1.

NORME DE PROTECŢIA MUNCII ÎN LABORATOR

1.1. Norme de protecţie şi prevenire a accidentelor şi măsuri de prim ajutor

Siguranţa lucrului în laborator este deosebit de importantă deoarece toate

substanţele se consideră într-o măsura mai mare sau mai mică toxice. Desfășurarea

experimentelor în laborator poate deveni periculoasă în situația în care cel care

lucrează nu cunoaște natura substanțelor utilizate și aparatura de lucru. În plus,

neatenția în manipularea substantelor poate conduce la apariția unor accidente.

În scopul prevenirii accidentelor în laborator se impune respectarea unor

norme de comportament și de lucru menite să asigure atăt securitatea personală cât

și a întregului colectiv.

Accidentele care survin în laborator trebuie imediat adus la cunoştinţă

cadrului didactic care va stabili măsurile de prim ajutor. Principalele accidente care

se pot produce în laborator sunt: intoxicaţiile, arsurile, traumatismele şi

electrocutările.

Intoxicaţiile se consideră:

- acute, produse ca urmare a pătrunderii în organism a substanţelor toxice, într-o

cantitate care depăşeşte limita admisă;

- cronice rezultate în urma pătrunderii în organism a unor cantităţi mici de substanţe

toxice un timp îndelungat. Pătrunderea substanţelor toxice în organism se poate

face:

- pe cale respiratorie (sub formă de fum, ceaţă, pulbere);

- pe cale digestivă;

- prin piele, ajungând prin difuzie în sânge (sulfura de carbon, alcool metilic,

mercurul, etc.).

1
 În scopul împiedicării apariției intoxicaţiilor, anumite substanţele chimice ca de

pildă: hidrogen sulfurat, cianura de potasiu, oxid de carbon, dioxid de sulf, soluţie de

hidroxid de amoniu concentrat, acid cianhidric, etc, se vor prepara sau utiliza numai

sub nişă.

Măsurile de prim ajutor în cazul intoxicaţiilor cu substanţe chimice se aplică în

funcţie de natura reactivului care a provocat intoxicaţia sunt prezentate în Tabelul

1/1/.

Tabel 1. Măsuri de prim ajutor în funcție de natura intoxicației

Substanţa toxică Antidot

HCl, HNO3 - se spală locul cu multă apă, apoi cu o

soluție neutralizantă de NaHCO3 2%

F2 - NH4OH diluat

Cl2 - pulverizarea unei soluţii de Na 2CO3

Br2 - inspirarea prin batistă udată cu o soluţie

de NH4OH 10% şi

C2H5OH (alcool etilic) în părţi egale.

NaOH, KOH - se spală locul cu multă apă, apoi cu o

soluție neutralizantă de acid acetic diluat

2%

H2S - se inspiră aer curat şi cantităţi foarte

mici de Cl2

H2S + Cl2→ S + 2HCl

NO - inhalare de oxigen, lapte, injecții cu

2
 NO2 camfor şi repaus complet

P4 soluţie 2% de CuSO4

H2SO4 - se tamponează zona cu hartie de filtru

sau cu o cârpă uscată, apoi se se spală

cu soluție de NaHCO3, apă și se aplică

unguent pentru arsuri

Arsurile pot fi :

- termice - sunt produse ca urmare a contactului cu corpuri fierbinţi sau ca urmare a

aprinderii unor substanţelor inflamabile;

- chimice – sunt provocate de contactul cu substanţe caustice (ex: baze sau acizi

concentraţi)

În cazul arsurilor termice, trebuie în primul închisă sursa care arde, cu ajutorul

extinctoarelor şi apoi se acordă primul ajutor.

După gravitatea lor arsurile se împart în arsuri de gradul I, II şi III.

În cazul arsurilor de gradul I pielea arsă se spală cu spirt medicinal sau cu o soluţie

de permanganat de potasiu şi apoi se unge cu o cremă protectoare dezinfectantă. O

altă modalitate de intervenție este spălarea locului arsurii cu o soluţie de tanin 1%. În

cazuri arsurilor de gradul II şi III, persoana în cauză se transportă la spital.

Cele mai grave sunt arsurile de gradul III deoarece cuprind o

suprafaţă mare de piele.

