Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului

Asigurarea Calității și Siguranței Alimentelor în Industria

Vinului
- laborator –

Coordonator: Masterand:
Maria Adelina Constantinescu Lavinia-Stefania Catanoiu

Sibiu
2024
 CUPRINS

1. Norme de protecția muncii în laborator

2. Schema tehnologică de obținere a vinului analizat cu identificarea și justificarea CCP

3. Cupajarea probelor de vin

4. Analiza senzorială

5. Determinarea densității

5.1. Metode areometrică

5.2. Metode picnometrică

5.3. Metoda densimetrică utilizând densimetrul portabil DMA 35

6. Determinarea concentrației alcoolice prin metode ebuliometrică

7. Determinarea extractului sec total prin metoda refractometrică

8. Determinarea acidității totale

9. Determinarea zaharurilor reducătoare din vin prin metode refractmetrică

10. Concluzii
 1. Norme de protectia muncii in laborator
NORME DE PROTECŢIA MUNCII ÎN LABORATORUL DE CHIMIE
Scopul protecţiei muncii îl constituie prevenirea accidentelor de muncăşi a bolilor profesionale prin
măsuri menite să elimine, să evite sau să diminueze acţiunea factorilor de risc asupra organismului uman.
Laboratoarele sunt locurileîn care studenţii sunt expuşiriscurilorcauzate de existenţareactivilorchimici,
ustensilelor de laboratorşiaparatelorelectrice.

Pentru a preveni accidentele în laboratorul de chimie, se vor respecta următoarele reguli generale de
tehnica securităţii muncii:

 Instrucţiunile scrise vor fi afişate la loc vizibil şi regulile de securitate evidenţiate;

 Instrucţiunile de securitate vor fi prezentate verbal şi comunicate la începutul fiecărui experiment;
 Nu se consumă băutură sau mâncare în laboratorul de chimie;
 La efectuarea unor experienţe explozive este necesară purtarea ochelarilor de protecţie;
 Se va păstra ordinea şi curăţenia pe mesele de lucru ale studenţilor;
 Pentru evitarea unor reacţii secundare, vesela şi aparatura de laborator se utilizează doar dacă sunt
curate. Acestea se vor spăla cu amestecuri alcaline şi apă distilată, fără a se utiliza nisipul, deoarece
vasele de sticlă se fisurează, se zgârie iar la încălzire sticla se va sparge uşor;
 Lucrările de laborator se vor efectua cu cantităţile de substanţe indicate în instrucţiuni, cu sticlăria şi
aparatura adecvate lucrărilor, dupăverificarea prealabilă a acestora conform referatului;
 Este strict interzisă folosirea reactivilor din ambalaje fără etichetă;
 Se interzice gustareaşi chiar contactul cu pielea a substanţelor chimice;
 Mirosirea substanţelor se va face cu grijă, prin ţinerea vasului la distanţăşi apropierea vaporilor care
se degajă prin mişcarea mâinii deasupra acestuia; ¾Manipularea reactivilor solizi se face cu linguri
sau spatule curate;
 Soluţiile de reactivi pentru analiză nu se vor scoate cu pipeta direct din flacon, ci, mai întâi, se toarnă
cantitatea necesară într-un pahar curat, din care apoi se face pipetarea. Se va avea în vedere ca la
transvazarea lichidelor să se ţină sticla cu eticheta spre palmă pentru a evita deteriorarea acesteia;
 Substanţele foarte volatile se manipulează în nişe şi deasupra unei chiuvete;
 În cazul în care se lucrează cu substanţe inflamabile, este necesarăstingerea surselor de căldură din
laborator. Orice început de incendiu provocat de substanţe volatile inflamabile se opreşte imediat,
după caz, cu nisip, o pătură sau cu extinctorul; ¾Nu este permisă impurificarea reactivilor în timpul
manipulării. Nu este permisă folosirea aceleaşi ustensile (spatule) pentru mai mulţi reactivi decât
după spălare şi uscare;
 Reactivii solizi nu vor fi cântăriţi direct pe talerele balanţei, ci pe sticle de ceas sau în fiole de
cântărire, iar cei urât mirositori sau toxici în flacoane închise;
 Acizii concentraţi (H SO , HCl, HNO etc.) se toarnă cu mare atenţie, ştergându-se picăturile prelinse
2 4 3

cu cârpă sau hârtie;

