,Ed
+ k zy ⋅ =
χ z ⋅ N Rk M y, Rk
χ LT ⋅
γM1 γM1
215 ⋅ 103 325 ⋅ 106
= + 0,5047 ⋅ = 0,421 ≤ 1
161,3 ⋅ 102 ⋅ 235 2149,2 ⋅ 103 ⋅ 235
0,591 ⋅ 1,0 ⋅
1,0 1,0

Stâlpul îndeplineşte condiţiile de interacţiune M-N.

3. Îmbinare sudata rigla - stâlp

 Determinaţi momentul capabil al îmbinării sudate rigla-stâlp aplicând metoda componentelor
(SR EN1993-1-8). Grinda este realizata din IPE 400 S235, iar stâlpul este HEA 500 S235. Cordoanele
de sudura intre stâlp si talpa grinzii sunt afb = 8 mm.

 Calculul momentului capabil

 Rezistenţa inimii stâlpului solicitată la forfecare se ignoră datorită configuraţiei bilaterale a
nodului:

A vc = 7472mm 2
0.9 ⋅ f yc ⋅ A vc
Vwp ,Rd = = 912,4 kN
3 ⋅ γ M0
 Rezistenţa inimii stâlpului solicitată la compresiune
ω k wc b eff ,c ,wc t wc f yc ω k wc ρ b eff ,c ,wc t wc f yc
Fc,wc,Rd = ≤
γ M0 γ M1

b eff ,c ,wc = t fb + 2 2 a fb + 5 ( t fc + rc ) = 286,13 mm

=> (configuraţiei bilaterale a nodului şi datorită faptului
β=0 ω =1
că nodul se consideră acţionat de câte un moment încovoietor pe fiecare parte, ambele
de aceaşi valoare şi acelaşi semn.)
b eff ,c ,wc d wc f yc λ p − 0,2
λ p = 0,932 = 0.868 > 0.72 ⇒ ρ = = 0.887
Et 2
wc λ2p
d wc = h c − 2 ( t fc + rc ) = 390mm

k wc = 1

ω k wc b eff ,c,wc t wc f yc 
Fc,wc,Rd1 = = 806,9 kN 
γ M0 
 ⇒ Fc,wc,Rd = min(Fc,wc,Rd1 , Fc,wc,Rd 2 ) = 650,4 kN
ω k wc ρ b eff ,c,wc t wc f yc
Fc,wc,Rd 2 = = 650,4 kN
γ M1 

 Rezistenţa inimii stâlpului solicitată la întindere

 ω k wc b eff ,t , wc t wc f yc
Ft , wc ,Rd = = 650,4 kN
γ M0
b eff , t , wc = b eff ,c ,wc , ω = 1 ⇒ Ft , wc ,Rd = Fc, wc ,Rd

 Rezistenţa tălpii stâlpului nerigidizată solicitată la încovoiere

f yc
Ffc ,Rd = b eff ,b ,fc t fb = 720,2 kN
γ M0
b eff ,b ,fc = t wc + 2s + 7 k t fc = 227 mm
 t  f yc 
k =  fc   = 1,704⇒ k = 1
t f 
 fb  yb 
 Talpa şi inima grinzii solicitate la compresiune
M c,Rd
Fc ,fb ,Rd = = 794,7 kN
h b − t fb
f fb
M c ,Rd = Wpl,b = 3,071⋅108 Nmm
γ M0
Momentul capabil al îmbinării
M Rd = FRd ⋅ z = 251,4 kNm
z = h b − t fb = 386.5 mm
FRd = min(FRd,i ) = 650,4 kN
4. Îmbinare de continuitate cu şuruburi
Tip de îmbinare solicitat preponderent la efort axial FEd = 350 kN

Şuruburi
4M20 Gr 8.8

2Pb 120 x 12 S235

Pb 120 x 20 S235

Distanţa de la margine la primul rând de şuruburi e1 = 30 mm

Distanţa între rândul 1 şi 2 de şuruburi p1 = 60 mm
Distanţa de la margine la primul rând de şuruburi e2 = 30 mm
Distanţa între rândul 1 şi 2 de şuruburi p2 = 60 mm

