Master Plan Final Apr 2008

Cod proiect:
Denumire proiect:
258-01-35/BIRD2/2007
Master Plan privind alimentarea cu apa si evacuarea
apelor uzate in judetul Dolj
Faza de Proiectare:
Master Plan
Predarea:
1
Volum:
1/2- Piese scrise si desenate
Data predarii:
Aprilie 2008
Autoritate Contractanta: Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile
Beneficiar:
Consiliul Judetean Dolj
CUPRINSUL VOLUMULUI
PIESE SCRISE
Foaie de capat
Borderoul volumelor
CUPRINSUL VOLUMULUI .............................................................................................................................................. 1
LISTA DE ABREVIERI ...................................................................................................................................................... 8
MASTER PLAN PRIVIND ALIMENTAREA CU APA SI EVACUAREA APELOR UZATE .............................. 10
REZUMAT MASTER PLAN ........................................................................................................................................... 10
CADRUL GENERAL SI SCOPUL ABORDARII MASTER PLANULUI ................................................................ 10
CADRUL GENERAL ............................................................................................................................................................ 10
SCOPUL MASTER PLANULUI ............................................................................................................................................. 12
PRINCIPALELE CONSTATARI .................................................................................................................................... 14
INFRASTRUCTURA DE APA ................................................................................................................................................ 14
INFRASTRUCTURA DE APA UZATA..................................................................................................................................... 17
RECOMANDARI ............................................................................................................................................................... 21
REGIONALIZARE ............................................................................................................................................................... 21
Zone de deservire cu apa............................................................................................................................................. 21
Aglomerari de apa uzata ............................................................................................................................................. 24
PROBLEME INSTITUTIONALE ............................................................................................................................................. 29
INVESTITII PRIORITARE ..................................................................................................................................................... 30
Strategia generala ....................................................................................................................................................... 30
Programul de investitii ................................................................................................................................................ 31
Investitii in Faza 1 (2009-2013) .................................................................................................................................. 31
Investitii pe termen lung (2014-2038) ......................................................................................................................... 33
1.
INTRODUCERE ....................................................................................................................................................... 34
1.1
CADRUL PROIECTULUI ......................................................................................................................................... 34
1.1.1 Cadru general ................................................................................................................................................ 34
1.1.2 Contractul proiectului .................................................................................................................................... 35
1.1.3 Parti interesate ............................................................................................................................................... 35
1.1.4 Obiectivele proiectului ................................................................................................................................... 38
1.1.5 Aria de acoperire a serviciilor ....................................................................................................................... 38
1.1.6 Alte programe relevante................................................................................................................................. 39
1.2
MODUL DE ABORDARE SI SCOPUL DEZVOLTARII MASTER PLANULUI................................................................. 42
1.3
STRUCTURA DOCUMENTULUI .............................................................................................................................. 42
Proiect pentru servicii municipale Contract 2

Master Plan privind alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate in judetul Dolj
Pagina 1
2.
ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE..................................................................................................................... 44

2.1
CARACTERISTICI JUDETENE ................................................................................................................................. 45
2.1.1 Descriere generala a judetului Dolj .............................................................................................................. 45
2.1.2 Forta de munca .............................................................................................................................................. 48
2.1.3 Dezvoltarea economica .................................................................................................................................. 48
2.2
CARACTERISTICI NATURALE ............................................................................................................................... 51
2.2.1 General ........................................................................................................................................................... 51
2.2.2 Clima .............................................................................................................................................................. 52
2.2.3 Relief si topografie ......................................................................................................................................... 53
2.2.4 Geologie si Hidrodogie .................................................................................................................................. 54
2.2.4.1
2.2.4.2
2.2.4.3
Solurile .................................................................................................................................................................... 54
Resurse naturale neregenerabile ............................................................................................................................. 56
Reteaua Hidrografica .............................................................................................................................................. 56
2.2.5 Ecologie si arii protejate................................................................................................................................ 61

2.3
INFRASTRUCTURA ................................................................................................................................................ 65
2.3.1 Transport ........................................................................................................................................................ 65
2.3.2 Furnizarea de energie si combustibili ........................................................................................................... 68
2.3.3 Gestiunea deseurilor ...................................................................................................................................... 70
2.3.3.1
2.3.3.2
2.3.3.3
2.3.3.4
2.3.3.5
Deseuri municipale si asimilabile ........................................................................................................................... 70

Deseuri industriale .................................................................................................................................................. 72
Deseuri periculoase ................................................................................................................................................. 73
Deseuri generate de activitati medicale .................................................................................................................. 74
Namoluri ................................................................................................................................................................. 74
2.3.4 Telecomunicatii .............................................................................................................................................. 74

2.4
EVALUAREA SOCIO-ECONOMICA ........................................................................................................................ 75
2.4.1 Profilul Socio-Economic al Romaniei ........................................................................................................... 75
2.4.1.1
2.4.1.2
2.4.1.3
2.4.1.4
2.4.1.5
2.4.1.6
2.4.2
Populatia.................................................................................................................................................................. 75
Organizarea administrativa a teritoriului ................................................................................................................ 78
Cresterea economica ............................................................................................................................................... 79
Inflatia ..................................................................................................................................................................... 82
Ocuparea si castigurile salariale ............................................................................................................................. 83
Structura veniturilor si cheltuielilor pe gospodarii................................................................................................. 87
Profilul Socio-Economic al judetului Dolj .................................................................................................... 90
2.4.2.1
2.4.2.2
2.4.2.3
2.4.2.4
2.4.2.5
2.4.2.6
2.4.2.7
Populatia.................................................................................................................................................................. 92
Populatia in judetul Dolj ......................................................................................................................................... 95
Organizarea teritoriala a judetului Dolj .................................................................................................................. 99
Cresterea economica in judetul Dolj .................................................................................................................... 101
Ocuparea si castigurile salariale in judetul Dolj................................................................................................... 106
Structura veniturilor si cheltuielilor pe gospodarii in judetul Dolj ...................................................................... 110
Turismul in judetul Dolj ....................................................................................................................................... 112
2.5
EVALUAREA CADRULUI INSTITUTIONAL SI LEGAL ............................................................................................ 116
2.5.1 Cadrul administrativ general ....................................................................................................................... 116
2.5.2 Cadrul legal .................................................................................................................................................. 117
2.5.2.1
Legislatie romaneasca ........................................................................................................................................... 118
2.5.2.2
Corespondenta intre Directivele UE si legislatia romaneasca, transpunerea Directivelor UE in legislatia
romaneasca 124
2.5.2.3
Normative, ghiduri, indrumatoare si standarde romanesti ................................................................................... 129
2.5.3
Institutii din domeniul protectiei mediului .................................................................................................. 133
2.5.4
Operatori servicii apa si apa uzata ............................................................................................................. 136
2.5.5
Existing Tariffs ............................................................................................................................................. 140
2.5.3.1
2.5.3.2
2.5.4.1
2.5.4.2
2.5.5.1
2.5.5.2
2.5.5.3
2.5.5.4
2.5.5.5
2.5.5.6
2.5.5.7
2.5.5.8
Nivel national ........................................................................................................................................................ 133

Nivel regional si judetean ..................................................................................................................................... 135
SC Compania de Apa Oltenia SA ........................................................................................................................ 136
SC AQVATERM Filiasi SA................................................................................................................................. 138
SC Compania de Apa Oltenia ............................................................................................................................... 140
SC AQVATERM Filiasi SA................................................................................................................................. 142
Municipiul Bailesti ............................................................................................................................................... 143
Municipiul Calafat ................................................................................................................................................ 144
Orasul Dabuleni .................................................................................................................................................... 146
Orasul Segarcea .................................................................................................................................................... 147
Orasul Bechet ........................................................................................................................................................ 147
Comuna Amarastii de Jos ..................................................................................................................................... 148

Pagina 2
2.5.5.9
2.5.5.10
2.5.5.11
2.5.5.12
2.5.5.13
2.5.5.14
2.5.5.15
2.5.5.16
2.5.5.17
2.5.5.18
2.5.5.19
2.5.5.20
2.5.5.21
2.5.5.22
2.5.5.23
2.5.5.24
2.5.5.25
2.5.5.26
2.5.5.27
2.5.5.28
2.5.5.29
2.5.5.30
2.5.5.31
Comuna Breasta .................................................................................................................................................... 148

Comuna Calarasi ................................................................................................................................................... 148
Comuna Caraula.................................................................................................................................................... 148
Comuna Castranova .............................................................................................................................................. 148
Comuna Celaru ..................................................................................................................................................... 148
Comuna Cetate ...................................................................................................................................................... 149
Comuna Cotofenii din Fata ................................................................................................................................... 149
Comuna Desa ........................................................................................................................................................ 149
Comuna Dragotesti ............................................................................................................................................... 149
Comuna Dranic ..................................................................................................................................................... 150
Comuna Leu .......................................................................................................................................................... 150
Comuna Maglavit.................................................................................................................................................. 150
Comuna Motatei.................................................................................................................................................... 150
Comuna Murgasi................................................................................................................................................... 150
Comuna Plenita ..................................................................................................................................................... 150
Comuna Rast ......................................................................................................................................................... 151
Comuna Sadova .................................................................................................................................................... 151
Comuna Seaca de Padure...................................................................................................................................... 151
Comuna Secu ........................................................................................................................................................ 151
Comuna Teasc ....................................................................................................................................................... 151
Comuna Teslui ...................................................................................................................................................... 151
Comuna Tuglui ..................................................................................................................................................... 151
Comuna Varvoru de Jos........................................................................................................................................ 151
2.6.2.1
2.6.2.2
Volume disponibile ............................................................................................................................................... 153

Calitatea apei ......................................................................................................................................................... 160
2.6
RESURSE DE APA................................................................................................................................................ 152
2.6.1 Consideratii Generale .................................................................................................................................. 152
2.6.2 Ape de suprafata........................................................................................................................................... 153
2.6.3
Ape subterane ............................................................................................................................................... 167
2.6.3.1
2.6.3.2
Volume disponibile ............................................................................................................................................... 167

Calitatea apei ......................................................................................................................................................... 168
2.7.2.1
2.7.2.2
Impactul asupra apelor de suprafata ..................................................................................................................... 174

Impactul asupra apelor subterane ......................................................................................................................... 175
2.7
POLUAREA APEI ................................................................................................................................................. 170
2.7.1 Surse majore de poluare .............................................................................................................................. 171
2.7.2 Impactul deversarii apelor uzate asupra resurselor de apa ....................................................................... 173
2.7.3 Managementul si eliminarea namolului ...................................................................................................... 176
2.7.4 Ape uzate industriale .................................................................................................................................... 177
2.8
CONCLUZII ......................................................................................................................................................... 179
3.
INFRASTRUCTURA EXISTENTA DE APA SI APA UZATA........................................................................ 183

3.1
INFRASTRUCTURA DE APA SI APA UZATA .......................................................................................................... 183
3.1.1 Rapoarte pe localitati ................................................................................................................................... 183
3.1.2 Rapoarte pe consumatori ............................................................................................................................. 300
3.2
DISPONIBILITATEA INFORMATIILOR .................................................................................................................. 323
3.3
CONCLUZII ......................................................................................................................................................... 324
3.3.1 Starea infrastructurii .................................................................................................................................... 324
3.3.1.1
3.3.1.2
3.3.1.3
3.3.1.4
Sistemele de alimentare cu apa ............................................................................................................................. 325

Investitii in sisteme de alimentare cu apa - in derulare ........................................................................................ 327
Sistemele de canalizare ......................................................................................................................................... 328
Investitii in sisteme de canalizare - in derulare ................................................................................................... 330
3.3.2
Concluzii specifice localitatilor infrastructura apa ................................................................................. 332
3.3.3
Concluzii specifice localitatilor infrastructura canalizare ...................................................................... 338
3.3.2.1
3.3.2.2
3.3.2.3
3.3.2.4
3.3.2.5
3.3.2.6
3.3.2.7
3.3.3.1
3.3.3.2
3.3.3.3
Craiova .................................................................................................................................................................. 332

Bailesti................................................................................................................................................................... 333
Calafat ................................................................................................................................................................... 334
Bechet.................................................................................................................................................................... 335
Dabuleni ................................................................................................................................................................ 336
Filiasi ..................................................................................................................................................................... 336
Segarcea ................................................................................................................................................................ 337
Craiova .................................................................................................................................................................. 338
Bailesti................................................................................................................................................................... 339
Calafat ................................................................................................................................................................... 339

Pagina 3
3.3.3.4
3.3.3.5
3.3.3.6
3.3.3.7
3.3.3.8
3.3.4
4.
Bechet.................................................................................................................................................................... 340
Dabuleni ................................................................................................................................................................ 340
Filiasi ..................................................................................................................................................................... 341
Segarcea ................................................................................................................................................................ 341
Plenita .................................................................................................................................................................... 341
Deficiente curente ........................................................................................................................................ 342
PREVIZIUNI ........................................................................................................................................................... 345

4.1
METODOLOGIE SI IPOTEZE DE BAZA .................................................................................................................. 345
4.1.1 Alimentare cu Apa ........................................................................................................................................ 345
4.1.2 Canalizare .................................................................................................................................................... 345
4.1.3 Analiza socio-economica ............................................................................................................................. 346
4.2
PREVIZIUNI SOCIO-ECONOMICE ......................................................................................................................... 347
4.2.1 Previziuni Macroeconomice ........................................................................................................................ 347
4.2.1.1
4.2.1.2
4.2.1.3
4.2.1.4
4.2.2
Cresterea economica ............................................................................................................................................. 347

Investitii straine ..................................................................................................................................................... 347
Inflatia ................................................................................................................................................................... 349
Populatia ocupata, somaj si salarii........................................................................................................................ 349
Prognoza populatiei ..................................................................................................................................... 351
4.2.2.1
4.2.2.2
4.2.2.3
Prognoza populatiei la nivelul Romaniei ............................................................................................................. 351

Prognoza populatiei la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia ................................................................................ 358
Prognoza populatiei la nivelul judetului Dolj ...................................................................................................... 360
4.2.3 Estimarea veniturilor pe gospodarie ........................................................................................................... 363

4.3
CONSUMUL ACTUAL DE APA.............................................................................................................................. 366
4.4
PREVIZIUNI ALE CERERII DE APA ....................................................................................................................... 370
4.5
PREVIZIUNI ALE DEBITULUI SI INCADRARII APEI UZATE .................................................................................... 375
4.6
CONCLUZII ......................................................................................................................................................... 381
5.
OBIECTIVE NATIONALE SI TINTE ALE JUDETULUI .................................................................................. 383

5.1
OBIECTIVE NATIONALE IN DOMENIUL APEI SI APEI UZATE ................................................................................ 383
5.2
INTERCORELARI CU STRATEGII NATIONALE, REGIONALE SI ALTE STRATEGII RELEVANTE .............................. 388
5.3
TINTE JUDETENE IN DOMENIUL APEI SI APEI UZATE .......................................................................................... 394
5.3.1 Tinte pentru conformarea cu cerintele Directivei 91/271/CEE .................................................................. 394
5.3.2 Tinte pentru conformarea cu cerintele Directivei 98/83/CE ...................................................................... 402
5.4
CONCLUSION ...................................................................................................................................................... 404
6.
STRATEGIA JUDETULUI SI PLANUL DE INVESTITII PE TERMEN LUNG...................................... 406

6.1
INTRODUCERE.................................................................................................................................................... 406
6.1.1 Faza 1 (2009-2013): Investitii prioritare .................................................................................................... 406
6.1.2 Faza 2 (2014-2018) ...................................................................................................................................... 406
6.1.3 Faza 3-6 (2019-2038) .................................................................................................................................. 406
6.2
STRATEGIA JUDETULUI ............................................................................................................................. 407
6.2.1 Obiective si tinte ........................................................................................................................................... 407
6.2.2 Impactul Tratatului de Aderare asupra strategiei judetului ....................................................................... 407
6.2.2.1
6.2.2.2
6.2.2.3
6.2.2.4
6.2.3
6.2.4
6.2.5
6.2.6
6.2.7
6.2.8
6.2.9
6.2.10
6.2.11
6.2.12
6.2.13
6.2.14
Colectarea si tratarea apelor uzate ........................................................................................................................ 407

Apa potabila .......................................................................................................................................................... 408
Prioritizarea investitiilor ....................................................................................................................................... 410
Prioritizarea investitiilor ....................................................................................................................................... 411
Analiza globala a optiunilor ........................................................................................................................ 411

Strategia generala a judetului ..................................................................................................................... 413
Consideratii generale privind regionalizarea ............................................................................................. 414
Regionalizarea serviciului de apa potabila ................................................................................................. 415
Concluzii generale apa ............................................................................................................................. 416
Strategia pentru apa in judetul Dolj ............................................................................................................ 416
Colectarea si epurarea apei uzate ............................................................................................................... 416
Concluzii generale apa uzata ............................................................................................................... 417
Strategia pentru apa uzata in judetul Dolj.............................................................................................. 418
Analiza de apa potabila ........................................................................................................................... 419
Analiza valoare de investitie actualizata in diverse scenarii ................................................................. 420
Analiza epurarea apei uzate ................................................................................................................. 425

Pagina 4
6.2.15
6.2.16
6.2.17
6.2.18
6.2.18.1
6.2.18.2
6.2.18.3
6.2.18.4
Concluzie.................................................................................................................................................. 427
Proiectarea statiilor de tratare a apei .................................................................................................... 427
Proiectarea statiilor de tratare a apei .................................................................................................... 428
Criterii de proiectare Epurarea apelor uzate ...................................................................................... 431
Circumstante ......................................................................................................................................................... 431
Tratare secundara 2000 < 10,000 l.e .................................................................................................................... 432
Tratare secundara > 10,000 l.e.............................................................................................................................. 435
Statii mici de epurare a apei uzate pentru o populatie echivalenta sub 2000 l.e. ................................................ 438
6.3
PRIORITIZAREA SI ETAPIZAREA INVESTITIILOR ................................................................................ 439
6.3.1 Selectarea investitiilor prioritare ................................................................................................................ 439
6.3.2 Prioritizare pentru conformarea cu Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane ......... 439
6.3.2.1
6.3.2.2
6.3.3
uman
Presupuneri............................................................................................................................................................ 439
Prioritatea investitiilor .......................................................................................................................................... 440
Prioritizarea pentru conformarea cu Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului
440
6.3.3.1
6.3.3.2
Presupuneri............................................................................................................................................................ 440
Prioritatea investitiilor .......................................................................................................................................... 441
6.3.4 Criterii de prioritizare ................................................................................................................................. 441

6.3.5 Acordarea punctajului pentru judetul Dolj ................................................................................................. 442
6.3.6 Etapizarea investitiilor ................................................................................................................................. 443
6.3.7 Profilul conectarilor..................................................................................................................................... 444
6.3.8 Previziuni de crestere si etapizare ............................................................................................................... 445
6.3.9 Apa potabila ................................................................................................................................................. 446
6.3.10
Apa uzata ................................................................................................................................................. 447
6.4
DEZVOLTAREA ZONELOR DE DESERVIRE CU APA POTABILA........................................................ 450
6.4.1 Analiza globala a optiunilor ........................................................................................................................ 450
6.4.2 Situtatia curenta in judetul Dolj .................................................................................................................. 451
6.4.3 Zone regionale de deservire cu apa potabila .............................................................................................. 452
6.4.4 Zona de deservire cu apa Craiova............................................................................................................... 453
6.4.5 Zona de deservire cu apa Calafat ................................................................................................................ 453
6.4.6 Zona de deservire cu apa Coridorul Filiasi ................................................................................................ 454
6.4.7 Zona de deservire cu apa Amarastii de Jos ................................................................................................. 454
6.4.8 Zone locale de deservire cu apa potabila .................................................................................................... 454
6.4.9 Zone unde nu se propun sisteme de alimentare cu apa............................................................................... 463
6.4.10
Analiza optiunilor pentru statia de tratare a apei Isalnita ..................................................................... 464
6.4.10.1
6.4.10.2
Introducere ............................................................................................................................................................ 464

Opiuni................................................................................................................................................................... 464
6.5.18.1
6.5.18.2
6.5.18.3
6.5.18.4
Clusterul de aglomerari Bailesti / Poiana Mare ................................................................................................... 482

Clusterul de aglomerari Dabuleni / Sadova .......................................................................................................... 485
Clusterul de aglomerari Segarcea / Valea Stanciului ........................................................................................... 487
Clusterul de aglomerari Calafat ............................................................................................................................ 490
6.5
DEZVOLTAREA AGLOMERARILOR DE APA UZATA ........................................................................... 466
6.5.1 Analiza globala a optiunilor ........................................................................................................................ 466
6.5.2 Situatia curenta a judetului .......................................................................................................................... 467
6.5.3 Aglomerari.................................................................................................................................................... 467
6.5.4 Aglomerari de apa uzata .............................................................................................................................. 468
6.5.5 Localitati unde nu se propun sisteme de canalizare ................................................................................... 472
6.5.6 Clusterul de aglomerari Craiova ................................................................................................................. 476
6.5.7 Clusterul de aglomerari Bailesti / Poiana Mare ......................................................................................... 477
6.5.8 Clusterul de aglomerari Calafat .................................................................................................................. 478
6.5.9 Clusterul de aglomerari Dabuleni ............................................................................................................... 478
6.5.10
Aglomerarea locala Filiasi...................................................................................................................... 479
6.5.11
Clusterul de aglomerari Segarcea .......................................................................................................... 479
6.5.12
Clusterul de aglomerari Amarastii de Jos / Marsani ............................................................................. 480
6.5.13
Clusterul de aglomerari Plenita .............................................................................................................. 480
6.5.14
Clusterul de aglomerari Leu ................................................................................................................... 481
6.5.15
Clusterul de aglomerari Barca / Carna .................................................................................................. 481
6.5.16
Clusterul de aglomerari Pielesti ............................................................................................................. 481
6.5.17
Aglomerari rurale de apa uzata .............................................................................................................. 482
6.5.18
Analiza optiunilor si verificarea aglomerarilor de apa uzata ................................................................ 482

Pagina 5
6.5.18.5
6.5.18.6
6.5.18.7
Clusterul de aglomerari Plenita / Motatei............................................................................................................. 492

Clusterul de aglomerari Amarasii de Jos / Marsani ............................................................................................. 495
Clusterul de aglomerari Leu ................................................................................................................................. 497
6.6.2.1
6.6.2.2
Deseuri si apa uzata .............................................................................................................................................. 500

Folosirea namolului in agricultura........................................................................................................................ 503
6.6
STRATEGIA IN DOMENIUL NAMOLULUI SI INVESTITII LEGATE DE ACEASTA........................... 500
6.6.1 Introducere ................................................................................................................................................... 500
6.6.2 Strategie si legislatie .................................................................................................................................... 500
6.6.3 Strategia namolului ...................................................................................................................................... 505
6.6.4 Conturarea programului pentru Planul de investitii pe termen lung ......................................................... 507
6.7
PROGRAMUL DE INVESTITII PRIORITARE SI PE TERMEN LUNG ..................................................... 511
6.7.1 Prioritizarea investitiilor ............................................................................................................................. 511
Conturarea Programului pentru Planul de Investitii pe Termen Lung.................................................. 512
6.7.2 Program si costuri de investitii .................................................................................................................... 517
6.8
ASPECTE INSTITUTIONALE ....................................................................................................................... 526
6.8.1 Cerinte legislative actuale ........................................................................................................................... 526
6.9
REGLEMENTARI INSTITUTIONALE ......................................................................................................... 532
6.9.1 Operatorul Regional .................................................................................................................................... 533
6.9.2 Asistenta tehnica .......................................................................................................................................... 535
6.10 CONCLUZII ..................................................................................................................................................... 535
7.
ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARA ........................................................................................................ 537

7.1
7.2
7.3
7.4
7.5
8.
METODOLOGIE SI ABORDARE ............................................................................................................................ 537

IPOTEZE ............................................................................................................................................................. 538
FINANTARE ........................................................................................................................................................ 539
AFORDABILITATE .............................................................................................................................................. 574
CONCLUZII ......................................................................................................................................................... 578
PRIORITY INFRASTRUCTURE INVESTMENT PROGRAMME ............................................................... 579

8.1
PROGRAMUL DE INVESTITII PRIORITARE PENTRU JUDETUL DOLJ ..................................................................... 579
8.1.1 Selectia investitiilor prioritare ..................................................................................................................... 579
8.1.2 Imbunatatirea facilitatilor de tratare a apei, extinderea retelelor de alimentare cu apa si canalizare in
municipiul Craiova .................................................................................................................................................... 582
8.1.2.1
8.1.2.2
8.1.2.3
Prezentare generala ............................................................................................................................................... 582

Apa potabila .......................................................................................................................................................... 586
Costuri de buget .................................................................................................................................................... 586
8.1.3
Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata: Bailesti si Poiana Mare ............................................ 587
8.1.4
Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata: Dabuleni ..................................................................... 594
8.1.5
Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata: Filiasi ......................................................................... 599
8.1.6
Furnizarea de servicii de apa si de ape uzate in Calafat: .......................................................................... 604
8.1.7
Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata Segarcea ...................................................................... 608
8.1.3.1
8.1.3.2
8.1.3.3
8.1.3.4
8.1.3.5
8.1.3.6
8.1.4.1
8.1.4.2
8.1.4.3
8.1.4.4
8.1.5.1
8.1.5.2
8.1.5.3
8.1.5.4
8.1.6.1
8.1.6.2
8.1.6.3
8.1.6.4
8.1.7.1
8.1.7.2

Apa potabila Zona Bailesti ................................................................................................................................ 589
Colectarea si epurarea apei uzate - Zona Bailesti ............................................................................................... 590
Apa potabila Zona Poiana Mare ........................................................................................................................ 591
Colectarea si epurarea apei uzate - Zona Poiana Mare ....................................................................................... 592
Costuri de buget .................................................................................................................................................... 593
Apa potabila .......................................................................................................................................................... 596
Colectarea si epurarea apelor uzate ...................................................................................................................... 597
Costuri de buget .................................................................................................................................................... 598
Apa potabila .......................................................................................................................................................... 601
Costuri de buget .................................................................................................................................................... 603
Apa potabila .......................................................................................................................................................... 606
Costuri de buget .................................................................................................................................................... 607
Apa potabila .......................................................................................................................................................... 610

Pagina 6
8.1.7.3
8.1.7.4
8.1.8
Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata Amarastii de Jos / Marsani ......................................... 613
8.1.9
Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata Leu ............................................................................... 618
8.1.8.1
8.1.8.2
8.1.8.3
8.1.8.4
8.1.8.5
8.2
8.3
9.

Costuri de buget .................................................................................................................................................... 612
8.1.9.1
8.1.9.2
8.1.9.3
8.1.9.4
8.1.9.5
8.1.9.6
8.1.9.7
8.1.9.8
8.1.9.9

Apa potabila .......................................................................................................................................................... 615
Epurarea apelor uzate............................................................................................................................................ 616
Costuri de buget .................................................................................................................................................... 617
Apa potabila .......................................................................................................................................................... 620
Epurarea apelor uzate............................................................................................................................................ 621
Costuri de buget .................................................................................................................................................... 621
Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata Plenita..................................................................................... 622
Apa potabila .......................................................................................................................................................... 624
Costuri de buget .................................................................................................................................................... 626
LISTELE INVESTITIILOR PRIORITIZATE............................................................................................................... 627

CONCLUZII ......................................................................................................................................................... 627
PLANUL DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ................................................... 629

9.1
9.2
9.3
10.
INTRODUCERE.................................................................................................................................................... 629
ACTIUNI GENERALE ........................................................................................................................................... 629
CONCLUZII ......................................................................................................................................................... 632
ANEXE ................................................................................................................................................................. 633

Pagina 7
LISTA DE ABREVIERI
A.N.R.S.C
ACP
ADI
AJOFM
AM
ANF
ANPM
AOX
APM
ARPM
BH
CC
CEE
CNI
COD
DADP
Dn
EC
FC
HG
INSSE
IPC
ISD
ISPA
M.O
MMDD
MMGA
MUDP II
OI
OR
OUG
Pe
PHARE
PIB
PIP
PLAM
PNAPM
PND
Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de

Utilitati Publice
Autoritatea de Certificare si Plati
Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca
Autoritate de Management
Apa nefacturata
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
Unitate de masura pentru testarea apelor uzate, ce foloseste nivelul de
Fluor, Brom, Clor si Iod (din En: Adsorbable Organic Halogens)
Agentia pentru Protectia Mediului
Agentia Regionala de protectia Mediului
Bazin hidrografic
Cont Curent
Comisia Economica Europeana
Compania Nationala de Investitii
Necesarul de Oxigen Chimic (Chemical Oxygen Demand)
Directia Agricola si de Dezvoltare Rurala
Diametrul nominal al conductei
Comisia European
Fonduri de Coeziune
Hotarare de Guvern
Institutul National de Statistica
Indicele Preturilor de Consum
Investitii Straine Directe
Instrument pentru Politici Structurale de Pre-aderare
Monitorul Oficial
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
Programul de Dezvoltare a Utilitatilor Publice
Organism Intermediar
Operator Re gional
Ordonanta de Urgenta a Gugernului
Populatie echivalenta
Program PHARE
Produs Intern Brut
Program Investitional Prioritar
Planul Local de Actiune pentru Mediu
Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului
Plan National de Dezvoltare

Pagina 8
PNS
POR
POS
PV
RAS
RBC
ROC
SAFF
SAPARD
SAS
SE
SEAU
SF
SP
ST
STA
ToR
UIP
UMP
WTP
WWTP
Planul National Strategic

Program Operational Regional
Program Operational Sectorial
Present Value
Namol Activ Recirculat
Contactoare Biologice Rotative
Operator Regional
Filtre de aerare submersibile
Programul Special de Preaderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
(Special Pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development)
Namol Activ in Exces
Statie de Epurare
Statie de Epurare Ape Uzate
Studii de fezabilitate
Statie de Pompare
Statie de Tratare
Statia de Tratare a Apei
Termeni de Referinta
Unitati de Implementare a Proiectului
Unitati de Management al Proiectului
Statie de Tratare
Statie de Epurare

Pagina 9
Cod proiect:
Denumire proiect:
Faza de Proiectare:
Volum:
Data predarii:
Autoritate
Contractanta:
Beneficiar:
258-01-35/BIRD2/2007
Master Plan privind alimentarea cu apa si evacuarea
apelor uzate in judetul Dolj
Master Plan
1/2- Piese scrise si desenate
Aprilie 2008
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile
M A S T E R P L A N P R I V I N D A L I M E N TA R E A C U
A PA S I E VA C U AR E A A P E L O R U Z AT E
REZUMAT MASTER PLAN
CADRUL GENERAL SI SCOPUL ABORDARII MASTER PLANULUI
CADRUL GENERAL
Cu privire la ansamblul teritoriului Romaniei, Judetul Dolj ocupa pozitia de sud-vest, pe cursul
inferior al raului Jiu. Judetele vecine sunt: Olt (Est), Mehedinti (Vest), Gorj (Nord) si Valcea (NordEst). Exista o singura granita naturala in partea sudica, reprezentata de cursul Dunarii care
constituie granita tarii cu Bulgaria.

Pagina 10
Cu o populatie care il plaseaza pe locul 4 la nivel national si o densitate a populatiei peste media
nationala, judetul Dolj este unul dintre cele mai mari judete din Romania. Administrativ este
organizat in 3 municipii, 4 orase si 104 comune, cu un grad de urbanizare de 53.7% conform
datelor statistice la 1 ianuarie 2007.
Relieful sau este predominat de campie (88%) marginita de dealuri in zona nordica. Acestea
impreuna cu pozitia sud-vestica a judetului conduc la manifestarea unor influente mediteraneene
asupra climei temperate caracteristice acestei regiuni.
Suprafata judetului Dolj este inclusa aproape integral in bazinul hidrografic Jiu, suprafata
complementara apartinand bazinului hidrografic Olt. Pe harta urmatoare este evidentiata
delimitarea BH Jiu.
In general, starea resurselor de apa din judetul Dolj este variata. Desi calitatea apelor curgatoare
este buna in mare parte, totusi faptul ca debitele cursurilor de apa sunt scazute (cu exceptia Jiului
si Dunarii) determina folosirea frecventa a surselor subterane de apa ca unica sursa de apa
potabila. Sursele subterane de apa prezinta depasiri ale concentratiilor maxime admise la
indicatori precum: NH4, Na, Fe, Mn, NO2, NO3, duritate totala.
In privinta poluarii emisarilor, s-a constatat ca majoritatea apelor reziduale descarcate in emisari
sunt insuficient epurate ca rezultat al lipsei facilitatilor de epurare sau functionarii
necorespunzatoare a celor existente. Astfel, pe tot cuprinsul judetului Dolj functioneaza in prezent
doar doua statii de epurare, ambele in mediu urban: Calafat si Filiasi. Nici una insa nu indeplineste
cerintele in vigoare privind apa uzata epurata deversata.
In privinta poluarii apelor de suprafata, principalele zone critice identificate sunt sectiunea Jiu, aval
Craiova (din cauza apelor uzate neepurate din Municipiul Craiova) si sectiunea Balasan aval
Bailesti (din cauza apelor uzate neepurate din Municipiul Bailesti).
Problemele cu care se confrunta judetul Dolj in aceste sectoare afecteaza/ conditioneaza nu
numai dezvoltarea infrastructurii apa-canal, ci si dezvoltarea generala a intregului judet.
Acestea sunt:
Pagina 11
1) lipsa surselor de apa de calitate, distribuite uniform pe toata suprafata, care sa permita
o alimentare cu apa pentru toate localitatile, la preturi reduse, fara a fi necesare tratari
costisitoare;
2) gradul generalizat al poluarii apei subterane de suprafata, care alimenteaza cu apa
puturile de adancime mica si medie publice si individuale, in prezent surse de apa
folosite in fiecare sat;
3) numarul redus al cursurilor de apa care sa aiba calitatea de emisar pentru statiile de
epurare necesare in judetul Dolj
Toate aceste deficiente se vor reflecta in costurile investitionale estimate pentru conformare.
Referitor la aspectele institutionale privind sectorul de apa si apa uzata, in judetul Dolj se remarca
prezenta mai multor operatori de astfel de servicii, detinuti fie de Consilii Locale sau organizati ca
si servicii in cadrul Primariilor.
Cea mai mare societate care presteaza servicii de apa si apa uzata din judetul Dolj este Compania
de Apa Oltenia, ce are ca actionar majoritar Consiliul Local al Municipiului Craiova, ceilalti actionari
fiind: Consiliul Judetean Dolj, Consiliul Local al Orasului Filiasi, Consiliul Local al Orasului
Segarcea, Consiliul Local al Orasului Bechet, Consiliul Local al Orasului Dabuleni, Consiliul Local
al Comunei Breasta si Consiliul Local al Comunei Calarasi. Acesta opereaza in prezent in
municipiul Craiova. Societatea are in derulare proiectul ISPA pentru constructia Statiei de Epurare
Craiova si modernizarea si extinderea retelei de canalizare si alimentare cu apa din Municipiul
Craiova. Societatea a fost propusa pentru a deveni Operator Regional la nivel judetean, fiind
initiate demersurile in acest sens.
SCOPUL MASTER PLANULUI

Acest Master Plan reprezinta strategia de dezvoltare pentru judetul Dolj in domeniul serviciilor de
apa si canalizare si acopera un orizont de timp de treizeci (30) de ani, incepand din 2008.
Strategia de dezvoltare porneste in mod necesar de la situatia existenta la momentul realizarii
master planului. Aceasta se refera nu numai la realitatile tehnice si de mediu evaluate pe parcursul
intocmirii documentatiei dar de asemenea si la stadiul planurilor si proiectelor existente la nivel
local. Intentia acestui master plan este de a realiza pe cat este posibil o punte" de legatura intre
situatia existenta si situatia necesara in conformitate cu Tratatul de Aderare al Romaniei
Obiectivul specific acestui master plan este de a se asigura ca localitatile din cadrul granitelor
administrative ale Judetului Dolj corespund obligatiilor asumate de Romania prin Tratatul de
Aderare al Romaniei la Uniunea Europeana ce au luat nastere prin:
- Directiva Consiliului 98/83/CEE referitoare la calitatea apei destinata consumului uman, si
- Directiva Consiliului 91/271/CEE referitoare la tratamentul apei uzate din mediul urban.
Metodologia folosita in elaborarea acestui Master Plan acopera trei aspecte:
Aspecte Consultative: Master Planul a fost realizat intr-o colaborare stransa dintre
autoritatile judetene, locale si echipa de consultanti. Ministerul Mediului a supravegheat si
controlat realizarea acestui Master Plan.
Aspecte Legale: Documentul s-a bazat pe o analiza detaliata a obligatiilor legale romanesti
si europene si pe masurile necesare conformarii cu aceste cerinte.
Aspecte Tehnice: Elementele tehnice ale Master Planului au fost determinate folosindu-se
tehnici de analiza contemporane. S-au realizat colectari elementare ale datelor si optiuni de
analiza pentru dezvoltarea adecvata a sistemului si pentru performanta sa economica/ de
mediu.
Structura acestui Master Plan corespunde stadiilor procesului de planificare:
Stabilirea intregului context de planificare;

Pagina 12
Evaluarea situatiei existente in Judetul Dolj in domeniul infrastructurii pentru apa si apa
uzata, consecintele de mediu asociate si conditiile socio-economice;
Estimarea cererii viitoare de servicii de apa si apa uzata;
Stabilirea obiectivelor pentru planificarea investitiilor;
Formularea strategiei de dezvoltare pentru Judetul Dolj pentru serviciile de apa si apa
uzata, si derivand din acesta, dezvoltarea unui program investitional pe termen lung;
Realizarea unei analize de macro-afordabilitate la nivelul judetului;
Dezvoltarea unui program de investitii prioritare realist si suportabil, care sa ia in
considerare in primii 5 ani din perioada planificata disponibilitatea atragerii de fonduri
nerambursabile;
Formularea unui plan de actiune pentru implementare programului
Scopul principal al documentului este de a oferi un plan de dezvoltare pe termen lung a

infrastructurii de alimentare cu apa si de canalizare pe o perioada de 30 de ani. Totusi, avand in
vedere rolul diferitilor actionari in acest domeniu, scopul principal poate fi impartit in mai multe
obiective:
Obiective
Ofera o strategie integrata in
domeniul alimentarii cu apa si
al canalizarii
Ofera o estimare de costuri
pentru conformarea cu
cerintele Directivelor
Europene
Imbunatateste managementul
resurselor de apa
Ofera baza unei companii de
apa viabile
Motivare/Actiune
Zone unde resursele de apa sunt deficitare si sunt afectate de
mai multe surse de poluare. Prin urmare, prin dezvoltarea
proiectelor regionale ce acopera numarul fezabil de comunitati
din punct de vedere economic si tehnic pentru a folosi cat mai
eficient resursele disponibile, este esential sa se ofere
consumatorilor servicii de apa si canalizare de calitate
corespunzatoare si cu costuri mici de operare.
Aderarea la uniunea Europeana implica asumarea si
implementarea cerintelor legale privind calitatea apei destinate
consumului uman si calitatea de deversare a apelor uzate.
Ofera un cost efectiv serviciilor regionale tuturor comunitatilor
in conformitate cu Directivele Uniunii Europene.
Operatorul regional asigura suportul financiar si politic necesar
atat la nivel municipal cat si la nivel judetean, pentru a putea
asigura servicii la un pret cat mai bun pentru consumatori.
Extinde acolo unde este posibil zona de acoperire a

infrastructurii existente ce respecta Directivele Uniunii pentru a
oferii servicii corespunzatoare cat mai multor localitati posibil si
Stabileste principiile si
pentru a aplica o abordare regionale pentru toata aria de
parametrii pentru dezvoltarea
servicii;
noilor proiecte
Acolo unde infrastructura existenta nu poate fi extinsa, se
asigura o noua infrastructura cu respectarea abordarii
regionale, daca este posibil.
Autoritatile locale au implemetat proiecte in domeniul alimentarii cu apa si canalizarii proiectate la o
scara mica limitate la granitele administrative ale comunitatilor. Unele dintre aceste proiecte nu au
fost finalizare datorita lipsei fondurilor de finantare. Desi a aparut destul de tarziu punctul de
vedere al autoritatilor locale ce au constientizat necesitatea si importanta unui asemenea
document, mai este inca spatiu pentru dezvoltarea unor proiecte regionale care fie pe termen
scurt sau lung vor utiliza eficient resursele oferite tinand cont si de constrangerile curente: limitari
bugetare, cerinte legale si termene de conformare, suportabilitate financiara a comunitatilor si
autoritatilor.
Pagina 13
PRINCIPALELE CONSTATARI
Pentru o intelegere clara a situatiei curente a infrastructurii de apa si canalizare din judetul Dolj,
echipa de consultanti a efectuat mai multe vizite in judet, a avut intalniri cu reprezentantii
Companiei de Apa, cu autoritatile locale si judetene si de asemenea cu alte entitati importante cu
raspundere in sectorul de apa (Apele Romane, Agentia de Mediu), au colectat date referitoare la
proiectele trecute si cele aflate in desfasurare si au obtinut date specifice prin intermediul
chestionarelor.
Principalele concluzii pentru fiecare localitate sunt prezentate in Master Plan (subcapitolul 3.3), mai
jos fiind realizat un sumar al situatiilor generale a lucrarilor si componentelor infrastructurii de apa
si apa uzata.
INFRASTRUCTURA DE APA
Aproximativ 53 % din totalul populatiei din judetul Dolj beneficiaza de apa distribuita in sisteme
centralizate, gradul de conectare fiind mai mare in mediul urban (80%) si mai degraba scazut in
mediul rural unde gradul de conectare este redus, ajungand la numai 21%.
Sistemul de alimentare cu apa (SAA) este prezentat in tabelul de mai jos.
Populatia racordata la SAA1:
Populatia la 1 Ianuarie 2007
Nivel
de Total populatie
Populatia conectata
Total judet
referinta
(recensamant 2002)
la SAA
Locuitori
%
Locuitori
%
Mediul urban 364,683
383,628
100
307,108
80%
Mediul rural
369,548
330,245
100
68,778
21%
Total judet
734,231
713,873
100
375,886
53%
Sursa: Estimarile Consultantului
Exista 48 de localitati cu sisteme de alimentare cu apa (toate cele 7 localitati urbane si 41 de
localitati rurale) din totalul de 386 la nivel de judet. Din totalul localitatilor, 20 au sub 50 de locuitori
restul de 366 cad sub incidenta Directivei privind apa potabila.
Pentru localitatile urbane, sursele de apa pentru sistemele de alimentare cu apa sunt in principal
subterane, dupa cum urmeaza:
Municipiul Craiova are sursa de suprafata si subterana;
Municipiul Calafat are sursa de suprafata;
Celelalte 5 localitati: Bailesti, Filiasi, Dabuleni, Segarcea, Bechet au surse
subterane (izvoarele Izvarna, foraje si dren).
Privitor la tratarea apei, in mediul urban sunt 3 statii de tratare a apei la: Craiova (Statia de tratare
Isalnita), Calafat si Dabuleni. Dezinfectia apei se face cu clor pentru toate localitatile din mediul
urban. Statiile de tratare a apei si statiile de clorare sunt in mare parte uzate moral, necesitand
inlocuire/ modernizare sau reabilitare.
Aproape peste tot, retelele de alimentare cu apa potabila au pierderi mari. Nu exista contorizare
generala care sa evalueze pierderile de apa si, in general, majoritatea retelelor nu sunt structurate,
ceea ce conduce la presiuni mari in unele sectiuni si functionare defectuoasa in alte sectiuni. De
asemenea, inlocuirea retelelor este o conditie obligatorie. Aceasta include obligatia Romaniei de a
inlocui toate retelele de alimentare din azbociment.
Raportand populatia care beneficiaza de apa la populatia statistica la 2002 sau 2007 diferentele procentuale sunt mici.
Desi relevant este procentul raportat la 2007, vom folosi si 2002 deoarece doar recensamantul ofera informatii statistice
la nivel de sat.
Pagina 14
Pentru localitatile rurale, sistemele de alimentare cu apa sunt caracterizate prin urmatoarele
elemente:
sursele din care se face alimentarea cu apa:
sursa de suprafata pentru localitatea Mofleni, situata la est de Craiova; Mofleni este
alimentata cu apa din reteaua municipala apa tratata provenind din raul Jiu/ captarea
Isalnita);
sursa subterana pentru localitatea Beharca. Alimentarea cu apa potabila a localitatii
Beharca se face printr-un racord la conducta Izvarna Craiova;
sursa subterana pentru localitatea Plenita captare dren;
surse subterane pentru 38 de localitati foraje de medie / mare adancime.
Statii de tratere a apei :
Mofleni, apa tratata in Statia de tratare Isalnita;
6 localitati rurale care trateaza apa captata din foraje de medie / mare adancime.
Dezinfectia apei potabile distribuite populatiei se realizeaza astfel:
cu clor, pentru 29 localitati;
cu UV, pentru 9 localitati;
nu se dezinfecteaza apa, pentru 3 localitati: Golenti, Beharca si Plenita.
Din populatia totala a celor 41 de localitati rurale care au sisteme centralizate de alimentare cu
apa, aproximativ 90% beneficiaza de alimentare cu apa prin racordare (prin bransamente) si prin
folosirea cismelelor publice. Majoritatea sistemelor de alimentare cu apa din mediul rural
(aproximativ 90%) sunt noi date in folosinta in perioada 2005-2007 si functioneaza
corespunzator. Cele mai frecvente probleme sunt legate de calitatea apei la sursa care poate
impune necesitatea unei tratari suplimentare.
Luand in considerare situatia existenta a sistemelor de alimentare cu apa, desi 53% din populatia
judetului beneficiaza de acest serviciu, parametrii apei distribuite nu corespund inca cerintelor
Directivei privind apa potabila 98/83/EEC, fiind necesare investitii semnificative pentru a
corespunde din punct de vedere cantitativ si calitativ.
Analiza situatiei actuale privind alimentarea cu apa a populatiei prin sisteme centralizate,
evidentiaza o gama larga de deficiente, care se prezinta mai jos.
1) Calitatea apei la sursa, influentata de poluarea stabila si accidentala, temperatura ridicata
din timpul verii, etc. Astfel, in 91 de localitati raspandite in tot judetul se gasesc puturi de
adancime mica cu analize de apa neconforme, depasirile de nitriti, nitrati si amoniu
reprezentand 92% din neconformitati. De asemenea, sunt cazuri cand apa captata din
puturile de mare adancime si distribuita prin sistemele centralizate este neconforma, in
estul sud-estul si vestul sud-vestul judetului, de exemplu orasele Dabuleni si Segarcea
si comunele Amarastii de Jos, Celaru, Cetate, Leu, Motatei, Rast si Teasc, unde sunt
probleme datorate nitritilor si nitratilor (vezi Anexa la cap. 3 Analize de apa neconforme).
2) Doua din cele trei Statii de tratare a apei din zona urbana (Isalnita si Calafat) cu o vechime
de cca. 40 ani au tehnologiile de tratare uzate moral iar instalatiile au o uzura fizica
inaintata.
3) Uzura inaintata a instalatiilor de inmagazinare si pompare a apei in retea pentru sistemele
de alimentare cu apa din zona urbana.
4) Lipsa instalatiilor de automatizare si monitorizare, care au un rol major in conducerea
proceselor tehnologice si realizarea unor eficiente mari (aici sunt incluse echipamentele
care monitorizeaza calitatea apei, precum si cantitatea necesitatea contorizarii generale).
5) Vechimea mare a retelelor de distributie aproape peste tot retelele de alimentare cu apa
potabila au pierderi mari (40 55%), majoritatea retelelor nu sunt structurate, ceea ce
conduce la presiuni mari in unele sectiuni si functionare defectuoasa in alte sectiuni. De
Pagina 15
asemenea, inlocuirea retelelor este o conditie obligatorie. Aceasta include obligatia

Romaniei de a inlocui toate retelele de alimentare din azbociment.
6) Elaborarea unor proiecte la un nivel calitativ discutabil, chiar necorespunzator, cu referire
directa la cele 9 SAA care au prevazut ca dezinfectia apei se va face cu instalatii UV,
procedeu care nu respecta legislatia existenta (vezi Anexa la cap. 3 Analize de apa
neconforme).
7) Probleme administrative ale sistemelor de alimentare cu apa gradul redus de incasare a
facturilor, care a condus la neplata furnizorilor (acestia reactionand prin suspendarea
temporara a serviciilor ex. instituirea unui program de livrare a energiei electrice).
8) Lipsa reparatiilor capitale si de intretinere curenta, sau efectuarea lor partiala/
necorespunzatoare.
9) Gradul redus de acoperire al sistemelor de alimentare cu apa, in special in zona rurala.
10) Lipsa informatiilor solicitate de la D.A. Jiu ce a determinat imposibilitatea realizarii unei
analize cantitative si calitative a surselor de apa subterane si de suprafata. Aceasta analiza
este necesara in vederea stabilirii strategiei de regionalizare a serviciilor.
Investitii in derulare
In prezent se gasesc in derulare un numar de 41 investitii care se refera la extinderea,
modernizarea si realizarea de noi sisteme de alimentare cu apa pentru 41 de localitati
administrative, din 5 surse de finantare, asa cum se arata in tabelul de mai jos.
Investitii in derulare pentru SAA
Stadiul proiectului
SAPARD
Contractare lucrari
Executie lucrari
Total
1
4
5
- Nr. unitatilor administrative

Sursa
OG7 ISPA HG 577
Total
Proprie
1
2
27
1
4
3
39
28
1
4
3
41
Aceste proiecte in derulare sunt implementate in 41 de unitati administrative, mai exact in 85

localitati din care doar 2 sunt din zona urbana: Craiova (cu proiect ISPA) si Dabuleni (cu extindere
a retelei de apa finantata prin OG 7).
Investitii in derulare pentru SAA
Stadiul proiectului
SAPARD
OG7 ISPA HG 577
Contractare lucrari
Executie lucrari
Total
1
6
7
2
68
70
1
1
4
4
- Nr localitati
Sursa
Total
Proprie
3
3
82
3
85
Pe langa acestea, mai sunt 18 proiecte propuse pentru 21 de localitati, care au studiu de
fezabilitate si proiect tehnic pregatite finantate prin OG nr. 7. Nici o finantare pentru contractare
lucrari nu a fost facuta pana acum.
Detalii despre localitati pot fi vazute in Anexa 2 la Master Plan Lista proiectelor in derulare la
nivelul judetului Dolj.

Pagina 16
INFRASTRUCTURA DE APA UZATA
Statie de
epurare
cu tratare
avansata
Statie de
epurare
cu tratare
biologica
Nr. aglomerari
conform
Directivei
91/271/EEC (*)
Statie de
epurare
cu tratare
mecanica
Populatia
recensamant
2002
Populatia
echivalenta
Sintetic, principalii indicatori cantitativi ai infrastructurii de apa uzata sunt prezentati in tabelul
urmator:
Nr. localitati deservite de statii Populatie
de epurare functionale, din
conectata la
care:
canalizare
Nr.
Nr. statii
de
epurare
in
executie
1
> 10,000
364,886
6
1
235,391
64.5%
2,000 10,000
190,190
51
1,576
0.8%
4
< 2,000
179,155
309
2
Total
Judetul
734,231
366
0
1
0
7
Dolj
236,967
32.3%
(*) Detalii referitoare la aglomerari sunt aratate in capitolul 5.3.1. Tinte pentru conformarea cu
cerintele Directivei 91/271/CEE din Master Plan.
In prezent exista sapte localitati (cu o populatie totala de 354,989 locuitori, reprezentand 48.3% din
populatia judetului Dolj) care au retea de canalizare a apelor uzare menajere, asa cum se prezinta
in tabelul de mai jos.
Localitatile cu retea de canalizare si statie de epurare din judetul Dolj
Nr.
crt.
Localitati
componente
aglomerari >
2000 p.e.
Populatie
(Recensama
nt 2002)
Lungimi
strazi
(km)
Municipiul
Craiova
291,443
364,0
Municipiul
Bailesti
19,412
76.00
Municipiul
Calafat
14,420
38.65
Orasul
Filiasi
13,590
33.00
Orasul
Segarcea
8,066
25.00
Orasul
Bechet
3,864
53.50
Infrastructura canalizare existenta

Retea canalizare (km)
Statie de epurare
Menajer Pluvial
Mixta
a
a
Statie de epurare in
348.00
10.00
170.00
constructie.
Apa uzata este
54.60
10.00
pompata in paraul
Balasan.
Statie de epurare
45.62
8,90
epurare biologica cu
eliminarea N.
Statie de epurare
biologica. Apa epurata
8.40
4.94
1.98
este evacuata in raul
Jiu (5,628 locuitori
canalizati).
Statie de epurare
abandonata. Apa uzata
3.75
este evacuata intr-un
canal de irigatii /
folosita uneori la irigatii.
Statie de epurare cu
2.40
decantor Imhoff, in

Pagina 17
Nr.
crt.
Localitati
componente
aglomerari >
2000 p.e.
Populatie
(Recensama
nt 2002)
Lungimi
strazi
(km)
Localitatea
Plenita
4,194
14.50

Statie de epurare
Menajer Pluvial
Mixta
a
a
prezent abandonata.
Apa neepurata este
folosita la irigatii.
Statie de epurare
nefinalizata a fost
4.50
1.75
0,5
este evacuata in cariera
Stramba.
Total >2000
Urban +
354,989
604.65
467.27
26.69
171.98
Rural
Sursa: estimarile Consultantului pe baza datelor colectate (Nu s-a luat in consideratie localitatea
Diosti, care in Anuarul statistic al judetului Dolj, editat in 2006, este trecuta cu 1.10 km retea de
canalizare, dar in chestionarele primite nu are evidentiata existenta acestei retele).
Gradul de colectare si epurare al apei uzate in judetul Dolj raportat la populatia pe medii: urban si
rural este prezentat in tabelul de mai jos.
Gradul de colectare si epurare al apei uzate in judetul Dolj
Total populatie 2002
Nivel
referinta
Judet
Orase cu
sistem de
canalizare
(partial)
Apa uzata
neepurata
Apa uzata epurata
evacuata in
emisar
Populatie
canalizata
Locuitori
(*)
Locuitori
Locuitori
364,68
222,177
350,795
236,597
64.9 14,420
4.0
3
369,54
370
Rural
4,194
370
0.10 0
0.00
8
734,23
354,989
236,967
32.3 14,420
2.0
222,547
TOTAL
1
judet
100%
48.35%
32.3%
2.0%
30.3%
(*) Deoarece localitatea Calafat are acoperire 100% cu retea de canalizare, s-a considerat o
populatie canalizata de 14,420 desi in prezent sunt racordate 12,257 persoane.
Urban
%
60.9
0.1
30.3
-
Analizand datele prezentate in tabelul de mai sus reiese gradul scazut de canalizare (colectare si
epurare ape uzate) al localitatilor din judetul Dolj.
Astfel, din totalul populatiei de 734,231 locuitori (conform recensamant 2002), numai 236,967
locuitori, adica 32.3%, sunt conectati la canalizare, din care:
- din totalul populatiei urbane sunt canalizati 236,597, adica 64.9%;
- din totalul populatiei rurale sunt canalizati 370 locuitori (localitatea Plenita), adica 0.1%.
Daca se considera toata cantitatea de apa uzata care este epurata (exprimata in numar de
locuitori) situatia este deosebit de critica. Este epurata numai apa uzata colectata de la 14,420
locuitori (populatia municipiului Calafat ) care reprezinta numai 2.0% din populatia intregului judet.
Nu s-a luat in calcule si Statia de epurare Filiasi, deoarece are o mare uzura fizica si morala.
Recomandam inlocuirea acesteia cu o noua statie de epurare.
Pagina 18
Concluzia generala a celor mentionate mai sus este ca in prezent gradul de colectare si tratare
este scazut, atat cantitativ, cat si calitativ:
in mediul urban apa uzata colectata de la 94% din totalul de 236,597 locuitori deserviti de
canalizare este evacuata neepurata in diversi receptori naturali (raul Jiu, Balasan si canale
irigatie);
in mediul rural, apa uzata colectata de la 370 locuitori, adica 0.10% din populatia rurala,
este evacuata neepurata in cariera Stramba, in prezent scoasa din exploatare.
Reteaua de canalizare si statiile de epurare sunt depasite fizic si moral, apa uzata ajungand de
cele mai multe ori neepurata in emisar. Chiar si singura statie de epurare functionala statia de
epurare Calafat, data in folosinta in 2007 nu corespunde cerintelor Directivei pentru apa uzata,
aceasta necesitand o instalatie pentru eliminarea fosforului. De asemenea, facilitati acceptabile
pentru tratarea namolului nu exista, altele decat depozitele de deseuri municipale (pentru judetul
Dolj depozitul ecologic de deseuri de la Mofleni). Platformele utilizate in cadrul statiilor de
epurare pentru uscarea namolului sunt intr-o stare proasta, apa infiltrandu-se direct in sol. Retelele
de canalizare sunt in majoritate vechi, cu imbinari impermeabile care conduc la infiltratii in apa
subterana.
In prezent se gasesc in derulare in numar de 7 investitii care cuprind sistemele de canalizare
pentru sapte localitati, din trei surse diferite de finantare, asa cum se arata in tabelul de mai jos:
Localitati care au investitii de canalizare cu finantare
Populatie
Populatie
Nr.
canalizata
Index Localitati
(Recensaman
crt.
(investitii
t 2002)
finantate)
Municipiul
1
1
Craiova (fara
291,443
25.000
sate)
2
6
7
8
9
10
11
Orasul Bechet
Localitatea
Cetate
Localitatea
Giurgita
Localitatea
Isalnita
Localitatea
Perisor
Localitatea
Maracinele
Total Comuna
Perisor
Varvoru de Jos
Bujor
Ciutura
Criva
3,864
2705
5,255
5,255
2,525
2,525
4,010
4,010
1,622
301
1,923
1,923
269
145
819
436
Surse
finantar
e
Observatii
Sunt canalizati
locuitorii din 2
cartiere.
Zona inferioara nu
OG
este cuprinsa in
904/2007 investitie (934
locuitori).
OG
7/2006
OG
904/2007
OG
7/2006
Conform Directivei
91/271/EEC,
OG
localitatile cu
904/2007 populatia < 2000
l.e. nu sunt obligate
sa se conformeze,
astfel aceste
proiecte nu
OG
participa la
7/2006
cresterea gradului
ISPA

Pagina 19
Nr.
crt.
12
13
14
15
Index
Localitati
Dobromira
Dragoaia
Gabru
Varvor
Total Comuna
Varvoru de Jos
Total localitati cu investitii in
derulare (populatie)
urban
Din care:
rural
353
218
348
799
Populatie
canalizata
(investitii
finantate)
-
3,387
3,387
312,407
44,805
295,307
17,100
27,705
17,100
Populatie
(Recensaman
t 2002)
Surse
finantar
e
Observatii
de conformare al
judetului Dolj cu
obligatiile asumate
conform Tratatului
de Aderare.
Aceste investitii vor asigura urmatoarele :

- canalizarea unei populatii de 44,805 locuitori, din care 27,705 din mediul urban si 17,100 din cel
rural;
- epurarea apelor de la 311,473 locuitori, din care: 294,373 din mediul urban si 17,100 din cel rural
(291,443 locuitori vor fi deserviti de Statia de epurare a municipiului Craiova).
Precizam ca investitiile in derulare nu acopera in intregime necesarul de colectare, respectiv
epurare a apei uzate, existand urmatoarele probleme:
Municipiul Craiova. In prezent situatia cartierelor fara canalizare, este urmatoarea:
Cartier Romanescu, 10,000 locuitori, s-a elaborat Studiu de Fezabilitate;
Cartier Bariera Valcea, 15,000 locuitori, s-a elaborat Studiu de Fezabilitate;
Zona est, 31,200 locuitori, are Studiu de Fezabilitate.
Astfel, aproximativ 56,000 din locuitorii Craiovei nu beneficiaza in prezent de canalizare. Aceste
propuneri de proiecte nu au inca o sursa certa de finantare. Avand in vedere timpul necesar pentru
realizarea lucrarilor, rezulta ca termenul de conformare pentru colectarea apelor uzate menajere
anul 2010 nu poate fi respectat.
Orasul Bechet. Zona inferioara cu aproximativ 934 locuitori nu este inclusa in investitia pe
canalizare aflata in derulare, cu finantare pe HG 904/2007.
Judetul Dolj prezinta deficiente semnificative in ceea ce priveste infrastructura de apa uzata.
Acestea provin din urmatoarele:
1) o slaba dezvoltare a retelelor de canalizare, inclusiv WWTP in judet;
2) descompletarea si in final abandonarea WWTP din Segarcea si Bechet, ca urmare a
incetarii activitatii industriale din aceste localitati (initial, in aceste localitati epurarea apei
uzate depindea de activitatea industriala);
3) o mare vechime a retelelor de canalizare, primele retele de canalizare s-au realizat in
Craiova si Segarcea la inceputul secolului trecut, avand o vechime de cca. 94 de ani;
4) exista numai doua WWTP in functiune, in localitatile Filiasi si Calafat. Nici una nu respecta
NTPA-001 privind nutrientii (N+P). Deoarece WWTP Filiasi are o mare uzura morala si
fizica, practic este dificil de operat si nu a fost considerata in calculele urmatoare ca
operationala;
5) existenta drumurilor din pamant, in mediul rural dar si in urban, au o pondere semnificativa
si nu permit realizarea retelelor de canalizare, decat in conditiile corelarii proiectului de
investitii in infrastructura de apa uzata cu un proiect de modernizare a drumurilor.
Pagina 20
RECOMANDARI
REGIONALIZARE
Zone de deservire cu apa
In domeniul apei potabile, pana in anul 2015 intreg teritoriul Romaniei trebuie sa se conformeze
in totalitate cerintelor Directivei europene 98/83/CE privind calitatea apei destinata consumului
uman. Aceste prevederi vizeaza localitatile unde exista deja sisteme de alimentare cu apa dar si
localitatile peste 50 de locuitori, care trebuie sa aibe acces la apa potabila de calitate
corespunzatoare.
In judetul Dolj au fost identificate 48 localitati ce dispun de sisteme de alimentare cu apa (cu
diferite grade de acoperire) si 318 localitati cu mai mult de 50 locuitori ce dispun doar de fantani
individuale si publice pentru alimentarea cu apa.
Dintre cele 48 de localitati ce dispun de sisteme de alimentare cu apa, municipiul Craiova are
populatia mai mare de 200.000 locuitori si termenul de conformare pentru calitatea apei 2010,
orasele Bailesti, Calafat, Dabuleni si Filiasi au populatia cuprinsa in intervalul 10.000 100.000
locuitori si termenul de conformare pentru oxidabilitate si turbidiate 2010, iar pentru restul de
parametrii 2015; restul de 43 localitati au populatia sub 10.000 locuitori si termen de conformare
2015.
In cazul celor 320 de localitati care dispun in prezent doar de fantani individuale si publice pentru
alimentarea cu apa, localitatea Poiana Mare are peste 10,000 iar pentru celelalte 319 localitati
populatia variaza intre 51 si 5,285 locuitori conform date statistice Recensamant 2002.
Pentru a crea o mai buna utilizare a surselor de apa conforme existente si a statiilor de tratare a
apei potabile, localitatile au fost grupate sub o singura umbrela pentru a fi deservite de aceeasi
sursa de apa, unde este posibil. Pentru restul localitatilor, au fost identificate surse adecvate de
apa potabila asa cum sunt definite prin Directiva 98/83/EC. Cu toate acestea, nu au fost prevazute
investitii pentru 20 de localitati cu o populatie sub minimul prag stabilit prin Directiva la mai putin de
50 locuitori.
In judetul Dolj au fost identificate 106 zone de deservire cu apa ce alimenteaza 366 de localitati
care vor fi administrate in viitor de Operatorul Regional. Totusi doar 5 zone de deservire sunt peste
10,000 locuitori fiecare si totalizeaza 408,590 locuitori (pe baza datelor statistice din 2007). Avand
in vedere ca cele mai frecvente surse de apa in judetul Dolj sunt puturi, pentru fiecare din celelalte
arii de deservire cu apa se propune o singura sursa de apa si o singura statie de tratare, in
principal in interiorul granitelor administrative ale comunelor. Acestea pot fi vazute in Capitolul 6
Strategia judetului si planul de investitii pe termen lung al Master Planului.

Pagina 21
Zone
propuse de
deservire cu
apa potabila
Denumire
orase si
comune
Populatie
(Recensamant 2002,
date statistice 2007)
2002
3,419
2007(*)
3,397
Nu exista
1,257
1,249
Craiova
Nu exista
Nu exista
Craiova
Nu exista
Nu exista
291,443
1,512
707
1,641
863
664
289,547
1,502
702
1,630
857
660
Nu exista
1,095
1,088
Nu exista
Nu exista
435
814
444
831
Albesti
Nu exista
677
640
Dudovicesti
Nu exista
434
410
Romanesti
Nu exista
180
170
Simnicu de
Sus
Nu exista
209
198
Calafat
Basarabi
Nu exista
1,263
1,227
Calafat
Calafat
Ciupercenii
Vechi
Golenti
Ciupercenii
Noi
Calafat
14,420
14,009
Nu exista
2,524
2,452
651
632
Nu exista
4,540
4,413
Smardan
Nu exista
1,480
1,439
Ghidici
Ghidici
Nu exista
2,491
2,469
Piscu Vechi
Piscu Vechi
Nu exista
2,643
2,548
Piscu Vechi
Pisculet
Nu exista
357
344
Poiana Mare
Nu exista
10,636
9,967
Tunarii Noi
Nu exista
595
558
Tunarii
Vechi
Nu exista
1,497
1,403
Almaj
Almaj
Nu exista
589
544
Almaj
Bogea
Nu exista
551
509
Craiova
Craiova
Craiova
Craiova
Craiova
Craiova
Craiova
Craiova
Podari
Podari
Simnicu de
Sus
Simnicu de
Sus
Simnicu de
Sus
Simnicu de
Sus
Calafat
Zona
regionala
Calafat de
deservire cu
apa potabila
Reteaua
existenta de
distributie a
apei
Nu exista
Craiova
Zona
regionala
Craiova de
deservire cu
apa potabila
Denumirea
localitatilor
Calafat
Ciupercenii
Noi
Ciupercenii
Noi
Poiana
Mare
Poiana
Mare
Poiana
Mare
Cernele
Cernele de
Sus
Craiova
Facai
Izvorul Rece
Mofleni
Popoveni
Rovine
Simnicu de
Jos
Balta Verde
Braniste
Golenti
Statie de
Tratare a Apei
(nr&locatie)
1 Statie de
tratare a apei:
Isalnita
1 Statie de
tratare a apei:
Calafat
1 Statie de
tratare a apei

Pagina 22
Zone
propuse de
deservire cu
apa potabila
Denumire
orase si
comune
Denumirea
localitatilor
Reteaua
existenta de
distributie a
apei
Populatie
(Recensamant 2002,
date statistice 2007)
2002
Zona
regionala
Filiasi de
deservire cu
apa potabila
2007(*)
Isalnita
Almaj
Mosneni
Nu exista
364
336
Almaj
Sitoaia
Nu exista
691
638
Bradesti
Bradesti
Nu exista
1,972
1,928
Bradesti
Bradestii
Batrani
Nu exista
472
462
Bradesti
Meteu
Nu exista
84
82
Bradesti
Piscani
Nu exista
94
92
Bradesti
Racarii
deJos
Nu exista
1,010
988
Bradesti
Tatomiresti
Nu exista
1,032
1,009
Beharca
Craiova /
Izvarna
356
350
Nu exista
1,588
1,559
Nu exista
Nu exista
Filiasi
Nu exista
77
107
13,590
2,467
78
108
13,724
2,491
Nu exista
1,202
1,214
Nu exista
Nu exista
153
4,010
155
3,862
19,412
19,436
671
672
1 Statie de
tratare a apei
Bailesti
13,325
1 Statie de
tratare a apei
Cotofenii
din Fata
Cotofenii
din Fata
Filiasi
Filiasi
Filiasi
Filiasi
Filiasi
Isalnita
Cotofenii din
Fata
Almajel
Braniste
Filiasi
Fratostita
Racarii de
Sus
Uscaci
Isalnita
Bailesti
Bailesti
Bailesti
Bailesti
Balasan
Nu exista
Filiasi
Bailesti
Dabuleni
Statie de
Tratare a Apei
(nr&locatie)
Dabuleni
Dabuleni
Dabuleni
13,888
Dabuleni
(*) Populatia statistica din 2007 este la nivel de unitate administrativ- teritoriala (comuna, oras); pentru populatia la nivel
de sat estimam incepand cu datele de la Recensamantul 2002.