 Rămăşiţele de substanţe periculoase (metale alcaline, fosfor, acizi concentraţi, baze etc.) nu se vor
arunca la canal deoarece sunt corozive sau pot provoca explozii puternice. Astfel, vor fi introduse în
vase speciale şi neutralizate. De asemenea, lichidele nemiscibile cu apa şi inflamabile (benzina,
benzenul etc.) nu se vor arunca la canal, deoarece în spaţiul subteran al canalizării se vor evapora,
formând amestecuri explozive cu aerul ce pot exploda la aruncarea în canal a chibriturilor sau
ţigărilor aprinse;
 Se interzice îndreptarea eprubetelor cu orificiul către colegi în cazul încălzirii la flacără;
 Manipularea reactivilor explozivi (nitroderivaţi, cloraţi, percloraţi, peroxizi, acid percloric etc.)
trebuie făcută cu foarte mare atenţie;
 Nu este permisă lovirea substanţelor care explodează sau încălzirea lor la o temperatură apropiată de
temperatura de descompunere;
 Fărâmiţarea alcaliilor, a azotatului de calciu, iodului, sărurilor acidului cromic, a substanţelor ce dau
pulbere toxică, precum şi turnarea soluţiilor de amoniac concentrat, trebuie să se execute sub nişă;
 Este interzisă aprinderea arzătoarelor de gaz cu bucăţele de hârtie;
 Este interzisă lăsarea aprinsă a becurilor de gaz sau a altor aparate de încălzire, la plecarea din
laborator, chiar şi pentru scurt timp;
  În cazul în care se descoperă pierderi de gaze combustibile sau de vapori de benzină se va aerisi
încăperea, prin deschiderea ferestrelor, pânăla dispariţia completă a mirosului de gaz; se vor stinge,
totodată, becurile de gaz de la robinetul principal şi celelalte surse de încălzire;
 Folosirea sticlăriei de laborator se va face cu respectarea următoarelor măsuri de prevenire a
accidentelor:

- prinderea baloanelor de distilare, a biuretelor sau recipientelor în stative se va efectua cu ajutorul clemelor
prevăzute cu apărători de plută sau cauciuc;

- paharele, baloanele şi celelalte recipiente de laborator care conţin lichide fierbinţi nu se pun direct pe masă,
ci pe o placă dintr-un material termoizolant;

- încălzirea sticlăriei cu pereţi subţiri nu se face direct în flacără, ci pe o sită de azbest, sub agitare continuă;

 La părăsirea laboratorului de chimie se va avea în vedere verificarea instalaţiilor electrice, de gaz şi

de apă.

RECOMANDĂRI PENTRU STUDENŢII CARE EFECTUEAZĂLUCRĂRI

PRACTICE ÎN LABORATORUL DE CHIMIE
 Studenţii au acces în laborator numai în prezenţa cadrului didactic.
 Studenţii au acces în laborator numai dacă cunosc lucrarea şi normele de protecţia muncii
referitoare la lucrările practice.
 În laborator se va păstra ordine şi curăţenie perfectă.
 Studentul trebuie să se prezinte la lucrările practice cu un caiet de laborator, precum şi cu
conspectul lucrării experimentale care urmează a fi efectuată.
 Se interzice îngrămădirea obiectelor din dotare pe masa de lucru, acestea punându-se
imediat la loc după utilizare.
 Este interzisă consumarea de alimente sau lichide în laborator.
 Este strict interzis fumatul în laborator.
 Studentul va evita deplasările inutile pentru a evita stânjenirea colegilor şi a accidentelor.
 Lucrările se vor efectua numai după ce studentul este bine documentat asupra modului de
lucru şi după ce a discutat în detaliu planul lucrării cu cadrul didactic.
 Se interzice efectuarea altor lucrări în afara celor indicate.
 În laborator se lucrează individual iar orice problemă neclară se va semnala cadrului
didactic.
 Nu este permisă folosirea sticlelor de reactivi de la alte lucrări. Înainte de a deschide o sticlă
cu reactivi se va citi cu atenţie eticheta.
 Reactivii se manevrează astfel încât să se evite impurificarea lor .
 După efectuarea experienţelor cu substanţe deficitare, costisitoare ca azotatul de argint, iodul,
alcoolul etilic, acestea nu se aruncă ci se depozitează în sticle pentru recuperarea lor ulterioară.
 Nu se aruncă în chiuvetă hârtii, chibrituri, cioburi, substanţe corozive etc.
 La terminarea lucrărilor, studentul trebuie să lase ordine pe masa de lucru şi în laborator.
 Observaţiile, datele experimentale acumulate în timpul efectuării lucrării practice, precum şi
prelucrarea acestora se notează în caietul de laborator.
 Caietul de lucrări practice va cuprinde rezumatul (conspectul) lucrării, înregistrarea datelor,
descrierea detaliată a observaţiilor în timpul experienţei cât şi efectuarea calculelor şi graficelor.
 Caietul de laborator va fi verificat şi semnat de către cadrul didactic, la finalul fiecărei şedinţe de
laborator.
 Schema de tehnolocică de obținere a vinului roșu

