UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA“ SIBIU FACULTATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE,

INDUSTRIE ALIMENTARĂ ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

TEMA PROIECTULUI

ZDROBIREA ȘI DESCIORCHINAREA STRUGURILOR ȘI SCURGEREA MUSTULUI

RAVAC

Student:

Sibiu
2024
 CUPRINS

1. ISTORIA VINULUI INCEPE DIN VREMEA DACILOR.

2. MATERIILE PRIME PENTRU FABRICAREA VINULUI.
3. MATERII AUXILIARE
4. ZDROBIREA STRUGURILOR.
5. DESCIORCHINAREA STRUGURILOR.
6. SEPARAREA MUSTULUI RĂVAC
7. PRESAREA
8. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR
9. BIBLOGRAFIE
1.

2
 1. ISTORIA VINULUI INCEPE DIN VREMEA DACILOR.

Numeroase dovezi vorbesc despre comerțul cu vinul ce ar fi fost făcut prin portul Tomis.
Vinul se pare că era cărat în burdufuri până la corabii, unde acesta era asezat în amorfe înfipte în
nisip. Strugurele este un cuvant de origine dacă, iar anticii considerau ca pe meleagurile noastre, s-
ar fii născut zeul vinului.
Specialiștii spun că povestea defrișării viilor din vremea lui Deceneu au un sâmbure de
adevăr. Se spune că au fost desființate viile din zona de frontieră ale dacilor, deoarece se consideră
că este o ispită permanentă pentru popoarele barbare.
Pe teritoriul actual al României s-a cultivat viță de vie din cele mai vechi timpuri, de fapt s-a
dovedit și s-a cunoscut că nu a fost importată, asa cum s-a întamplat în alte tări. Specialiștii
consideră că leagănul de naștere al vitei-de-vie este în sudul Mării Caspice, în urmă cu 7.000-9.000
ani.
La sfârșitul sec XIX, erau plantate aprox. 200.000 ha cu viță-de-vie, mai mult decât avem
astăzi, iar România avea un nume în lumea vinului. O insectă din America distruge mai multe
plantații. Există un sortiment traditional românesc care acum s-a diminuat, dar mai sunt câteva
soiuri care existau din vremea lui Stefan cel Mare și au rămas până în ziua de astăzi. În primul rând
soiurile de la Cotnari, este singura podgorie din România care și-a păstrat sortimentul tradițional,
cele 4 soiuri pe care le știm: Fetească Albă, Frâncușa, Tămâioasa Românească și Grasă de Cotnari.

Fig 1 Viță de vie neagra

Cel mai vechi soi ar fi Fetească Neagră, și alt punct de vedere soiurile pe care le avem noi se
aseamănă mai mult cu soiurile din Franța.
Se exportă mult vin, dar în mare parte vin prost, iar asta ne-a stricat imaginea, imagine pe
care abia acum, prin noii producători începem să ne-o reparam. După revolutie, viile au fost
împărțite poporului, iar multe au fost lasate în paragină. Avem acum aproape 900.000 de
3
producători. Pe suprafete mici și doar 1172 suprafete mai mari de 5 ha. Iar cercetarea a fost total
ignorată de autoritățile noastre în ultimii ani. La Institutul de la Valea Calugarească bate vântul.
Acum, în Romania se produc 600 de milioane de litri de vin pe an, iar media de consum este 24 de
litri pe cap de locuitor, sub media europeana care ajunge si la 50 litri.
GENERLITĂȚII
Vinificaţia reprezintă procesul industrial de prelucrare a strugurilor în scopul preparării
vinurilor şi a produselor pe bază de vin. Vinul este băutura obţinută exclusiv prin fermentarea
alcoolică completă sau parţială a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau nezdrobiţi, ori a mustului de
struguri.
Vinurile albe asemănătoare prin culoare şi prin operaţii de prelucrare se deosebesc între ele
prin anumite însuşiri organoleptice şi fizico-chimice dictate de anumite particularităţi ale calităţii
materiei prime şi tehnologia de preparare. Se disting trei mari categorii de vinuri albe:
- vinuri albe de consum curent, seci;
- vinuri albe de calitate, seci;
- vinuri albe de calitate, semidulci şi dulci.
Vinurile, ca urmare a diversităţii materiei prime, tehnologiilor de vinificare şi nu în ultimul
rând a considerentelor de ordin economic, se clasifică în următoarele categorii:
 După culoare se disting: vinuri albe, roşii şi roze;
 După aromă: vinuri aromate şi nearomate;
 După conţinutul în zaharuri vinurile se grupează astfel: vinuri seci, vinuri semiseci, vinuri
semidulci, vinuri dulci.
 După modul de obţinere vinurile pot fi:
a. vinuri obţinute prin procese clasice;
b. vinuri speciale obţinute prin aplicarea unor tratamente autorizate.
Din acestă categorie fac parte:
- vinuri spumante,
- vinuri spumoase,
- vinuri aromatizate,
- vinuri licoroase.
După caracteristicile calitative de compoziţie şi tehnologia obţinerii, vinurile pot fi:
a. vinuri de consum curent – cu o tărie alcoolică dobândită de minim 8,5% mol. În
funcţie de tăria alcoolică acestea pot fi: vin de masă 8,5 – 9,5% mol., vin de masă
superior peste 9,5% mol;
b. vinurile de calitate - se obţin din soiuri sau sortimente de soiuri cu tăria alcoolică de
10% vol.