Pagina 23
Aglomerari de apa uzata

Bazat pe definita aglomerarii data de Directiva 91/271/CEE si a clarificarilor ulterioare din cadrul
Ghidului Terms and Definitions of the Urban Waste Water Treatment Directive (91/271/EEC)
prezentat la Bruxel pe 16 ianuarie 2007, aglomerarile care cad sub incidenta Directivei sunt:
-
Asezarile umane (localitatile) cu o populatie echivalenta > 2000 l.e.
Localitatile alipite care, impreuna, depasesc pragul de 2000 l.e.
Termenul de aglomerare nu trebuie confundat cu unitatile administrative. Delimitarea unei

aglomerari poate sa corespunda sau nu cu granitele unitatii administrative cateva unitati
administrative (adiacente) pot forma o aglomerare sau, o singura unitate administrativa poate fi
compusa din aglomerari distincte daca reprezinta zone suficient de concentrate, separate in spatiu/
teritorial.
Pentru judetul Dolj sunt 56 de aglomerari identificate in baza urmatoarelor criterii care includ 78 de
localitati, dupa cum urmeaza:
nrcrt
Localitati
componente
aglomerari>2000
l.e.
nrcrt
1
2
Craiova
Bileti
21
22
Dbuleni+Calarasi
4
5
Localitaticomponente
aglomerari>2000l.e.
Celaru + Marotinu de Jos

+ Soreni + Ghizdavesti
nrcrt
Localitati
componente
aglomerari>
2000l.e.
Urzicua
Ciupercenii Noi
41
42
Apele Vii
23
Bechet
43
Fratotia
Calafat
24
Unirea
44
Giubega
25
Negoi
26
Plenia
Pieleti + Garlesti +
Ghercesti
45
Filiai
Poiana Mare +
Tunarii Vechi
46
Srata
Segarcea
27
Leu
47
Brca + Goicea
28
Maglavit
48
Sadova
29
Ialnia
49
Breasta
Argetoaia +
Leordeasa
Orodel +
Cornu
10
Moaei
Valea Stanciului +
Horezu-Poenari
30
Cert
50
Castranova
31
Podari
51
12 Ostroveni+Listeava
13
Mrani
32
Rast
33
Cooveni
53
Predeti
Brdeti
11
Malu Mare
Catane +
52 Catanele Noi
14
Cetate
34
Lipovu
54
15
uglui
55
Teasc
16
Danei + Braniste
Piscu Vechi +
Ghidici
35
36
56
Ghindeni
17
Desa
37
Caraula
Floresti + Izvor + Deleni +
Lesile + Cornetu + Milesti

Pagina 24
Localitati
componente
aglomerari>2000
l.e.
nrcrt
18
19
20
nrcrt
Galicea Mare
Amrtii de Jos +
Prapor
Cernele +
Cernelele de sus
Localitaticomponente
aglomerari>2000l.e.
38
Biste
39
Giurgia
40
CiuperceniiVechi
nrcrt
Localitati
componente
aglomerari>
2000l.e.
Populatia totala a acestor 56 de aglomerari este de 556.8 mii, adica 75.8 % din populatia judetului
(conform datelor la nivel de Recensamant 2002).
Restul de 308 localitati din totalul celor 386 din judetul Dolj au o populatie echivalenta sub 2,000
l.e., prag stabilit prin Directiva si, in consecinta, nu sunt subiectul investitiilor urmatoare, decat daca
este convenabil sa fie adaugate unei scheme regionale.
Avand in vedere ca economiile de scara sunt necesare in sectorul de colectare si epurare a apelor
uzate si unde este fezabil din punct de vedere tehnic, aglomerarile enumerate mai sus au fost
grupate in Clustere de aglomerari de apa uzata ori una cu cealalta ori cu aglomerari din afara
scopului Directivei.
Pentru judetul Dolj sunt propuse 21 de Clustere de aglomerari de apa uzata care includ 98 de
localitati (toate cele 7 localitati urbane si 91 rurale). Populatia acoperita de aceste propuneri este
de 561,947 locuitori din care 64 % sunt din zona urbana.
Clustere de aglomerari de apa uzata sunt enumerate mai jos:
Nr.
crt.
Cluster de aglomerari
Aglomerari
Populatia
deservita
1) Craiova
2) Cernele
Craiova
1
(Statie de epurare in
constructie la Facai,
deversare in raul Jiu)
3) Podari
4) Tuglui
305,248
5) Malu Mare
(De asemenea localitatile Facai si Preajba
pot fi incluse in studiul de fezabilitate)
1) Bailesti
Bailesti / Poiana Mare
2) Catane / Catanele Noi
(Statie de epurare
propusa la Rastu Nou,
deversare in fluviul
Dunarea)
3) Desa
4) Galicea Mare
53,307
5) Ghidici
6) Negoi
7) Piscu Vechi

Pagina 25
Nr.
crt.
Aglomerari
Populatia
deservita
8) Poiana Mare
9) Rastu Nou
(De asemenea localitatea Tunarii Vechi poate
fi inclusa in studiul de fezabilitate)
1) Dabuleni
2) Calarasi
3
Dabuleni
3) Bechet
(Statie de epurare
propusa la Bechet,
deversare in raul Jiet)
4) Sadova
Calafat
4
(Statie de epurare
existenta la Calafat,
deversare in fluviul
Dunarea)
37,613
5) Ostroveni
(De asemenea localitatile Sarata, Piscu
Sadovei si Listeava pot fi incluse in studiul de
fezabilitate)
1) Calafat
2) Ciupercenii Vechi
3) Ciupercenii Noi
26,576
4) Maglavit
(De asemenea localitatile Hunia, Basarabi si
Golenti pot fi incluse in studiul de fezabilitate)
1) Amarastii de Jos
2) Daneti
Amarastii de Jos /
Marsani
3) Marsani
(Statie de epurare
propusa langa Dobresti,
deversare in raul Jiet)
5) Apele Vii
4) Dobresti
27,050
6) Celaru
(De asemena poate include asezari din
comunele Daneti si Dobrotesti in studiul de
fezabilitate)
Segarcea
1) Segarcea
(Statie de epurare
propusa la Padea,
2) Cerat
23,498
3) Padea
4) Lipovu

Pagina 26
Nr.
crt.
Aglomerari
Populatia
deservita
5) Horezu-Poenari
6) Valea Stanciului
Plenita
(Se propune
reconstructia Statiei de
epurare pe jumatate
terminata da la Plenita,
deversare prin conducta
in paraul Balasan)
1) Plenita
2) Caraula
3) Motatei
4) Orodel / Cornu
19,597
5) Unirea
(De asemenea localitatea Dobridor poate fi
inclusa in studiul de fezabilitate)
1) Leu
Leu
8
(Statie de epurare
propusa la vest de,
deversare in paraul Leu)
2) Castranova
3) Cosoveni
(De asemenea localitatile Ghindeni si Puturi
pot fi incluse in studiul de fezabilitate)
12,317
Barca / Carna
(Statie de epurare
propusa la Carna,
deversare prin canalul
pluvial si statia de
pompare in fluviul
Dunarea)
1) Barca
2) Goicea
8,540
(De asemenea localitatea Carna (Dunareni)

poate fi inclusa in studiul de fezabilitate)
Pielesti
10
(Statie de epurare
propusa la Pielesti,
deversare in paraul
Teslui)
1) Pielesti
2) Ghercesti / Garlesti
3,948
(Statie de epurare propusa la Pielesti,

deversare in paraul Teslui)
Filiasi
11
+ Fratostita
16,215
(Se propune reconstructia Statiei de epurare

existenta la Filiasi)
Pagina 27
Nr.
crt.
Aglomerari
Populatia
deservita
Cetate
12
(Proiect in constructie, deversare prin canal

in fluviul Dunarea)
4,999
Isalnita
13
(Statie de epurare propusa la Isalnita,

deversare prin parau in raul Jiu)
3,862
Giurgita
14
(Proiect angajat, Statie de epurare la

Giurgita, deversare)
3,119
Milesti / Lesile
15
(zone in cadrul comunei Simnicu de Sus)
2,484
(Statie de epurare propusa la Lesile,

deversare in raul Amaradia)
16
Breasta
2,433
(Statie de epurare propusa la Breasta,

Bistret
17
18
19
(Statie de epurare propusa la Bistret,

deversare prin canalul pluvial si statia de
pompare in fluviul Dunarea)
Urzicuta
(Statie de epurare propusa la Urzicuta,
deversare in raul Baboia)
Giubega
2,386
2,349
2,320
(Statie de epurare propusa la Giubega,

deversare in paraul local)
Pagina 28
Nr.
crt.
Aglomerari
Populatia
deservita
Argetoaia / Leordosa
20
(zone in cadrul comunei Argetoaia)
2,084
(Statie de epurare propusa la Leordosa,

deversare in paraul Argetoaia)
21
Predesti
2,002
(Statie de epurare propusa la Predesti,

deversare in paraul Argetoaia)
561,947
TOTAL
(78.65%)
PROBLEME INSTITUTIONALE
Judetul Dolj trebuie sa respecte termenul impus de Minister Statutul Asociatiei de Dezvoltare
Intercomunitara convenit urmeaza sa fie semnat de respectivii primari inainte de termenul limita
stabilit pentru sfarsitul lunii martie 2008. In fapt, Statutul ADI a fost semnat si asocierea s-a
incheiat legal in noiembrie 2007. Actionarii sai sunt: Consiliul Judetean Dolj; Consiliile Locale a 6
orase: Craiova, Calafat, Filiasi, Dabuleni, Segarcea si Bechet initial; Bailesti va adera mai tarziu la
ADI (ei au emis decizia Consiliului Judetean pe 22 Oct 2007); Consiliile Locale a 50 de comune din
judetul Dolj2 si Consiliile Locale a 2 comune din judetul Gorj. Fosta companie operatoare Craiova
a fost stabilita ca Operator Regional (denumita Compania de Apa Oltenia) si preia administrarea
facilitatilor de apa si apa uzata in intreg judetul Dolj.
Alte comune din judetul Dolj au emis hotarari ale consiliilor locale pentru a adera la ADI.
Procedurile legale sunt in derulare (in aceasta situatie sunt si comunele Rast si Sadova- care au
finantare propusa din Fonduri de Coeziune).
In prezent, Consiliile Locale avand infrastructura existenta de apa si apa uzata pregatesc deciziile
lor legate de evaluarea activelor existente. Dupa aceasta, Contractul de delegare poate fi incheiat.
Almaj, Amarastii de Jos, Amarastii de Sus, Apele Vii, Argetoaia, Barca, Bistret, Catane, Calarasi, Carcea, Carna,
Cetate, Cioroiasi, Ciupercenii Noi, Daneti, Desa, Diosti, Dranic, Galiciuica, Gangiova, Ghidici, Ghindeni, Goicea, Goiesti,
Isalnita, Macesu de Jos, Marsani, Mischii, Motatei, Murgasi, Orodel, Ostroveni, Perisor, Piscu Vechi, Plenita, Plesoi,
Podari, Poiana Mare, Predesti, Rojiste, Salcuta, Seaca de Camp, Sopot, Simnicu de Sus, Terpezita, Teslui, Urzicuta,
Valea Stanciului, Vartop, Varvoru de Jos;
Pagina 29
INVESTITII PRIORITARE
Strategia generala
Sursele de apa: Judetul Dolj va continua sa se bazeze in mare masura pe sursele de apa
subterane. Singurele captari din rauri sunt la Isalnita (raul Jiu) si Calafat (Dunarea), ambele vor fi
utilizate la capacitate totala. Nordul si vestul judetului, in special, cuprinde un numar de localitati
indepartate pentru care facilitatile centralizate de tratare a apei sunt cel mai probabil neeconomice.
Tratarea apei: Pentru judetul Dolj puturile de mica adancime vor fi folosite in continuare in mod
special pentru igiena personala. Unde este posibil, apa de suprafata va fi tratata cu ajutorul statiilor
deja existente sau a celor noi in vederea conformarii cu Directiva 98/83/EC.
Distributia apei: Acolo unde facilitatile de tratare dispun de capacitate suplimentara si sursa de
apa are debit suficient din punct de vedere calitativ si cantitativ, sub incidenta conditiilor climatice,
distributie poate fi extinsa. Masura se constituie intr-o prioritate de alimentare pentru acele localitati
care nu au apa potabila, nefiind astfel conforme cu Directivele UE.
Ar trebui introduse programe de detectare a pierderilor pentru retelele mai vechi pentru a confirma
scopul reabilitarii / inlocuirii retelei si pentru a permite ca finantarea sa fie aplicata in mod
corespunzator pentru inlocuirea partiala sau completa a sectiunilor de retea. Compania regionala
de apa trebuie sa stabileasca un plan de actiune pentru atingerea tintei de reducere a pierderilor
cantitative de apa si ca procent al apei din sistemul de alimentare la cel mult 40%.
Este de preferat ca extinderea retelei de distributie sa fie realizata din surse interne acolo unde
este posibil.
Colectarea apei uzate: Pentru toate zonele urbane cu o populatie mai mare de 10,000, reteaua
de canalizare ar trebui extinsa pentru a putea acoperi cel putin 90% din populatia urbana. Canalele
colectoare necesare pentru o regionalizare a serviciului ar trebui instalate cu prioritate de-a lungul
retelei principale de canalizare pentru localitatile care urmeaza sa fie prevazute pentru prima data
cu retea de colectare a apei uzate.
Pentru acele comunitati care nu dispun de apa potabila sau unde recent a fost implementat un
proiect de alimentare cu apa in zonele rurale, ar trebui sa se asigure o retea de canalizare unde
costurile sunt minime, si unde locuitorii arata in mod clar disponibilitatea de a plati pentru acest
serviciu. Pentru restul, doar daca nu sunt probleme majore de mediu, folosirea foselor septice
pentru gospodarii individuale, institutii sau blocuri de locuinte ar trebui sa fie Prioritatea 1.
Tratarea apelor uzate: Strategia judetului este in mod evident stabilita de cerintele Directivei
91/271/EEC si de cap. 22 al Tratatului de Aderare semnat intre UE si Guvernul Romaniei. Exista o
cerinta evidenta in Tratat pentru tratamentul complet si efectiv la standardele cerute pentru
aglomerari mai mari de 10.000 locuitori p.e. Unde acestea sunt obligatorii, ar trebui furnizate statii
de epurare noi sau retehnologizate cele existente. Facilitatile curente de epurare ar trebui
construite in etape cu un orizont de proiectare initial nu mai mare de 15 ani. Oricum, toate lucrarile
trebuie prevazute cu un spatiu corespunzator pentru extindere.
Aglomerarile intre 2000 si 10.000 l.e. vor fi prevazute cu statii de epurare conform cerintelor
Directivei si vor fi prioritizate in functie de numarul populatiei conectate si a impactului asupra
mediului.
Tratarea namolului: In prezent nu sunt facilitati operatioanle de tratare a namolului in Dolj. Judetul
are nevoie in mod evident de o strategie atat pentru colectarea cat si pentru depozitarea namolului
provenit din apele uzate.

Pagina 30
Strategia si facilitatile de tratare echivalente trebuie sa fie disponibile in cadrul aceluiasi program
pentru epurarea apelor uzate, cu toate cerintele prevazute in ceea ce priveste depozitarea
namolului in legislatia UE si nevoia de reciclare a namolului pe terenurile agricole. Este evident ca
strategia care va fi introdusa in judetul Dolj va trebui sa se bazeze atat pe cerintele pe termen scurt
si cele pe termen lung in ceea ce priveste nevoile de protectie a mediului inconjurator.
Apele uzate industriale: Actiunile care decurg din implementarea strategiei judetului se bazeaza
pe faptul ca principiul poluatorul plateste este aplicat, atat prin obligarea industriilor de a
introduce procese de preepurare, cat si prin modificarea proceselor de productie. Cand industriile
continua sa deverseze in canalizarea publica, atunci deversarile trebuie sa fie percepute si
colectate pe baza principiului amintit anterior. Este esential ca industriile poluatoare sa fie fortate
sa se conformeze cu legislatia romaneasca inainte ca orice facilitati de apa uzata si tratare a
namolului sa fie construite in etapa 1 a programului de investitii prioritare.
Perioada include datele de conformare interimare si finale: 2010, 2013, 2015 si 2018 pentru
realizarea conformarii depline cu cele 2 directive cheie 98/83/EC pentru apa si 91/271/EEC pentru
apa uzata.
Programul de investitii
Programul de investitii este impartit in 6 faze distincte, din care Faza 1 acopera perioada 20092013, Faza 2 acopera perioada 2014-2018 si restul de patru faze au fiecare cate o perioada de 5
ani pana in 2038.
Prioritizarea investitiilor pe faze se bazeaza pe o lista de criterii care grupeaza prevederi pentru
conformare, probleme tehnice, economice si institutionale.
Programul de investii pentru judetul Dolj pentru o perioada de 30 de ani (2009-2038) este separat
pe tipuri de servicii asa cum se arata in tabelul de mai jos.
000 EUR
Total
Faza 1
2008-2013
Faza 2
2014-2018
Alte faze
2019-2038
Sursa de apa
28,113
8,319
19,794
Tratare apa
120,678
21,088
35,550
64,040
Retea de apa potabila

(conducte de aductiune, statii de
pompare, retea de distributie)
328,934
46,973
173,562
108,399
Retea de canalizare
266,714
104,526
134,088
28,100
alEpurare apa uzata
110,614
25,190
58,042
27,382
Altele
21,000
21,000
Total
876,053
227,096
421,036
227,921
Serviciu
Investitii in Faza 1 (2009-2013)

Investitiile propuse pentru finantare din Fondurile de Coeziune sunt incluse in Faza 1 si impartie in
trei prioritati pentru apa si apa uzata.
Pentru infrastructura de apa, Prioritatea 1 presupune o populatie urbana peste 10,000 de
locuitori care necesita investitii pentru conformare cu Directiva din punctul de vedere al calitatii
Pagina 31
apei brute sau tratate, oferind alimentare cu apa 24 de ore pe zi si extinderea retelei pentru a oferi
acces tuturor locuitorilor.
Prioritatea 2 se concentreaza in principal pe oferirea investitiilor pentru inlocuirea retelelor
(conductelor din azbociment, reducerea pierderilor etc), reabilitarea aductiunilor de apa si
capacitatea de stocare.
Prioritatea 3 include investitii pentru alimentarea cu apa a unei parti din restul comunitatilor peste
50 de persoane, prag stabilit prin Directiva, fie prin incorporarea lor in zonele de deservire cu apa
existente fie prin folosirea unor surse de apa locale corespunzatoare.
Pentru infrastructura de apa uzata, Prioritatea 1 se concentreaza pe investitii pentru extinderea /
modernizarea facilitatilor de epurare a apei uzate care deservesc o populatie echivalenta mai mare
de 100,000, inlocuirea facilitatilor de epurare cu impact negativ asupra utilizatorilor din aval de
cursul de apa sau care pot fi incluse intr-o schema regionala si extinderea canalizarii in zonele
urbane cu o popultatie peste 10,000 de locuitori sau care au probleme cauzate de inundatii.
Prioritatea 2 ofera investitii pentru inlocuirea conductelor de canalizare si reabilitarea/ inlocuirea
facilitatilor de epurare care deservesc o populatie mai mica de 10,000 l.e.
Investitiile incluse in Prioritatea 3 se refera in principal la implementarea schemelor regionale care
au primit recent alimentare cu apa potabila.
Tabelul urmator rezuma investitiile propuse pentru infrastructura de apa si apa uzata pentru
localitatile incluse in Faza 1 a investitiilor propuse pentru finantare din Fondurile de Coeziune:
Nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
1
2
3
4
Investii estimate
Zone de deservire cu apa /
Valoare
Clustere de aglomerari de apa
uzata / Altele
000 EUR
Zone de deservire cu apa
Bailesti
5,595.00
18,502.00
Calafat/Poiana Mare
14,375.00
Craiova
300.00
Dabuleni
5,362.00
Coridorul Filiasi
3,230.00
Segarcea
1,560.00
Bechet
1,106.00
Valea Stanciului
4,039.00
Ostroveni
1,440.00
Calarasi
780.00
Sadova
208.00
Dranic (Padea)
Total
56,497.00
Clustere de aglomerari de apa uzata
28,192.00
Bailesti/Poiana Mare
5,806.00
Calafat
26,816.00
Craiova
23,919.00
Dabuleni

Pagina 32
Nr. crt.
5
6
1
2
Zone de deservire cu apa /

Clustere de aglomerari de apa
uzata / Altele
Filiasi
Segarcea
Total
Altele
Asistenta tehnica
Investii estimate
Valoare
000 EUR
6,186.00
14,500.00
105,419.00
13,500.00
2,000.00
Alocari pentru laboratorul

Operatorului Regional
Total
15,500.00
Total Fonduri de Coeziune
177,416.00
Investitiile din Fondurile de Coeziune cuprind toate localitatile peste 10,000 de locuitori din judetul
Dolj reprezentand minimul pentru conformare. Aceste localitati acopera peste jumatate din
populatia judetului Dolj. Pentru a obtine conformarea cu directivele, proiectele precedente propuse
pe Fondurile de Coeziune sunt completate prin investitii din alte surse, prezentate in rapoartele
atasate.
Investitii pe termen lung (2014-2038)

A 2-a Faza de investitii (2014 2018) include doua termene majore: 2015 pentru conformarea apei
potabile si 2018 pentru conformarea colectarii si epurarii apei uzate. Prin urmare, toate investitiile
propuse in acest cadru sunt concentrate spre a asigura surse de apa corespunzatoare si sisteme
de alimentare pentru toate comunitatile peste 50 de locuitori prin extinderea si inlocuirea retelelor
de apa, oferirea de noi retele de canalizare sau inlocuirea acestora pentru aglomerarile de baza cu
o populatie peste 2,000 l.e. si conectarea la statiile de epurare existente sau la cele noi.
Investitiile din Fazele 3 6, acoperind fiecare cate o perioada de 5 ani, includ investii pentru
reabilitarea statiilor de tratare a apei si a statiilor de epurare si de asemenea pentru reabilitarea
retelelor.
Valoarea investitiilor din faza a 2-a necesare pentru conformarea cu Directiva de apa potabila pana
la sfarsitul lui 2015 (valoarea investitiilor pentru 2014 2015) este de aproximativ 185 milioane ,
rezultand o valoare totala de 275 milioane necesara pentru conformarea cu aceasta Directiva
impartita pe o perioada de 7 ani.
Investitiile pentru colectarea si epurarea apei uzate se bazeaza pe interpretarea aglomerarilor asa
cum sunt definite prin Directiva 91/271/EEC pentru o populatie echivalenta mai mare de 2,000.
Investitiile necesare pentru conformarea cu aceasta cerinta minima este de aproximativ 280
milioane impartite in faza 1 si 2.
Un program de reabilitare a aductiunilor de apa, retelelor de distributie si a facilitatilor de tratare a
apei, respectiv a conductelor de canalizare si a facilitatilor de epurare a apei uzate este impartit
intre cele patru faze de investitii ramase pentru a asigura respectarea prevederilor legale.

Pagina 33
1. INTRODUCERE
1.1
CADRUL PROIECTULUI
1.1.1
Cadru general
Acest Master Plan este strategia de dezvoltare pentru judetul Dolj in domeniul serviciilor de
apa si canalizare si acopera un orizont de timp de treizeci (30) de ani, incepand din 2008.
Au fost organizate discutii detaliate si intr-o cooperare stransa cu autoritatile locale si judetene in
Judetul Dolj si cu reprezentanti ai Companiei de Apa Oltenia din Municipiul Craiova. Detaliile
investitiilor prioritare propuse au fost analizate si aprobate in cadrul seminarului de lucru ce a avut
loc la Baile Felix (Bihor) pe 25 si 26 Octombrie 2007.
Capitolul 22 al Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana plaseaza printre obligatiile Romaniei si
obligatia de a implementa cerintele Legislatiei Comunitare in domeniul apei si apei uzate. Acest set
de reglementari contine Directiva Consiliului 98/83/EEC referitoare la calitatea apei destinata
consumului uman si Directiva Consiliului 91/271/EEC referitoare la tratarea apelor uzate din mediul
urban. Tratatul stabileste termene limita prin care comunitati de diferite marimi trebuie sa
indeplineasca prevederile specifice ale Directivelor. Romania a stabilit planuri pentru
implementarea masurilor necesare astfel incat toate obligatiile si termenele asumate sa fie
respectate.
Programul Operational Sectorial al Romaniei (POR) pentru Mediu 2007-2013 s-a dezvoltat ca
raspuns la regulile Comunitatii Europene in ceea ce priveste managementul fondurilor comunitare
intre 2007-2013[1], prevazute in:
- Regulamentul Consiliului (EC) Nr. 1083/2006 ce contine prevederi generale cu privire la
Fondul de Dezvoltare Regionala Europeana, Fondul Social European si Fondul de
Coeziune si abroga Regulamentul (EC) Nr. 1260/1999
-
Regulamentul Comisiei (EC) Nr. 1828/2006 ce stabileste reguli pentru implementarea

Regulamentului Consiliului Nr. 1083/2006 si al Regulamentului 1080/2006
POR-ul pentru Mediu este in stransa corespondenta cu Planul National de Dezvoltare 2007-2013
si cu Cadrul Strategic General de Referinta. Are un numar de asa numite axe prioritare, prima
dintre ele fiind extinderea si modernizarea sistemului de apa si canalizare. In termeni generali,
acesta isi propune sa atinga 5 obiective:
Asigurarea de servicii de apa si canalizare, la tarife accesibile;
Asigurarea calitatii adecvate a apei potabile in aglomerarile umane[2];
Imbunatatirea calitatii[3] cursurilor de apa;
Imbunatatirea nivelului de management al deseurilor si al lucrarilor de tratare a apelor
uzate;
[1]
Guvernul Romaniei, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

Forma finala in limba engleza foloses cuvantul urban. Forma finala in limba romana foloseste cuvantul umane
(=human)
[3]
Forma finala in limba romana foloseste calitatii. Forma finala in limba engleza foloseste cuvantul purity care nu este
adecvat cand ne referim la apa raurilor. (anumite impuritati sunt absolut necesare daca apa raului sustine un ecosistem
sanatos)
[2]

Pagina 34
Dezvoltarea de structuri inovative si eficiente pentru managementul apelor.

Romania incearca sa creeze structuri inovative si eficiente pentru managementul apelor printr-un
proces de regionalizare, detaliile acestui proces reprezentand subiect de negocieri cu Comisia
Europeana. Programul Operational Regional pentru Mediu cere ca o pre-conditie pentru
implementarea proiectelor majore de infrastructura cu finantare nationala sau cu fonduri de la
Uniunea Europeana, transferarea competentelor publice in domeniul managementului apelor si
apelor uzate catre o Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara (ADI), ce controleaza un operator
regional (OR) prin exercitarea drepturilor actionarilor autoritatilor locale membre ale ADI. ADI
delega managementul serviciilor catre ROC. Aceasta relatie se va baza pe un contract de delegare
a serviciilor in conformitate cu prevederile legislatiei romanesti si cu cele mai bune practici
europene.
In mod specific, Programul Operational Sectorial pentru Mediu 2007-2013 prevede[4] ca:
Autoritatile locale individuale vor fi actionari ai ROC si vor stabili in paralel o asociatie de
municipalitati impreuna cu Consiliului Judetean- numita Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara
(ADI) careia ii vor delega drepturile de exercitare ale actionarilor. Cerintele operationale si
prevederile referitoare la control vor fi definite intr-un contract de delegare al ADI si in Documentele
Constitutive ale ROC, in conformitate cu criteriile detaliate in capitolul 5.1 Management (sectiunea
Prevederi specifice pentru implementarea adecvata a POR-ului pentru Mediu).
Astfel, ADI, reprezentand administratiile locale, incheie contractul de delegare de servicii fie cu
operatori de utilitati experimentati care si-au demonstrat capacitatea de a realiza si implementa
investitii de marimea celor propuse in program sau cu operatori regionali noi formati din grupurile
operatorilor existenti. Acestia trebuie sa aiba licenta si sa fie capabili sa demonstreze capacitatea
de a functiona intr-o maniera sustenabila.
In acest context master planul pune bazele dezvoltarii infrastructurii de apa si canalizare in judetul
Dolj in perioada 2008-2038. Investitiile propuse in acest master Plan pentru 2008-2038 sustin
implementarea POR-ului pentru Mediu 2007-2013.
Strategia de dezvoltare porneste in mod necesar de la situatia existenta la momentul realizarii
master planului. Aceasta se refera nu numai la realitatile tehnice si de mediu evaluate pe parcursul
intocmirii documentatiei dar de asemenea si la stadiul planurilor si proiectelor existente la nivel
local. Intentia acestui master plan este de a realiza pe cat este posibil un pod" de legatura intre
situatia existenta si situatia necesara in conformitate cu Tratatul de Aderare al Romaniei.
1.1.2 Contractul proiectului
Acest Master Plan a fost intocmit cu asistenta tehnica oferita de catre Pell Frischmann si Romair
Consulting in cadrul proiectului Servicii Municipale al Bancii Mondiale (Servicii de Consultanta
pentru pregatirea de proiecte in vederea finantarii de la Uniunea Europeana, Contractul 2 Servicii
de Consultanta pentru judetele Bistria-Nasaud, Arad, Sibiu, Bihor, Mehedini si Dolj). Contractul
pentru asistenta tehnica a inceput pe 11 Iunie 2007.
1.1.3 Parti interesate
Beneficiarii si partile implicate in realizarea acestui proiect sunt:
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si institutiile subsidiare la nivel regional si
judetean, ca institutii responsabile pentru a realiza conformitatea cu directivele Comunitatii
Europene, cu care acest master plan se afla in raport;
[4]
Pagina 21, o traducere literara din forma finala in limba romana, ce difera in anumite aspecte de forma oficiala in limba
engleza.

Pagina 35
Ministerul Economiei si Finantelor prin Autoritatea de Certificare si Plati (ACP);

Organismele Intermediare POS Mediu prin cele 8 unitatile teritoriale;
Beneficiarii directi:
- Consiliul Judetean Dolj ca membru cheie al asociatiilor de dezvoltare
intercomunitara pe care se bazeaza implementarea efectiva a acestui
master plan si ca autoritate din Judeul Dolj responsabila pentru
coordonarea strategica la nivel judetean;
- Consiliile Locale ale municipiilor, oraselor, comunelor si comunitatile locale
ale caror servicii de apa si apa uzata sunt in centrul atentiei in cadrul acestui
master plan.
Operatorii serviciilor de apa/canal si Operatorul regional care vor fi responsabili in ultima
instanta pentru a duce la bun sfarsit proiectele si serviciile acoperite de catre acest master
plan
In domeniul programelor si proiectelor post-aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, Ministerul

Mediului si Dezvoltarii Durabile are ca obiectiv general managementul realizarii investitiilor
pentru infrastructura de mediu care consta in programarea si implementarea proiectelor privind:
imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea
serviciului de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015;
dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor;
reducerea impactului negativ asupra mediului;
protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului national;
reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efecte asupra populatiei;
sprijin pentru managementul si evaluarea Programului Operational Sectorial.
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile prin Directia Generala pentru Managementul
Instrumentelor Structurale are rol de coordonare globala si de Autoritate de Management (AM) in
implementarea acestui proiect. In aceasta calitate va actiona ca planificator global al politicii de
mediu, manager financiar si lider de proces. Are un rol specific n asigurarea unei priviri strategice
de ansamblu.
Administratia Nationala Apele Romne este autoritatea nationala care are drept scop aplicarea
strategiei in domeniul gospodaririi apelor i valorificarii apelor, precum i gestionarea reelei
naionale de masuratori hidrologice, hidrogeologice i de calitate a resurselor de apa ce aparin
domeniului public.
ANAR se afla sub autoritatea Ministerului Mediului i Gospodaririi Apelor si are in structura sa
Direcii de Ape, organizate pe bazine i grupuri de bazine hidrografice, Institutul Naional de
Hidrologie i de Gospodarire a Apelor, precum i alte unitai.
Deoarece scopul sau este aplicarea strategiei i politicii naionale in domeniul gospodaririi
cantitative i calitative a resurselor de apa, ANAR acioneaza pentru cunoaterea resurselor de
apa, conservarea, folosirea raionala i protecia acestora impotriva epuizarii i degradarii, in
vederea asigurarii unei dezvoltari durabile, prevenirea efectelor distructive ale apelor, reconstrucia
ecologica a cursurilor de apa, asigurarea supravegherii hidrologice i hidrogeologice,
implementarea prevederilor legislaiei armonizata cu Directivele Uniunii Europene in domeniul
gospodaririi durabile a resuselor de apa i conservarea ecosistemelor acvatice i a zonelor umede.
Pentru realizarea scopului, coordoneaza i raspunde de modul de folosire a resurselor de apa de
suprafaa i subterane pe ansamblul teritoriului arii i de exploatarea lucrarilor de gospodarire a
apelor i colaboreaza cu toi deinatorii altor lucrari construite pe ape sau in legatura cu apele.
Teritoriul judetului Dolj acopera mare parte din bazinul hidrografic Jiu si o zona restransa a
bazinului hidrografic Olt. Astfel, din cele 11 directii de ape ale ANAR, doua sunt interesate de
prezentul proiect: Directia Apelor Jiu Craiova si Directia Apelor Olt.

Pagina 36
Autoritatea de certificare si plati (ACP) pentru fondurile structurale din cadrul Ministerului
Economiei si Finantelor reprezinta o structura organizatorica, responsabila cu certificarea sumelor
cuprinse in declaratiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeana si pentru primirea fondurilor
transferate Romaniei din Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si
Fondul de Coeziune si asigurarea transferului acestora catre beneficiari, precum si a sumelor de
prefinantare si cofinantare aferente acestora din fonduri alocate de la bugetul de stat.
Organismele intermediare (OI) au fost infiintate in fiecare din cel 8 regiuni de dezvoltare ale
Romaniei (NUTS II), ele indeplinind rolul de implementare a POS la nivel regional actionand ca
interfata intre AM si beneficiari. Responsabilitatile OI vor fi legate de programare, monitorizare,
control si raportare. OI-urile indeplinesc un rol crucial in implementarea POS Mediu verificand daca
operatiunile cofinantate sunt realizate si daca cheltuielile legate de acestea sunt conforme cu
regulule nationale si ale CE. Evaluarea cererilor de finantare va fi transferata treptat catre
Organismele Intermediare incepand cu al doilea val de proiecte FSC (2010), in timp ce selectia
acestora ramane la nivelul AM.
Beneficiarii joaca un rol important in managementul si implementarea proiectelor, ei fiind
responsabili in elaborarea cererilor de finantare, organizarea licitatiilor si contractarea serviciilor si
lucrarilor. Beneficiarii vor fi responsabili pentru eligibilitatea cheltuielilor propuse si solicitate spre
rambursare in cadrul proiectelor iar pe perioada implementarii proiectelor pentru conformarea cu
prevederile contractuale.
In judetul Dolj beneficiarii directi ai acestui proiect sunt autoritatile locale, respectiv Consiliul
Judetean Dolj impreuna cu consiliile locale ale celor 7 orase si municipii din judet (Craiova,
Bailesti, Calafat, Filiasi, Dabuleni, Bechet, Segarcea) si consiliile locale ale celor 104 comune din
judet impreuna cu comunitatile pe care le reprezinta.
Astfel, beneficiarii directi ai proiectului:
Consiliul Judetean Dolj care va avea un rol important nu doar in realizarea prezentului
proiectului, dar si ulterior, in implementarea proiectelor de alimentare cu apa si canalizare si
in reprezentarea comunitatilor in relatia cu Operatorul Regional prin intermediul Asociatiei
de Dezvoltare Intercomunitara (ADI);
Consiliile Locale din intreg judetul Dolj care vor inregistra mai multe categorii de beneficii,
dintre care mentionam:
Vor beneficia de posibilitatea accesarii fondurilor stucturale pentru proiecte de

alimentare cu apa si canalizare Master Planul fiind una dintre anexele Cererii de
Finanare;
Realizarea unui proiect de alimentare cu apa si canalizare ar implica nu numai
sporirea nivelului de trai al populatiei ci si stimularea dezvoltarii activitatilor
economice, acestea determinand cresterea proportionala in volum a taxelor locale;
Interesele tuturor comunitatilor in relatia cu Operatorul Regional vor fi reprezentate prin intermediul
Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara (ADI). Unul din scopurile ADI este realizarea in comun
a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii aferente serviciilor de alimentare cu apa si de
canalizare pe baza strategiei de dezvoltare, si nu numai, asociatia avand ca obiectiv si acela de a
veghea asupra punerii in aplicare a proiectelor de investiii incredinate Operatorului in temeiul
contractului de delegare a serviciilor.
Operatorul Regional (OR) are ca domenii principale de activitate captarea, tratare i distribuie a
apei precum si cea de colectare si tratare a apelor uzate. Unul din cele mai important roluri
atribuite OR va fi implicarea in implementarea finantarii de la Uniunea Europeana.
Pagina 37
In prezent in judetul Dolj sistemele de alimentare cu apa si canalizare sunt operate de doua
societati licentiate de ANRSC, la care se adauga Servicii organizate in cadrul Consiliilor Locale.
Cele doua societati licentiate sunt:
Compania de Apa Oltenia- cu licenta clasa 1 valabila pana la 17 februarie 2011.
AQUATERM Filiasi (actionar Consiliul Local Filiasi) - cu licenta clasa 3 valabila pana la 22
noiembrie 2007.
Compania de Apa Oltenia a fost infiintata in aprilie 2007 prin hotararea Consiliului Local al
Municipiului Craiova, prin reorganizarea Regiei Autonome Apa Craiova in societate pe actiuni cu
capital integral de stat. S.C. COMPANIA DE APA Oltenia S.A. s-a infiintat si functioneaza potrivit
legii, avand ca actionari:
Consiliul Local al Municipiului Craiova
Consiliul Local al Orasului Filiasi
Consiliul Local al Orasului Segarcea
Consiliul Local al Orasului Bechet
Consiliul Local al Orasului Dabuleni
Consiliul Local al Comunei Breasta
Consiliul Local al Comunei Calarasi
Beneficiile operatorilor sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in urma implementarii
proiectelor vor decurge din operarea sistemelor nou implementate.
Alte parti interesate de acest document pot fi IFI si alte institutii financiare, care vor manifesta
interes fata de prezentul proiect, acesta prezentand o estimare a nevoii de finantare a sistemelor
de alimentare cu apa si canalizare la nivel judetean.
1.1.4 Obiectivele proiectului
Obiectivul general al asistentei tehnice oferite in cadrul acestor servicii de consultanta este de a
sprijini pregatirea unei serii de proiecte bine intemeiate pentru sectorul de mediu, ca o conditie
prealabila pentru absortia de fonduri structurale si de coeziune, disponibile dupa aderarea
Romaniei la Uniunea Europeana.
Obiectivul specific acestui master plan este de a se asigura ca municipiile, orasele si comunele din
cadrul granitelor administrative ale Judeului Dolj corespund obligatiilor asumate de Romania prin
Tratatul de Aderare al Romaniei la Uniunea Europeana ce au luat nastere prin:
Directiva Consiliului 98/83/CEE referitoare la calitatea apei destinata consumului

uman, si
Directiva Consiliului 91/271/CEE referitoare la tratamentul apei uzate din mediul

urban.
Pe termen scurt Master Planul se concentreaza, asa cum se reflecta si in programul de investitii
prioritare propus, pe stabilirea investitiilor necesare pentru respectarea celor mai urgente termene
limita aparute din aceste obligatii, prin tintirea aglomerarilor cu o populatie echivalenta de 10,000 si
mai mare. Acest lucru este in concordanta cu prioritatile stabilite in Programul Operational
Sectorial de Mediu 2007-2013.
Pentru a indeplini obiectivele mentionate mai sus, master plan-ul propune aglomerari conform
principiilor stabilite prin Directiva Consiliului 91/271/CEE. In acest sens, master plan-ul sustine
principiul regionalizarii serviciilor de apa si apa uzata.
1.1.5 Aria de acoperire a serviciilor
Serviciile acoperite in cadrul contractului de asistenta tehnica se pot incadra in mare in trei etape:
Pagina 38
Etapa de pre-fezabilitate: Evaluarea situatiei curente si dezvoltarea unui master

plan pentru investitii de apa si apa uzata.
Etapa de fezabilitate: Pregatirea studiilor de fezabilitate si generarea
documentelor necesare aplicarii pentru fonduri de investitii de cofinantare de la
Comunitatea Europeana.
Etapa de ofertare: Pregatirea documentelor pentru oferta de servicii, bunuri si
contracte lucrari si asigurarea sprijinului in timpul ofertarii si contractarii.
1.1.6 Alte programe relevante

Sunt doua contracte in cadrul Proiectului Servicii Municipale cu Banca Mondiala care isi propun
pregatirea de aplicatii pentru cofinantare de la Comunitatea Europeana. Prezentul contract este
unul. Celalalt se refera la servicii de consultanta in acelasi scop pentru Braila, Vrancea, Galai,
Ilfov, Ialomia and Constana.
Ambele contracte se bazeaza pe realizarile Programului de Dezvoltare a Serviciilor Municipale
(MUDP I si II). Desi sunt o serie de alte programe care ar putea avea o semnificatie adiacenta
acestui master plan, programele care au relevanta directa cu problemele specifice acestui master
plan sunt urmatoarele:
Masurile ISPA RO16PPA 0137, care ofera asistenta tehnica pentru consolidarea capacitatii
de programare a Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. Asistenta oferita include
consultanta in structurarea master planurilor. Structura acestui master plan este in parte
rezultatul acestei asistente.
Masurile ISPA 2005 RO16PPA 001, care ofera asistenta tehnica pentru pregatirea
proiectelor in sectorul de mediu. Aceasta acopera proiecte de apa, apa uzata si deseuri in o
serie de localitati din Romania. Componenta de consolidare institutionala a acestei masuri
continua sa puna accent pe imbunatatirea performantelor financiare si operationale ale
utilitatilor de apa.
Finantare ISPA pentru imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa si apa uzata din
municipiul Craiova.
Programul pentru dezvoltarea infrastructurii oraselor mici si mijlocii (SAMTID), ce a fost
derulat de autoritatile romane, prin Ministerul Internelor si Reformei Administrative.
Contributia acestuia a fost de a sprijinii orasele mici in a-si imbunatati standardele serviciilor
de apa si apa uzata in acelasi timp promovand principiul recuperarii costurilor.
Masurile luate in cursul derularii programului SAPARD au ajutat la construirea si modernizarea
infrastructurii retelelor de apa potabila si construirea retelelor de canalizare sau a statiilor de tratare
a apei uzate. Acestea sunt relevante pentru comune si orasele noi infiintate (orase care initial au
fost comune).
In vederea conformarii la cerintele Aquis-ul comunitar Romania si-a asumat realizarea unor
investitii majore. Astfel, pentru sectoarele de apa si apa uzata s-au estimat ca vor fi necesari 19
mld. Euro costuri totale ale investitiilor necesare pentru conformarea cu acquis-ul comunitar in
domeniu, din care aproximativ 8.6 mld. Euro vor fi necesari pana in anul 2013.
Din aceasta valoare totala, pentru implementarea Directivelor de apa potabila si apa uzata se
estimeaza ca se vor investi parti egale - 9,5 miliarde euro.
In derularea lucrarilor de investitii in domeniul infrastructurii de apa uzata s-a avut in vedere
dimensiunea impactului pe care acestea le genereaza asupra mediului . In acest sens s-a inceput
cu investitii in infrastructura de apa uzata din aglomerarile umane mari, orase cu peste 150,000
locuitori echivalenti. Pana in prezent sunt in derulare 33 proiecte ISPA, insumand peste 1,2
miliarde Euro. Toate aceste proiecte au un caracter integrat, abordand atat problematica
alimentarii cu apa potabila, cat si pe cea a epurarii apelor uzate urbane.
In vederea realizarii de investitii in infrastructura de apa uzata si pentru celelalte aglomerari
umane, de dimensiuni medii (pana la 10,000 l.e) si mici ( intre 2000-10,000 l.e) s-au avut in vedere
Pagina 39
o multitudine de surse de finantare: fonduri multilaterale sau nerambursabile, credite pentru

finantarea serviciilor publice si investitii in infrastructura cu garantii guvernamentale sau locale,
stimularea participarii capitalului privat si a parteneriatelor public-private.
Romania a beneficiat si beneficiaza de importante instrumente financiare ale Uniunii
Europene (ISPA, SAPARD, SAMTID, PHARE) care ii vor permite asigurarea sustinerii financiare
necesare pentru realizarea lucrarilor de investitii in infrastructura in domeniul canalizarii si epurarii
apelor uzate.
Cresterile investitionale sesizate au fost determinate si de sustinerea guvernamentala,
reprezentata in anul 2006 printr-o serie de initiative ca:
Memorandumul (semnat la 12 ianuarie 2006), in valoare totala de 1,4 miliarde Euro, initiat
de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (in prezent Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile)
pentru modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata din bazinul Cris (orasele si zonele
adiacente oraselor: Marghita, Beius, Alesd, Valea lui Mihai, Salonta si Stei) si din judetul Vaslui (4
orase: Vaslui, Barlad, Husi si Negresti) si in municipiul Ploiesti, proiecte in valoare de 162 milioane
Euro;
Memorandum (semnat la 18 martie 2006), initiat de catre Ministerul Transporturilor,
Constructiilor si Turismului, in vederea contractarii unui imprumut BDCE prin Ministerul Finantelor
Publice de 930 milioane Euro in perioada 2006-2009, din care 120 milioane Euro pentru
alimentarea cu apa a satelor si 510 milioane Euro pentru realizarea unui sistem integrat de
reabilitare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, precum si de statii de tratare a apei
potabile si statii de epurare in localitatile cu o populatie mai mica de 50 000 locuitori echivalenti;
Memorandum (semnat la 03.05.2006) la initiativa MMGA (actual MMDD) privind aprobarea
contractarii unui imprumut BIRD in valoare de 106,2 milioane Euro. pentru proiectele prioritare
prioritare de investitii in infrastructura de apa si apa uzata din municipalitatile Arad si Bucuresti in
valoare totala de 137,3 milioane Euro; din suma imprumutata 11 milioane Euro sunt destinate
pentru pregatirea, sub indrumarea MMDD, a 11 proiecte din domeniul apei si apei uzate propuse in
11 judete ale tarii.
Programul de dezvoltare a infrastructurii din mediu rural instituit prin Ordonanta nr.7/2006
care aloca sume importante (73,322 mii lei) pentru realizarea de proiecte de investitii in mediul
rural unde se gasesc majoritatea aglomerarilor umane cu 2000-10 000 l.e.
Tot pentru aglomerarile din mediul rural, cuprinse intre 2 000-10 000 l.e., dar care au ca termen de
conformare perioada 2007-2013, s-au realizat prin programul SAPARD 68 proiecte in valoare
totala de 60,5 milioane Euro si au fost declarate eligibile tot prin programul SAPARD alte 96
proiecte referitoare la investitii in domeniul retelelor de canalizare si constructiei de statii de
epurare din mediul rural.
Aplicatii regionale de modernizare a infrastructurii de apa/apa uzata in 12 judete (altele decat cele
sustinute prin masura ISPA):vor fi finanate printr-un imprumut de la BIRD. Se estimeaza ca aceste
proiecte vor fi finalizate pana la jumatatea anului 2008.
O aplicaie regionala pentru 14 localitati din judeul Arge, va fi sustinuta prin credite de la
BERD. Prin Administratia Fondului de Mediu sunt finantate 9 proiecte de reabilitare si modernizare
a infrastructurii de apa si apa uzata din localitatile mici .
In cursul anului 2007, prin fonduri ISPA pentru asistenta tehnica (AT ISPA 2
2005/RO/16/P/PA/001) vor fi pregatite aplicatii pentru alte15 judete in valoare de 25 milioane Euro,
din care fonduri nerambursabile ISPA 50%, si cofinantare 50% de la bugetul de stat si prin Banca
germana KFW. Contractele de lucrari sunt prevazute pentru perioada 2008-2012.
In perioada 2007-2013 investitiile suplimentare in sectorul de apa sunt planificate din alte
surse, dupa cum urmeaza:
- Programul Naional pentru Dezvoltare Rurala, co-finanat de UE in perioada 2007-2013 i
coordonat de catre Ministerul Agriculturii i Dezvoltarii Rurale (MADR), va include investiii in
infrastructura de apa in zonele rurale.
Pagina 40
- Programe Guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu i apa 2006 2009

care includ investiii prioritare conform Planurilor Naionale pentru Implementarea Acquis-ului de
Mediu
- Programul Guvernamental pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Zonele Rurale in perioada
2006-2008 prevede investiii in infrastructura de apa i apa uzata;
- Fondul Naional de Mediu asigura co-finanarea unor investiii limitate in sectorul de apa;
- Imprumuturi externe sau diferite forme de PPP sunt de asemenea soluii avute in vedere
pentru anumite aglomerari urbane.
Zonele rurale vor continua sa primeasca sprijin guvernamental din bugetele locale i o
contribuie substaniala este asteaptata pe baza Programului Naional de Dezvoltare Rurala 20072013 finanat din FEADR. POS Mediu se concentreaza, din motive de eficiena (rezultat pe cap de
locuitor) catre aglomerarile medii i mari. POS Mediu este orientat catre crearea unor poli de
bunastare i activitai care sa aiba un impact pozitiv pe termen mediu asupra dezvoltarii localitailor
rurale din imprejurimi.
Investiii importante in sectorul infrastructurii de apa sunt de asemenea planificate dupa 2013, in
vederea conformarii totale cu aquis-ul UE.
Structura administrativ-teritoriala a judetului Dolj cuprinde un numar de 111 unitati

administrativ-teritoriale, din care 3 municipii, 4 orase si 104 comune, avand resedinta de judet in
municipiul Craiova.
Cresterile investitionale in judetul Dolj in domeniul sistemelor de alimentare cu apa si apa
uzata se datoreaza urmatoarelor surse (situatie la 31 octombrie 2007):
- Prin intermediul ISPA este in curs de executie la nivelul municipiului Craiova un proiect cu
caracter integrat, abordand atat problematica alimentarii cu apa potabila, cat si pe cea a epurarii
apelor uzate urbane (Constructie statie epurare, Extindere/reabilitare retea canalizare, Reabilitare
retea alimentare cu apa);
- In cadrul programului SAPARD in judetul Dolj au intrat in finantare un numar de 9 proiecte,
dintre acestea 4 fiind deja finalizate si puse in functiune, 4 sunt in curs de finalizare, iar 1 este in
faza de licitatie lucrari executie (SAPARD licitatie);
- Prin PHARE 2001 Coeziune Economica si Sociala Schema de finantare nerambursabila
pentru proiectele de infrastructura mare - s-a realizat un proiect in municipiul Calafat de constructie
a Statiei de Epurare;
- Prin Proiectul de Dezvoltare Rurala Banca Mondiala, au fost finalizate 9 sisteme de
alimentare cu apa;
- Prin HG 904/2007, a fost aprobata finantarea in procent de 85% din bugetul MMDD, in
perioada 2007-2013, in cadrul programelor multianuale prioritare de mediu si gospodarirea apelor
pentru imbunatatirea infrastructurii de apa uzata pentru alte 3 unitati administrativ teritoriale din
care un oras (Bechet) si doua comune (Perisor si Giurgita). Acestea se afla in faza de semnare a
conventiilor de finantare cu MMDD. Cofinantarea se va face din buget local pentru restul de 15%.
- In cadrul "Programului de dezvoltare a infrastructurii din mediul rural" instituit prin O.G.
7/2006, in judetul Dolj au fost declarate eligibile un numar de 77 de proiecte din care 57 se refera
la alimentare cu apa si canalizare. Finantarea proiectelor se face in transe, astfel incat, din totalul
de 58 proiecte, la 31 octombrie a.c.: 14 proiecte sunt in curs de executie, 17 la faza de contractare
lucrari iar 26 de proiecte au primit doar prima transa de finantare pentru pregatirea documentatiei
(studiu de fezabilitate si proiect tehnic), urmand a fi continuate in anii urmatori.
- Prin Programul Guvernamental de alimentare cu apa la sate aprobat prin H.G. nr.
687/1997, modificata si completata, 11 sisteme de alimentare cu apa au fost finalizate (Dabuleni,
Breasta, Castranova, Cetate, Desa, Maglavit, Motatei, Rast, Teasc, Teslui sat Preajba de
Padure, Tuglui), iar in executie mai este inca o lucrare (in localitatea Sadova).
- Prin subprogramul de alimentare cu apa la sate aprobat de H.G. nr. 577/1997, modificata si
completata prin H.G. nr. 1256/2005 in judetul Dolj sunt 4 proiecte in curs de executie, iar alte 20 de
proiecte sunt la faza de Studiu de fezabilitate.
Pagina 41
Practic, toate aceste investitii realizate sau in curs de realizare nu rezolva necesitatile la nivelul
judetului Dolj in vederea conformarii la Directivele U.E. privind calitatea apei potabile si epurarea
apelor uzate.
Lista proiectelor in derulare - aflate in diferite stadii de elaborare/executie la nivelul judetului Dolj
sunt prezentate in Anexe.
1.2
MODUL DE ABORDARE SI SCOPUL DEZVOLTARII MASTER PLANULUI
Principalul scop al acestui Master Plan este de a furniza un program investitional pentru judetul
Dolj, ajutand la indeplinirea obligatiilor pe care Romania le are in cadrul Implementarii Directivei
Consiliului 98/83/EEC referitoare la calitatea apei potabile si a Directivei Consiliului 91/271/EEC
privind tratarea apei uzate. Programul este astfel structurat incat sa conduca la indeplinirea
termenelor limita stabilite de Romania la negocierile cu Comisia Europeana pentru atingerea
conformarii.
Ca un prim pas spre atingerea acestui scop, master planul identifica un set de investitii prioritare
ce vor putea fi analizate mai amanuntit (in termenii Studiilor de Fezabilitate) in vederea unei
potentiale includeri in Aplicatia pentru co-finantare din Fondurile de Coeziune ale Comunitatii
pentru Romania in anul 2008.
Abordarea noastra este bazata pe urmatoarele principii:
Principala cerere este ca Romania sa fie capabila sa-si indeplineasca obligatiile legale sub
incidenta Tratatului de Aderare cu Uniunea Europeana. Investitiile propuse vor contribui la
conformarea cu acest Tratat de Aderare, in concordanta cu Directivele mentionate mai sus.
Programele de investitii prioritare tintesc o selectie a nevoilor de investitii ce indeplinesc
cele mai critice termene limita ce reies din aceste obligatii. Procesul de selectie a acordat
prioritate acelor proiecte ce au sanse de a fi implementate cu succes respectand termenele
limita, cu scopul de a permite o cat mai eficienta si rapida absorbtie a fondurilor.
Programul de investitii pe termen lung este astfel structurat incat sa indeplineasca toate
obligatiile Romaniei asumate prin Tratatul de Aderare si in conformitate cu cele doua
directive mentionate mai sus.
In ceea ce priveste principiile de aglomerare a comunitatilor umane, master planul nostru
are o viziune pragmatica. Acolo unde exista o nevoie a priori pentru o investitie, cu scopul
de a indeplini un termen limita apropiat (de exemplu unde exista deja o comunitate cu mai
mult de 10.000 de locuitori populatie echivalenta), master planul incearca sa maximizeze
rata cost/beneficiu prin extinderea investitiei astfel incat sa acopere atat de multa populatie
cat este fezabil din punct de vedere tehnic. Astfel creste probabilitatea ca investitia sa fie si
suportabila.
Inevitabil aplicarea acestor principii a fost intr-o oarecare masura compromisa, trebuind luate in
considerare si initiativele locale in dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor de apa si apa uzata.
Procesul de planificare a tinut cont si de necesitatea acoperirii comunitatilor rurale izolate cu
servicii de apa si canalizare. Aceste probleme sunt discutate mai detaliat in partea principala a
acestui Master Plan.
1.3
STRUCTURA DOCUMENTULUI
Structura acestui Master Plan corespunde stadiilor procesului de planificare:

Stabilirea intregului context de planificare (Sectiunea 1);
Evaluarea situatiei existente in Judetul Dolj in domeniul infrastructurii pentru apa si apa
uzata, consecintele de mediu asociate si conditiile socio-economice;
Pagina 42
Estimarea cererii viitoare de servicii de apa si apa uzata;

Stabilirea obiectivelor pentru planificarea investitiilor;
Formularea strategiei de dezvoltare pentru Judetul Dolj pentru serviciile de apa si apa
uzata, si derivand din acesta, dezvoltarea unui program investitional pe termen lung;
Realizarea unei analize de macro-afordabilitate la nivelul judetului;
Dezvoltarea unui program de investitii prioritare realist si suportabil, care sa ia in
considerare in primii 5 ani din perioada planificata disponibilitatea atragerii de fonduri
nerambursabile;
Formularea unui plan de actiune pentru implementare programului.
Partea principala a Master Planului se intentioneaza a fi principalul document startegic al judetului;

nivelul sau de detaliu este optimizat si corelat in raport cu acest deziderat, intr-o maniera clara si
concisa. Detalii aditionale sunt furnizate intr-un set separat de anexe.

Pagina 43
2. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE

In aceasta sectiune a Master Planului este prezentat cadrul general al dezvoltarii prezentului
proiect - descrierea judetului Dolj precum si incadrarea in context regional si national.
Realizarea profilului judetului incepe cu o privire de ansamblu asupra conditiilor naturale si
ale infrastructurii, o atentie deosebita fiind acordata resurselor de apa si facilitatilor de
management al namolului. Infrastructura judetului Dolj prezentata in cadrul acestui capitol se refera
la situatia existenta in transportul de marfuri si calatori, furnizarea de energie si combustibili,
gestiunea deseurilor si telecomunicatii. Infrastructura aferenta sectorului de apa/apa uzata va face
obiectul unui capitol separat.
In continuare este prezentata o sinteza a economiei locale si a aspectelor demografice
(evolutia si structura populatiei, veniturile si cheltuielile gospodariei). De asemenea, se prezinta
sintetic cadrul institutional si principalii actori implicati direct sau indirect in domeniul infrastructurii
cu apa si apa uzata.
Primul pas in elaborarea acestui capitol l-a constituit colectarea informatiilor referitoare la datele
socio-economice si alte informatii de baza ce privesc grupurile tinta ale proiectului, inclusiv
informatii privind activitatile locale industriale si comerciale si perspectivele de dezvoltare pe
termen mediu si lung.
La nivel de judet informatiile necesare au fost obtinute din surse oficiale, in principal de la Institutul
National de Statistica si sucursalele lui la nivel regional si judetean, Directii locale ale Administratiei
Nationale Apele Romane, Agentia pentru Protectia Mediului Dolj. Acestea au fost completate cu
datele colectate in timpul vizitelor pe teren si prin intermediul chestionarelor transmise si
completate de catre Autoritatile Locale si Operatori ai sistemelelor de alimentare cu apa si
canalizare.
S-a acordat o importanta deosebita acestor informatii, deoarece au stat la baza previziunilor din
capitolul 4 Proiectii care fundamenteaza stabilirea investitiilor pe termen lung.
Subcapitolele finale care prezinta resursele de apa la nivel judetean si nivelul de poluare a apei au
condus la identificarea problemelor cu care se confrunta judetul Dolj in aceste sectoare, acestea
afectand/conditionand nu numai dezvoltarea infrastructurii apa-canal, ci si dezvoltarea generala a
intregului judet.
Aceste deficiente se vor reflecta in costurile investitionale estimate, prezentate in capitolele 6
Strategia judeteana si Planul de Investitii pe termen lung si 8 Programul investitiilor prioritare.

Pagina 44
2.1
CARACTERISTICI JUDETENE
2.1.1
Descriere generala a judetului Dolj

Cu privire la ansamblul teritoriului Romaniei, Judetul Dolj ocupa pozitia de sud-vest, pe
cursul inferior al raului Jiu care ii da numele (Jiul de Jos a devenit Doljiu). Teritoriul judetului se
intinde intre 4343' si 4442' latitudine nordica si respectiv 22 50' si 24 16' latitudine estica, care
reprezinta un grad latitudinal si un grad si jumatate longitudinal. Judetele vecine sunt: Olt la Est,
Mehedinti la Vest, Gorj in partea de Nord si Valcea in Nord-Est. Exista o singura granita naturala in
partea sudica, reprezentata de cursul Dunarii care constituie granita tarii cu Bulgaria. Intre aceste
granite care insumeaza 450 km teritoriul Doljului are o suprafata totala de 7414 km2 care
reprezinta 3,1 % din suprafata tarii si 25,4% din suprafata regiunii Sud-Vest. Din acest punct de
vedere, judetul Dolj este a saptea unitate administrativ teritoriala din Romania.
Pozitia geografica a Judetului Dolj

Punctul
Localitatea
extrem
Nord
Satul Nistoi Comuna Farcas
Sud
Satul Chiasu Comuna Dabuleni
Est
Satul Zvorsca Comuna Amarastii de Sus
Vest
Satul Ciupercenii Vechi Municipiul Calafat
(Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Dolj, 2006)
Longitudinea
estica
24 16'
22 50'
Longitudinea
nordica
44 42'
43 43'
-
Suprafata totala Judet Dolj = 7.414 km2

Suprafata totala Regiune Sud-Vest Oltenia = 29.212 km2
Suprafata totala a Romaniei = 238.391 km2
Suprafata totala Judet Dolj
= 25,4% din suprafata Regiunii Sud-Vest;

= 3,1% din suprafata Romaniei.
Destinatia celor 7414km (reprezentand 741 401 ha) la nivelul anului 2005 era 585,7 mii ha
suprafata agricola, 85 mii ha paduri si alte terenuri cu destinatie forestiera, 20,8 mii ha ape si balti
iar 49,9 ha alte suprafete. Din suprafata agricola: 488,7 mii ha este suprafata arabila, 68,4 mii ha
pasuni, 2,9 mii ha fanete, 17,5 mii ha vii si pepiniere viticole, 8 mii ha livezi si pepiniere pomicole.
Pe harta urmatoare este evidentiata incadrarea judetului Dolj in Romania si in regiunea 4 Sud Vest Oltenia :

Pagina 45
Din
n punct de vedere ad
dministrativ jjudetul Doljj este format din 3 municipii:
m
Cra
aiova
resedinta
a judetului, Calafat si Bailesti; 4 o
orase: Sega
arcea, Filiassi, Bechet si
s Dabuleni si 104
comune, numarul sattelor componente fiind d
de 378.
JUDETUL DOLJ
Unitatte
de
masura
Va
alori
abs
solute
ORGANIZAREA
ADMINIS
STRATIVA
Suprafata
a totala
km2
Numarul oraselor si municipiilor
m
nr.
total
din care: numarul mu
unicipiilor
nr.
Numarul comunelor
nr.
Numarul satelor
nr.
(Sursa: Anuarul
A
Statiistic al Judettului Dolj, 20
006)
Ponderea
jud.Dolj in
n
to
otal Roman
nia
Lo
ocul
judetu
ului in
con
ntext
national
7414
7
3.1
1%
2.2
2%
7
23
3
104
378
2.9
9%
3.7
7%
2.9
9%
12
1
15
Caile de comunicatie la nivelull judetului D

Dolj sunt va
ariate: Aerop
port Internaional in Mu
unicipiul
Craiova, doua porturri la Dunare: Calafat i B
Bechet, punc
cte de trecerre a frontiere
ei cu Bulgaria, reea
de cai fe
erate 221 km (79 km
m electrificatta)- Craiova
a fiind princiipalul nod feroviar in re
egiunea
Oltenia, la acestea adaugandu--se infrastru
uctura rutierra alcatuita din: trei dru
umuri europ
pene ce
totalizeza
a 191 km, drrumuri naionale: 423 km
m, drumuri judeene: 1100 km, drum
muri comuna
ale: 591
km.
Proiect pentrru servicii municipale Contract 2
Master Plan privind alimentarea cu apa si eva
acuarea apelor u
uzate in judetul D
Dolj
Judeul este traversat de doua coridoare pan-europene: Coridorul multimodal IV (BerlinNrnberg-Praga-Budapesta-Bucuresti-Constanta-Salonic-Istanbul) si Coridorul VII (Dunarea).
Relieful este dominat de Cmpia Romna, dar exista i zone deluroase in nord. Dupa
aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un jude de cmpie, iar dupa
agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului sau se
incadreaza perfect in categoria judeelor dunarene.
Reeaua hidrografica este reprezentata de Dunare, care curge intre Cetate i Dabuleni i rul
Jiu care strabate judeul de la Filiai la Zaval, ct i de lacuri i iazuri.
Judeul Dolj aparine zonei climatice temperate, dar poziia sa i caracterul depresionar al
terenului pe care il ocupa in apropiere de curbura lanului muntos carpato-balcanic determina, in
ansamblu, o clima mai calda dect in partea centrala i nordica a arii, existnd astfel influene
mediteraneene, datorita poziiei sud-vestice i proteciei dealurilor din nord.
Populatia totala a judetului la ultimul recensamnt din 18 martie 2002 a inregistrat un numar
de 734.231 locuitori, pozitionand Doljul pe locul 4 pe ara, dupa Municipiul Bucureti i judeele
Prahova i Constana. Populatia era echilibrata din punct de vedere al impartirii pe sexe (51% fiind
de sex feminin) dar si din punct de vedere al impartirii pe medii (50.45% din populatie locuia in
mediu urban). Densitatea populatiei se mentine in mod constant peste media pe tara.

Pagina 47
Densitatea
populatiei
u.m.
1990
1995
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
ROMANIA
Loc/km
97.3
95.1
94.1
94
91.4
91.2
90.9
90.7
90.5
Regiunea SUDVEST OLTENIA
Loc/km
83.9
83.4
82.2
82
80.1
79.7
79.3
79
78.5
Dolj
Loc/km
104.7
102
100.4
100.1
98.5
97.8
97.2
97
96.6
Sursa: INSSE-baza de date TEMPO
2.1.2
Forta de munca
Tranzitia la economia de piata si-a pus amprenta asupra caracteristicilor pietei muncii in
judetul Dolj, determinand modificari semnificative de volum si structura a principalilor indicatori ai
fortei de munca. In acelasi timp, un rol important l-a avut evolutia populatiei, care a scazut an de
an, tendinta manifestandu-se cu o intensitate mai mare pentru populatia masculina, datorita atat
sporului natural negativ cat si migratiei externe.
In anul 2006, conform datelor din balanta fortei de munca, la nivelul judetului Dolj populatia
ocupata civila a fost de 268.5 mii persoane.
In totalul populatiei ocupate civile, in anul 2006 pe activitati ponderile cele mai mari le-au
detinut: agricultura (41.0%), industria prelucratoare (15.72%), comert, repararea si intretinerea
autovehiculelor si a bunurilor personale si casnice (12.63%) si invatamantul (5.18%).
Indicatori aferenti anului 2006, ce caracterizeaza populatia, gradul de ocupare si somajul:
Indicatori
U.M.
Romania
Regiunea SudVest Oltenia
Dolj
Populatie totala
Populatie activa civila
Populatie ocupata
civila
Rata somajului
nr.
%
21,584,365
41.4%
2,293,895
40.0%
715,989
40.2%
39.2%
37.2%
37.5%
5.2
7.0
6.8
Sursa: INSSE-baza de date TEMPO
In cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia, judetul Dolj a inregistrat in anul 2006 o rata a somajului
de 6,8% (din care 5,8% rata somajului feminin), fata de Gorj 8,8%, Mehedinti 9,2%, Olt 6,5%
si Valcea 4,8%.
Desi la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia s-a constatat o scadere a ratei somajului pentru
anul 2006, la nivelul judetului Dolj s-a inregistrat o crestere a acesteia, ajungand la cca 6,8%, fata
de 6,3% cat era in anul 2005.
2.1.3
Dezvoltarea economica
Analizand dinamic regiunea Sud-Vest fata de celelalte regiuni ale tarii, in ceea ce priveste
contributia la formarea PIB National se constata ca in ultimii cinci ani pentru care exista date
disponibile la nivel de regiune, regiunea Sud-Vest ocupa ultimul loc sau penultimul.