Aria unui şurub As = 245 mm

Diametrul tijei şurubului d = 20 mm
Diametrul găurii d0 = 22 mm

Verificarea distantelor minime si maxime intre găurile pentru şuruburi

 Rezistenţa la forfecare:
α v A f ub 0,6 ⋅ 245⋅800 F 350
Fv ,Rd = 2 =2 =188,16 kN > F1,Rd = Ed = = 87,5 kN
γ M2 1,25 n 4

 Rezistenţa la presiune pe gaură:

k 1 ⋅ α b ⋅ d ⋅ t 2 ⋅ f up 2,12 ⋅ 0,45 ⋅ 20 ⋅ 20 ⋅ 360 F 350
Fb ,Rd = = = 109,9 kN > F1,Rd = Ed = = 87,5 kN
γ M2 1,25 n 4
 e p 1 f 
α b = min 1 ; 1 − ; ub ;1,00  = min(0,45; 0,659; 2,22;1,00) = 0,45
 3d 3d 4 f up 
 0 0 
 e 
k 1 = min 2,8 2 − 1,7; 2,5  = min(2,118; 2,5) = 2,12
 d0 
 Forţa capabilă la intindere:

A brut = t 2 ⋅ b 2 = 20 ⋅ 120 = 2400mm 2

A net = A brut − 2 ⋅ d 0 ⋅ t 2 = 2400 − 2 ⋅ 22 ⋅ 20 = 1520mm 2

 0,9A net ⋅ f u A brut ⋅ f y   0,9 ⋅1520⋅ 360 2400⋅ 235 

N t ,Rd = min ;  = min ;  = min( 394,564) = 394kN
 γ M2 γ M0   1,25 1,00 

>350 kN
 Rezistenta minima a îmbinării

FRd = min ( 4 ⋅ Fv ,Rd ; 4 ⋅ Fb ,Rd ; N t ,Rd ) = min( 752,64; 439,6; 394) = 394 kN > FEd = 350 kN

5. Verificarea de pierdere a stabilităţii generale a unui element cu secţiunea de clasa 4

supus la compresiune uniformă
Se consideră o grinda cu zăbrele cu diagonale în V cu tălpi paralele realizată din ţeavă pătrată
formata la rece. Tălpile executate din SHS 350 x 350 x 12. Se cere să se efectueze verificarea la
flambaj a diagonalei comprimate realizate din SHS 200 x 200 x 5.

 Determinarea clasei de secţiune

secţiune de clasa IV
c h − 2 ⋅ t 200 − 3 ⋅ 5
= = = 37 > 42⋅ ε ⇒
t t 5

 Determinarea secţiunii efective

Întreaga secţiune este supusa la compresiune deci raportul între tensiunile unitare de la
k = 4.0
capetele peretelui ψ = 1 ⇒ factorul de flambaj σ

bef = ρ ⋅ b = 0,903 ⋅ 200 = 181 mm

bel = 0.5 ⋅ beff = 0,5 ⋅181 = 90,5 mm
beff 1 beff 2
eff
b2

e
fi
cac
e
eff
b1

Factorul de reducere ρ al lăţimii se calculează pentru pereţii interiori:

;
λ p − 0,055 ⋅ (3 + ψ) 0,804 − 0,055 ⋅ (3 + 1)
ρ= = = 0,903
λ 2p 0,8042

b /t (200 − 3 ⋅ 5) / 5
λp = = = 0,804
28,4 ⋅ ε ⋅ kσ 28,4 ⋅ 0,81 ⋅ 4,00

Calculul ariei efective

Aeff = ρ ⋅ A = 0,903 ⋅ 3900 = 3522 mm2

 Rezistenţa la compresiune
Pentru a determină rezistenţa de calcul a secţiunii transversale stâlpului la compresiune
uniformă se foloseşte relaţia de definiţie corespunzătoare clasei de secţiune 4:
; Secţiunea
Anet ⋅ f y 2
35,22 ⋅ 10 ⋅ 355 N Ed 1000
N c ,Rd = = = 1250310 N = 1250 kN = = 0,8 ≤ 1,0 ⇒
γM 0 1,0 N c ,Rd 1250

verifică
 Determinarea lungimii de flambaj
Deoarece grinda cu zăbrele este cu tălpi paralele, cu diagonale în V, şi tălpile executate din SHS
350 x 350 x 12 se poate consideră că multiplicatorul lungimii de flambaj este 0,75 în ambele planuri.

