Clasificarea vinurilor

“O sticla de vin contine mai multa filozofie decat toate cartile din lume”
(Luis Pasteur)
Dincolo de măiestria vinificatorului, vinul este în primul rând expresia soiului de
strugure, a solului în care este plantat şi a condiţiilor climatice din anul recoltei.
Toate aceste detalii sunt înscrise pe eticheta vinului şi te pot ajuta să faci o alegere
inspirată dacă ştii să le decodezi.

Din timpuri imemoriale si pana in zile noastre vinul a reprezentat una din bauturile cele
mai importante, produse de diferite civilizatii ce i-au atribuit insusiri divine. Considerat
licoarea zeilor, vinul este o bautura gustoasa, savurata de multi dintre noi. De asemenea,
aceasta bautura este recunoscuta pentru efectele sale terapeutice, bineinteles, administrata
in cantitati decente.
Vinul (din latina:vinum „viţă”) este o băutură obţinută exclusiv prin fermentaţia alcoolica
totală sau parţială a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau nu, sau a mustului de struguri.
Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este
interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul
de stejar al butoaielor în care se păstrează.
Nu se pot numi „vinuri” băuturile obţinute prin fermentaţia unor fructe, flori sau din alte
ingrediente, de exemplu vin de soc, prin cuvântul vin înţelegându-se întotdeauna vin de
struguri.
Cultura vitei de vie si productia vinului au o istorie de aproape 7000 de ani. Cele mai
vechi dovezi arheologice plaseaza începuturile acestor îndeletniciri în Mesopotamia
antică si mai apoi în regiunile Georgiei, Armeniei si Iranului de astazi. Vechii egipteni isi
inregistrau recolta de struguri pe peretii mormintelor si chiar isi înmormantau faraonii
împreuna cu sticle de vin pentru ca acestia sa isi poata distra oaspetii în viata de apoi. in
Grecia antica, vinul era considerat o bautura de elita iar romanii l-au inclus in dieta lor,
determinand astfel aparitia si dezvoltarea industriei vinului. Vinul era prezent la
sarbatori, la ceremonii religioase, ca medicament sau ca antiseptic si, nu în ultimul rand,
ca aliment furnizor de elemente nutritive.
 După caderea Romei, vinul a continuat să fie produs în Imperiul Bizantin, în estul
Mediteranei. S-a răspandit spre est în Asia Centrală, de-a lungul Drumului Matasii, fiind
cunoscut în China din secolul opt. Răspandirea islamului diminueaza in mare masură
industria vinului din Africa de Nord si Orientul Mijlociu. In Evul Mediu, în Europa,
manastirile şi catedralele detineau în jurul lor importante suprafete cu vita de vie pe care
calugarii le cultivau si produceau vinul, atat pentru ritualul religios cat şi pentru vanzare.
În timpul Renasterii, apare cererea pentru vinurile bune sub aspect calitativ şi al
prezentarii estetice si în Franta, la Bordeaux, demareaza cercetarile pentru producerea
unor noi tipuri de vinuri, printr-o selectie mai atenta, vinificare riguroasa si invechire in
pivnita. Cu toate acestea, în anul 1860, apare în Franta flagelul “filoxerei” care distruge
majoritatea viilor din Europa. Remedierea se găseste abia dupa aproape 40 de ani, când
se grefează soiurile de vita de vie pe port-altoi American, imun la filoxera. În secolul XX,
consumul de vin din Europa inregistreaza cresteri importante, mai ales dupa primul si al
doilea razboi mondial, perioada in care cultura vitei de vie se extinde considerabil si in
tarile din “lumea nouă”: Statele Unite, Australia, Africa de Sud si Noua Zeelanda. Astazi
vinificatia este o industrie la nivel mondial, cu multe tari ale lumii producatoare de vin,
cu o suprafata globală de 7,5 milioane de hectare de vita de vie, cu o productie anuala de
cca 250 de milioane de hectolitri si cu un consum pe masura, cuprins între 235 şi 245
milioane de hectolitri.
 Conform legislatiei vitivinicole din tara noastra, clasificarea vinurilor se bazeaza pe
compozitia chimica a lor, insusirile gustative, olfactive, modul de obtinere si destinatia
vinurilor.
Toate vinurile pot fi clasificate in cinci grupe fundamentale. In cadrul fiecarui grup exista
zeci se soiuri diferite de strugurisi de asemenea diferite stiluri de vinificatie.
1. Vin rosu – produs din struguri negrii, cu o culoare ce variaza de la rosu deschis la rosu
inchis iar din punct de vedere al vinificatiei variaza de la sec la dulce.