Pagina 48
Produsul Intern Brut national, regional si judetean:
milioaneRON
Regiuni
2000
2001
2002
2003
2004
Romania
80,377.3
116,768.7
151,475.1
197,564.8
246,468.8
Nord-Est
9,634.8
14,339.7
18,607.4
24,619.1
29,476.2
Sud-Est
9,286.8
13,165.2
17,112.3
22,263.8
29,425.5
Sud
9,807.1
14,312.3
18,773.6
24,776.0
31,772.2
Sud-Vest
7,488.9
10,485.1
13,000.1
17,931.4
22,002.9
Dolj
2,147.7
2,931.7
3,511.6
5,099.6
6,613.6
Gorj
Mehedinti
1,668.0
779.3
2,268.9
1,293.1
3,350.2
1,493.6
4,182.6
2,250.8
4,670.5
2,690.5
Olt
1,387.7
1,915.5
2,045.6
2,820.9
3,771.6
Valcea
1,506.1
2,076.0
2,599.2
3,577.5
4,256.8
Vest
7,526.8
11,223.6
14,713.9
19,982.7
25,301.2
Nord-Vest
9,501.0
13,667.3
18,018.6
24,110.8
30,310.3
Centru
10,177.5
14,421.2
19,113.5
24,810.8
30,110.1
Bucuresti Ilfov
16,879.2
25,071.9
31,976.9
38,920.0
47,845.6
Sursa: INSSE_Baza de date TEMPO
Dupa cum rezulta din tabelul de mai sus, analiza PIB plaseaza Regiunea Sud-Vest ca
putere economica - pe ultimul loc la nivel national in anul 2004 contribuind cu 8.9% la realizarea
PIB national. Judetul Dolj contribuie cu 30.1% la formarea PIB regional si 2.7% la formarea PIB
national.
In ceea ce priveste PIB pe locuitor, dupa cum se observa din tabelul de mai jos, la nivelul
anului 2004 judetul Dolj este sub media nationala..
Nivel
Produsul intern brut pe locuitor

-lei RON preturi curente-
Romania
11,372
Oltenia
9,476
Dolj
9,174
Gorj
12,069
Mehedinti
8,777
Olt
7,702
Valcea
10,188
Sursa: Anuarul Statistic al Regiunii de Dezvoltare S-V Oltenia 2006
Judeul Dolj face parte dintre judeele mai dezvoltate din Romnia, conform valorii PIB pe cap de
locuitor (la nivelul anului 2004) se situeaza pe locul 12 pe ara:

Pagina 49
PIB pe judete:
Anul 2004
(milioane RON)
246,468.8
Regiuni
Total
Municipiul
Bucuresti
Loc/tara
43,485.1
Timis
Constanta
Cluj
Prahova
Brasov
Arges
Bihor
Iasi
Mures
Bacau
Dolj
Arad
Galati
Suceava
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
10,418.6
10,059.9
9,787.9
8,670.5
8,095.5
7,719.7
7,376.1
7,358.0
6,885.5
6,852.8
6,613.6
6,184.9
6,129.2
5,554.2
Sursa: Institutul National de Statistica Baza de Date TEMPO
Evolutia cifrei de afaceri pe activitati economice in perioada 2001-2005 este prezentata in tabelul
urmator:
Cifra de Afaceri
pe activitati
Agricultura
2001
45,952
2002
2003
2004
2005
90,071
94,993
123,422
138,626
Industrie
2,970,220
2,649,557
3,940,395
4,389,579
4,591,963
Constructii
Comert cu
ridicata si cu
amanuntul
295,417
313,149
325,818
561,176
703,054
1,592,707
2,338,564
3,427,941
4,225,891
5,298,469
Hoteluri si
restaurante
20,110
34,285
40,119
52,562
78,962
Transport si
depozitare
155,285
178,292
312,418
337,363
370,055
Alte activitati
197,314
334,752
476,855
519,820
619,129
TOTAL Cifra de
Afaceri
5,277,005
5,938,670
8,618,539
10,209,813
11,800,258
Sursa: Anuarul Statistic al judetului Dolj 2006
Analizand evolutia Cifrei de Afaceri prezentata anterior se observa ca structura ei variaza foarte
putin. Astfel, ponderea majoritara (intre 83.8% si 86.5% din CA) a fost realizata in sectoarele:
Industrie si Comert, care variaza invers proportional de-a lungul acestei perioade. Astfel, in timp ce
ponderea in total cifra de afaceri a sectorului industrie scade de la 56.29% in 2001 pana la 38.9%
Pagina 50
in 2005, ponderea in total a sectorului comercial creste de la 30.18% in 2001 pana la 44.9% in
2005.
Participarea celorlalte sectoare la realizarea cifrei de afaceri la nivel judetean in perioada 20012005 a fost in medie urmatoarea: aproximativ 6% constructii, 3% transport si depozitare, in jur de
1% agricultura si mai putin de 1% hoteluri si restaurante, diferenta de circa 5% provenind din alte
activitati.
Cifra de afaceri pe medii la nivelul anului 2005:
Cifra de Afaceri pe
medii
2005
% in Total
CA/2005
Urban
10,555,281
89.4%
-din care Craiova
10,132,486
85.9%
Rural
1,244,977
10.6%
Total
11,800,258
100.0%
Sursa: Anuarul Statistic al judetului Dolj 2006
In privinta participarii mediilor urban si rural la realizarea cifrei de afaceri, la nivelul anului 2005,
89.4% din cifra de afaceri provine din mediul urban (din care 85.9% din Craiova) si doar 10.6% din
mediul rural fapt sustinut si de structura agentilor economici activi pe medii: 87% in mediul urban
(total din care 91.8% in municipiul Craiova) si restul in mediul rural.
2.2
CARACTERISTICI NATURALE
2.2.1
General
Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia include cinci judete Gorj, Dolj, Olt, Valcea si
Mehedinti, si ocupa o suprafata de 29212 km, adica 12.25% din suprafata Romaniei.
Organizarea administrativa
REGIUNEA SUD-VEST
OLTENIA/indicator
Unitate
de
masura
Numarul judetelor
nr.
Numarul oraselor si municipiilor

Numarul comunelor
Numarul satelor
nr.
nr.
nr.
Valori
absolute
5
40
408
2066
Ponderea in
total
suprafata
tarii
12.5%
14.3%
Locul
regiunii in
context
national
6
3
Sursa: Anuarul Statistic al Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, 2006
Teritoriul dintre fluviul Dunarea, raul Olt si Carpatii Meridionali, provincia istorica Oltenia, este
dispusa pe trei zone de relief, care se succed de la nord la sud: la nord, versantul sudic al Muntilor
Valcan si Parang si versantul sud estic al Muntilor Godeanu si Mehedinti, in centru, Subcarpatii
Olteniei, Podisul Getic si Depresiunea intercolinara Targu Jiu, iar la sud, Campia Olteniei.
Regiunea Sud-Vest Oltenia este strabatuta de numeroase rauri, cele mai importante fiind
Oltul si Jiul, ce curg de la nord la sud, si de fluviul Dunarea, de la vest la est.
Judetele Gorj i Valcea sunt in partea de nord a regiunii, in sud se gasesc judetele Dolj si
Olt, ale caror teritorii se afla in Campia Romana, iar in vest judetul Mehedinti.
Datorita pozitiei regiunii, aceasta este influentata de catre clima mediteraneena mai mult
decat de sistemele temperat-continentale, ce afecteaza regiunile invecinate. In general, este mai
cald in Regiunea Sud-Vest Oltenia decat in regiunile centrala si nordica, iar ploile variaza de la un
an la altul.

Pagina 51
Regiunea Sud-Vest Oltenia ofera, prin varietatea formelor de relief de care beneficiaza,
resurse naturale diverse, deosebit de valoroase.
Pozitia geografica a judetului Dolj in cadrul Regiunii S-V Oltenia:
Doljul face parte dintre judetele de veche traditie din Tara Romaneasca a carui existenta
asa cum o arata si numele a fost legata de un rau de Jiu sau mai precis de valea acestuia, o
adevarata axa geografica pe care se afla resedinta judetului si catre care converg toate caile de
legatura din cuprinsul lui.
Raportat la nivel national, Judetul Dolj ocupa locul 7 in ierarhia judetelor in functie de
suprafata totala a judetului i locul 4 raportat la numarul locuitorilor (la ultimul recensamant din
2002).
2.2.2
Clima
Judetul Dolj apartine zonei cu clima temperata, dar pozitia sa si caracterul de depresiune al
terenului pe care il ocupa in vecinatatea curburii facute de lantul montan carpato-balcanic,
determina, in ansamblu, un climat mai cald decat in partea centrala si nordica a tarii si un
continentalism mai moderat decat in jumatatea sa estica.
Anul 2006 poate fi caracterizat ca fiind unul apropiat de normal din punct de vedere termic si
caracterizat de doua perioade distincte din punct de vedere pluviometric una ploioasa, ce
cuprinde primele 8-9 luni ale anului, cand pe teritoriul judetului s-au petrecut inundatii mai ales in
zona Luncii Dunarii, si alta din ultimele luni ale anului, ce atesta instalarea unei perioade de seceta
care a continuat si in anul urmator.
Temperatura medie anuala in 2006 a fost de 12,0C, cu 0,7C mai mare decat in anul 2005
si cu 0,4C mai mica decat in anul 2001.
Temperatura maxima absoluta anuala in anul 2006 a fost de 36,9C la 31 iulie, iar minima absoluta
anuala de -17,7C la 10 februarie.
Verile sunt calde si iernile moderate, numarul zilelor fara inghet fiind in jur de 220 pe an.
Vanturile bat cu o frecventa mare din sud-est, nord-est si est-vest.
Din punct de vedere pluviometric, cantitatea anuala de precipitatii in anul 2006 a fost de
557,0 l/m2 (809,5 l/m2 in 2005 si 476,9 l/m2 in 2001) la statia de observare bazinul Dunarii
Calafat.

Pagina 52
Temperatura aerului :
Statia de observatie
Calafat
Temperatura medie anuala
Temperatura maxima
absoluta anuala
Data inregistrarii
Temperatura minima
absoluta anuala
Data inregistrarii
-grade celsius2001
2002
2003
2004
2005
2006
12.4
38.2
12.9
39.8
12.0
39.4
12.2
39.2
11.3
36.8
12.0
36.9
11 iunie
11 iulie
30 august
7 iulie
31 iulie si 1
august
31 iulie
-16.4
-17.4
-17.4
-16.4
-24.0
-17.7
26decembrie
21decembrie
21decembrie
14ianuarie
10februarie
10februarie
Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Dolj, 2006
Precipitatii atmosferice
Statia de observatie Bazinul Dunarii
Calafat
Cantitatea anuala de precipitatii
-mm 2001
2002
2003
2004
2005
2006
476.9
702.4
544.3
443.8
809.5
557.0
2.2.3
Relief si topografie
Relieful este dominat de Campia Romana (88%), dar exista si zone deluroase in nord.
Relieful judetului cuprinde zona de lunca a Dunarii, campia si zona de deal. Altitudinea creste de la
30 la 350 m fata de nivelul marii, din sudul spre nordul judetului, formand un larg amfiteatru
deschis spre soare. Relieful apare ca niste trepte plate care se ridica sub forma de piramida din
lunca Dunarii spre dealurile Amaradiei, de la 30 pana la 350 m deasupra nivelului marii. Din punct
de vedere al reliefului teritoriul judetului Dolj se incadreaza atat in zona dealurilor cat si in zona de
campie: Dealurile Amaradiei care apartin Piemontului Oltetului au altitudini maxime de 250-325
m. La vest de Jiu se afla regiunea campiilor colinare care cuprinde Campia Balacitei, Campia
Oltetului, Campia Argetoaiei si Campia Desnatuiului. Altitudinile scad la 180-35 m in Campia
Romana iar cele mai scazute altitudini sunt in Luncile Jiului si Dunarii.
Merita mentionata existenta in sudul judetului a celei mai mari suprafete nisipoase din tara, in
paralel cu un numar impresionant de lacuri formate fie de revarsarile Dunarii, fie de acumularile de
precipitatii. Dupa aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judet de
campie, iar dupa agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a
teritoriului sau se incadreaza perfect in categoria judetelor dunarene.
Dealurile piemontane (Dealul Bucovat 165 m; Dealul Carligei 160 m; Dealul Drumul Mare
158,5 m) ale Piemontului Balacitei, delimiteaza culoarul Jiului la vest, iar unitatile deluroase ale
Piemontului Oltetului (Dealul Viilor 209,5 m; Dealul Mlecanesti 203,5 m si Dealul Carcea
191,5 m), contureaza limita estica a culoarului.
Jiul a inceput sa fragmenteze Piemontul Balacitei, in curs de ridicare, alaturi de afluentii sai
de dreapta: Argetoaia si Raznicul, care au inaintat regresiv, iar Amaradia si afluentii sai au
fragmentat Piemontul Oltetului.
Piemontul Oltetului reprezinta unitatea morfologica ce se desfasoara in estul zonei
periurbane a municipiului Craiova. Morfologia acestei unitati de relief, asimilata reliefului
monoclinal, se datoreaza grosimii mari a depozitelor de pietrisuri piemontane dispuse monoclinal,
cu o orientare generala nord-nord-vest sud-sud-est, panta depozitelor fiind de 15-20 , in timp
ce geodeclivitatea medie a versantilor nu depaseste 22.
Piemontul Balacitei reprezinta unitatea piemontana vestica, desfasurata la vest de valea
Jiului. Este unitatea piemontana cea mai joasa si mai bine conservata a Piemontului Getic, fiind
slab fragmentata de o retea hidrografica radiara, tributara Jiului. Nota dominanta a morfologiei
piemontane este data de campurile interfluviale extinse.

Pagina 53
Unitatile morfologice ale vaii, respectiv terasele si lunca consemneaza reflexul tectonicii
si neotectonicii, in desfasurarea treptelor de terasa, dar mai ales in dimensionarea si
functionalitatea unor elemente morfografice si morfologice (podul si fruntea teraselor).
Terasele sunt in numar de cinci si ocupa cea mai mare suprafata. Prezinta poduri largi cu
aspect valurit (trasatura datorata prezentei dunelor de nisip) si frunti tesite.
Terasa I-a, denumita si terasa de lunca, cu altitudinea relativa de 5-10 m, este cea mai
restransa ca suprafata. Ea dispare la Facai, la sud de Craiova. Podul terasei este acoperit cu
nisipuri, modelate eolian, care stau peste depozite aluvionare propriu-zise.
La nivelul acestei trepte de terasa si la nivelul luncii se desfasoara cartierele Brestei,
Nisipului, Lunca, Catargiu, Craiovita Noua, 1 Mai, Romanesti si Valea Rosie.
Terasa a II-a, cu altitudine relativa de 25-30 m, este bine reprezentata in perimetrul
municipiului Craiova. La nivelul podului acestei terase se desfasoara cartierele centrale ale
municipiului Craiova (Sarari, Valea Rosie, Calea Bucuresti, Zona centrala, si partial cartierele
Nisipului si Brestei). Continuitatea acestei trepte de terasa este intrerupta de rsul Amaradia, la nord
de municipiul Craiova. Podul terasei inclina de la 30 m altitudine relativa, la Isalnita, la 25 m,
altitudine relativa, la Malu Mare. Podul terasei este acoperit cu nisipuri eoliene, fixate, iar sub
acestea nisipuri fine si grosiere de terasa.
Terasa a III-a, cu altitudine relativa de 30-35 m, prezinta un pod larg usor valurit datorita
dunelor de nisip si agestrelor. Podul terasei este acoperit cu loess si nisipuri eoliene semimobile,
sub care sunt prezente orizonturi mai grosiere de nisipuri si pietrisuri. La nivelul acestei trepte de
terasa se desfasoara cartierele Lapus, Rovine, Brazda, George Enescu, Craiovita, Calea
Bucuresti, iar partial, Sarari si zona centrala.
Terasa a IV-a, cu altitudine relativa de 45-50 m, este o treapta morfologica bine conturata, cu
un pod larg, frunte estompata, acoperita cu depozite deluviale si tatana parazitata cu agestre. La
nivelul podului acestei terase sunt construite cartierele Bariera Valcii si Lapus-Arges.
Terasa a V-a, are altitudine relativa 55-60 m si este cea mai veche, ocupa cea mai mica
suprafata, se pastreaza sub forma de petice si prezinta o structura dominata de nisipuri si
pietrisuri.
Meandrarea puternica realizata de Jiu in perfectarea profilului de echilibru explica morfologia
albiei majore si luncii, care asociaza ostroave, grinduri, brate moarte sau belciuge, dar si frecvente
ochiuri de apa, ori arii inmlastinite la nivelul luncii.
Lunca prezinta o desfasurare asimetrica, cu latimi ce depasesc uneori 3 km, iar altitudinea
absoluta coboara de la 78-79 m, la confluenta Jiului cu Amaradia, la 70 m in dreptul localitatii Balta
Verde. Prezinta o morfologie relativ monotona, exceptii prezentand sectoarele cu vechi brate
anastomozate sau arii inmlastinite si grinduri fluviale, unde altitudinea relativa creste cu 23 m,
datorata agestrelor afluentilor ori prezentei dunelor de nisip. Nivelul piezometric se gaseste la
adancimea de 24 m, dar in ariile mai joase ale luncii apar apele suprafreatice sau epidermice care
formeaza chiar luciu de apa si zone umede cu tendinte de inmlastinire.
2.2.4
2.2.4.1
Geologie si Hidrodogie
Solurile
In stransa legatura cu vegetatia si clima, de-a lungul timpului s-au format in acest teritoriu
soluri ce apartin provinciei silvo-stepa si se grupeaza astfel:
- clasa argilovisoluri cu tipurile: soluri brune de padure, soluri brun-roscate de padure, soluri
argiloiluviale moderat podzolite;
- clasa molisoluri cu tipurile: cernoziomuri, cernoziomuri levigate, cernoziomuri castanii,
cernoziomuri carbonatice s.a.;
- clasa solurilor neevoluate cu tipurile: soluri aluviale, soluri nisipoase, slab solificate.
Clasa argilovisolurilor evolueaza sub padurea de stejar, cer si garnita, pe formatiuni
geologice de argile, nisipuri si pietrisuri care alcatuiesc Piemontul Getic si respectiv dealurile din
nordul judetului.
Pagina 54
Solurile brune de padure acopera podurile teraselor si culmile deluroase de la nord de linia
Cornu, Terpezita, Craiova, Robanesti.
Solurile brun-roscate de padure apar frecvent in partea de mijloc a judetului pe o fasie lata,
ocupand treptele mai inalte ale campiei de la vest de Jiu, ca si partea nordica a campului dintre Jiu
si Olt. Aceasta fasie reprezinta o zona de tranzitie de la podis la campia propriu-zisa a Olteniei.
In sud, aceste soluri le intalnim in arealul localitatilor: Unirea, Giubega, Perisor, Segarcea,
Celaru. Aceasta categorie de soluri se formeaza pe luturi argiloase si loessoide (loessul este o
roca prafoasa, usor cimentata de culoare galbuie) sunt soluri fertile pentru majoritatea culturilor
agricole, pentru pomicultura si viticultura. Renumitele plantatii din podgoria Segacei, Galicea Mare
sau Delul Viilor din jurul Craiovei, se afla in cea mai mare parte pe astfel de soluri.
Clasa molisolurilor, cu cernoziomuri levigate si cernoziomuri ciocolatii, se formeaza pe luturi
loessoide, depozite luto-nisipoase sub vegetatia de stepa si silvostepa pe terasele mai inalte de la
vest de Valea Desnatuiului si pe campul din stanga Jiului unde nu sunt nisipuri. Existenta lor se
poate urmari pe o fasie de la Maglavit, Motatei, Bailesti, Barca, Gingiova.
Pe terasa inferioara si in Lunca Dunarii, afectata de acumularile nisipurilor, sectorul Calafat
Rast si Bechet Dabuleni, exista un mozaic de soluri cu usoara dominare a cernoziomurilor
nisipoase.
Clasa solurilor neevoluate, prezente in lunca larga a Dunarii si Jiului, se grupeaza in soluri
aluviale, care in multe portiuni au evoluat spre cernoziomuri aluviale.
In Lunca Dunarii prezenta aluviunilor nisipoase si a nisipurilor spulberate de vant a
determinat predominarea solurilor nisipoase in diferite grade de evolutie, precum si a nisipurilor
nesolificate.
Suprafata agricola a judetului Dolj la nivelul anului 2006 era de 585.5 ha, din care: arabil
83.5%, pasuni 11.7%, fanete si pajisti naturale 0.5%, vii 3%, iar livezi 1.4%.
In ceea ce priveste calitatea solurilor, conform S.R.T.S. 2003 (Sistemul Roman de
Taxonomie al Solurilor), solurile judetului Dolj pot fi grupate in urmatoarele clase: PROTISOLURI
care ocupa o 19,8% din total suprafata agricola, reprezentate de tipurile dominante Regosoluri,
Psamosoluri si Aluvosoluri; CERNISOLURI care ocupa 36,8%, reprezentate de tipurile dominante
Cernoziomuri si Faeoziomuri; LUVISOLURI care ocupa 25,8%, reprezentate de tipurile dominante
Preluvosoluri si Luvosoluri; PELOSOLURI care ocupa 7,2% din totalul suprafetei agricole,
reprezentate de tipurile dominante Pelosoluri si Vertosoluri; HIDRISOLURI care ocupa 3,5%,
reprezentata de tipurile dominante Stagnosoluri si Gleiosoluri; ANTRISOLURI care ocupa 4,1%
reprezentate de tipul dominant Erodosol, alaturi de care apar si alte soluri pe 2,7% din total
suprafata agricola, reprezentata de tipurile Renzine, Litosoluri, Eutricambosoluri, Planosoluri,
Soloneturi si Solonceacuri etc.
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate in judetul Dolj

Specificatii U.M.
Clase de bonitate ale solurilor
(mii
I
II
III
IV
ha)
Arabil
mii ha 95.8
183
137.9
61.1
Pasuni
si mii ha 0.2
5.7
21.4
24.6
fanete
Vii
mii ha 0.3
2.7
6.5
5.5
Livezi
mii ha 0.7
1.8
1.3
3.2
Total
mii ha 97
193.2
167.1
94.4
11.2
19.5
Total
(mii
ha)
489
71.4
2.1
0.89
33.7
17.1
7.9
585.5
Sursa: Raportul anual privind starea de mediu in judetul Dolj in anul 2006, emitent APM Dolj
Zonele critice sub aspectul deteriorarii solurilor se gasesc in:

Zona de sud a judetului Dolj fenomenul de deflatie eoliana ca urmare a taierilor abuzive a
lizierelor de salcami.
Zona Bradesti nord, Melinesti, Talpasu-Farcasu.
Pagina 55
Spargerea accidentala a conductelor magistrale de transport titei, motorina, gaze etc. ale
SNP PETROM, S.C. CONPET S.A., ROMGAZ, DISTRIGAZ etc.
Depozitele de deseuri industriale si menajere din extravilanul municipiului Craiova.
Suprafetele de sol cuatificate poluate in urma activitatii industriale in judetul Dolj, conform
Raportului anual privind starea de mediu in judetul Dolj in anul 2006, emitent APM Dolj, reprezinta
0,0695% din suprafata judetului si se prezinta astfel: 462 ha depozite de zgura si cenusa din
industria energiei electrice si termice, 0,1320 ha slamuri petroliere din industria extractiva, 3,750 ha
slamuri fosfoamoniacale din industria chimica, 49,72 ha deseuri menajere si 0,05 ha dejectii ferma
pasari.
Suprafetele de teren supuse fenomenului de alunecari la nivelul judetului Dolj sunt de 273,2
ha, reprezentand 0,0368% din suprafata judetului, in prezent fiind in curs de remediere prin
impaduriri si schimbarea modului de folosinta a terenului.
Potrivit Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului in sudul si vestul tarii (Muntenia, Oltenia
si Banatul de Sud), dar si in regiuni din centrul Dobrogei se poate vorbi despre fenomenul de
desertificare. Potrivit Agentiei locale pentru Protectia Mediului, situatia cea mai grava este in Dolj,
unde desertificarea atinge deja aproape 6% din suprafata judetului. Daca in 1977, ponderea
padurilor din din suprafata Doljului era de 12%, acum in urma taierilor masive aceasta este de
numai 7%, mult mai mica decat media pe tara, care este de patru ori mai mare.
In cateva localitati precum Sadova, Dabuleni, Marsani si Desa, solul este predominant
nisipos si nu retine apa. Pentru a impiedica procesul de extindere a desertificarii, autoritatile
dezvolta ample programe de impadurire. O alta masura de contracarare a acestui fenomen este
aplicarea irigatiilor.
Conform situatiei Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare (S.N.I.F.) S.A. Dolj, suprafata
amenajata la nivelul judetului in anul 2005 este urmatoarea: 12.610 ha in sistemul de amenajare
Est (Sadova-Corabia; Nedeia-Macesu) si 1.100 ha in sistemul de amenajare Vest (CalafatBailesti), suprafata mica daca tinem cont de factorii pedo-climatici caracteristici judetului si de
totalul suprafetei agricole.
2.2.4.2 Resurse naturale neregenerabile
Resursele din subsolul judetului Dolj cuprind zacaminte de titei la Melinesti, Bradesti, Almaj,
Simnicu de Sus, Ghercesti, Pielesti, Cosoveni, Malu Mare, Carcea, gaze naturale la Isalnita,
Ghercesti, Simnicu de Sus, Pielesti si Cosoveni.
Ca roci de constructie se regasesc: argile, luturi argiloase, balast, aflate in diferite perimetre
din aria localitatilor Calafat, Filiasi, Barca, Cernele, Lipov, Isalnita.
O alta resursa naturala o constituie apele minerale valorificate local, care se afla la Urzicuta
si Gighera.
Celelalte resurse naturale sunt reprezentate prin bogatia apelor de suprafata, calitatea
deosebita a solului, padurile, pasunile si fanetele naturale.
2.2.4.3 Reteaua Hidrografica
Reteaua hidrografica este reprezentata de Dunare (care formeaza granita judetului Dolj cu
Bulgaria), care curge intre Cetate si Dabuleni, cu afluentul Desnatui si Jiul, care strabate judetul de
la Filiasi la Zaval pe o distanta de 154 km, cu afluentii Gilort, Motru, Argetoaia, Rasnic si Amaradia
si de lacuri si iazuri (Lacul Bistret, Fantana Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni).
Principalele cursuri de apa ale judetului Dolj sunt in ordinea marimii debitului: fluviul
Dunarea al carui curs se desfasoara pe 150 km in limitele judetului, raul Jiu, care strabate judetul

Pagina 56
de la nord la sud pe o distanta de 154 km si raul Amaradia care se varsa in raul Jiu fiind cel mai
mare afluent al acestuia de pe teritoriul judetului Dolj.
Denumirea cursului de apa

Dunarea
Jiu
Amaradia
Desnatui
Teslui
Lungimea cursului
Pe teritoriul Romaniei
Pe teritoriul judetului Dolj
(km)
(km)
1075
150
339
140
103
34
95
84
92
73
Jiul este afuent de ordinul I al Dunarii si conflueaza cu aceasta la 692 km amonte de

varsarea fluviului in Marea Neagra.
Raul Jiu are o lungime de 339 km, panta medie de 5 , un coeficient de sinuozitate de 1,85
si un bazin de 10080 km2. Reteaua hidrografica insumeaza 3876 km. Densitatea retelei
hidrografice este de 0,38 km/km2 fiind superioara mediei pe tara (0,33 km/km2).
Se formeaza prin unirea a doi afluenti principali: Jiul de Vest ce izvoraste din Muntii Retezat
si Jiul de Est ce izvoraste din versantul sudic al muntilor Surianu, la altitudini in jur de 1500 m. In
tot acest sector Jiu de Vest, Jiu de Est precum si afluentii lor au caracter montan cu pante intre 3018 pentru Jiu, 120-25 pentru afluenti, fapt ce explica fizionomia generala a vailor, caracterizate
prin profil ingust, adancit in forma de V, lipsit de o albie majora, cu material aluvionar de dimensiuni
mari (bolovani, pietrisuri, etc.). In defileul Surduc-Lainici, Jiul are o cadere de 165 m pe o distanta
de 18 km, rezultand o panta medie de 9. Aval de localitatea Bumbesti Jiu strabate zona
Subcarpatica Olteana, Piemontul Getic si parte din Campia Olteniei unde prezinta pante cuprinse
intre 18-5, o albie majora dezvoltata, albie minora meandrata si divaganta. Raul Jiu dupa
confluenta cu Motru pana la Dunare mai strabate inca 155 km. De la confluenta cu Motrul, situata
la 100 m altitudine absoluta, pana la Dunare coboara 78 m, ceea ce ii permite numeroase ocoluri
largi, sau meandre strinse, intoarceri in loc si despletiri ale albiei. In aval de Craiova, malurile Jiului
sunt fragmentate de cateva valcele create de cursuri temporare, cu totul neinsemnate, pe care nu
le putem trece in categoria afluentilor. De remarcat, existenta a cateva izvoare abundente iesite de
sub versantul estic (ca cele de la Gioroc, Murta, Dobresti), care prin constanta si debit, ofera
posibilitati locale de utilizare fara amenajari deosebite.
Pe partea dreapta raul Jiu primeste 31 afluenti dintre care mai importanti mentionam:
Tismana, Jilt, Motru, Rasnic.
Pe partea stanga raul Jiu primeste 21 afluenti din care mai importanti mentionam: Jiu de Est,
Sadu, Cioiana, Gilort, Amaradia.
Raul Amaradia afluent pe partea stanga a raului Jiu izvoraste din zona de contact a regiunii
Subcarpatice cu Depresiunea Getica, pe care o strabate in intregime in partea ei centrala pe
directia nord-sud. Insumeaza o suprafata de aproximativ 826 km2, o altitudine medie de 241 m si o
panta medie a bazinului de 43 m/km.Valea este adanca cu maluri evidente pe intreg cursul, cu
pante relativ mici cuprinse intre 11 la izvor si 3,9 la varsarea in Jiu, fapt ce explica
meandrarea accentuata in cadrul unei lunci dezvoltate nediferentiat.
Raul Desnatui afluent direct al Dunarii figureaza intre raurile mici, tipice de campie, cu
izvoarele la o altitudine de numai 260 m in Campia inalta a Balacitei. Pana sa ajunga in actualul lac
Bistret, strabate un drum de 95 km si dreneaza o suprafata de 2015 km2. Afluentii mai importanti ai
lui sunt Terpezita si Baboia.
Lacurile judetului Dolj sunt:
Acumularea Isalnita - Lacul de acumulare Isalnita este situat in judetul Dolj, pe raul Jiu la
km 243. A fost pus in functiune in anul 1965, are o suprafata de 180 ha si un volum util de
Pagina 57
1,4 mil. metri cubi cu folosinta pentru alimentarea cu apa a S.C. TERMOELECTRICA
Isalnita, TERMOELECTRICA SE Craiova si S.N.P.Petrom, sucursala DOLJCHIM Craiova.
Lacul de acumulare Isalnita serveste si la alimentarea cu apa a municipiului Craiova.
Lacul Mic Victoria Geormane - Este o acumulare naturala de apa situata la 25 km aval de
municipiul Craiova, pe versantul stang al Vaii Jiului, pe podul terasei inferioare la contactul
cu terasa superioara. Lacul are lungimea maxima de 1100 m, iar adancimea maxima de 2
m suprafata lacului la niveluri medii este de 59 ha.
Alimentarea cu apa a lacului se realizeaza din apele subterane ce sunt drenate din terasa
superioara si din precipitatii. In timpul verii apele lacului scad simtitor datorita
evapotranspiratiei ridicate. La niveluri mari apele lacului se descarca intr-un lac mai mic si
de aici in raul Jiu. O perioada de timp acest lac a fost folosit ca si amenajare pentru
piscicultura.
Lacul de acumulare Fantanele contruit pe raul Desnatui, localitatea Fantanele, judetul
Dolj. Suprafata bazinului de receptie este de 441 km2 si are un volum de exploatare cuprins
intre: 0.920 mil mc si 37 mil mc si un volum de atenuare a viiturilor 26,6 mil. mc.
Acumularea Caraula - Este amplasata in zona localitatii Caraula, pe paraul Baboia, fiind
constituita dintr-o cuveta marginita de versantii naturali ai vaii.
Barajul a fost pus in functiune in anul 1971, fiind contruit din pamant cu masca din beton
armat. A fost construit in scopul irigarii si pentru atenuarea undei de viitura in caz de
inundatii. Barajul are o lungime de 451 m, latimea de 6 m, iar inaltimea de 6 m.
Suprafata acumularii la nivelul normal de detentie este de 72 ha. Volumul util al acumularii
este de 1.18 mil mc iar volumul de atenuare al viiturilor de 0,61 mil.mc.
Pe teritoriul judetului Dolj se afla un singur lac natural si anume lacul Bistret aflat in lunca
Dunarii. Suprafata lacului este vasta, ocupand 1867 ha, volumul fiind de 28 mil mc.
Acumularea Bistret - Este amplasata in zona localitatii Carna, pe paraul Desnatui, fiind
constituita dintr-o cuveta marginita de un dig de contur cu lungimea de 2,4 km, latimea la
coronament 3,5 m, iar inaltimea de 6 m.
A fost construit in scop piscicol si pentru atenuarea undei de viitura in caz de inundatii, fiind
pus in functiune in anul 1972.
Suprafata acumularii la nivelul normal de detentie este de 2050 ha. Volumul util este de 41
mil mc iar volumul de atenuare al viiturilor 12,9 mil mc.
Prin Legea 5/2000 unele dintre lacuri sunt declarate rezervatii si monumente ale naturii:
Balta Lata (60 ha), Lacul Adunatii de Geormane (102 ha), Complexul lacustru Preajba-Facai (28
ha), Balta Cilieni (47 ha), Lacul Ionele (3,2 ha), Lacul Caraula (28 ha), Balta Neagra (1,2 ha).
Caracteristicile lacurilor naturale
Nr.
Denumire lac
crt.
1
L. Mic (Victoria-Geormane)
2
Balta Buricliu
3
Balta Radi
4
Balta Pasarica
5
Balta Lata
6
Balta Fantana Banului
7
Balta Ciupercenilor
8
Balta Tarova
9
Balta Marginita
Suprafata
(km2)
0.59
0.56
0.61
0.6
0.6
3.14
1.68
1.99
2.56
Altitudine
(mdM)
87.6
62.5
72.8
75.6
52.5
45.7
57.5
55.6
72.4
Adancime
medie (m)
2.5
1
1.5
1
1
1.5
1
1
1.5
Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Jiu

Pagina 58
Toate baltile mentionate in tabelul anterior sunt localizate in zona de sud-vest a judetului Dolj,
delimitata de comuna Rast la est, cursul Dunarii la sud, sud-vest si comuna Cetate la nord.
Ape subterane: In general clasificarea apelor subterane in freatice sau de adancime se face in
functie de adancimea la care sunt situate fata de suprafata terenului, stabilindu-se conventional ca
stratele acvifere pana la adancimea de 60 m sa fie freatice, iar cele sub aceasta adancime sa fie
strate acvifere de adancime.
In perimetrul Directiei de Ape Jiu (D.A. Jiu) in zona Campului Leu Rotunda este o
execeptie, si anume, Stratele de Fratesti, cu toate ca se situeaza la adancimea de 40-45 m sunt
strate acvifere de adancime, deoarece au deasupra lor un strat freatic din care se alimenteaza
locuitorii satelor din zona.
Principalele hidrostructuri freatice din perimetrul D. A. Jiu sunt:
o Hidrostructura apelor freatice din Campia Olteniei;
o Hidrostuctura apelor freatice din Piemontul Getic.
Apele subterane de adancime sunt constituite in hidrostructurile:
o Hidrostructura stratelor de Fratesti;
o Hidrostructura stratelor de Candesti;
o Hidrostructura stratelor romaniene;
o Hidrostructura stratelor daciene.
Apele subterane freatice: In partea nordica a unitatilor deluroase, apa freatica se afla la adancimi
de 15-22 m si este interceptata de vaile raurilor prin izvoare ce apar la baza dealurilor si
alimenteaza afluentii Jiului.
Pe terasele Dunarii, adancimea apei freatice ajunge pana la 510 m, iar in Lunca Dunarii, se
mentine intre 25 m. Pe campul mai inalt, de la est de Desnatui, dintre Radovan Segarcea
Dranic, adancimea apelor este cuprinsa intre 20-30 m. Aceeasi valoare a adancimilor se mentine
si in zona campului inalt Leu Rotunda (din Campia Romanatilor la est de Jiu).
In unele locuri apele subterane de adancime, precum si cele freatice au caracter mineralizat,
cu continut clorosodic si sulfuros, ca cele din aria localitatilor Urzicuta si Gighera din sudul
judetului, folosite de localnici in scop terapeutic.
In conditiile unor amenajari corespunzatoare sub raport igienico-sanitar si a altor dotari, pot
deveni locuri importante pentru localnici in scopul tratamentului balnear.
Apele subterane de adancime:
Complexul acvifer Romanian
In cuprinsul Campiei Olteniei, Romanianul are o raspandire neuniforma. Limita maxima a
extensiunii sudice a depozitelor romaniene sub formatiuni mai noi, trece prin localitatile: Perisor,
Intorsura, Sud, Cerat, Horezu Poenari, Sadova, Est Bechet, Dabuleni, Grojdibod, Corabia,
Segarcea Vale. In restul perimetrului depozitele romaniene lipsesc, probabil indepartate de
eroziunea avansata a vaii Dunarii.
Caracterul predominant argilos al depozitelor romaniene, in care apar 3-5 intercalatii de
nisipuri cu grosimi de 1-5 m, mai rar 10-15 m, conduce la aparitia de strate acvifere, in care
variatiile laterale de facies sunt frecvente.
Stratele acvifere din acest complex sunt constituite in general din nisipuri, existand o mare
varietate in granulometria acestora, de la fine la grosiere cu intercalatii de pietrisuri.
Din punct de vedere chimic apele cantonate in stratele acvifere din Romanian nu indeplinesc
conditiile de potabilitate admisibile. Valoarea mineralizatiei este sub 1000 mg/l, dar compozitia
chimica a apelor arata depasiri mari la indicatorul NH4+, cum ar fi: foraj (F) sere Isalnita 13,4 mg/l;
F1 pod Amaradia 30,9 mg/l, limita admisa de Legea apei potabile nr.458/2002 fiind 0,5 mg/l.

Pagina 59
Importanta economica a acviferului Romanian poate fi deosebita, in zonele in care stratele

de Candesti sunt erodate sau au debite reduse (zonele luncilor Jiului si Oltului) si unde din anumite
cauze nu poate fi folosit orizontul freatic pentru alimentari cu apa, daca se rezolva, prin statii de
tratare, problema excesului de amoniu.
Complexul acvifer Dacian
Formatiunile daciene, in cuprinsul Campiei Olteniei, au o larga raspandire, fiind intalnite din
valea Drincei pana in valea Oltului. Ele lipsesc in sectorul Dunare-Drincea si in lunca Dunarii din
sectorul Jiu-Olt.
In sectorul cuprins intre Plenita, Giubega, sud Cerat, Horezu Poenari, Bechet, depozitele
daciene se gasesc imediat sub depozitele aluvionare ale teraselor si luncilor Dunarii si Jiului. In
rest ele sunt acoperite de formatiuni romaniene. Se constata o crestere continua a grosimii
depozitelor daciene de la vest la est si de la sud la nord.
Complexul acvifer al Dacianului este constituit, la partea sa inferioara din nisipuri marunte cu
frecvente concretiuni grezoase, care trec, spre partea superioara, la nisipuri fine cu intercalatii
argiloase. Cresterii in grosime a Dacianului, de la sud la nord, ii corespunde o inmultire accentuata
a nivelelor pelitice reprezentate printr-o succesiune de marne si argile, cu intercalatii de nisipuri si
nivele carbunoase. In zona Craiova depozitele daciene depasesc 150,0 m grosime.
Din punct de vedere hidrochimic apele subterane cantonate in complexul acvifer Dacian
indeplinesc conditiile de potabilitate admisibile, fiind ape bicarbonate cu mineralizatia totala pana la
1 gr/l si duritatea totala sub 30 grade germane in zona Motru Rovinari Tg.Carbunesti, unde
sunt folosite la alimentarea cu apa a oraselor respective. In sud, in subsolul Campiei Olteniei,
apele din acest complex acvifer au depasiri mari la indicatorul NH4+, cum ar fi la: F sere Isalnita
20,9 mg/l; F MihaIta-Predesti 35 mg/l.
Importanta economica a acestui complex este cu totul deosebita datorita, atat capacitatii
mari de inmagazinare a apei, cat si presiunii de strat ridicate.
S.C. Geasol S.A. Craiova a executat in cadrul programului de cercetare a apelor subterane,
in anul 2006, o serie de foraje hidrogeologice de adancime care au avut ca obiectiv determinarea
parametrilor hidrogeologici ai apelor subterane din corpul de ape din formatiunile pliocene,
respectiv din Dacian si Pontian.
Stratul acvifer din stratele de Fratesti
In perimetru D.A.Jiu stratele de Fratesti se dezvolta numai in spatiul corespunzator Campului
Leu-Rotunda si pe o mica suprafata din Campul Salcuta-Dranic; in restul teritoriului, ocupat de
piemont si terasele Dunarii si Jiului, fiind indepartate de eroziune.
Ele formeaza partea superioara a Pleistocenului inferior, Saint Prestianul.
Stratele de Fratesti prezinta un orizont aproape continuu de pietrisuri si nisipuri cu lentile de
bolovanisuri; la partea superioara apar nisipuri cu concretiuni si placi grezoase, uneori si cu
concretiuni calcaroase. Coperisul stratelor de Fratesti este constituit dintr-un pachet gros de argile,
care il protejeaza destul de bine impotriva poluarii potentiale. Grosimea acestor depozite variaza
intre 20 m in nordul Campului Leu-Rotunda si 2-4 m la contactul dintre acesta si terase.
Pe versantul drept al Jiului, stratele de Fratesti se dezvolta intre Bucovat si Padea si au
grosimi intre 6-15 m.
Apele subterane din acest complex au o mineralizatie totala de 400-1100 mg/l, cu
predominarea amoniului HCO-3, incadrandu-se in tipul hidrochimic bicarbonatat.
Importanta economica a acviferului stratelor de Fratesti este deosebita deoarece acesta
intruneste toate conditiile de utilizare, in cadrul unor captari mari, pentru alimentarea cu apa a
localitatilor din zona.
Captarea Gioroc, care satisface o parte din necesarul de apa al municipiului Craiova,
furnizeaza 140 l/s din apele provenite din stratele de Fratesti.
Captarea Segarcea, care satisface necesarul de apa al orasului, furnizeaza 10 l/s din apele
provenite din stratele de Fratesti.
Pagina 60
De asemenea, importante unitati economice si localitati din zona folosesc in alimentarea cu

apa foraje ce capteaza complexul acvifer al stratelor de Fratesti (Celaru, Apele Vii, Redea si
altele).
Complexul acvifer al stratelor de Candesti
In cuprinsul Campiei Olteniei, stratele de Candesti se dezvolta in interfluviile Desnatui-Jiu si
Jiu-Olt, in rest ele lipsind, probabil fiind indepartate de eroziune.
In Piemontul Getic acest complex acvifer, de varsta Pleistocen inferior are o mare
dezvoltare, intalnindu-se pe tot cuprinsul piemontului, cu grosimi variabile ce cresc de la vest (3060 m) la est (150-200 m).
In sudul perimetrului directiei, in Campia Olteniei, stratele de Candesti sunt constituite dintr-o
succesiune de nisipuri si pietrisuri in alternanta cu argile nisipoase si intercalatii lenticulare de
lignit, cu grosime totala de circa 100 m.
In general, grosimea stratelor de Candesti creste de la vest la est, exceptand lunca Dunarii si
zona de confluenta a Jiului cu Dunarea, unde au fost indepartate de eroziune.
Apele subterane din acest complex acvifer indeplinesc limitele de potabilitate avand o
mineralizatie cuprinsa intre 400-950 mg/l, incadrandu-se in tipul bicarbonat sau bicarbonat calcic.
Avand in vedere capacitatea mare de debitare a stratelor acvifere din acest complex, precum
si situarea lor la o adancime relativ redusa (in jur de 100 m limita Pleistocenului inferior/Romanian),
complexul acvifer al stratelor de Candesti reprezinta o sursa foarte importanta de alimentare cu
apa potabila si industriala pentru localitatile din interfluviul Jiu-Olt.
La contactul dintre Piemontul Getic (Campia Inalta a Balacitei) si Campia Olteniei (terasa
Perisor), apar o serie de izvoare cu debite mici, dar a caror calitate a apei este deosebita.
2.2.5
Ecologie si arii protejate

Vegetatia spontana a suferit in ultimele doua secole modificari insemnate, ca urmare a
interventiei omului care a defrisat padurile de pe suprafete intinse, determinand despadurirea
campiei si a unei bune parti din Piemontul Getic in scopul transformarii lor in vaste zone pentru
practicarea culturilor agricole sau de tinuturi cu ierburi pentru pasunarea animalelor.
In judetul Dolj, in special in jumatatea sudica a acestuia, vegetatia naturala a fost inlocuita in
proportie de peste 90% cu terenuri agricole, intercalate pe alocuri, de palcuri de padure cu specii
de stejar pufos (Quercus pubescens) sau din stejar brumariu (Quercus pedunculiflora). Pajistile din
aceasta zona sunt puternic stepizate, compuse din ierburi adaptate la seceta.
Aceeasi situatie se remarca si in jumatatea nordica, colinara, a judetului. Analizand in
prezent vegetatia se constata ca ea urmareste in linii mari treptele de relief, adaptandu-se la
conditiile impuse de acestea.
Ca urmare a defrisarilor, indeosebi de pe terenurile nisipoase, actiunea vanturilor a reactivat
deslocarea nisipurilor, fapt ce a impus plantarea zonelor afectate de dune cu salcami care au
devenit perdele de protectie pentru diminuarea efectelor acestora in perimetrul localitatilor:
Maglavit, Ciuperceni, Poiana Mare, Desa, Piscu Vechi, Ghidici, precum si pe teritoriul din stanga
Jiului, la Rojiste, Apele Vii, Celaru, Amarasti, Piscu Sadovei, Bechet, Calarasi si Dabuleni.
In prezent, pe terenurile nisipoase, irigate, apar si intercalatii de culturi creand un nou peisaj,
ca urmare a activitatii antropice.
Vegetatia Luncii Dunarii si Jiului este influentata de terenurile nisipoase, nivelul apei freatice
aproape de suprafata solului, precum si de prezenta malurilor umede.
De-a lungul acestora apar grupari de salcii, plopi, rachita, care formeaza coridoare de
zavoaie in plina campie arida din vecinatate. De asemenea, apar si specii de stejar in asociatie cu
subarboret de alun, maces, catina etc.
In perimetrul baltilor si zonelor umede (mlastini) apare o vegetatie hidrofila formata de specii
de trestie, papura, nufar, rogoz, pipirig, piciorul cocosului, lintita etc.
In sectoarele amenajate ale Luncii Dunarii (Ghidici Rast Bistret Jiu Bechet
Dabuleni), vechile asociatii vegetale de plop si salcie, au fost defrisate ramanand solitare in unele
Pagina 61
ostroave, iar in locul lor au aparut plantatii noi din specii de arbori repede crescatori, plopul negru
hibrid si salcia selectionata.
In linii generale repartitia faunei urmareste mediul propriu de viata, respectiv, padurea,
silvostepa si campul cultivat, luncile cu zonele sale umede pana in domeniul acvatic propriu-zis.
In zona padurilor de foioase si subarboretelor traiesc mamifere mari, capriorul, mistretul,
iepurele, vulpea s.a. Dintre pasari sunt specifice cele mici, cantatoare, privighetoarea, cucul,
mierla, turtureaua, pitigoiul, sticletele, care sunt frecvente si in zavoaiele de pe langa ape. Prin grija
omului sunt amenajate in multe paduri locuri pentru cresterea si inmultirea fazanilor (la Segarcea,
Bratovoesti si Plopsor).
In campie, prezenta plantelor ierboase din speciile gramineelor ca si a culturilor agricole
propriu-zise, determina existenta mamiferelor rozatoare (soarecele de cmp, sobolanul cenusiu,
popandaul) si rapitoare mici (dihorul, nevastuica, iar dintre mamiferele mai mari, vulpea si
iepurele). Dintre pasari mentionam: prepelita, potarnichea, ciocarlia, graurul, iar prigoria si lastunul
cuibaresc deseori in malurile lutoase sau nisipoase ale treptelor de relief.
In lunci si pe langa ape, cuibaresc in stufarisuri, rate si gaste salbatice sau alte pasari mari,
care gasesc hrana oferita de prezenta baltilor si mlastinilor (barza, pescarusul, corcodelul,
fluierarul, batlanul, cufundacul, iar ca specii rare: egreta).
In domeniul acvatic domina lumea pestilor care traiesc in lacurile amenajate de la Bistret,
Cetate, Fantanele, Vartop, Cornu, Caraula si Preajba dar si in cadrul celor cu regim natural in
baltile mai mari care au ramas in lunca neamenajata a Dunarii si Jiului si chiar in raurile mai mici.
Speciile de pesti reprezentative pentru apele judetului nostru sunt: crapul, platica, babusca,
sabita, vaduvita, salaul, rosioara, stiuca, somnul, carasul, caracuda, linul s.a.
Cu decenii in urma, cand exploatarea agricola prin cultivarea luncii Dunarii nu luase
amploare, bogatia in peste a baltilor facea renumele judetului Dolj. Desecarile au redus
considerabil suprafetele ocupate de ape si implicit productia piscicola.
Amenajarea lacurilor piscicole ca cele de la Bistret Dunareni, Fantana Banului, Fantanele,
vor contribui la refacerea potentialului piscicol al zonei.
Sintetic flora si fauna salbatica in judetul Dolj se prezinta astfel:
155 specii de plante, din care 4 specii sunt de interes comunitar;
7 specii nevertebrate din care 5 specii sunt de interes comunitar;
15 specii de pesti din care 12 specii sunt de interes comunitar;
12 specii de amfibieni din care 2 specii de interes comunitar;
12 specii de reptile;
196 specii pasari din care 63 specii se regasesc in Anexa I a Directivei Pasari;
10 specii de mamifere din care 2 specii de interes comunitar.
Biodiversitatea: Judetul Dolj este caracterizat prin prezenta unor habitate naturale specifice
stepei si silvostepei.
Rezervatia Ornitologica de la Ciuperceni-Desa ocupa o portiune in zona inundabila a Dunarii
care nu a fost indiguita si care are ca habitat major habitat de apa dulce/zone umede. In
Rezervatia Ornitologica Ciuperceni-Desa se gaseste un numar impresionant de specii de pasari
protejate, cum ar fi: Egretta garzeta, Egretta alba, Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus,
Phalacrocorax pygmeus, motiv pentru care a fost propusa si acceptata ca Arie Speciala de
Protectie Avifaunistica, in cadrul Retelei Ecologice Europene Natura 2000.
Acumularea agro-piscicola Dunareni-Bistret situata in sudul judetului Dolj, la aproximativ 4
km distanta de Dunare, cu o suprafata totala de 1936 ha a atras atentia ornitologilor, mai ales dupa
lucrarile de indiguire si sistematizare a Luncii Dunarii, care au modificat profund vechile
ecosisteme din zona inundabila a Luncii Dunarii.
In interiorul a doua din cele sase bazine exista doua insule care desi restranse ca intindere,
sunt acoperite de macrofite acvatice (Salix sp. Carex sp. Cyperus sp.), constituind habitate ideale
pentru adapostul si reproducerea unor specii acvatice. Conditii asemanatoare sunt oferite si de
vegetatia palustra care margineste bazinele vestice, in care se gaseste puietul de peste.
Pagina 62
Bogatia si accesibilitatea surselor de hrana atrag dupa sine diverse ornitocenoze, cu regim
trofic zoofag (predominant ihtiofag), omnivor sau vegetarian.
Datorita bogatiei si varietatii de specii de pasari acumularea agro-piscicola Dunareni-Bistret a
fost propusa si acceptata ca Arie Speciala De Protectie Avifaunistica, in cadrul Retelei Ecologice
Europene Natura 2000.
Padurea Bratovoiesti propusa ca SIC Natura 2000, are o suprafata de 1259 ha. Vegetatia
arborescenta intalnita aici este reprezentata de stejar pedunculat (Quercus robur), frasin (Fraxinus
excelsior), tei (tilia cordata), carpen (Carpinus betulis), cer (Quercus cerris), anin negru (Alnus
glutinosa), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), salcie (Salix alba).
NATURA 2000 este o retea ecologica de arii naturale protejate formata din: Arii speciale de
conservare (SAC) constituite conform Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE privind
Conservarea Habitatelor Naturale si a Faunei si Florei Salbatice) si Arii de protectie speciala
avifaunistica (SPA) constituite conform Directivei Pasari (Directiva 79/409/CEE referitoare la
Conservarea pasarilor salbatice).
La nivelul judetului Dolj exista 8 propuneri de situri Natura 2000 din care 5 sunt Arii
speciale de protectie avifaunistica, iar 3 Situri de importanta comunitara.
Arii de protectie speciala avifaunistica (SPA):
Calafat Ciuperceni Dunare IBA 28981,0 ha;
Maglavit IBA 3562,6 ha;
Confluenta Jiu Dunare IBA 40730,9 ha;
Bistret IBA 27482,3 ha;
Dabuleni Grinduri IBA;
Situri de importanta comunitara (SCI):
Ciuperceni Desa 40853,0 ha;
Coridorul Jiului;
Poiana Bujorului din Padurea Plenita 44,3 ha.
De asemenea, in cursul anului 2006 s-a continuat actiunea de identificare si inventariere a
unor habitate de interes comunitar, in vederea evaluarii si includerii in Reteaua Ecologica
Europeana Natura 2000, si realizarii conditiilor propice pentru conservarea acestora, fiind
identificate 19 tipuri de habitate care sunt introduse in baza de date NATURA 2000.
Rezervatii naturale si monumente ale naturii:
Padurea Ciurumela de la Poiana Mare Este o rezervatie forestiera, cu salcami batrani,
apreciata pentru continutul lemnos si dimensiunile arborilor, unici in Europa. Rezervatia forestiera
se afla pe partea dreapta a drumului national Calafat Bechet Cernavoda, la circa 5 km de
comuna Poiana Mare. Padurea de salcam care formeaza rezervatia are o vechime de peste 90 de
ani si se intinde pe o suprafata de 8 ha.
Punctul fosilifer Bucovat In comuna Bucovat se intinde pe o suprafata de 4 ha, un
important punct fosilifer, cu o bogata fauna fosila de cochilii de moluste, care dateaza din
Paleolitic, descoperit in anul 1949. Datorita cercetarilor si studiilor publicate despre fauna fosilifera
de moluste existenta aici, zona este ocrotita de lege.
Rezervatia ornitologica de la Ciupercenii Noi (la sud de Calafat) In apropiere de comuna
Ciupercenii Noi se intinde pe o suprafata de 500 ha un colt de lunca care a fost declarata
rezervatie ornitologica in anul 1971. Aici traiesc peste 140 de specii de pasari, unele rare, printre
care se numara barza neagra, egreta mica, rata pestrita, lisita, codobatura alba, starcul rosu etc.
Este singurul loc din lunca Dunarii care a ramas neindiguit.
Rezervatia de bujori salbatici de la Plenita Este unica in Romania.
Paduri Zona Doljului este presarata cu numeroase paduri cum sunt cele de la Cosoveni
(o zona de vanatoare de capriori si fazani la 10 km de Craiova pe DN 6), Radovan (la 30 km de
Craiova) sau de la Braniste (cu stejar brumariu).

Pagina 63
Parcul Nicoale Romanescu din Craiova Realizat dupa planurile arhitectului francez E.
Redont intre anii 1900 1903, este unul dintre cele mai mari parcuri din tara (cu o suprafata de 90
ha). Aici au fost amenajate sere, un lac cu insule, statui si un frumos pod suspendat.
In judetul Dolj au fost declarate 19 zone naturale protejate de interes national, 18 prin
Legea 5/2000 si una prin Hotararea de Guvern nr. 2151/2004:
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Numele ariei protejate

Poiana Bujorului din Padurea
Plenita
Valea Rea-Radovan
Dunele Dabuleni (La Cetate)
Pajistea halofila Gighera
Pajistea Cetate din Lunca Dunarii
Pajistea Gogosu-Stefanel
Locul fosilier Bucovat
Locul fosilier Dranic
Ciuperceni-Desa
Tipul ariei
Suprafata
(ha)
Locatie
Botanica
50
Comuna Plenita
Botanica
Botanica
Botanica
Botanica
Botanica
Paleontologica
Paleontologica
20
8
4
6
10
4
6
Mixta
200
Acvatica
102
Acvatica
28
Acvatica
Acvatica
Acvatica
Acvatica
47
3,2
1,2
28
Acvatica
80 km
Acvatica
36 km
Acvatica
Rezervatie
naturala
28
Orasul Segarcea
Comuna Dabuleni
Comuna Gighera
Comuna Cetate
Comuna Gogosu
Comuna Bucovat
Comuna Dranic
Comuna Ciupercenii
Noi
Comuna Bratovoiesti
Mun. Craiova, loc.
Facai si com. Malu
Mare, satul Preajba
Orasul Bailesti
Comuna Desa
Comuna Desa
Com. Ciupercenii Noi
Com. Teslui, sat
Fantanele
Com. Teslui, sat
Fantanele
Comuna Caraula
351,3
Prin HG 2151/2004
Lacul Adunatii de Geormane

Complexul lacustru Preajba-Facai
11
12
13
14
15
16
17
18
19
Balta Cilieni-Bailesti
Lacul Ionele
Balta Neagra
Balta Lata
Raurile Desnatui si Trepezita
amonte de Fantanele
Raul Balasan amonte de Bailesti
Lacul Caraula
Zaval
Sursa: Legea5/2000 si HG2151/2004
In judetul Dolj au fost declarate 18 ariile naturale protejate de interes judetean, prin Hotararea
Consiliului Judetean nr 26/1994:
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Padurea din Lunca Jiului-Bratovoiesti
Padurea de garnita Lumasu-Cosoveni
Padurea de salcam tardiflor Malu Mare
Padurea de arborete de stejar brumariu Branistea Bistret
Padurea de cereto-garnitele cu stejar brumariu Izvoare
Padurea Tufa Barzei cu amestecuri de stejar brumariu,
stejar pufos si cer
Padurea Rebegi
Padurea Valea Stanciului Farcasu Melinesti
Padurea de cer si garnita Stiubei-Vela
Forestier
Forestier
Forestier
Forestier
Forestier
Suprafata
(ha)
300
220
110
200
100
Forestier
160
Forestier
Forestier
Forestier
180
40
150
Tipul ariei

Pagina 64
Nr.
crt.
10
11
12
13
14
15
16
17
18

Padurea Galbena Stefanel-Gogosu
Padurea Ciurumela Tunari Piscu Vechi
Padurea Nisipeni Ciuperceni
Padurea de salcam cu rezerve de stejar Nisipuri Bailesti
Padurea Cioace Desa cu specii xerofite
Padurea de arborete de cereto-garnitele din zona PlenitaVerbita
Padurea cu arborete de stejar si frasin Radovan
Padurea Bascov Calafat
Padurea Bucovat Leamna
Forestier
Forestier
Forestier
Forestier
Forestier
Suprafata
(ha)
60
80
150
50
210
Forestier
15
Forestier
Forestier
Forestier
250
40
150
Tipul ariei
Sursa: Raportul anual privind starea de mediu in judetul Dolj in anul 2006
Suprafata totala a ariilor protejate din judetul Dolj este de 3687,3 ha, din care, ariile naturale
protejate declarate prin Legea nr. 5/2000 ocupa o suprafata de 661 ha, cea declarata prin Hotarare
a Guvernului nr. 2151/2004 ocupa o suprafata de 351,3 ha iar ariile naturale protejate declarate
prin HCJ nr. 26/1994 ocupa o suprafata de 2675 ha.
2.3
INFRASTRUCTURA
In acest capitol este prezentata pe scurt infrastructura existenta in judetul Dolj pentru
transportul de marfuri si calatori, furnizarea de energie si combustibili, gestiunea deseurilor si
telecomunicatii. Infrastructura aferenta sectorului de apa va face obiectul unui capitol separat.
2.3.1
Transport
Gradul de dezvoltare a transporturilor ilustreaza sugestiv nivelul de viata al unei regiuni. Pe
plan economic, transportul se analizeaza ca o faza inseparabila a productiei si desfacerii de
marfuri sau servicii. Aprovizionarea cu utilaje, materii prime si materiale a diverselor fabrici, cat si
distribuirea ulterioara pana la nivelul consumatorilor este asigurata prin mijlocirea transporturilor.
Pe de alta parte, deschiderea unor noi cai de comunicatie contribuie substantial la progresul
regiunii in cauza. Prin construirea de sosele, de cai ferate etc., se asigura conditii de egalitate in
competitia comerciala cu ceilalti agenti economici din centrele invecinate.
Reteaua de cai de comunicatie si transport este formata din:
reteaua de cai aeriene.
reteaua de cai fluviale;
reteaua de cai feroviare;
reteaua de cai rutiere;
Transportul aerian - este asigurat la nivelul judetului Dolj de Aeroportul International
Craiova ce deserveste transportul aerian de marfuri si calatori. Acesta este amplasat la 7 km de
centrul orasului Craiova, pe soseaua Craiova-Bucuresti. Aeroportul deserveste practic intreaga
Regiune Oltenia, fiind cea mai apropiata poarta aeriana pentru judetele: Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt
si Valcea.
Din 1995 Aeroportul International Craiova este deschis traficului intern si international,
deservind numai curse charter. Aeroportul este dotat si autorizat sa opereze atat pe timp de zi cat
si pe timp de noapte, insa necesita modernizari pentru a se mentine la standardele de siguranta si
parametrii tehnici internationali.
Transportul fluvial este asigurat prin intermediul celor doua porturi la Dunare: Calafat si
Bechet, puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria.

Pagina 65
Portul Calafat este situat in orasul Calafat, oras situat pe malul stang al Dunarii, vis-a-vis de
orasul Vidin (Bulgaria). Portul Calafat poseda cheu de piatra accesibil si are adancime suficienta
pe toata intinderea sa pentru vasele cu un calaj maximum de patru metri la cota de doi metri.
Platforma portului este pe o suprafata de 18010 m2 pietruita si pe o suprafata de 75223 m2
nepietruita iar intreaga platforma a portului este pavata pe o suprafata de 4120 m2. Pe platforma
cheului de jos se afla instalate opt linii de cale ferata in lungime totala de 2000 metri. In plus, doua
linii pornesc din statie, traverseaza platforma inalta si merg pana in dreptul magaziei de marfuri
generale avand o lungime de 160 metri. Capacitatea de depozitare a platformei cheului pavat este
de 2360 vagoane cereale varsate sau 2620 vagoane cereale stivuite.
Portul Bechet situat in orasul Bechet, punct de trecere a frontierei catre Bulgaria. Trecerea
se face cu bacul intre Bechet si Oreahovo (Bulgaria).
Transport feroviar - Principalele trasee feroviare care traverseaza Regiunea de Dezvoltare
Sud-Vest Oltenia, facilitand accesul din si inspre aceasta la nivel national si international sunt:
Magistrala feroviara M 900 (dubla, electrificata) Timisoara Drobeta Turnu Severin
Craiova Caracal Rosiorii de Vede Bucuresti;
Calea ferata M 902 (simpla, neelectrificata) Craiova Slatina Pitesti Bucuresti;
Calea ferata M 912 (simpla, neelectrificata) Craiova Calafat (punct vamal cu trecere
a Dunarii pe ferryboat).
O importanta aparte o are magistrala Bucuresti Craiova Timisoara cu multiple ramificatii
de interes local sau national, care traverseaza regiunea de la est la vest fiind si singura linie dubla
din regiune. A doua ca importanta este Craiova Simeria si traverseaza regiunea de la sud la
nord. Acestea sunt singurele linii electrificate din judet iar nodurile feroviare sunt la Craiova si
Filiasi.
Lungimea liniilor de cale ferata de folosinta publica in exploatare, la nivelul judetului Dolj, in
anul 2006 a fost de 226 km, in crestere cu 5 km fata de anul 2000, toate fiind linii de cale ferata cu
ecartament normal. Lungimea liniilor de cale ferata in exploatare electrificate era de 84 km,
reprezentand 16,5% din reteaua de cale ferata in exploatare din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest
Oltenia. In raport cu suprafata regiunii, reteaua de cale ferata de folosinta publica in exploatare
aferenta judetului Dolj avea o densitate de 30,5 km la 1000 km2 teritoriu.
Un dezavantaj major il constituie faptul ca nu exista punct de trecere a frontierei pe calea
ferata la Calafat spre Bulgaria. Ca urmare, schimburile comerciale intre regiune si tarile invecinate
sunt ingreunate. O solutie pentru aceasta situatie o reprezinta constructia podului Calafat Vidin
(axa prioritara TEN T 22) de catre partea bulgara, finantata prin ISPA, a carei incheiere este
preconizata pentru sfarsitul anului 2010.
Transportul feroviar de pasageri a scazut in ultimii ani atat datorita atractivitatii mai mari a
autoturismelor personale care ofera servicii mai rapide fata de serviciile transportului public
feroviar, cat si competitivitatii in scadere fata de microbuze - care functioneaza pe rute similare si
au o oferta mai buna in ceea ce priveste timpul de calatorie, frecventa si pretul.
Infrastructura rutiera la nivelul judetului Dolj este alcatuita din: trei drumuri europene (191
km); drumuri nationale (423 km); drumuri judetene (1.101 km); drumuri comunale (673 km). Pe
teritoriul judetului nu exista autostrazi.
Principalele trasee rutiere internationale care traverseaza judetul Dolj, facilitand accesul din
si inspre aceasta la nivel national si international sunt:
- E 70 Moravita Timisoara Giurgiu Ruse;
- E 79 Oradea Deva Targu Jiu Filiasi Craiova Calafat;
- E 574 Craiova Slatina Pitesti Campulung Brasov Bacau.
Distanta intre principalul centru urban in Oltenia Craiova si Bucuresti este de 230 km.
Judetul Dolj, este situat la periferia sudica a Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, cat si a
spatiului national, dar in raza de polarizare a doua culoare paneuropene de transport. Astfel,
partea central-vestica a judetului este traversat de coridorul IV paneuropean (Berlin/Nurenberg
Pagina 66
Praga Budapesta Constanta Istambul Salonic) multimodal secundar (feroviar-rutier): Curtici

(punct vamal feroviar) Nadlag (punct vamal rutier) Arad Timisoara Drobeta Turnu Severin
Craiova Calafat (punct vamal feroviar si rutier cu trecere a Dunarii pe ferryboat).
In partea sudica a judetului, de-a lungul Dunarii se dezvolta coridorul VII fluvial paneuropean,
tronsonul principal cu port fluvial la Calafat. La aceasta se adauga traversarea partii de nord-est a
Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest de catre coridorul IV paneuropean multimodal principal (rutierferoviar) Curtici (punct vamal feroviar) Nadlag (punct vamal rutier) Arad Deva Sebes Sibiu
Ramnicu Valcea Pitesti Bucuresti Constanta.
Nu exista un drum expres sau o autostrada care sa faca jonctiunea intre cele doua ramuri
ale Coridorului IV Pan-European, singura legatura fiind realizata de catre DN 65 Craiova Slatina
Pitesti, ce nu corespunde cerintelor europene in ceea ce priveste transportul de calatori si
marfuri. In ultima perioada, ca urmare a cresterii numarului de autovehicule si lipsei centurilor
ocolitoare s-a produs o suprautilizare a DN 65, fapt ce a condus la o crestere a timpului de
parcurs, la blocaje si aglomerari in trafic, la cresterea numarului de accidente.
Sursa: http://dolj.einformatii.ro
La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, judetul care are cea mai mare lungime
din drumurile publice modernizate cu destinatia drumuri europene a fost Doljul cu 191 km (31% din
nivelul regional si 3,2% din nivelul national).
In anul 2006, starea tehnica a drumurilor publice a fost, in general, nesatisfacatoare, din
2197 km drumuri publice, numai 22,6% fiind modernizate, iar 31,4% au fost drumuri cu
imbracaminti usoare rutiere.