Struguri colorați

Recepţie cantitativă si
calitativă- PCC1

Zdrobire- Ciorhini
desciorchinare

Mustuiala Valorificare

SO2 Sulfitare mustuială

Maia de drojdii Macerare-fermentare

selecţionate

Vin ravac Separare vin ravac

Boștină fermentată

Presare Tescovina

Vin de presă Valorificare

Asamblare

Perfectarea fermentaţiei CO2

alcoolice

Umplerea golurilor

Fermentaţie malolactică CO2

Tragerea vinului de pe Drojdie de vin

drojdie

Vin roșu
 2.Analiza senzorială vin și cupaj

Principiul metodei:
Prin analiză senzorială se înțelege un procedeu de examinare condus după lcgi
staitistice, cu ajutorul simțurilor testate, a căror rezultate pot fi determinatc în mod obiectiv și
reproductibil.

Mod de lucru:
Se acordă note de la 0 la 9 pentru fiecare caracteristică în parte: Intensitatea mirosului, Tipicitatea,
Fructozitate, Caracter vegetal, Caracter mineral, Caracter fioral, Onctuozitate, Echilibru gustativ,
Aciditate, Catifelare.
Rezultatele se vor reprezenta grafic atât pentru vinul analizat, cât și pentru cu paj.

Rezultate
Tabel nr.1- Analiză senzorială

vin 1 vin 2 cupaj

Tipicitate 8 7 6,5 5 4 6 8 7,5 6
Fructozitate 8 6 7,5 4 7 7 7 6 7
Caracter floral 7 8 9 9 8 9 8 6 5
Caracter Vegetal 6 5 6,5 8 8,5 7 7 4 9
Caracter mineral 7 7 9 8 9 6 7 6 5
Aciditate 5 6 6 7 7 8 8 8,5 7
Amăreală 9 7 8 6 5 3 9 9 8
Onctuozitate 7 7 8 1 3 3 3 5 4
Intensitate miros 8 8 8,5 5,5 2 4 6 4 5

Intensitate miros 10 Tipicitate

5
Onctuozitate Fructozitate vin 1
Series2
Series3
0 vin 2
Series5
Series6
cupaj
Amăreală Caracter floral
Series8
Series9

Aciditate Caracter Vegetal

Caracter mineral

Figura nr.1- Reprezentate grafica analiza senzoriala

 Figura nr.2-Analiză senzorială

Interpretare rezultate:

Se poate observa din grafic că rezultatele analizei senzoriale variază foarte mult. Deși
valorile pentru tipicitate sunt apropiate pentru cupaj și vin 1, valoarea mediei mai mare este pentru
vin 1. Valoarea fructozități este mai mare pentru vinul 1, pe când valoarea caracterului florar și
vegetal sunt aproape maxime pentru vinul 2. Valoarea acidității este mai mare în cazul cupajului,
asemenea și amăreala. Intensitatea mirosului și onctuozitatea are valori mai mari pentru vinul 1.

3.Determinarea densității
Densitatea sau masa volumetrică reprezintă masa unității de volum a vinului măsurată la
20 °C. Se exprimă în g/cm’ și se notează cu δ 20. Densitatea relativă este raportul dintre densitatea
vinului și densitatea apei distilate ți se notează cu d 20
20 .
Densitatea vinului reprezintă un indice important deoarece ne dă primele indicații asupra
tipului vinului și ajută la delerminarea extractului vinului.
 Metode areomeirică
Ustensile: areometru
Rezultate
Calculul densitatii se realizează cu ajutorul formulei:
Pentru vin Fetească Regală:
20 densitate vin
d 20= [g/cm3]
densitate apă distilată

20 0,9996
d 20= = 0,9979 g/cm3
0,9998
Pentru vin cupaj:
20 densitate vin
d 20= [g/cm3]
densitate apă distilată

