L1 Chimia Mediului

Mă suri pentru protecţia muncii şi tehnica execută rii lucră rilor în

laboratorul de chimia

În laboratoarele de chimie se execută o gamă foarte variată de lucrări,

utilizându-se în acest scop substanţe, denumite reactivi, cu proprietăţi chimice
diferite. Condiţiile speciale în care se execută unele lucrări şi utilizarea de
substanţe agresive din punct de vedere chimic (inflamabile, explozive sau
toxice) impun luarea unor măsuri în vederea evitării diferitelor accidente,
precum: intoxicaţii, arsuri, traumatisme, electrocutări, incendii, explozii etc.
Accidentele de orice natură în laboratoare pot fi evitate dacă se
respectă cu stricteţe condiţiile de lucru prescrise la executarea lucrărilor
de laborator, condiţii care trebuiesc obligatoriu afişate la locul de muncă şi
însuşite de personalul din laboratoare, prin instructaje periodice.
Accidente posibile în laboratoare:
 Intoxicaţiile sunt provocate de pătrunderea anumitor substanţe toxice în
organism, peste limita normală admisă, provocând dereglări metabolice şi
apariţia unor leziuni.
După modul în care se produc, intoxicaţiile pot fi acute sau cronice.
Intoxicaţiile acute se datorează pătrunderii unei substanţe toxice în
organism într-o perioadă scurtă de timp, într-o cantitate mare, de obicei peste
limita admisă.
Intoxicaţiile cronice sunt determinate de pătrunderea unei substanţe
toxice în organism, într-o perioadă lungă de timp, în cantităţi mici, care se
acumulează. În cazul intoxicaţiilor cu amoniac se recomandă să se bea multă
apă în care s-a adăugat oţet sau suc de lămâie. Se impun măsuri care să
provoace vărsături, se administrează ulei vegetal sau în absenţa acestuia, lapte
sau albuş de ou.
Substanţele toxice pot pătrunde în organism pe următoarele căi:
- aparatul respirator, cele sub formă de gaze, vapori, pulberi sau aerosoli;
- aparatul digestiv, odată cu apa şi alimentele;
- prin difuziunea la nivelul pielii şi mucoaselor, ajungând în sânge de unde
prin sistemul circulator se răspândesc în întregul organism.
 Arsurile se clasifică după gravitatea lor, în arsuri de gradul I, II şi III, iar
după
cauza care le-a provocat în arsuri termice şi arsuri chimice
Arsurile termice rezultă prin contactul direct cu substanţe fierbinţi sau în
urma aprinderii substanţelor inflamabile în imediata apropiere a corpului.
Arsurile chimice sunt provocate de contactul direct cu substanţe caustice
(soluţii de acizi, soluţii de baze, soluţie de brom etc.).
 Traumatismele sunt leziuni provocate prin lovituri, tăieturi, înţepături etc.,
datorate manipulării greşite a aparatelor, a sticlăriei etc, depozitării unor
1
L1 Chimia Mediului
materiale în spatiul de ciculaţie sau iluminării insuficiente a locurilor
întunecoase.
 Electrocutarea se datoreşte contactului direct al organismului cu curentul
electric, cu tensiune obişnuită (120-230V) sau cu tensiune înaltă, care se
poate datora montării defectuoase a aparatelor electrice, lipsei împământării
(nul electric) aparatelor, prizelor defecte, izolaţiilor necorespunzătoare etc.
Măsuri de protecţie
Munca într-un laborator chimic implică un grad de risc, accidente care
pot să se întâmple. Respectarea regulilor previn sau minimalizează efectul
accidentelor. Pentru prevenirea accidentelor enunţate anterior trebuiesc
respectate cu stricteţe o serie de măsuri, şi să se asigure o manipulare corectă a
aparatelor, instrumentelor, sticlăriei de laborator şi substanţelor chimice.
Protecţia personală se asigură prin purtarea unui echipament
corespunzător locului de muncă şi lucrărilor efectuate în laborator. Halatul de
pânză este unul din mijloacele de protecţie cu mare eficacitate, purtarea
acestuia fiind obligatorie în laboratoarele chimice.
La executarea lucrărilor care prezintă pericolul stropirii cu substanţe
toxice sau caustice se vor purta şorţuri, mănuşi de cauciuc şi ochelari de
protecţie.
Pentru protecţia împotriva acţiunii gazelor toxice şi a pulberilor fine se
folosesc măşti cu cartuşe filtrante. O atenţie deosebită se acordă executării
lucrărilor de laborator sub presiune: recipintele de presiune se fixează pe perete
cu ajutorul unor brăţări metalice, în locuri ferite de soare şi departe de sursele
de căldură.
Cele mai multe accidente sunt determinate de manipularea
necorespunzătoare a substanţelor chimice sau necunoşterii caracteristicilor
fizico-chimice a substanţelor utilizate. Multe chimicale într-un laborator sunt
toxice. Si unele cum ar fi soluţiile concentrate de acizi sau baze sunt foarte
corozive. La contactul acestora cu pielea, pentru orice contact imediat să se
spele suprafaţa afectată cu multă apă. Dacă este o soluţie corozivă să se facă
spălarea şi cu soluţii de neutralizare adecvate. Dintre reactivii corozivi, în
laboratoare se utilizează frecvent baze tari cum ar fi: hidroxidul de sodiu-
NaOH, hidroxidul de potasiu-KOH, acizi concentraţi cum ar fi: acidul
clorhidric-HCl, acidul bromhidric-HBr, acidul azotic-HNO3 şi substanţe
precum amoniacul-NH3, azotatul de argint-AgNO3, bromul-Br2 etc. Aceste
substanţe sunt manipulate în majoritatea lor cu grijă deosebită, purtând
echipament de protecţie adecvat iar pipetarea se va realiza numai cu ajutorul
pipetelor cu bulă de siguranţă sau cu pipete normale prevăzute cu tub de
cauciuc sau prin aspiraţie sub vid.