Pagina 67
Lungimea drumurilor publice pe categorii de drumuri in anul 2006:

Cu imbracaminti
Drumuri publice
Total
Modernizate
usoare rutiere
Total
2197
496
690
Drumuri nationale
423
374
49
Drumuri judetene
1774
122
641
si comunale
2
Densitatea drumurilor publice la 100 km de teritoriu
653
-
- (km)De
pamant
358
-
653
358
Pietruite
29,6
Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii, impune ca principala directie de actiune cresterea

calitatii drumurilor, a serviciilor de transport, facilitarea accesului la retelele europene de transport.
Pentru anii 2006-2008 la nivel judetean se urmareste modernizarea, in limita fondurilor care
vor fi alocate, a 20,5 km drumuri judetene si efectuarea de lucrari de reparatii pe o lungime de
1000 km. De asemenea in anii 2005-2007 vor fi continuate lucrarile incepute in anul 2004 la
obiectivul de investitii Pod metalic carosabil peste Jiu intre localitatile Argetoaia Balta Filiasi.
2.3.2
Furnizarea de energie si combustibili

Energia electrica alaturi de petrol reprezinta cea mai des utilizata sursa de energie atat in
consumul casnic cat si in cel industrial. Aceasta se datoreaza in primul rand faptului ca energia
electrica se poate obtine prin transformarea echivalenta a altor categorii de energii (hidraulica,
nucleara, fosila, eoliana, geotermica, solara) cat si modului specific de transport (prin cabluri
electrice aeriene sau subterane) care este unul eficient si usor. Productia de energie electrica se
realizeaza la distante mari fata de consumatori, in apropierea surselor de energie primara iar
posibilitatile de transport la distante mari prin infrastructurile specifice au permis ca in prezent sa
aiba acces la aceasta forma de energie toti consumatorii industriali si casnici.
Cu un numar de 21 localitati in care se distribuie energie termica, Oltenia se plaseaza pe
locul 6 in Romania dupa regiunile Centru 29, Nord Est 29, Sud - 28, Sud-Est 24 si Vest 23.
Rezultatele ultimului recensamant al populatiei efectuat in anul 2002 prezinta situatia
locuintelor dotate cu sistem de incalzire prin unitati de termoficare sau prin centrale termice.
Situatia locuintelor dotate cu sistem de incalzire (2002)
Total locuinte ce beneficiaza de
incalzire prin unitati de
Unitate
termoficare sau prin centrala
teritoriala
termica
Dolj
89078
Total regiune
236477
Romania
2954592
- nr Din care:
municipalitati
si orase
99.6%
97.0%
97.4%
Comune
0.4%
3.0%
2.6%
Sursa: Recensamantul Populatiei si Locuintelor, 2002
Locuintele ce beneficiaza de incalzire prezentate in tabelul precedent reprezinta 33% din

totalul locuintelor din jud Dolj din anul 2002, procent situate mult peste cel regional (26%) dar
sub cel netional (36%).
Sistemul de producere si distribuire centralizata a caldurii prin sistemul de termoficare
orasenesc se compune din: Centrala Electrica de Termoficare Craiova I si II, reteaua oraseneasca
si industriala de distributie a agentului termic (apa fierbinte cu parametri nominali 150 / 70C),
punctele termice cu racordare indirecta prin schimbatoare de caldura unde se realizeaza
transformarea apei fierbinti (150 / 70 C) in apa calda (90 / 70 C) care mai departe este
distribuita la consumatori prin retele termice secundare aferente. In cadrul centralei pentru
Pagina 68
producerea energiei electrice si termice se utilizeaza combustibil solid (carbune) si lichid (pacura),
aburul preluat din acest proces fiind folosit la producerea apei fierbinti in schimbatoare de caldura.
Retelele de termoficare folosite sunt de tip aerian si subteran (in cea mai mare masura) si
sunt grupate pe trei magistrale principale. Punctele termice sunt in general cu racordare indirecta,
prin schimbatoare de caldura cu tevi de otel si alama, cu functiuni separate pentru transportul
agentului termic (90 / 70 C) si a apei menajere. Circulatia agentului termic se realizeaza fortat, cu
ajutorul pompelor de circulatie. In prezent, la nivelul municipiului Craiova exista un numar de 92 de
puncte termice urbane aferente locuintelor si spatiilor comerciale cu capacitati instalate intre 2,5 si
7,5 Gcal/h si un numar de puncte termice de capacitate mai mica, construite pentru alimentarea cu
caldura a unor obiective administrative, social-culturale si industriale.
Energia termica distribuita in judet in anul 2006 a fost de 575,039 gigacalorii, din care
537,146 gigacalorii pentru uz casnic.
Deoarece reteaua de termoficare este foarte veche si genereaza pierderi platite de catre
populatie, in ultima perioada de timp numarul de locuinte ce utilizeaza sisteme proprii de incalzire a
crescut continuu, in defavoarea celor racordate la sistemele centralizate. Posibilitatea de utilizare a
unor statii independente de incalzire este in directa dependenta de reteaua de gaz.
De asemenea, un numar mare de imobile au incalzirea si prepararea apei calde menajere
asigurata prin sobe de teracota pe baza de gaze naturale sau combustibil solid respectiv boilere.
Potrivit O.U.G. 63/ 1998 privind energia electrica si termica, consiliile judetene coordoneaza
activitatea de furnizare a energiei si a combustibililor pentru intreg teritoriul judetului, in timp ce
consiliile locale planifica, organizeaza si finanteaza impreuna cu celelalte organisme abilitate
furnizarea energiei termice, electrice si a combustibililor pe teritoriul localitatilor.
Judetul Dolj se alimenteaza cu energie electrica din reteaua nationala prin intermediul
statiilor de transformare de 110/20/6 kV care au caracter mixt, dar si de la CET I Isalnita si CET II
Craiova ce produc energie electrica pe care o evacueaza in sistemul energetic national prin retele
de inalta tensiune aeriene (LEA 110 si 220 kV), precum si la CET Calafat si centralele termice
proprii pentru Platforma Industriala Podari si Platforma Industriala Filiasi. In prezent in exploatare
sunt 11 statii de transformare al caror amplasament este situat in centrul de greutate al consumului
de putere electrica.
Consumul brut de energie
Judet / Total
Carbune
Regiune
Dolj
6821135
Pacura
3864
Gaze naturale
140543
Energie
electrica Gwh
16100
Pe baza rezultatelor recensamantului populatiei efectuat in 2002, situatia locuintelor

racordate la reteaua de energie electrica este urmatoarea:
Unitate
teritoriala
Dolj
Total regiune
Romania
Total locuinte
ce sunt dotate
cu instalatie
electrica
265072
868520
7809356
% din
total
locuinte
Din care:
Municipalitati
si orase
% din
total
Locuinte
Comune si
orase
% din
total
locuinte
97,3
95.5
96.2
123682
356397
4200595
98,8
-
141390
512123
3608761
96,1
-
Sursa: Recensamantul Populatiei si Locuintelor, 2002
Sectorul energetic este reprezentat de SC ELECTRICA Oltenia SA.

Filiala Electrica Oltenia este cea mai mare filiala de distributie si furnizare a energiei electrice
din cele opt societati regionale de distributie si furnizare a energiei electrice din Romania, cu sediul
central in Craiova si are teritoriul de servicii pentru distributia de energie electrica in sudul

Pagina 69
Romaniei, respectiv in judetele Arges, Dolj, Gorj, Olt, Mehedinti, Teleorman si Valcea, avand 7
sucursale teritoriale.
Reteaua de distributie a energiei electrice a Societatii este de 52.716 km si deserveste o
zona de 41.828 km2 fiind interconectata la reteaua de transport de inalta tensiune a tarii si la
celelalte retele de distributie din Romania.
Consumul de energie electrica a fost in descrestere in ultima decada, in special pentru
tensiunea de voltaj mediu si inalt, ca rezultat al reducerii activitatilor industriale.
In programul S.C. ELECTRICA S.A. sunt cuprinse localitatile care necesita extinderi de
retele electrice dar se urmareaste si imbunatatirea serviciilor de gospodarie comunala prin
contorizarea consumurilor de energie termica la nivel de bransament.
Infrastructura de distributie a gazelor naturale este intr-o continua extindere conectand la
retelele regionale si zonale noi localitati - dintre care primele sunt vizate localitatile urbane.
Prezenta acestei categorii de energie in cadrul mediului urban dar mai ales in cadrul celui rural
este o expresie a gradului de civilizatie si ofera o crestere a calitatii vietii. Pe de alta parte prezenta
gazului in consumul casnic a permis implementarea in cadrul locuintelor a incalzirii centralizate pe
baza de microcentrale care au dus la cresterea confortului de locuire si in mediul rural. De
asemenea, prezenta gazului ca sursa de energie a dus la stoparea taierii padurilor pentru lemn de
foc si totodata la refacerea intr-o oarecare masura a ecosistemelor forestiere.
La nivelul anului 2006 s-au livrat in judetul Dolj 259mii m gaze naturale, din care 50 mii m
pentru consum casnic.
Lungimea totala a retelelor de distributie la nivel de judet la sfarsitul anului 2006 era de
564.1km, din care 86.4% in mediu urban (Craiova si Filiasi) si 13.6 in mediul rural (comunele
Carcea, Cosoveni, Isalnita, Melinesti, Mischii si Pielesti).
2.3.3
Gestiunea deseurilor
Reziduurile de orice fel, rezultate din multiplele activitati umane, constituie o problema de o
deosebita actualitate datorita atat cresterii continue a cantitatilor si felurilor acestora care prin
degradare si infestare in mediul natural prezinta un pericol pentru mediul inconjurator si sanatatea
populatiei cat si insemnatelor cantitati de materii prime, materiale refolosibile si energie care pot
fi recuperate si reintroduse in circuitul economic.
Din punct de vedere al naturii si locurilor de producere, deseurile se clasifica dupa mai multe
criterii: dupa provenienta, dupa compozitie, dupa caracteristicile principale de tratare si dupa
posibilitatile de refolosire. Generarea de deseuri este dependenta de obiceiurile consumatorului
local, de conditiile generale de trai si de tipul de industrie si comert.
Calitatea si cantitatea reziduurilor menajere constituie factori esentiali ce determina alegerea
procedeelor optime pentru neutralizarea si valorificarea lor.
2.3.3.1 Deseuri municipale si asimilabile

Deseurile municipale si asimilabile celor menajere sunt deseurile menajere generate in
gospodariile populatiei, in unitati economico-sociale, deseurile din piete si gradini, deseurile
stradale, deseurile din constructii si demolari si namolurile de la statiile de epurare ale apelor uzate
orasenesti.
Gestionarea deseurilor municipale (colectare, transport, valorificare si eliminare) este
realizata prin intermediul firmelor de salubritate si a serviciilor specializate ale primariilor locale.
Conform situatiilor Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de
Utilitati Publice (ANRSC), la nivelul lunii octombrie 2007 in jud. Dolj exista doar o societate
autorizata pentru servicii de salubrizare: Serviciul Public de Salubritate Craiova, restul localitatilor
urbane fiind deservite de cate un serviciu propriu specializat organizat in cadrul Primariilor. Este
cazul municipiilor: Bailesti si Calafat si al oraselor: Filiasi, Segarcea, Dabuleni si Bechet.
Pagina 70
Procentul de populatie care este deservit in mod regulat de servicii de colectare a

deseurilor este planificat sa creasca pana la 84% din totalul cantitatii de deseuri generate in 2013.
In prezent, deseurile municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare inainte de
eliminarea finala prin depozitare, cu exceptia compactarii realizate cu utilaje moderne de transport
respectiv autocompactoare.
Deseurile municipale nu sunt colectate selectiv in vederea valorificarii materialelor reciclabile
(hartie, carton, sticla, metale, materiale plastice), decat intr-o foarte mica masura - sistemul de
colectare selective este disponibil in primul rand pentru ambalajele PET si hartie. Se poate afirma
ca aproximativ 40% din componentele deseurilor municipale reprezinta materiale reciclabile, din
care aproximativ 20% au mari sanse de recuperare, nefiind contaminate. Deseurile municipale se
elimina prin depozitare, pierzandu-se astfel mari cantitati de materii prime secundare si resurse
energetice.
Eliminarea finala a deseurilor municipale se face prin depozitare, deoarece la nivelul
judetului nu exista un incinerator autorizat destinat incinerarii deseurilor municipale.
Depozitele de deseuri urbane sunt prezentate in tabelul urmator - majoritatea depozitelor
neecologice urmeaza a fi inchise pina in anul 2017 conform calendarului stabilit prin H.G.
nr.349/2005:
Nr.
Depozite
Localizare
Crt. deseuri urbane
Tip
Craiova
Mofleni
ne-ecologica
Craiova
ecologica
Mofleni
(SC ECO
SUD SRL)
Bailesti
Calafat
5
6
7
8
No
Suprafata
Totala
(ha)
Capacitatetotala Grad de
umplere
proiectata
(m)
Stare
functionare
Data
inchidere
Tip deseuri
36
3,000,000
90%
sistata activitatea
in 2005
2005
urban
suprafata
proiectata
32.4 ha; prima
celula=1.8ha
4,500,000
1 celula in uz
incepand din
2006
urban
ne-ecologica
10
650,000
90%
in uz
urban
Calafat
ne-ecologica
150,000
90%
in uz
unul dintre
depozite va
fi inchis in
2008
2010
Filiasi
Filiasi
ne-ecologica
300,000
90%
in uz
2017
Segarcea
Dabuleni
Bechet
Segarcea ne-ecologica
Dabuleni ne-ecologica
Bechet
ne-ecologica
4
1
1
2
-
70,000
-
90%
-
in uz
in uz
in uz
2015
-
mixt: urban,
industrial
mixt: urban,
industrial
urban
urban
urban
Sursa: PLAM 2006, proiect; Raportul privind starea mediului 2006; Consiliul Judetean Dolj - DirectiaUrbanism,
Compartiment Mediu
Statiile de transfer propuse la nivel judetean sunt mentionate in tabelul urmator:

Pagina 71
Locatie
Utilizatori
Obiectul
investitiei
nr.
Stadiu
Calafat
Calafat
statie
deseuri
transfer
Realizare Studiu de
Fezabilitate
Bailesti
Bailesti
Goicea
Goicea,
Giurgita,
Macesu
de
Sus,
Macesu de Jos, Catane,
Barca, Carna, Gighera,
Bistret
Poiana Mare
statie
transfer
deseuri
Statie
transfer,
depozitare finala
la
depozitul
ecologic de la
Mofleni
statie
transfer;
inchidere
depozite
necontrolate;
Realizare Studiu de
Fezabilitate
investitie in derulare
-finantata
prin
programul
Phare
2004.
Poiana
Mare
investitie in derulare
-finantata
prin
programul
Phare
2004.
Sursa: Consiliul Judetean Dolj - DirectiaUrbanism, Compartiment Mediu
2.3.3.2 Deseuri industriale

Gestiunea deeurilor industriale cade in sarcina producatorilor acestora. Agenii economici din a
caror activitate rezulta cantitai importante de deseuri industriale dein depozite in scopul depunerii
acestora.
Unele depozite industriale existente in judetul Dolj dispun de amenajari pentru protecia factorilor
de mediu, insa de cele mai multe ori acestea sunt precare, limitndu-se la foraje de urmarire,
canale de garda, drenuri.
Depozite de deseuri industriale in jud. Dolj:
nr.
crt.
1
2
Societate
SNP
PETROMCraiova
branch
S.C. Celule
Electrice
Bailesti
SNP
PETROMCombinat
Doljchim
SNP
PETROMCombinat
Doljchim
SNP
PETROMCombinat
Doljchim
SNP
PETROMCombinat
Doljchim
Localizare
Tip
No
Suprafata
Totala
(ha)
Stare
functionare
Data
inchidere
Tip deseuri industriale

nepericuloase
Craiova
namoluri
petroliere
ecologic
0.305
in uz
Bailesti
neecologic
0.032
in uz
16.07.2009
Craiova
ecologic
in uz
deseuri
nepericuloase
batal ape
fosfoamoniacale
Craiova
in
conservare
Craiova
Craiova
36
dezafectat
blataluri slam
carbid
dezafectat
halda
carbonat de Ca

Pagina 72
nr.
crt.
Societate
CET I Isalnita
7
CET I Isalnita
Localizare
Tip
No
Isalnita
mal drept
Jiu
Isalnita
mal stg Jiu
neecologic
1
170
136
in uz, grd
umpelere
100%
in uz, grd
umpelere
100%
120
3 celule din
care: 2 in uz
si 1 inchisa
Simnic
neecologic
Stare
functionare
neecologic
8
CET II Simnic
Suprafata
Totala
(ha)
Data
inchidere

nepericuloase
2009
zgura si
cenusa
2009
zgura si
cenusa
2009
zgura si
cenusa
Sursa: PLAM 2006 - proiect; Raportul privind starea mediului 2006;
2.3.3.3 Deseuri periculoase

In ceea ce priveste gestiunea deeurilor periculoase, principalele probleme provin din lipsa unui
sistem corespunzator de eliminare a acestora.
Majoritatea depozitelor existente nu dispun de dotarile necesare pentru protecia factorilor de
mediu conform standardelor de mediu in vigoare.
In judetul Dolj exista o serie de substante toxice si periculoase unele din ele fiind stocate din anii
anteriori, care nu se mai produc la ora actuala dar pentru care nu exista solutii de neutralizare. De
exemplu, SC Doljchim SA detine in magazii speciale, inchise, stocate in butoaie metalice si de
PVC: catalizatori de zinc, catalizatori de cobalt-molibden, catalizatori de nichel, de fier-crom si
catalizatori de vanadiu, rezultate din procesele de productie a amoniacului si metanolului.
Societatea urmeaza sa contacteze firme specializate in vederea eliminarii acestora.
De asemenea, in judet exista agenti economici ce detin echipamente in a caror
componenta intra uleiuri cu continut de PCB si PCT: SC Termoelectrica SA Sucursala
Electrocentralei Craiova Uzina Electrica I si II, SC Petrom Service SA Bucuresti Sucursala
Craiova Combinatul Doljchim, SC MAT SA Craiova, SC Tufon SA Craiova, SC Reloc SA
Craiova, SC Electroputere SA Craiova.
Eliminarea acestor compusi desemnati se face in incineratoare autorizate: SC PRO AIR CLEAN
Timisoara, SC GUARDIAN SRL Craiova, SC SETCAR SA Braila.
Depozite de deseuri periculoase in judetul Dolj:
nr.
crt.
Societate
Localizare
depozit
administrat de
SC
DAEWOO
SA
zn
industriala
din
N
Craiova, 13
km pana la
oras
in
incinta
combinatului
Tip
No
Suprafata
Totala
(ha)
Capacitate
totala
proiectata
(m)
10
SC Doljchim SA
Craiova
11
12
SC TMC Filiasi
Filiasi- zona
industriala
ecologic
5000
2180
deseuri
periculoase:
slamuri si namoluri
deseuri
periculoase: Trioxid
de Arsen
deseuri
periculoase: PCB
Sursa: PLAM 2006 - proiect;

Pagina 73
2.3.3.4 Deseuri generate de activitati medicale

Din activitatea medicala rezulta anual cantitati semnificative de deseuri periculoase.
Pentru gestionarea deseurilor medicale responsabilitatea revine spitalelor care trebuie sa
intreprinda masuri pentru minimizarea cantitatii totale a deseurilor periculoase. La nivelul anului
2006, a rezultat o cantitate de 214,536 tone deseuri generate de spitale care au fost incinerate in
crematoriile vechi ale spitalelor (conform Planului de Implementare a Directivei 2000/76/CE privind
incinerarea deseurilor trebuie inchise etapizat pana la sfarsitul anului 2007) si la incineratorul SC
GUARDIAN SRL Craiova.
2.3.3.5 Namoluri
In ceea ce priveste situatia namolurilor provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti si
industriale - din datele existente, caracteristicile si calitatea namolului rezultat nu indeplinesc
conditiile de utilizare in agricultura. Cum alta metoda de eliminare nu este disponibila la acest
moment, eliminarea pe depozitele de deseuri nepericuloase este singura solutie.
Referitor la cantitatea de namoluri rezultata anual de la statiile de tratare a apei si epurare,
singurele date disponibile sunt pentru Statia de tratare a apei de la Isalnita, unde cantitatea de
namol produsa in cursul anului 2006 a fost de 2800 tone/an.
Din punct de vedere al namolurilor industriale - pe teritoriul judetului Dolj s-au identificat un
numar de 7 societati industriale care detin statii de epurare industriale (decantoare) de unde a
rezultat o cantitate de 9274,23 tone namol mixt la nivelul anului 2005 (conform Raportului privind
starea mediului 2006) din care substanta uscata 132 tone.
2.3.4
Telecomunicatii
Telecomunicatiile reprezinta un domeniu care a inregistrat progrese remarcabile in ultima
perioada. Accesibilitatea acestor mijloace de comunicare moderna difera insa foarte mult de la o
regiune la alta, sau de la oras la sat.
In momentul de fata cel mai raspandit sistem de telecomunicatii este telefonia prin cablu.
Teritoriul judetului este strabatut de o retea ampla de telecomunicatii, municipiul Craiova
reprezentand un nod important in reteaua nationala de telecomunicatii atat la nivel national cat si la
nivel international.
Desi reteaua de telefonie fixa se modernizeaza, numarul abonatilor in judetul Dolj scade
anual. Astfel, daca in perioada 2000-2006 numarul abonatilor a inregistrat un maxim in anul 2004
de 129405, pana in anul 2006 acest indicator a ajuns la 85207.
Diminuarea interesului fata de retelele de telefonie fixa se datoreaza in mare masura
ascensiunii puternice a infrastructurii de telefonie mobila. Retelele amplasate asigura o acoperire
buna pentru zonele urbane si periurbane. Cei patru operatori majori ce opereaza la nivel judetean
(ca si la nivel national) sunt: Orange, Vodafone, Zapp Mobile si Cosmote.

Pagina 74
2.4
2.4.1
EVALUAREA SOCIO-ECONOMICA
Profilul Socio-Economic al Romaniei
2.4.1.1 Populatia
Fiind o tara de dimensiuni medii, cu un teritoriu de 238,391 km si o populatie de 21,565,119
locuitori in anul 2007, densitatea medie a populatiei in Romania este de 90.4 locuitori/km.
La ultimul recensamant, care a avut loc in martie 2002, populatia Romaniei a fost estimata la
21,698,181 locuitori, ceea ce reprezinta o scadere de 4.9% fata de 1992. In perioada 2000-2007
populatia totala a scazut de la 22.5 milioane la 21.5 milioane. Scaderea demografica din ultimii ani
a fost determinata atat de sporul natural negativ, cat si de soldul negativ al migratiei externe.
Populatia stabila pe regiuni de dezvoltare la 1 ianuarie 2000-2007
numar persoane
Regiuni de
dezvoltare
Anul
2000
Anul
2001
Anul
2002
Anul
2003
Anul
2004
Anul
2005
Anul
2006
Anul
2007
TOTAL
Romania
22455485
22430457
21833483
21772774
21711252
21658528
21610213
21565119
Regiunea
NORD-EST
3820101
3831216
3743950
3746330
3742868
3735512
3734946
3727910
2872007
2863406
2855044
2849959
2843624
2834335
3383573
3368615
3350248
3338195
3321392
3304840
2348337
2336018
2325020
2313903
2301833
2285733
1958035
1951518
1943025
1935094
1929158
1926707
2762565
2750406
2743281
2742676
2729181
2729256
2551234
2548331
2543512
2533421
2534378
2524176
2213782
2208150
2208254
2209768
2215701
2232162
Regiunea
2936219
2934890
SUD-EST
Regiunea
SUD3471322
3467375
MUNTENIA
Regiunea
SUD-VEST
2403632
2399333
OLTENIA
Regiunea
2044570
2037766
VEST
Regiunea
NORD2849982
2844430
VEST
Regiunea
2644115
2642475
CENTRU
Regiunea
BUCURESTI 2285544
2272972
- ILFOV
Sursa: Institutul National de Statistica
In conditiile unei scaderi drastice a natalitatii (de la 13.6 nascuti vii la 1000 de locuitori in anul
1990, la 10.2 in anul 2006) si a unei cresteri semnificative a mortalitatii (de la 10.6 decese la
1000 locuitori in 1990, la 12 in 2006), sporul natural al populatiei a scazut in mod accentuat de la
2.9 in 1990 la 2.5 in 1996. Acest deficit s-a mai atenuat pana in anul 1999, ajungand la 1.4
la 1000 locuitori, dar ulterior s-a evidentiat o noua scadere, pana la 2.5 la 1000 locuitori in anul
2003 si -1.8 in anul 2006.
Schimbarile in fluxurile migratorii au constituit, pe langa sporul natural negativ, cea de-a doua
cauza care a influentat actualele structuri ale populatiei Romaniei. In special migratia unor categorii

Pagina 75
importante din populatia Romaniei (cu precadere populatia inalt calificata si pregatita) s-a
intensificat.
Migratia externa a fost unul din factorii care au contribuit la scaderea numerica a populatiei,
generand un sold negativ insemnat. Dupa explozia fluxului migratiei externe din 1990, numarul
emigrantilor a scazut treptat pana la cifre nesemnificative (8154 persoane in anul 2002, de 12 ori
mai putin decat in 1990). Eliminarea vizelor pentru spatiul Schengen incepand cu 1 ianuarie 2002
a determinat insa cresterea din nou a numarului de emigranti.
Migratia internationala determinata de schimbarea domiciliului
1990
1995
2000
Imigranti
n.a.
n.a.
11024
Emigranti
96929
25675
14753
Sold
n.a.
n.a.
-3729
2002
6582
8154
-1572
2003
3267
10673
-7406
2004
2987
13082
-10095
numar persoane
2005
2006
3704
7714
10938
14197
-7234
-6483
In prezent, fenomenul migratiei externe definitive de la inceputul anilor 90 a fost inlocuit cu o

migratie externa temporara, fara schimbarea rezidentei, avand motivatie economica. Numarul
estimat al romanilor care lucreaza in strainatate este intre 900,000 si 1.8 milioane (intre 5 si 10 la
suta din populatia adulta). Aproximativ 12 la suta din familiile romanesti au cel putin un membru
care lucreaza in strainatate. (Sursa: Strategia BERD pentru Romania, 2005).
O situatie ingrijoratoare o reprezinta cresterea continua a migratiei externe a populatiei inalt
calificate si pregatite. Romania se confrunta din ce in ce mai mult cu asa-numitul fenomen al
migratiei creierelor.
Migratia interna
Declinul economic general al tarii, in special cel industrial, a generat un tip nou de migratie: din
mediul urban catre mediul rural, necunoscut in tarile Europei Occidentale. Daca in anul 1990 fluxul
migrator rural-urban a fost maxim ca urmare a eliminarii restrictiilor privind stabilirea resedintei in
anumite orase, dupa aceasta data, sensul fluxului migrator al populatiei s-a schimbat treptat.
Evolutia somajului urban, cresterea costului vietii in marile orase, restituirea terenurilor agricole
prin Legea nr. 18/1991, au fost printre principalii factori care au favorizat cresterea ponderii celor
plecati din mediul urban in rural. Migratia interna s-a accentuat in perioada 2000-2006, crescand
de la 244.5 mii persoane la 334 mii persoane, iar fluxurile migratorii au inregistrat un sold negativ
in mediul urban si pozitiv in mediul rural.
Migratia interna, pe medii
Sositi
Anul
Total
In urban
2000
244507
105614
2001
284332
148066
2002
320819
154801
2003
331747
167395
2004
369892
174447
2005
272604
136840
2006
334025
176100
In rural
Total
138893
136266
166018
164352
195445
135765
157925
244507
284332
320819
331747
369892
272604
334025
Plecati
Din
urban
140552
157556
179474
190880
214001
157377
194749
numar persoane
Sold
Din rural
Urban
Rural
103955
126776
141322
140867
155891
115227
139276
-34938
-9490
-24696
-23485
-39554
-20537
-18649
34938
9490
24696
23485
39554
20537
18649
Migratia interregionala a prezentat particularitati determinate de specificul evolutiilor economice

regionale. Regiunile Vest si Nord-Vest sunt singurele regiuni, in afara de regiunea Bucuresti-Ilfov,
care au inregistrat in 2007 un sold pozitiv al fluxului migratoriu. Fenomenul poate fi explicat prin
Pagina 76
atractia din ce in ce mai mare exercitata de aceste regiuni ca urmare a vecinatatii directe sau
apropierii de granita cu un alt stat membru al UE (Ungaria) si dezvoltarii centrelor urbane sub
influenta europeana. Soldul majoritar negativ al fluxurilor migratorii in celelalte regiuni de
dezvoltare demonstreaza inca o data cresterea migratiei externe a populatiei. Cea mai mare
crestere a soldului migratoriu a fost in regiunea Bucuresti (10,269 persoane in 2006).
Soldul schimbarilor de domiciliu pe regiuni de dezvoltare, anii 2000-2007
Regiuni de dezvoltare si judete
Anul
2000
Regiunea NORD-EST
-1247
Regiunea SUD-EST
-503
Regiunea SUD-MUNTENIA
2038
Regiunea SUD-VEST OLTENIA
576
Regiunea VEST
1934
Regiunea NORD-VEST
-1205
Regiunea CENTRU
-18
Regiunea BUCURESTI - ILFOV
-1575
Anul
2001
-3592
-545
-3282
-843
3471
-2414
1099
6106
Anul
2002
-3883
-645
-896
-324
2325
-1394
441
4376
Anul
2003
-4735
-1470
-2161
-1752
3190
-1646
191
8383
numar persoane
Anul
2004
-5546
-802
-1673
-753
2494
-799
92
6987
Anul
2005
-3720
-876
-1184
-680
1789
-316
191
4796
Anul
2006
-6934
-2797
-2025
-3364
4196
730
-75
10269
Fluxurile migratiei interne joaca un rol important in configuratia tipologiilor demografice regionale.
Reducerea migratiei pe distante lungi in favoarea celei pe distante scurte, in crestere, a facut ca
migratia intrajudeteana sa depaseasca semnificativ migratia interjudeteana.
Structura populatiei
Comparativ cu recensamantul din 1992, recensamantul din anul 2002 a evidentiat mentinerea
preponderentei populatiei urbane a tarii (52.7% la 18 martie 2002, data recensamantului). Daca
populatia urbana s-a redus in perioada dintre cele doua recensaminte cu un ritm mediu anual de 0.8%, pentru populatia rurala ritmul mediu de scadere a fost de numai -0.2%, diminuandu-se astfel
decalajul procentual intre cele doua medii. Se asista in prezent, la o temporizare a procesului de
urbanizare.
Populatia, pe medii la 1 ianuarie 2000-2007
Numarul locuitorilor
Total
Urban
Rural
2000
22455485
12297122
10158363
2001
22430457
12256140
10174317
2002
21833483
11638459
10195024
2003
21772774
11622258
10150516
2004
21711252
11643422
10067830
2005
21658528
11901033
9757495
2006
21610213
11926178
9684035
2007
21565119
11914343
9650776
Anul
In procente fata de total

Urban
Rural
54.8
45.2
54.6
45.4
53.3
46.7
53.4
46.6
53.6
46.4
54.9
45.1
55.2
44.8
55.2
44.8
La inceputul anului 2007, populatia rurala a Romaniei era de 9,650,776 locuitori, reprezentand
44.8% din totalul populatiei, ceea ce constituie unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa.
Aproape 60% din populatia de peste 60 de ani traieste in mediul rural, iar in zonele rurale locuitorii
in varsta reprezinta peste 24%.
Structura populatiei pe grupe de varsta a inregistrat modificari importante, in primul rand ca rezultat
al scaderii continue a natalitatii incepand cu anii 90. Piramida varstelor pentru populatia Romaniei
Pagina 77
in perioada 1990-2006 evidentiaza un proces lent dar continuu de imbatranire a populatiei. In

aceste conditii, se inregistreaza o crestere a "presiunii" populatiei varstnice asupra populatiei
adulte - potential active, implicit asupra unor importante sisteme din societate (sanatate, asistenta
sociala, bugetul asigurarilor sociale), cu implicatii pentru politica economica si sociala. Populatia
sub 15 ani este in continua scadere, fiind la 1 ianuarie 2007 de 15.4%, fata de 23.7% in 1990, in
timp ce populatia de 65 ani si peste a crescut de la 10.3% la 14.9%.
Populatia stabila la 1 ianuarie pe grupe de varsta
Grupe
de
varsta
Total
Sub 15
ani
%
din total
15-24
ani
%
din total
25-34
ani
%
din total
35-44
ani
%
din total
45-54
ani
%
din total
55-64
ani
%
din total
peste
65 ani
%
din total
numar persoane
Anul
1990
Anul
1995
Anul
2000
Anul
2003
Anul
2004
Anul
2005
Anul
2006
Anul
2007
23211395
22712394
22455485
21772774
21711252
21658528
21610213
21565119
5508479
4730569
4159567
3707884
3566217
3436814
3359795
3318388
23.7%
20.8%
18.5%
17.0%
16.4%
15.9%
15.5%
15.4%
3802972
3790536
3648182
3397574
3381705
3363085
3294959
3215616
16.4%
16.7%
16.2%
15.6%
15.6%
15.5%
15.2%
14.9%
3173565
3126532
3571269
3583784
3504483
3471797
3466321
3464658
13.7%
13.8%
15.9%
16.5%
16.1%
16.0%
16.0%
16.1%
3085993
3293101
2941578
2763500
2881044
2963181
3030119
3092513
13.3%
14.5%
13.1%
12.7%
13.3%
13.7%
14.0%
14.3%
2681273
2488233
2843112
3064610
3092464
3054098
3013837
2965241
11.6%
11.0%
12.7%
14.1%
14.2%
14.1%
13.9%
13.8%
2575678
2595259
2330366
2165891
2152343
2194574
2247022
2305136
11.1%
11.4%
10.4%
9.9%
9.9%
10.1%
10.4%
10.7%
2383435
2688164
2961411
3089531
3132996
3174979
3198160
3203567
10.3%
11.8%
13.2%
14.2%
14.4%
14.7%
14.8%
14.9%
Sursa: Prelucrare date Institutul National de Statistica
In ceea ce priveste structura populatiei pe sexe, in ultimii cinci ani, ponderea femeilor si ponderea
barbatilor in totalul populatiei s-a stabilizat in jurul cifrei de 51.2% femei, respectiv 48.8% barbati.
2.4.1.2 Organizarea administrativa a teritoriului
Din punct de vedere administrativ-teritorial, Romania cuprinde 320 orase (din care 103 municipii) si
2,854 de comune (la 31 decembrie 2006). Municipiile, orasele si comunele sunt grupate in 41 de
judete care, impreuna cu capitala tarii, municipiul Bucuresti, corespund nivelului statistic NUTS III.

Pagina 78
Organizarea administrativa a teritoriului pe regiuni de dezvoltare, anul 2006
TOTAL
Regiunea NORD-EST
Regiunea SUD-EST
Regiunea SUD-MUNTENIA
Regiunea SUD-VEST OLTENIA
Regiunea VEST
Regiunea NORD-VEST
Regiunea CENTRU
Suprafata
totala
(hectare)
23839071
3684983
3576170
3445299
2921169
3203317
3416046
3409972
Densitatea*
populatiei
(loc/kmp)
90.5
101.3
79.4
96.1
78.5
60.2
79.9
74.2
Regiunea BUCURESTI - ILFOV
182115
1218.8
Regiuni de dezvoltare si judete
Municipii
(numar)
Orase
(numar)
Comune
(numar)
Sate
(numar)
103
17
11
16
11
12
15
20
217
29
24
32
29
30
28
37
2854
505
354
519
408
278
401
357
12951
2414
1447
2019
2066
1327
1799
1788
32
91
*la 1 iulie 2006

Mai mult de jumatate din cele 320 orase ale Romaniei (66%) au o populatie sub 20,000 locuitori si,
in general, depind de o singura activitate economica, in special industriala. Un numar de 25 de
municipii au o populatie de peste 100,000 de locuitori.
2.4.1.3 Cresterea economica
Romania se afla in prezent in al optulea an de crestere economica continua, ritmurile anuale de
circa 5%, incepand cu 2001, asigurand reducerea graduala a decalajelor fata de tarile Uniunii
Europene. Daca in anul 2000 cresterea reala a PIB a fost de numai 1.8%, in perioada 2001-2004
ritmul mediu de crestere a fost de 6.1%, iar in 2004 s-a inregistrat o crestere economica de 8.3 %.
In anul 2005 cresterea economica a fost de 4.1%, urmata de 7.7% in 2006. Principalul factor de
crestere economica a ramas consumul gospodariilor, iar majorarea importurilor, ca sursa a
acoperirii cererii, s-a accentuat.
Produsul intern brut (PIB) 1998-2006, in preturi curente
Anii
1998
1999
2000
PIB
37,3
54,5
80,3
Romania
2001
2002
2003
2004
mld. Lei RON

2005
2006
116,7
151,4
197,6
246,4
288,0
342,4

Pagina 79
EVOLUTIAPRODUSULUIINTERNBRUTREAL
GROSSDOMESTICPRODUCTCHANGEINREALTERMS
10.0%
8.0%
8.3%
6.0%
5.7%
4.0%
5.1%
5.2%
2002
2003
7.7%
4.1%
2.0%
0.0%
2.1%
1.2%
2.0%
1998
4.0%
4.8%
1999
2000
2001
2004
2005
2006
6.0%
Modificariprocentualefatadeanulprecedent/
Change inpercentage frompreviousyear
Sursa: Comisia Nationala de Prognoza, pe baza datelor Institutului National de Statistica
O evolutie pozitiva a fost inregistrata si de indicatorul PIB/loc., care a crescut de la 1795.3 euro in
anul 2000 la 2805.7 euro in anul 2004, respectiv 4501.1 euro in 2006.
PIB pe locuitor anii 2000-2006, in preturi curente
PIB/loc. -lei*
*Lei, lei RON (incepand cu 2005);

Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
35,826,421
52,109,359
69,500,586
90,903,123
113,719,863
13,320.84
15,864.17
2,420.5
2,805.7
3,676.3
4,501.1
37,555.87
40,532.11
3.6234
3.5245
1,795.3
2,002.1
2,223.6
PIB/loc. -euro
Curs schimb
mediu BNR
19,955.75
26,026.89
31,255.25
leu/euro
Sursa: Prelucrare date Institutul National de Statistica
In structura, contributia ramurilor la crearea produsului intern brut releva o imbunatatire a starii de
proportionalitate, dar si o evolutie catre structurile moderne, caracteristice economiilor dezvoltate.
Semnificativ este faptul ca, datorita reformelor structurale, economia romaneasca are in prezent
capacitatea de a raspunde rapid cerintelor pietei, valorificand in timp real oportunitatile mediului
economic international. Astfel, cresterea economica din perioada 2000-2006 cu 41.9% s-a datorat
mentinerii la cote ridicate a activitatii industriale si de constructii, dar si revigorarii serviciilor.
Structura PIB pe ramuri, anii 2000-2006, in preturi curente
-mld. Lei, mld. lei RON (incepand cu 2005)
Anul
2000
Anul
2001
Anul
2002
Anul
2003
Anul
2004
Anul
2005
Anul
2006
VAB Agricultura,
silvicultura,
piscicultura,
exploatare forestiera
VAB Industrie
89,014.5
156,179.2
173,076.0
228,492.6
310,438.8
24.4
27.5
219,479.7
323,046.8
426,098.0
494,896.7
607,949.1
69.4
81.9
VAB Constructii
39,287.1
62,333.7
87,889.0
114,830.6
VAB Total servicii

363,543.8
501,277.6
669,130.0
915,798.5
Impozite nete pe
92,448.0
124,849.7
158,560.0
221,629.7
produs
PIB - total
803,773.1 1,167,687.0 1,514,751.0 1,975,648.1
Sursa: Date Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza
146,487.1
18.3
24.0
1,134,883.8
142.4
169.9
264,929.1
33.7
39.1
2,464,687.9
288.0
342.4

Pagina 80
In perioada 2000-2004 s-au inregistrat ritmuri ridicate de crestere a VAB din agricultura, urmate de
scaderi semnificative in anii 2005 si 2006. Astfel, ponderea VAB din agricultura a crescut de la
11.1% in 2000 la 12.6% in 2004 (contribuind semnificativ la cresterea economica 2.6% in 2004),
dar a scazut in 2005 si 2006 din cauza inundatiilor. Contributia sectorului constructiilor in PIB si-a
mentinut insa trendul pozitiv, ponderea VAB din constructii urcand de la 4.9% in 2000 la 7% in
2006. Spre deosebire de sectorul serviciilor care si-a sporit constant ponderea VAB in PIB, de la
45.2% in 2000, la 49.6% in 2006, ponderea VAB din industrie a inregistrat o scadere constanta
intre 2002-2006.
Structura PIB pe ramuri, anii 2000-2006, in procente
%
Activitati si elemente componente
PIB
Anul
2000
Anul
2001
Anul
2002
Anul
2003
Anul
2004
Anul
2005
Anul
2006
Agricultura, silvicultura, piscicultura,

exploatare forestiera
11.1%
13.4%
11.4%
11.6%
12.6%
8.5%
8.0%
Industrie
27.3%
27.7%
28.1%
25.0%
24.7%
24.1%
23.9%
Constructii
4.9%
5.3%
5.8%
5.8%
5.9%
6.4%
7.0%
Total servicii
45.2%
42.9%
44.2%
46.4%
46.0%
49.4%
49.6%
Alte componente
11.5%
10.7%
10.5%
11.2%
10.7%
11.7%
11.4%
PIB - total (%)

100.0
100.0
100.0
100.0
100.0
100.0
100.0
In ceea ce priveste evolutia principalilor indicatori ce caracterizeaza utilizarea produsului intern

brut, se constata o crestere puternica a formarii brute de capital fix, atat prin constructii noi cat si
prin importuri de bunuri de capital realizate in vederea modernizarii si retehnologizarii capacitatilor
de productie. Structura exporturilor s-a modificat in timp in favoarea bunurilor de complexitate
inalta, insa deficitul balantei comerciale s-a accentuat. In 2006 exportul net a reprezentat -12,1%
din PIB, fata de -5,6% in anul 2000.
Utilizarea produsului intern brut, anii 2000-2006, in preturi curente
mld. Lei, mld. lei RON (incepand cu 2005)
Anul
Anul
Anul
Anul
2003
2004
2005
2006
1,692,333.5 2,101,552.6 252.43
300.95
Categorii de
cheltuieli
Consum final
Formarea bruta
a capitalului
Export
Anul
2000
692,532.8
Anul
2001
994,737.1
Anul
2002
1,272,692
156,491.1
263,448.3
328,397.1
431,668.7
586,430.3
65.40
82.94
264,186.5
389,147.3
536,771.2
685,839.5
885,548.8
94.87
110.90
Import
309,437.4
479,645.9
623,109.5
834,193.7
1,108,843.9
124.66
152.38
Export net
-45,250.8
-90,498.5
-86,338.3
-148,354.2
-223,295
-29.79
-41.48
288.04
342.41
Anul
2004
85.3%
Anul
2005
87.6%
%
Anul
2006
87.9%
23.8%
22.7%
24.2%
9.1%
100.0%
10.3%
100.0%
12.1%
100.0%
PIB
803,773.1 1,167,687 1,514,750.8 1,975,648.1 2,464,687.8
Utilizarea produsului intern brut, anii 2000-2006, in procente

Categoriide
Anul
Anul
Anul
Anul
cheltuieli
2000
2001
2002
2003
86.2%
85.2%
84.0%
85.7%
Consumfinal
Formareabrutaa
19.5%
22.6%
21.7%
21.8%
capitalului
5.6%
7.8%
5.7%
7.5%
Exportnet
PIB
100.0%
100.0%
100.0%
100.0%
Sursa: Prelucrare date Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza

Pagina 81
2.4.1.4 Inflatia
Dupa ce in anul 1997, in urma ultimei etape de liberalizari a preturilor, rata inflatiei a atins 151.4%,
incepand cu anul 2000, Romania a consemnat un proces sustinut de dezinflatie, ritmul de crestere
a preturilor de consum reducandu-se de la 40.7% in 2000 la 14.1% in 2003, 9.3% in 2004 si in
scadere la 4.9% in 2006.
151.4%
Ratainflatiei
INFLATIONRATE
61.7%
56.9%
54.8%
40.7%
40.6%
27.8%
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
30.3%
2001
17.8%
2002
14.1%
9.3%
8.6%
4.9%
2003
2004
2005
2006 aug2007
/aug2006
IPC;Dec./Dec.
5.0%
Sursa: Date Institutul National de Statistica
Cresterea preturilor in aceasta perioada a fost rezultatul actiunii unui complex de factori interni si
externi, cei mai importanti fiind: scumpirea materiilor prime importate (titei, gaze natural, grau) cu
efecte directe propagate asupra unor preturi de consum (energie, combustibili, transport);
accelerarea ritmului de crestere a costului mediu unitar cu forta de munca in industrie; devansarea,
in anul 2005, a calendarului de modificare a regimului accizelor convenit cu Uniunea Europeana;
socuri pe piata agroalimentara ca urmare a conditiilor meteorologice nefavorabile.
EvolutieIPC
145.0%
140.0%
135.0%
130.0%
125.0%
120.0%
115.0%
110.0%
105.0%
100.0%
EVOLUTIONOFCONSUMPTIONPRICEINDEX
dec2001
/dec2000
dec2002
/dec2001
dec2003
/dec2002
dec2004
/dec2003
dec2005
/dec2004
dec2006
/dec2005
aug2007
/aug2006
Total
130.3%
117.8%
114.1%
109.3%
108.6%
104.9%
105.0%
Totalmarfurialimentare/
Foodgoods
127.0%
115.8%
113.7%
107.4%
105.7%
101.1%
105.4%
Totalmarfurinealimentare/
Nonfoodgoods
131.4%
118.8%
114.3%
111.4%
109.8%
108.3%
104.1%
Totalservicii/Services
136.2%
121.0%
115.0%
108.7%
113.1%
105.1%
106.0%
Apa,canal,salubritate/
Water,wastewaterandsolidwaste
services
135.3%
140.5%
124.5%
121.9%
125.7%
121.4%

Pagina 82
Din perspective cererii, cresterea rapida a consumului efect al majorarii veniturilor disponibile ale
populatiei si extinderii ofertelor de finantare bancara si nebancara a creat un mediu permisiv de
propagare in preturi a tensiunilor accumulate la nivelul costurilor.
Potentialul inflationist al excedentului de cerere a fost insa partial atenuat de orientarea
consumatorilor catre importuri la preturi avantajoase, pe fondul aprecierii nominale a monedei
nationale si al trendului favorabil al preturilor externe ale produselor ne-energetice. La reducerea
ritmului de crestere a preturilor de consum a contribuit, de asemenea, intensificarea competitiei pe
segmentul de retail, ca urmare a extinderii operatorilor comerciali de mari dimensiuni, dar si
cresterea expunerii sectorului productiv la presiunea concurentiala externa.
2.4.1.5 Ocuparea si castigurile salariale

Populatia ocupata in 2006 a reprezentat 39.1% din totalul populatiei si 58.8% din populatia in
varstade munca, in crestere fata de 2005, cand procentele au fost de 38.8, respectiv 57.7.
Populatia ocupata, anii 2002 2006 (date la sfarsitul anului)
Anul
Populatiaocupata
2002
Populatiaocupatamiipersoane
8329
Procentdintotalulpopulatiei
38.2%
Procentdintotalpopulatieinvarstademunca(1564ani)
57.8%
Anul
2003
8305.5
38.2%
57.8%
Anul
Anul
2004
2005
8238.3 8390.4
38.0% 38.8%
57.9% 57.7%
Anul
2006
8435
39.1%
58.8%
Pe ramuri ale economiei, in 2005 serviciile au detinut cel mai mare procent al populatiei ocupate
(39%), devansand agricultura (31.9%). Industria a antrenat 23.5% din populatia ocupata, iar
sectorul constructiilor 5.5%, in crestere fata de anul 2000.
Structuraperamuriapopulatieiocupate
STRUCTUREOFEMPLOYEDPOPULATIONONECONOMICACTIVITIES
100%
80%
60%
40%
20%
31.9%
31.3%
5.0%
4.1%
28.6%
39.0%
5.5%
23.2%
23.5%
34.4%
41.4%
Anul1995
Anul2000
31.9%
0%
Anul2005
Agricultura/Agriculture
Industria/Industry
Constructii/Constructions
Totalservicii/Totalservices
In privinta distributiei ratei de ocupare a fortei de munca pe medii (rata de ocupare calculata ca
pondere a populatiei ocupate din grupa de varsta 15-64 ani in populatia totala din aceeasi grupa
Pagina 83
de varsta), se remarca in ultimii ani tendinta de apropiere a celor doua rate de ocupare (din mediul
urban, respectiv mediul rural), in jurul valorii de 50%.
Ratadeocuparepemedii
EMPLOYMENTRATEINURBAN/RURALAREA
58.0%
56.1%
56.0%
54.0%
52.0%
51.3%
55.2%
53.0%
52.3%
51.0%
50.4%
50.2%
50.0%
50.8%
51.0%
49.9%
48.0%
46.0%
52.6%
48.9%
47.3%
47.5%
Anul2002
Anul2003
49.8%
49.2%
Anul2006
TrimestrulI
2007
47.9%
44.0%
42.0%
Anul2004
Anul2005
Totalmedii/GeneralAverage
Urban
Rural
Distributia salariatilor pe ramuri ale economiei nationale in 2006 este urmatoarea: agricultura 2.9%,
industrie 35%, constructii 7.5%, comert si servicii 54.6%. In perioada 2001-2006 se remarca
cresterea poderii salariatilor din constructii si servicii in totalul numarului de salariati, pe fondul
scaderii ponderii numarului de salariati din sectorul agricol si industrial.
Numarul mediu al salariatilor pe activitati ale economiei nationale, anii 2001-2006
numar persoane, %
Activitati ale economiei
nationale
Total numar salariati
Anul 2001
4618988
Anul 2002
100.0%
4567820
Anul 2003
100.0%
4590876
100.0%
Agricultura, vanatoarea,
sivicultura, piscicultura
190860
4.1%
161105
3.5%
154385
3.4%
Industria
1900810
41.2%
1890690
41.4%
1848265
40.3%
Constructii
308999
6.7%
300572
6.6%
325406
7.1%
Comert si servicii
2218319
48.0%
2215453
48.5%
2262820
49.3%
Activitati ale economiei

nationale
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Total numar salariati
4468837
100.0%
4558910
100.0%
4667254
100.0%
Agricultura, vanatoarea,
sivicultura, piscicultura
145810
3.3%
146717
3.2%
136307
2.9%
Industria
1741331
39.0%
1672110
36.7%
1631574
35.0%
322547
Comert si servicii
2259149
7.2%
347734
7.6%
352081
7.5%
50.6%
2392349
52.5%
2547292
54.6%
Constructii

Pagina 84
Rata somajului a scazut gradual de la 11.8% in 1999 la 5.2% in 2006. In Bucuresti si judetul Ilfov sa iregistrat in mod constant cea mai scazuta rata a somajului, situandu-se la mai putin de jumatate
din rata nationala intre anii 2002-2006. O comparatie intre celelalte regiuni de dezvoltare arata ca
in 2006 cele mai scazute rate ale somajului au fost inregistrate in nord-vest (3.6%) si vest (4%), in
timp ce sud-vest Oltenia a avut cea mai ridicata rata a somajului (6.9%).
Rata somajului pe regiuni de dezvoltare, anii 1999-2006
Anul
1999
11.8
Anul
2000
10.5
Anul
2001
8.8
Anul
2002
8.4
Regiunea NORD-EST
14.9
13.2
10.6
10.8
7.8
6.8
6.1
Regiunea SUD-EST
Regiunea SUDMUNTENIA
Regiunea SUD-VEST
OLTENIA
Regiunea VEST
13.2
11.4
9.8
10
8.1
6.9
6.4
5.6
11.8
10.4
8.9
9.2
8.3
7.4
7.3
6.3
11.7
11.6
10.4
9.4
9.1
7.5
7.4
6.9
12.6
10.4
9.5
6.6
5.8
5.1
Regiunea NORD-VEST
10
Regiunea CENTRU
11
Regiunea BUCURESTI 6.9
ILFOV
Anul
2003
7.4
Anul
2004
6.3
%
Anul
2006
5.2
Regiuni de dezvoltare si
judete
ROMANIA
Anul
2005
5.9
8.5
6.8
6.8
5.4
4.2
3.6
10.3
8.6
8.3
7.8
7.3
6.2
5.8
4.7
3.3
2.8
2.8
2.4
2.3
Evolutiarateisomajului peregiunidedezvoltare
EVOLUTIONOFEMPLOYMENTRATE inregionsofdevelopment
18
16
Romania
14
RegiuneaNORDEST
Ratasomaj%
12
RegiuneaSUDEST
10
RegiuneaSUDMUNTENIA
RegiuneaSUDVESTOLTENIA
RegiuneaVEST
RegiuneaNORDVEST
RegiuneaCENTRU
RegiuneaBUCURESTI ILFOV
2006
2005
2004
2003
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1994
1993
1992
1991
Salariul mediu net in Romania a crescut continuu in termeni reali din 1999 pana in prezent, in
ultimii 4 ani (2002-2006) chiar cu rate de peste 10%. Totusi, salariile si veniturile in Romania
raman inca cu putin sub nivelul anului 1990.
Pagina 85
120
Indiciicastiguluisalariallunarreal /WAGEINDEXINREALTERMS(%)
100
80 100
60
81.5
40
70.8
58.9 59.1
66.5 72.7
56.2 58.4
57
59.4 62.4 63.9
70.8
78.3
89.5
97.4
20
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Andebaza/referenceyear1990
In 2006, salariul mediu net lunar la nivel national a fost de 866 lei noi. Cele mai mici castiguri
salariale sunt in piscicultura, urmata de hoteluri si restaurante, agricultura, si comert, in timp ce
cele mai ridicate castiguri se inregistreaza in sectorul intermedierilor financiare, administratia
publica si aparare si industria extractiva.
Castigul salarial nominal mediu net lunar pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune
CAEN, anii 2000-2006
Lei, lei RON (incepand cu 2005)
CAEN (activitati ale
economiei nationale sectiuni)
Total
Anul
2000
Anul
2001
Anul
2002
Anul
2003
Anul
2004
Anul
2005
Anul
2006
2139138
3019424
3789202
4839648
5986386
746
866
Agricultura
Silvicultura, exploatarea
forestiera si economia
vanatului
Pescuit si piscicultura
1532934
2155155
2735743
3435502
4456919
490
591
1956305
2656017
3193528
4836039
5888863
647
706
1345060
2128572
2327852
3023090
3795089
404
505
Industria
2229496
3116381
3835293
4867152
6000248
735
825
Industria extractiva
3676379
5244961
6685356
8204551
9746964
1246
1516
Industria prelucratoare
Energie electrica si
termica, gaze si apa
Constructii
1968253
2744475
3386155
4364014
5437094
653
731
3406634
4825591
5863807
7516409
9015358
1176
1348
1861422
2620690
3257856
4236699
5256697
628
710
Comert
1502294
2218504
2705850
3639758
4386558
575
651
Hoteluri si restaurante
1381068
2109541
2434081
3260266
4110215
455
534
Transporturi
2590861
3641880
4574100
5917788
7242636
836
951
Posta si telecomunicatii
3583359
5399580
7447389
9152771
10223900
1366
1412
Intermedieri financiare
Tranzactii imobiliare si
alte servicii
Administratie publica si
aparare
Invatamant
Sanatate si asistenta
sociala
Alte activitati ale
economiei nationale
5258061
7418638
9950653
12464690
15624873
2065
2260
2159136
2992819
3816358
4685301
5850682
720
831
3044988
4194757
5115510
6922734
8451531
1163
1575
2046107
2882399
3801292
4768977
6481023
829
1067
1768105
2624161
3194582
4126723
5206553
676
823
1899075
2590811
3430037
4278952
5375123
667
743

Pagina 86
2.4.1.6 Structura veniturilor si cheltuielilor pe gospodarii

In conformitate cu Institutul National de Statistica, in 2005 venitul mediu brut lunar pe gospodarie
era 1212,18 RON, veniturile banesti reprezentand 79,6% din total, iar veniturile in natura 20,4%. In
medie, castigurile salariale au reprezentat 47,3% din totalul veniturilor si 59,4% din veniturile
banesti.
Intre mediul urban si mediul rural diferentele sunt notabile. Venitul total mediu pentru o gospodarie
din mediul rural reprezinta 76,9% din venitul inregistrat de o gospodarie in mediul urban. Structura
veniturilor unei gospodarii inregistreaza de asemenea diferenta semnificative: daca in mediul urban
castigurile salariale reprezinta 61,1% din totalul veniturilor gospodariei, in mediul rural procentul
este de doar 24%. Veniturile in natura pentru o gospodarie din mediul rural reprezinta 35,2% din
totalul veniturilor sale, fata de 11,6% - procentul veniturilor in natura pentru o gospodarie in mediul
urban.
Veniturile totale medii lunare pe o gospodarie, pe categorii de venituri si pe medii, anii 2001-2005
Categorii de venituri, intrari de
bani si in natura
Venituri totale
Venituri banesti
din care:
-Salarii brute si alte drepturi
salariale
Venituri in natura

Anul
Anul
Anul
2003
2004
2005
Medii
Anul
2001
Anul
2002
Total medii
5217948
6585081
7950871
10857949
1212.18
Urban
5659500
7220255
8638805
11550244
1347.74
Rural
4666261
5781052
7119922
9985632
1036.47
Total medii
3884300
5018520
5957448
8229919
964.93
Urban
4994741
6414886
7669167
10132521
1191.5
Rural
2496881
3250944
3889878
5832569
671.27
Total medii
2341151
3052713
3559604
4840744
573.16
Urban
3463065
4506573
5301839
6953061
823.08
Rural
939398
1212359
1455172
2179144
249.23
Total medii
1333648
1566561
1993423
2628030
247.25
Urban
664759
805369
969638
1417723
156.24
Rural
2169380
2530108
3230044
4153063
365.2
Cheltuielile medii lunare pe gospodarie au fost in 2005 de 1149.33 RON, in crestere cu 14% fata
de anul 2004. Cheltuielile banesti au reprezentat 81.7% din totalul cheltuielilor unei gospodarii, iar
contravaloarea consumului din resurse proprii a fost 18.3% din total cheltuieli, in 2005 (in 2004
cheltuielile banesti au reprezentat 77.5% din totalul cheltuielilor unei gospodarii).
Diferentele intre mediul urban si mediul rural se mentin si la nivelul cheltuielilor pe
gospodarie. In 2005, o gospodarie din mediul urban a cheltuit cu 25.2% mai mult decat o
gospodarie din mediul rural. Procentul cheltuielilor banesti din totalul cheltuielilor unei gospodarii a
fost de 91.8% in mediul urban si 65.4% in mediul rural ceea ce ilustreaza dependenta gospodariilor
din mediul rural de consumul din resurse proprii.