hdiagonala 200
= = 0,57 ≤ 0,6
htalpa 350

Lungimea de flambaj (y-y); Lcr,y = fL_y × L = 2,06 m

Lungimea de flambaj (z-z) Lcr,z = fL_z × L = 2,06 m
 Rezistenţa la flambaj prin încovoiere a elementului supus la compresiune uniformă
;
Lcr 1 Aeff 2063 1 3522 E
λy = ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ =0,322 λ1 = π ⋅ = 93,9 ⋅ ε = 76,4
i λ1 A 79,63 76,4 3900 fy

însă ; ;
1 χ ≤ 1 φ = 0,5 ⋅ 1 + α ⋅ (λ − 0,2) + λ 2 
χ=  
φ + φ2 − λ 2
α este factor de imperfecţiune.

φ y = φ z = 0,5 ⋅ 1 + α z ⋅ (λ z − 0,2) + λ z2  =

= 0,5 ⋅ 1 + 0,49 ⋅ (0,322 − 0,2) + 0,322 2  = 0,582

1 1
χ y = χz = = =0,937
φz + φz2 − λ z2 0,582 + 0,582 2 −0,322 2

 Rezistenţa la flambaj
Aeff ⋅ f y 35,22 ⋅ 102 ⋅ 355
N b,Rd = χ ⋅ = 0,937 ⋅ = 1171540 N = 1172 kN
γM1 1,00

⇒ elementul verifică
N Ed 1000
= = 0,85 ≤ 1
N b,Rd 1172
MATERIALE DE CONSTRUCTII
Estimaţi dozajele orientative/preliminare de apă, ciment şi aditiv pentru un beton de clasă
C20/25, la prepararea căruia se utilizează ciment
CEM II/A-S 32,5 N, apă potabilă, aditiv plastifiant şi agregate de balastieră cu dimensiunea
maximă a granulei de 16 mm. Consistenţa betonului trebuie să corespundă clasei de tasare T3
iar gradul de omogenitate apreciat este III. Conform fişei tehnice aditivul plastifiant se
foloseşte în proporţie de 1% faţă de masa cimentului şi reduce necesarul de apă cu 15 %.
Se vor utiliza tabelele 1 şi 2 date în continuare.

Tabelul 1
Cantitatea orientativă de apă (pt 1 m3 de beton)
Clasa betonului Cantitatea de de apă A’ (I/m3) pentru clasa de consistenţă:
T2 T3 T3/T4 T4
< C8/10 160 170 - -
C8/10 – C20/25 170 185 200 220
≥ C25/30 185 200 215 230

Observaţii:
Valorile din tabel sunt valabile pentru agregatele de balastieră 0...31 mm.
Cantităţile de apă se vor corecta prin reducere sau sporire, după cum urmează:
• 10% reducere pentru agregatele 0...71 mm;
• 5% reducere pentru agregate 0...40 mm;
• 10-20% reducere în cazul folosirii de aditivi (se va respecta precizarea din enunţ);
• 10% spor în cazul pietrei sparte;
• 20% spor pentru agregatele 0...7,1 mm;
• 10% spor pentru agregatele 0...16 mm;
• 5% spor pentru agregatele 0...20mm.

Tabelul 2
Valori maxime ale raportului A/C pentru realizarea condiţiei de clasă
Clasa betonului Clasa cimentului
32,5 42,5 52,5
C8/10 0,75
 C12/15 0,65
C16/20 0,55 0,65
C20/25 0,50 0,60
C25/30 0,45 0,55 0,60
C30/37 0,47 0.53
C35/45 0,40 0,47
C40/50 0,45
C45/55 0,42
C50/60 0,40
Observaţii:
• Valorile din tabel sunt valabile pentru gradul II de omogenitate;.
• Pentru gradul I valorile cresc cu 0,05 iar pentru gradul III scad cu 0,05;
• Valorile se măresc cu 10% pentru agregate de concasaj.