Arsurile cauzate de substanţe chimice sunt extrem de numeroase. În Tabelul

2 sunt prezentate unele dintre măsurile de prim ajutor, în cazul arsurilor provocate

de substanţe chimice /1/:

3
 Tabel 2. Masuri de prim ajutor în funcție de natura arsurii

Substanţa Antidot

toxică

HF - soluţie 2% de CaCl2, soluţie de NH4CH3COO,

soluţie 20% de MgO în glicerină

H2SO4 - se tamponează repede pielea cu hârtie de

filtru sau cârpă uscată, apoi se spală pielea cu

apă şi se unge locul atins cu vaselină sau ulei

HCl, H2SO4, - se spală locul cu multă apă, apoi cu o soluţie

HNO3 de bicarbonat de sodiu 2% (NaHCO3) pentru

neutralizare

NaOH, KOH - se spală locul cu multă apă, apoi cu o soluţie

neutralizantă de acid acetic diluat 2%

1.2. Recomandări pentru studenţii care efectuează lucrări practice în laborator

 Accesul studenţilor în laborator se face numai în prezenţa cadrului didactic .

 În laborator este obligatorie menținerea ordinii și a curăţeniei.

 Este obligatorie folosirea halatelor de protecţie.

 Studentul trebuie să se prezinte la lucrările practice cu un caiet de laborator.

 Se interzice îngrămădirea obiectelor din dotare pe masa de lucru.

4
 După utilizarea reactivilor, aceștia se pun la loc, în spațiul în care sunt

depozitați.

 Nu se mănâncă și nu se fumează în laborator.

 Se vor evita discuțiile și deplasările inutile pentru a evita stânjenirea colegilor

şi eventuale accidentele.

 Lucrările de laborator se vor efectua numai după ce studentul este bine

documentat asupra modului de lucru şi după ce a discutat desfășurarea

planului de lucru cu cadrul didactic.

 Se interzice desfășurarea altor lucrări în afara celor indicate de către cadrul

didactic.

 Nu este permisă folosirea sticlelor de reactivi de la alte lucrări.

 Înainte de deschiderea sticlelor cu reactivi se va citi cu atenţie eticheta.

 Reactivii se manevrează astfel încât să se evite impurificarea lor sau

împrăștierea prin laborator.

 Vasele de laborator se manevrează cu atenție pentru evitarea vărsării

reactivilor.

 Este interzisă aplecarea capului deasupra vaselor în care se fierb soluţii.

 Eprubeta în care se încălzesc soluţii nu se ţine înclinată nici spre sine, nici

spre vecin, pentru a se evita stropirea în caz de supraîncălzire.

 Este interzisă păstrarea substanţelor inflamabile şi a celor volatile în

apropierea radiaţiilor termice.

 Plitele de încălzire nu se lasă pornite fără supraveghere.

 Experimentele în desfășurare nu se lasă nesupravegheate.

5
 După efectuarea experimentelor cu substanţe deficitare, costisitoare ca

azotatul de argint, alcoolul etilic, acestea nu se aruncă ci se depozitează în

sticle pentru recuperarea lor ulterioară.

 Nu se aruncă în chiuvetă hârtii, chibrituri, etc.

 Este interzisă testarea substanţelor chimice prin gustare.

 Este interzisă pipetarea prin aspirare cu gura a soluţiilor corozive sau toxice.

 La încheierea şedinţei de laborator, studenţii sunt obligaţi să aşeze reactivii în

locurile special amenajate, să predea ustensilele și obiectele de sticlărie

utilizate şi să se spele pe mâini.

 În cursul desfășurărilot lucrărilor de laborator, fiecare student trebuie să fie

preocupat de economisirea consumului de apă distilată, curent electric, gaz,

etc.

 La terminarea lucrărilor, studentul trebuie să lase ordine pe masa de lucru şi

în laborator.

 Observaţiile şi datele experimentale acumulate în timpul efectuării lucrării

practice se notează în caietul de laborator.

 Interpretarea rezultatelor experienţelor trebuie astfel făcută, încât să fie

înţelese atât de studentul care le-a efectuat cât şi de oricare altă persoană

care ar consulta caietul de laborator.

 Caietul de lucrări practice va cuprinde înregistrarea datelor masurate,

descrierea în detaliu a experimentului efectuat, observaţiilor din timpul

desfășurării experimentului şi efectuarea calculelor.