Pagina 87
Cheltuielile totale medii lunare pe o gospodarie pe categorii de cheltuieli si pe medii, anii 20012005
lei, lei RON (incepand cu 2005)
Categorii de cheltuieli, iesiri de
bani si in natura
Total cheltuieli
Cheltuieli banesti
din care:
-Cheltuieli de consum
-Impozite, contributii, cotizatii, taxe
-Alte cheltuieli banesti
Contravaloarea consumului din

resurse proprii
Medii
Anul
2001
Anul
2002
Anul
2003
Anul
2004
Anul
2005
Total medii
5165214
6516581
7814481
10499436
1149.33
Urban
5594823
7164548
8443684
11053278
1259.71
Rural
4628447
5696358
7054471
9801576
1006.25
Total medii
3876484
5024976
5958496
8137631
939.24
Urban
4992536
6462134
7664372
10013614
1156.04
Rural
2482054
3205763
3897983
5773823
658.24
Total medii
2878963
3709874
4494161
6158043
720.27
Urban
3725236
4792967
5784503
7540948
885
Rural
1821606
2338849
2935568
4415530
506.76
Total medii
685801
913800
926026
1312824
143.75
Urban
1008989
1342785
1405872
1925800
208.04
Rural
282000
370773
346423
540452
60.4
Total medii
Urban
Rural
Total medii
Urban
311720
258311
401302
326382
538309
473997
666764
546866
75.22
63
378448
1288730
496141
1491605
615992
1855985
817841
2361805
91.08
210.09
Rural
602287
702414
779312
1039664
103.67
2146393
2490595
3156488
4027753
348.01
Din totalul cheltuielilor banesti, cheltuielile de consum au reprezentat circa 77%, atat pentru o
gospodarie din mediul urban cat si pentru o gospodarie din mediul rural. Structura cheltuielilor de
consum inregistreaza insa diferente intre mediul urban si mediul rural, ilustrate in tabelul de mai
jos.
Structura cheltuielilor totale de consum pe o gospodarie, pe categorii de cheltuieli si pe medii, anii
2001-2005
%
Categorii de cheltuieli totale de
consum
Medii
Total medii
Produse alimentare*
Locuinta, apa, electricitate, gaze si

alti combustibili
Imbracaminte si incaltaminte
Mobilier, dotarea si intretinerea

locuintei
Alte Servicii
Urban
Rural
Total medii
Urban
Anul
2001
Anul
2002
58.2
51.8
69.3
13.5
55.8
49.3
67.2
14.6
Anul
2003
54.9
48.3
65.9
14.8
Anul
2004
Anul
2005
52.3
47.2
60.8
14.7
50
45
58.9
15.6
15.8
17.2
17.2
16.5
17.1
Rural
9.4
10.1
10.8
11.9
13
Total medii
5.9
6.1
6.1
6.3
6.2
Urban
Rural
Total medii
5.9
5.8
2.9
6.2
6
3.2
6.1
6
3.5
6.4
6.1
3.8
6.4
6
3.8
Urban
3.2
3.4
3.8
Rural
2.5
2.9
3.2
3.4
3.3
Total medii
19.5
20.3
20.7
22.9
24.4
Urban
23.3
23.9
24.6
25.9
27.5
Rural
13
13.8
14.1
17.8
18.8

Pagina 88
Numarul mediu de membri componenti ai unei gospodarii variaza intre mediul urban si rural, fiind
de 3,051 persoane pe gospodarie in mediu rural si 2,851 persoane pe gospodarie in mediul urban,
in anul 2005. Aceasta diferenta accentueaza discrepanta intre veniturile, respectiv cheltuielile
medii totale aferente unei persoane din mediul urban fata de o persoana din mediul rural.
Numarul mediu de membri componenti ai unei gospodarii, pe medii
Numarul mediu de
membri componenti
ai unei gospodarii
Anul 2001
Total medii
Anul 2002
Anul 2003
numar persoane
Anul 2004
Anul 2005
2,885
2,878
2,801
2,95
2,938
2,827
Rural
2,958
2,805
2,723
2,862
2,851
2,972
2,894
3,061
3,051
Urban
Veniturile totale medii lunare pe o persoana, pe categorii de venituri si pe medii, anii 2001-2005
Categorii de venituri, intrari de
bani si in natura
Venituri totale
Venituri banesti
Venituri in natura
Medii
Anul
2001
Anul
2002
Anul
2003
Anul
2004
Anul
2005
Total medii
1808479
2287746
2839059
3680303
412.55
Urban
2001979
2574245
3172384
4035348
472.67
Rural
1577435
1945440
2460214
3262004
339.73
Total medii
1346252
1743502
2127257
2789532
328.4
Urban
1766829
2287106
2816309
3540033
417.87
Rural
844074
1094008
1344106
1905324
220.02
Total medii
462227
544244
711802
890771
84.15
Urban
235150
287139
356075
495315
54.8
Rural
733361
851432
1116108
1356680
119.71
Cheltuielile totale medii lunare pe o persoana, pe categorii de cheltieli si pe medii, anii 2001-2005
Categorii de cheltuieli, iesiri de
bani si in natura
Total
Cheltuieli banesti,
din care:
-
cheltuieli de consum
impozite, contributii,
cotizatii, taxe
Anul
2002

Anul
Anul
Anul
2003
2004
2005
Medii
Anul
2001
Total medii
1790202
2263949
2790357
3558785
391.16
Urban
1979100
2554383
3100731
3861721
441.8
Rural
1564652
1916939
2437598
3201878
329.82
Total medii
1343543
1745745
2127631
2758251
319.66
Urban
1766049
2303951
2814548
3498490
405.44
Rural
839061
1078804
1346907
1886133
215.75
Total medii
997815
1288860
1604754
2087269
245.14
Urban
1317757
1708842
2124214
2634607
310.38
Rural
615796
787070
1014354
1442420
166.1
Total medii
237690
317467
330661
444982
48.92
Urban
356917
478744
516271
672823
72.96
Rural
95330
124773
119703
176549
19.8

Pagina 89
alte cheltuieli banesti
Contravaloarea consumului din

resurse proprii
Total medii
108038
139418
192216
226000
25.6
Urban
91375
116365
174063
191060
22.1
Rural
127935
166961
212850
267164
29.85
Total medii
446659
518204
662726
800534
71.5
Urban
213051
250432
286183
363231
36.36
Rural
725591
838135
1090691
1315745
114.07
2.4.2
Profilul Socio-Economic al judetului Dolj

PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Accesibilitate:
- Jude de tranzit cheie intre Banat si
Muntenia (Bucuresti)
- Judet de granita putand beneficia de
vecinatatea cu Bulgaria in cadrul
programelor transfrontaliere
- Traversarea judetului de catre doua
coridoare pan-europene: Coridorul IV
(Berlin - Nurnberg - Praga - Budapesta Bucuresti - Constana - Salonic - Istanbul)
si Coridorul VII (Dunarea)
- Aeroportul International Craiova, retelele
rutiere si de cale ferata permit deschiderea
spre alte regiuni ale tarii cat si spre pietele
europene
- Judetul cu cea mai mare lungime din
drumurile publice modernizate cu destinatia
drumuri europene 191 km (31,0% din
nivelul regional si 3,2% din nivelul national)
Accesibilitate:
- Inexistenta unei autostrazi in regiune
- Nici un drum/cale ferata de legatura cu
Bulgaria
- Porturi slab dezvoltate necesita
investitii in vederea modernizarii pentru
a creste capacitatea de transport a
bunurilor.
- Starea degradata a infrastructurii
feroviare
- Transportul feroviar de pasageri in
scadere
Gospodarirea apelor:
- Existenta unor surse de apa de buna
calitate
- Reducerea consumului de apa prin
introducerea contorizarii
- Posibilitarea interconectarii sistemelor de
alimentare cu apa pentru asigurarea
sigurantei furnizarii apei potabile
- Existenta unui numar de lucrari
hidrotehnice: acumulari pe rauri, aductiuni,
regularizari ale cursurilor de apa etc.
Gospodarirea apelor:
- Deficiente mari in alimentarea cu apa
potabila si o retea de canalizare slab
dezvoltata in special in mediul rural
- Lipsa sistemelor centralizate de
alimentare cu apa in majoritatea
localitatilor
- Lipsa unor surse sigure de apa potabila
in anumite zone
- Lipsa unor sisteme regionale de epurare
a apelor uzate

Pagina 90
Gospodarirea deseurilor:
- 2 proiecte pentru statii transfer deseuri, in
derulare - finantate prin programul Phare
2004 (la Poiana Mare si Goicea)
-
Existenta unui depozit ecologic (Mofleni) cu

o celula in uz din 2006, avand o suprafata
de 1,8 ha (suprafata totala prognozata
32.4ha (capacitate totala prognozata
4,500,000 m)
Resurse turistice:
- Prin pozitia sa in cadrul teritoriului national
cu acces direct la principalele drumuri
europene, rutiere si feroviare, care
traverseaza Romania si cu un peisaj
geografic deosebit creat de o parte din
cursul inferior al Dunarii, cu puternice
rezonante istorice si etnografice, judetul
Dolj ofera un bun potential de dezvoltare
turistica
- Numar mare de rezervatii naturale, arii
protejate si parcuri
- Numar mare de obiective culturale, turistice
si arhitectonice din principalele orase
- Potential pentru dezvoltarea turismului si
agroturismului
Agricultura:
- Judetul Dolj, al doilea din tara ca suprafata
agricola si cu un potential agricol insemnat,
care il plaseaza pe locul patru pe tara la
productia globala vegetala, este unul dintre
cele mai importante judete agricole ale
Romaniei, iar agricultura constituie una
dintre ramurile de baza ale economiei sale
- Existenta unui insemnat numar de centre
de cercetare si statiuni experimentale
specializate in domenii agricole
- Costuri scazute pentru terenurile agricole
Gospodarirea deseurilor:
- Existenta unui numar mare de depozite
necontrolate de deseuri in zona rurala cu
impact direct asupra mediului
- Existenta unui numar mare de depozite
de deseuri urbane si/sau industriale
neecologice.
Resurse turistice:
- Potentialul turistic al judetului Dolj este
insuficient exploatat
- Accesul dificil in anumite zone turistice
- Lipsa infrastructurii de baza in mediul
rural
Agricultura:
- Rentabilitate scazuta a agriculturii
datorita faramitarii terenurilor, unitatilor
productive mici, mecanizarii reduse,
fortei de munca imbatranite,
infrastructurii slab dezvoltate,
insuficientei irigari a terenurilor agricole
OPORTUNITATI
AMENINTARI

Pagina 91
Integrarea Europeana va determina atat o

crestere a comertului trans-frontalier,
intrarea pe piete europene cat si atragerea
de fonduri pentru dezvoltarea economicosociala a judetului
Construirea podului de la Calafat Vidin
Potential de a exploata Dunarea ca un
coridor de transport cu cost redus
Potential mare de dezvoltare a sectorului
serviciilor in principalele orase
Extinderea internet-ului care ar putea
suplini lipsa altor posibilitati de comunicare
Asocierea intre fermieri pentru cresterea
profitabilitatii in agricultura
Posibilitatea practicarii agriculturii ecologice
Existenta unor intreprinderi mari inca
neprivatizate
Potential de dezvoltare a unor grupuri de
IMM-uri (clustere) in judet
Posibilitati de realizare a parcurilor
industriale si parcurilor tehnologice
Perspective bune pentru dezvoltarea
agroturismului si turismului de croaziera pe
Dunare
Pozitionarea intr-o zona de campie, in

care agricultura ar putea ramane singura
ramura economica aducatoare de venit,
ducand astfel la re-ruralizare si implicit la
saracie si la o slaba productivitate a
muncii
Lipsa de facilitati oferite investitorilor
straini poate reduce volumul investitiilor
Dezvoltarea limitata a sectorului
industrial
Prioritatile privind mediul inconjurator pot
intra in conflict cu interesele sectoarelor
industriale principale (sectorul chimic,
termo-electric, etc.)
Multe dintre persoanele din judet sunt
gata sa emigreze catre Bucuresti si in
afara tarii
Migrarea populatiei tinere catre zonele
urbane
Cresterea decalajului educational intre
mediul urban si cel rural
Largirea UE va duce la cresterea
competitiei pentru produsele agricole,
putand defavoriza unele sectoare
traditionale
Industrie inca bazata pe intreprinderi
mari
Instabilitate legislativa in domeniul IMMurilor
2.4.2.1 Populatia
Populatia Regiunii Sud-Vest Oltenia la 1 ianuarie 1990 era de 2,461,463 locuitori, iar la 1
ianuarie 2007 de 2,285,733 ceea ce reprezinta 10.60 % din populatia Romaniei.
Fata de 1990, populatia din Regiunea Sud-Vest Oltenia a inregistrat o scadere in medie cu
0.43%, tendinta regasita la nivelul intregii tari (0.43%). Evolutia populatiei Regiunii Sud-Vest
Oltenia la recensaminte este prezentata in tabelul urmator:
Populatia si densitatea populatiei, la recensaminte
Data recensamant
Locuitori / km2
29 decembrie 1930
1746347
59.8
25 ianuarie 1948
1984645
67.9
21 februarie 1956
2060488
70.5
15 martie 1966
2144811
73.4
5 ianuarie 1977
2354265
80.6
7 ianuarie 1992
2457515
84.1
18 martie 2002
2330792
79.8
Sursa: Anuarul Statistic al Regiunii Sud-Vest Oltenia, 2006

Pagina 92
Evolutia populatiei stabile la 1 ianuarie la nivelul Romaniei, Regiunii Sud-Vest Oltenia si

judetului Dolj este prezentata in continuare:
Regiunea
Variatie
Variatie Judetul Variatie
Anii
Romania
Sud-Vest
anuala
anuala
Dolj
anuala
Oltenia
1990
23211395
2461463
774637
1991
23192274
-0.08
2457221
-0.17
774698
0.01
1992
22811392
-1.64
2457761
0.02
762247
-1.61
1993
22778533
-0.14
2452338
-0.22
760847
-0.18
1994
22748027
-0.13
2448928
-0.14
761117
0.04
1995
22712394
-0.16
2441803
-0.29
759015
-0.28
1996
22656145
-0.25
2435166
-0.27
753925
-0.67
1997
22581862
-0.33
2425831
-0.38
751719
-0.29
1998
22526093
-0.25
2418790
-0.29
749019
-0.36
1999
22488595
-0.17
2410944
-0.32
747491
-0.20
2000
22455485
-0.15
2403632
-0.30
745328
-0.29
2001
22430457
-0.11
2399333
-0.18
743740
-0.21
2002
21833483
-2.66
2348337
-2.13
732520
-1.51
2003
21772774
-0.28
2336018
-0.52
727758
-0.65
2004
21711252
-0.28
2325020
-0.47
722823
-0.68
2005
21658528
-0.24
2313903
-0.48
720857
-0.27
2006
21610213
-0.22
2301833
-0.52
716713
-0.57
2007
21565119
-0.21
2285733
-0.70
713873
-0.40
Variatie medie 2007/1990
-0.43
-0.43
-0.48
Sursa: INS
Reprezentarea grafica a evolutiei populatiei prezentata in tabelul anterior este urmatoarea:
Evolutiapopulatieilanivelnational,regionalsijudeteaninperioada1990
2007
25000000
20000000
15000000
10000000
5000000
Romania
RegiuneaSudVestOltenia
JudetulDolj

Pagina 93
Cauza scaderii accentuate a populatiei in Regiunea Sud-Vest Oltenia intre anii 1990 si 2007
este migratia externa si interna in primii ani ai tranzitiei, care a cunoscut in 1990 cifre record.
Rata natalitatii prezinta o scadere importanta dupa momentul 1990 si se mentine pe un trend
descendent, valoarea minima inregistrandu-se in anul 2006 (8.6 ).
Scaderea natalitatii, in ultimii ani, in Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, ca de altfel la
nivelul intregii tari, are la baza o serie de factori de natura economica si sociala. Este vorba, in
special de:
transformarea semnificativa a structurii ocupationale a populatiei, care a impus, mai
ales tinerilor, o mobilitate teritoriala si profesionala deosebita si, in acelasi timp,
prelungirea perioadei de instruire, toate acestea in detrimentul rolului de parinte;
starea de insecuritate sociala;
scaderea treptata a mortalitatii infantile;
schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor casatorite.
Rata mortalitatii creste spectaculos de la 11.8 in 1990 la 13.8 in 1996, situandu-se
constant din 1992 pana in prezent peste rata natalitatii (mai multe decese decat nasteri).
-%-
Ani
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
ROMANIA
13.6 11,9 11,4 11 10,9 10,4 10,2 10,5 10,5 10,4 10,5 9,8 9,7 9,8 10 10,2 10,2
Natalitate Regiunea Sud-Vest Oltenia 13.5 12.2 11.5 11.2 11 10.5 10.4 10.4 10.4 10.1 10 9.3 9 9.1 8.9 8.9 8.6
Dolj
12,6 11,3 10,8 10,6 10,5 10,1 9,7 10,1 10,2 10 10,4 9,4 8,8 9 8,8 9,1 8,7
ROMANIA
10,6 10,9 11,6 11,6 11,7 12 12,7 12,4 12 11,8 11,4 11,6 12,4 12,3 11,9 12,1 12
Mortalitate Regiunea Sud-Vest Oltenia 11.8 11.9 12.6 12.3 12.4 12.9 13.8 13.6 13 13 12.2 12.5 13.7 13.3 13.1 13.4 13
Dolj
12,3 12,3 13,5 13,3 13,3 13,8 14,5 14,5 13,9 13,9 12,8 13,5 14,7 14,4 13,9 14,2 13,9
Rate
Tara / Regiunea / Judetul
Sursa: INS
Evolutiarateinatalitatiisiarateimortalitatiiin
RegiuneaSudVestOltenia
16
14
12
10
8
6
4
2
0
Natalitate
Mortalitate
Sursa: INS

Pagina 94
In intervalul 1990-2006, populatia pe grupe de varsta a cunoscut schimbari de structura

remarcabile, care reflecta un proces accentuat si continuu de imbatranire demografica, proces
ireversibil si tipic populatiei europene.
Cea mai semnificativa este reducerea ponderii populatiei tinere (0-14 ani) datorata in
principal masurilor de legiferare a avortului din anii `90 si in consecinta scaderii ratei natalitatii.
Populatia din grupa peste 60 ani a crescut in perioada 1990-2006 in toate judetele Regiunii,
evolutie care arata procesul de imbatranire demografica in care se inscrie tara noastra. Populatia
adulta creste ca pondere pe seama reducerii ponderii populatiei tinere.
StructurapopulatieiRegiuniiSudVestOltenia
pegrupedevarsta
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
17.37%
16.35%
59.91%
65.36%
60ani sipeste
1559ani
014ani
22.72%
18.29%
1990
2002
In 2002 pot fi observate urmatoarele procese demografice in comparatie cu 1992:

a) scaderea efectivelor de tineri cu varsta intre 0-24 ani;
b) execedent populatie adulta 25-39 care reprezinta generatiile post Decret 1967 de
interzicere a avortului;
c) efectivul de populatie inainte de Decret;
d) excedent populatie peste 45 ani care in viitorii ani vor deveni pensionari;
e) procesul de imbatranire accentuata a populatiei fata de 1992.
Regiunea Sud-Vest Oltenia este relativ omogena din punct de vedere etnic. Exista un
procent de aproximativ 3% greci, italieni, bulgari, albanezi, sarbi, evrei. Statisticile oficiale dau un
procent de peste 97% populatie de etnie romaneasca (Dolj 95.5%, Gorj 98.3%, Mehedinti 96.1%,
Olt 98.1%, Valcea 98.8% - din ultimul recensamant 2002), insa neoficial, se estimeaza ca
populatia rroma reprezinta in jur de 5% din totalul populatiei (se presupune ca deseori membrii
comunitatii rrome nu doresc sa isi declare identitatea etnica). Conform surselor neoficiale, Craiova
este resedinta de judet cu cel mai mare procent de populatie rroma din Romania. Integrarea
acestei populatii este un proces dificil si de lunga durata, o serie de programe sociale menite sa
imbunatateasca situatia acestei etnii fiind in curs de derulare in Regiune, atat la nivel
guvernamental, cat si prin intermediul ONG-urilor.
2.4.2.2 Populatia in judetul Dolj
Populatia stabila a judetului Dolj la Recensamantul din 18 martie 2002, a fost de 734,231
persoane, mai mica cu 3.7 % decat la recensamantul din anul 1992.
Scaderea populatiei din judetul Dolj este mai putin pregnanta decat la nivelul tarii, care a
fost de 4.9 %.
Densitatea populatiei din Judetul Dolj la recensaminte este prezentata mai jos:

Pagina 95
Data recensamantului
29 decembrie 1930
25 ianuarie 1948
21 februarie 1956
15 martie 1966
5 ianuarie 1977
7 ianuarie 1992
18 martie 2002
533872
615301
642028
691116
750328
762142
734231
Locuitori / km2
72.0
83.0
86.6
93.2
101.2
102.8
99.0
Densitatea populatiei in judetul Dolj a scazut fata de recensamantul anterior de la 102.8

loc/km2 la 99.0 loc/km2, judetul Dolj situandu-se insa peste media pe tara care era de 90.9 loc/km2.
Populatia stabila pe medii si sexe la 1 ianuarie in perioada 1990-2007 a inregistrat o scadere
de la 774,637 persoane in anul 1990 la 713,873 persoane in anul 2007. Incepand din anul 1991,
populatia judetului scade de la an la an datorita unui sold migratoriu extern negativ, cat si unui spor
natural negativ al populatiei.
Situatia detaliata pe medii si pe sexe a populatiei din judetul Dolj este urmatoarea:
numar persoane
Judetul
Anii
1990
1995
2000
2001
2002
2003
2003
2005
2006
2007
Total
774637
759015
745328
743740
732520
727758
722823
720857
716713
713873
DOLJ
Masculin Feminin
379516 395121
371437 387578
363722 381606
362637 381103
356924 375596
354829 372929
352082 370741
350804 370053
348750 367963
346851 367022
Total
365922
382176
386132
383881
369442
368530
366812
383535
382894
383628
URBAN
Masculin Feminin
180255 185667
186548 195628
187745 198387
186296 197585
178995 190447
178426 190104
177153 189659
184813 198722
184589 198305
184318 199310
RURAL
Total Masculin Feminin
408715 199261 209454
376839 184889 191950
359196 175977 183219
359859 176341 183518
363078 177929 185149
359228 176403 182825
356011 174929 181082
337322 165991 171331
333819 164161 169658
330245 162533 167712
Sursa: INS
Evolutia populatiei din judetul Dolj pe medii

900000
800000
700000
600000
500000
400000
300000
200000
100000
0
1990
1992
1994
1996
Total
1998
Urban
2000
2002
2004
2006
Rural

Pagina 96

Evolutia populatiei din judetul Dolj pe sexe
900000
800000
700000
600000
500000
400000
300000
200000
100000
0
1990
1992
1994
1996
Total
1998
Masculin
2000
2002
2004
2006
Feminin
Structura pe grupe de varsta la nivelul judetului Dolj reflecta un proces de imbatranire

demografica, determinat de cresterea populatiei adulte si varstnice, concomitent cu scaderea
numarului si proportiei populatiei tinere. In perioada 1990-2006, populatia in varsta de 0-14 ani a
scazut in mod semnificativ, cu aproximativ 36% (59,381 in cifra absoluta). In schimb, numarul
varstnicilor (categoria 80-84 ani) a crescut cu 13,954 persoane, ceea ce reprezinta o crestere de
aproximativ 10%.
PopulatiajudetuluiDoljpegrupedevarstela1iulie
600000
500000
400000
300000
200000
100000
0
1990
1995
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Rata natalitatii in judetul Dolj prezinta o scadere importanta dupa momentul 1990, de la
12.6 la 8.7 in anul 2006.
Pagina 97
Rata mortalitatii a avut o evolutie oscilanta, crescand de la 12.3 in 1990 pana la 14.7 in
2002, apoi scade usor pana la 13.9 in anul 2006.
Din punct de vedere al ratei mortalitatii, judetul Dolj se plaseaza intre judetele tarii cu o
mortalitate relativ ridicata, situandu-se peste media mortalitatii pe tara, care este de 12 decese la
1000 locuitori, fenomen datorat gradului ridicat de imbatranire demografica a populatiei din judetul
Dolj.
-%RATE
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Natalitate
12.6 11.3 10.8 10.6 10.5 10.1 9.7 10.1 10.2 10 10.4 9.4 8.8
9 8.8 9.1 8.7
Mortalitate
12.3 12.3 13.5 13.3 13.3 13.8 14.5 14.5 13.9 13.9 12.8 13.5 14.7 14.4 13.9 14.2 13.9
Sursa: INS
Evolutiarateinatalitatiisiarateimortalitatiiin
judetulDolj
16
14
12
10
8
6
4
2
0
Natalitate
Mortalitate
Schimbarile in fluxurile migratorii au constituit, pe langa sporul natural negativ, cea de-a doua
cauza care a influentat actualele structuri ale populatiei judetului Dolj. In special s-a intensificat
migratia unor categorii importante din populatia judetului, cum ar fi populatia inalt calificata.
numar persoane
Imigranti
Emigranti
Spor migratoriu
Judet / Localitati 1994 1995 1996

8 39 16
Judetul Dolj
7 33 12
Municipiul Craiova
163 436 385
Judetul Dolj
Municipiul Craiova 138 369 338
155 397 369
Judetul Dolj
Municipiul Craiova 131 336 326
1997
66
56
348
307
282
251
1998
88
80
245
212
157
132
1999
54
49
246
211
192
162
2000
38
33
296
265
258
232
2001 2002 2003 2004

50 40 55 40
38 32 44 34
224 129 196 306
199 116 161 282
174 89 141 266
161 84 117 248
2005
49
43
262
223
213
180
2006
84
76
297
250
213
174
Sursa: INS
Judetul Dolj are un grad de urbanizare relativ ridicat, clasandu-se pe locul 13 la nivel national
si pe primul loc in Regiunea Sud-Vest Oltenia, cu o pondere a populatiei urbane de 53.74 % la 1
ianuarie 2007 asa cum se poate vedea in tabelul urmator:

Pagina 98
ROMANIA
Regiunea Sud-Vest Oltenia
DOLJ
GORJ
MEHEDINTI
OLT
VALCEA
Populatie in
Populatie in
mediu urban
mediu rural
55.25%
44.75%
47.76%
52.24%
53.74%
46.26%
47.06%
52.94%
48.83%
51.17%
40.65%
59.35%
45.53%
54.47%
Sursa: INS
Faptul ca gradul de urbanizare are o valoare mare comparativ cu alte judete se datoreaza
municipiului Craiova care are o populatie de peste 300 000 locuitori. In rest, in afara de municipiul
Bailesti, care are peste 20,000 de locuitori, celelalte orase au o populatie mai mica de 20,000
locuitori, 2 dintre ele (Bechet, Segarcea) avand chiar sub 10,000 locuitori. Evolutia populatiei
municipiilor si a oraselor din anul 1990 pana in anul 2006 este prezentata in tabelul urmator:
Municipiul / Orasul
MUNICIPIUL CRAIOVA
MUNICIPIUL BAILESTI
MUNICIPIUL CALAFAT
ORAS BECHET
ORAS DABULENI
ORAS FILIASI
ORAS SEGARCEA
Anul
1990
317368
22646
20223
4189
14368
17860
8539
Anul
1991
306645
22915
20542
4334
14570
18353
8785
Anul
1992
301486
22636
20857
3996
14653
19266
8840
Anul
1993
303033
22573
21109
4018
14651
19762
8861
Anul
1994
306825
22740
21314
4050
14527
19903
8793
Anul
1995
308031
22588
21347
4100
14452
20199
8695
Anul
1996
310838
22650
21461
4067
14386
20220
8819
Anul
1997
312891
22405
21374
4072
14277
20181
8763
Anul
1998
313530
22257
21350
4054
14132
20254
8698
Anul
1999
313173
22214
21116
4085
14026
20252
8711
Anul
2000
312358
22086
20857
4104
13874
20263
8610
Anul
2001
311326
22026
20692
4158
13853
20374
8630
Anul
2002
300487
20780
19197
3992
13956
19425
8509
Anul
2003
300843
20642
18955
3996
13769
19251
8389
Anul
2004
297291
20491
18732
3966
13673
19207
8342
Anul
2005
300182
20320
18571
3973
13510
19142
8267
Anul
2006
300587
20143
18380
3998
13403
19011
8230
Sursa: INS; date la 1 iulie;
2.4.2.3 Organizarea teritoriala a judetului Dolj

Din punct de vedere administrativ judetul Dolj este format din 3 municipii, Craiova resedinta
a judetului, Calafat si Bailesti, 4 orase, Segarcea, Filiasi, Bechet si Dabuleni, 104 comune si 380
sate.
Municipiul Craiova, prin populatia de peste 300,000 de locuitori ocupa locul 6 pe tara si
este incadrata in categoria localitatilor de rangul I.
Municipiul Craiova este situat in sudul Romaniei, pe malul stang al Jiului, la iesirea acestuia
din regiunea deluroasa, la o altitudine cuprinsa intre 75 si 116 m.
Municipiul Calafat este situat in extremitatea sud-vestica a judetului Dolj pe malul stang al
Dunarii acolo unde fluviul isi adanceste cea de-a doua mare meandra la o inaltime de 35-50 m
deasupra nivelului marii. Include in componenta sa administrativa trei localitati rurale: Basarabi,
Golenti si Ciupercenii Vechi.
Municipiul Bailesti cu o populatie de peste 20,000 locuitori este amplasat in sud-vestul
judetului Dolj, fiind traversat de paraul Balasan.
Evolutia numarului municipiilor si oraselor la nivel de tara, regiune si judet este prezentata in
tabelul de mai jos:

Pagina 99
Romania
Ani
Dolj
Romania
Comune
2002
2003
2004
2005
2006
2698
2727
2827
2851
2854
386
385
408
408
408
Dolj
Sate
94
94
104
104
104
13089
13042
12957
12946
12951
2078
2072
2066
2066
2066
380
380
378
378
378
Sursa: INS
Evolutia numarului municipiilor si oraselor la nivel de tara, regiune si judet este prezentata in
tabelul de mai jos:
Regiunea SudRegiunea SudRomania
Dolj
Romania
Dolj
Ani
Vest Oltenia
Vest Oltenia
Municipii
Orase
56
5
1
204
27
4
1990
56
5
1
204
27
4
1991
56
5
1
204
27
4
1992
57
5
1
203
27
4
1993
67
6
1
195
26
4
1994
80
7
1
182
25
4
1995
80
7
1
182
25
4
1996
82
8
2
180
24
3
1997
84
8
2
179
24
3
1998
84
8
2
179
24
3
1999
93
10
2
172
22
3
2000
96
11
3
169
21
2
2001
97
11
3
171
23
2
2002
103
11
3
173
24
2
2003
103
11
3
211
29
4
2004
103
11
3
216
29
4
2005
103
11
3
217
29
4
2006
Sursa: INS
Evolutia densitatii populatiei pe total Romania, comparativ cu Regiunea Sud-Vest Oltenia si

judetul Dolj in perioada 1990 2006, calculata pentru populatia anuala la 1 iulie, este prezentata in
tabelul de mai jos:
Ani
Romania
Regiunea Sud-Vest
Oltenia
Dolj
Locuitori pe kilometru patrat

1990
1991
1992
1993
1994
1995
97.3
97.3
95.6
95.5
95.4
95.1
83.9
84
84
83.8
83.7
83.4
104.7
104.4
102.7
102.5
102.4
102

Pagina 100
Romania
Ani
Regiunea Sud-Vest
Oltenia
Dolj
Locuitori pe kilometru patrat

1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
94.8
94.6
94.4
94.2
94.1
94
91.4
91.2
90.9
90.7
90.5
83.2
82.8
82.7
82.3
82.2
82
80.1
79.7
79.3
79
78.5
101.4
101.1
100.9
100.5
100.4
100.1
98.5
97.8
97.2
97
96.6
Sursa: INS
Se observa o usoara scadere a densitatii atat la nivel de tara, cat si la nivel de regiune si
judet. Scaderea medie anuala inregistrata in judetul Dolj (-0.50%) pe intervalul de timp prezentat
(1991-2006) nu este cu mult mai mare fata de Regiunea Sud-Vest Oltenia (-0.41%) si Romania (0.45%).
2.4.2.4 Cresterea economica in judetul Dolj
Desi in ceea ce priveste contributia la formarea PIB National regiunea Sud-Vest ocupa
ultimul loc sau penultimul fata de celelalte regiuni ale tarii, totusi judetul Dolj este unul din judetele
dezvoltate ale tarii, ocupand locul 12 la nivel national.
In tabelul de mai jos, prezentam situatia comparativa a evolutiei PIB pe Romania, regiunea de
dezvoltare Sud-Vest si in judetul Dolj, evolutie PIB/locuitor fiind ilustrata sugestiv in graficul de mai
jos:
Produsul Intern Brut national, regional si judetean:
Regiuni
milioaneRON
2000
2001
2002
2003
2004
Romania
80,377.3
116,768.7
151,475.1
197,564.8
246,468.8
Nord-Est
9,634.8
14,339.7
18,607.4
24,619.1
29,476.2
Sud-Est
9,286.8
13,165.2
17,112.3
22,263.8
29,425.5
Sud
9,807.1
14,312.3
18,773.6
24,776.0
31,772.2
Sud-Vest
7,488.9
10,485.1
13,000.1
17,931.4
22,002.9
Dolj
2,147.7
2,931.7
3,511.6
5,099.6
6,613.6
Gorj
1,668.0
2,268.9
3,350.2
4,182.6
4,670.5
779.3
1,293.1
1,493.6
2,250.8
2,690.5
Olt
1,387.7
1,915.5
2,045.6
2,820.9
3,771.6
Valcea
1,506.1
2,076.0
2,599.2
3,577.5
4,256.8
Mehedinti
Vest
7,526.8
11,223.6
14,713.9
19,982.7
25,301.2

Pagina 101
Re
egiuni
2000
2001
2002
2003
2004
Nord-Ve
est
9,501.0
13,667.3
18,018.6
6
24,110.8
8
30,310.3
Centru
10,177.5
14,421.2
19,113.5
5
24,810.8
8
30,110.1
Bucuressti Ilfov
16,879.2
25,071.9
31,976.9
9
38,920.0
0
47,845.6
Sursa: INS
SSE_Baza de date
d
TEMPO
Evolutia PIB
P din tabe
elul anterior se
s reflecta la
a nivel de loccuitor astfel::
-R
RON-
PIB la nivvel de locuito

or:
Zon
ne
2000
2001
2002
2003
2004
Total Ro
omania
3,582.6
5,210.9
6,950.1
9,090.3
11,372.0
Sud-V
Vest
3,120.6
4,378.1
5,553.0
7,698.1
9,493.7
Do
olj
2,885.8
3,952.0
4,809.0
7,030.6
9,178.5
Go
orj
4,224.8
5,744.7
8,649.4
10,810.8
12,096.7
Mehe
edinti
2,421.3
4,032.3
4,830.8
7,324.7
8,795.3
Olt
2,730.5
3,783.4
4,135.0
5,741.0
7,725.9
Valccea
3,496.8
4,815.2
6,194.0
8,549.1
10,210.4
Sursa: Prellucrarea consu

ultantului pe baza datelor oferrite de INSSE_B
Baza de date T
TEMPO
Evolu
utiaPIB/locuitor
12,000
0
10,000
0
8,000
0
6,000
0
4,000
0
2,000
0
2000
2001
TotalRom
mania
2002
SudVestt
2003
2004
Dolj
Valoarea
a PIB / cap lo
ocuitor in jud
detul Dolj a ccunoscut o crestere
c
in p
perioada 200
00 2004, fiind insa
in mod co
onstant sub media natio
onala si chiarr sub cea reg
gionala.
Diferente
ele absolute ale PIB / cap locuitor su
unt mari, asa
a cum se obsserva din da
atele prezenttate mai
sus, insa
a amplitudine
ea variatiei a crescut trreptat de la aprox. 2,00
00 RON in 2000
2
pana la 4,300
RON in 2004,
2
reflecta
and disparita
atile intrareg
gionale existente.

acuarea apelor u
uzate in judetul D
Dolj
La nivelu
ul Regiunii Sud
S Vest Olttenia, dintre subsectoare
ele economice cea mai mare contributie la
PIB total a avut-o sectorul
s
indu
ustriei cu 29
9% urmat de sectorul agriculturii
a
c 16%. In ordinea
cu
contributiiei la formarrea PIB regio
onal, celelallte sectoare importante sunt: impozzite pe produ
us 11%,
tranzactii imobiliare 9%,
9 transporrt 8%, comert 7%, consttructii si adm
ministratie pu
ublica cu cate
e 6%.
Structura PIB
P regional p
pe judete
100%
%
90%
%
80%
%
70%
%
60%
%
50%
%
40%
%
30%
%
20%
%
10%
%
0%
%
2000
2001
Dolj
2002
Gorj
Mehedinti
2003
O
Olt
2004
Valcea
In cadrull Regiunii Sud

S
Vest Oltenia,
O
in perioada 200
00 2004, pe primul loc in clasa
amentul
contributiiilor pe judette se situeazza judetul Do
olj, urmat de
e judetul Gorrj si judetul Valcea.
V
Urmatoru
ul tabel prezzinta indica
atorii de perrformanta ai unitatilor e
economice active in in
ndustrie,
constructtii, comert si sectorul serrviciilor in Re
egiunea Sud
d-Vest Oltenia si judetul Dolj in anul 2005:
Activ
vitati (sectiuni
CAEN)
C
Cifra
de afac
ceri
Inv
vestitii brute
e
Personalul
(m
mil RON pre
eturi
curente))
(mill RON pretu

uri
curente)
Doljj
SudVest
Oltenia
a
Dolj
(numa
ar persoane)
Regiune
ea
SudV
Vest
Olttenia
D
Dolj
Su
udVe
est
Olte
enia
Total
Agricultu
ura
Industria
a extractiva
Industria
a prelucratoa
are
33
3,681
4
442
1,476
11,268
11,,800
139
2
256
3,157
987
3,9
10
03
17
77
1,0
005
1,17
78
48
25
291
1
7
342,847
9,765
22,107
7
126,226
6
115,929
9
2,308
4,531
39,409
Energie electrica si
termica, gaze si apa
a
Construcctii
Comert
Hoteluri si restauran
nte
Transpo
orturi
Alte activitati
4,211
2,016
11,451
3
333
1,198
1,286
1,179
7
703
5,2
298
7
79
3
370
6
619
1,1
166
17
70
76
64
6
63
29
90
24
49
177
7
44
314
4
24
107
7
148
8
20,049
9
32,308
8
71,746
6
8,500
22,233
3
29,913
3
6,010
10,906
28,373
2,077
10,042
12,273
Sursa: INS
SSE: baza de da
ate Tempo si Anuarul
A
Statistiic al judetului Dolj
D
acuarea apelor u
uzate in judetul D
Dolj
In 2005, cifra totala de afaceri a unitatilor locale active in Regiunea Sud-Vest Oltenia s-a ridicat la
33,681 milioane lei RON, judetul Dolj reprezentand aproximativ 35% din cifra totala de afaceri a
regiunii, contributia sa fiind cea mai mare in raport cu a celorlalte judete componente.
PondereajudetelorinRegiuneaSVOltenia
functiedecifradeafaceriagentieconomici2005
Valcea
21%
Dolj
35%
Olt
16%
Gorj
19%
Mehedinti
9%
In privinta contributiei sectoarelor economice la cifra de afaceri a unitatilor locale, doar comertul
este mai bine reprezentat la nivelul judetului Dolj comparativ cu Regiunea Sud-Vest.
Investitiile brute in judetul Dolj se ridica la 1,178 mil RON, reprezentand aproximativ 29% din
investitiile la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, clasand judetul pe locul intai in cadrul regiunii in
anul 2005.
functiedevoluminvestitiibrute2005
Valcea
21%
Olt
26%
Dolj
29%
Gorj
16%
Mehedinti
8%
Comparativ cu Regiunea Sud-Vest Oltenia, sectoarele care detin o pondere mai mare in investitiile
la nivelul judetean sunt comertul, transporturile si agricultura.
Personalul unitatilor din industrie, constructii, comert si alte servicii reprezinta approx. 34% din
totalul personalului ocupat in aceste domenii in Regiunea Sud-Vest Oltenia, pondere majoritara
Pagina 104
fata de celelalte judete datorata nu numai amplorii activitatilor economice dar si faptului ca detine
31.2% (la anul 2007) din totalul populatiei regiunii.
functiedepersonalangajat2005
Valcea
20%
Dolj
34%
Olt
15%
Gorj
20%
Mehedinti
11%
Similar analizei in functie de cifra de afaceri a unitatilor locale active, ponderea numarului de
angajati pe sectoare la nivel judetean depaseste media la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia doar in
activitatile comert si transporturi, restul mediilor fiind similare sau mai mici, cum este cazul
agriculturii, industriei prelucratoare si extractive.
Intre 2002 si 2005, indicatorii activitatii economice in judetul Dolj arata o imbunatatire notabila.
Astfel, numarul unitatilor economice locale active in judetul Dolj era 12,684 in 2005, reprezentand o
crestere de 10% fata de anul 2004, respectiv cu 31% mai multe decat in 2002. Numarul unitatilor
active locale la nivel national a crescut in medie cu 11.08% in perioada 2002 2005, comparativ
cu ratele medii de crestere inregistrate in aceeasi perioada la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia
7.95% si la nivelul judetului Dolj 9.5%.
In tabelul urmator sunt cuprinse unitatile locale active in functie de marime in anul 2005, in
Regiunea Sud-Vest Oltenia si judetul Dolj:
Unitati locale active
dupa numarul de salariati
Regiunea
Romania
Sud-Vest Oltenia
Dolj
Nota:
Total
433030
33,903
12,684
0-9
383,892
30,578
11,507
10-49
38,175
2,625
924
50-249
9,068
569
215
250 si
peste
1,895
131
38
Microintreprinderi: 0 9 angajati
Intreprinderi mici: 10 49 angajati
Intreprinderi mijlocii: 50 249 angajati
Intreprinderi mari: peste 250 angajati
In 2005, in Regiunea Sud-Vest Oltenia erau 33,903 unitati economice (7.5 % din totalul la nivel
national) cu 2,153 mai multe decat in 2004, reprezentand o crestere de 6.8%, comparativ cu 10%
inregistrata la nivel national si la nivelul judetului Dolj. Cea mai mare crestere au inregistrat-o
intreprinderile mici (cu 10-49 angajati) de aproximativ 11%, in timp ce numarul microintreprinderilor
Pagina 105
a crescut cu 7%, al intreprinderilor mijlocii cu 2%, in timp ce numarul intreprinderilor mari (cu mai
mult de 250 angajati) a scazut cu 5%.
Dupa marimea unitatii, microintreprinderile reprezentau in 2005 cea mai mare parte din totalul
unitatilor locale active (90.2%), fata de ponderea intreprinderilor mici si mijlocii de 9.4% si a celor
mari de 0.4%. Structura in functie de marimea intreprinderii este apropiata celei inregistrate la nivel
national in acelasi an, cu mentiunea ca numarul microintreprinderilor la regiune depaseste cu 1.6%
nivelul national, care compenseaza la numarul intreprinderilor mici si mijlocii.
In judetul Dolj, cea mai mare crestere a numarului intreprinderilor intre 2004 si 2005 a fost realizata
de intreprinderile mici care au crescut cu aproximativ 14% si microintreprinderi cu o crestere de
9%. In timp ce numarul microintreprinderilor, al celor mici si mijlocii a crescut cu o rata medie de
9.7%, numarul intreprinderilor mari (cu mai mult de 250 angajati) a scazut cu 3%.
In functie de marimea companiei, structura inregistrata la nivel national si regional se pastreaza la
nivelul judetului Dolj. Astfel, ponderea microintreprinderilor a fost in 2005 de 90.7% in timp ce
intreprinderile mici si mijlocii detineau 9% din total si intreprinderile mari 0.3%.
Cele mai multe activitati economice din judetul Dolj sunt concentrate in municipiul Craiova, care
este unul dintre cele mai prospere orase ale regiunii, si care de asemenea a beneficiat de cele mai
multe investitii straine din judet. Craiova este locatia mai multor intreprinderi importante de
fabricatie de automobile (Ford complex industrial fost Daewoo), precum si pentru industria de
textile, componente electrice si produse agro-alimentare.
2.4.2.5 Ocuparea si castigurile salariale in judetul Dolj
Urmatorul tabel prezinta cativa indicatori ai fortei de munca pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia, in
anul 2005:
-%Regiunea
Judet
Indicatori
Sud-Vest
Romania
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Oltenia
Populatia activa in total
40
40
40
41
39
43
41
populatie
Populatia ocupata in total
37
37
36
37
36
40
39
populatie
Populatie ocupata pe
sectoare economice :
42
44
31
48
49
38
32
Agricultura
21
18
29
19
20
22
23,5
Industrie
37
38
40
33
31
40
44,5
Servicii
5,9
Rata somajului
7,4
6,3
9,3
9,5
7,1
6,6
Sursa: INSSE
In anul 2005, numarul mediu al persoanelor active economic in Regiunea Sud-Vest Oltenia era de
aproximativ 926,000 persoane, reprezentand 40% din totalul populatiei (media nationala 41%), in
timp ce ponderea populatiei ocupate era de 37%, mai mica decat media nationala (39%). Cel mai
mare numar al angajatilor oficiali (exprimat in procente din totalul populatiei) din Regiunea SudVest Oltenia s-a inregistrat in judetul Valcea (40%), iar cel mai mic in judetele Olt si Gorj (36%).
Piata muncii reflecta in mare tendintele de la nivel national. Pe ramurile economiei nationale,
populatia ocupata civila se concentreaza astfel: agricultura (42%), industria (21%) si serviciile
Pagina 106
(37%). Analiza pe judete releva ponderi mai mari ale populatiei ocupate in agricultura in judetele
Olt (49% din totalul populatiei ocupate), Mehedinti (48%) si Dolj (44%), sectorul serviciilor fiind mai
dezvoltat in judetele Valcea (40% din totalul populatiei ocupate) si Gorj (40%).
Ponderea populatiei ocupate civile pe ramuri ale

economiei nationale in anul 2005 in judetul Dolj
5.1%
Agricultura, vanatoare, silvicultura
12.8%
Industria
3.8%
44.1%
Constructii
11.8%
Comert
Transporturi, depozitare si
telecomunicatii
Invatamant
18.2%
4.2%
Alte ramuri
Sursa: INSSE
Rata somajului in regiune in anul 2005 a fost 7.4%, valoare mai mare decat media la nivelul
national (5.9%), fiind de altfel cea mai mare valoare a ratei somajului din tara. Judetele din nord,
Mehedinti (9.5%) si Gorj (9.3%) au o rata a somajului mai mare decat media regionala, in timp ce
judetele Olt (7.1%), Valcea (6.6%) si Dolj (6.3%) inregistreaza o rata a somajului inferioara
aceleiasi medii regionale.
Inchiderea intreprinderilor si a exploatarilor miniere nerentabile a marit numarul somerilor, cu
consecinte sociale si economice pentru zonele respective. De asemenea, lipsa locurilor de munca
in zonele urbane si cresterea costurilor de intretinere a locuintelor a determinat migratia populatiei
somere spre zonele rurale, unde practica o agricultura ineficienta.
Pozitia judetului Dolj in tara in anul 2006 poate fi observata in tabelul urmator:
Indicator
Unitate
de
masura
Valori
absolute
Ponderea in total
populatie
ocupata tara (%)
Locul
judetului*
Populatia ocupata la sfarsitul anului

Numarul mediu al salariatilor total
Castigul mediu net pentru salariati - total
mii pers.
mii pers.
lei/pers.
268,5
124,6
855
3.2
2.7
-
8
11
11
Sursa: prelucrare date INSSE;

*Clasamentul judetelor s-a realizat descendent
Judetul Dolj ocupa pozitia a opta in Romania in ceea ce priveste populatia ocupata, si locul 11 in
ceea ce priveste castigul mediu net salarial.

Pagina 107
Evolutia castigului salarial nominal mediu net lunar in judetul Dolj in perioada 2002 2006:
Castigul salarial nominal mediu net
lunar in judetul Dolj
Total valori curente ((RON/luna)
Rata de crestere nominala (%)
Rata inflatiei (%)
Rata reala de crestere (%)
Total valori actualizate3 2006
(RON/luna)
Echivalent Euro valori curente
(Euro/luna)
2001
296
NA
30.3
NA
2002
379
28.0
17.8
8.7
2003
483
27.4
14.1
11.7
2004
597
23.6
9.3
13.1
2005
720
20.6
8.6
10.3
2006
855
18.8
4.87
13.3
645
538
601
680
755
897
114
121
129
147
199
243
Sursa: prelucrare date INSSE;
Castigul salarial nominal mediu net lunar la nivelul judetului Dolj a crescut in termeni nominali
in perioada 2001-2006 cu 23,6% pe an, cresterea depasind rata inflatiei si asigurand cresteri reale
pozitive ale indicatorului.
La nivelul activitatilor economiei nationale, in anul 2006, cele mai mari castiguri salariale
nominale medii lunare s-au inregistrat in domeniul intermedierilor financiare (1,817 RON), industriei
extractive (1,714 RON), administratiei publice si apararii (1,428 RON) si energiei (1,395 RON), la
polul opus situandu-se invatamantul (1,094 RON), posta si telecomunicatiile (978 RON),
transporturile (952 RON), sanatatea si asistenta sociala (863 RON).
Sub nivelul castigului salarial mediu net pe economie s-au situat ramurile: agricultura,
silvicultura si exploatarea forestiera, industria prelucratoare, constructiile, comertul, hoteluri si
restaurante, tranzactii imobiliare si alte servicii.
In intervalul 2002-2006, castigul salarial nominal a avut o crestere intr-un ritm moderat in
domeniul energiei electrice, termice, gaze si apa, similar cu cresterea inregistrata in sectoare
precum constructiile, transporturile, intermediaeri financiare si sanatatea.
Cele mai accentuate cresteri au fost in sectoarele administratie publica si aparare (o crestere
medie de 30.8% anual) urmat de industrie extractiva si invatamant (aproximativ 27% anual).
Efectivul salariatilor la sfarsitul anului in judetul Dolj a avut un trend oscilant in perioda 20022006, din care se remarca scaderea accentuata a numarului de salariati din agricultura (in medie
cu 10.9% anual), reducerea numarului de salariati din industrie intr-o proportie mai mica (in medie
cu 2,40%) si cresterea numarului de salariati din servicii (in medie cu 1,6% anual).
Continuarea privatizarilor unitatilor de stat si adaptarea comportamentului acestora la noile
cerinte impuse de economia concurentiala au condus la modificari in distributia salariatilor pe
activitati ale economiei nationale. La inceputul anilor 1990 sectorul secundar (industrie si
constructii) detinea ponderea majoritara in cadrul economiei, sectorul tertiar reprezenta mai mult
de o treime si cel primar acoperea circa 10% din numarul mediu al salariatilor. Treptat, s-a produs
o mutatie a salariatilor din sectoarele primar si secundar catre sfera serviciilor. Incepand din anul
2000 ponderea salariatilor din servicii a depasit-o pe cea a salariatilor din industrie si constructii.
Valori actualizate cu ratele anuale ale inflatiei pana la 2006;

Pagina 108
Efectivulsalariatilor lasfarsitul anului

132000
129941
130000
128000
126000
124437
124180
124000
122848
122530
Anul2003
Anul2004
122000
120000
118000
Anul2002
Anul2005
Anul2006
Sursa: INSSE
In aceeasi perioada, 2002-2006, numarul somerilor din judetul Dolj a inregistrat o evolutie
oscilanta care se reflecta intr-o scadere medie de 1.64% anual, compusa din urmatoarele variatii
medii: categoria somerilor cu studii universitare a scazut semnificativ, in medie cu 11.2% anual, la
extremitatea cealalta situandu-se categoria somerilor cu studii liceale si postliceale care a crescut
in medie cu 5.9% anual.
Numarsomeri
23580
25000
20934
19598
20000
17834
16176
15000
10000
5000
0
Anul2002
Anul2003
Anul2004
Anul2005
Anul2006
Sursa: INSSE
In anul 2006, numarul somerilor a crescut la 19.598, cu 1.764 de persoane mai mult ca in
anul 2005. Din numarul total al somerilor inregistrati in anul 2006, 33.3 % beneficiaza de drepturi
banesti, iar somerii neindemnizati reprezinta 66.7%.

Pagina 109
Dezvoltarea sectorului privat este insuficienta pentru a crea un numar corespunzator de

locuri de munca, acoperirea necesarului sau de resurse umane bazandu-se pe atragerea de
persoane active din sectorul public si mai putin pe repartitii de la oficiile fortei de munca.
2.4.2.6 Structura veniturilor si cheltuielilor pe gospodarii in judetul Dolj

Salariul mediu net si venitul mediu brut al gospodariei in Regiunea Sud-Vest Oltenia au crescut
continuu in termeni reali incepand cu anul 2001, insa cu rate sub media nationala. In 2006,
cresterea reala a salariilor nete si a veniturilor brute ale gospodariei era de 7% respectiv 9.4% fata
de anul 2005, insa cresterea media anuala pe perioada 2001-2006 a fost de 5.3% pentru salariul
mediu net, respectiv de 4.4 % pentru venitul mediu brut al gospodariei.
Evolutia salariilor si a veniturilor brute ale gospodariei in Regiunea Sud-Vest Oltenia in anii 20012006 este redata in tabelul de mai jos:
Salariu / Venit
Salariul mediu net in valori curente
(RON / luna)
Romania
Rata de crestere reala (%)
Salariul mediu net
- in val. curente RON / luna
- in val. actualizate 2006 RON /
luna
Regiunea
Sud-Vest
Venitul mediu brut al gospodariei
Oltenia
- in val. actualizate 2006 RON /
luna
2001
2002
2003
2004
2005
2006
302
379
484
599
746
866
NA
NA
25.5
6.5
27.7
11.9
23.8
13.2
24.5
14.7
16.1
10.7
317
401
504
606
734
853
691
671
716
754
836
895
NA
NA
26.5
7.4
25.7
10.2
20.2
10.0
21.1
11.5
16.2
10.8
528
630
745
1037
1147
1363*
1151
1054
1058
1291
1306
1429
NA
NA
19.3
1.3
18.3
3.6
39.2
27.4
10.6
1.8
18.8
13.3
Sursa: prelucrare dupa date INSSE- TEMPO;

*estimare consultant;
Conform INS, in 2006, in Regiunea Sud-Vest Oltenia salariile nete erau printre cele mai ridicate din
tara (853 RON/luna, valori curente), situand-o sub media nationala (866 RON/luna) si pe locul al
doilea intre Regiunile de Dezvoltare (inainte situandu-se Regiunea Bucuresti-Ilfov). Exista diferente
mari intre judetele Regiunii Sud-Vest Oltenia, judetul Gorj avand cele mai mari salarii medii nete
(965 RON/luna) iar judetul Valcea cele mai scazute (768 RON/luna).
Venitul mediu brut al gospodariei in Regiunea Sud-Vest Oltenia, in anul 2005, era sub media
nationala (1147 fata de 1212 RON/luna, in val. curente), situand-o pe locul 5 in cadrul regiunilor de
dezvoltare.
Urmatorul tabel arata alcatuirea medie a unei gospodarii medii in Regiunea Sud-Vest Oltenia
comparata cu cea la nivel national.

Pagina 110
Romania
Total
persoane
Din care
salariati
Din care
agricultori
Din care
someri
Din care
pensionari
2.938
2.986
0.766
0.971
0.198
0.238
0.159
0.027
0.706
0.534
Sursa: prelucrare dupa date INSSE;
In 2005, numarul mediu al persoanelor pe gospodarie in Regiunea Sud-Vest Oltenia era de 2.986
(media nationala: 2.950). Astfel, venitul mediu brut pe cap de locuitor era de 384.10 RON / luna,
sub media nationala de 390 RON / luna.
Categorie de venit
Romania
Venituri totale
1,212.18
(RON/luna/pers)
Venituri banesti, din care:
79.6%
Salarii brute si alte drepturi
47.3%
salariale
Venituri din agricultura
3.9%
Venituri din activitati
3.3%
neagricole independente
Venituri din prestatii sociale,
20.4%
din care:
Pensii
15.9%
Prestatii din fondul de somaj
0.8%
Prestatii familiale
1.2%
Venituri din proprietate
0.4%
Contravaloarea veniturilor in
natura obtinute de salariatii si
3.1%
beneficiarii de prestatii
sociale
Contravaloarea consumului
de produse agricole din
17.3%
resurse proprii

1,146.90
75.5%
43.0%
6.0%
2.3%
20.6%
16.1%
0.6%
1.3%
0.1%
2.0%
22.5%
In privinta structurii veniturilor gospodariilor, sunt disponibile date doar la nivel national si regional.
Ponderea principalelor categorii de venituri in total venituri este similara la cele doua nivele de
referinta, cu exceptia veniturilor din activitati neagricole independente, pensiilor si a contravalorii
consumului de produse agricole din resurse proprii.
Cheltuielile medii brute ale gospodariei in anul 2005, in Regiunea Sud-Vest Oltenia ajungeau la
1039 RON/luna (1090 RON/luna in val. reactualizate 2006), usor sub veniturile medii ale
gospodariei (1146.9 RON/luna).
Cheltuielile totale ale gospodariei
- in val. constante 2006 RON / luna
Variatia anuala totala (%)
2001
517
865
n.a.
2002
609
865
0.0
2003
716
891
3.0
2004
959
1092
22.5
2005
1039
1090
-0.2

Pagina 111
Categorie de cheltuiala
Cheltuieli totale
(RON / luna / pers)
Cheltuieli banesti,
din care pentru:
Cumpararea de alimente si
bauturi consumate
Cumpararea de marfuri
nealimentare
Plata serviciilor
Cheltuieli pentru investitii
Cheltuieli de productie
Impozite, constributii, cotizatii,
taxe
Contravaloarea consumului de
produse agricole din resurse
proprii
Romania
391.16
347.84
81.7%
75.1%
23.0%
21.1%
21.6%
19.6%
18.1%
1.4%
1.5%
14.6%
1.1%
2.9%
12.5%
12.1%
18.3%
24.9%
Principalele diferente in structura cheltuielilor gospodariei medii la nivel national si regional se

refera la:
- ponderea alocata pentru achizitionarea de marfuri nealimentare este mai redusa la nivel
regional;
- la nivel regional, pentru plata serviicilor se aloca o cota mai mare din total cheltuieli;
- cheltuielile pentru investitii sunt mai reduse la nivel regional;
- la nivel regional, se consuma mai putin din produsele agricole din resurse proprii decat la
nivel national.
2.4.2.7 Turismul in judetul Dolj
Prin pozitia judetului Dolj in cadrul teritoriului national cu acces direct la principalele drumuri
europene, rutiere si feroviare, care traverseaza Romania si cu un peisaj geografic deosebit creat
de o parte din cursul inferior al Dunarii, fiind si zona transfrontaliera cu Bulgaria, cu puternice
rezonante istorice si etnografice, judetul Dolj ofera potential de dezvoltare turistica.
Considerat in ultimul timp printre domeniile prioritare ale economiei, turismul constituie o
alternativa pentru zonele defavorizate sau pentru cele afectate de restructurare si somaj. Desi nu
deosebita, valoarea potentialului turistic al judetului Dolj si stadiul actual de valorificare insuficient
exploatat, permite conturarea unor directii de dezvoltare.
Fluviul Dunarea si vecinatatea acestuia constituie potential turistic prea putin exploatat in prezent.
De asemenea, in judetul Dolj se gaseste cel de-al doilea mare lac natural din Romania, lacul
Bistret, cu o suprafata de 1867 ha precum si Zona Padurii Zaval, situata pe o suprafata de 370 ha
in sudul judetului, in imediata apropiere a Dunarii. Zona beneficiaza de un fond forestier natural
exceptional, de exemplu stejarul pedunculat, sau specii de frasin cu varste de pana la 200 de ani.
Aceste zone prezinta o certa atractie turistica.
De asemenea, o amploare deosebita in ultima perioada au luat-o lucrarile de modernizare si
dezvoltare a statiunilor balneo-climaterice existente, infiintarea unora noi fiind obligatorie pentru
exploatarea potentialului existent (exemplu Ionele, Desa, Gighera, Urzicuta si Ghercesti).
Izvoarele minerale din sudul comunei Gighera, poseda un insemnat potential curativ atestat prin
studii hidrogeologice complexe. Pentru a fi exploatate insa, sunt necesare investitii in infrastructura
Pagina 112
pentru revitalizarea acestei statiuni balneo-climaterice care a functionat cu succes inainte de cel
de-al doilea razboi mondial.
In tabelul urmator se poate observa evolutia numarului turistilor cazati in unitatile de primire
turistica, intre anii 2002 2006:
Turisti cazati in tipuri de
structuri de primire
turistica
TOTAL
Dolj
Anul
2002
Anul
2003
Anul
2004
Anul
2005
Anul
2006
4847496 5056693 5638517 5805096 6216028

349985
324261
361058
334178
370820
56133
37255
38698
41309
44392
Sursa: prelucrare dupa date INSSE;
Numarul turistilor cazati in judetul Dolj a crescut cu 3083 in anul 2006 fata de 2005, reprezentand
aproximativ 12% din totalul turistilor cazati la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia si 0,71% din totalul
turistilor la nivel national.
Evolutia numarului de turisti in perioada 2002-2006 este crescatoare la nivel national, rata medie
anuala de crestere fiind de 6.4%, si regional, cu o rata medie anuala de 1.5%, in timp ce la nivel
judetean evolutia a fost oscilanta, in medie inregistrandu-se o scadere anuala de 5.7%.
In ceea ce priveste unitatile de cazare, este de remarcat faptul ca hotelurile de 5 stele nu sunt
prezente in judet. La nivelul judetului exista 2 hoteluri de 4 stele, 5 hoteluri de 3 stele, 4 hoteluri de
2 stele.
Pe tipuri de unitati de cazare activitatea unitatilor de cazare turistica se prezinta astfel:
Tipuri de unitati de cazare
Total
Hoteluri, din care:
4 stele
3 stele
2 stele
1 stea
neclasificate pe stele
Hoteluri, din care:
3 stele
2 stele
Moteluri, din care:
2 stele
Vile turistice, din care:
4 stele
Pensiuni turistice urbane, din care:
3 stele
Pensiuni turistice rurale, din care:
2 margarete
Numarul total de camere

(exclusiv din casute)
568
438
46
57
241
30
64
32
5
27
64
64
8
8
16
16
10
10
Numarul de
locuri pat
1116
854
92
89
481
64
128
64
10
54
134
134
16
16
28
28
20
20
Sursa: prelucrare INSSE;

Pagina 113
Analizand unitatile turistice din punct de vedere al numarului de camere, ponderea cea mai mare o
detin hotelurile cu 77.1%, urmate de moteluri cu 11.3%, hoteluri cu 5.6%, pensiuni turistice urbane
cu 2.8%, pensiuni turistice rurale cu 1.8% si vile turistice cu 1.4%.
Indicii de utilizare neta a locurilor de cazare, in anul 2005, au fost 30.1% pentru moteluri, 21.1%
pentru hoteluri, 15.4% pentru pensiuni turistice urbane, 12.3% pentru vile turistice, 9.1% pentru
pensiuni turistice rurale, 4.4% pentru hoteluri si 0.8% pentru casute.
Unitatile de cazare turistica sunt prezentate in tabelul urmator:
TOTAL
din care:
- hoteluri
- hanuri si moteluri
- vile turistice
- alte unitati de cazare colective
2001
16
2002
18
2003
19
2004
17
2005
19
7
3
3
3
8
3
3
4
8
3
3
5
8
3
2
4
10
2
1
6
In anul 2005 numarul unitatilor de cazare turistica a fost de 19, in crestere cu 11.8% fata de anul
precedent si cu 18.8% fata de anul 2001.
Capacitatea de cazare turistica in perioada 2001-2005 este prezentata in tabelul urmator:
TOTAL
din care:
- hoteluri
- hanuri si moteluri
- vile turistice
- alte unitati de cazare colective
2001
1033
2002
1116
2003
1179
2004
1068
2005
1140
739
198
61
35
777
232
48
59
768
233
99
79
763
157
84
64
862
134
16
128
Capacitatea de cazare turistica in anul 2005 a fost de 1140 locuri in crestere cu 72 de locuri fata de
anul 2004 si cu 107 locuri fata de anul 2001.
Principalii indicatori ai activitatii turistice in perioada 2001-2005 sunt prezentati in tabelul urmator:
Capacitate de cazare turisitca in

functiune total
din care:
- in hoteluri
- in hanuri si moteluri
- in vile turistice
- in alte unitati de cazare colective
Innoptari total
Din care:
- in hoteluri
- in vile turistice
U.M.
2001
2002
2003
2004
2005
loc zi
347492
346913
302380
354436
405876
loc zi
loc zi
loc zi
loc zi
251425
65335
19551
11181
255987
64832
12329
13765
219955
36310
28552
17563
264388
47088
22448
20512
312014
48910
5840
39112
numar
89678
86995
57676
78370
84366
numar
numar
numar
numar
57176
21196
10597
709
59959
23385
2739
912
40731
12614
3320
1011
53355
20378
1644
2993
65776
14730
719
18590

Pagina 114
Innoptari pentru turisti din tara

cazati total
din care:
- in hoteluri
- in vile turistice
U.M.
2001
2002
2003
2004
2005
numar
69348
70051
47541
62232
65334
47661
20581
595
511
46241
22501
713
596
32140
12187
2717
497
39537
19843
1405
1447
48619
14197
695
1823
numar
numar
numar
numar
Numarul turistilor cazati in anul 2005 a fost de 41309 (cu 2611 turisti mai mult fata de anul 2004 si
cu 8270 mai putin fata de anul 2001), cu 84366 om-zile innoptari (cu 5996 om-zile innoptari mai
mult decat in anul 2004 si cu 5312 mai putin decat in 2001). Din total, 79% au fost cazati in hoteluri
in anul 2005 (fata de 67.2% in anul 2001), 16.6% in hanuri si moteluri (30.4% in anul 2001), 0.9%
in vile turistice (1.3% in anul 2001), iar 3.5% in alte unitati de cazare turistica (1.1% in anul 2001).
Din totalul turistilor cazati, 32909 (79.7%) au fost turisti romani, cu 65334 om-zile innoptari si 8400
(20.3%) turisti straini cu 19032 om-zile innoptari.
Desi exista posibilitatea de a exploata potentialul turistic existent aceasta este dificil de
realizat deoarece sunt necesare investitii masive sustinute de o politica agresiva de publicitate.

Pagina 115
2.5
EVALUAREA CADRULUI INSTITUTIONAL SI LEGAL
2.5.1 Cadrul administrativ general

La nivel national, in domeniul protectiei mediului, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile
(MMDD) este entitatea cu atributii in privinta dezvoltarii politicilor in domeniul protejarii mediului
inconjurator, a strategiei nationale de mediu si a documentelor legislative din domeniu.
Responsabilitatea implementarii acestor politici apartine Agentiei Nationale de Protectie a Mediului
(unitate subordonata MMDD), reprezentata in teritoriu prin cele sapte Agentii Regionale de
Protectia Mediului (Bucuresti, Craiova, Pitesti, Sibiu, Timisoara, Cluj Napoca, Bacau, Galati) si
Agentiile Judetene de Protectia Mediului. Principalele responsabilitati ale acestei institutii la nivel
central sunt elaborarea de planuri in domeniul protectiei mediului inconjurator, inclusiv planurile
nationale de management al deseurilor, identificarea si selectarea proiectelor prioritare in domeniu;
institutia are rol consultativ pe langa Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile. Agentiile judetene
de Protectia Mediului monitorizeaza factorii de mediu si emit acorduri / avize de mediu pentru
activitatile cu impact asupra mediului.
La nivel national, urmatoarele institutii publice detin responsabilitati cu efecte directe sau indirecte
asupra protectiei mediului inconjurator.
Ministerul Internelor si Reformei Administrative:
Responsabil pentru monitorizarea generala a serviciilor municipale din Romania si pentru
dezvoltarea strategiilor si politicilor de imbunatatire a calitatii acestor servicii.
Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice:
Monitorizeaza delegarea gestiunii serviciilor de apa si de canalizare,
Controleaza activitatea operatorilor de servicii de apa si canalizare in privinta respectarii
indicatorilor de performanta, ajustarii periodice a tarifelor, asigurarii protectiei utilizatorilor,
exploatarii eficiente a patrimoniului public si/sau privat din domeniul serviciilor de apa si
canalizare,
Are rol consultativ cu privire la restrictionarea alimentarii cu apa a utilizatorilor pe o anumita
perioada de catre operatori in situatiile de restrictionari justificate la sursa de apa, la
racordarea si punerea in functiune a unor noi capacitati sau de efectuare a lucrarilor de
intretinere planificate,
Autorizeaza operatorii de servicii,
Aprobarea tarifelor si ajustarile de tarife la cererea operatorilor sau a autoritatilor locale,
Elaboreaza normele metodologice privind calculul tarifelor aplicabile produselor si serviciilor
de apa si canalizare,
Controleaza lucrarilem constructiilem instalatiile sau activitatile privind serviciilor de apa si
canalizare pentru conformarea cu cerintele legislatiei in vigoare,
Ministerul Finantelor Publice:
Responsabil pentru managementul finantelor publice la nivel national,
Monitorizeaza implementarea programelor ISPA / fonduri de coeziune din domeniul
protectiei mediului inconjurator.
Ministerul Sanatatii:
Elaboreaza programele nationale de sanatate publica,
Supervizeaza si monitorizeaza impactul managementului deseurilor asupra sanatatii
umane (inclusiv deseuri provenind din activitatea de apa si canalizare).