2
L1 Chimia Mediului
Lichidele care reacţionează violent cu apa se transvazează în vase perfect
uscate şi rezistente la căldură. O atenţie deosebită se va acorda la manipularea
acidului sulfuric-H2SO4 care în cazul diluării se va turna întotdeauna peste apă,
în porţiuni mici, sub agitare, deoarece reacţia ete puternic exotermă.
Substanţele toxice întâlnite frecvent în laboratoare cum ar fi: plumbul,
mercurul, arsenul, clorul, cianurile, hidrogenul sulfurat, fosforul, oxidul de
carbon, benzenul, alcoolul metilic, glicocolul etc. se vor mirosi cu grijă,
ţinându-se la distanţă flaconul cu substanţa respectivă iar apropierea vaporilor
care se degajă se realizeză prin mişcarea uşoară a mâinii, deasupra flaconului.
Substanţele chimice inflamabile precum: fosforul alb, se manipulează
sub apă, sodiul şi potasiul metalic se păstrează sub petrol, majoritatea
solvenţilor organici se vor încălzi cu multă grijă. Este obligatoriu să se evite
contactul direct cu o flacără deschisă şi nu se permite încălzirea direct pe
flacără a acestor lichide.
Când se varsă din greşeală o substanţă inflamabilă volatilă pe o masă de lucru,
imediat se sting becurile de gaz aprinse şi se deschid ferestrele pentru aerisire.
De la caz la caz, flăcările vor fi înăbuşite cu un halat de laborator, nisip sau cu
instinctorul.
Sodiul, potasiul, calciu, benzenul, benzina, eterii nu se vor arunca în sistemul
de canalizare, deoarece produc gaze sau vapori care în contact cu aerul
formează amestecuri explozive chiar în prezenţa unui chibrit sau a ţigărilor
aprinse.
La manipularea substanţelor chimice îndeosebi a celor caustice, toxice,
inflamabile, explozive, se vor evita lovirile şi apropierea lor de surse de
căldură.
Pentru prevenirea accidentelor se vor respecta cu stricteţe regulile cu
caracter general în orice laborator chimic :
 Studenţii vor avea locuri fixate la masa de lucru, schimbarea acestuia fiind
interzisă.
 Pe masa de lucru trebuie să fie perfectă ordine, să nu se afle decât reactivii
şi aparatura strict necesară pentru efectuarea lucrărilor respective.
 Folosiţi o pară pentru aspirarea lichidelor în pipete. Nu folosiţi gura
niciodată pentru aceasta.
 Fiţi extrem de atent când atingeţi obiectele care au fost încălzite: vasele
fierbinţi apar la fel ca vasele reci.
 La terminarea lucrărilor, masa de lucru trebuie să fie în perfectă ordine.
 Este obligatorie spălarea mâinilor cu apă şi săpun la terminarea lucrărilor
şi ori de câte ori este necesar.
 Nu beţi din vasele de laborator.
 Nu faceţi experimente neautorizate.
 Nu lucraţi singur în laborator.
3
L1 Chimia Mediului
 Nu fumaţi în laborator.
 Becurile de gaz se ţin aprinse numai în caz de nevoie.
 Anunţati instructorul pentru orice incident.
 Nu aruncaţi soluţiile sau alte chemicale. Este interzisă deversarea soluţiilor
care conţin ionii metalelor grele şi lichidele organice, fără o prelucrare
corespunzătoare.