UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL CALITĂȚII ȘI INOVAȚIEI ÎN DOMENIUL
AGROALIMENTAR

FILIERA VINULUI

COORDONATOR: ABSOLVENT:
Șef lucrări dr. BEIA MARCU C.
SILVIU NICOLETA
DOBRE ANA-
MARIA

BUCUREŞTI
2019
 MOTIVAȚIA TEMEI
ALESE
Motivația temei alese face referire la faptul că știm cu toată
certitudinea că vinul este un rezultat al naturii, dar este pus în
valoare de către om cu ajutorul unor tehnici şi practici autorizate.
Vinul trebuie să se definească prin personalitate şi să poarte
amprenta specifică imprimată de factorii care stau la baza
realizării sale: soiul, condiţiile naturale şi tehnologia de
producere.
 INTRODUCERE

Oenologia este știinta care se ocupă cu studierea

procesului de vinificație și cuprinde studierea proceselor
fizico-chimice, tehnologice, ce sunt utilizate la prepararea,
stabilizarea, maturarea și valorificarea vinului.
Strugurii fac parte din categoria celor mai puternice
alimente cu propietăți terapeutice, atunci când sunt
utilizați corect.
 CARACTERISTICILE FILIEREI
VINULUI
În România se obțin struguri în 8 zone viticole consacrate și 171
centre viticole;
Un vin de calitate necesită măsuri de reamenajare și
modernizare a plantației și a sectorului de vinificație;
Recoltarea strugurilor se realizează la maturitatea tehnologică,
fiind procesul reprezentat de anumite caracteristici de calitate
urmarite de tehnolog, insusiri care convin obtinerii unui anumit
tip de vin.
Viticultororul are principalul rol de a minimiza nutriţia
plantelor, pentru a reuși să extragă ce este mai bun din viţa de vie,
dar poate indeplini mai multe funcții: producerea strugurilor,
procesarea, depozitarea, transportul și comercializarea.
 CALITATEA VINURILOR

solul şi condiţiile naturale (factori climatici,

pedologici, conditiile zonei viticole,
microclima)tsau interacţiunile dintre cele
două;
zona în care este plantată viţa de vie ;
stabilirea momentului de recoltare;
starea de sanatate a strugurilor;
randamentul viței de vie;
condiţiile de autenticitate şi de tipicitate.
 REGIUNILE VITICOLE
DIN ROMÂNIA
Viticultura românească cuprinde
8 regiuni viticole vaste, incluzând
37 podgorii și 171 de centre
viticole reprezentate de Podişul
Transilvaniei (Transilvania),
Dealurile Moldovei (Moldova),
Dealurile Munteniei (Muntenia),
Dealurile Olteniei (Oltenia),
Dealurile Banatului (Banat),
Dealurile Crişanei şi
Maramureşului (Crişana-
Maramureş), Colinele Dobrogei Regiunile viticole din România
(Dobrogea) și Terasele Dunării. (Sursa: http://vinpenet.blogspot.ro)
 CLASIFICAREA VINURILOR
1. În funcție de conținutul lor în zahăr rezidual:
- seci, cu cel mult 4 g/l zahăr rezidual;
- demiseci, cu 4 -12 g/l zahăr rezidual;
- demidulci, cu 12 -50 g/l zahăr rezidual;
-dulci, cu peste 50 g/l zahăr rezidual;
2. După culoare pot fi:
 Vinurile roșii: Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră
 Vinurile albe:Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Grasă de Cotnari, Tămâioasă
Românească, Fetească Regală
 Vinurile roze: Busuioacă de Bohotin, Cabernet Sauvignon Rose, Rose Corcova
3. Dupa aromă: aromate si nearomate
4. Dupa caracteristicile de compozitie si insusirile de calitate:
A. Vinuri propriu-zise: vinuri de masa si vinuri cu denumire de origine controlata (DOC)