Pagina 116
2.5.2
Cadrul legal
Principalele reglementari ale Uniunii Europene cu privire la mediu, alimentare cu apa si

canalizare :
Nr. reglementare si data
intrarii in vigoare
Denumire reglementare
Directiva 2000/60/CE a
Parlamentului
European si a Consiliului din 23
octombrie 2000
Care stabileste cadrul comunitar de actiune in domeniul

politicii apelor
Directiva Consiliului
91/271/CEE din 21 mai 1991
Privind tratarea apei urbane menajere modificata de

Directiva 98/15/EC
76/464/CEE din 4 mai 1976 (si
cele 7 directive fiice)
Privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase

deversate in mediul acvatic al Comunitatii
86/280/CEE din 12 iunie 1986
Privind valorile limita si obiectivele calitative pentru

deversarile anumitor substante periculoase incluse in Lista
I din Anexa la Directiva 76/464/CEE
Directiva Consiliului 98/83/CE

din 3 noiembrie 1998
Privind calitatea apei destinata consumului uman
75/440/CEE din 16 iunie1975
Referitoare la calitatea ceruta apelor de suprafata destinate

producerii de apa potabila in statele membre
Directiva Consiliului 80/68/CEE

din 17 decembrie 1979
Privind protectia impotriva poluarii apelor subterane cu

anumite substante periculoase
79/869/CEE din 9 octombrie
1979
Privind metodele de masurare, frecventele de prelevare si

analiza apelor de suprafata destinate prelevarii apei pentru
consum uman in statele membre
91/676/CEE din 12 decembrie
1991
Privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii

proveniti din surse agricole
76/160/CEE din 8 decembrie
1975
Referitoare la calitatea apei de imbaiat
78/659/CEE din 18 iulie 1978
Privind calitatea apelor dulci care necesita protectie sau

imbunatatire pentru a mentine viata pestilor
79/923/CEE
Privind calitatea necesara apelor pentru moluste
85/337/CEE din 27 iunie 1985
Privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si

private asupra mediului
2001/42/CE a Parlamentului
European din 27 iunie 2001
Privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe

asupra mediului
Directiva Consiliului 90/313/CE
Privind accesul publicului la informatia de mediu
Privind raspunderea fata de mediul inconjurator, referitor la

Pagina 117
Parlamentului European si a
Consiliului
prevenirea si remedierea prejudiciului adus mediului
Conventia Ramsar - Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in

special ca habitat al pasarilor acvatice a fost ratificata de Romnia prin Legea 5/1991. Astfel, Delta
Dunarii este singura arie protejata din Romnia desemnata ca zona Ramsar.
Conventia pentru Protectia Fluviului Dunarea (Danube River Protection Convention) a
fost semnata la Sofia la 29 iunie 1994 si a intrat in vigoare la 22 octombrie 1998.
Romnia a devenit stat membru al Comisiei Internaionale pentru Protecia Fluviului
Dunarea in 1995, odata cu ratificarea, prin Legea nr. 14/1995, a Conveniei privind cooperarea
pentru protecia i utilizarea durabila a fluviului Dunarea.
Aceasta conventie se aplica pentru bazinul hidrografic al fluviului Dunarea. Obiectul conventiei il
reprezinta, in special, urmatoarele activitati planificate sau in curs de realizare, in masura in care
acestea produc sau pot produce impacturi transfrontiere (orice efect nefavorabil semnificativ
produs asupra mediului inconjurator, cauzat de activitati umane):
a) evacuarea apelor uzate, introducerea de nutrienti si substante periculoase, att din surse
punctuale ct si nepunctuale, precum si evacuarea caldurii;
b) activitati si masuri planificate in domeniul amenajarilor hidrotehnice, in special regularizari,
controlul scurgerii si nivelul de stocare a cursurilor de apa, controlul inundatiilor si indepartarea
pericolului de inghet, precum si efectul instalatiilor, situate in sau in afara cursului de apa, asupra
regimului lui hidraulic;
c) alte activitati si masuri planificate, in scopul utilizarii apei cum ar fi: hidroenergia, transferul si
captarea apei;
d) exploatarea constructiilor hidrotehnice existente, de exemplu acumulari, hidrocentrale, masuri
pentru prevenirea impactului ecologic incluznd: deteriorarea conditiilor hidrologice, eroziuni,
surpari, inundatii si transportul sedimentelor; masuri pentru protectia ecosistemelor;
e) manipularea substantelor periculoase pentru apa si prevenirea accidentelor.
De aseenea, aceasta conventie se aplica in cazul pescuitului si navigatiei interne, in masura in
care sunt vizate probleme de protectie a apei impotriva poluarii cauzate de asemenea activitati.
2.5.2.1 Legislatie romaneasca
Nr. Act
normativ
Legea
137/1995
republicata
in 2000
Denumire
Publicare
Scurta descriere
Monitorul
Oficial/data
REGLEMENTARI DE MEDIU GENERALE
Reglementeaza domeniul protectiei mediului pe baza
principiilor si elementelor dezvoltarii durabile a societatii.
Stabileste procedura de evaluare a impactului asupra
mediului, regimul substantelor si deseurilor periculoase
precum si al altor deseuri ; regimul ingrasamintelor chimice
Legea protectiei
si al pesticidelor ; regimul privind asigurarea protectiei
mediului
impotriva radiatiilor ionizante si securitatii surselor de
M.O. nr.70/17
radiatii ; protectia resurselor naturale si conservarea
februarie 2000
biodiversitatii ; protectia apelor si ecosistemelor acvatice ;
protectia atmosferei ; protectia solului, a subsolului si a
ecosistemelor terestre ; regimul ariilor protejate si al
monumentelor naturii ; protectia asezarilor umane ;
atributiile si raspunderile autoritatilor pentru protectia

Pagina 118
HG
918/2002
Hotarare privind
stabilirea
procedurii cadru
de evaluare a
impactului
asupra mediului
si pentru
aprobarea listei
proiectelor
publice sau
private supuse
acestei proceduri
M.O. nr. 686/17
septembrie 2002
OM
860/2002
Procedura de
evaluare a
impactului
asupra mediului
si de emitere a
acordului de
mediu
M.O. nr. 52/30
ianuarie 2003
HG
1076/2004
Stabilirea
procedurii de
realizare a
evaluarii de
mediu pentru
planuri si
programe
M.O. nr. 707 din 5
august 2004
mediului ; obligatiile persoanelor fizice si juridice ;

sanctiunile pentru incalcarea prevederilor legii protectiei
mediului ; lista activitatilor care sunt supuse procedurii de
evaluare a impactului asupra mediului pentru eliberarea
acordului si/sau autorizatiei de mediu.
Hotararea stabileste procedura cadru de evaluare a
impactului asupra mediului, aplicata in scopul emiterii
acordului de mediu, pentru anumite proiecte publice sau
private care pot avea efecte semnificative asupra mediului
prin natura, dimensiunea sau localizarea lor. Evaluarea
impactului asupra mediului este parte integranta din
procedura de obtinere a acordului de mediu.
Anexa 1 contine lista proiectelor supuse evaluarii
impactului asupra mediului. Anexa 2 contine lista
proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea
efectuarii evaluarii impactului asupra mediului. Anexa 3
contine criteriile de selectie pentru stabilirea necesitatii
efectuarii evaluarii impactului asupra mediului. Anexa 4
contine lista informatiilor solicitate titularului proiectului
pentru proiectele supuse evaluarii impactului asupra
mediului.
Obiectul procedurii elaborata de Ministerul Mediului si
Gospodaririi Apelor il constituie reglementarea conditiilor
de solicitare si obtinere a acordurilor de mediu pentru
proiectele cu impact semnificativ asupra mediului
inconjurator. Solicitarea acordului de mediu este
obligatorie pentru proiecte de investitii noi si modificarea
substantiala a celor existente, inclusiv pentru proiectele de
dezafectare, aferente activitatilor cu impact semnificativ
asupra mediului, stabilite prin HG nr. 918/2002, privind
procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului
si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private
supuse acestei proceduri. Anexa I.1 contine lista
proiectelor si activitatilor supuse obligatoriu evaluarii
impactului asupra mediului. Anexa I.2 contine lista
proiectelor de activitati supuse etapei de incadrare in
vederea stabilirii necesitatii evaluarii impactului asupra
mediului.
Hotararea stabileste procedura de realizare a evaluarii de
mediu, aplicata in scopul emiterii avizului de mediu
necesar adoptarii planurilor si programelor care pot avea
efecte semnificative asupra mediului, definind rolul
autoritatii competente pentru protectia mediului, cerintele
de consultare a factorilor interesati si de participare a
publicului.
Se supun evaluarii de mediu toate planurile si programele
care:
a) se pregatesc pentru urmatoarele domenii: agricultura,
silvicultura, pescuit si acvacultura, energie, industrie,
inclusiv activitatea de extractie a resurselor minerale,
transport, gestionarea deseurilor, gospodarirea apelor,

Pagina 119
telecomunicatii, turism, dezvoltare regionala, amenajarea

teritoriului si urbanism sau utilizarea terenurilor; ori care
b) afecteaza ariile de protectie speciala avifaunistica sau
ariile speciale de conservare reglementate conform
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari
si completari prin Legea nr. 462/2001.
Legea
22/ 2001
Legea
13/1993
Legea pentru
ratificarea
Conventiei
privind evaluarea
impactului
asupra mediului
in context
transfrontiera,
adoptata la
Espoo la 25
februarie 1991.
Legea prevede continutul documentatiei pentru evaluarea

impactului asupra mediului, criterii generale aplicabile in
determinarea semnificatiei impactului asupra mediului,
procedura de notificare a activitatilor susceptibile sa aiba
un impact transfrontiera negativ semnificativ, lista
cuprinzand activitatile propuse, procedura de investigare
pentru a vedea daca o activitate propusa este
sussceptibila sa aiba impactv transfrontiera semnificativ,
consultare si informare a publicului interesat, continutul
acordurilor bilaterale sau multilaterare si procedura de
arbritaj.
M.O. nr. 105/1

martie 2001
REGLEMENTARI IN DOMENIUL PROTECTIEI NATURII
Conventia
privind
conservarea
vietii salbatice si Legea transpune in legislatia romaneasca Conventia
a habitatelor
privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale
naturale in
din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979.
Europa
M.O. nr. 283/7
decembrie 1993
Legea
462/2000
Regimul ariilor
naturale
protejate,
conservarea
habitatelor
naturale, a florei
si faunei
salbatice
M.O. nr. 433/2
august 2001
Legea
5/2000
Planul de
amenajare a
teritoriului
Garantarea conservarii si utilizarii durabile a patrimoniului

natural. Reglementeaza : asigurarea diversitati biologice,
prin conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
slbatice ; mentinerea sau restabilirea intr-o stare de
conservare favorabila a habitatelor si a speciilor din flora si
fauna salbatica ; constituirea, organizarea si extinderea
retelei nationale de arii naturale protejate, precum si
reglementarea regimului acestora ; masurile pentru
ocrotirea si cosnervarea speciilor animale si plante
salbatice periclitate, vulnerabile, endemice si rare, precum
si cele pentru protectia formatiunilor geomorfologice si
peisagistice de interes ecologic, stiintific, estetic, cultural si
de alta natura, a bunurilor naturale de interes speologic,
paleontologic, geologic antropologic si a altor bunuri
naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente in
perimetrul ariilor naturale protejate si/sau in afara
acestora.
Planul national de amenajare a teritoruiului national
Sectiunea III se refera la zone protejate. Legea
evidentiaza zonele naturale protejate de interes national si

Pagina 120
sectiunea
III
national
identifica valorile de patrimoniu cultural national, care

necesaita instituirea de zone protejate pentru asigurarea
M.O. nr. 152/12
protectiei acestor valori. In anexa sunt prezentate zonele
aprilie 2000
naturale protejate de interes national si monumentele
naturii, precum si gruparea geografica si localizarea
teritoriala a zonelor naturale protejate.
REGLEMENTARI GENERALE IN DOMENIUL APEI SI PROTECTIE ACESTEIA
Stabileste : regimul de folosire a apelor, regimul de
folosire a albiilor, regimul de servituti si de exploatare. In
domeniul gospodaririi apelor prevede cunoasterea
resurselor de apa, protectia albiilor, a malurilor si a
lucrarilor de gospodarire a apelor, amenajarea bazinelor
hidrografice, regimul lucrarilor care se construiesc pe ape
Legea apelor
Legea
sau care au legatura cu apele, apararea impotriva
M.O. nr. 224/8
inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si
107/1996
octombrie 1996
accidentelor la costructiile hidrotehnice; legea prevede
latimea zonelor de protectie in jurul lacurilor naturale,
lacurilor de acumulare, in lungul cursurilor de apa,
digurilor, canalelor, barajelor si a altor lucrari hidrotehnice,
controlul activitatii de gospodarire a apelor, precum si
sanctiunile ce se aplica pentru incalcarea legii.
Hotararea de
Stabileste: schema cadru si liniile directoare de prevenire
Guvern privind
si reducere a poluarii mediului acvatic si a apelor
aprobarea
subterane, cauzata de substante periculoase; infiintarea,
Programului de
componenta si atributiile Comitetului de lucru
actiune pentru
interministerial; lista de substante prioritare/prioritare
reducerea
periculoase; criteriile pentru identificarea apelor poluate cu
poluarii mediului substante prioritare/prioritare periculoase sau care sunt
acvatic si a
expuse unei astfel de poluari.
H.G.
apelor
118/2002
subterane,
cauzata de
evacuarea unor
substante
periculoase.
M.O. Nr. 132/ 20
februarie 2002
OM
1146/2002
Normativ privind
Obiectivele de
referinta folosite
pentru
clasificarea
calitatii apelor de
suprafata
M.O. nr.
Ordinul stabileste clasele de clasificare a calitatii apelor, in

conditiile prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996 si cu
respectarea obiectivelor de referinta.
Obiectivele de referinta corespund valorilor
corespunzatoare clasei a II-a de calitate si reprezinta
nivelele ce urmeaza a fi atinse pe plan national si regional
intr-o strategie pe termen mediu.
Clasa I a. Limitele maxim admisibile reflecta conditiile
naturale de referinta sau concentratiile de fond. In situatia
substantelor toxice (sintetice) se adopta limita de detectie
a metodei de analiza sau pragul minim posibil de interes in
activitatea de monitoring. In cazul substantelor de
provenienta naturala, inclusiv metale grele, conditia de
referinta se refera la fondul natural. Sectiunile de referinta

Pagina 121
corespund acelor amplasamente la care influenta

antropica este de sub 10%.
Clasa II a. Limitele corespunzatoare acestei clase
corespund valorilor tinta si reflecta conditia de calitate
pentru protectia ecosistemelor acvatice. In cazul altor
substante toxice, valorile tinta se stabilesc in baza
evaluarii de risc.
Legea
14/1995
Legea pentru
ratificarea
Conventiei
privind
cooperarea
pentru protectia
si utilizarea
durabila a
fluviului
Dunarea,
semnata la Sofia
la 29 iunie 1994
M.O. nr.41/ 27
februarie 1995
Legea
30/1995
Legea pentru
ratificarea
Conventiei
privind protectia
si utilizarea
cursurilor de apa
transfrontiere si
a lacurilor
internationale,
incheiata la
Helsinki la 17
martie 1992.
Clasele III IV. Valorile limita corespunzatoare acestor

clase sunt de 2 5 ori mai mari decat cele ale obiectivelor
de referinta si reflecta ponderea influentei antropice.
Legea reglementeaza prevenirea, controlul si reducerea
impactului transfrontier; masuri speciale pentru protectia
resurselor de apa; limitarea emisiilor; obiective si criterii de
calitate a apei; inventarierea emisiilor. Programe de
actiune, programe de monitoring, obligatii de raportare,
consultari, schimbul de informatii, protectia informatiilor
furnizate, sisteme de comunicatii, avertizari si alarma,
planuri de urgenta, asistenta mutuala.
Stabileste infiintarea Comisiei internationale pentru
protectia fluviului Dunarea, sarcinile si competentele
acesteia.
Contine: lista grupelor de substante periculoase;
substantele periculoase individuale; ghidul de apreciere
generala a calitatii apei; statutul Comisiei internationale
pentru protectia fluviului Dunarea
Stabileste obligatiile partilor riverane pentru prevenirea,
controlul si reducerea impactului trasfrontier precum si
pentru supraveghere, cercetare si dezvoltare, schimb de
informatii si protectia acestora.
Legea contine dispozitiile aplicabile partilor riverane
pentru cooperare bilaterara si multilaterala, supraveghere
si evaluare comuna, sisteme de avertizare si alarma,
asistenta reciproca, prevederi institutionale. Sunt
prevazute liniile directoare pentru dezvoltarea celor mai
bune practici de mediu, pentru dezvoltarea obiectivelor,
criteriilor privind calitatea apei si procedura de arbritraj a
unui potential diferend.
M.O. Nr. 82/ 3 mai

1995
LEGISLATIE IN DOMENIUL ALIMENTARII CU APA SI CANALIZARII
Legea stabileste valorile maxime admise pentru parametri
Legea privind
microbiologici, chimici si parametri indicatori de calitate ;
calitatea apei
parametri pentru monitorizarea de control, monitorizarea
Legea
potabile
de audit ; frecventa minima de prelevare si analiza a apei
458/2002
potabile distribuita prin sistemul public, rezervor mobil sau
M.O. Nr. 552/29
folosita ca sursa in industria alimentara si pentru apa
iulie 2002
potabila imbuteliata
HG
100/2002
Norme
de Normele reglementeaza cerintele de calitate pe care apele
calitate pe care dulci de suprafata utilizate sau destinate potabilizarii
trebuie
sa
le trebuie sa le indeplineasca dupa o tratare

Pagina 122
corespunzatoare. Apa subterana si apa salmastra nu fac

obiectul acestor norme de calitate. Elaborarea normelor
are drept scop reducerea nivelului de tratare a apei brute
de suprafata, cu influenta directa asupra costurilor. Apele
de suprafata se clasifica functie de valorile limita in trei
categorii. Fiecarei categorii ii corespunde o tehnologie
standard de tratare si caracteristici fizice, chimice si
M.O. nr. 130/19
microbiologice (anexele prezinta aceste caracteristici).
februarie 2002
indeplineasca
apele
de
suprafata
utilizate
pentru
potabilizare
NTPA-013
HG
101/1997
Norme speciale
privind
caracterul
si
marimea zonelor
de
protectie
sanitara
M.O. nr. 62/10
aprilie 1997
HG
472/2000
Hotarare de
Guvern privind
masurile de
protectie a
calitatii
resurselor de
apa
M.O nr. 272/15
iunie 2000
Stabileste normele speciale privind caracterul si marimea

zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa,
lucrarilor de captare, constrcutiilor si instalatiilor de
alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale
utilizate pentru cura interna, lacurilor si namolurilor
terapeutice. Inventariaza factorii ce reprezinta riscuri de
impurificare a apei potabile si mecanismul impurificarii.
Ofera indicatii tehnice pentru dimensionarea zonelor de
protectie sanitara a surselor de alimentare cu apa potabila
din subteran si de ape minerale utilizate pentru cura
interna. Stabileste masuri pentru utilizarea terenurilor
cuprinse in perimetrul de protectie hidrogeologic.
Precizeaza masuri cu privire la exploatarea si amenajarea
terenurilor incluse in zonele de protectie sanitara cu regim
de restrictie si cu regim sever. Masuri referitoare la
protectia sanitara a constructiior si instalatiilor de
exploatare a resurselor de apa.
Stabileste masuri de protectie a resurselor de apa de

suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice in
vederea ameliorarii si mentinerii calitatii naturale a
acestora in scopul evitarii unor efecte negative asupra
mediului si sanatatii umane, in contextul unei dezvoltari
durabile.

Pagina 123
2.5.2.2 Corespondenta intre Directivele UE si legislatia romaneasca, transpunerea Directivelor

UE in legislatia romaneasca
Nr.
Aquis comunitar
91/271/CEE din 21 mai
1991 privind tratarea apei
urbane menajere
modificata de Directiva
98/15/EC
Amendata prin 398L0015
Amendata prin 303R1882
91/676/CEE din 12
decembrie 1991 privind
protectia apelor impotriva
poluarii cauzate de nitratii
proveniti din surse
agricole
76/464/CEE din 4 mai 1976
privind poluarea cauzata
de anumite substante
periculoase deversate in
Legislatie nationala
HG nr. 188/28.02.2002 (MO nr.187/20.03.2002) pentru
aprobarea normelor privind conditiile de descarcare a
apelor uzate in mediul acvatic
HG nr. 352/21.04.2005 (MO nr. 398/11.05.2005) pentru
modificarea HG nr. 188/28.02.2002 pentru aprobarea
normelor privind conditiile de descarcare a apelor uzate
in mediul acvatic
OM nr. 1141/06.12.2002 (MO nr. 21/16.01.2003) privind
aprobarea procedurii si competentelor de eliberare a
permiselor si licentelor de gospodarire a apelor
OM nr. 1241/16.01.2003 (MO nr. 104/19.02.2003)
privind aprobarea procedurii pentru modificarea sau
retragerea permiselor si licentelor de gospodarire a
apelor
Ordinul de ministru nr.49/2004 (M.Of. nr. 66/27.01.2004)
privind aprobarea normelor tehnice pentru protectia
mediului si in special a solurilor, atunci cand se folosesc
namoluri de la statii de epurare in agricultura, care
transpune prevederile Directivei nr. 86/278/CEE privind
protectia mediului si, in special, a solului, atunci cand se
utilizeaza namoluri de epurare in agricultura.
HG nr. 964/13.10.2000 (MO nr. 526/ 25.10.2000) privind
aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor
impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole
Ordin comun al MAPM nr. 452/04.05.2001 si MAPDR nr.

105951/8.05.2001 (MO Nr. 296/06.06.2001) aproband
Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei si
a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune
pentru protectia aplelor impotriva poluarii cu nitrati
proveniti din surse agricole
OM nr. 918/08.10.2002 (nepublicat) pentru aprobarea
Codului bunelor practici agricole
OM nr. 740/08.08.2001 (nepublicat) privind aprobarea
partilor componente nominale ale Comisiei pentru
aplicarea Planului de actiune privind protectia apelor
impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse
agricole

Pagina 124
mediul
acvatic al Comunitatii (si
cele 7 directive fiice)
Inlocuita de 300L0060 din
22/12/2013

aprobarea organizarii sistemului de monitorizare suport
national integrat de supraveghere, control si decizii
pentru reducerea poluarii cu nitrati proveniti din surse
agricole in apele subterane si de suprafata si pentru
aprobarea Programului de supraveghere si control
corespunzator si a procedurilor si instructiunilor de
evaluare a datelor de monitorizare a poluantilor din apele
de suprafata si apele subterane
OM nr. 377/23.10.2001 (nepublicat) pentru aprobarea
obiectivelor de referinta pentru calitatea apelor de
suprafata
HG nr. 118/07.02.2002 (MO nr. 132/ 20.02.2002) privind
aprobarea Programului de actiune pentru reducerea
poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata
de evacuarea unor substante periculoase Amendat prin:
HG nr. 351/21.04.2005 (MO nr. 428/20.05.2005)
HG nr. 472/09.06.2000 (MO nr. 272/15.06.2000) privind
anumite masuri pentru protectia calitatii apei
OM al MAPM nr. 1406/03.03.2003 si al MSF nr.
191/07.03.2003 (MO nr. 213/01.04.2003) pentru
aprobarea Metodologiei de evaluare rapida a riscului
pentru mediu si sanatatea umana
aprobarea unei liste cu laboratoarele de referinta
Directiva 75/440/CEE privind calitatea apelor de

suprafata folosita pentru alimentarea cu apa a fost
transpusa prin HG nr. 100/2002 pentru aprobarea
Normelor privind metodele de masurare, prelevare a
probelor si frecventa de analiza a apelor de suprafata
destinata potabilizarii si, de asemenea, prin Ordinul
ministrului apelor si protectiei mediului nr.377/2001
pentru aprobarea obiectivelor de referinta pentru
calitatea apelor de suprafata.
OM nr. 35/02.04.2003 (MO nr.305/07.05.2003) privind
aprobarea Metodelor de masurare si analiza folosite la
determinarea substantelor prioritare/prioritare
periculoase din apele uzate evacuate si apele de
suprafata
OM nr. 501/04.08.2003 (MO nr.591/20.08.2003) privind
aprobarea Regulamentului pentru intocmirea inventarului
initial al surselor de poluare pentru mediul acvatic si
apele subterane
aprobarea Regulamentului de monitorizare a calitatii
apei pentru substante prioritare/prioritare periculoase
HG nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate
pentru apa din zonele naturale amenajate pentru
imbaiere.
Pagina 125
86/280/CEE din 12 iunie
1986 privind valorile limita
si obiectivele calitative
pentru deversarile
anumitor substante
periculoase incluse in
Lista I din
Anexa la Directiva
76/464/CEE
98/83/CE din 3 noiembrie
1998 privind calitatea apei
destinata consumului
uman
75/440/CEE din 16
iunie1975 referitoare la
calitatea ceruta apelor de
suprafata destinate
producerii de apa potabila
in statele membre
Inlocuita de 300L0060 din
22/12/2007
79/869/CEE din 9
octombrie 1979 privind
metodele de masurare,
frecventele de prelevare si

aprobarea unui Program de actiune pentru reducerea
poluarii din mediul acvatic si din apele de suprafata,
cauzata de deversarile de substante periculoase
Amendat prin:
HG nr. 351/21.04.2005 (MO nr. 428/20.05.2005)
Legea nr. 458/08.07.2002 (MO nr. 552/29.07.2002)

privind calitatea apei potabile
Legea nr. 311/28.06.2004 (MO nr. 582/30.06.2004)
pentru amendarea Legii nr. 458/2002 (MO Nr.
552/29.07.2002) privind calitatea apei potabile
Legea nr. 100/26.05.1998 (MO nr. 204/01.07.1998)
privind asistenta de sanatate publica
OM nr. 273/12.03.2004 (MO nr. 259/24.03.2004) pentru
aprobarea normelor de igiena privind apele potabile
imbuteliate, altele decat apele minerale naturale
HG nr. 974/15.06.2004 (MO nr. 669/26.07.2004) care
aproba normele de supraveghere, inspectie sanitara si
monitorizare a calitatii apei potabile si procedura de
autorizare sanitara pentru folosirea si stocarea apei
potabile
OM nr. 1193/28.05.1996 (nepublicat) privind normele de
supraveghere sanitara pentru sistemele publice de
depozitare a apei potabile
OM nr. 536/23.06.1997 (MO nr. 140/3.07.1997) care
aproba normele de igiena si a recomandarilor privind
mediul de viata al populatiei
HG nr. 100/07.02.2002 (MO nr. 130/19.02.2002) pentru
aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru
potabilizare si a Normativului privind metodele de
masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor
din apele de suprafata destinate producerii de apa
potabila
OM nr. 1146/10.12.2002 (MO nr. 197/27.03.2002) pentru
aprobarea Normelor referitoare la obiectivele de referinta
pentru clasificarea apelor de suprafata
obiectivelor de referinta pentru calitatea apelor de
suprafata
Legea nr. 458/08.07.2002 (MO nr. 552/29.07.2002)
Legea nr. 311/28.06.2004 (MO nr. 582/30.06.2004)
pentru amendarea Legii nr.458/2002 (MO Nr.
552/29.07.2002) privind calitatea apei potabile

Pagina 126
analiza apelor de suprafata

destinate prelevarii apei
pentru consum uman in
statele membre
Inlocuita de 300L0060
Parlamentului
European si a Consiliului
din 23 octombrie
2000 care stabileste cadrul
comunitar de
actiune in domeniul
politicii apelor
Amendata prin 301D2455
85/337/CEE din 27 iunie
1985 privind evaluarea
efectelor anumitor proiecte
publice si private asupra
mediului
Corectata prin
31985L0337R(01)
HG nr. 100/07.02.2002 (MO nr. 130/19.02.2002) pentru

aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru
potabilizare si a Normativului privind metodele de
masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor
din apele de suprafata destinate producerii de apa
potabila
OM nr. 1193/28.05.1996 privind normele de
supraveghere sanitara pentru sistemele publice de
stocare a apei potabile.
OM nr.1049/13.11.2002 (nepublicat) pentru aprobarea
unui Plan de masuri pentru eliminarea si reducerea
riscului de poluare in apele subterane
OM nr. 1141/6.12.2002 (MO nr. 21/16.01.2003) pentru
aprobarea unei proceduri si competentele de eliberare a
permiselor si licentelor de gospodarire a apelor
OM nr. 277/11.04.1997 privind normele care contin
documentatia tehnica necesara pentru obtinerea
permiselor/licentelor de gospodarirea apelor
Legea Apelor nr.107/25.09.1996 (MO
nr.244/08.10.1996)
Legea nr. 310/28.06.2004 (MO nr..584/30.06.2004)
pentru amendarea Legii Apelor nr. 107/25.09.1996 (MO
nr. 244/08.10.1996)
HG nr. 472/09.06.2000 (MO nr. 272/15.06.2000)
referitoare la masuri pentru calitatea mediului acvatic
OM nr.281/11.04.1997 (MO nr.100 bis/ 26.05.1997)
privind aprobarea procedurii privind mecanismul de
acces la informatia de gospodarire a apelor
structurii cadru a planului de gospodarire a apelor la
bazinele hidrografice Remarca: Legislatie subsecventa
OM nr.1146/10.12.2002 (MO nr. 197/27.03.2002) privind
aprobarea normelor referitoare la obiectivele de referinta
pentru clasificarea apelor de suprafata
HG 918/22.08.2002 (MO nr. 686/17.09.2002) privind
stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului
asupra mediului si aprobarea listei proiectelor publice
sau private supuse acestei proceduri
HG nr. 1705/14.10.2004 (MO nr. 970/22.10.2002) pentru
modificarea art. 5 alin. (2) din HG nr. 918/22.08.2002
privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei
proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri
Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006)
pentru aprobarea Ordonanei de urgena a Guvernului
nr. 195/22.12.2005 privind protecia mediului (M.Of. nr.
1196/30.12.2005, rectificare in M.Of. nr. 88/31.01.2006,
modificare in prin OUG 114/22.10.2007)
Legea nr. 22/22.02.2001 (M.Of. nr. 105/01.03.2001)
pentru ratificarea Conveniei privind evaluarea impactului
asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la
Espoo la 25.02.1991

Pagina 127
10
2001/42/CE a
Parlamentului European
din 27 iunie 2001 privind
evaluarea efectelor
anumitor planuri si
programe asupra mediului
HG nr. 1213/06.09.2006 (M.Of. nr. 802/25.09.2006)

privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului pentru anumite proiecte
publice i private
OUG nr. 152/10.11.2005 (M.Of. nr. 1078/30.11.2005)
privind prevenirea i controlul integrat al poluarii,
aprobata prin Legea nr. 84/05.04.2006 (M.Of. nr.
327/11.04.2006)
OM nr. 860/26.09.2002 (M.Of. nr. 52/30.01.2003) pentru
aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului i de emitere a acordului de mediu (modificat
prin Ordinul MAPAM nr. 210/25.03.2004 - M.Of. nr.
309/07.04.2004; Ordinul MMGA nr. 1037/25.10.2005 M.Of. nr. 985/07.11.2005)
OM nr. 863/26.09.2002 (M.Of. nr. 52/30.01.2003) privind
aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra
mediului
OM nr. 864/26.09.2002 (M.Of. nr. 397/09.06.2003)
pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului incontext transfrontiera i de participare
a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu
impact transfrontiera
OM nr. 978/02.12.2003 (M.Of. nr.3/05.01.2004) privind
Regulamentul de atestare a persoanelor fizice i juridice
care elaboreaza studii de evaluare a impactului asupra
mediului i bilanuri de mediu (modificat i completat prin
Ordinul MMGA nr. 97/18.05.2004 - M.Of. nr.
504/04.06.2004)
OM nr. 794/2007 (M.Of. nr. 333/17.05.2007) privind
constituirea i funcionarea colectivului de analiza
tehnica la nivel central
OM nr. 876/20.12.2004 (M.Of. nr. 31/11.01.2005) pentru
aprobarea Procedurii de autorizare a activitailor cu
impact semnificativ asupra mediului
stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu
pentru planuri si programe
Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006)
1196/30.12.2005, rectificare in M.Of. nr. 88/31.01.2006)
OM nr. 995/21.09.2006 (M.Of. nr. 812/03.10.2006)
pentru aprobarea listei planurilor i programelor care
intra sub incidena Hotararii Guvernului nr. 1076/2004
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de
mediu pentru planuri i programe
Ordin MMGA nr. 117/02.02.2006 pentru aprobarea
manualului privind aplicarea procedurii de realizare a
evaluarii de mediu pentru planuri i programe (M.Of. nr.
186/27.02.2006)

Pagina 128
11
90/313/CE privind accesul
publicului la informaia de
mediu
Directiva Parlamentului
European i a Consiliului
2003/4/CE privind accesul
publicului la informaia de
mediu (va abroga Directiva
90/313/CEE)
Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006)

1196/30.12.2005, rectificare in M.Of. nr. 88/31.01.2006)
Legea nr. 86/10.05.2000 (M.Of. nr. 224/22.05.2000)
pentru ratificarea Conveniei privind accesul liber la
informaie, participarea publicului la luarea deciziei i
accesul la justiie in problemele de mediu, semnata la
Aarhus la 25.06.1998
Legea nr. 554/02.12.2004 (M.Of. nr. 1154/07.12.2004)
contenciosului administrativ
HG nr. 878/28.07.2005 (M.Of. nr. 760/22.08.2005)
privind accesul publicului la informaia privind mediul
Legea 544/12.10.2001 (M.Of. nr. 663/23.10.2001)
privind liberul acces la informaiile de interes public
(modificata prin Legea nr. 371/05.10.2006 M.Of. nr.
837/11.10.2006; modificata i completata prin Legea nr.
380/05.10.2006 M.Of. nr. 846/13.10.2006)
HG nr. 123/07.02.2002 (M.Of. nr. 167/08.03.2002)
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaiile de
interes public
OM nr. 1325/22.09.2000 (M.Of. nr. 580/20.11.2000)
privind participarea publicului, prin reprezentanii sai, la
pregatirea planurilor, programelor, politicilor i legislaiei
privind mediul
HG nr. 564/26.04.2006 (M.Of. nr. 406/10.05.2006)privind
cadrul de realizare a participarii publicului la elaborarea
anumitor planuri i programe in legatura cu mediul
OM nr. 1387/31.12.2006 (M.Of. nr. 91/05.02.2007)
privind aprobarea Procedurii de participare a publicului la
elaborarea, modificarea sau revizuirea programelor de
aciune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrai
din surse agricole
OM nr. 1182/18.12.2002 (M.Of. nr. 331/15.05.2003)
pentru aprobarea Metodologiei de gestionare i furnizare
a informaiei privind mediul, deinuta de autoritaile
publice pentru protecia mediului
2.5.2.3 Normative, ghiduri, indrumatoare si standarde romanesti

Reglementarile tehnice sunt instrumentul prin care se asigura calitatea din punct de vedere
tehnico-economic pentru lucrarile de alimentare cu apa si canalizare. Normativele, ghidurile si
indrumatoarele au caracter fie obligatoriu, fie de recomandare si sunt aprobate prin ordine ale
ministrilor responsabili cu domeniul respectiv sau chiar prin hotarare de guvern. Pentru detalii
tehnice, normativele fac trimitere la standarde, realizand astfel un pachet complet de prescriptii
tehnice.

Pagina 129
Reglementari tehnice din domeniile alimentarii cu apa si canalizarii.

Nr.
crt.
Indicativ
reglementare
tehnica
1. I 22 - 1999
2. P 28 - 1984
3. P 28/2 - 1988
4. NP 028 - 1998
5. NP 036 - 1999
6. P 66 - 2001
7. GP 087 - 2003
8. NP 091 - 2002
9.
10
NP 032 - 1999
NP 088 - 2003
11 NP 089 - 2003
12 AC - 1998
13 NTPA 001
2002
14 NTPA 002
2002
15 NTPA 011
2002
Denumire reglementare tehnica
Normativ pentru proiectarea si executarea

conductelor de aductiune si a retelelor de
alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor.
Normativ pentru proiectarea tehnologica a
statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti,
treptele de epurare mecanica si biologica si linia
de prelucrare si valorificare a namolurilor.
Normativ pentru proiectarea tehnologica a
statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti,
treapta de epurare tertiara.
Normativ pentru proiectarea constructiilor de
captare a apei.
Normativ de reabilitare a lucrarilor hidroedilitare
din localitatile urbane.
Normativ pentru proiectarea si executarea
lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare a
localitatilor din mediul rural.
Ghid de proiectare a constructiilor pentru
tratarea apei in vederea potabilizarii
Normativ pentru proiectarea constructiilor si
instalatiilor de dezinfectare a apei in vederea
asigurarii sanatatii oamenilor si protectiei
mediului.
instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti
Partea I: Tratarea mecanica
Partea a II-a: Tratarea biologica
Partea a III-a: Statii de epurare de capacitate
mica (5 l/s<Q<50 l/s) si foarte mica (Q<5 l/s)
Ghid de proiectare si executie a retelelor si
instalatiilor exterioare de alimentare cu apa si
canalizare. Ac Mapa proiectantului.
Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare
cu poluanti a apelor uzate industriale si
orasenesti la evacuarea in receptorii naturali.
Normativ privind conditiile de evacuare a apelor
uzate in retelele de canalizare ale localitatilor
Norme tehnice privind colectarea, epurarea si
evacuarea apelor uzate orasenesti
Act legislativ de
aprobare
Ord. MLPAT
23/N/07.04.1999
Modificat si
completat prin Ord.
MLPAT
438/22.03.2002
ICCPDC
33/19.03.1984
ICCPDC
34/27.04.1988
Ord. MLPAT
78/N/13.10.1998
Ord. MLPAT
77/N/05.10.1999
Ord. MLPAT
1214/N/06.09.2001
Ord. MTCT
647/23.10.2003
Ord. MTCT
646/23.10.2003
Ord. MLPAT
60/N/25.08.1999
Ord. MTCT
639/23.10.2003
Ord. MTCT
640/23.10.2003
Ord. MLPAT
9/N/16.02.1999
HG nr. 188/2002
HG nr. 188/2002
HG nr. 188/2002

Pagina 130
Descriere a celor mai importante reglementari

Denumirea
Reglementarea
reglementarii
Scurta descriere a continutului

reglementarii
NTPA 001/2002
Normativ tehnic privind

stabilirea limitelor de
incarcare cu poluanti a
apelor uzate industriale
si orasanesti la
evacuarea in receptori
naturali, NTPA - 001
M.O. Nr.187/20 martie
2002
Normativul stabieste limitele de incarcare cu

poluanti a apelor uzate industriale si
orasanesti la evacuarea in receptori
naturali ; introduce restrictii privind
evacuarea apelor uzate, valori limita de
incarcare cu poluanti pentru apele uzate
industriale si orasanesti evacuate in
receptori naturali. Precizeaza modul de
stabilire a valorilor limita admisbile ale
poluantilor din apele uzate evacuate in
receptori naturali. Stabilieste restrictiile
privitoare la evacuarea apleor uzate in
receptori naturali.
NTPA 011/2002
Norme tehnice privind

colectare, epurare si
evacuarea apelor uzate
orasanesti, NTPA- 011
Prevede procedurile de colectare, epurare si

evacuare a apelor uzate orasenesti ;
cerintele de proiectare, construire si
intretinere pentru retelele de canalizare si
statiile de epurare; prescriptiile referitoare la
evacuarea din statiile de epurare a apelor
uzate orasanesti/siin zonele sensibile
supuse eutrofizarii (parametri / indicatorii de
calitate, concentratie si metoda de
determinare de referinta); sectoarele
industriale si conditiile de aplicare.
Stabileste programul si procedurile de
monitorizare a evacuarilor din statiile de
epurare a apelor uzate orasanesti sau
industriale in receptorii naturali: practicile de
prelevarea probelor, numarul minim de
probe, criteriile decalitate, numarul maxim
de probe permise a se abate de la cerinte de
calitate si obligatiile de raportare.
M.O. nr.187/ 20 martie

2002
NTPA 002/2002
OM 334/2004
Normativ privind
conditiile de evacuare a
apelor uzate in retelele
de canalizare ale
localitatilor si direct in
statiile de epurare,
NTPA 002
M.O. nr. 187/ 20 martie
2002
Norme tehnice privind
protectia mediului si in
special a solurilor cand
se utilizeaza namoluri
de epurare in
Stabileste pricipalii parametri/indicatori de

calitate ce trebuie sa caracterizeze apele
uzate, conditiile de acceptare pentru
evacuare si restrictiile privind evacuarea
apelor uzate in retelele de canalizare ale
localitatilor si/sau direct in statiile de epurare
municipale si orasenesti.
Transpune in legislatia romaneasca

Directiva 86/278/CCE privind protectia
mediului si in special a solurilor, cand se
utilizeaza namoluri de la statiile de epurare.

Pagina 131
agricultura
M.O. nr.
Ordinul stabilste valorile pentru

concentratiile de metale grele in solurile pe
care se aplica namoluri, concentatiile de
metale grele si namoluri si cantitatile
maxime anuale ale acestor metale grele
care pot fi introduse in solurile cu destinatie
agricola. Sunt precizate obligatiile
producatorilor si utilizatorilor de namol.
Producatorul de namol isi asuma
responsabilitatea privind efectele utilizarii
namolului asupra mediului si sanatatii
omului.
Standarde relevante pentru Master Plan

COD
DENUMIRE STANDARD
INDEX
STANDARD
Alimentare cu apa si canalizare
STAS
1629/1Alimentari cu apa. Captarea izvoarelor. Prescriptii de
1.
1981
proiectare.
Alimentari cu apa. Captarea apelor subterane prin puturi.
2.
SR 1629/2-1996
Prescriptii de proiectare.
STAS
1343/2Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de
3.
1989
alimentare pentru unitati industriale.
STAS 1343/0Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de
4.
1989
alimentare. Prescriptii generale.
Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa
5.
SR 1343/1-2006
potabila pentru localitati.
Alimentari cu apa. Studii, prescriptii de proiectare si
6.
SR 6819-1997
executie.
STAS
1629/5Alimentari cu apa. Captare de apa din lacuri. Prescriptii
7.
1990
de proiectare.
STAS
1629/4Alimentari cu apa. Captare de apa din rauri. Prescriptii de
8.
1990
proiectare.
STAS
1629/3Alimentari cu apa. Captare de apa subterana prin
9.
1991
drenuri. Prescriptii de proiectare.
Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii
10.
SR 4163/1-1995
fundamentale de calcul.
Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de
11.
STAS 1846-1990
canalizare. Prescriptii de proiectare.
STAS
11566Canalizari. Bazine cu namol activat. Prescriptii generale
12.
1991
de proiectare.
STAS
10686Canalizari. Bazine pentru uniformizarea debitelor si
13.
1976
calitatii apelor uzate industriale. Prescriptii de proiectare.
Canalizari. Platforme pentru uscarea namolului fermentat
STAS 1156514.
din statiile de epurare orasenesti. Prescriptii de
1990
proiectare.
Canalizari. Retele exterioare. Criterii generale si studii de
15.
STAS 1481-1986
proiectare.
Canalizari. Rezervoare de fermentare a namolurilor din
16.
SR 12278-1996
statiile de epurare. Prescriptii generale de proiectare.
Pagina 132
18.
STAS 125941987
SR 8591-1997
19.
STAS 3051-1991
20.
STAS 9470-1973
17.
2.5.3
Canalizari. Statii de pompare. Prescriptii generale de

proiectare.
Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare
Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de
canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare
Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente.
Institutii din domeniul protectiei mediului
2.5.3.1 Nivel national
Denumire entitate
Ministerul
Mediului
Dezvoltarii Durabile
Responsabilitati
si
Agentia Nationala pentru

Protectia Mediului
i.
Elaboreaza, actualizeaza si urmareste aplicarea

Strategiei nationale si a Planului national de actiune
pentru gospodarirea resurselor de apa,
ii.
Este Autoritate de Management

Operational Sectorial de Mediu,
iii.
Elaboreaza si promoveaza documente legislative in

domeniul protectiei mediului
i.
Responsabila pentru implementarea politicilor nationale

in domeniul protectiei mediului inconjurator,
Responsabila pentru identificarea si selectarea
proiecteleor prioritare, precum si pentru elaborarea de
planuri in domeniul protectiei mediului inconjurator,
Elaboreaza planurile nationale de management al
deseurilor,
Coordonarea activitatii laboratoarelor nationale de
referinta: aer, apa, deseuri, zgomot, radioactivitate,
Monitorizeaza implementarea legislatiei de mediu si a
cheltuielilor anuale de protectie a mediului,
Pregateste date statistice in domeniul mediului,
Actioneaza in calitate de institutie cu rol consultativ pe
langa Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.
Aplica strategia de gospodarire si valorificare a apelor,
Gestioneaza reteaua nationala de masuratori
hidrologice, hidrogeologice si de calitate a resurselor de
apa din domeniul public,
Coordoneaza modul de folosire a resurselor de apa de
suprafata si subterane si exploatarea lucrarilor de
gospodarire a apelor
Controleaza activitatile cu impact asupra mediului
inconjurator,
Participa la interventiile pentru eliminarea sau
diminuarea efectelor majore ale poluarii factorilor de
mediu,
ii.
iii.
iv.
v.
vi.
vii.
Administratia
Apele Romane
Nationala
i.
ii.
iii.
Garda Nationala de Mediu
i.
ii.
Programului

Pagina 133
iii.
iv.
v.
vi.
Administratia Fondului de
Mediu
i.
Autoritatea Nationala de
Reglementare
pentru
Serviciile Comunitare de
Utilitati Publice
i.
ii.
iii.
iv.
v.
vi.
ii.
Organismul
Intermediar
pentru
POS
Mediu
Regiunea
4
Sud-Vest
Oltenia
i.
ii.
iii.
iv.
v.
vi.
Controleaza investitiile in domeniul mediului in toate

fazele de executie,
Participa la proiecte si programe derulate in domeniul
mediului,
Supervizeaza garzile regionale de mediu,
Aplica direct penalitati pentru nerespectarea legislatiei
in vigoare de catre marii operatori
Asigura suport financiar si de implementare pentru
proiectele identificate ca prioritati (de ex. statii de
epurare noi industriale, statii de preepurare, protectia
apelor subterane, extinderea si modernizarea statiilor
de preepurare existente pentru operatori economici,
protectia si gospodarirea retelei hidrografice etc.).
Monitorizeaza delegarea gestiunii serviciilor de apa si
de canalizare,
Controleaza activitatea operatorilor de servicii de apa si
canalizare in privinta respectarii indicatorilor de
performanta, ajustarii periodice a tarifelor, asigurarii
protectiei
utilizatorilor,
exploatarii
eficiente
a
patrimoniului public si/sau privat din domeniul serviciilor
de apa si canalizare,
Are rol consultativ cu privire la restrictionarea
alimentarii cu apa a utilizatorilor pe o anumita perioada
de catre operatori in situatiile de restrictionari justificate
la sursa de apa, la racordarea si punerea in functiune a
unor noi capacitati sau de efectuare a lucrarilor de
intretinere planificate,
Autorizeaza operatorii de servicii,
Aprobarea tarifelor si ajustarile de tarife la cererea
operatorilor sau a autoritatilor locale,
Elaboreaza normele metodologice privind calculul
tarifelor aplicabile produselor si serviciilor de apa si
canalizare,
Controleaza lucrarilem constructiilem instalatiile sau
activitatile privind serviciilor de apa si canalizare pentru
conformarea cu cerintele legislatiei in vigoare
Actioneaza ca interfata intre MMDD, in calitate de
Autoritate de Management, si beneficiari,
Coordoneaza prioritatile POS Mediu cu alte programe
de investitii de la nivel regional;
Asigura sprijinul pentru beneficiari in privinta
procedurilor POS Mediu referitoare la programarea si
implementarea masurilor;
Colecteaza datele necesare pentru monitorizarea si
evaluarea implementarii programului,
Monitorizeaza proiectele aflate in derulare la nivelul
regiunii,
Atributii in privinta verificarii administrative, a
cheltuielilor efectuate, a progresului proiectelor etc.

Pagina 134
2.5.3.2 Nivel regional si judetean

Denumire entitate
Organismul
Intermediar
pentru
POS
Mediu
Regiunea
4
Sud-Vest
Oltenia
Agentia Regionala pentru

Protectia Mediului
Regiunea 4 Sud-Vest
Oltenia
si
Agentia Judeteana pentru
Protectia Mediului Dolj
Responsabilitati
i.
Elaboreaza, actualizeaza si urmareste aplicarea

Strategiei nationale si a Planului national de
actiune pentru gospodarirea resurselor de apa,
ii.
Este Autoritate de Management a Programului

Operational Sectorial de Mediu,
iii.
Elaboreaza si promoveaza documente legislative

in domeniul protectiei mediului
i.
Implementeaza politicile de mediu la nivel

regional, respectiv local,
Coordoneaza realizarea planurilor de actiune
sectoriale si a planului regional / local de actiune
pentru protectia mediului, aferente Regiunii 4 SudVest Oltenia,
Autorizeaza activitatile cu impact asupra mediului,
in conformitate cu competentele stabilite de
legislatia in vigoare si coordoneaza acest proces
la nivel regional si local,
Responsabila cu monitorizarea factorilor de mediu
si emiterea acordurilor / avizelor de mediu,
Responsabila cu identificarea si selectarea
proiectelor prioritare si planificarea in domeniul
protectiei mediului inconjurator la nivel regional,
respectiv judetean.
Realizeaza monitorizarea hidrologica si de calitate
a resurselor de apa din bazinul Jiu, respectiv Olt
din judetul Dolj,
Administreaza si exploateaza infrastructura
Sistemului de gospodarire a apelor din bazinul
hidrografic respectiv,
Gestioneaza si valorifica resursele de apa de
suprafata si subterane,
Avertizeaza si realizeaza masurile de prevenire,
combatere si inlaturare a efectelor inundatiilor si a
poluarilor accidentale,
Responsabila pentru controlul si aplicarea
cerintelor legale in domeniul mediului la nivel
regional, respectiv local,
Aplica direct amenzi operatorilor regionali,
respectiv locali, pentru nerespectarea legislatiei in
vigoare.
Realizeaza analize ale apei distribuite catre
consumatori in vederea protectiei sanatatii publice
ii.
iii.
iv.
Directia Apelor Jiu, Directia

Apelor Olt
si
Sistemul de Gospodarire a
Apelor Dolj
i.
ii.
iii.
iv.
Garda Regionala de Mediu

si
Garda Judeteana de Mediu
i.
ii.
Directia
Judeteana
Sanatate Publica Dolj
de
i.

Pagina 135
2.5.4 Operatori servicii apa si apa uzata

In cadrul judetului Dolj se disting mai multe categorii de operatori ai sistemelor de alimentare cu
apa si canalizare:
Societati detinute in totalitate de Consiliile Locale
o SC Compania de Apa Oltenia SA fosta Regia Autonoma de Apa Craiova cu
actionari: Consiliul Local al Municipiului Craiova, Consliul Judetean Dolj si Consiliile
Locale Bechet, Dabuleni, Filiasi, Segarcea, Breasta, Calarasi (cod operator
DJ11400673) cu licenta clasa 1 valabila pana la data de 17.02.2011.
o
SC AQVATERM Filiasi SA (cod operator DJ10397731) - cu licenta clasa 3 valabila

pana la 22.11.2007 societate detinuta 100% de Consiliul Local al Orasului Filiasi.
Servicii organizate in cadrul Consiliilor Locale:

o In mediul urban: Bailesti, Calafat, Dabuleni, Bechet, Segarcea;
o In mediul rural: Amarastii de Jos, Breasta, Calarasi, Caraula, Castranova, Celaru,
Cetate, Cotofenii din Fata, Desa, Dragotesti, Dranic, Leu, Maglavit, Motatei,
Murgasi, Plenita, Rast, Sadova, Seaca de Padure, Secu, Teasc, Teslui, Tuglui si
Varvoru de Jos.
Operatorul Regional are ca domenii principale de activitate captarea, tratare i distribuie a apei
precum si cea de colectare si tratare a apelor uzate. Unul din cele mai important roluri atribuite OR
va fi implicarea in implementarea finantarii de la Uniunea Europeana.
2.5.4.1 SC Compania de Apa Oltenia SA
Statutul juridic al operatorului
SC Compania de Apa Oltenia SA este o persoana juridica romna, care este organizata si
functioneaza in conformitate cu prevederile in vigoare si cu Statutul sau.
Compania s-a infiintat in mai 2007 prin reorganizarea Regiei Autonome Apa Craiova in societate
comerciala pe actiuni operator regional al serviciului de apa si canalizare, societate cu capital
integral de stat.
Actionariatul companiei este compus din:
Consiliul Local al Municipiului Craiova,
Consiliul Judetean Dolj,
Consiliul Local al Orasului Filiasi,
Consiliul Local al Orasului Segarcea,
Consiliul Local al Orasului Bechet,
Consiliul Local al Orasului Dabuleni,
Consiliul Local al Comunei Breasta,
Consiliul Local al Comunei Calarasi,
contributia acestora la capitalul social fiind urmatoarea: Consiliul Local al Municipiului Craiova
76.34%, Consiliul Judetean Dolj - 15.27%, Consiliul Local al Orasului Filiasi 7.64%, ceilalti cinci
actionari contribuind cu cate 0.15% din capitalul social al companiei.
Conform Actului Constitutiv din data de 24.05.2007, principalul obiect de activitate al societatii
consta in:
Captarea, tratarea si distributia apei;
Eliminarea deseurilor si a apelor uzate, care presupune:
- Colectare si tratarea apelor uzate;
- Colectarea si tratarea altor reziduuri;
Pagina 136
- Salubrizare, depoluare si activitati similare.

Actul Constitutiv stabileste totodata si activitatile secudare desfasurate de companie.
Compania este administrata de Adunarea Generala a Actionarilor si de Consiliul de Administratie.
Dupa cum este mentionat in Actul Constitutiv, Consiliul de Administratie stabileste, conform
prevederilor legale, sistemul contabil, controlul financiar si aprobarea planificarii financiare. Profitul
companiei este determinat pe baza situatiilor financiare. Din profitul net compania poate constitui
fonduri de cercetare, dezvoltare si modernizare. Conform statutului companiei, din profitul societatii
se va prelua in fiecare an cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana la atingerea
pragului minim legal, adica a cincea parte din capitalul social. Conditiile participarii la profit si
pierderi se vor stabili de catre adunarea generala pentru fiecare exercitiu financiar.
Structura organizationala si Echipa de Conducere
In prezent SC Compania de Apa Oltenia SA functioneaza dupa organigrama pentru anul 2007 a
Regiei Autonome Apa Craiova. In cele ce urmeaza este descrisa structura organizationala conform
Organigramei mentionate:
Structura echipei de conducere - Compania este structurata pe patru nivele ierarhice, dupa cum
urmeaza:
Nivelul 1: Director General care pune in aplicare hotararile Consiliului de
Administratie;
Nivelul 2: Director Tehnic, Director de Productie si Director Economic;
Nivelul 3: Sefi Birou, Sefi Sectie, Sefi de Laborator sau Servicii
Nivelul 4: Sefi echipe de lucru
Echipa executiva, condusa de Directorul General (care este si presedintele Consiliului de
Administratie) este compusa din Directorul Tehnic, Directorul Economic si Directorul de Productie.
Principalii subordonati, asa cum sunt prezentati in organigrama, sunt:
Subordonate direct Directorului General:
Cabinet manager
Birou management, organizare si resurse umane
Birou management calitate mediu
Compartiment securitatea muncii, medicina muncii
Compartimentul situatii de urgent
Oficiul juridic
Birou strategii, dezvoltare, investitii, marketing
Birou relatii cu publicul
Birou aprovizionare
Compartiment achizitii publice
Birou administrativ
Compartiment Audit Intern, Control Intern
Serviciul paza
Subordonate direct Directorului Tehnic:
Serviciul tehnic
Laborator verificari metrologie
Atelier reparatii montaj
Serviciul laboratoare analize apa potabila, apa reziduala
Unitatea de implementare a proiectelor externe
Subordonat Directorului Economic:
Serviciul financiar si contabilitate
Serviciul comercial
Oficiul de calcul
Compartiment salarizare
Subordonat Directorului de Productie si Exploatare:
Pagina 137
Sectia apa
Sectia canal
Sectia mecanizare
Sector prestari servicii
Dispecerat
Defalcarea personalului pe categorii este prezentata mai jos:

Total personal
Din care:
TESA
Maistri
144
23
Conducatori
31
1140
Muncitori
942
Sursa: SC Compania de Apa Oltenia SA
In continuare este prezentata situatia volumului de apa facturat pentru ultimii 2 ani (2005-2006):
SITUATIE FACTURARE APA (m3)
Volum apa facturat \ Ani
Total
Medie lunara volum apa
facturat
2005
2006
22,808,975 22,340,421
1,900,748
1,861,702
In anul 2007, in perioada ianuarie iulie s-au facturat 13,010,395 m apa, media lunara fiind de
1,858,628 m. Se observa ca media lunara a volumului de apa facturat a scazut usor in perioada
2005-2007 in timp ce populatia municipiului s-a mentinut aproximativ constanta in acesta perioada,
o posibila cauza fiind cresterea procentului de contorizare a racordurilor.
Aceste valori includ si volumele de apa potabila livrate din aductiunea de la Isvarna catre alte
localitati, cum ar fi: Filiasi contractul este intre SC AQVATERM Filiasi SA si Compania de Apa
Oltenia, comuna Cotofenii din Fata, sat Becharca - contractul cu Consiliul Local Beharca, si altii.
SC Compania de Apa Oltenia SA are, de asemenea, contracte pentru furnizare apa cu aproximativ
200 agenti economici de pe teritoriul municipiului Craiova si numai.
Rata actuala de colectare pentru serviciile de alimentare cu apa si de canalizare ajunge pana la
aproximativ 75%.
Evolutia cifrei de afaceri a SC Compania de Apa Oltenia SA este prezentata in tabelul urmator:
Indicator
Cifra de afaceri
(RON)
2004
2005
2006
25,279,549 31,006,395 36,957,055
Sursa: Situatiile financiare ale SC Compania de Apa Oltenia SA
2.5.4.2 SC AQVATERM Filiasi SA

Serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare in orasul Filiasi este asigurat de SC
Aqvaterm Filiasi SA, societate pe actiuni cu capital integral de stat, unicul actionar fiind Consiliul
Local Filiasi. Sediul sau se afla in Filiasi, str Morii, nr 9.

Pagina 138
Categorie personal
Administrativ
Serviciul alimentare cu apa
Serviciul canalizare
Epurarea apelor uzate
Servicii comerciale
(facturare, incasari)
Asistenta tehnica, inclusiv
intretinere
Total
Numar
persoane
9
13
5
6
11
4
48
Sursa: SC AQVATERM Filiasi SA
Principalul obiect de activitate este Gospodarirea resurselor de apa, captarea, aductiunea si

tratarea apei, in prezent societatea prestand exclusiv servicii de alimentare cu apa si canalizare.
Compania are in obiectul de activitate si furnizarea energiei termice, dar in orasul Filiasi s-a sistat
furnizarea acesteia din anul 2001.
In continuare sunt prezentate situatiile de facturare pentru apa si canalizare in ultimii 3 ani (2004 2006) pe tipuri de consumatori.
Nu sunt incheiate contracte cu unitati industriale, acestea asigurandu-si consumul de apa din surse
proprii.
SITUATIE FACTURARE APA (m3)
2004
43,139
7,613
2005
45,616
7,426
2006
47,026
7,027
Gospodarii private contorizate

Gospodarii private necontorizate
Asociatii de locatari contorizate (blocuri de
apartamente)
Asociatii de locatari necontorizate
Institutii
Societati comerciale
Unitati industriale (apa industriala)
179,702 130,836 133,330

63,139
45,969
46,846
112,921
88,403
90,088
45,168
35,360
36,034
-
Total
451,682 353,610 360,351
SITUATIE FACTURARE CANALIZARE (m3)

Asociatii de locatari contorizate
Institutii
2004
38064
242841
112921
45168
-
2005
39782
176805
88403
35360
-
2006
40540
180176
90088
36034
-
Total
438,994 340,350 346,838

Pagina 139
Rata actuala de colectare pentru serviciile de alimentare cu apa si de canalizare este de 70%. In
cazul neachitarii la timp a serviciilor, ca metode de recuperare a datoriilor se foloseste in prima
instanta concilierea prealabila, apoi daca este cazul actionarea in judecata si in final actionarea
silita in acest sens Consiliul local Filiasi a permis intreruperea furnizarii serviciilor in vederea
recuperarii datoriilor. Nu se aplica penalizari.
Evolutia cifrei de afaceri a SC Aqvaterm Filiasi SA este prezentata in tabelul urmator:
Indicator
Cifra de afaceri
(RON)
2004
2005
2006
677,719
675,465
622,122
Sursa: Situatiile financiare ale SC AQVATERM Filiasi SA
2.5.5
Existing Tariffs
2.5.5.1 SC Compania de Apa Oltenia

Tarifele pentru serviciile de apa si canal sunt stabilite conform Hotararii de Guvern nr. 1591/2002
cu privire la aprobarea Regulamentului Cadru pentru organizarea si administrarea serviciilor
publice de apa si canal.
Tarifele sunt calculate pe baza costurilor operationale si de productie, de intretinere si reparatii si
ele pot contine, pe langa cheltuielile totale o componenta de dezvoltare si una de profit. Structura
tarifelor ar trebui sa fie in concordanta cu metodologia din anexa III din Regulamentul Cadru pentru
organizarea si administrarea serviciilor publice de apa si canal. Tarifele trebuie aprobate de catre
ANRSC si Cosiliile Locale.
Evolutia tarifului in ultimii ani a fost influentata de evolutia inflatiei si de modul in care compania a
obtinut aprobarile referitoare la cresterea tarifelor de la autoritatile competente. Evolutia tarifelor
este prezentata mai jos (in termeni nominali):
Perioada
01.01.2004 - 31.07.2004
01.08.2004 - 31.01.2005
01.02.2005 - 30.06.2005
01.07.2005 - 31.10.2005
01.11.2005 - 31.07.2006
01.08.2006 - 31.01.2007
01.02.2007 - 31.08.2007
01.09.2007 - prezent
Tarife cu TVA
Tarife fara TVA
Apa
Canal
Apa
Canal
(RON/m) (RON/m) (RON/m) (RON/m)
1.17
0.21
0.98
0.18
1.23
0.22
1.03
0.18
1.3
0.23
1.09
0.19
1.36
0.25
1.14
0.21
1.62
0.3
1.36
0.25
1.7
0.31
1.43
0.26
1.96
0.36
1.65
0.30
1.99
0.36
1.67
0.30
Tarifele nu sunt diferentiate pe tipuri de consumatori, prin urmare acelasi tarif se aplica sectoarelor
casnic, comercial si industrial.

Pagina 140
Evolutiatarifelordeapasicanal/Waterandseweragetarrifsevolution
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50
0.00
01.01.2004 01.08.2004 01.02.2005 01.07.2005 01.11.2005 01.08.2006 01.02.2007 01.09.2007
31.07.2004 31.01.2005 30.06.2005 31.10.2005 31.07.2006 31.01.2007 31.08.2007
prezent
AP
CANAL
Structura ultimelor tarife aprobate de ANRSC este prezentata in tabelul de mai jos:
Structura tarifului la apa la nivel de consumatori finali:
Tip
costuri
Structura tarifului
u.m.
Tarif unitar
apa
(RON/m)
Costuri apa bruta
RON/m
0.07
Costuri energie electrica

Costuri tehnologica
variabile Costuri materiale tehnologice
Costuri cu materialele
Costuri Costuri cu personalul
fixe
Costuri financiare
Total costuri
Profit
RON/m
RON/m
RON/m
RON/m
RON/m
RON/m
RON/m
0.21
0.04
0.29
0.91
0.00
1.53
0.12
RON/m
1.65
Pret (fara TVA)

Pagina 141
Structura tarifului la apa din aductiunea Isvarna:

Tip
costuri
Structura tarifului
Costuri apa bruta
Costuri energie electrica

Costuri tehnologica
variabile Costuri materiale tehnologice
Costuri Costuri cu personalul
fixe
Costuri financiare
Total costuri
Profit
-
Pret (fara TVA)
Tarif unitar
apa
u.m.
(RON/m)
RON/m
0.09
RON/m
RON/m
RON/m
RON/m
RON/m
RON/m
RON/m
0.02
0.00
0.05
0.24
0.00
0.40
0.03
RON/m
0.43
Structura tarifului de canalizare:

Tip
costuri
Structura tarifului
Costuri Costuri cu protectia

variabile calitatii apei(suspensii)
Costuri
fixe
u.m.
Tarif
unitar
canalizare
(RON/m)
RON/m
0.02
Costuri cu personalul
Costuri financiare
Total costuri
Profit
RON/m
RON/m
RON/m
RON/m
RON/m
0.04
0.22
0.00
0.28
0.02
Pret (fara TVA)
RON/m
0.30
Conform informatiilor furnizate de companie ultima ajustare a tarifului, aplicata incapand cu 1

septembrie 2007, a fost solicitata in conformitate cu evolutia indicelor preturilor de consum din
lunile martie, aprilie si mai 2007 in conformitate cu prevederile Acordului de Imprumut BERD
282/1995, astfel: tariful pentru apa la consumatorul final a devenit 1.67 RON, la canalizare 0.3
RON, iar pentru apa de Isvarna livrata la AQVATERM Filiasi si alti consumatori 0.44 RON, toate
aceste valori fiind fara TVA.
2.5.5.2 SC AQVATERM Filiasi SA
Evolutia tarifului in ultimii ani a fost influentata de evolutia inflatiei si de modul in care compania a
obtinut aprobarile referitoare la cresterea tarifelor de la autoritatile competente.
Evolutia tarifelor pentru apa potabila si apa uzata in perioada 2004 prezent este prezentata mai
jos:

Pagina 142
Tarife cu TVA
Apa
Canal
Perioada
01.01.2004 - 31.01.2004
01.02.2004 - 31.07.2004
01.08.2004 - 30.06.2005
01.07.2005 - 30.04.2006
01.05.2006 - 30.06.2006
01.07.2006 - 31.01.2007
01.02.2007 - prezent
Tarife fara TVA

Apa
Canal
(RON/m) (RON/m) (RON/m) (RON/m)

0.93
0.31
0.78
0.26
0.94
0.31
0.79
0.26
0.96
0.31
0.81
0.26
0.99
0.31
0.83
0.26
1.19
0.40
1.00
0.34
1.26
0.40
1.06
0.34
1.33
0.40
1.12
0.34
Datorita faptului ca apa de Isvarna este recunoscuta ca fiind de foarte buna calitate, costurile cu
tratarea sunt mici, tariful fiind astfel mentinut la un nivel scazut.
1.40
1.20
1.00
0.80
0.60
0.40
0.20
0.00
01.01.2004
31.01.2004
01.02.2004
31.07.2004
01.08.2004
30.06.2005
01.07.2005
30.04.2006
Apa
01.05.2006
30.06.2006
01.07.2006
31.01.2007
01.02.2007
prezent
Canal
Tariful nu este diferentiat pe tip de consumatori, compania aplicand acelasi tarif pentru populatie
cat si pentru institutii si agentii economici (asa cum am mentionat la capitolul precedent aici nu
sunt incluse si unitatile industriale - nu exista contracte de furnizare apa sau canalizare cu acest tip
de clienti).
2.5.5.3 Municipiul Bailesti
Tarifele aprobate si practicate la nivelul lunii noiembrie 2007 sunt urmatoarele:
Pentru servicii de alimentare cu apa: 1.20 RON / m3 de apa, fara TVA,
Pentru servicii de canalizare: 0.22 RON / m3 de apa uzata, fara TVA.
Tarifele sunt unice pentru toate tipurile de consumatori, respectiv pentru populatie, agenti
economici si institutii publice.
Rata actuala de colectare a veniturilor de catre Serviciul de Apa, Canal este de 60%. Consiliul
Local permite in prezent debransarea pentru neplata datoriilor, deoarece metoda de recuperare a
Pagina 143
datoriilor prin actionarea in instanta se poate aplica doar in cazuri majore, avand in vedere
costurile generate in acest caz.
2.5.5.4 Municipiul Calafat
Operarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare din municipiul Calafat este realizata de
Directia de Servicii de Utilitate Publica subordonata Primariei Municipiului Calafat.
Categorie personal
Administrativ
Management sistem alimentare cu
apa si sistem canalizare
Tratarea apei
Epurarea apelor uzate
Servicii comerciale (facturare,
incasari)
Asistenta tehnica, inclusiv intretinere
Total
Numar
persoane
3
2
40
16
9
16
86
Sursa: Consiliul Local al municipiului Calafat
In continuare sunt prezentate volumele pentru apa si apa uzata pe tipuri de consumatori:
- Facturate anual pentru perioada 2004 2006,
- Facturate in semestrul I 2007,
- Previzionate pentru anii 2008 si 2009.
.
SITUATIE FACTURARE APA ('000 m)
Realizat
Previzionat

(blocuri de apartamente)
Institutii
Total
2004
80
150
257
3
554
N/A
N/A
2005 2006
72
N/A
134
N/A
231
3
567
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
1,044 1,007
2007
SEM I
28
70
2008
138
70
2009
230
-
75
3
13
325
200
172
30
715
400
190
33
786
440
714 1,525 1,679

Pagina 144
SITUATIE FACTURARE CANALIZARE ('000 m)

Realizat
Previzionat
2004
128
2005
122
2006
N/A
N/A
2007
SEM I
43
2008
94
2009
103

(blocuri de apartamente)
Institutii
144
467
N/A
N/A
138
392
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
63
5
266
157
138
11
585
345
152
12
643
380
Total
739
652
534
1,173
1,290

Tariful apei i al apei uzate - evoluia lui in ultimii 4 ani, precum i estimarea pentru viitorii 2 ani
sunt prezentate in urmatorul tabel:
Tarife cu TVA
Apa
Canal
tarif aplicat
Comentarii
tarif
previzionat
An
(RON/m)
(RON/m)
Tarife fara TVA

Apa
Canal
(RON/m)
(RON/m)
2004
0.89
0.31
0.75
0.26
2005
2006
2007
2008
2009
1.06
1.17
1.57
1.73
1.90
0.31
0.31
0.43
0.46
0.50
0.89
0.98
1.32
1.45
1.60
0.26
0.26
0.36
0.39
0.42
2.00
1.80
1.60
1.40
1.20
1.00
0.80
0.60
0.40
0.20
0.00
2004
2005
2006
Apa
2007
2008
2009
Canal

Pagina 145
Tariful nu este diferentiat pe tip de consumatori, deci acelasi tarif este utilizat pentru populatie,
institutii publice si agenti economici.
Rata actuala de colectare pentru serviciile de alimentare cu apa si de canalizare este de 80%. In
cazul neachitarii la timp a serviciilor se transmit notificari datornicilor.
2.5.5.5 Orasul Dabuleni
Prin Hotararea Consiliului Local nr.10/31.03.2005 s-a aprobat infiintarea Serviciului Public de
Alimentare cu Apa, care are drept scop asigurarea apei potabile pentru toti utilizatorii de pe
teritoriul localitatii.
Astfel, in organigrama Consiliului Local Dabuleni s-au adaugat urmatoarele pozitii aferente
serviciului nou infiintat:
- 1 post sef serviciu;
- 4 posturi operatori de exploatare si intretinere;
- 1 post contabil;
- 2 posturi incasatori si
- 1 post electrician.
Tariful initial aprobat prin Hotararea Consiliului Local nr 23/30.06.2006 a fost de 1.31 RON/m fara
TVA, acesta fiind modificat prin Hotararea Consiliului Local nr 28/30.08.2007 care aproba aplicarea
unui tarif de 1.95 RON/m fara TVA.
Tariful este unic pentru toate tipurile de consumatori, respectiv pentru populatie si pentru agentii
economici.
Volumul de apa preluat din sursa in vederea tratarii in perioada iunie 2006 - august 2007 a fost de
192,504 m, din care 182,754 m s-au distribuit consumatorilor. Din acest total, volumul de apa
facturat a fost de 181,651 m contravaloarea acestora fiind incasata integral. Astfel, rata actuala de
colectare a veniturilor aferente serviciilor prestate este de 100%. Nu a fost cazul sa se
implementeze masuri de recuperare a datoriilor.
Volumul de apa facturat pe tipuri de utilizatori este prezentat in tabelul urmator:
Consumuri
iunie 2006 -august 2007

(m)
contorizat in locuinte
personale
109,037
necontorizat in locuinte
personale
institutii (contorizate)
agenti economici
(contorizati)
Total
49,060
18,321
5,233
181,651
Sursa: Consiliul Local Dabuleni

Pagina 146
2.5.5.6 Orasul Segarcea

Operarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare este asigurata de Directia Servicii
comunitare prin Serviciul Apa Canal compus din 14 angajati: un sef-serviciu si 13 persoane
responsabile cu asistenta tehnica si intretinerea necesare sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare.
CompartimentFinanciar
Contabil
(2pers.)
DirectiadeServicii
Comunitare
(Director)
ContabilSef
CompartimentAdministrativ
(2pers.)
ServiciulApa
Canal
(14pers.)
Serviciul
Salubritate
(27pers)
Evolutia tarifului in ultimii doi ani este prezentata in tabelul urmator:

Tarife cu TVA
Apa
Canal
Perioada
01.02.200631.01.2007
01.02.2007 - prezent
(RON/m)
1.67
1.98
Tarife fara TVA

Apa
Canal
(RON/m)
(RON/m)
0.35
1.07
1.40
1.66
(RON/m)
0.29
0.90
Sursa: Hotararile Consiliului Local preluate din www.primariasegarcea.ro
Tarifele sunt unice pentru toate tipurile de consumatori, respectiv pentru populatie si pentru agentii
economici.
2.5.5.7 Orasul Bechet
Operarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare este asigurata de Serviciul Public de
Alimentare cu Apa i Canalizare din cadrul Consiliului Local Bechet.
Structura personalului din cadrul Serviciului Public de Alimentare cu Apa i Canalizare este
prezentata in tabelul de mai jos:
Categorie personal
Sef Serviciu
Contabil
Laborant
Total
Numar
persoane
1
1
1
3
6
Sursa: Consiliul Local Bechet

Pagina 147
Tarifele utilizate in prezent sunt valabile pentru toate categoriile de consumatori: populatie, institutii
si agenti economici:
- 1.51 RON/m fara TVA pentru apa potabila;
- 0.41 RON/m fara TVA pentru canalizare.
In mediul rural, toate comunele care dispun de sisteme de alimentare cu apa sau canalizare au
organizat in vederea operarii acestora un Serviciu de apa/canal la nivel de Consiliul Local.
2.5.5.8 Comuna Amarastii de Jos
Sistemul de alimentare cu apa a fost pus in functiune in 2006. Tariful actual include TVA si este de
1.43 RON/m3 .
Rata de colectare venituri este aproape de 100%, mai sunt intarzieri dar nu si sume care sa nu se
recupereze.
2.5.5.9 Comuna Breasta
Tariful actual este de 2 RON/ m3 inclusiv TVA pentru toate categoriile de consumatori: populatie,
institutii si agenti economici.
Volumul de apa distribuit in anul 2006 a fost de 6500 m3, din care facturat 5520 m3. Conform
informatiilor oferite de Consiliul Local, rata de colectare a veniturilor este de 100%.
2.5.5.10 Comuna Calarasi
Prin Hotararea Consiliului Local nr 23/30.03.2007 se aproba infiintarea Serviciului Apa - Canal in
cadrul Consiliului Local Calarasi.
Sistemul de alimentare cu apa a fost pus in functiune in 2006 apa potabila fiind distribuita doar
catre cismelele stradale. In anul 2007 a inceput bransarea locuintelor individuale si a asociatiilor de
locatari.
Pana in prezent nu a fost stabilit un tarif pentru apa.
2.5.5.11 Comuna Caraula
In prezent operarea sistemului de alimentare cu apa este asigurata de trei persoane incadrate la
Serviciul Public Alimentare Apa organizat in cadrul Consiliului Local.
Tariful actual este de 2 RON/m3 inclusiv TVA pentru toate categoriile de consumatori: populatie,
institutii si agenti economici.
Nu sunt instituite masuri pentru recuperare debite restante pentru ca nu a fost cazul.
2.5.5.12 Comuna Castranova
Sistemul de alimentare cu apa a fost pus in functiune in 2006.
Nu exista tarif pentru furnizarea apei potabile, apa este furnizata la nivel de cismele stradale.
2.5.5.13 Comuna Celaru
Sistemul de alimentare cu apa a fost pus in functiune la inceputul anului 2006.
Tariful utilizat in prezent este de 1.5 RON/ m3 cu TVA pentru toate categoriile de consumatori:
populatie, institutii si agenti economici.
La nivelul anului 2007 s-a masurat un volum de apa la intrarea in statia de tratare de 7667 m3, iar
volumul distribuit consumatorilor a fost de 7600 m3. Consumul previzionat de apa pentru urmatorii
doi ani este prezentat in tabelul urmator:
Pagina 148
Consum previzionat
apa
2008
2009
Consum
(m)
18,000
20,000
Sursa: Prelucrare date Consiliul Local Celaru
2.5.5.14 Comuna Cetate

Serviciul de Alimentare apa din cadrul Consiliului Local Cetate are o structura de personal
compusa din 7 angajati.
Tariful utilizat in prezent este de 1,59 lei RON/m3 fara TVA pentru toate categoriile de consumatori:
Rata actuala de colectare a veniturilor aferente serviciilor prestate este de 60%. Aceasta situatie
se datoreaza in mare masura faptului ca apa livrata nu este de buna calitate, nivelul nitritilor si al
nitratilor depasind limitele legal admise.
2.5.5.15 Comuna Cotofenii din Fata
Satul Beharca din comuna Cotofenii din fata este alimentat din aductiunea de la Isvarna, Consiliul
Local avand contract incheiat cu Compania de Apa Oltenia. Toate racordurile sunt contorizate,
partea de facturare incasare fiind responsabilitatea Consiliului Local.
Conform informatiilor oferite de Consiliul Local, tariful actual pentru apa potabila este de 0.43
RON/m3 fara TVA.
2.5.5.16 Comuna Desa
Serviciul de Alimentare apa din cadrul Consiliului Local Desa are o structura de personal compusa
din 7 angajati:
Categorie personal
Sef Serviciu, contracte, facturare
Total
Numar
persoane
1
6
7
Sursa: Consiliul Local Desa
Tariful aprobat si practicat la nivelul anului 2007 este de 1.12 RON/ m3 cu TVA si este unic pentru
toate tipurile de consumatori: populatie, institutii publice si agenti economici.
Tariful previzionat pentru urmatorul an este de 1.5 RON/ m3 cu TVA.
Rata actuala de colectare a veniturilor aferente serviciilor prestate este de 90%. In cazul neachitarii
la timp a serviciilor se acorda un preaviz de 15 zile dupa care se realizeaza debransarea .
2.5.5.17 Comuna Dragotesti
Sistemul de alimentare cu apa a fost pus in functiune la sfarsitul anului 2005. Tarif actual include
TVA si este de 1.9 RON/m3.
Rata colectare venituri este apropiata de 100%, exista intarzieri la plata dar sumele se
recupereaza integral.