4
În funcţie de nivelul lor calitativ sau sortiment de soiuri vinurile pot fi:
- vinuri de calitate superioară – 10% vol, vinuri de calitate superioară cu denumire de
origine – 10,5% vol, vinuri cu denumire de origine controlată, vinuri cu denumire de origine
controlată şi trepte de calitate;
- vinurile speciale - sunt obţinute din musturi sau vinuri prin aplicarea unor tratamente
autorizate. Din această categorie fac parte:
- vinurile spumante obţinute prin fermentare în butelii;
- vinurile spumante obţinute prin fermentare în butelii şi transvazare în rezervoare;
- vinuri spumante obţinute prin fermentare în rezervoare;
- vinuri spumoase: seci, demiseci, demidulci;
- alte vinuri cu conţinut de CO2: vinul perlant şi vinul petiant;
- vinurile aromatizate - sunt produse obţinute din must proaspăt sau concentrat cu
adaos de substanţe aromatizate. Din această categorie fac parte:
- vinul pelin,
- vermutul,
- biterul.

5
 2. MATERIILE PRIME PENTRU FABRICAREA VINULUI.

Strugurii
Materia primă pentru obţinerea vinului sunt strugurii. Soiurile de struguri folosiți la
obţinerea vinului alb sunt: Galbena de Odobesti, Grasa de Cotnari, Feteasca albă, pentru vinurile
rosii sunt Fetească Neagră, Băbească Neagră, Negru de Drăgășani, Negru Vârtos, Cadarcă, și
Soiurile de struguri folosiți la obţinerea vinului roze Busuioacă de Bohotin. Din punct de vedere
structural strugurele este constituit din două părţi distincte:
- ciorchine,
- boabe.
Ciorchinele reprezintă scheletul strugurelui şi serveşte la susţinerea boabelor şi la
conducerea substanţelor elaborate de la frunze spre boabe. Este format dintr-un peduncul care se
continuă cu axul principal pe care se află ramificaţii de ordin I, iar pe acesta de ordinul II, în
continuare de ordinul III şi mai rar ramificaţii de ordinul IV. Prinderea boabelor de ciorchine se face
prin intermediul unui pedicel în vârful căruia se află bureletul.
Pedunculul poate fi:
- scurt, gros şi lemnificat ca la soiurile Roz de Minişl, Sauvignon, Alifote, etc.
- erbaceu şi mai lung ca la soiurile: Mustoasă de Mădărat, Plăvaie, etc.
- semilemnificat ca la soiurile: Ardeleancă, Merlot, Cadarcă, etc.
Rahisul sau axul ciorchinelui, situat în prelungirea peduncului are lungimi variabile, pe el
fiind plasate ramificaţii de diferite ordine pe care se inserează pediceii boabelor. În vârful
pedicelului se află bureletul rezultat prin sporirea dimensiunilor receptaculului floral. Ciorchinii
reprezintă
2,7 – 7,0% din greutatea strugurelui. Ponderea lor variază în funcţie de soi, starea de sănătate a
recoltei, faza de coacere, condiţii pedoclimatice şi tehnologia de cultură.
Compoziţia chimica a ciorchinilor este cea apropiată frunzelor lăstarilor şi cârceilor. În
funcţie de starea în care se găseşte (verde sau lemnificat) şi gradul de coacere al strugurelui,
principalele componente ce intră în constituţia ciorchinelui variază în limite foarte largi. Conţinutul
de apă poate fi de 85 – 90% când ciorchinele este în stare erbacee şi poate scădea la 35 – 40%, când
este lemnificat. De asemenea mai conţine zaharuri 1%, substanţe minerale 2%, substanţe azotate
2%, polifenoli
3 – 5% şi celuloză 5%. Prezenţa ciorchinilor în timpul fermentaţiei alcoolice măreşte masa boştinei
permiţând pătrunderea aerului şi favorizează înmulţirea levurilor. În perioada presării ciorchinii
servesc drept căi de drenaj şi înlesnesc curgerea mustuielii.
Boabele reprezintă fructul propriu-zis al viţei de vie şi asigură 93 – 97% din greutatea
strugurelui. Ele sunt alcătuite din: pieliţă, miez, seminţe ca elemente principale şi burelet, pensulă,
fascicule centrale, fascicule periferice şi punctul pictilar, ca elemente de mai mică importanţă
tehnologică.