Rezolvare
[Link] orientativ/preliminar de apă:
A’ = 200 - (15/100)200 + (10/100)200 = 200 - 30 + 20 = 190 l/m3
unde:
15% reprezintă reducerea pentru aditiv;
10% reprezintă sporirea pentru agregatele 0…16 mm.
2. Dozajul orientativ/preliminar de ciment:
Raportul A/C = 0,45 – 0,05 = 0,40 unde:
0,05 reprezintă scăderea pentru gradul de omogenitate.
C’ = A’/(A/C) = 190/0,4 = 475 kg/m3
3. Dozajul orientativ/preliminar de aditiv
(Ad)’ = (1/100)475 = 4,75 kg/m3

FIZICA CONSTRUCTIILOR

Să se verifice coeficientul global de izolare termică pentru o clădire de locuit individuală,

cuplată, la o fază preliminară de proiectare.
Clădirea are regim de inaltime parter, alcătuită conform fig. I, şi este amplasată într-un cartier
din Bucureşti.
Înălţimea liberă a parterului - între faţa superioară a pardoselii şi tavan – este de 2,55 m.
Clădirea a fost proiectată în cursul anului 1997.
Rezolvare

a) Determinarea caracteristicilor geometrice ale clădirii:

• Aria plăcii pe sol (A1) şi a planşeului sub pod (A2):
A1 = A2 = 17,80 ∙ 11,80 – 2 ∙ 1,20 ∙ 11,00 = 183,64 m2
• Perimetrul clădirii :
P = 2 ∙ (11,80 + 17,80 + 2 ∙ 1,20) = 64,00 [m]
• Înălţimea parterului:
H = 2,55 m
• Aria tâmplăriei exterioare:
A3 = 2 ∙ 1,80 ∙ 1,50 + 2 ∙ 1,20 ∙ 1,50 + 8 ∙ 0,60 ∙ 0,60 + 2 ∙ 0,90 ∙ 1,50 + 2 ∙ 2,10 ∙ 1,50
+ + 6 ∙ 0,90 ∙ 2,40 = 33,84 [m2]
• Aria pereţilor exteriori:
A4 = P ∙ H - A 3
A4 = 64,00 ∙ 2,55 – 33,84 = 129,36 [m2]
• Aria anvelopei:
A = 2 ∙ 183,64 + 33,84 + 129,36 = 530,48 [m2]
• Volumul clădirii:
V = A1 ∙ H = 183,64 ∙ 2,55 = 468,282 [m3]
b) Determinarea coeficientului G pe baza valorilor R'min:
Se utilizează valorile minime R'm = R'min conform anexei 3, pentru clădiri proiectate până la
1.01.1998, şi anume:
• pereţi exteriori R'm = 1,20 m2K/W
• tâmplărie exterioară R'm = 0,40 m2K/W
• planşeu pod R'm = 2,00 m2K/W
• placă pe sol R'm = 3,00 m2K/W
Cu aceste valori, în tabelul I 1, se determină termenul: Σ[(A ∙ τ)/R'm]:

TABELUL I 1
A∙ τ
Nr. A R'm τ ------
Elementul de construcţie
crt. R'm
m2 m2K/W - W/K
1 Placă pe sol 183,64 3,00 - 61,213
2 Planşeu sub pod 183,64 2,00 0,9 82,638
3 Tâmplărie exterioară 33,84 0,40 - 84,600
4 Pereţi exteriori 129,36 1,20 - 107,800
TOTAL 530,48 - - 336,251
Pentru numărul orar de schimburi de aer pentru ventilare, n, se consideră:
• clădire individuală;
• moderat adăpostită (în interiorul unui oraş, cu minimum 3 clădiri în apropiere);
• clasa de permeabilitate ridicată (tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare).

Conform anexei 1, se consideră: n = 1,1 [h-1]

Rezultă :
336,251
G = -------------- + 0,34 ∙ 1,1 = 0,718 + 0,374
468,28
G = 1,092 W/(m3K)

Se determină :
A 530,48
 ----- = ---------- = 1,13 m2/m3
V 468,282
Conform anexei 2, pentru N = 1 şi A/V = 1,13 > 1,10
GN = 0,95 W/(m3K)

Rezultă G > GN; în consecinţă, trebuie să se ia unele măsuri de reducere a pierderilor de

căldură.