2.Vin alb – produs din struguri exclusiv verzi, cu o culoare ce poate varia de la alb
aproape transparent la culoarea coniacului in functie de soi si de vechimea vinului. Din
punct de vedere al vinificatiei variaza de la sec la dulce.

3.Vin rose – produs din struguri negrii de la care au fost eliminate pielea boabelor
inainte de fermentare. Uneori vinul rose este obtinut si din amestecul vin rosu cu cel alb,
asa numitul cupaj. Vinificat de la sec la dulce.

4.Vin spumant – produs din struguri verzi si mai rar din struguri negrii la care implica in
procesul vinificatiei o fermentare secundara ce cauzeaza bulele caracteristice. Vinul
spumant are o culoare de la alb la rosu deschis si variaza de la sec la dulce.

5.Vin fortificat – intalnit si sub denumirea de vin licoros produs din struguri negrii sau
verzi la care implica in procesul vinificatiei fortificarea (adausul) de alcol. Acesta este de
obicei un vin desert (dulce), cu un procent de alcol mai ridicat decat la celelalte vinuri.

In functie de compozitia ampelografica, vinurile se impart in:

1.Vinuri de soi obtinute dintr-un singur soi de struguri, se permite folosirea din alte soiuri
ampleografice de struguri, de aceeasi specie botanica si culoare a boabelor, dar nu mai
mult de 15%;
2.Vinuri cupajate obtinute din vinuri brute din mai multe soiuri, in anumite proportii
bine determinate, prin intermediul amestecului intre ele;
3.Vinuri sepajate obtinute prin vinificarea in amestec a diferitelor soiuri de struguri de
aceasi specie botanica , in proporti bine stabilite pentru fiecare denumire de vin.
 Vinurile pot fi clasificate si in functie de continutul de zahar si gradul de alcoolizare:
1.Vinuri seci – continut de zahar de cel mult 4 g/l
2.Vinuri demiseci – continut de zahar cuprins intre 4 g/l – 12 g/l
3.Vinuri demidulci – continut de zahar de cel mult 12 g/l – 50 g/l
4.Vinuri dulci – continut de zahar de peste 50 g/l
5.Vinuri comune, slab alcolizate – cu o tarie intre 8 – 11,5 % alcool
6.Vinuri de calitate superioara – cu o tarie cuprinsa intre 11,5 – 14 % alcool
7.Vinuri fortificate – cu o tarie cuprinsa intre 12 – 17 % alcool.

O alta clasificare o reprezinta din punct de vedere a calitatii si specificatiilor de

productie:
1. Vinuri de consum curent obtinute din struguri dupa o tehnologie generala, cu un
continut de alcool de cel putin 8,5% vol ,alcool, ele se impart in :
-Vinuri tinere obtinute din soiuri aparte de struguri sau dintr-un amestec al acestora cu
aplicarea unei tehnologii general acceptate sau originale, se comercializeaza imbuteliate
sau in vrac, in anul de recoltare a strugurilor;
-Vinuri obisnuite obtinute din soiuri aparte de struguri sau dintr-un amestec al acestora cu
aplicarea unei tehnologii general acceptate de toti, se imbuteliaza de 1 ianuarie anul
urmator racoltei.
- Tulburel – vin neseparat de drojdii.
-De masa – vin comercializat, imbuteliat in vrac,se comercializeaza in urmatorul an.
-Taranesc – se produce din soiuri de struguri autorizate in conditii rustice si sunt
destinate comercializarii in reteaua locala.
- De casa – este produs de persoane fizice in conditii rustice, destinat consumului
familiar.