6
 Culoarea boabelor poate fi la maturitea deplină verde-gălbui, galben-verzui, galben-auriu,
roz, roşie, roşie-violacee, albastru spre negru, roşu spre negru.
Gustul boabelor la soiurile pentru vin poate fi: nearomat, ierbos, fad, aromat şi foxat. Pieliţa
sau epicarpul este învelişul extern al bobului care protejează miezul şi seminţele, fiind în acelaşi
timp sediul substanţelor colorante şi aromate. Pieliţa este alcătuită din epidermă şi hipodermă.
Miezul sau pulpa este partea cuprinsă între pieliţă şi seminţe. Pulpa este alcătuită din mai multe

straturi de celule (20 – 30), cu membrane celulozice, subţiri, diferenţiindu-se două zone:
mezocarpul şi endocarpul.

Fig 2 Struguri

7
 3. MATERII AUXILIARE

Substanţe antiseptice şi antioxidante

Prin antiseptici se înţeleg acele substanţe, care introduse în must sau vin în anumite
concentraţii, distrug microorganismele sau le stânjenesc activitatea pe o durată mai mică sau mai
mare de timp. Prin antioxidanţi se înţeleg acele substanţe care protejează mustul şi vinul împotriva
oxidării. În practica vinicală se cunosc substanţe care pot îndeplini ambele roluri de antiseptic sau
antioxidant cum este dioxidul de sulf, iar altele substanţe au numai rol antiseptic (acidul sorbic) sau
acţionează numi ca antioxidant (acidul ascorbic).
În ţara nostră în baza legii viei şi vinului folosirea dioxidului de sulf (sulfitarea) intră în
categoria practicilor vinicole autorizate pentru must şi vin. Tratamentele aplicate vinurilor au în
vedere protecţia împotriva oxidării şi a acţiunii nedorite a microorganismelor. Unica substanţă
folosită pentru ambele scopuri a fost SO2 (dioxid de sulf). Dioxidul de sulf (SO2) este o substanţă
gazoasă, incoloră cu miros şi gust specific, iritant, înţepător şi sufocant. Se poate afirma cu
responsabilitate ca astăzi utilizarea SO2 stă la baza preparării şi conservării vinurilor, că nu se poate
vorbi de tehnologie vinicolă modernă în afara dioxidului de sulf. Se dizolvă în apă şi alcool, iar la
p = 2atm şi t = 15 0C se lichefiază. Se combină cu oxigenul înaintea altor substanţe din vin şi din
această cauză este considerat antioxidant.
În anumite doze are acţiune toxică asupra celulelor vii şi în primul rând asupra
microorganismelor. Indirect SO2, mai are şi alte însuşiri, de aceea utilizarea dioxidului de sulf în
vinificaţie se face în următoarele scopuri:
 protecţie antioxidantă a strugurilor, mustuielii şi mustului în timpul prelucrării;
 inactivarea microorganismelor;
 limpezirea mustului;
 stoparea fermentaţiei alcoolului (pentru vinurile dulci);
 asigurarea evoluţiei normale a vinurilor în timpul păstrării;
 dezinfectarea spaţiilor de vinificare a vaselor, utilajelor, etc.
Cea mai mare parte din SO2 formează cu apa din must şi vin acid sulfuros.
Culesul şi transportul
Culesul şi transportul strugurilor se face astfel încât să se evite contactul fazei lichide cu
părţile solide ale boabelor prin spargerea acestora. Folosirea SO 2 la struguri nu înlătură, ci
dimpotrivă accentuază procesul de extracţie a unor compuşi din pieliţă. De aceea se impune ca
strugurii să ajungă cât mai întregi la centru de vinificaţie şi să fie repede prelucraţi. Recepţia
cantitativă se poate realiza prin metodele clasice de cântărire pe când recepţia calitativă vizează în
primul rând conţinutul de glucide:
- pentru vinuri albe de consum curent conţinutul în zaharuri este peste 136g/l;
- pentru vinuri albe de calitate conţinutul în zaharuri este între 180 – 190g/l.