20 0,99955
d 20= = 0,9978 g/cm3
0,9976
  Metoda picnometrică
Principiul metodei: Prin metoda picnometrica se determina densitatea relativa a lichidului, in
cazul nostru vin, care reprezinta raportul dintre masa unui volum de substanta si masa aceluias
volum de apa, la aceeasi temperatura.
Materiale: Picnometrul pentru determinarea densității relative [g/cm ].3

Mod de lucru: Se cantareste la balanta analitica picnometrul gol, uscat si curat (m ). Se umple
1

picnometrul cu apa distilata, se pune dopul cu grija, astfel incat sa nu ramana in interior bule de aer.
Se sterge picnometrul pe exterior si apoi se cantareste din nou (m ). Se umple picnometrul cu produs
2

de analizat (vin), se sterge si se cantareste la balanta analitica (m ) 3

Rezultate
Calculul densitatii se realizează cu ajutorul formulei:
20 m3−m 1
d 20= [g/cm3]
m 2−m1
Unde:
 m – masa picnometrul gol, uscat si curat;
1

 m – masa picnometrul cu apa distilata;

2

 m – masa picnometrul cu proba de vin.

3

20 71,8690−23,5788 48,2902
d 20 = = 0,9993 [g/cm ] 3

71,9018−23,5788 48,3230

 Densimetrul electronic portabil DMA 35

Principiul metodei: Densimetrul electronic portabil DMA 35 este un dispozitiv rapid si eficient
de masurare a densitatii.
Materiale: Pentru aceasta determinare s-a folosit densimetrul
portabil DMA 35.
Mod de lucru: Densimetrul electronic portabil DMA 35 se inroduce
in apa distilata, masurand astfel densitatea apei, apoi lichidul este
eliminat, densimetrul se introduce in proba de vin, mai intai se face o
clatire cu aceasta proba, iar mai apoi se face citirea densitatii pentru
proba de vin.
Rezultate: Se măsoară densitatea apei și densitatea vinului:
-denistate apa=0,977 g/cm3
-densitate vin=0,996 g/cm3

d 20 =0,9989 g/cm3
20

Figura nr.4- DMA

 concentratie de zaharuri
25

20

15
concentratie de zaharuri

10

0
cupaj p2 p1

Figura nr.3- Reprezentate grafica densitate

Interpretare rezultate:
Valoarea densității pentru vinul din proba 2 este cea mai ridicată fața de celelalte, pe locul
2 este cupajul, uramat de p1.

4.Determinarea concentrației alcoolice prin metoda ebuliometrică

Principiul metodei: Metoda se bazează pe determinarea punctului de fierbere al vinului, care se găseşte
între punctul de fierbere al apei ( aproximativ l00°C) și cel al alcoolului etilic pur ( 78,4°C).
Concentrația alcoolică a vinului este cu atât mai mare cu cât punctul de fierbere este mai scăzut față de cel
al apei. Cunoscând punctul de fierbere determinat cu ebuliometrui se deduce concentrația alcoolică,
folosind o riglă specială de calcul.

Materiale: Pentru aceasta determinarea s-au folosit: apă distilată, proba de vin și
ebuliometru.
Mod de lucru: În prima coloană s-a pus apă distilată cu un volum de 50 ml. În a doua și a
treia coloană s-a pus vin 50 ml (în fiecare). Determinarea punctului de fierbere la apă = 99°C.
Determinarea punctului de firbere la vin coloana I = 90,3°C. Determinarea punctului de firbere la
vin coloana II = 90,7°C.

Figura nr.5- Ebuliometru

 Figura nr.6- Rigla

Rezultate: S-a facut o medie între punctele de fierbere ale vinului (care este 90,5C), iar cu
ajutorul riglei de citire s-a efectuat citirea concentrației alcoolice.
Rezultate:
Pentru vin Ferească regală:
Temperaturile de fiert sunt :
-apă= 98,7˚C
-vin= 88,6˚C
Conform riglei concentrația alcoolică este de 15,7 % V/V.
Pentru vin cupaj:

Conform riglei concentrația alcoolică este de 13,5 % V/V.

Conform riglei concentrația alcoolică este de 14,6 % V/V pentru proba 1.

concentratie alcoolica
16

15.5

15

14.5
concentratie alcoolica
14

13.5

13

12.5

12
cupaj p2 p1

Figura nr.7- Reprezentate concentrației alcoolice

Interpretare rezultate:
Conform graficului de mai sus se poate observa diferența concentrației alcoolice între cele
3 vinuri, proba 2 are concentrația cea mai ridicată de alcool, pe când cupajul are cea mai mică
cantitate de alcool.
 5.Determinarea extractului sec total

Principiul metodei:

Se evaporă o cantinate determinata de vin, pană la o treime din volumul sau, pentru înlăturarea
alcoolului și apoi se completează cu apă deistilată până la volumul initial. Se determină cu
refractometrul conținutul în substanță uscată al vinului dezalcoolizat si se calculează apoi continutul
în extract sec total in g/l.