Pagina 149
2.5.5.18 Comuna Dranic

Sistemul de alimentare cu apa a fost pus in functiune din 31.07.2007, toate bransarile fiind
contorizate. Pana in prezent nu s-a stabilit valoarea tarifului.
2.5.5.19 Comuna Leu
Tariful aprobat si practicat la nivelul lunii noiembrie 2007 este de 2 RON/m3 de apa, fara TVA.
Tariful este unic pentru toate tipurile de consumatori, respectiv pentru populatie, institutii publice si
agenti economici.
Sistemul de alimentare cu apa a fost pus in functiune incepand cu 15.05.2006. Pe parcursul unui
an s-au facturat 16179 m3 din care s-a incasat contravaloarea a 13400 m3.
Rata actuala de colectare a veniturilor aferente serviciilor prestate este de aproximativ 83%. In
cazul neachitarii la timp a serviciilor, se va proceda la ne-eliberarea documentelor solicitate de
datornic Consiliului Local pana la achitarea taxei. Pana in prezent nu au fost cazuri.
2.5.5.20 Comuna Maglavit
Sistemul de alimentare cu apa in comuna Maglavit a fost pus in functiune in anul 2005. Toate
bransamentele pentru populatie sunt contorizate.
Tariful utilizat in prezent este de 1.6 lei RON/m3 fara TVA pentru toate categoriile de consumatori:
Rata actuala de colectare a veniturilor aferente serviciilor prestate este de aproximativ 80%.
2.5.5.21 Comuna Motatei
Sistemul de alimentare cu apa in comuna Motatei a fost pus in functiune in anul 2005. Toate
bransamentele sunt contorizate.
Tariful utilizat in prezent este de 2 lei RON/m3 inclusiv TVA pentru toate categoriile de
consumatori: populatie, institutii si agenti economici.
Rata actuala de colectare a veniturilor aferente serviciilor prestate este de aproximativ 90%.
2.5.5.22 Comuna Murgasi
Serviciul de alimentare cu apa la nivelul Consiliului Local a fost infiintat in iulie 2007. Tot in acest
an a fost pus in functiune si sistemul de alimentare cu apa.
In prezent nu s-a stabilit un tarif pentru alimentare cu apa potabila.
2.5.5.23 Comuna Plenita
Tarifele utilizate in prezent:
Pentru apa potabila se foloseste un tarif de 1.5 lei RON/m3 fara TVA, pentru toate
categoriile de consumatori: populatie, institutii si agenti economici.
Pentru servicii de canalizare: 0.15 RON / m3 de apa uzata, fara TVA
Volumele de apa potabila facturate in ultimii 3 ani sunt prezentate in tabelul urmator:
Ani
Volum apa
facturat
(m)
Volum apa
incasat
(m)
2004
140,316
140,000
2005
130,800
130,800
2006
210,000
210,000
Sursa: Consiliul Local Plenita

Pagina 150
Dupa cum se observa din tabelul precedent, rata de colectare a veniturilor aferente serviciilor
prestate este de aproximativ 100%.
2.5.5.24 Comuna Rast
Sistemul de alimentare cu apa a fost pus in functiune in satul stramutat Rastul Nou in luna iulie
2007. Numarul angajatilor care se ocupa cu intretinerea/supravegherea sistemului este de 4
persoane.
Pana in prezent nu s-a stabilit tariful, deci nu s-au emis nici facturi.
Volumul de apa distribuit in prezent este de 600 m3/zi.
2.5.5.25 Comuna Sadova
Sistemul de alimentare cu apa a fost pus in functiune in satul Sadova in cursul anului 2007. Pana
in prezent nu s-a stabilit tariful pentru apa potabila.
2.5.5.26 Comuna Seaca de Padure
Sistemul de alimentare cu apa a fost pus in functiune in satul Seaca de Padure in cursul anului
2007. Pana in prezent nu s-a stabilit tariful pentru apa potabila.
2.5.5.27 Comuna Secu
Sistemul de alimentare cu apa a fost pus in functiune in satele Secu si Sumandra la sfarsitul anului
2006.
Tariful actual pentru apa potabila este, conform informatiilor obtinute de la autoritatile locale, de 6
RON/m3 inclusiv TVA.
Volumul de apa distribuit de la punerea in functiune a sistemului - pe o perioada de 6 luni- este de
6000 m3.
2.5.5.28 Comuna Teasc
Sistemul de alimentare cu apa a fost pus in functiune in satul Teasc in cursul anului 2007. Astfel, in
prezent sistemul de alimentare cu apa se afla in garantie pentru lucrari de intretinere si reparatii, in
cadrul Consiliului Local fiind angajate 2 persoane responsabile cu securitatea instalatiilor.
Pana in prezent nu s-a stabilit tariful pentru apa potabila, apa fiind distribuita doar catre cismelele
stradale.
2.5.5.29 Comuna Teslui
Sistemul de alimentare cu apa a fost finalizat in satul Preajba de Padure in cursul anului 2005.
Apa este livrata in prezent la cismele stradale, nefiind inca bransamente individuale. Nu s-a stabilit
un tarif pentru apa. Conform informatiilor oferite de Consiliul Local, se intentioneaza ca de 1
ianuarie 2007 sa se stabileasca o taxa lunara pe membru de familie de aproximativ 1 RON/luna.
2.5.5.30 Comuna Tuglui
Sistemul de alimentare cu apa a fost pus in functiune in satul Tuglui in prima jumatate a anului
2005.
Nu exista tarif pentru furnizarea apei potabile, apa fiind furnizata la nivel de cismele stradale.
2.5.5.31 Comuna Varvoru de Jos
Sistemul de alimentare cu apa potabila a fost pus in functiune in satele: Varvor, Criva, Ciutura,
Varvoru de Jos in luna august, anul 2007.
Inca nu s-a stabilit un tarif pentru apa potabila.
Pagina 151
2.6
RESURSE DE APA
2.6.1
Consideratii Generale
Spatiul hidrografic aferent Directiei Apelor Jiu se suprapune bazinului hidrografic Jiu si a
afluentilor Dunarii din sud-vestul Olteniei Bahna, Topolnita, Blahnita, Drincea, Balasan, Desnatui,
Jiet.
Bazinul hidrografic Jiu este situat in partea de sud-vest a Romaniei intre 4345' 4530'
latitudine nordica si 2234' 2410' longitudine estica si are o suprafata de 16.713 km2.
Conturul bazinului este limitat:
- la nord, de inaltimile mari ale muntilor Surian, Parang, Retezat, Cerna, care il despart de
bazinele afluentilor Muresului, Sebesului, Streiului si Cerna Mures;
- la vest de culmile inalte ale dealurilor si platformelor, pana aproape de localitatea
Sarbatoarea, iar in continuare in campie de linia localitatilor Sarbatoarea Segarcea Macesu
delimitandu-l de cele ale Cernei Dunare, Bahnei, Topolnita, Blahnita si Desnatuiului;
- la est, limita bazinului Jiu, urmeaza o culme ingusta ce-l separa de cel al Oltului, pana in
apropiere de Craiova. Spre sud Jiul intra in Campia Romana, iar limita bazinului urmeaza o linie ce
ar uni satele Leu Ghizdavesti Bechet;
- la sud, limita o formeaza cursul fluviului Dunare.
Intre aceste limite, bazinul hidrografic al raului Jiu ocupa o suprafata de 10.080 km (4,2% din
suprafata tarii), are o lungime de aproximativ 260 km si o latime medie in partea superioara de
circa 60 km si aproximativ 20 km in partea inferioara.
Relieful este predominant de dealuri si campie, cu zone restranse de munte, cu un climat
temperat continental (temperatura medie anuala 10,50C) si precipitatii medii anuale cuprinse intre
400 mm si 1200 mm pe an. In bazinul hidrografic Jiu terenul arabil si padurile ocupa o suprafata de
15.042,8 km2, respectiv 90,2 % din suprafata totala.
Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Jiu ocupa aproape integral judetele
Dolj, Gorj, Mehedinti si partial judetul Hunedoara, avand o populatie in acest areal de aproximativ
1,560 milioane locuitori, din care circa 0,858 milioane locuitori (55%) traiesc in mediul urban. Din
populatia totala, 54,84% (96,5% in mediu urban, 7,5% in mediu rural) este racordata la sistemele
centralizate de alimentare cu apa si 12,08% (21,82 % in mediu urban, 0,005 % in mediu rural) este
racordata la statiile de epurare.

Pagina 152
In harta precedenta este delimitat bazinul hidrografic Jiu (B.H Jiu) pe harta administrativa a
Regiunii Sud-Vest Oltenia. Zona judetului Dolj complementara B.H Jiu apartine B.H Olt.
O caracteristica a bazinului hidrografic Jiu este forma alungita. Bazinele hidrografice ale
celor 232 de afluenti codificati pastreaza acelasi grad mare de alungire. Reteaua hidrografica are o
lungime de 3.876 km si o densitate de 0,34 km/km. Aproximativ pe 21% din lungimea acestei
retele hidrografice se manifesta fenomenul de secare.
Altitudinea medie a bazinului hidrografic Jiu variaza intre 1649 m in zona de nord si 24,1 m in
zona de confluenta. Panta medie a bazinului este de 5 .
Bazinele hidrografice ale afluentilor Dunarii din sud-vestul Olteniei, Bahna, Topolnita,
Blahnita, Drincea, Balasan, Desnatui ocupa o suprafata de 6596,6 km.
Reteaua hidrografica a acestor rauri cuprinde 54 de afluenti codificati, pe o lungime de 1078
km, avand o densitate de 0,16 km/km.
Resursele de apa pe bazine hidrografice in spatiul hidrografic Jiu-Dunare pe cele doua
categorii (de suprafata si de subteran) sunt urmatoarele:
Bazinul Jiu dispune de 2.109 milioane m ape de suprafata si 400 milioane m ape
subterane,
Bazinul Dunare are 280,5 milioane m ape de suprafata si 535 milioane m ape
subterane.
Principalele folosinte de apa existente sunt concentrate in zonele Valea Jiului, Targu Jiu,
Craiova (in prezent considerate ca deficitare), Drobeta-Turnu Severin precum si in zonele
termocentralelor Paroseni, Turceni si Isalnita cu sursa asigurata din Jiu. Populatia conectata la
sistemul public de alimentare cu apa reprezinta 66 % din totalul populatiei.
Resursele de apa ale lacurilor naturale sunt foarte reduse.
Bazinul hidrografic Olt are o suprafata de 24050km cu o lungime a retelei hidrografice de
9872 km si o densitate medie de 0.410km/km. Aproximativ pe 15.3% din lungimea acestei retele
hidrografice se manifesta fenomenul de secare. Reliful predominant este format din dealuri si
munti in partea nordica si campie in zona sudica. In BH Olt terenul arabil si padurile ocupa 68% din
totalul suprafetei.
Administrativ, BH Olt ocupa integral judetul Valcea si partial judetele Brasov, Covasna, Olt,
Harghita, Sibiu, Dolj, Gorj, Arges si Teleorman.
Resursa teoretica totala de apa din BH analizat este de 5480 mil m/an, iar resursa specifica
de 2570 m/loc/an, ceea ce situeaza acest spatiu peste media pe Romania (1700 m/loc/an).
Zonele sensibile la nitrati sunt prezente in tot bazinul hidrografic analizat, insa zone
vulnerabile la nitrati proveniti din surse agricole au fost desemnate perimetrele a 25 de localitati din
BH Olt, respectiv: 4 localitati din judetul Covasna, 11 localitati din judetul Brasov, 3 localiati din
judetul Valcea, 6 localitati din judetul Olt si localitatea Ghercesti din judetul Dolj.
2.6.2
Ape de suprafata
2.6.2.1 Volume disponibile

Reteaua hidrografica este reprezentata de Dunare (care formeaza granita judetului Dolj cu
Bulgaria), care curge intre Cetate si Dabuleni, cu afluentul Desnatui si Jiul, care strabate judetul de
la Filiasi la Zaval pe o distanta de 154 km, cu afluentii Gilort, Motru, Argetoaia, Rasnic si Amaradia
si de lacuri si iazuri (Lacul Bistret, Fantana Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni).
Principalele cursuri de apa ale judetului Dolj sunt in ordinea marimii debitului: fluviul Dunarea
al carui curs se desfasoara pe 150 km in limitele judetului, raul Jiu, care strabate judetul de la nord
Pagina 153
la sud pe o distanta de 154 km si raul Amaradia care se varsa in raul Jiu fiind cel mai mare afluent
al acestuia de pe teritoriul judetului Dolj.
Denumirea cursului de apa
Dunarea
Jiu
Amaradia
Desnatui
Teslui
Lungimea cursului
Pe teritoriul Romaniei
1075
339
103
95
92
Pe teritoriul judetului Dolj

150
140
34
84
73
Jiul este afuent de ordinul I al Dunarii si conflueaza cu aceasta la 692 km amonte de

varsarea fluviului in Marea Neagra.
Raul Jiu are o lungime de 339 km, panta medie de 5 , un coeficient de sinuozitate de 1,85
si un bazin de 10080 km2. Reteaua hidrografica insumeaza 3876 km. Densitatea retelei
hidrografice este de 0,38 km/km2 fiind superioara mediei pe tara (0,33 km/km2).
Se formeaza prin unirea a doi afluenti principali: Jiul de Vest ce izvoraste din Muntii Retezat
si Jiul de Est ce izvoraste din versantul sudic al muntilor Surianu, la altitudini in jur de 1500 m. In
tot acest sector Jiu de Vest, Jiu de Est precum si afluentii lor au caracter montan cu pante intre 3018 pentru Jiu, 120-25 pentru afluenti, fapt ce explica fizionomia generala a vailor, caracterizate
prin profil ingust, adancit in forma de V, lipsit de o albie majora, cu material aluvionar de dimensiuni
mari (bolovani, pietrisuri, etc.). In defileul Surduc-Lainici, Jiul are o cadere de 165 m pe o distanta
de 18 km, rezultand o panta medie de 9. Aval de localitatea Bumbesti Jiu strabate zona
Subcarpatica Olteana, Piemontul Getic si parte din Campia Olteniei unde prezinta pante cuprinse
intre 18-5, o albie majora dezvoltata, albie minora meandrata si divaganta. Raul Jiu dupa
confluenta cu Motru pana la Dunare mai strabate inca 155 km. De la confluenta cu Motrul, situata
la 100 m altitudine absoluta, pana la Dunare coboara 78 m, ceea ce ii permite numeroase ocoluri
largi, sau meandre strinse, intoarceri in loc si despletiri ale albiei. In aval de Craiova, malurile Jiului
sunt fragmentate de cateva valcele create de cursuri temporare, cu totul neinsemnate, pe care nu
le putem trece in categoria afluentilor. Este de mentionat existenta a cateva izvoare abundente
iesite de sub versantul estic (ca cele de la Gioroc, Murta, Dobresti), care prin constanta si debit,
ofera posibilitati locale de utilizare fara amenajari deosebite.
Pe partea dreapta raul Jiu primeste 31 afluenti dintre care mai importanti mentionam:
Tismana, Jilt, Motru, Rasnic.
Pe partea stanga raul Jiu primeste 21 afluenti din care mai importanti mentionam: Jiu de Est,
Sadu, Cioiana, Gilort, Amaradia.

Pagina 154
Bazinul hidrografic al raului Jiu
Raul Amaradia afluent pe partea stanga a raului Jiu izvoraste din zona de contact a regiunii
Subcarpatice cu Depresiunea Getica, pe care o strabate in intregime in partea ei centrala pe
directia nord-sud. Insumeaza o suprafata de aproximativ 826 km2, o altitudine medie de 241 m si o
panta medie a bazinului de 43 m/km.Valea este adanca cu maluri evidente pe intreg cursul, cu
pante relativ mici cuprinse intre 11 la izvor si 3,9 la varsarea in Jiu, fapt ce explica
meandrarea accentuata in cadrul unei lunci dezvoltate nediferentiat.

Pagina 155
Raul Desnatui afluent direct al Dunarii figureaza intre raurile mici, tipice de campie, cu
izvoarele la o altitudine de numai 260 m in Campia inalta a Balacitei. Pana sa ajunga in actualul lac
Bistret, strabate un drum de 95 km si dreneaza o suprafata de 2015 km2. Afluentii mai importanti ai
lui sunt Terpezita si Baboia.
Raul Teslui important afluent al Oltului ce traverseaza o zona puternic afectata in trecut de
poluatrea cu nitrati (zona comunei Ghercesti, jud Dolj).

Pagina 156
Bazinul Higrografic al raului Olt (Zone vulnerabile la nitrati)
Sursa: Rezumat Bazin Hidrografic Olt
Pe teritoriul judetului Dolj se afla un singur lac natural si anume lacul Bistret aflat in lunca
Dunarii.

Pagina 157
Lacuri de lunca
Bistret
Suprafata (ha)
1867,0
Volumul (mil.m3)
28,0
Acumularea Bistret -Este amplasata in zona localitatii Carna, pe paraul Desnatui, fiind
constituita dintr-o cuveta marginita de un dig de contur cu lungimea de 2,4 km, latimea la
coronament 3,5 m, iar inaltimea de 6 m.
A fost construit in scop piscicol si pentru atenuarea undei de viitura in caz de inundatii. Anul
punerii in functiune a acumularii a fost 1972. Suprafata acumularii la nivelul normal de detentie
este de 2050 ha.
Volumele de apa estimate: volumul total 82,2 mil m; volumul brut 57,2 mil m; volumul
util 41 mil m; volumul neevacuat 16,2 mil m; Volumul atenuare viitura 12,9 mil m.
Prin Legea 5/2000 unele dintre lacuri sunt declarate rezervatii si monumente ale naturii:
Balta Lata (60 ha), Lacul Adunatii de Geormane (102 ha), Complexul lacustru Preajba-Facai (28
ha), Balta Cilieni (47 ha), Lacul Ionele (3,2 ha), Lacul Caraula (28 ha), Balta Neagra (1,2 ha).
Caractersiticile lacurilor naturale
Nr.
Denumire lac
crt.
1
L. Mic (Victoria-Geormane)
2
Buricliu
3
Balta Radi
4
Balta Pasarica
5
Balta Lata
6
Fantana Banului
7
Ciupercenilor
8
Balta Marginita
Suprafata
(km2)
0.59
0.56
0.61
0.6
0.6
3.14
1.68
2.56
Altitudine
(mdM)
87.6
62.5
72.8
75.6
52.5
45.7
57.5
72.4
Adancime medie
(m)
2.5
1
1.5
1
1
1.5
1
1.5
Situatia alimentarii cu apa din surse de suprafata in judetul Dolj rezulta din tabelul urmator:
Resursele de apa teoretice si tehnice utilizabile
Resursa de suprafata mii m
Judetul
Teoretica
Utilizabila
Dolj
2047 mil mc
709,874
Realizarea volumelor captate pe destinatii in judetul Dolj pe bazinele hidrografice Jiu si

Dunarea conform Balantei Apei pe 2006:
BH JIU
Nr. crt.
DESTINATIA
1
Unitati industriale
2
Unitati de gospodarie comunala pentru industrii
3
Termocentrale in limita volumului de apa asigurat
4
Unitati de transport
5
Alte activitati
6
Unitati de gospodarie comunala (pentru populatie)
SURSA DE SUPRAFATA
1
Unitati industriale
Volume realizate (mii m)

13230
5330
89684
15992
147448
2339

Pagina 158
Nr. crt.
DESTINATIA
2
Unitati de constructii montaj
3
Unitati agrozootehnice de tip industrial
4
5
6
Alte activitati
7
VOLUM total realizat: DIN SURSE DIRECTE

213
52
6841
21
327
20543
156209
BH DUNARE
Nr. crt.
DESTINATIA
1
Piscicultura
SURSA DE SUPRAFATA
1
Unitati industriale
2
Unitati de constructii montaj
3
Unitati agrozootehnice de tip industrial
4
5
6
Alte activitati
7
Direct din fluviul Dunarea

13527
15327
101
20
32
133
1172
6037
21041
Spre deosebire de alte cursuri de apa, Jiul nu dispune de afluenti importanti, stocul sau
realizandu-se aproape uniform pe intregul sau curs, fapt ce se exprima mai pregnant prin variatia
debitului mediu multianual in lungul cursului sau (Sadu 21,6 m/s, Filiasi 63,9 m/s, Rovinari 45,6
m/s si 87,7 m/s la confluenta cu Dunarea), dar si zone sarace in resurse precum bazinul
Amaradia (2,6 m/s).

Pagina 159
Categorii de ape in bazinul hidrografic Jiu:
2.6.2.2 Calitatea apei

Activitatea de monitorizare a apelor pentru bazinul hidrografic Jiu este dezvoltata de Directia
Apelor Jiu Craiova, prin compartimentele de specialitate.
Analiza starii actuale a bazinului hidrografic Jiu ia in considerare cerintele Directivei Cadru,
utilizand informatii despre relief, clima, categorii de ape, precipitatii si despre influenta exercitata de
activitatile umane: localitati, surse de apa, evacuari de ape uzate, statii de epurare, unitati
industrial, lucrari hidrotehnice, utilizarea terenului, agricultura, zootehnie.
Starea raurilor interioare
Pagina 160
Calitatea globala a apelor inregistrata in sectiunile de supraveghere de ordinul I:

S-au efectuat in medie 22 indicatori de calitate de proba recoltata, conform STAS 4706/1988. De la
confluenta Jiului de Est cu Jiu si pana amonte de Malu Mare, apa raului Jiu este de categoria I de
calitate. Pe tronsonul RovinariTurceni, suspensiilor de carbune si steril provenite din amonte li se
adauga accidental zgura si cenusa, produse petroliere si ape termale provenite de la
termocentralele din zona. Datorita caracteristicilor hidraulice ale Jiului si aspectului torential,
suspensiile de carbune si steril impurifica in continuare apele Jiului. La intrarea in judetul Dolj apele
raului Jiu sunt impurificate cu praf de carbune si steril provenite de la Preparatiile de carbune
Lupeni, Coroiesti, care datorita cursului torential al apei Jiului, nu au timpul necesar pentru
depunerea lor. Aval de Malu Mare, pana la Zaval apa raului Jiu este de categoria a II-a de calitate,
ca urmare a depasirii valorilor la indicatorii: ioni azotati, fenoli, fosfor (este degradabila) proveniti de
la evacuarile de la Canalul colector Craiovita.
Calitatea globala a apelor inregistrata in sectiunile de supraveghere de ordinul II:
Calitatea apei din bazinul hidrografic Jiu a fost urmarita prin 21 sectiuni de ordinul II, din care
in judetul Dolj sunt 11 sectiuni.
In anul 2005 au fost introduse 6 sectiuni de control a potabilitatii apei raurilor.
Se pot formula urmatoarele concluzii referitoare la calitatea apelor Jiu, sunt parcurse trei
categorii de calitate: I, a II-a si a III-a, iar categoria degradata (in afara categoriei de calitate)
raurile Cioiana, Cosustea.
Raul Jiu se incadreaza in categoria I de calitate pe o lungime de 259 km.
Raul Amaradia pe o lungime de 70,5 km este de categoria I de calitate.
Raurile: Gilort, Motru, Bistrita si Raznic la grupa RO pe toata lungimea lor se incadreaza in
categoria I de calitate.
Referitor la lungimea tronsoanelor caracteristice de rau in raport cu calitatea inregistrata la
grupa GM, rezulta:
Raul Jiu in lungime totala de 339 km se incadreaza in categoria I de calitate.
Raul Amaradia pe o lungime de 28 km, se incadreaza in categoria I de calitate.
Raurile: Jiul de Est, Gilort, Motru, Bistrita, Tismana, Cosustea, Raznic, Amaradia se prezinta
in categoria I de calitate, pe toata lungimea lor.
1. Tronsonul Izvor confl. Canal Colector = 259 km categoria I de calitate.
2. Tronsonul confl. Canal Colector varsare = 80 km de categoria a II-a de calitate.
Raul Amaradia se incadreaza pe toata lungimea in categoria I de la grupa T.S.
Raul Jiu de Est la grupa TS este de categoria I de calitate.
Raurile: Gilort, Bistrita, Tismana, Cosustea, Raznic se prezinta in categoria I de calitate.
Informatiile in flux rapid sunt produse cu o frecventa zilnica in cadrul Directiei Apelor Jiu, intrun numar de 4 sectiuni de supraveghere: aval confluenta Jiu de Vest cu Jiu de Est-Livezeni, aval
Targu Jiu, amonte priza Isalnita si amonte Podari (pe Jiu).
Se efectueaza o gama restransa de indicatori de calitate, ca: pH, alcalinitate, oxigen dizolvat,
reziduu fix, cloruri, CCOMn, NH4, NO3, NO2, Fe, suspensii, fenoli si cianuri.
Informatiile in flux rapid au constituit zilnic o cunoastere asupra calitatii apei din bazinul
hidrografic Jiu si au contribuit la depistarea poluarilor accidentale.
Calitatea globala a apelor din b.h.Jiu a fost monitorizata in sectiuni situate pe raul Jiu si
afluenti prezentate anterior. Rezultatele activitatii de monitoring desfasurate pe parcursul anului
2005 sunt concretizate in tabelele de mai jos, unde sunt trecute cursul de apa, sectiunile si
categoriile de calitate corespunzatoare celor 6 grupe de incadrare: R.O., Nutrienti, Salinitate,
Metale, Micropoluanti anorganici si organici si Generala.
Analizand incadrarile din tabelele de mai jos putem trage concluzia asupra calitatii apelor din
b.h. Jiu, conform Ordinului NR.161/2006.

Pagina 161
Incadrarea sectiunilor de supraveghere din bazinele hidrografice pe clase de calitate conform Ord.161/2006:
B.H. Jiu
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Raul
Jiu
Motru
Motru Sec
Raznic
Meretel
Mascot
Canal colector
Clase de calitate pe grupe de indicatori

Fizico-chimici
Sectiunea
Balteni
Racari
Malu Mare
Zaval
Brosteni
Fata Motrului
Gura Motrului
Motru Sec
Breasta
Gogosu
Gropanele
Pod C.F. Facai
RO
RN
GM
MG
MPAO
Generala
I
I
II
II
I
I
I
I
I
I
I
IV
II
I
II
II
I
I
I
I
II
I
I
V
I
I
II
II
I
I
I
I
II
II
II
II
II
II
-
I
I
II
I
I
I
I
I
I
I
II
II
II
I
II
II
I
I
I
I
II
II
II
V
Biologici
Macro
Micro
zoobentos fitobentos
I
I
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
I
I
II
II
I
II
I
V
-

Pagina 162
B.H. Dunarea
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
Raul
Dunarea
Arges
Balasan
Desnatui
Baboia
Ciutura
Jiet
Clase de calitate pe grupe de indicatori

Fizico-chimici
Sectiunea
Calafat
Bechet
Am. confluenta Arges
Am. confluenta Dunarea
Motatei
Amonte Bailesti
Aval Bailesti
Am. acumulare Fantanele
Av. acumulare Fantanele
Cerat
Am. acumulare Bistret
Amonte Orodel
Am. acumulare Cornu
Av. acumulare Cornu
Am. acumulare Caraula
Av. acumulare Caraula
Amonte Ciutura
Ostroveni
RO
RN
GM
MG
MPAO
Generala
I
I
I
II
I
I
II
I
II
II
II
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
II
II
I
III
I
I
II
I
I
I
I
I
I
I
I
III
II
I
II
III
II
II
I
I
II
II
II
II
II
I
II
I
II
II
III
III
III
III
I
II
I
II
II
III
I
I
I
II
II
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
III
III
III
III
III
II
III
I
II
II
III
II
II
II
II
II
I
II
Biologici
Macro
Micro
zoobentos fitobentos
II
II
II
II
II
II
II
I
II
I
III
II
III
I
II
II
II
II
II
II
I
I
II
II
II
II
II
I
II
-

Pagina 163
Starea acumularilor
Acumularea Isalnita: Conform analizelor fizico-chimice efectuate in sectiunile Intrare
lac, mijloc lac si baraj, apa lacului se incadreaza in clasa I de calitate conform ordinului
161/2006.
Caracterizarea saprobiologica a acumularii: Lacul Isalnita este un lac de acumulare
avand stabilita sectiunea Mijloc Lac ca fiind CBSD. Pe acest lac, in cursul anului 2006, au
fost efectuate prelevari de probe biologice in lunile martie, iunie si iulie.
Din punct de vedere saprobiologic acumularea Isalnita este un lac mezotrof, cu valori
medii anuale ale biomasei fitoplanctonice si clorofilei a pentru cele 3 sectiuni ale sale, dupa
cum urmeaza:
- coada lac: BFP = 3,252mg/l,
- mijloc lac (CBSD): BFP = 4,12mg/l; clorofila a = 6,28g/l,
- baraj: BFP = 3,143mg/l.
Densitatea fitoplanctonica in sectiunea coada lac are valori medii anuale de 775.000
ex/l, iar mijloc lac 800.000 ex/l si baraj 916.667 ex/l.
Din punct de vedere al clorofilei a lacul Valea de Pesti cu cele 3 sectiuni ale sale se
incadreaza in clasa I de calitate, conform Ordinului 161/2006 privind elementele si
standardele de calitate chimice si fizico-chimice din apa.
Fitoplanctonul are ca reprezentanti specii reprezentative de Bacillariophyta dupa cum
urmeaza: Bacillariophyta (Gyrosigma acuminatum, Asterionella gracillima, Ceratoneis arcus,
Diatoma vulgare, Meridion circulare, Tabellaria flocculosa, Pinnularia viridis, Navicula
gracilis, Cymatopleura solea, Synedra acus).
Lacul de acumulare Isalnita serveste si la alimentarea cu apa a municipiului Craiova.
Laboratorul Directiei Apelor Jiu a recoltat si analizat probe de apa din lacurile
respective.
Rezultatele analizelor fizico-chimice si biologice indica nivele inferioare si mijlocii de
troficitate.
Lacul Isalnita prezinta caracteristicile unui lac oligotrof.
Lacul Mic Victoria Geormane: Conform analizelor fizico-chimice efectuate in
sectiunile Intrare lac, mijloc lac si baraj, apa lacului se incadreaza in clasa II de calitate
conform ordinului 161/2006.
Caracterizarea saprobiologica a lacului: In anul 2006 pe lacul (CBSD) natural
Victoria Geormane au fost efectuate 3 recoltari de probe biologice in lunile iunie, august si
noiembrie.
Din punct de vedere saprobiologic lacul Victoria Geormane este un lac mezotrof cu
tendinte de eutrofizare, cu valori medii anuale ale biomasei fitoplanctonice si clorofilei a
dupa cum urmeaza: mijloc lac (CBSD): BFP = 3,077mg/l; clorofila a = 12,63g/l.
Din punct de vedere al clorofilei a lacul se incadreaza in clasa I de calitate, conform
Ordinului 161/2006 privind elementele si standardele de calitate chimice si fizico-chimice din
apa.
Procesul de eutrofizare a fost inregistrat in perioada de vara, in luna august, datorita
evapotranspiratiei ridicate din lac si a scaderii concentratiei oxigenului numarul algelor si
macrofitelor din lac crescand excesiv. Densitatea fitoplanctonica a inregistrat valori de
356.667 ex/l si are reprezentanti specii de Bacillariophyta cu urmatorii reprezentanti:
Amphipleura pellucida, Asterionella formosa, Cymbella ventricosa, Diatoma vulgare,
Melosira varians, Gyrosigma acuminatum, Fragilaria crotonensis, Ceratoneis arcus,
Pagina 164
Tabellaria flocculosa, Pinnularia viridis, Navicula gracilis, Synedra ulna, Synedra acus,
Chlorophyta (Chlorhormidium rivularae, Scenedesmus quadricauda, Ulothrix zonata, Ulothrix
tenerrima, Rhizoclonium hieroglyphicum, Crucigenia apiculata, Pediastrum simplex), Ciliata
(Paramoecium caudataum).
Caracterizarea saprobiologica din punctul de vedere al macrozoobentosului si
microfitobentosului
In anul 2006 pe lacul natural Victoria Geormane au fost efectuate 2 recoltari de probe
biologice din punctul de vedere al analizelor benctonice, in lunile iunie si noiembrie.
Macrofitobentosul cu o densitate medie anuala de 395.000 exp/m2 in sectiunea baraj,
are ca reprezentanti specii Bacillariophyta (Pinnularia viridis, Cymbella ventricosa,
Gomphonema constrictum, Surirella biseriata, Nitzschia linearis, Tabellaria fenestrata,
Diatoma elongatum), Clorophyta (Scenedesmus quadricauda, Pediastrum boryanum).
Macrozoobentosul cu o densitate medie anuala de 239 exp/m2, are ca reprezentanti
specii de: Trichoptera (Hydropsiche pellucidula, Mystacides longicornis, Oecetis furva),
Heteroptera (Sigara lateralis.), Hirudinea (Erpobdella octoculata), Gasteropoda (Succinea
oblonga), Odonata (Plactynemis pennipes).
Monitorizarea macrofitelor acvatice: Directiva Cadru a Uniunii Europene
(60/2000/CE) urmareste imbunatatirea starii ecosistemelor acvatice. In conformitate cu noua
abordare, aprecierea starii ecologice a cursurilor de apa se face pe baza elementelor
biologice, hidromorfologice si fizico-chimice de calitate.
Elementele biologice de calitate devin prioritare si se refera la compozitia specifica si
abundenta principalelor comunitati biotice (nevertebrate bentonice, fitoplancton, perifiton,
macrofite acvatice, pesti).
Conform Art. 1.3.4. Frecventa monitoringului (DC 60/2000/CE), frecventa de
monitorizare a florei acvatice este de 1/3 ani, lucru care se regaseste in Reteaua de
monitoring 2007 D.A. Jiu.
Pentru prima data in anul 2006 a fost inventariata flora acvatica pentru lacul natural
Victoria Geormane, sit de referinta pentru lacurile din Ecoregiunea Pontica (zona Campiei
Romane cu cea mai mare reprezentare pe teritoriul D.A. Jiu).
Monitorizarea macrofitelor a fost facuta in perioada de vara (iulie-august), aplicand
metodele descrise in cadrul cursului de pregatire: Inventarierea macrofitelor acvatice din
ape curgatoare implementarea metodologiei Directivei Ape a Uniunii Europene 2005.
O perioada de timp acest lac a fost folosit ca si amenajare pentru piscicultura.
Determinarea macrofitelor acvatice pentru lac a fost facuta pe unitati de inventariere, in
functie de speciile determinate si de abundenta acestora. Atunci cand nu a fost posibila
determinarea speciilor pe teren, acest lucru a fost realizat in laborator, dupa presarea
plantelor, conform instructiunilor.
Lacul de acumulare Fantanele-Conform analizelor fizico-chimice efectuate in
Acumularea Fantanele, apa lacului se incadreaza in clasa III de calitate conform ordinului
161/2006. Prezinta depasiri la grupa Regimului de oxigen si Nutrienti.
Caracterizarea saprobiologica a acumularii Fantanele: Pe lacul de acumulare
Fantanele, in cele 3 sectiuni ale sale (coada, mijloc, baraj), in cursul anului 2006 au fost
efectuate prelevari de probe biologice in lunile iunie si noiembrie. Din punct de vedere
saprobiologic acumularea Fantanele este un lac mezotrof, cu valori medii anuale ale
biomasei fitoplanctonice si clorofilei a pentru cele 3 sectiuni ale sale, dupa cum urmeaza:
- coada lac: BFP = 4,34mg/l; clorofila a = 3,9 g/l,
Pagina 165
- mijloc lac (CBSD): BFP = 3,913 mg/l; clorofila a = 4,26 g/l,

- baraj: BFP = 4,92 mg/l; clorofila a = 4,92 g/l.
Din punct de vedere al clorofilei a lacul Fantanele cu cele 3 sectiuni ale sale se
incadreaza in clasa I de calitate, conform Ordinului 161/2006 privind elementele si
standardele de calitate chimice si fizico-chimice din apa.
Densitatea fitoplanctonica in sectiunea coada lac are valori medii anuale de 500.000
ex/l, iar mijloc lac 920.000 ex/l si baraj 1.090.000 ex/l.
Fitoplanctonul are ca reprezentanti specii de Bacillariophyta (Navicula gracilis,
Fragillaria crotonensis, Synedra acus, Synedra ulna, Cymatopleura solea, Gyrosigma
acuminatum, Pinnularia viridis, Melosira granulata), Chlorophyta (Scenedesmus
quadricauda, Scenedesmus acuminatum, Closterium aciculare, Crucigenia quadrata,
Ulothrix subtilissima, Pediastrum duplex), Cyanophyta (Anabaena circinalis).
Lacul Fantanele conform datelor fizico-chimice se incadreaza la grupele indicatorilor
regim de oxigen in clasa II, la nutrienti in clasa II, salinitate clasa II, metale clasa a II si
micropoluanti anorganici si organici clasa I si se incadreaza in categoria lacurilor mezotrof.
Acumularea Caraula - Caracterizarea saprobiologica a acumularii Caraula:
In cursul anului 2006 lacul de acumulare Caraula a fost golit pentru lucrari de
consolidare a barajului. Din punct de vedere saprobiologic acumularea Caraula este un lac
mezotrof, cu valori ale biomasei fitoplanctonice si clorofilei a care au rezultat in urma
prelevarilor efectuate in luna septembrie, dupa cum urmeaza: mijloc lac (CBSD): BFP =
3,022mg/l; clorofila a = 9,36 g/l.
Din punct de vedere al clorofilei a acumularea Caraula se incadreaza in clasa I de
calitate, conform Ordinului 161/2006 privind elementele si standardele de calitate chimice si
fizico-chimice din apa.
Densitatea fitoplanctonica a inregistrat valori de 180.000 ex/l si are ca reprezentanti
specii de Bacillariophyta (Navicula gracilis, Synedra acus, Synedra ulna, Cyclotella
meneghiniana, Gyrosigma acuminatum, Amphora ovalis, Fragillaria crotonensis, Pinnularia
viridis, Cymbella ventricosa, Neidium productum), Chlorophyta (Scenedesmus quadricauda,
Scenedesmus acutus, Closterium aciculare, Chlorella vulgaris, Geminella minor, Crucigenia
quadrata, Ulothrix tenerrima, Pediastrum biradiatum, Pediastrum duplex, Chlorhormidium
rivularae, Volvox aureus), Euglenophyta (Trachelomonas obovata, Trachelomonas
verrucosa, Euglena spyrogyra, Phacus elegans).
Acumularea Bistret: Lacul natural Bistret, conform datelor fizico-chimice, se
incadreaza la grupele indicatorilor regim de oxigen in clasa II, la nutrienti in clasa II, salinitate
clasa II, metale clasa II si micropoluanti anorganici si organici I.
Caracterizarea saprobiologica a acumularii: Din punct de vedere saprobiologic
acumularea Bistret este un lac mezotrof, cu valori medii anuale ale biomasei fitoplanctonice
si clorofilei a pentru cele 3 sectiuni ale sale, dupa cum urmeaza:
- coada lac: BFP = 7,384; clorofila a = 3,12
- mijloc lac: BFP = 5,066; clorofila a = 2,97
- baraj: BFP = 8,13.
Densitatea fitoplanctonica are valori cuprinse intre 180000440000 ex/l si are
reprezentanti specii de Bacillariophyta (Navicula gracilis, Synedra acus, Synedra ulna,
Cyclotella meneghiniana, Gyrosigma acuminatum, Amphora ovalis, Fragillaria crotonensis,
Pinnularia viridis, Cymbella ventricosa, Neidium productum), Chlorophyta (Scenedesmus
quadricauda, Scenedesmus acutus, Closterium aciculare, Chlorella vulgaris, Geminella
Pagina 166
minor, Crucigenia quadrata, Ulothrix tenerrima, Pediastrum biradiatum, Pediastrum duplex,

Chlorhormidium rivularae, Volvox aureus, ), Euglenophyta (Trachelomonas obovata,
Trachelomonas verrucosa, Euglena spyrogyra, Phacus elegans).
2.6.3
Ape subterane
2.6.3.1 Volume disponibile

Relieful perimetrului Directiei Apelor Jiu este constituit dintr-o serie de unitati de ordine
diferite, care s-au format si asamblat de-a lungul timpului, fiecare avand o structura
geologica proprie ce a influentat puternic evolutia si trasaturile generale ale reliefului.
Unitatile geomorfologice au in subsolul lor formatiuni geologice capabile sa cantoneze
strate acvifere cu dezvoltare mare, ce sunt constituite in hidrostructuri cu caracteristici
hidrogeologice bine definite.
In general clasificarea apelor subterane in freatice sau de adancime se face in functie
de adancimea la care sunt situate fata de suprafata terenului, stabilindu-se conventional ca
stratele acvifere pana la adancimea de 60 m sa fie freatice, iar cele sub aceasta adancime
sa fie strate acvifere de adancime.
In perimetrul D.A. Jiu in zona Campului Leu Rotunda este o execeptie, si anume,
Stratele de Fratesti, cu toate ca se situeaza la adancimea de 40-45 m sunt strate acvifere de
adancime, deoarece au deasupra lor un strat freatic din care se alimenteaza locuitorii satelor
din zona.
Principalele hidrostructuri freatice din perimetrul D. A. Jiu sunt:
o Hidrostructura apelor freatice din Campia Olteniei;
o Hidrostuctura apelor freatice din Piemontul Getic.
Apele subterane de adancime sunt constituite in hidrostructurile:
o Hidrostructura stratelor de Fratesti;
o Hidrostructura stratelor de Candesti;
o Hidrostructura stratelor romaniene;
o Hidrostructura stratelor daciene.
Apele subterane freatice
In partea nordica a unitatilor deluroase, apa freatica se afla la adancimi de 15-22 m si
este interceptata de vaile raurilor prin izvoare ce apar la baza dealurilor si alimenteaza
afluentii Jiului.
Pe terasele Dunarii, adancimea apei freatice ajunge pana la 510 m, iar in Lunca
Dunarii, se mentine intre 25 m. Pe campul mai inalt, de la est de Desnatui, dintre Radovan
Segarcea Dranic, adancimea apelor este cuprinsa intre 20-30 m. Aceeasi valoare a
adancimilor se mentine si in zona campului inalt Leu Rotunda (din Campia Romanatilor la
est de Jiu).
In unele locuri apele subterane de adancime, precum si cele freatice au caracter
mineralizat, cu continut clorosodic si sulfuros, ca cele din aria localitatilor Urzicuta si Gighera
din sudul judetului, folosite de localnici in scop terapeutic.
In conditiile unor amenajari corespunzatoare sub raport igienico-sanitar si a altor dotari,
pot deveni locuri importante pentru localnici in scopul tratamentului balnear.
Situatia alimentarii cu apa din surse subterane in judetul Dolj:

Pagina 167
Resursele de apa teoretice si tehnice utilizabile

Resursa din subteran mii m
Judetul
Teoretica
Utilizabila
Dolj
545
50,050
Realizarea volumelor captate pe destinatii in judetul Dolj pe bazinele hidrografice Jiu si

Dunarea conform Balantei Apei pe 2006.
BH JIU
Nr. crt.
DESTINATIA
1
Unitati industriale
2
3
4
Unitati de transport
5
Alte activitati
6
Unitati de gospodarie comunala (pentru
populatie)
SURSA DIN SUBTERAN
BH DUNARE
Nr. crt.
DESTINATIA
1
Piscicultura
SURSA DIN SUBTERAN
1
Unitati industriale
2
3
4
Irigatii
5
Unitati de gospodarie comunala (pentru
populatie)
Volume realizate (mii mc)

13230
5330
89684
15992
30527
156209
Volume realizate (mii mc)

13527
1477
306
256
236
3555
1684
21041
2.6.3.2 Calitatea apei

Asa cum se precizeaza in proiectul pentru Planul local de actiune pentru mediu, judetul
Dolj 2006 (PLAM), cea mai cunoscuta zona critica din punct de vedere al calitatii apelor este
zona Breasta-Craiova, din corpul de ape subterane ROJI05, in care apele freatice din lunca
Jiului erau captate prin 5 fronturi de captare si trimise in statia de deferizare Breasta, dupa
care se foloseau in alimentarea cu apa a orasului Craiova.
Prezenta fierului bivalent in apele freatice este in situ, astfel incat eliminarea acestuia
este realizat in statia de deferizare.
Analizand datele din buletinele de analiza fizico-chimice efectuate la probele de apa
prelevate din apele de suprafata, din apele raului Jiu (baraj Isalnita) si din forajele Statiei
hidrogeologice pentru urmarirea poluarii Isalnita, constatam ca apele uzate evacuate de
DOLJCHIM Craiova prin evacuarile canal meteoric, Sybetra si Kellog in raul Jiu si paraul
Amaradia nu mai au incarcarile mari din anii anteriori. In schimb, apele din precipitatiile care
Pagina 168
cad pe suprafata batalului de ape fosfo-amoniacale se infiltreaza prin fundul batalului in

apele freatice, antrenand mari cantitati de amoniu, azotati, fosfati etc., care se regasesc in
forajele hidrogeologice pentru urmarirea poluarii.
Aceste considerente ne determina sa consideram zona Isalnita-Breasta o zona critica
din punct de vedere al calitatii apelor freatice din b.h. Jiu.
Conform analizelor fizico-chimice efectuate la forajele pentru urmarirea poluarii apelor
freatice din zona haldelor de cenusa ale CET II Craiova, zona invecinata acestora are apele
freatice poluate cu sulfati si fier, cu valori mari si la reziduu fix si pH.
Apele cele mai des intalnite sunt de tip bicarbonato-calcice si bicarbonato-sodice.
Treptat de la nord la sud se constata o crestere a continutului in fier, azotati, azotiti si
amoniu, precum si a duritatii totale.
Cresterea mineralizatiei totale este insotita de crestere a ionului SO4.
Stratele freatice, in zonele teraselor vechi, inalta si superioara se intalnesc frecvent sub
adancimea de 15-20 m; in zonele teraselor joase si lunci stratul freatic este interceptat la 520 m adancime.
Mineralizatia totala este foarte redusa.
Apele sunt potabile cand sunt cantonate in pietrisuri si nisipuri sarmatiene. Cand sunt
cantonate in nisipuri argiloase sarmatiene ele sunt puternic mineralizate, fiind nepotabile ca
in zona Tismana-Pocruia.
Fata de anii anteriori nu se poate vorbi de o modificare semnificativa a apelor
subterane. Se constata totusi o diminuare a ionului NO3 - ca urmare a reducerii chimizarii
agriculturii, dar si o depasire cvasigenerala la ionii NO2 -, NH4+.
In perimetrul DOLJCHIM Craiova apele freatice sunt puternic influentate de ape uzate
infiltrate de la aceasta unitate in anii anteriori.
Se constata depasiri mari la ionii amoniu, azotati, azotiti, fosfati si pH, cu toate ca
batalul de ape fosfo-amoniacale nu mai este in folosinta. Aceasta confirma ipoteza noastra
ca impermeabilizarea batalului a fost complet distrusa, apele pluviale incarcate cu ionii
poluatori infiltrandu-se prin slamul depus in batal, ajungand in final in stratul freatic.
Calitatea apelor subterane in anul 2003, in bazinul hidrografic Dunare a fost urmarita
prin 81 analize probe de apa, recoltate din 52 foraje.
Comparativ cu anul 1992, cand gradul de mineralizare a apelor a oscilat intre 350-1100
mg/l si continutul de compusi cu azot intre 10-55 mg/l se observa o reducere a incarcarii apei
freatice cu compusi minerali si azot.
Explicatia reducerii mineralizarii si compusilor cu azot la apele subterane, o gasim la
diminuarea activitatii de fertilizare a terenurilor agricole cu ingrasaminte chimice si incetarea
activitatii agrozootehnice.
In zona statiei hidrogeologice pentru urmarirea poluarii Bailesti, apele freatice au recapatat
caracteristicile fondului natural al apelor freatice, cu depasiri la indicatorii: amoniu si azotiti.

Pagina 169
2.7
POLUAREA APEI
Principalele cauze si forme ale poluarii apelor sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Poluant
Poluare
accidentala
sau
ocazionala
Poluare
permanenta
sau cronica
Poluare punctiforma
sau locala
Accidente de
transport
Fisurari de conducte
Spargerea unor
rezervoare de produse
chimice sau petroliere
Accidente industriale
Evenimente datorate
razboiului, a actelor de
sabotaj
Deversari de efluenti
industriali, inclusiv ape cu
temperaturi ridicate
Prezenta unor
depozite neconforme de
deseuri sau halde de sterile
Functionarea
necorespunzatoare a unor
instalatii si echipamente, cu
scurgeri de substante
nocive
Executia si utilizarea
necorespunzatoare a
forajelor si puturilor de
extractive a apelor
subterane
Poluare lineara
Poluare difuza
Poluarea
accidentala a cursurilor de
apa aflate in conexiune cu
apele subterane
Poluarea
accidentala in lungul
soselelor sau a cailor ferate
Poluarea
accidentala masiva a
atmosferei si solului
Inundatii
Ruperea unor
baraje
Scurgeri
necontrolate (exfiltratii) din
canalele retelelor de
asanare
Distrugerea chimica
a ierburilor crescute in
lungul soselelor sau cailor
ferate
Scurgeri
necontrolate din conductele
instalatiilor tehnologice
Realimentarea
acviferelor de catre rauri
sau canale cu apa poluata
Patrunderea apelor
marine in acvifere datorita
exploatarii exagerate
Administrarea
necorespunzatoare a
ingrasamintelor
agricole; dispunerea
defectuoasa in
agricultura a
namolurilor provenite
din statiile de epurare
Deversarea pe
sol si in acvifer a
apelor provenite din
drenajul agricol
Poluarea
cronica a atmosferei
Asanarea
autonoma a
locuintelor, conceputa
si exploatata
defectuos
Rezervoare
individuale de
combustibili lichizi
pentru locuinte,
executate si
exploatate
necorespunzator
Sursa: Soluri si ape subterane poluate. Tehnici de depoluare autori: Gheorghe Neag, Ana Culic,
Gerard Verraes

Pagina 170
2.7.1
Surse majore de poluare
Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata:

Zona industriala de nord-vest punct fierbinte SNP PETROM Combinatul
DOLJCHIM Craiova, SE Isalnita (afecteaza raul Jiu);
Zona industriala Podari productie agroalimentara ulei, zahar, bauturi alcoolice;
Platforma industriala si orasul Filiasi gospodarie comunala si activitati industriale si
de prestari servicii (contribuie la afectarea raului Jiu);
Platforma industriala de nord a municipiului Craiova structura de petrol Bradesti a
SPP Craiova si nord-est judetul Dolj SPP Stoina (afectarea raului Jiu si Amaradia).
Municipiul Craiova ca mare aglomeratie urbana cu evacuare ape uzate orasenesti in
raul Jiu zona Malu Mare in prezent s-au reluat lucrarile la statia de epurare finantata
din fonduri ISPA.
Platforma industriala si municipiul Calafat contribuie la afectarea fluviului Dunarea.
Platforma industriala si municipiul Bailesti contribuie la afectarea paraului Balasan.
Confluenta raului Amaradia cu raul Jiu.
Confluenta raului Jiu cu fluviul Dunarea (amonte Bechet).
Zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane:
Platforma industriala de nord a municipiului Craiova si nordul judetului Dolj (SPP
Craiova si SPP Stoina).
Zona industriala Isalnita si Simnic SNP PETROM Combinatul DOLJCHIM Craiova
si Termoelectrica Bucuresti SE Craiova si UE Craiova II, prelucrare primara si
transport titei Bradesti-Ghercesti, Melinesti, Circea.
SC CONPET SA Ploiesti, Regionala Craiova colectoare de transport produse
petroliere.
Sistemele agropedoameliorative:
Calafat (Basarabi) Bailesti
Cetate Galicea Mare
Sadova Corabia.
Spargerea accidentala a conductelor magistrale de transport titei, motorina, gaze etc.
ale SNP PETROM, SC CONPET SA, ROMGAZ, DISTRIGAZ etc.
Influenta poluarilor accidentale asupra apelor freatice: Poluarile accidentale care au avut
loc in anul 2006 au fost de mica amploare, nesemnificative pentru influenta lor asupra
acviferului. Apele freatice din zona Doljchim Craiova sunt poluate ca urmare a evacuarilor de
ape uzate in anii anteriori, respectiv pana in 1989, cand Combinatul chimic Craiova lucra la
capacitate, precum si de prezenta batalurilor de ape fosfo-amoniacale, care chiar daca nu
mai sunt in functiune sunt o sursa permanenta de poluanti ce ajung in subteran prin
intermediul apelor pluviale cazute si infiltrate in subsol.
Situatia poluarilor accidentale:
2000
2001
2002
0
0
0
2003
0
2004
2
2005
3
2006
4

Pagina 171
Poluari accidentale. Accidente majore de mediu:

Nr.
Crt.
Data / Ora
20.02.2006
ora 11.00
16.11.2006
in jurul orei
11.00
24.11.2006
ora 9.00
06.12.2006
ora 13.00
Localizarea
fenomenului
Agentul
poluator;
Cauza poluarii
Factorii
de mediu
afectati
Modul de
manifestare
al
fenomenului
Masuri luate
Sanctiuni
Raul Teslui
la km 260
SC COMPET
SA Regiunea
Oltenia/fisurare
conducta
apa
Irizatii titei
Identificat si
remediat
conducta,
imprastiat
material
absorbant
biodegradabil in
aval de fisura
Fluviul
Dunarea
Irizatii de
produs
petrolier in
zona
localitatii
Bistret (km fl.
737,5)
Neidentificat /
Posibila
aparitie a
acestora poate fi
datorata
cresterii nivelului
Dunarii si
spalarii malului
bulgaresc de
resturile de
produse
petroliere
ramase pe mal,
de la ultima
poluare sau ape
reziduale de
santina de la
navele aflate in
mars pe fluviul
Dunarea.
apa
Irizatii
petroliere
Verificare zona
amonte-aval
apa
pete de
produse
petroliere
sub forma
unor irizatii
discontinue
Reprezentanti ai
Directiei Apelor
Jiu SGA Dolj au
imprastiat
material
absorbant in
zona respectiva
cu sprijinul
Politiei de
Frontiera.
apa
Pete
discontinue
de produse
petroliere pe
o lungime de
150 m si o
latime de
15-20 m
Reprezentanti ai
Directiei Apelor
Jiu SGA Dolj au
imprastiat
material
absorbant in
zona respectiva.
Fluviul
Dunarea
zona orasului
Calafat
Fluviul
Dunarea
zona Portului
Calafat
neidentificat
neidentificat

Pagina 172
2.7.2 Impactul deversarii apelor uzate asupra resurselor de apa

In judetul Dolj, s-a constatat ca la majoritatea agentilor economici, s-au diminuat debitele de
apa evacuate, fata de debitele autorizate, ca urmare reducerii sau restrangerii activitatilor
economice. Datorita acestui aspect, principalii agenti economici nu au avut permanent
depasiri semnificative la indicatorii de calitate, fata de limitele admise prin actele de
reglementare de gospodarire a apelor.
Statiile de epurare se afla intr-un grad avansat de uzura fizica si morala, avand
capacitatea de epurare insuficienta, pentru debitele de apa uzata. Cele mai multe statii de
epurare nu realizeaza parametrii calitativi reglementati, deversand in cursurile de apa
receptoare debite de ape insuficient epurate. O problema majora o constituie evacuarile
directe de ape neepurate datorita lipsei statiilor de epurare.
Cauzele functionarii necorespunzatoare ale instalatiilor de epurare constau in
subdimensionarea acestora, uzura fizica a instalatiilor si a neglijentei in exploatare.
Statii de epurare existente in judetul Dolj
Caracteristici
Nr.
crt
1
2
3
4
Populatie Stare de
deservita
in
statie de epurare orasenesti
Receptor
prezent functionare
Localitate
ape uzate
LOCALITATI AMPLASATE IN BAZINUL DE RECEPTIE AL RAULUI JIU
Craiova
Bailesti
Calafat
Filiasi
canal
Craiovita care
se varsa in
Jiu
Balasan
Dunare
Jiu
apele uzate colectate se

descarca in canal Craiovita
care se varsa in Jiu
in constructie SE prin ISPA
Statie pompare - defecta
statie epurare biologica,

Proces Verbal de receptie
finala 2007;
in trecut au poluat masiv
Dunarea, statia veche nu mai
putea fi folosita;
tratare biologica
240,000
7,000
9,100
5,600
Corespunzatoare
Nu dispune de
facilitati pentru
eliminarea
nutrientilor
obligatorii in
conformitate cu
Directiva
91/271/CCE
necorespunzatoare
2,725
abandonata
280
abandonata
Statia epurare abandonata,

fluxul colectat de reteaua
deteriorata descarca intr-un
canal de irigatii;
5
Segarcea
Bechet
canal irigatii
evacuare in
canal
desecare
Balta Aradan
statie epurare dezafectata; apa

fol la irigatii;
Sursa: Prelucrare informatii obtinute de la Consiliile Locale

Pagina 173
2.7.2.1 Impactul asupra apelor de suprafata

Sursele de poluare cu impact major asupra calitatii apelor de suprafata sunt datorate epurarii
necorespunzatoare a apei uzate menajere si industriale.
Zonele critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata in judetul Dolj sunt:
Zona industriala de nord-vest punct fierbinte SNP PETROM Combinatul
DOLJCHIM Craiova, SE Isalnita (afecteaza raul Jiu);
Zona industriala Podari productie agroalimentara ulei, zahar, bauturi alcoolice;
Platforma industriala si orasul Filiasi gospodarie comunala si activitati industriale si
de prestari servicii (contribuie la afectarea raului Jiu);
Platforma industriala de nord a municipiului Craiova structura de petrol Bradesti a
SPP Craiova si nord-est judetul Dolj SPP Stoina (afectarea raului Jiu si Amaradia).
Municipiul Craiova ca mare aglomeratie urbana cu evacuare ape uzate orasenesti in
raul Jiu zona Malu Mare in prezent s-au reluat lucrarile la statia de epurare finantata
din fonduri ISPA.
Platforma industriala si municipiul Calafat contribuie la afectarea fluviului Dunarea.
Platforma industriala si municipiul Bailesti contribuie la afectarea paraului Balasan.
Confluenta raului Amaradia cu raul Jiu.
Confluenta raului Jiu cu fluviul Dunarea (amonte Bechet).
Principalele probleme si incertitudini in determinarea impactului cauzat de substante
organice, nutrienti si substante prioritare/prioritar periculoase asupra resurselor de ape de
suprafata sunt:
Nu exista suficiente date de monitoring chimic privind continutul de substante
prioritare, prioritar/ periculoase, si metale grele in apele de suprafata, inclusiv in
efluentii de la folosintele de apa, precum si in sedimente si biota;
Nu exista suficiente date de monitoring privind unele elemente biologice de calitate,
cum ar fi: macrofite, fauna piscicola. De asemenea, sistemul saprobiilor utilizat in
prezent nu este in concordanta cu evaluarea starii ecologice a apelor prevazuta de
Directiva Cadru.
Lipsa cercetarilor privind corelarea presiunilor antropice cu efectele acestora asupra
biotei;
Lipsa unei metodologii si criteriilor pentru evaluarea incarcarii datorate fondului
natural din apele de suprafata.
In general, industriile trebuie sa respecte reglementarile privind deversarile apelor industriale
uzate in canalizarea publica (in acest caz NTPA 002/2002) in asa fel incat influentul ajuns in
statiile de epurare sa nu afecteze procesul tehnologic si a da posibilitatea depozitarii
corespunzatoare a namolului, din punct de vedere al sigurantei mediului. Cea de-a doua
reglementare care trebuie respectata este NTPA 001/2002, referitoare la deversarea apelor
uzate in receptori naturali.
Responsabili in ceea ce priveste controlul descarcarilor industriale in retelele de canalizare
publica sunt operatorii de apa/apa uzata iar in receptorii naturali Administratia Nationala
Apele Romane prin Directiile teritoriale. In judetul Dolj Directia Ape Jiu are aceasta
responsabilitate.
Cele mai multe statii de epurare orasanesti se afla intr-un avansat grad de uzura fizica si
morala avand totodata capacitatea de epurare insuficienta pentru debitele sporite de apa
Pagina 174
uzata rezultate in urma dezvoltarii localitatilor sau ale unor unitati economice racordate la
canalizare. In general, aceste statii de epurare nu au profilul tehnologic necesar pentru
epurarea intregii game de substante poluante deversate in reteaua de canalizare
oraseneasca.
Majoritatea statiilor de epurare orasanesti din judetul Dolj nu realizeaza parametrii calitativi
reglementati, deversand in cursurile de apa receptoare debite relativ mari de ape insuficient
epurate (detalii in tabelul prezentat in subcapitolul 2.7.2.).
In anul 2007, la nivelul judetului Dolj, din totalul populatiei urbane de 383,628, un procent de
aproximativ 64.9% sunt racordati la reteaua de canalizare. In mediul rural, din totalul de
330,209 locuitori numai 0.11% sunt racordati la reteaua de canalizare.
Grafic, situatia racordarilor la reteaua de canalizare se prezinta astfel:
Populatiaracordatalareteauadecanalizare
inmediulurbansirural
0.11%
100%
90%
80%
70%
64.9%
60%
99.89%
50%
Populatianeconectatala
reteauadecanalizaredintotal
populatie
40%
30%
20%
Populatiaconectatalareteaua
decanalizaredintotal
populatie
35.1%
10%
0%
Urban
Rural
Populatia judetului Dolj este deservita de un numar de 2 statii de epurare functionale, ce

deservesc municipiul Calafat si orasul Filiasi. Statia de epurare de la Calafat este o investitie
noua, data in folosinta in anul 2007 ce functioneaza la parametrii corespunzatori nivelului
proiectat. Nu dispune insa de facilitati de eliminare a fosforului, asa cum prevede Directiva
91/271/EEC.
Statia de epurare de la Filiasi, data in functiune in 1974 functioneaza necorespunzator
datorita uzurii componentelor, necesitand investitii suplimentare de reabilitare, dar si pentru
modernizarea in vederea eliminarii azotului si fosforului.
2.7.2.2 Impactul asupra apelor subterane
Cea mai cunoscuta zona critica din punct de vedere al calitatii apelor este zona
Breasta-Craiova, in care apele freatice din Lunca Jiului erau captate prin 5 fronturi de
captare si trimise in statia de deferizare Breasta, dupa care se foloseau in alimentarea cu
apa a orasului Craiova.
Pagina 175
Analiza datelor din buletinele de analiza fizico-chimice efectuate la probele de apa

prelevate din apele de suprafata, din apele raului Jiu (baraj Isalnita) si din forajele Statiei
hidrogeologice pentru urmarirea poluarii Isalnita, releva ca apele uzate evacuate de
DOLJCHIM Craiova prin evacuarile canal meteoric, Sybetra si Kellog in raul Jiu si paraul
Amaradia nu mai au incarcarile mari din anii anteriori. In schimb, apele din precipitatiile care
cad pe suprafata batalului de ape fosfo-amoniacale se infiltreaza prin fundul batalului in
apele freatice, antrenand mari cantitati de amoniu, azotati, fosfati etc., care se regasesc in
forajele hidrogeologice pentru urmarirea poluarii.
Aceste considerente determina considerarea zonei Isalnita-Breasta ca zona critica din
punct de vedere al calitatii apelor freatice din b.h. Jiu.
Conform analizelor fizico-chimice efectuate la forajele pentru urmarirea poluarii apelor
freatice din zona haldelor de cenusa ale CET II Craiova, zona invecinata acestora are apele
freatice poluate cu sulfati si fier, cu valori mari si la reziduu fix si pH.
2.7.3 Managementul si eliminarea namolului

Incepand cu martie 2002 odata cu introducerea Hotararii de Guvern 352/ 2005 pentru
Aprobarea normelor referitoare la conditiile de deversare a apelor uzate in mediul acvatic
se aduc in discutie anumite articole, care sunt importante pentru colectarea, tratarea si
evacuarea apelor uzate industriale. Cele mai importante din punct de vedere a cerintelor
referitoare la tratarea apelor uzate sunt date de catre:
NTPA-011/2005: norme tehnice privind colectarea si evacuarea apelor uzate

municipale
NTPA-002/2005: normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in

retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare
NTPA-001/2005: normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a

apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptor
Prin respectarea acestor normative, apa uzata tratata se mentine la o calitate care sa
permita deversarea in emisari fara a crea probleme de mediu. Pe de alta parte, poluantii sunt
retinuti in namolul rezultat ca si produs din tratarea apelor uzate.
Raportul anual privind starea de mediu in judetul Dolj din anul 2006 ofera informatii privind
namolurile provenite de la statiile de epurare. Astfel:
Namolurile provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti
In cazul Statiei de tratare a apei de la Isalnita cantitatea de namol produsa in cursul
anului 2006 a fost de 2800 tone/an. Din datele existente, caracteristicile si calitatea namolului
rezultat nu indeplinesc conditiile de utilizare in agricultura.
Avand in vedere legislatia referitoare la depozitarea deseurilor, nu va mai fi permisa
eliminarea namolurilor de la statiile de epurare a apelor uzate pe depozitele de deseuri
nepericuloase.
Namolurile provenite de la epurarea apelor uzate industriale
Pe teritoriul judetului Dolj s-au identificat un numar de 7 societati industriale care detin
statii de epurare industriale (decantoare) de unde a rezultat o cantitate de 9274,23 tone
namol mixt la nivelul anului 2005 (la care face referire raportarea din anul 2006) din care
substanta uscata 132 tone.
Deoarece multe intreprinderi isi deverseaza apele uzate industriale in sistemele de
canalizare orasenesti, namolul rezultat in urma epurarii acestor ape nu indeplineste conditiile
Pagina 176
necesare pentru utilizare in agricultura, de aceea trebuie avut in vedere asigurarea

functionarii corespunzatoare a instalatiilor de preepurare a apelor uzate industriale inainte de
deversarea acestora in sistemele de canalizare orasenesti.
Anterior, folosirea namolului de la instalatiile de tratare a apei uzate ca fertilizator
pentru terenurile agricole a fost o solutie pentru eliminarea namolului. Totusi, standarde noi
de depozitare exclud aceasta metoda azi, prin urmare trebuie avute in vedere alte metode de
tratare a namolului.
Concentratiile permise privind metalele grele in soluri si in namolurile provenite de la
instalatiile de tratare a apei uzate destinate utilizarii in agricultura sunt precizate mai jos.
Limite permise privind metalele grele in soluri
Metal greu
Limita mg/ kg materie uscata (pH>6.5)
Plumb
50
Cadmiu
3
Crom
100
Cupru
100
Nichel
50
Mercur
1
Zinc
300
Concentratiile maxime admisibile ale metalelor grele pentru ca namolul sa fie

utilizat in agricultura:
Metal greu
Limita mg/kg substanta uscata
Plumb
300
Cadmiu
10
Crom
500
Cupru
500
Nichel
100
Mercur
5
Zinc
2000
Cobalt
50
Arsenic
10
PCB
0,8
Hidrocarburi aromatice policiclice
5
Compusi organici halogenati
500
2.7.4 Ape uzate industriale

In bazinul hidrografic Jiu au fost inventariate in anul 2006 un numar de 106 surse de
poluare, care evacueaza apa direct in cursurile de apa si la care s-au efectuat analize fizicochimice. Analizele fizico-chimice efectuate la evacuarile surselor de poluare au fost
centralizate si prelucrate. Principalele surse de ape uzate industriale din bazinul Jiu,
mentionate in Raportul anual privind starea de mediu in judetul Dolj in anul 2006, sunt
descrise in cele ce urmeaza:
O mare pondere in poluarea apei raului Jiu o au exploatarile miniere, si preparatia de
carbune Coroesti.