8
 4. ZDROBIREA STRUGURILOR.

Zdrobirea constă în distrugerea integrală a boabelor prin acţiuni mecanice, cu scopul de a

pune în libertate mustul. Prin operaţia de zdrobire microflora existentă pe struguri este dispersată în
întreaga masă a mustului. Zdrobirea se realizează cu utilaje speciale care funcţionează după
principiul laminării sau centrifugării.
Zdrobirea şi desciorchinarea sunt două operaţii obligatorii pentru obţinerea vinurilor de
calitate. Ele se caracterizează prin fineţe şi armonie, din acest motiv se iau măsuri pentru reducerea
duratei de contact a mustului cu părţile solide ale boabelor şi ciorchinilor. Se va evita zdrobirea prea
puternică pentru a împiedica fragmentarea pieliţei boabelor şi spargerea seminţelor. Zdrobirea
strugurilor are ca scop distrugerea pieliței boabelor și deteriorarea celulelor miezului cu punerea în
libertate a sucului vacuolar și drci eliberarea mustului.
Zdrobirea strugurilor se relizează cu ajutorul utilajelor denumite zdrobitoiare. Aceasta se
realizeaza cu:
- Presă
- Zbrobitorul
- Lin

Fig 3 Zdrobitor cu Desciorchinator Electric

9
 5. DESCIORCHINAREA STRUGURILOR.

Desciorchinarea strugurilor este un alt pas esential în prepararea vinului. Astfel,

desciorchinarea are loc înainte de zdrobire. Dacă doresti să scoti ciorchinii strugurilor în prepararea
vinului, în functie de gustul si tipul de vin. Asadar, desciorchinarea este un pas important, însa, nu
pentru a fi realizat neaparat, ci pentru a fi luat în considerare, alegerea fiind a ta, dacă doresti să
incluzi ciorchinii sau nu.
In general, pentru vinurile rosii, ciorchinii se păstrează de către foarte multi producatori, în
timp ce pentru vinurile albe, acestia sunt îndepartati.
Desciorchinatul strugurilor este o operaţiune generalizată în cazul producerii vinurilor albe
de masă. În unele ţări, cum este Franţa, în cazul producerii vinurilor de masă nu se aplică
operaţiunea de desciorchinare din două motive:
- prezenţa ciorchinilor în boştină îmbunățește scurgerea mustului la presare, formînd căi de
ironaj şi împiedică agitarea boştinei limitând astfel cantitatea de tulbureală din must.
-desciorchinarea devine obligatorie atunci când se preconizează o macerare și o fermentare
de boştină
-influienţa negativă a ciorchinilor, îndeosebi a celor verzi, impune efectuarea desciorchinatului
odată cu zdrobirea.
Sulfitarea mustului
Sulfitarea mustului este necesară pentru protecţia antioxidantă cât şi pentru cea
antimicrobiană. Se va debita SO2 cu ajutorul unei pompe dozatoare. Se aplică doze cuprinse între 5
şi 15g/hl în concordanţă cu starea de sănătate a materiei prime.

10
 6. SEPARAREA MUSTULUI RĂVAC

După zdrobirea şi desciorchinarea strugurilor, separarea mustului de boştină se poate realiza

spontan, pe cale gravitaţională numită şi scurgere liberă sau separarea poate fi provocată şi se
numeşte scurgere intensificată. În ambele situaţii operaţiunea de separare a mustului de boştină se
realizează cu ajutorul unor instalaţii speciale numite scurgătoare care, după principiul de
funcţionare pot fi de două categorii:

- scurgătoare gravitaţionale statice;

- scurgătoare gravitaţionale dinamice.

În prima categorie se include scurgătoarele gravitaţionale cu scurgere liberă, iar în a doua se

include scurgătoarele gravitaţionale cu scurgere intensificată.