B. Vinuri speciale,
a. vinuri efervescente
-vinurile spumante.
După conţinutul în zaharuri reducătoare vinurile spumante se clasifică astfel:
- brute cu conţinut în zaharuri de până la 4 g/I;
- seci cu conţinut în zaharuri de 4-15 g/I;- demiseci cu conţinut de 15-40 g/I zaharuri;
- demidulci cu un conţinut în zaharuri cuprins între 40-80 g/l; - dulci cu un conţinut în zaharuri de peste 80 g/I;
-vinurile spumoase

b. vinurile aromatizate care cuprind:

- vinul pelin,
-vermutul
-redzina;
-biter
c. vinuri licoroase
d. vinuri peliculare
 SITUAȚIA PRODUCȚIEI DE VINURI ÎN
ROMÂNIA
• Pentru producția românească de vin, anul 2018 a fost
favorabil datorită creșterii de 21%, comparativ cu anul 2017.
• Putem aprecia anul 2018 ca fiind cel mai excepțional din
punct de vedere al viticulturii Românești din ultimul deceniu.
• Acest aspect plasează țara noastră pe locul al 6-lea european
și pe locul al 12-lea mondial..
 STATISTICI PRIVIND CONSUMUL DE VINURI
ÎN ROMÂNIA
• Consumul de vin este puternic diferentiat pe zone, fiind
influenţate obiceiurile de consum ale bãuturilor alcoolice şi de
modelul de consum specific fiecãrei ţãri.
• Comparativ cu anul 2016, anul 2017 înregistrează o creștere de
vin a consumului intern în România cu 8,5%, consumul anual în
2017 fiind 25 litri/cap locuitor.
 STATISTICI PRIVIND EXPORTUL ȘI
IMPORTUL DE VINURI ÎN ROMÂNIA
•Atât în valoare, cât și în volum, exporturile de vin ale țării noastre sunt neobservabile în mare parte, deoarece
din totalul producției, doar 3,5% ajung pe piețele externe.
•Importurile se caracterizează printr-o evoluție favorabilă, datorită faptului că România importă vin în tările care
prezintă tradiții vechi în producția viticolă precum Spania și Italia, dar și Franța, Germania, Ungaria și Bulgaria.
 SOIURI DE STRUGURI ROȘII

Soiul Fetească Neagră Soiul Pinot Noir

Soiul Cabernet
Sauvignon
 SOIURI DE STRUGURI ALBI

Soiul Fetească Albă Soiul Muscat Ottonel

Soiul Sauvignon
Blanc
 REGULI PENTRU PRODUCEREA UNUI VIN BUN!

1.Se folosesc doar struguri copți .

2.Butoaiele se spăla foarte bine înainte că vinul să fie
depozitat în ele.
3.Se folosesc unelte din plastic, lemn, inox, nimic din fier.
4.Nu se zdrobesc strugurii cu tot cu ciorchine
5.Mustul se filtrează înainte de fermentare –Acest pas se
aplică numai în cazul vinului alb.
6.Mustul se lasă la fermentat în camere reci – Fermentarea
nu trebuie făcută la cald, deoarece va fi accelerată și se va
obține un vin de o calitate inferioară.
 ȘTIAȚI CĂ...?
 România ocupă locul 9 în clasamentul mondial
referitor la suprafața cultivată cu viță-de-vie.
 Pe parcursul învechirii în lemn calitativ și ulterior în
sticlă, vinurile rezultate prezintă unicitate si o marcă
de renume.
 Principalul factor care face diferența între vinuri este
tăria alcoolică sau concentrația alcoolică, prezentând o
importanță enormă asupra calității acestora.
 Concluzii
 Vinul este un purtător de imagine pentru istoria, cultura și civilizația
oricărei țări cultivatoare de viță de vie.

 România este, prin tradiție și potențial, o țară viticolă, pentru țara

noastră vinul reprezentând un produs tradițional, bucurându-se de o
paletă bogată desortimente, dispunând de un mare trecut istoric și de
bogate tradiții culturale.

 Consumul de vin este puternic diferentiat pe zone, fiind influenţate

obiceiurile de consum ale bãuturilor alcoolice şi de modelul de
consum specific fiecãrei ţãri.

 România a revenit la un nivel ridicat de producție a vinului, datorită

faptului că în anul 2018, calitatea vinurilor a fost incontestabil
superioară.