2.Vinuri de calitate superioara obtinute din soiuri cu insusiri calitative superioare, dupa
o tehnologie traditionala, cu maturitatea ulterioara de cel putin 6 luni. au un continut de
alcool de minimum 10% vol, alcool, ele se impart in:
-Vinuri mature obtinute din soiuri de struguri sau dintr-un amestec al acestora, cu
aplicarea unei tehnologii speciale sau acceptate de toti cu conditia unei maturari pe
parcursul a 6 luni;
-Vinuri de oenoteca ( colectie) sunt vinurile de calitate superioara, care dupa incheierea
ciclului tehnologic de productie, inclusiv maturitatea in recipiente de stationare,
suplimentar se invechesc cel putin 2,5 ani;
-Vinuri cu denumire de origine(DOP) sunt vinuri de calitate inalta cu proprietati
organoleptice inalte, se produc comform tehnologiei originale din struguri se soi cultiate
in podgoriile strict delimitate, in conditiile ecologice specifice locului concret indicat in
denumirea vinului.
-Vinuri cu denumire de origine(IGP)- denumirea de origine pot fi atribuite tuturor
categoriilor de vinuri,cu exceptia vinului spumos si a vinului nou aflat in fermentatie.
 In functie de tehnologie obtinerii de disting vinurile:
1.Vinuri naturale obtinute prin fermentatie alcoolica completa sau partiala a strugurilor,
mustului sau mustuielii, care cantine alcool atilic de provenienta exclusiv endogrena
(naturala), iar dupa continutul de zahar acestea se impart in vinuri seci,demiseci si
demidulci;
2.Vinuri speciale sunt vinurile preparate din struguri, must, mustuiata sau vinuri brute
prin aplicarea procedeelor tehnologice speciale care imprima vinului calitati speciale.

Vinuri speciale obtinute din must sau vinuri, prin aplicarea unor tratamente prezentind
unele caracteristici ale materiilor prime folosite si a tehnologiilor aplicate, sunt vinuri
efervescente, aromatizate sau nearomatizate, alcoolice sau nealcoolice:
1.Vinuri spumante este vinul care contine dioxid de carbon de origine endogena, obtinut
prin fermentare naturala a mustului, care dezvolta in sticla o presiune de 11-12% vol,
alcool,se impat in:
2.Vinuri spumante fermentate in butelii;
3.Vinuri spumante fermentate in rezervoare si transvazat in butelii;
4.Vinuri spumante fermentate in rezervoare.
In functie de continutul in zahar al vinurilor spumante acestea pot fi:
– Extra brute, intre 0-6g zahar/l;
– Brute, intre 6-15g zahar /l;
– Extra seci, intre 12-20g zahar/l;
– Seci, intre 17-35g zahar/l;
-Deumiseci, intre 33-50g zahar/l;
– Dulci, peste 50g zahar/l.

Vinuri spumante contin dioxid de carbon de origine exogena partial sau total, obtinut
prin administrarea licorii de expeditie si inpregnare cu dioxid de carbon, ele dezvolta in
sticla o presiune de 2,5 bari, la temperatura de 20 grade, iar dupa continutul in zahar pot
fi:
-Seci, maxim cu 12g zahar/l;
-Demiseci, cu 12-30g zahar/l
-Demidulci, cu minim 30g zahar/l
 Vinul petiant contine dioxid de carbon de origine exogena, dezvolta in sticla o presiune
de 1,5 bari la temperatura de 20 grade, iar taria alcoolica este de 7% vol, alcool;

Vinul perlat contine dioxid de carbon de origine exogena, dezvolta in sticla o presiune de
1,5 bari, la temperatura de 20grade, iar taria alcoolica este de minimum 9%vol, alcool;

Vinuri speciale aromatizante cu aport de aroma, obtinute din extract de plante aromatice.
Vermutul este obtinut din vin cu adaus de alcool alimentar, zahar, caramel si extras de
plante aromatice , taria alcoolica este de 17-18%g/l,pot fi:
– Foarte sec, cu maximum 6g zahar/l;
– Sec, cu 6-50g zahar/l;
– Demisec, cu 30-50g zahar/l
– Dulce, cu minimum 50g zahar/l.

Vinuri special nearomatizat din aceasta categorie fac parte vinurile licoroase si speciale,
seci, ce tip oxidativ:

Vinul licoros se obtine din must , din vin sau amestecul acestora, must concentrat, distilat
de vin cu taria alcoolica de 52-86%vol, alcool sau alcool alimentar de 96% vol, alcool si
un continut in zahar de 80g/l;

Vinuri special seci de tip oxidativ are o tarie alcoolica de 17-18% vol, alcool si un
continut in zahar de 10-40g/l.