Separarea mustului răvac se poate efectua prin metode statice sau dinamice, o atenţie
deoasebită trebuind a fi acordată protejării împotriva oxidărilor (reducerea duratei, sulfitare
raţională).

Separarea mustului de boştină. Mustul ravac se separă de boştină din recipienţii de macerare, pe
cale gravitaţională (prin scurgere). Urmează evacuarea boştinei şi presarea ei. Sunt folosite presele
orizontale pneumatice, presele orizontale cu membrană şi scurgătoarele-compresoare ameliorate.

Mustul ravac se asamblează cu mustul de la presarea I, respectiv cu mustul de la ştuţul 1 al

scurgătorului-compresor. După asamblare se pot face eventualele corecţii de compoziţie: se corectează
aciditatea mustului prin adaos de acid tartric în limita maximă de 2,5 g/l, dacă mustul are aciditatea totală
<4 g/l H2S04. Decantarea sumară a mustului. Are ca scop, diminuarea suspensiilor grosiere din must,
pentru o fermentaţie sănătoasă şi regulată a mustului. Decantarea se ealizează prin răcirea mustului la
10-12°C şi lăsarea lui în repaus timp de 6 ore, după care este tras de pe depozit.

Fermentarea mustului. Se face în cisterne prevăzute cu posibilităţi de dirijare a temperaturii sau

în budane de 3-4 mii de litri capacitate. Pentru conducerea fermentaţiei, se face controlul zilnic al
temperaturii şi se urmăreşte evoluţia zahărului din must. Temperatura de fermentaţie nu trebuie să
depăşească 20-22°C; se procedează la răcirea mustului ori de câte ori este nevoie.

Sistarea fermentaţiei alcoolice. Pentru păstrarea zahărului în vin (minimum 12 g/l la vinurile
demidulci), se face sistarea fermentaţiei la o tărie alcoolică mai mică de 0,5-0,8% vol. decât tăria
alcoolică necesară vinului. Procedeele sunt următoarele:

- tragerea,vinului de pe depozit, concomitent cu răcirea lui la 6-8°C; urmată de sulfitare. cu 150 mg

SO/litru şi bentonizare cu 20-30 g bentonită/hl;

- tragerea vinului de pe depozit urmată de sulfitare cu doza de 250 mg S02/litru şi bentonizare cu

10-15 g bentonită/hl;

- filtrarea tangenţială a vinului în fermentaţie, cu păstrarea zahărului şi aromelor de vin.

11
 După sistarea fermentaţiei se face plinul vaselor (umplerea golului de fermentaţie). Urmează
tragerea vinului de pe depozit sau de pe bentonită la 7-10 zile după oprirea din fermentaţie şi
aducerea nivelului de sulfitare la 35-40 mg/l.S02 liber.

Fig 4 scurgătoare gravitaţionale statice

12
 7. PRESAREA

Presarea este operaţia cea mai importantă care detemină atât randamentul în must cât şi
consecinţele pe care le are asupra calităţii produselor obţinute. Presarea se va executa rapid, fără
prea multe manipulări sub protecţia de SO2, cu folosirea unor valori ale presiunii, astfel încât să se
obţină un randament ridicat în must, dar care să nu dăuneze calităţii diferitelor fracţiuni de must.
Pentru vinuri de calitate superioară se recomandă folosirea preselor discontinuu, cele
continui fiind destinate pentru vinurile de consum curent. Tehnologia de presare a boştinei este
determinată de caracteristicile materiei prime – strugurii și de categoria de vin ce urmează a se
obţine. Astfel la vinificarea strugurilor, separarea mustului prin presare se realizează după scurgerea
mustului răvac, boştina fiind proaspătă.
Obiectivele presării sunt:
- asigurarea unui randament cât mai mare în must sau vin cu însuşiri tehnologice
corespunzătoare, adică procentul scăzut de burbă, substanţe tanante minerale;
- timpul de presare redus;
- prin presare să se evite spargerea seminţelor şi strivirea exagerată a ciorchinilor,
când acestea nu au fost eliminate prin dezciorchinare.
Factorii care influenţează randamentul şi calitatea presării sunt:
- caracterisiticile boştinei ce urmează a fi presată;
- caracteristicile tehnice ale preselor folosite;
- modul cum este condusă presarea.
Caracteristicile boştinei interesează din punct de vedere al consistenţei care este determinată
de starea de sănătate a strugurilor şi de componentele solide ce o alcătuiesc: pieliţe, ciorchine. În
general la presarea boştinei din strugurii albi, operaţiunea e mai greoaie datorită conţinutului ridicat
în zaharuri a mustului, pectină, mucegai.
Faza de formare a vinurilor albe începe odată cu faza fermentaţiei alcoolice şi durează până la
efectuarea primului pritoc. În această perioadă au loc multiple procese de natură fizică, chimică,
biochimică, fizico-chimică.
Dintre fenomenele fizico-chimice cele mai importante sunt:
- degajarea de CO2;
- sedimentarea treptată a precipitalelor formate în timpul fermentaţie alcoolice şi în
această etapă (substanţe proteice, polifenoli, substanţe pectice, săruri tartrice).
În această etapă procesele dominante sunt cele de natură biochimică, legate în primul rând
de îmbogăţirea vinului în unii compuşi valoroşi: amoniac, enzime nefermentascibile datorită
fenomenului de autoliză a celulelor levurice.