Calculul functional al unei scări

Enunt
Pentru o clădire de locuit multietajata cu inăltimea de nivel Hniv =3.06m, să se dimensioneze
functional scara, stiindu-se că este vorba despre o scară cu două rampe egale si podest
intermediar.

Rezolvare
Se cunoaste ca, la clădiri de locuit trebuie respectate următoarele conditii:
– Relatia dintre inaltimea (htr) si latimea treptei (btr):

btr + 2xhtr = 62÷64 [cm]

– Inaltimea treptei: htr = 16.5 ÷ 17.5 [cm]

Numarul de trepte pe inaltimea unui nivel se obtine din relatia: ntr = Hniv / htr
Se alege htr = 17 [cm], rezultand un număr de trepte astfel:
ntr = Hniv / htr = 306 / 17 = 18 [trepte].
Având în vedere că la o scară cu două rampe egale, numărul de trepte trebuie să fie acelasi pe
fiecare rampa, numarul total de trepte trebuie sa fie par, conditie indeplinita.
Dimensionarea lătimii treptei:
Din conditia btr + 2∙htr = 62÷64 [cm], stiind că htr = 17 [cm], rezultă:
btr = (62÷64) - 2∙17 = 28 30 [cm]. Alegem btr = 30 [cm].

Solutie finală: btr x htr = 30 x 17 [cm x cm].

CLADIRI
Pentru sectiunea orizontala a cladirii cu pereti structurali din zidarie de caramida reprezentata
in figura de mai jos, sa se calculeze densitatea peretilor structurali de pe cele doua directii
principale de rigiditate.

Rezolvare

Avand in vedere ca aria sectiunii orizontale a peretilor structurali de pe directia longitudinala

este de 7.5mp, iar cea de pe directia transversala este de 11.8mp, densitatea pe cele doua
directii poate fi calculata astfel:
, respectiv
7.5 11.8
px = = 4.74% py = = 7.45%
158.36 158.36

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

Pentru planul de fundatii din figura alaturata, se cere sa se determine durata turnarii betonului
simplu intr-o fundatie continua, in cazul in care santierul are in dotare doua pervibratoare de
interior, unul pentru executarea lucrarii si unul de rezerva.
Se cere sa se deseneze schema de compactare pentru situatia data.
Beton utilizat este C12/15 cu lucrabilitate L2
Caracteristici pervibrator:
– diametru butelie: 60 mm ⇒ d1 = 60mm, r1=30 mm
– lungime butelie: l = 575 mm
– amplitudinea maxima a vibratiilor in aer: A1 = 1.8mm
– frecventa vibratiilor: n = 2800 vibr/min
Domeniul optim al amplitudinii vibrabiilor din punct de vedere al productivitatii: 0.07 ÷ 0.12
mm
35

35

- 1 .2 0
70
35

35 35 35 35 35 35
70 70 70
C T N = - 0 .1 0 m
350

35

- 1 .2 0
70
35
350

-1.20

-1.20

-1.20
35

- 1 .2 0
70
35

35

35 400 400 35
Tabel 1: coeficienti de amortizare a vibratiilor in beton b si amplitudini minime Amin

Frecv. de b[cm-1] Amin[mm]

vibrare Lucrabilitate beton
L1 L2 >L3 L1 L2 >L3
2800 0.18 0.10 0.77 0.10 0.014 0.006
4500 0.16 0.09 0.06 0.07 0.010 0.004
6000 0.14 0.08 0.05 0.02 0.004 0.0025
7000- 0.13 0.07 0.04 0.01 0.003 0.002
12000

Tabel 2: Durata de vibrare pentru vibratoare de interior

Lucrabilitate Durata de vibrare t1

beton [sec]
L1
( 45÷ 180) δ
l
L2
( 25÷ 40) δ
l
>L3
( 5 ÷ 20) δ
l

Rezolvare

 Determinarea razei de actiune (r0) pentru pervibrator.

Din tab. 1, pentru lucrabilitate L2 si n=2800 vibr/min ⇒ b=0.1 cm-1; Amin = 0.014 mm
Se alege r2 = 40 cm ⇒
r1 −β ( r2−r1) 3 −0.1( 40−3)
A = A1 e = 1.8 e = 0.077
mm
r2 40
⇒ A∈(0.07; 0.12)mm ⇒ r0 = 40 cm

 Determinarea distantei (l1) intre doua pozitii succesive ale vibratorului.