Aparate și ustensile:

-Balon cotat de 50 ml,

-Capsula de portelan ca diametrul de 8-10 cm;

-Baie de apa;

-Refractometni portativ sau de laborator, gradat in % substanță uscată sau in zaharoză la 20˚C.

Mod de lucru:

Se masoară 50 ml vin de analizat intr-un balon cotat și se ia temperatura vinului din balon, cu un
termometru. Se trece vinul cantitativ (clatind de trei ori cu cate 10 ml apa distilata) in capsula de
portelan; se supune proba la evaporare pe baia de apa in fierbere, pana la o treime din volumul
initial al vinului, Apoi reziduul de vin fara alcool din capsula se trece din nou in balonul cotat,
spaland capsula de 3-4 ori cu cate 10 ml apa distilata si scurgand apele de clatire in acelasi balon
cotat. Se completeaza continutul balonului cu apa distilata pana aproape de semn (100 ml), se
omogenizeaza continutul, apoi se ia temperatura; in cazul aceasta este diferita de temperatura la
care s-a masurat vinul initial, continutul balonului se va aduce la aceasta temperatura, racind sau
incalzind (dupa caz) balonut la exterior. Apoi se completeaza distilata, exact pana la serman, se
omogenizeaza continutul balonului prin castarnarea de 2-3 ori a cu apa acestuia dupa ce, în
prealabil, a fost astupat cu un dep de cauciuc sau de sticla Apoi, cu bagheta, se iau 2-3 picaturi din
solutia extractului, din balon, se pun pe prisma refractometrului si se citesc gradele refractometrice
dupa indicatiile date la determinarea zaharului din must.

Se fac 3 citiri, lundu-se ca rezultat media lor aritmetică. Se aplică corecția gradelor citite în
funcție de temperatură, folosind tabelul 2.

Se calculează conținutul vinului în extract sec total, folosind relația:

Extract sec total (g/l) = 10×S.U.

Apă distilată=0

Substanta uscată pentru Feteasca Regală=4,2

Extract sec total =10×4,2= 42 g/l

Substanta uscată cupaj=3

Extract sec total =10×3= 30 g/l

 Figura nr.8- Refractometru

Extract sec total pentru p2=42g/l.

Extract sec total pentru cupaj=30g/l.

Extract sec total pentru p1=29g/l.

extract sec total

45

40

35

30

25 extract sec total

20

15

10

0
cupaj p2 p1

Figura nr.9- Reprezentate grafica a extractului sec total

Interpretare rezultate:
Extractul sec total înregistrează cele mai mari valori în cazul probei 2, celalte 2 probe fiind
la o diferență mică de 1g/l.

6.Determinarea acidității totale

Prin aciditate totală se înțelege suma acidităților titrabile, determinate de substanțele
acide din vin care se pot titra cu o soluție alcalină în prezența unui indicator care vircază la pH-7.

Determinarea acidității totale prin titrare în prezența roşului de fenol ca indicator

Principial metodei:
Se titrează aciditatea vinului cu o soluție de hidroxid de sodiu cu titru cunoscut, in prezența roşului
de fenol ca indicator.

Mod de lucru:
 Se elimină dioxidul de carbon din 50 ml vin sub agitare timp de 2-3 minute.
 Se introduc cu pipeta 10 ml de vin pregătit, într-un vas de 100 cm³ şi se titrează cu NaOH
0,1 N sub agitare continuă, observându-se culoarea vinului.
 Cand vinurile albe se închid la culoare și devin gri-brune, lar vinurile roşii devin gri verzui
sau gri-albastru, se scoate cu o baghetă o picătură de vin şi se amestecă cu o picătură de roşu
de fenol 0,02% pe o placă de titrare..
 Titrarea se continuă picătură cu picătură, după fiecare adaos de soluție de hidroxid, păn când
indicatorul virează în roz portocaliu pentru vinurile albe sau roz pentru vinuriler colorate.

Calcul:
Rezultatele se exprimă în miliechivalenți la litru, grame acid tartic sau grame acid sulfuric la litru.

