Norme de protecția muncii

Unele reguli nu sunt făcute pentru a fi încălcate - mai ales în laboratorul de chimie.
Următoarele reguli există pentru siguranța dumneavoastră și trebuie respectate întotdeauna.
Scopul protecţiei muncii îl constituie luarea la cunoștință a potențialelor pericole posibil
de a fi întâlnite în laboratorul de chimie precum și prevenirea accidentelor prin măsuri menite să
elimine, să evite sau să diminueze acţiunea factorilor de risc asupra organismului uman.
Laboratoarele sunt locurile în care studenţii sunt expuşi riscurilor cauzate de existenţa
reactivilor chimici, ustensilelor de laborator şi aparatelor electrice, de aceea studierea normelor
de securitate este obligatorie având scopul de a evita accidentele, sau, eventual, de a diminua
gravitatea lor.
În cele ce urmează se vor prezenta principalele tipuri de accidente care pot surveni în
laboratoarele de chimie, normele de protecţie precum şi măsurile de prim ajutor care trebuie
luate în legătură cu persoana accidentată.
Principalele accidente care se pot produce în laboratoarele de chimie sunt: intoxicaţii,
arsuri, traumatisme şi electrocutări.
Pericolele într-un laborator provin în principal de la substanțe pe care trebuie să le
manipulăm. Acestea pot fi corozive, toxice, inflamabile, explozive, având uneori mai multe din
aceste proprietăți deodată.
Coroziv se referă la o substanță care are puterea de a provoca daune ireversibile sau
distruge o altă substanță prin contact. O substanță corozivă poate ataca o largă varietate de
materiale, dar termenul se aplică de obicei la substanțe chimice care pot provoca arsuri chimice
la contactul cu țesutul viu. O substanță corozivă poate fi solid, lichid sau gaz. Aceste substanțe,
prin simplu contact, pot arde pielea sau hainele cu ușurință.
Aceste substanțe sunt, în general compuși anorganici halogenați sau copuși organici care
hidrolizează repede. Tipuri de substanțe corozive sunt acizi, baze și oxizi și de aceea acestea
trebuie manipulate cu mare atenție.
Substanțele toxice sunt substanțe chimice care vor dăuna sănătății umane atunci când
intră în organism prin inhalare, absorbție a pielii sau ingestie.
Unele substanțe toxice, cum ar fi solvenții organici și pesticidele organice, pot fi
absorbite prin piele și intră în fluxul sanguin. Ingerarea este cea mai puțin frecventă formă de
1
expunere și apare mai ales atunci când oamenii mănâncă, beau sau fumează după manipularea
substanțelor toxice. Inhalarea este cea mai frecventă formă de expunere care apare atunci când
intrați în contact cu substanțe toxice din aer. Inhalarea substanțelor chimice toxice poate induce
intoxicație, ducând atât la efecte acute, cât și la efecte cronice.
Există o serie de substanțe toxice care sunt utilizate în mod regulat în laborator. Unele
exemple includ; clorură de metilen, alcool izopropilic și peroxid de hidrogen. Aceste substanțe
pot provoca de asemenea reacții alergice la unele personae
Substanțele inflamabile sunt substanțe care se vor aprinde și vor continua să ardă atunci
când vor fi puse în contact cu o sursă de aprindere. Substanțele inflamabile pot exista în stare
solidă, lichidă sau gazoasă. Majoritatea lichidelor inflamabile sunt volatile și degajă vapori care
se amestecă cu aerul pentru a forma un amestec inflamabil care se va aprinde în prezența unei
surse de aprindere. Aproape toți compușii organic sunt combustibili.
Manipularea solvenților organici este considerată drept principal pericol în laboratoarele
de chimie. O atenție sporită trebuie avută la utilizarea, printre altele, a eterilor, acetonei,
etanolului și tuturor hidrocarburilor.
În afara pericolului dat de substanțe, se adaugă pericolele legate de folosirea
echipamentelor, cum ar fi aparatele electrice, sticlăria, becurile de gaz, plitele.
Aparatele electrice defecte pot prezenta pericol de electrocutare, mai ales dacă acestea se
află în apropierea robinetelor. Pentru a evita orice accident, trebuie evitată folosirea lor și toate
defecțiunile aparatului, cordonului sau prizei de alimentare semnalate responsabilului de
laborator.
Sticlăria spartă sau ciobită poate cauza tăieturi grave, căci sticla ciobită taie la fel ca și o
lamă de ras. O crăpătură a unui recipient plin pe care îl încălzim poate provoca brusc spargerea
recipientului, în afara pericolului cioburilor existând și pericolul dat de substanța din interiorul
recipientului. Folosirea sticlăriei fisurate trebuie deci evitată
Becurile de gaz și plitele, în afara unei potențiale surse de incendiu, pot fi cauza unei arsuri.
Manipularea lor trebuie făcută cu atenție, mai ales că ele rămân adesea fierbinți timp îndelungat
după scoaterea lor din funcțiune