⇒ ⇒
l1 ≤ 1.5r0 l1 ≤ 0.5⋅ 40 l1 ≤ 60mm

 Determinarea distantei (l2) fata de marginea sapaturii.

⇒ ⇒ l2 ∈ [12; 20] cm
2d1 ≤ l2 ≤ 0.5r0 2⋅ 6 ≤ l2 ≤ 0.5⋅ 40

 Determinarea grosimii maxime a stratului compactat (δ).

 ⇒ ⇒
 3  3 δ ≤ 43cm
δ ≤ l δ ≤ ⋅ 57.5 
 4  4 δ ≤ 47.5 ÷ 52.5cm
δ ≤ l − ( 5 ÷ 10) cm δ ≤ 57.5 − ( 5 ÷ 10) cm

⇒ δ ≤ 43 cm

 Schema de compactare

l2=20 l1=60 l1=60 l1=60 l1=60 A

R40

R40

R40

R40

R40

l2=20
l2=20

R40 R40 R40 R40 R40

30
l1=60

l2=20
A
l1=60

l2=20 30 l2=20

SectiuneaA-A

Faza1 Faza2 Faza3

5...10
35
5...10
110

110
110

35

35
40

40

40

20 30 20 20 30 20 20 30 20

 Durata de compactare
Conf. tabel 2, pt lucrabilitate L2 ⇒ ⇒
δ 40
t1 = ( 25÷ 40) t1 = 40⋅ = 28sec
l 57.5
 Productivitatea de exploatare medie orara a pervibratorului

unde t1 = 8 ÷ 10 sec (durata necesara pentru mutarea

3600
Pexpl = 2r02δ ke
t1 + t2
pervibratorului intre doua pozitii succesive)

3600 m3
Pexpl = 2⋅ 0.4 2
⋅ 0.8 = 8.48
28+ 10 h

 Volumul de beton compactat necesar pentru realizarea fundatiei continue (conform plan
fundatii)

V1 = 0.70⋅ 1.10⋅ 7.70⋅ 3 + 0.70⋅ 1.10⋅ 3.30⋅ 2⋅ 3 = 33m3

 Volumul de beton proaspat necesar pentru realizarea fundatiei

V1 33
V2 = = = 47m3
K 0.70

 Durata necesara pentru realizarea fundatiei continue din beton simplu

V2 47
t= = ≅ 6ore
Pexpl 8.48

BETON

PROBLEMA 1

Sa se determine capacitatea portanta la incovoiere a sectiunii din figura de mai jos:

5hbf3φ2
cd
==500
300
13,3
0mm
MPa

fyd = 435
MPa

d = 500 – 45 = 455 mm

REZOLVARE

VARIANTA 1: Ecuatii de echilibru static

mm
A s f yd 942⋅ 435
x= = = 128
0 ,8bfcd 0 ,8 ⋅ 300 ⋅ 13,3
Nmm = 165,5 kNm
M Rd = A s f yd ( d − 0 ,4 x ) = 942 ⋅ 435⋅ ( 455 − 0 ,4 ⋅ 128) = 165,5 ⋅ 10
6

VARIANTA 2: Folosind tabele

din tabel
A s f yd 942⋅ 435 µ = 0,2
ω= = = 0 ,226
bdfcd 300⋅ 455⋅13,3
= 165,2 kNm
M Rd = µbd 2 f cd = 0,2 ⋅ 300⋅ 4552 ⋅13,3 = 165,2 ⋅106 Nmm

PROBLEMA 2
Sa se calculeze armatura necesara pentru sectiunea de mai jos, supusa la incovoiere.