13
 Procesul de autoliză poate fi dăunător atunci când determină acumularea unor cantităţi mai
mari de azot asimilabil ce contribuie la instabilitatea vinului şi apariţia unor compuşi cu miros
neplăcut. Tot în această etapă are loc declanşarea fermentaţiei malolactice, acidul malic fiind
degradat de către bacteriile lactice specifice în acid lactic şi CO 2 cu reducerea corespunzătoare a
acidităţii. Pe parcursul acestor faze se efectuează unele operaţii tehnologice – facerea plinului,
deoarece datorită degajării CO2 şi a scăderii temperaturii scade volumul, corecţia cantităţii de SO 2
(dioxid de sulf).
Fenomenele complexe ce au loc determină transformări vizibile asupra limpidităţii, cât şi
asupra însuşirilor gustativ-olfactive, vinurile devenind limpezi, cu miros şi gust ce se apropie tot
mai mult de cel caracteristic soiului, mult mai plăcute şi mai stabile.

14
 8. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR

Struguri
Maia drojdie selecţionată SO2

Transport

Receptie cantitativă şi calitativă

Zdrobire-Desciorchinare

Mustruială

Sulfitare mustruială

Must ravac Separare must ravac

Boştină scursă

Must de presă Presarea discontinuă

Boştina presată

Presarea continuă Tescovină

Must I II III

Asamblare
Limpezire - Deburbare
Fermentaţie
Ameliorare alcoolică
Însămânţare cu maia

Burba Limpezire - Deburbare Vin pentru

Fermentaţie alcoolică industrializare
Însămânţare cu maia
Tragerea vinului de pe
Vin de consum
drojdie
CO2 Fermentaţie alcoolică curent

Drojdie Tragerea vinului de pe drojdie Vin nou de calitate

15
 9. BIBLOGRAFIE.

1. https://www.google.com/search?q=ZDROBIREA+
%C8%98I+DESCIORCHINAREA+STRUGURILOR+
%C8%98I+SCURGEREA+MUSTULUI+RAVAC&rlz=1C1GCEA_enRO1010RO1010&o
q=ZDROBIREA+%C8%98I+DESCIORCHINAREA+STRUGURILOR+
%C8%98I+SCURGEREA+MUSTULUI+RAVAC&gs_lcrp=EgZjaHJvbWUqBggAEEUY
OzIGCAAQRRg70gEHNzA5ajBqN6gCALACAA&sourceid=chrome&ie=UTF-8

2. https://www.alegetidrumul.ro/uploads/calificari/183/Materiale%20didactice/XI,XII
%20seral_%20Viticultura%20si%20vinificatie_prof.Popa%20Elena.pdf

3. https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-politehnica-din-bucuresti/tehnologia-
materialelor/tehnologii-de-fabricare-a-vinului-alb-si-echipamente-utilizate-in-proces/
76183327

4. https://www.scrigroup.com/tehnologie/merceologie/Procesarea-strugurilor-pentru-
92615.php

5. https://www.google.ro/books/edition/Revista_de_horticultur%C4%83_
%C5%9Fi_viticultur/WtxIAAAAYAAJ?
hl=ro&gbpv=1&bsq=SCURGEREA+MUSTULUI+RAVAC&dq=SCURGEREA+MUSTU
LUI+RAVAC&printsec=frontcover

16