2
 Studenţii care efectuează lucrări practice în laboratorul de chimie trebuie să ţină
cont de următoarele:
În contextul situației actuale, este obligatorie purtarea măștii de protecție pe tot parcursul
orelor de laborator. Aceasta trebuie sa acopere atât gura cât și nasul. De asemenea este necesară
păstrarea distanței obligatorii de 1 m atât față de colegi cât și față de responsabilul de laborator.
 Studenţii au acces în laborator numai în prezenţa cadrului didactic şi numai dacă
cunosc normele de protecţia muncii referitoare la lucrările practice;
 Una din primele reguli de securitate este buna pregătire a lucrării de laborator ce
urmează a fi efectuată, înainte de începerea ei. O bună planificare a lucrării și
buna cunoaștere a proprietăților substanțelor și a pericolelor legate de experiment
permit realizarea unei manipulări serioase, în securitate și chiar cu câștig de timp.
 Lucrările vor fi demarate numai după ce studentul este bine documentat asupra
modului de lucru şi după ce a discutat în detaliu planul lucrării cu cadrul didactic.
 Se interzice efectuarea altor lucrări în afara celor stabilite, iar în laborator orice
problemă neclară studentului este adresată cadrului didactic;
 Este strict interzisă folosirea reactivilor din ambalaje fără etichetă
 Se interzice gustarea și chiar contactul cu pielea a substanțelor chimice
 Mirosirea substantelor se va face cu grija, prin tinerea vasului la distanta și
apropierea vaporilor care se degajă prin mișcarea mâinii deasupra acestuia
 Manipularea reactivilor solizi se face cu linguri sau spatule curate
 Soluțiile de reactivi pentru analiză nu se vor scoate cu pipeta direct din flacon, ci ,
mai întâi, se toarnă cantitatea necesară într-un pahar curat, din care apoi se face
pipetarea. Se va avea în vedere ca la transvazarea lichidelor să se țină sticla cu
eticheta spre palmă pentru a evita deteriorarea acesteia
 Substanțele foarte volatile se manipulează în nișă
 Nu este permisă impurificarea reactivilor în timpul manipulării. Nu este permisă
folosirea aceleași ustensile (spatule) pentru mai mulți reactivi decât după spălare
și uscare
 Reactivii solizi nu vor fi cântăriți direct pe talerele balanței, ci pe sticle de ceas
sau în tăvițe de cântărire.

3
 Acizii concentrați (HCl, H2SO4, HNO3 etc.) se toarnă cu mare atenție, ștergând-se
picăturile cu cârpă sau hârtie
 Diluarea acizilor concentrați în apă se face întotdeauna prin introducerea acidului
în apa în picături si cu agitare continuă
 Este interzis fumatul în laborator precum și în vecinătatea sa imediată
 Este interzis consumul de alimente și băuturi în laborator
 Este obligatorie utilizarea halatelor de bumbac cu mânecă lunga, de preferință
strânse la mânecă
 La utilizarea pipetelor nu se va face aspirarea lichidului în pipetă cu gura. Se va
utiliza o pară de cauciuc sau un alt sistem asemănător
 Părul lung trebuie prins la spate pentru a evita contactul cu substanțele sau
sursele de foc
 Nu se atinge direct cu mana sticlaria care a fost in contact direct cu focul sau cu o
sursă de încălzire, ci se lasa sa se raceasca
 Deschiderea unui recipient din care se pot degaja substanțe nu trebuie niciodata
îndreptată în direcția unei alte persoane, a unei surse de foc sau căldură sau a unui
alt obiect susceptibil de a fi stropit și deteriorat.
 Deșeurile substanțelor periculoase (solvenți, etc) trebuie aruncate în recipienții
prevăzuți pentru aceasta și nu în chiuvetă. Nu se aruncă la chiuvetă decât
substanțe netoxice și solubile în apa, fiind diluate apoi cu o cantitate mare de apă.
 Întotdeauna trebuie urmărite indicațiile experimentului, renunțând la amestecurile
improvizate sau la creșterea cantităților de reactivi prescrise (de referatul de
laborator sau de cadrul didactic).
 În laborator se va păstra ordine şi curăţenie perfecte; se interzice îngrămădirea
obiectelor necesare pentru desfăşurarea lucrării practice pe masa de lucru, acestea
punându-se la loc imediat după utilizare.
 La încheierea şedinţei de laborator, studenţii sunt obligaţi să facă ordine pe masa
de lucru, să predea ustensilele utilizate şi să se spele pe mâini

4
 Măsuri ce trebuie luate în caz de accident

Orice accident care survine în laborator trebuie imediat adus la cunoştinţă cadrului
didactic sau responsabilului de laborator care va aprecia gravitatea lui şi va stabili măsurile de
prim ajutor, o intervenţie imediată putând preveni o agravare a situaţiei.
 Arsurile chimice:
În cazul arsurilor chimice, anularea efectului trebuie să țină cont de natura chimică a
agresorului
1. Arsurile cu acizi (HCl, H2SO4) cer ștergerea uscată a arsurii cu o cârpă
uscata/vată/hârtie de filtru, spălarea cu o cantitate mare de apă și apoi cu o soluție de
2-3% bicarbonate de sodiu sau cu o soluție de circa 1% amoniac
2. Arsurile cu baze (NaOH, KOH) se tratează prin spălarea cu apă până nu se mai simte
senzația de unsuros, apoi se clătește cu soluție de acid acetic sau citric 2%