5hbfcd=Ed=500
M 300
=13,3
169
0mm
kNm
MPa

fyd = 435
MPa

REZOLVARE

in tabel
M Ed 169 ⋅106 ω = 0,232
µ= = = 0 ,205
bd 2 f cd 300⋅ 4552 ⋅13,3
mm2
bdfcd 300 ⋅ 455 ⋅ 13,3
As = ω = 0,232 = 968
f yd 435
TABEL CU RELATII DE CALCUL
TABEL FARA RELATII DE CALCUL
STRUCTURI DIN BETON ARMAT SI PRECOMPRIMAT
Enunt

Pentru structura in cadre de beton armat, cu caracteristicile geometrice indicate in figura 1, să

se calculeze aria de armătură longitudinală din stâlpul 1-4. Planseele sunt indeformabile în
planul lor (saibe rigide). Dimensionarea se va face la actiuni seismice. Pentru calculul
eforturilor se va utiliza ” metoda fortelor laterale asociate nodului de vibratie fundamental”
(P100 – 1/2006). Caracteristicile amplasamentului si ale structurii sunt urmatoarele:
Clasa de expunere III; zona seismică cu ag=0.16g; TC = 0.7s; 0=3.0; betonul folosit C20/25;
β
otel PC52; deschideri L1=4.5m, L2 = 5.00m; înăltimi H1=3.50m, H2 = 3.00m, H3=2.75m; travee
T=4.00m; grinzi longitudinale si transversale 250x250mm; stâlpi 300x300mm; plăci de
planseu cu grosimea 300mm; actiunea verticală normată pe fiecare din plansee este de
12KN/m2.

Figura 1

Rezolvare

Masele pe niveluri:
nI= nII= nIII=12 x 4 x
9.5=456KN;
;
∑ n = 3x456 = 1368KN
Fb = γ 1 S d (T1 )λ ∑ n

T1 = C t H 3 / 4 = 0.05x9.253 / 4 = 0.265sec; ag β 0.16x3.0

S d (T1 ) = = = 0.1015
T1 < TC = 0.7 sec; q 4.725
λ = 0.85; γ 1 = 1.0( III )
Pentru ductilitate medie si cadre din beton armat:
αu
q = 3 .5 = 3.5 x1.35 = 4.725
α1
Fb=1 x 0.1015 x 0.85 x 1368= 118KN
ni z i
Fi = Fb ; ∑ ni z i = 456x (3.5 + 6.5 + 9.25) = 8778KNm
∑ ni z i
456x3.5 456x6.5 456x9.25
FI = 118 = 21.45KN ; FII = 118 = 39.84KN ; FIII = 118 = 56.70KN
8778 8778 8778

Dimensionare Stalp
TI = ∑ Fi = 5 6.7 + 3 9.8 7 + 2 1.4 5 ≅ 1 1 8KN
TI 1 1 8 VH 3 9.3 3x3.5
TI = ∑ V = V1− 4 + V2− 5 + V3− 6 ;V1− 4 = V2− 5V3− 6 ;V1− 4 = = = 3 9.3 3KN; M 1− 4 = = = 6 8.8 3KNm
3 3 2 2
4.5 3 2 4x1 03 72
N 1− 4 = 1 2x3x 4 x = 3 2 4KN; x = = 7 2mm; ξ = 0.2 6 7< 0.5 5
2 3 0 0x1 5 270
Efectul flambajului:
; Mld/M se alege 0.7
1+ p
( EI ) conv = 0.15 Eb I b
1 + M ld / M

1 + 1.12
( EI ) conv = 0.15 20.25x1012 ≅ 3.7 x1012 Nmm 2
1 + 0 .7
3004
Ib = = 6.75x108 mm 4 ; Eb = 3x10 4 N / mm 2 ; EI = 20.25x1012 ;
12
l f 3850 Intervine flmbajul
l f = βl = 1.1x3.5 = 3.85m; λ = = 12.8 > 10 ⇒
b 300

1 π 2 x3.7 x1012 1 Se calculeaza cu

η= ; N cr = = 9.47 x106 N ;η = = 1.08 < 1.2 ⇒
1 − N / N cr 2
3.85 x10 6
648x10 3 formule
1−
9470x103
Aria de armătură

M ∗ = η1( M + Ne a ) = 1.08(68.83 + 324x0.02) = 81.33KNm

M ∗ − N (h − x) / 2 81.33x10x 6 − 324x103 (300 − 72) / 2
As = As' = = = 569mm 2
f yd ( d − d s' ) 300( 280 − 20)

Se aleg cu As=603mm2
3φ16