V × 0 , 1×1000
At = [mval/l]
10

V × 0,0075 ×1000
At = [g acid tartric/l]
10

V × 0,0049 ×1000
At = [g acid sulfuric/l]
10

În care:

V- volumul sol. NaOH 0,1n folosit la titare, în cm3

0,0075 – cantitatea de acid tartic, în grame, corespunzătoare la 1 cm3 NaOH 0,1n

0,0049- cantitatea de acid sulfuric, în grame, corespunzătoare la 1 cm3 NaOH 0,1n

Rezultate:

Pentru vinul Feteasca regală:

V NaOH=8,5ml

8 ,5 × 0 ,1 ×1000
At = = 85 [mval/l]
10

8 ,5 × 0,0075 ×1000
At = = 6,375 [g acid tartric/l]
10

8 ,5 × 0,0049 ×1000
At = = 4,165 [g acid sulfuric/l]
10

Pentru vinul cupaj:

V NaOH= 6,8 ml
 6 , 8× 0 , 1× 1000
At = = 68 [mval/l]
10

6 , 8× 0,0075 ×1000
At = = 5,1 [g acid tartric/l]
10

6 , 8× 0,0049 ×1000
At = = 3,33 [g acid sulfuric/l]
10

90

80

70

60

50 mva/l
40 acid tartric/l
acid sulfuric/l
30

20

10

0
cupaj p2 p1

Figura nr.10 - Reprezentate grafica a aciditații totale

Interpretare rezultate:
După cum se poate observa în figura nr.10 valorile pentru cele 3 tipuri de vin sunt
apropiate pentru fiecare tip de aciditate, dar cupajul înregistrează valori mai scăzute.

7. Determinarea zaharurilor reducătoare din vin prin metode refractmetrică

Vinurile conțin în principal două zaharuri reducătoare: glucoza și fructoza care provin din
struguri. Datorită faptului că în timpul fermentației glucoza este metabolizată mai repede decât
fructoza, în vinurile cu zahăr rezidual va predomina fructoza. Conținutul în zaharuri din vinuri se
plasează în limite foarte largi, în funcție de tipul de vin.
Principiul metodei:
Metoda se bazează pe relația directă dintre substanța uscată solubilă din produsele vinicole
şi conţinutul de zahăr total.
Ustensile: refractometru portabil şi refractometru de masă.
Se determină conținutul în zaharuri pe litru corelându-se conținutul de substanță uscată
solubilă determinat cu ajutorul refractometrului cu ajutorul tabelelor.

Rezultate: Comform tabelului concentația de zaharuri este de 19,5 g/l pentru vinul Fetească Regală
și 6,8 g/lpentru cupaj.
 concentratie de zaharuri
25

20

15 concentratie de zaharuri

10

0
cupaj p2 p1

Figura nr.11- Reprezentate grafica a concentrației de zaharuri

Interpretare rezultate:

Conform graficului de mai sus concentrația zaharurilor a vinului din cupaj si p1 este cu
12,7 g/l mai redusă față de vinul p2.

CUPAJAREA VINURILOR

Prin definitie, cupajul reprezinta amestecul a doua sau mai multe soiuri pentru
a obtine un anumit tip nou de arome, gust sau care să depășească din punct de vedere
al valorii rezultate soiurile pure din care a fost realizat.
Pentru proba de cupajare am folosit un amestec între vinul Cabernet Sauvignon
si vinul Feteasca Neagra.
Pentru a determina cantitatea necesara de vin pentru cupajare, am ales sa
folosim metoda “Steluța amestecurilor”.

29 7

35

42

13......200

7.......x

X= 107, 7 mvol/l
13.......200

6........y

Y= 92,3 mvol/l

Concluzii

Analiza senzoriala: rezultatele nu variază mult, având valori apropiate pentru

fiecare caracteristica în parte. Cele mai înalte valori sunt la Amararea vinului din
cupaj, iar cele mai mici valori sunt la Onctuozitate vinului Feteasca.
În cazul vinul de Feteasca densitatea are o valoare mai mare.
Concentartia alcoolica are valori mai mica cu 2% în cazul cupajului fata de
Feteasca.
Extractul sec total atinge cota de 42g/l fata de 30g/l în cazul cupajului.
Observand graficul aciditatea totala înregistrează valori mai mari în dreptul
vinului Feteasca.
Diferenta din concentratia zaharurilor este clar vizibila, cupajul având o valoare mai
mica cu 12,7g/l fata de Feteasca.
Toate analizele efectuate reprezintă indici de calitate ai vinului care sunt
importanți meniți să exprime calitatea produsului finit.