Tehnica protecției muncii în laboratorul de Igienă și Ecologie

Medicală

Reguli elementare de protecția muncii în laboratorul de igienă

Substanțele chimice pot fi corozive, toxice, inflamabile, explozibile sau nepericuloase.

Majoritatea accidentelor în laboratorul de igienă provin din cauza manipulării incorecte a
reactivilor chimici.
Exemple reactivi corozivi:
- hidroxizii metalelor alcaline în stare solidă sau în soluții concentrate ale acestora (NaOH,
KOH)
- acizii concentrați (HCl, H2SO4, HNO3)
- perhidrolul (H2O2 30%).

Pentru a preveni accidentele se vor respecta următoarele reguli:

- sticlele și borcanele vor fi etichetate;

- pentru scoaterea din borcane a reactivilor aflați în stare solidă se vor folosi linguri,
spatule curate și uscate;
- pipetarea soluțiilor concentrate de acizi și baze nu se va face prin aspirare cu gura;
- când se toarnă lichide care reacționează violent cu apa, vasul în care se toarnă lichidul
trebuie să fie uscat.
- Acidul sulfuric concentrat și acidul clorhidric concentrat se toarnă întotdeauna peste apă,
nu invers, încet și sub agitare, în vase rezistente la căldură, reacția fiind puternic
exotermă;
- Nu se încălzesc lichide inflamabile (cu punct de fierbere scăzut), la flacără directă sau pe
baie de apă încălzită cu bec de gaz, ci pe baie de apă încălzită electric;
- Substanțele chimice nu se gustă, iar mirosirea lor în stare lichidă se face cu grijă, prin
ținerea vasului la distanță și apropierea vaporilor care se degajă, prin mișcarea mâinii;
- Încălzirea substanțelor se va efectua în vase rezistente la șocuri termice. La încălzirea
unui lichid într-o eprubetă, gura eprubetei nu trebuie să fie îndreptată spre cel care o ține
sau spre persoane din jur, deoarece pot avea loc stropiri cu lichid;
- Manipularea incorectă a utilajelor electrice prezintă pericolul electrocutării. Frecvente
cazuri de accidente apar la atingerea sursei de tensiune cu o mână și a robinetului de apă
cu cealaltă;
- În cadrul lucrărilor de igiena alimentației nu se vor consuma produsele alimentare supuse
analizei;
- Pentru evitarea accidentelor în laborator, este necesar să se aerisească, să se păstreze
ordinea și curățenia la locul de muncă.
Accidentele în laborator și măsurile de prim ajutor

1. Arsurile produse de substanțe chimice

1.1. Acizii concentrați anorganici (HF, HCl, HNO 3, H2SO4, H3PO4, etc.) sau organici (acid
formic, acetic, oxalic, etc.) produc arsuri la contactul cu tegumentele.

Măsurile de prim ajutor constau în spălarea imediată cu apă a porțiunii afectate, timp de 15
minute până la ore, în funcție de natura acidului și gradul arsurii. Dacă acidul a umezit
îmbrăcămintea, aceasta va fi îndepărtată în prealabil, apoi se spală tegumentele afectate. Nu se
recomandă utilizarea soluțiilor neutralizante sau aplicarea unguentelor, cremelor, grăsimilor
(ulei, untură, etc.). Dacă acidul a fost ingerat, victima va bea o mare cantitate de apă, pentru
diluarea acestuia.

1.2. Substanțele alcaline (carbonați și hidroxizi alcalini, NH3, oxid de calciu etc.).

Arsurile produse sunt mai profunde și mai grave. Dacă sunt afectate tegumentele, după
îndepărtarea îmbrăcăminții se spală zona cu apă, minim 15 minute. Pentru prevenirea infecțiilor
se aplică creme sau unguente cu antibiotice. Când substanțele caustice sunt ingerate, se bea apă
în cantități mari (aproximativ 500 ml într-o priză). De asemenea, se provoacă vărsături. Se
administrează oral și substanțe neutralizante (acid acetic 1%, suc de lămâie, citronadă etc.) sau
emulgatori (lapte, ouă, ulei vegetal etc.). Dacă arsurile cu substanțe chimice sunt localizate la
ochi, se vor spăla cu apă minim 15 minute. Se contraindică aplicarea de comprese după spălare,
utilizarea batistei sau ștergerea ochilor cu mâna.

2. Intoxicațiile produse de substanțe chimice

2.1. Clor, dioxid de sulf, hidrogen sulfurat, oxizi de azot, amoniac, acid cianhidric etc.

Victima va fi scoasă din încăpere și plasată într-un loc liniștit, lipsit de poluare, în repaus. Se
aplică respirația artificială și se transportă de urgență la spital.

2.2. Cianuri

Se scoate accidentatul din încăperea cu substanțe poluante și i se administrează 1 ml nitrat de

amil pe un tifon sau batistă, ținute în apropierea nasului. Operația se repetă. În cazuri mai grave
se aplică respirația artificială și se administrează intravenos 10 ml nitrit de sodiu 3%. Apoi se
internează de urgență.

2.3. Substanțe volatile (sulfură de carbon, tetraclorură de carbon, benzen, toluen etc.)
Datorită proprietăților de a se solubiliza în lipide, afectează sistemul nervos central, cu simptome
caracteristice: somnolență, pierderea conștienței sau agitație, convulsii etc. Accidentatul va fi
scos din încăpere și se lasă în repaus, la aer nepoluat. În ccazuri mai grave se face respirație
artificială și se internează de urgență.

3. Plăgi produse de substanțe chimice

Se spală tegumentele din jurul plăgii cu apă și săpun și se dezinfectează cu alcool. Dacă plaga
prezintă corpi străini, se spală cu o soluție diluată de apă oxigenată sau rivanol (soluția se toarnă;
se evită ștergerea plăgii). Se aplică apoi comprese sterile, se pansează și se consultă medicul.

4. Hemoragii

În cazul hemoragiilor nazale se introduce în nară un tampon cu apă oxigenată. Dacă hemoragia
este arterială sau venoasă, se leagă garoul în partea superioară a plăgii și se aplică un pansament
steril. Accidentatul va sta culcat.

5. Lipotimia

Victima se așează în decubit dorsal, cu capul mai jos și cu picioarele mai ridicate. Se stimulează
apoi, excitarea reflexelor centrilor respiratori și circulatori: ușoare lovituri ale feței și membrelor
cu palma sau prosopul umed; masaje cu prosopul umed sau cu mâna; apropierea de nas a
amoniacului, oțetului etc. După ce victima își recapătă conștiența, va consuma cafea sau ceai.

6. Electrocutarea

Victima va fi scoasă din circuitul electric cu un obiect de lemn sau material plastic sau se va
întrerupe curentul electric. Se face respirație artificială și se internează de urgență.