Pagina 177
Termocentralele Paroseni, Rovinari, Turceni, datorita volumului mare de apa

vehiculat de sistemele de racire contribuie la cresterea temperaturii apei cu peste 10 grade
Celsius peste temperatura normala. Aceasta situatie creeaza probleme alimentarii cu apa
potabila a municipiului Craiova, alimentarii cu apa de racire a termocentralei Isalnita precum
si a OMV, sucursala DOLJCHIM Craiova.
Preparatiile de carbune, exploatarile miniere si termocentralele in anul 2006, in mare
masura, au contribuit la inrautatirea calitatii apei raului Jiu, situatie ce se resimte in amonte
de priza de captare apa Isalnita, unde concentratia in suspensii in aceasta sectiune
ingreuneaza procesul de autoepurare biologica, contribuie la schimbarea proprietatilor fizice
ale apei, la distrugerea florei si faunei raului Jiu.
In zona Podari-Malu Mare sunt deversate apele provenite de la Termocentrala
Isalnita, DOLJCHIM Craiova, oras Craiova, precum si apele uzate de pe platforma Podari.
Termocentrala Isalnita in anul 2006 a evacuat in raul Jiu urmatoarele cantitati de substante
poluante:
143610,246 t/an suspensii
157237,496 t/an reziduu fix
9613,949 t/an cloruri
89,85 t/an amoniu
OMV Sucursala DOLJCHIM Craiova a evacuat in anul 2006 impreuna cu apele
uzate urmatoarele cantitati de poluanti cu evacuare directa in raul Jiu:
27.225 t/an CBO5
4,7025 t/an amoniu
20.13007 t/an azotati
Regia de Apa Craiova, fara statie de epurare, a evacuat in anul 2006 odata cu apele
uzate urmatoarele cantitati de substante poluante:
1186,48686 t/an CBO5
2662,64 t/an cloruri
876,95128 t/an amoniu
628,6075 t/an azotati
DOLJCHIM Craiova si R.A. Apa Craiova sunt unitati cu pondere mare in poluarea raului Jiu,
ceea ce face ca apa raului Jiu aval de deversarea celor doua mari unitati sa fie de categoria
a II-a de calitate.
Principalele surse de poluare cu apa uzata din Bazinul hidrografic Dunarea:
In urma controalelor efectuate la folosintele de apa aferente bazinului hidrografic
Dunarea, s-a constatat la majoritatea agentilor economici din judetul Dolj o diminuare a
debitelor evacuate fata de debitele autorizate, ca urmare a reducerii sau restrangerii
activitatilor economice. Datorita acestui aspect principalii agenti economici nu au avut
permanent depasiri semnificative la indicatorii de calitate fata de limitele admise din actele de
reglementare de gospodarire a apelor.
Situatii deosebite cu depasiri semnificative la unii indicatori de calitate fata de limitele
admise au fost: S.C.G.C.L. Calafat in anii trecuti in prezent societatea este desfiintata, si
Servicii Publice Bailesti.
Apele industriale si menajere ale orasului Bailesti se evacueaza neepurate in paraul
Balasan, ceea ce face ca paraul Balasan sa se incadreze in categoria a II-a de calitate.
Pagina 178
Detalii referitoare la apele uzate industriale pe localitati sunt prezentate in Anexa C, Situatia
existenta a infrastucturii de apa si apa uzata pe unitati administrative teritoriale.
2.8
CONCLUZII
Cu o populatie care il plaseaza pe locul 4 la nivel national si o densitate a populatiei peste

media nationala, judetul Dolj este unul dintre cele mai mari judete din Romania. Administrativ
este organizat in 3 municipii, 4 orase si 104 comune, cu un grad de urbanizare de 53.7%
conform datelor statistice la 1 ianuarie 2007.
Relieful sau este predominat de campie (88%) marginita de dealuri in zona nordica. Acestea
impreuna cu pozitia sud-vestica a judetului conduc la manifestarea unor influente
mediteraneene asupra climei temperate caracteristice acestei regiuni.
Suprafata judetului Dolj este inclusa aproape integral in bazinul hidrografic Jiu, suprafata
complementara apartinand bazinului hidrografic Olt. Pe harta urmatoare este evidentiata
delimitarea BH Jiu.
In general, starea resurselor de apa din judetul Dolj este variata. Desi calitatea apelor
curgatoare este buna in mare parte, totusi faptul ca debitele cursurilor de apa sunt scazute
(cu exceptia Jiului si Dunarii) determina folosirea frecventa a surselor subterane de apa ca
unica sursa de apa potabila. Sursele subterane de apa prezinta depasiri ale concentratiilor
maxime admise la indicatori precum: NH4, Na, Fe, Mn, NO2, NO3, duritate totala.
Pagina 179
In 91 de localitati raspandite pe tot cuprinsul judetului sunt identificate puturi de mica

adancime cu analize neconforme cu normativele, depasirile la nitriti, nitrati sau amoniu
reprezentand 92% din neconformitati. De asemenea, exista cazuri in care apa preluata in
puturi de adancime, distribuita prin sistemele centralizate inregistreaza neconformitati,
intalnite in zonele de est sudest si vest, sud-vest a judetului, de exemplu in orasele
Dabuleni si Segarcea si satele Amarastii de Jos, Celaru, Cetate, Leu, Motatei, Rast si Teasc,
unde problemele se datoreaza tot nitritilor si nitratilor.
In privinta poluarii emisarilor, s-a constatat ca majoritatea apelor reziduale descarcate in
emisari sunt insuficient epurate ca rezultat al lipsei facilitatilor de epurare sau functionarii
necorespunzatoare a celor existente. Astfel, pe tot cuprinsul judetului Dolj functioneaza in
prezent doar doua statii de epurare, ambele in mediu urban: Calafat si Filiasi. Nici una insa
nu indeplineste cerintele in vigoare privind apa uzata tratata descarcata din diverse motive:
STEP Calafat data in exploatare la sfarsitul anului 2007, nu are facilitati de tratare avansata
iar STEP Filiasi pe langa faptul ca nu asigura eliminarea nutrientilor, prezinta o uzura
avansata din punct de vedere moral si fizic (a fost data in folosinta in 1974).
In privinta poluarii apelor de suprafata, principalele zone critice identificate sunt sectiunea
Jiu, aval Craiova (din cauza apelor uzate neepurate din Mun Craiova) si sectiunea Balasan
aval Bailesti (din cauza apelor uzate neepurate din municipiul Bailesti) - pentru detalii se
poate consulta cap. 2.6.2.2 Water Quality.
Subcapitolele finale 2.6 Resurse de apa si 2.7 Poluarea apei au condus la identificarea
problemelor cu care se confrunta judetul Dolj in aceste sectoare, acestea
afectand/conditionand nu numai dezvoltarea infrastructurii apa-canal, ci si dezvoltarea
generala a intregului judet.
Acestea sunt:
4) lipsa surselor de apa de calitate, distribuite uniform pe toata suprafata, care sa permita o
alimentare cu apa pentru toate localitatile, la preturi reduse, fara a fi necesare tratari
costisitoare;
puturile de adancime mica si medie - publice si individuale, in prezent surse de apa
folosite in fiecare sat;
6) numarul redus al cursurilor de apa care sa aib calitatea de emisar pentru statiile de
epurare necesare in judetul Dolj.
Toate aceste deficiente se vor reflecta in costurile investitionale estimate in capitolele 6
Strategia judeteana si Planul de Investitii pe termen lung si 8 Programul investitiilor prioritare.
In ceea ce priveste gestiunea deseurilor din judet, in prezent exista 1 depozit ecologic
(Mofleni) si 7 depozite urbane neconforme care urmeaza sa se inchida pana la termenele
stabilite de legislatie. Namolurile rezultate din procesele de tratare de la statiile de tratare a
apei sunt deversate, conform procesului tehnologic, in amestec cu apa de spalare a filtrelor
inapoi in emisar. Namolurile provenite de la statiile de epurare sunt tratate prin procese fizice
de uscare pe paturile de uscare existente din cadrul fiecarei statii, insa starea actuala a
acestor paturi de uscare este precara, conducand la infiltratii in sol si subsol si, implicit la
poluare. Doar STEP Calafat dispune de statie de deshidratare a namolului. Depozitarea
finala a namolurilor provenite de la statiile de epurare se face la depozitele urbane de
deseuri.

Pagina 180
In privinta apelor uzate industriale, in Mun. Craiova se constata o reducere a incarcarii apelor
reziduale ca urmare a utilizarii facilitatilor de preepurare, insa acestea trebuie modernizate si
/ sau inlocuite pentru ca parametrii apelor reziduale preepurate sa se incadreze in limitele
admise. In celelalte zone, apele reziduale descarcate in emisari inregistreaza depasiri ale
limitelor admise (Calafat, Bailesti, Filiasi, Segarcea), insa unitatile fie au programe de
etapizare a lucrarilor de retehnologizare a instalatiilor de epurare, fie debitele descarcate
sunt mici si impactul asupra receptorului nu este semnificativ.
Sub aspect demografic, cu o populatie de 713,873 locuitori la 01/01/2007, judetul Dolj a
inregistrat o scadere usor mai accentuata a numarului de locuitori in periopada 2000-2007
comparativ cu nivelul national (-0.39% p.a. fata de -0.36 p.a. la nivel national) ca urmare a
sporului natural negativ. De asemenea, populatia judetului prezinta o tendinta accentuata de
migrare din rural in urban, scaderea anuala a populatiei din mediul urban pentru aceeasi
perioada fiind de -0.02% fata de -1.23% in mediul rural, aceasta datorandu-se in special
migratiei fortei de munca. In ceea ce priveste gradul de urbanizare, judetul Dolj se situeaza
pe locul 13 la nivel national si pe locul intai in Regiunea Sud-Vest Oltenia, cu o pondere a
populatiei urbane de 53.74% la 1 ianuarie 2007.
Din perspectiva dezvoltarii economice, PIB situeaza judetul Dolj pe locul 12 la nivel national,
acest indicator cunoscand un trend ascendent usor mai accentuat decat la nivel national
pentru perioada 2000-2004 (33.55% rata anuala medie de crestere a PIB Dolj fata de
33.48% pentru PIB national). Cu toate acestea valoarea PIB/locuitor la nivelul judeteului Dolj
ramane semnificativ sub media nationala. Principalele sectoare care au contribuit la aceasta
dezvoltare au fost industria, urmata la distanta de agricultura.
Judetul a beneficiat de un volum semnificativ de investitii straine in domeniile componentelor
de masini si automobile, industriei agro-alimentare si industriei textile, remarcandu-se in
acest sens la nivel regional dar nu si la nivel national. Situatia se reflecta si la nivelul ocuparii
fortei de munca, judetul inregistrand o rata a somajului de 6.9% in 2006 (in crestere fata de
2005), comparativ cu media regionala de 6.9% si nationala de 5.2%. In privinta castigurilor
salariale, acestea au cunoscut in perioada 2001 2006 rate reale de crestere usor mai
scazute decat la nivel national, nivelul salarial mentinandu-se insa foarte apropiat de cel
national.
Referitor la aspectele institutionale privind sectorul de apa si apa uzata, in judetul Dolj se
remarca prezenta mai multor operatori de astfel de servicii, detinuti fie de Consilii Locale sau
organizati ca si servicii in cadrul Primariilor. Cea mai mare societate care presteaza servicii
de apa si apa uzata din judetul Dolj este Compania de Apa Oltenia, ce are ca actionar
majoritar Consiliul Local al Municipiului Craiova, ceilalti actionari fiind: Consiliul Judetean
Dolj, Consiliul Local al Orasului Filiasi, Consiliul Local al Orasului Segarcea, Consiliul Local
al Orasului Bechet, Consiliul Local al Orasului Dabuleni, Consiliul Local al Comunei Breasta
si Consiliul Local al Comunei Calarasi. Acesta opereaza in prezent in municipiul Craiova.
Societatea are in derulare proiectul ISPA pentru constructia Statiei de Epurare Craiova si
modernizarea si extinderea retelei de canalizare si alimentare cu apa din Mun. Craiova.
Societatea a fost propusa pentru a deveni Operator Regional la nivel judetean, fiind initiate
demersurile in acest sens.
In privinta tarifelor pentru alimentare cu apa potabila, acestea variaza in mediul urban de la
1.99 RON/m in Mun. Craiova la 1.79RON/m in orasul Bechet. Pentru serviciile de
canalizare, intervalul de variatie este de la 1.07 RON/m in Segarcea la 0.26 RON/ m in
Bailesti. In ambele localitati apa uzata nu este epurata. La Calafat si Filiasi, singurele

Pagina 181
localitati ce beneficiaza de o forma de epurare, tarifele sunt de 0.5 RON/ m respectiv

0.4RON/ m.
In mediul rural, majoritatea sistemelor de alimentare cu apa circa 90% - sunt noi, puse in
functiune in perioada 2005 2007. De aceea din 24 comune ce dispun de sisteme de
alimentare cu apa, doar 13 au stabilit cuantumul tarifelor. Tarifele utilizate variaza intre 0.5
RON/m pentru comuna Cotofenii din Fata - sat Beharca - ce se alimenteaza direct din
aductiunea principala Izvarna Craiova si 2 RON/m in patru comune: Breasta, Caraula,
Leu, Motatei. Celelate 8 comune au un tarif apropiat de 2 RON/m cu exceptia comunei
Secu, care a declarat un tarif de 6 RON/m.
Dintre comunele ce nu au stabilit inca un tarif, unele au declarat ca intentioneaza instituirea
unor sumele forfetare stabilite de autoritatile locale pe membru de familie.

Pagina 182
3. INFRASTRUCTURA EXISTENTA DE APA SI APA UZATA

3.1
INFRASTRUCTURA DE APA SI APA UZATA
Situatia curenta a infrastructurii de alimentare cu apa, colectare si tratare apa uzata pentru
fiecare localitate inclusa in aria de analiza Master Plan ului este prezentata in detaliu in
Anexe.
Informatiile prezentate in cele ce urmeaza sunt generate de o baza de date conceputa de
Consultant. Baza de date este flexibila putand genera diverse rapoarte in baza criteriilor
solicitate.
3.1.1 Rapoarte pe localitati
In continuare, pentru o imagine completa a situatiei curente, am inclus o sinteza pe fiecare
localitate privind principalele elemente constitutive ale:
A. sistemul de alimentare cu apa:
a. calitatea apei brute
b. tipul sursei de apa
c. capacitate
d. tratare
e. aductiuni
f. retea de distributie
g. statii de pompare
h. rezervoare de inmagazinare
i. pierderi de apa
B. sistemul de colectare si evacuare ape uzate:
a. tipul sistemului de canalizare (unitar/separativ)
b. retea de canalizare
c. statii de pompare
d. deversoare
e. statie de epurare existenta, tip, capacitate reala, capacitate proiectata
f. tratarea namolului
cerinte de conformare pentru efluentul epurat

Pagina 183
3.1.2 Rapoarte pe consumatori

Ca baza pentru formarea aglomerarilor in spiritul Directivei 91/271/EEC, au fost colectate la
nivelul celei mai mici componente a comunitatilor satul urmatoarele date statistice:
- Numarul populatiei tinand cont ca date oficiale la nivel de sat sunt disponibile
doar cu ocazia recensamintelor, au fost utilizate datele rezultatele in urma
Recensamantului din 2002,
- Populatia echivalenta la nivel de unitate administrativ teritoriala,
- Numarul institutiilor publice, al unitatilor din comert si unitatilor cu profil industrial,
- Populatia conectata la sisteme centralizate de alimentare cu apa,
- Populatia conectata la reteaua de canalizare,
- Numarul de bransamente, respectiv bransamente contorizate,
- Lungimea strazilor,
- Suprafata intravilanului.

Pagina 300
3.2
DISPONIBILITATEA INFORMATIILOR
In vederea conturarii situatiei existente si a previziunilor in judetul Dolj, atat din punct de
vedere socio-economic cat si din punct de vedere al facilitatilor curente pentru apa si
canalizare, au fost folosite diferite metode de informare si de solicitare a datelor.
Informatiile utilizate de Consultant ar putea fi rezumate dupa cum urmeaza:
a) Date si evidente istorice:
date statistice socio-economice furnizate de catre Institutul National de Statistica si
Directia Judeteana de Statistica Dolj;
date si informatii disponibile privind situatia infrastructurii, furnizate, dupa caz, de
catre Autoritatile Publice Locale si/sau operatorii sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare
publicatii ale Agentiei pentru Protectia Mediului Dolj: Raport de Mediu 2006, PLAM
2006 - proiect si altele;
date si informatii privind situatia investitiilor realizate si/sau aflate in curs de derulare,
furnizate de catre Autoritatile Publice Locale.
b) Date colectate din teren:
deplasari in teren efectuate in scopul culegerii de date;
chestionare transmise si completate de catre Autoritatile Locale si Operatori ai
sistemelelor de alimentare cu apa si canalizare, diferentiate in functie de dotarile
existente si institutia careia i-au fost solicitate (Consiliul Judetean, Consiliile Locale,
Operatori apa-canal);
c) Date si informatii cuprinse in proiecte anterior elaborate, aflate in diferite faze de
proiectare (in cazurile in care ne-au fost puse la dispozitie).
Informatiile necesare la nivel de Judet si proiectele existente au fost puse neconditionat la
dispozitia Consultantului. De asemenea, la cerere, Compania de Apa Oltenia operator
regional de apa din judetul Dolj si Directia Judeteana de Statistica Dolj au furnizat informatiile
solicitate de catre Consultant.
In general toti reprezentantii administratiei publice locale au aratat un grad sporit de interes si
de sustinere a echipei Consortiului pentru acest proiect. In mod deosebit s-a primit un sprijin
important din partea C. J. Dolj prin directiile sale: Directia afaceri Europene si dezvoltare
regionala, Directia tehnica de dezvoltare si Unitatea de implementare a Programului de
dezvoltare rurala. O colaborare deosebit de buna s-a realizat si cu primarii si/sau persoanele
care raspund serviciile apa-canal din unele comune.
Dintre toate autoritatile interesate de acest proiect, doar Administratia Nationala Apele
Romane - Directia Apelor Jiu nu a furnizat datele solicitate de Consultant. Aceste informatii
sunt necesare, in intregul lor, la elaborarea Master Planului.
O modalitate foarte eficienta de cunoastere cu exactitate a situatiei existente din judet au fost
vizitele facute la sursele de apa, statiile de tratare a apei si la statiile de epurare existente.
Astfel, au fost vizitate toate constructiile si instalatiile de alimentare cu apa si apa uzata,
precum si o serie de localitati fara sisteme de alimentare cu apa si canalizare, analiza

Pagina 323
fiecarei deplasari a echipei in teritoriu a Consortiului fiind transmisa periodic catre Ministerul
Mediului si Dezvoltarii Durabile.
Cu aceste ocazie au avut loc discutii cu personalul angajat si impreuna cu autoritatile locale
s-au analizat problemele cu care se confrunta comunitatea in ceea ce priveste functionarea
instalatiilor respective, pentru a se putea contura un program prioritar de investitii pentru
reabilitare/modernizare conform standardelor Uniunii Europene.
Avand in vedere complexitatea si importanta realizarii unui Master Plan cat mai coerent
pentru un orizont de timp de 30 de ani, autoritatile locale, intr-o mare parte, au constientizat
importanta furnizarii unor date conforme situatiei actuale la nivel de judet si astfel au raspuns
prompt solicitarilor echipei de consultanta. Pentru suplimentarea datelor si clarificarea unora
deja primite au fost solicitate informatii prin E-mail si telefonic, acestea fiind obtinute, in
general, intr-o buna proportie.
3.3
CONCLUZII
3.3.1 Starea infrastructurii

Dintr-o perspectiva cronologica, se pot remarca cinci perioade de dezvoltare a sistemelor de
alimentare cu apa si canalizare din judetul Dolj.
1) perioada din jurul anilor 1910, cand au fost realizate primele sisteme de alimentare cu
apa la Craiova si Segarcea, precum si primul sistem centralizat de canalizare in
Craiova;
2) perioada anilor 1970 si 1980, in care s-au realizat investitii majore si care
corespunde cu o puternica dezvoltare economica a tarii;
3) perioada de inceput a anilor 1990, in care investitiile au cunoscut o diminuare
drastica, iar o alta consecinta a scaderii economice a fost si reducerea consumului de
apa. In unele cazuri, o parte din capacitatile privind sursele, tratarea si pomparea la
consumator nu s-au mai folosit;
4) perioada finala a anilor 1990, cand a inceput o inviorare a investitiilor prin
programele intiate din fonduri de preaderare: ISPA, SAPARD, PHARE,etc;
5) perioada inceputa la 01 ianuarie 2007, data la care Romania a semnat Tratatul de
aderare, si la sfarsitul careia Romania trebuie sa indeplineasca cerintele de
conformare la termenele pe care si le-a asumat.
Un alt aspect de care trebuie sa se tina cont, sunt cele patru mari probleme cu care se
confrunta judeul Dolj, acestea afectand/conditionand nu numai dezvoltarea infrastructurii
apa-canal, ci si dezvoltarea generala a intregului judet. Acestea sunt:
1) lipsa surselor de apa de calitate, distribuite uniform pe toata suprafata, care sa permita o
alimentare cu apa pentru toate localitatile, la preturi reduse, fara a fi necesare tratari
costisitoare;
puturile sapate, publice si din curtile locuitorilor;
3) numarul redus al cursurilor de apa, care sa aib calitatea de emisar pentru statiile de
epurare care se vor realiza pana la sfarsitul anului 2018;
4) tendinta de incalzire globala, care deja afecteaza in mod vizibil partea de sud a tarii,
inclusiv judetul Dolj. In acest judet exista o zona nisipoasa, in expansiune din cauza
defrisarilor masive din perioada anilor 1990.
Pagina 324
Se considera necesar ca fiecare dintre acestea trebuie sa faca obiectul unei analize
aprofundate cu caracter multidisciplinar.
3.3.1.1 Sistemele de alimentare cu apa
O analiza a populatiei racordata la SAA (Sistemele centralizate de Alimentare cu Apa) este
prezentata in tabelul de mai jos. Din punct de vedere cantitativ mediul urban prezinta un grad
de conectare multumitor de 80%, situatie contrara celei din mediul rural unde gradul de
conectare este redus, ajungand la numai 21%.
Tabelul 3.A.1. Populatia racordata la SAA4:
Populatia la 1 Ianuarie 2007
Total
Nivel de
referinta
populatie
(recensamant
2002)
Mediul urban
Mediul rural
Total judet
Populatia
conectata la SAA
Total judet
Locuitori
383,628
330,245
713,873
364,683
369,548
734,231
%
100
100
100
Locuitori
307,108
68,778
375,886
%
80%
21%
53%
Populatie
racordata
raportata la
populatie 2002
84%
19%
51%
Sursa: Estimarile Consultantului
Exista 48 de localitati cu sisteme de alimentare cu apa (toate cele 7 localitati urbane si 41 de

localitati rurale) din totalul de 386 la nivel de judet. Din totalul localitatilor, 20 au sub 50 de
locuitori restul de 366 cad sub incidenta Directivei privind apa potabila.
Pentru localitatile urbane, date privind tipul surselor, tratarea si dezinfectarea apei, se
prezinta in tabelul de mai jos.
Tabelul 3.A.2. Populatia din mediul rural alimentata cu apa din SAA:
Sursa subterana
Nr.
crt.
Localitate
Sursa de
suprafata
1
0
Izvor Foraj
1
0
1
1
Dren
0
0
Populatie
Tratare
Dezinfectie
(clor)
1
0
1
1
Recensa
mant
2002
291,443
19,412
Alimentata
cu apa
260,000
9,640
1
2
Craiova
Bailesti
Calafat
14,420
14,004
97%
Bechet
3,864
1,058
27%
Dabuleni
13,888
7,700
55%
Filiasi
13,590
8,837
65%
Segarcea
Total
0
2
0
2
0
4
1
1
0
3
1
7
8,066
364,683
5,869
307,108
73%
84%
Cum am aratat in tabelul de mai sus, sursele de apa pentru zonele urbane sunt in principal
subterane, dupa cum urmeaza:
Municipiul Craiova are sursa de suprafata si subterana;
Municipiul Calafat are sursa de suprafata;
Celelalte 5 localitati au surse subterane (izvoarele Izvarna, foraje si dren).
4
Raportand populatia care beneficiaza de apa la populatia statistica la 2002 sau 2007 diferentele procentuale
sunt mici. Desi relevant este procentul raportat la 2007, vom folosi si 2002 deoarece doar recensamantul ofera
informatii statistice la nivel de sat.
Pagina 325
89%
50%
Privitor la tratarea apei, in mediul urban sunt 3 statii de tratare a apei la: Craiova (Statia de
tratare Isalnita), Calafat si Dabuleni. Dezinfectia apei se face cu clor pentru toate localitatile
din mediul urban. Statiile de tratare a apei si statiile de clorare sunt in mare parte uzate
moral, necesitand inlocuire/ modernizare sau reabilitare.
Aproape peste tot, retelele de alimentare cu apa potabila au pierderi mari. Nu exista
contorizare generala care sa evalueze pierderile de apa si, in general, majoritatea retelelor
nu sunt structurate, ceea ce conduce la presiuni mari in unele sectiuni si functionare
defectuoasa in alte sectiuni. De asemenea, inlocuirea retelelor este o conditie obligatorie.
Aceasta include obligatia Romaniei de a inlocui toate retelele de alimentare din azbociment.
Pentru localitatile rurale, date privind tipul surselor, tratarea si dezinfectarea apei, se
prezinta in tabelul de mai jos.
Tabelul 3.A.3. Localitati din mediul rural cu SAA:
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
Localitate
Mofleni
Golenti
Amarastii de
Jos
Prapor
Breasta
Clarasi
Sarata
Caraula
Castranova
Celaru
Ghizdavesti
Soreni
Morotinu de
Jos
Cetate
Beharca
Desa
Dragotesti
Viisoara
Benesti
Bobeanu
Popanzalesti
Dranic
Padea
Leu
Maglavit
Motatei
Velesti
Plenita
Rastu Nou
Sadova
Seaca de
Padure
Secu
Comanicea
Sumandra
Teasc
Preajba de
Sursa subterana
Dezinfectie
Sursa de
suprafata
Izvor
Foraj
Dren
1
0
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Tratare
Clor
UV
1
0
1
0
1
1
1
1
1
1
1
1
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
1
1
1
1
1
1
1
1
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
0
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
0
1
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
0
0
1
0
1
0
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
0
0
1
1
0
1
0
-
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
1
1
1
0
0
0
0
0
0
0
0
1
0
0
0
0
1
1
1
1
1
-
Populatie
Cismele
Recensamant
Beneficiara
publice
2002
SAA
1,641
571
651
602
8
3,190
1,676
2,187
4,465
2,222
2,624
2,084
2,119
1028
756
3,126
1,642
2,235
3,422
1,703
2,524
2,030
1,550
752
554
703
5,255
356
5,023
575
615
424
74
637
1,230
1031
4,093
4,077
6,352
534
4,194
3,623(*)
6,995
514
4,999
250
4,909
568
565
344
115
1,962
629
2,136
1,140
956
1,737
3,843
6,020
380
2,350
3,623
7,095
497
842
107
1,856
583

Pagina 326
86
40
35
24
41
72
21
8
5
8
83
63
15
17
11
5
16
11
9
20
100
95
13
66
20
20
10
7
5
52
9
Nr.
crt.
37
38
39
40
41
Localitate
Padure
Tuglui
Ciutura
Varvor
Criva
Varvoru de
Jos
Sursa subterana
Dezinfectie
Sursa de
suprafata
Izvor
Foraj
Dren
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
1
1
0
0
0
0
Tratare
Clor
UV
1
0
0
0
1
0
0
0
1
1
1
Populatie
Recensamant
Beneficiara
2002
SAA
2,694
819
799
436
2,557
573
559
305
269
235
1
1
38
1
7
29
9
76,011
68,778
Total
41
38
100%
90%
(*)Localitatea Rastu Nou nu exista la 2002; Este formata din locuitorii stramutati incepand cu 2006 din localitatea
Rast in urma inundatiilor;
Din populatia totala a celor 41 de localitati rurale, 90% beneficiaza de alimentare cu apa prin
racordare (prin bransamente) si prin folosirea cismelelor publice.
Din tabelul precedent, rezulta urmatoarele date aferente zonelor rurale:
sursele din care se face alimentarea cu apa:
sursa de suprafata pentru localitatea Mofleni, situata la est de Craiova; Mofleni
este alimentata cu apa din reteaua municipala apa tratata provenind din raul
Jiu/captarea Isalnita);
sursa subterana pentru localitatea Beharca. Alimentarea cu apa potabila a
localitatii Beharca se face printr-un racord la conducta Izvarna Craiova;
sursa subterana pentru localitatea Plenita captare dren;
surse subterane pentru 38 de localitati foraje de medie / mare adancime.
Statii de tratere a apei :
Mofleni, apa tratata in Statia de tratare Isalnita;
6 localitati rurale care trateaza apa captata din foraje de medie / mare
adancime.
Dezinfectia apei potabile distribuite populatiei se realizeaza astfel:
cu clor, pentru 29 localitati;
cu UV, pentru 9 localitati;
nu se dezinfecteaza apa, pentru 3 localitati: Golenti, Beharca si Plenita.
Majoritatea sistemelor de alimentare cu apa din mediul rural (aproximativ 90 %) sunt noi
date in folosinta in perioada 2005-2007 si functioneaza corespunzator. Cele mai frecvente
probleme sunt legate de calitatea apei la sursa care poate impune necesitatea unei tratari
suplimentare.
Luand in considerare situatia existenta a sistemelor de alimentare cu apa, desi 53 % din
populatia judetului beneficiaza de acest serviciu, parametrii apei distribuite nu corespund
inca cerintelor Directivei privind apa potabila 98/83/EEC, fiind necesare investitii
semnificative pentru a corespunde din punct de vedere cantitativ si calitativ.
3.3.1.2 Investitii in sisteme de alimentare cu apa - in derulare
In prezent se gasesc in derulare un numar de 41 investitii care se refera la extinderea,
modernizarea si realizarea de noi sisteme de alimentare cu apa pentru 41 de localitati
administrative, din 5 surse de finantare, asa cum se arata in tabelul 3.A.4 de mai jos.
Pagina 327
Cismele
publice
25
17
16
9
5
1,057
Tabelul 3.A.4a. Investitii in derulare pentru SAA

Stadiul proiectului
SAPARD
Contractare lucrari
Executie lucrari
Total
OG7 ISPA
1
4
5
1
27
28
1
1
- Nr. unitatilor administrative

Sursa
HG 577
Total
Proprie
2
4
3
39
4
3
41
Aceste proiecte in derulare sunt implementate in 41 de unitati administrative, mai exact in 85

localitati din care doar 2 sunt din zona urbana: Craiova (cu proiect ISPA) si Dabuleni (cu
extindere a retelei de apa finantata prin OG 7).
Tabelul 3.A.4b. Investitii in derulare pentru SAA
Stadiul proiectului
SAPARD
Contractare lucrari
Executie lucrari
Total
OG7 ISPA
1
6
7
2
68
70
HG 577
1
1
4
4
- Nr localitati
Sursa
Total
Proprie
3
3
82
3
85
Pe langa acestea, mai sunt 18 proiecte propuse pentru 21 de localitati, care au studiu de
fezabilitate si proiect tehnic pregatite finantate prin OG nr. 7. Nici o finantare pentru
contractare lucrari nu a fost facuta pana acum.
Detalii despre localitati pot fi vazute in Anexa la Capitolul 1: Lista proiectelor in derulare la
nivelul judetului Dolj.
3.3.1.3 Sistemele de canalizare
Sintetic, principalii indicatori cantitativi ai infrastructurii de apa uzata sunt prezentati in tabelul
urmator:
Nr. localitati deservite de statii de
epurare functionale, din care:
Populatie conectata la
canalizare
Populatia
echivalenta
Populatia
recensamant
2002
Nr.
aglomerari
conform
Directivei
91/271/EEC
(*)
Statie de
epurare
cu tratare
mecanica
Statie de
epurare cu
tratare
biologica
Statie de
epurare cu
tratare
avansata
Nr.
Nr. statii de
epurare in
executie
> 10,000
364,886
235,391
64.5%
2,000 10,000
190,190
51
1,576
0.8%
< 2,000
179,155
309
Total
Judetul Dolj
734,231
366
236,967
32.3%
(*) Detalii referitoare la aglomerari sunt aratate in capitolul 5.3.1. Tinte pentru conformarea cu
cerintele Directivei 91/271/CEE din Master Plan.
In prezent exista sapte localitati (cu o populatie totala de 354,989 locuitori, reprezentand
48.3% din populatia judetului Dolj) care au retea de canalizare a apelor uzare menajere, asa
cum se prezinta in tabelul de mai jos.

Pagina 328
Tabelul 3.C.1. Localitatile cu retea de canalizare si statie de epurare din judetul Dolj
Nr.
crt.
Localitati
componente
aglomerari >
2000 p.e.
Populatie
(Recensamant
2002)
Lungimi
strazi
(km)
Menajera
Pluviala
Mixta
Municipiul
Craiova
291,443
364,0
348.00
10.00
170.00
Municipiul
Bailesti
19,412
76.00
54.60
10.00
Municipiul
Calafat
14,420
38.65
45.62
8,90
Orasul Filiasi
13,590
33.00
8.40
4.94
1.98
Orasul
Segarcea
8,066
25.00
3.75
Orasul
Bechet
3,864
53.50
2.40
Localitatea
Plenita
4,194
14.50
4.50
1.75
0,5
604.65
467.27
Total >2000
Urban + Rural
354,989
26.69
171.98
Statie de epurare
Statie de epurare in
constructie.
Apa uzata este pompata
in paraul Balasan.
Statie de epurare
epurare biologica cu
eliminarea N.
Statie de epurare
biologica. Apa epurata
este evacuata in raul Jiu
(5,628 locuitori canalizati).
Statie de epurare
este evacuata intr-un
canal de irigatii / folosita
uneori la irigatii.
Statie de epurare cu
decantor Imhoff, in
prezent abandonata. Apa
neepurata este folosita la
irigatii.
Statie de epurare
nefinalizata a fost
este evacuata in cariera
Stramba.
-
Sursa: estimarile Consultantului pe baza datelor colectate (Nu s-a luat in consideratie localitatea
Diosti, care in Anuarul statistic al judetului Dolj, editat in 2006, este trecuta cu 1.10 km retea de
canalizare, dar in chestionarele primite nu are evidentiata existenta acestei retele).
Gradul de colectare si epurare al apei uzate in judetul Dolj raportat la populatia pe medii:
urban si rural este prezentat in tabelul de mai jos.
Tabelul 3.C.2. Gradul de colectare si epurare al apei uzate in judetul Dolj
Total populatie 2002
Nivel
referinta
Populatie
canalizata
Apa uzata epurata
Apa uzata
neepurata evacuata
in emisar
Orase cu sistem
Locuitori
de canalizare
%
Locuitori
%
Locuitori
(*)
(partial)
Urban
364,683
350,795
236,597
64.9
14,420
4.0
222,177
Rural
369,548
4,194
370
0.10
0
0.00
370
734,231
354,989
236,967
32.3
14,420
2.0
222,547
TOTAL
judet
100%
48.35%
32.3%
2.0%
30.3%
(*) Deoarece localitatea Calafat are acoperire 100% cu retea de canalizare, s-a considerat o populatie
canalizata de 14,420 desi in prezent sunt racordate 12,257 persoane.
Judet

Pagina 329
%
60.9
0.1
30.3
-
Analizand datele prezentate in tabelul de mai sus reiese gradul scazut de canalizare
(colectare si epurare ape uzate) al localitatilor din judetul Dolj.
Astfel, din totalul populatiei de 734,231 locuitori (conform recensamant 2002), numai 236,967
locuitori, adica 32.3 %, sunt conectati la canalizare, din care:
- din totalul populatiei urbane sunt canalizati 236,597, adica 64.9%;
- din totalul populatiei rurale sunt canalizati 370 locuitori (localitatea Plenita), adica
0.1%.
Daca se considera toata cantitatea de apa uzata care este epurata (exprimata in numar de
locuitori) situatia este deosebit de critica. Este epurata numai apa uzata colectata de la
14,420 locuitori (populatia municipiului Calafat ) care reprezinta numai 2.0% din populatia
intregului judet. Nu s-a luat in calcule si Statia de epurare Filiasi, deoarece are o mare uzura
fizica si morala. Recomandam inlocuirea acesteia cu o noua statie de epurare.
Concluzia generala a celor mentionate mai sus este ca in prezent gradul de colectare si
tratare este scazut, atat cantitativ, cat si calitativ:
in mediul urban apa uzata colectata de la 94% din totalul de 236,597 locuitori
deserviti de canalizare este evacuata neepurata in diversi receptori naturali (raul Jiu,
Balasan si canale irigatie);
in mediul rural, apa uzata colectata de la 370 locuitori, adica 0.10% din populatia
rurala, este evacuata neepurata in cariera Stramba, in prezent scoasa din exploatare.
Reteaua de canalizare si statiile de epurare sunt depasite fizic si moral, apa uzata ajungand
de cele mai multe ori neepurata in emisar. Chiar si singura statie de epurare functionala
statia de epurare Calafat, data in folosinta in 2007 nu corespunde cerintelor Directivei
pentru apa uzata, aceasta necesitand o instalatie pentru eliminarea fosforului. De asemenea,
facilitati acceptabile pentru tratarea namolului nu exista, altele decat depozitele de deseuri
municipale (pentru judetul Dolj depozitul ecologic de deseuri de la Mofleni). Platformele
utilizate in cadrul statiilor de epurare pentru uscarea namolului sunt intr-o stare proasta, apa
infiltrandu-se direct in sol. Retelele de canalizare sunt in majoritate vechi, cu imbinari
impermeabile care conduc la infiltratii in apa subterana.
3.3.1.4 Investitii in sisteme de canalizare - in derulare
In prezent se gasesc in derulare un numar de 7 investitii care cuprind sistemele de
canalizare pentru sapte localitati, din trei surse diferite de finantare, asa cum se arata in
tabelul 3.C.3, de mai jos.
Tabelul 3.C.3. Localitati care au investitii de canalizare cu finantare
Nr.
crt.
Index
Localitati
Municipiul
Craiova (fara sate)
Orasul Bechet
Localitatea Cetate
Populatie
canalizata
(investitii
finantate)
Surse
finantare
25.000
ISPA
3,864
2705
OG
904/2007
5,255
5,255
OG
Populatie
(Recensamant
2002)
291,443
Observatii
Sunt canalizati
locuitorii din 2
cartiere.
Zona inferioara nu
este cuprinsa in
investitie (934
locuitori).

Pagina 330
Nr.
crt.
Index
Localitati
Localitatea
4
4
Giurgita
Localitatea
5
5
Isalnita
6
Localitatea Perisor
Localitatea
7
6
Maracinele
Total Comuna
Perisor
8
Varvoru de Jos
9
Bujor
10
Ciutura
11
Criva
12
Dobromira
7
13
Dragoaia
14
Gabru
15
Varvor
Total Comuna
Varvoru de Jos
Total localitati cu investitii in
derulare (populatie)
urban
Din care:
rural
Populatie
(Recensamant
2002)
Populatie
canalizata
(investitii
finantate)
2,525
2,525
4,010
4,010
1,622
301
1,923
Surse
finantare
7/2006
OG
904/2007
OG
7/2006
OG
904/2007
1,923
269
145
819
436
353
218
348
799
3,387
3,387
312,407
44,805
295,307
17,100
27,705
17,100
Observatii
OG
7/2006
Conform Directivei
91/271/EEC,
localitatile cu
populatia < 2000 l.e.
nu sunt obligate sa
se conformeze, astfel
aceste proiecte nu
participa la cresterea
gradului de
conformare al
judetului Dolj cu
obligatiile asumate
conform Tratatului de
Aderare.
Aceste investitii vor asigura urmatoarele :

- canalizarea unei populatii de 44,805 locuitori, din care 27,705 din mediul urban si 17,100
din cel rural;
- epurarea apelor de la 311,473 locuitori, din care: 294,373 din mediul urban si 17,100 din cel
rural (291,443 locuitori vor fi deserviti de Statia de epurare a municipiului Craiova).
Precizam ca investitiile in derulare nu acopera in intregime necesarul de colectare, respectiv
epurare a apei uzate, existand urmatoarele probleme:
Municipiul Craiova. In prezent situatia cartierelor fara canalizare, este urmatoarea:
Cartier Romanescu, 10,000 locuitori, s-a elaborat Studiu de Fezabilitate;
Cartier Bariera Valcea, 15,000 locuitori, s-a elaborat Studiu de Fezabilitate;
Zona est, 31,200 locuitori, are Studiu de Fezabilitate.
Astfel, aproximativ 56,000 din locuitorii Craiovei nu beneficiaza in prezent de canalizare.
Aceste propuneri de proiecte nu au inca o sursa certa de finantare. Avand in vedere timpul
necesar pentru realizarea lucrarilor, rezulta ca termenul de conformare pentru colectarea
apelor uzate menajere anul 2010 nu poate fi respectat.
Orasul Bechet. Zona inferioara cu aproximativ 934 locuitori nu este inclusa in
investitia pe canalizare aflata in derulare, cu finantare pe HG 904/2007.

Pagina 331
3.3.2 Concluzii specifice localitatilor infrastructura apa

Mai jos se prezinta informatii referitoare la localitatile din zona urbana. Pentru detalii
suplimentare se poate consulta Anexa la capitolul 3 Infrastructura existenta de apa si apa
uzata.
3.3.2.1 Craiova
Municipiul Craiova are o populatie de 291,443 locuitori, din care cca. 260,000 locuitori sunt
racordati la reteaua de distributie a apei. Restul de 31,443 locuitori (din care 20,200 sunt
concentrati in 5 zone si 11,234 se gasesc distribuiti pe diferite strazi din localitate), se
alimenteaza cu apa din surse proprii (puturi sapate sau forate de mica adancime).
Sursele de alimentare cu apa, de suprafata si subterane, sunt precizate in tabelul de mai jos.
Nr.
Punere in
Sursa de apa
Q (l/s)
Observatii
crt.
functiune
1
Gioroc
drenuri
130
1909
2
Marica
foraje
100
1933 si 1997
foraje, H=10-15 m
3
Popova
drenuri
10
1953
4
Breasta
foraje, H=20 m
50
1964
In conservare
5
Izvarna
izvoare
700
1966
6
Isalnita
Jiu River
1,100
1977 si 1985
7
Mihaita
foraje, H=20 m
150
1993 1999
In conservare
Total
2,240
Cea mai mare parte din apa captata (in jur de 90%) ajunge gravitational si prin pompare in
gospodaria de apa Simnic. De aici este distribuita gravitational si prin pompare in reteaua de
distributie, cu o vechime de cel putin 98 de ani si o lungime de 429 km, care este alcatuita
din conducte din: fonta gri 26.6%, azbociment 2.1%, OL 47.6%, PREMO 14.7%,
fonta ductila 5.7% si PEHD 3.3%, avand diametrele in intervalul Dn 1000 Dn 100.
Exista in total 20,200 bransamente (asociatii de locatari si case individuale) din care 7,516
sunt contorizate.
Pentru a se asigura presiunea necesara in orele de consum maxim (perioada sarbatorilor,
caniculei etc.), in unele zone cu blocuri P+4 / 8 etaje, s-au realizat 10 statii de hidrofoare
independente si 71 statii de hidrofoare aferente punctelor termice.
Din datele comunicate de Compania apa Oltenia, pentru perioada 2005 2007 (2 ani+7
luni), pierderile de apa pe intreg sistemul sunt deosebit de mari, intre 131% 144%,
raportate la volumul de apa facturat.
Zona industriala este alimentata direct din reteaua de distributie a zonei superioare. Unii
agenti economici din aceasta zona au si surse de apa de rezerva formate din puturi forate de
adancime si gospodarii proprii de apa.
Investitia ISPA, cu termen de punere in functiune la sfarsitul anului 2010, cuprinde
pe componenta apa urmatoarele lucrari principale:

Pagina 332
Reabilitare cca. 42 km de tevi cu diametrul intre DN 100 pana la DN 1000,

inclusiv toate componentele necesare (valve, hidranti, valve de aerisire si valve
de drenaj);
Instalarea a 3,307 contoare corespunzatoare, DN 20-25 mm, clasa B, pentru
gospodarii (pe conexiunile existente necontorizate) pentru a mari zona de
acoperire a contorizarii, si alte 13,000 de contoare de apa noi DN 20 mm, clasa
B, pentru gospodarii, in vederea instalarii ulterioare de catre Compania de Apa
Realizarea instalatiei pentru testarea/verificarea debitmetrelor cu diameterele
din gama DN15 DN 50 mm;
Reabilitarea rezervoarelor inferioare + superioare Simnic;
Reabilitarea a 2 grupuri de pompe, pentru pomparea apei la rezervoarele
superioare Simnic.
Alte investitii: Proiecte finalizate pentru alimentarea cu apa a 7,100 locuitori
concentrati in cele 5 zone care, conform informatiilor furnizate de Consiliul Local al
Municipiului Craiova, se vor finanta in regim de urgenta.
Mai raman de alimentat cu apa:
11,234 locuitori, distribuiti pe diferite strazi din localitate;
14,100 locuitori, restul din cele 5 zone mentionate anterior.
Recomandari: Municipiul Craiova are termen de conformare 2010 pentru calitatea apei
destinate consumului si 2015 pentru reducerea pierderilor de apa. In baza situatiei existente
si a termenelor mentionate consideram prioritara realizarea urmatoarelor lucrari:
Reabilitarea statiei de tratare Isalnita.
Reabilitarea a 35.0 km retea de distriibutie a apei, in care Compania de Apa a
identificat pierderi deosebit de mari.
3.3.2.2 Bailesti
Municipiul Bailesti are o populatie de 19,412 locuitori, din care 9,640 locuitori sunt racordati
la reteaua de distributie a apei.
Sursa de apa este frontul de 20 foraje, cu adancimea de 35-40 m, prevazute cu cabine
semiingropate din beton armat. Dintre acestea, 14 foraje, aflate in proprietatea Primariei
Bailesti, sunt in exploatare. Restul de 6 foraje care se gasesc pe teritoriul satului Boureni
(care face parte din comuna Afumati) nu sunt exploatate. Din fiecare foraj aflat in
exploatare, apa este pompata cu o pompa tip Cerna, cu Q=35 m3/h, montata in interiorul
cabinei.
apa este pompata la gospodaria de apa pe o conducta Dn 400 OL, cu lungimea
L=5 km;
din motive financiare (neplata facturilor) in fiecare zi, intre orele 9 11 si 21 23,
Sucursala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrica Craiova nu livreaza
energie electrica la instalatiile de alimentare cu apa si canalizare.
Gospodaria de apa cuprinde 2 rezervoare V=5000 m3 (unul este in exploatare),
instalatie de dezinfectare cu clor, SP pentru pomparea apei catre consumatori.
Reteaua de distributie are L= 51.5 km si este alcatuita din conducte din OL, azbociment
si PEHD.
Din totalul de 5,100 bransamente, 4,920 sunt contorizate.

Pagina 333
Indicatorii de calitate ai apei potabile distribuite populatiei au valori mai mici decat
limitele maxime admisibile, asa cum reiese din buletinele de analiza fizico-chimice si
microbiologice eliberate de Directia de Sanatate publica a Judetului Dolj in anul
2007.
Investitii in derulare: nu exista.
Recomandari: In baza situatiei existente si avand in vedere termenul de conformare in
privinta apei potabile al municipiului Bailesti (2015), consideram necesara realizarea cu
prioritate a urmatoarelor lucrari:
reabilitarea sursei si a gospodariei de apa;
reabilitarea retelei de distributie pentru reducerea pierderilor de apa;
extinderea retelei de distributie astfel incat toata populatia sa poata beneficia de acest
serviciu.
3.3.2.3 Calafat
Municipiul Calafat are o populatie de 14,420 locuitori, din care 14,004 sunt racordati la
sistemul de alimentare cu apa. La sfarsitul anului 2006 s-a finalizat o investitie Phare 2001
care a cuprins o componenta de apa ce a prevazut inlocuirea retelei existente pe o lungime
L=1,600 m cu conducte ND 100 ,PEHD.
Sursa de apa. Apa este captata din fluviul Dunarea prin 3 criburi din beton armat,
amplasate la o distanta de 70 m de mal. Transportul apei de la fiecare crib la SP se face
printr-o conducta din OL, Dn 800. SP este de tip cheson si are pompe NDS care
asigura debitele de apa pentru consumul populatiei si industrial, cum se arata in tabelul
urmator.
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
Denumire
Tip pompa
Numar pompe
Q
H
P
buc
m3/h
m
kW
Consum populatie
Consum industrial
14 NDS
1+1
1080
40
160
18 NDS
1+1
2400
40
315
In prezent, din cauza reducerii consumului industrial si casnic, se foloseste o pompa 14 NDS
in conditii dificile, aceasta avand un debit mult mai mare decat cel necesar.
Pomparea apei catre statia de tratare se face prin 3 conducte: 2xDn1000 din OL si 1xDn
1000 din tuburi PREMO.
Statia de tratare a apei a fost data in folosinta in anul 1982 si in prezent are urmatoarea
configuratie:
doua decantoare suspensionale cu recirculare, fiecare avand D=29 m si Q=500 l/s.
Din cauza tasarilor diferentiale, structura din beton armat a celor 2 decantoare este
afectata, unul dintre ele este scos din exploatare.
statie de filtrare a apei cu 6 cuve filtre rapide, cu placi cu crepine;
un rezervor tampon, cu volumul V=400 m3, in care se face clorarea apei filtrate;
statie de pompare, care pompeaza apa din rezervorul tampon in cel de stocare,
Pagina 334
instalatia de clorare a apei cu 1+1 aparate de clor, cu o vechime de circa 15 ani si

produse artizanal.
Pomparea apei din rezervorul de stocare V=5,000 m3 catre consumatori :
- Dn 500, spre reteaua de distributie;
- Dn 350, spre S.C. Roguette Ro (produce amidon);
- Dn 1000, apa industriala, care nu se foloseste in prezent.
Reteaua de distributie, are lungimea totala de 52.40 km, cu o vechime de 90 de

ani si este alcatuita din conducte realizate din materiale diferite: fonta gri,
azbociment, OL, PREMO si PEHD. Acopera 100% necesarul populatiei. Pentru
reducerea pierderilor este necesara si inlocuirea altor tronsoane
Investitii in derulare: nu sunt.
Avand in vedere situatia existenta a sistemului de alimentare cu apa din municipiul Calafat si
slaba dezvoltare a sistemelor de apa din zona sud-vestica a judetului, precum si starea
surselor de apa din zona (surse cu risc ridicat de poluare) recomandam realizarea
urmatoarelor lucrari:
reabilitarea sursei si a statiei de tratare, pentru a asigura necesarul de apa pentru
Comunele Ciupercenii Noi, Poiana Mare, Piscu Vechi, Ghidici;
extinderea retelei de distributie la toata populatia.
Aceste lucrari fac posibila si respectarea termenului de conformare cu cerintele Directivei de
apa potabila pentru localitatea Poiana Mare localitate de peste 10,000 locuitori si fara
sistem centralizat de alimentare cu apa.
3.3.2.4 Bechet
Orasul Bechet are o populatie de 3,864 locuitori, din care 458 sunt racordati la reteaua de
alimentare cu apa si aproximativ 600 folosesc cismelele publice, in total 1,058 locuitori.
SAA cuprinde: captarea apei din sursa subterana, inmagazinarea, dezinfectia si pomparea
apei catre consumatori. S-a dezvoltat in 2 etape: 1976 si 2005 (cu finantare SAPARD).
Sursa de apa. Un front alcatuit din 3 foraje, echipate cu pompe submersibile. Conform
buletinelor de analiza, indicatorii de calitate nu au inregistrat depasiri.
Gospodaria de apa cuprinde urmatoarele constructii si instalatii,
un rezervor semiingropat din beton armat cu volumul V=200m3;
o statie de pompare;
statia de clorare a apei;
laboratorul pentru analize fizico-chimice.
Reteaua de distributie are lungimea totala L=4,300 m.
este alcatuita din conducte din OL-Zn si PEHD si include 15 cismele publice,
exista 154 de bransamente, din care 66 sunt contorizate.
Investitii in derulare: este elaborat un proiect, la faza PT+CS, care prevede extinderea
SAA pentru a acoperi toate cerintele populatiei. In prezent nu are finantare aprobata.
In vederea conformarii orasului Bechet la cerintele Directivei de apa potabila (ce are ca
termen anul 2015), recomandam realizarea cu prioritate a urmatoarelor lucrari:
Pagina 335

3.3.2.5 Dabuleni
Orasul Dabuleni are o populatie de 13,888 locuitori, din care cca. 7,700 sunt alimenati cu
apa prin bransamente (cca. 3,500 locuitori) si de la 139 cismele stradale (cca. 4,200 loc).
Restul de 6,188 locuitori folosesc apa din sursele proprii (puturile sapate publice si din
curti).
SAA cuprinde: captarea apei din sursa subterana, tratarea, inmagazinarea, dezinfectia si
pomparea apei catre consumatori.
Sursa de apa. Un front alcatuit din 8 foraje, echipate cu pompe submersibile. Conform
buletinelor de analiza, urmatorii indicatorii de calitate sunt depasiti: substante organice,
N-NH4, Fe+Mn, H2S, etc.
Gospodaria de apa are urmatoarele constructii si instalatii:
Statia de tratare tip monobloc, din 3 module, care realizeaza: eliminarea H2S prin
stripare, doua filtre pentru retinerea Fe3+ pe suprafata granulelor de nisip si doua
filtre pentru retinerea substantelor organice si a amoniului;
Rezervoare metalice, 3 buc, fiecare avand V=600 m3;
statia de clorare a apei, cu 1+1 aparate de dozare;
o statie de pompare cu 2+1 pompe cu turatie variabila si o pompa de incendiu.
Reteaua de distributie are lungimea totala L=35.9 km.
este alcatuita din conducte PEHD si include 139 cismele publice,
exista 887 bransamente, toate contorizate, din care 861 pentru populatie.
Investitii in derulare: cu finantare pe OG no 7/2006 este in curs de finalizare o investitie
care cuprinde urmatoarele lucrari :
2 foraje, care vor inlocui forajele abandonate datorita calitatii necorespunzatoare a
apei;
extinderea retelei cu 28 km si 76 cismele stradale.
In baza situatiei existente si in scopul respectarii termenului de conformare anul 2015,
impus de Dircetiva privind apa potabila, propunem realizarea urmatoarelor lucrari:
3.3.2.6 Filiasi
Orasul Filiasi are o populatie de 13,590, din care 8,837 sunt alimentati cu apa prin
bransamente (contorizate si pausal), restul de 4,553 locuitori se alimenteaza cu apa din
surse proprii.
SAA s-a dezvoltat in 3 etape si are o vechime de 37 ani. El cuprinde: un racord la conducta
de la Izvarna, inmagazinarea, dezinfectia cu clor, pomparea si distributia apei catre
consumatori.
Pagina 336
Sursa de apa. Orasul Filiasi este alimentat cu apa printr-un racord Dn 200, din OL,
L=375 m, din conducta magistrala Dn 1000 de la Izvarna, care alimenteaza cu apa
potabila orasul Craiova.
Gospodaria de apa cuprinde urmatoarele constructii si instalatii,

un rezervor semiingropat din beton armat cu volumul V=200m3;
o statie de pompare, cu 4+2 pompe (supradimensionata);
statia de clorare a apei (aparatele de dozare vechi de 25 ani);
laboratorul pentru analize fizico-chimice (spatiu deficitar si aparatura depasita).
Reteaua de distributie are lungimea totala L=20.83 km.
este alcatuita din conducte din OL, azbociment, fonta si PEHD;
exista 865 bransamente, din care 800 sunt contorizate.

Orasul Filiasi are termen de conformare pentru apa potabila 2015. Recomandam realizarea
urmatoarelor lucrari:
deoarece volumul de apa captat din conducta Dn 1000 de la Izvarna nu poate sa fie
marit, s-a prevazul ca necesarul de apa pentru satisfacerea cerintei intregii populatii,
sa fie adus de la DWTP Isalnita, prin pompare;
3.3.2.7 Segarcea
Orasul Segarcea are o populatie de 8,066 locuitori, din care 5,869 sunt alimentati cu apa
prin bransamente (contorizate si pausal), restul de 4,553 locuitori se alimenteaza cu apa din
surse proprii (puturi sapate si foraje de mica adancime executate manual).
SAA s-a dezvoltat etapizat si are o vechime de cca. 100 ani. El cuprinde: captarea apei din
sursa subterana, pomparea si inmagazinarea, dezinfectia cu clor, pomparea si distributia
apei catre consumatori.
Sursa de apa. Orasului Segarcea este alimentat cu apa captata dintr-un captare cu dren,
cu sectiunea de 0.80x2.00 m si L=cca. 250 m.
Apa captata este colectata intr-un cheson, de unde este pompata la gospodaria de
apa.
Exista unele probleme privind zona de protectie severa a sursei de apa, deoarece pe
versantul de deasupra incintei s-au construit 2-3 case si gospodariile lor in urma cu
cativa ani.
Gospodaria de apa cuprinde urmatoarele constructii si instalatii:
un rezervor ingropat V=500m3 si altul semiingropat V=5000 m3, ambele din beton
armat;
statie de pompare, cu 2+1 pompe (spatiu limitat si uzura mare);
Pagina 337
statia de clorare a apei (un singur aparat de dozare, de tip Floricel);

laboratorul pentru analize fizico-chimice (spatiu deficitar si aparatura depasita).
Reteaua de distributie are lungimea totala L=24 km fiind alcatuita din conducte din OL,
azbociment si PVC. Exista 2,013 bransamente, din care 1,499 sunt contorizate.
Orasul Segarcea are termen de conformare 2015. In baza situatiei existente si avand in
vedere termenul de conformare precizat propunem realizarea urmatoarelor lucrari:
reabilitarea sursei, a statiei de pompare si a gospodariei de apa;
reabilitarea gospodariei de apa pentru a creste volumul de apa distribuit;
3.3.3
Concluzii specifice localitatilor infrastructura canalizare
Mai jos se prezinta informatii referitoare la localitatile care au sisteme de canalizare complete
sau partiale (6 Urban + 1 Rural) sau au o populatie mai mare de 10,000 locuitori echivalenti.
Valorile pentru populatie sunt conforme cu datele recensamantului din anul 2002.
3.3.3.1 Craiova
Municipiul Craiova are o populatie de 291,443 locuitori, din care 210,243 sunt racordati la
reteaua de canalizare. Reteaua de canalizare, cu o vechime de 94 ani este de tip divizor
(menajer, pluvial) si unitar. Apa uzata neepurata este evacuata in raul Jiu.
Investitii in derulare:
Investitia ISPA, cu termen de punere in exploatare la sfarsitul anului 2010, cuprinde,
printre altele, si urmatoarele lucrari:
statia de epurare (epurarea biologica avansata pentru reducerea nutrientilor), cu
descarcarea efluentului in raul Jiu;
separarea retelelor de canalizare unitare in canalizare menajera si pluviala;
canalizarea apelor uzate menajere in cartierele Brestei, Bucovat si Catargiu (in
prezent fara canalizare), lungime retea de cca 55.0 km si o populatie de 25,000
locuitori.
Pentru canalizarea cartierelor Romanescu si Bariera Valcea, cu o populatie totala de
25,000 locuitori, s-au realizat proiectele la faza SF (sunt propuse retele de canalizare in
sistem divizor (menajer si pluvial) si unitar.
Canalizarea menajera pentru Zona est, cuprinsa intre cartierele Romanescu si Bariera
Valcea, cu o populatie de 31,200 locuitori, pentru care s-a elaborat SF, nu are inca
stabilita sursa de finantare.
Recomandam ca Municipiul Craiova sa fie inclus in prima faza de investitii, avand termenele
de conformare pentru colectare si epurare 2010 / 2010. Este necesara includerea prioritara a
canalizarilor menajere pentru cartierele Romanescu si Bariera Valcii, cu o populatie totala de
25,000 locuitori.

Pagina 338
Astfel, avand in vedere situatia existenta si analiza informatiilor primite de la operator

recomandam implementarea urmatoarelor investitii:
Canalizare cartier Romanescu, 10,000 locuitori, unde pe zone restranse
problemele de mediu sunt acutizate de baltirea apei pluviale si/ sau menajere
ceea ce afecteaza sanatatea populatiei;
Canalizare cartier Bariera Valcii 15,000 locuitori;
Canalizare Zona est, 31.200 locuitori;
primele doua in faza intai, urmatoarea in faza a doua.
3.3.3.2 Bailesti
Municipiul Bailesti are o populatie de 19,412 locuitori, din care 5,100 sunt racordati la
reteaua de canalizare.
Apa uzata manajera este este evacuata prin pompare in emisar, paraul Balasan, fara a
fi epurata.
Apa uzata pluviala este evacuata gravitational tot in paraul Balasan.
In Municipiul Bailesti recomandam realizarea urmatoarelor lucrari:
o noua statie de epurare, propusa a se realiza in zona localitatii Rastu Nou.
refacerea retelei de canalizare menajere (in zonele afectate) si extinderea ei pentru a
permite racordare tuturor locuitorilor.
Avand in vedere termenele propuse de conformare pentru colectare si epurare: 2010,
respectiv 2013 propunem realizarea lucrarilor in prima faza 2008 2013.
Localitatile rurale Poiana Mare si Tunarii Vechi formeaza o aglomerare de 12,133
locuitori.
Nu au sistem de canalizare.
Deoarece localitatile rurale Poiana Mare si Tunarii Vechi au termene de conformare 2013 /
2015 propunem includerea lor in prima faza cu urmatoarele lucrari:
retea de canalizare menajera pentru a permite racordare tuturor locuitorilor, apele uzate
se vor pompa in statia de epurare din zona localitatii Rastu Nou.
3.3.3.3 Calafat
Municipiul Calafat are o populatie de 14,420 locuitori, din care 12,257 sunt racordati la
canalizare. La sfarsitul anului 2006 s-a finalizat o investitie Phare 2001 care a cuprins
urmatoarele lucrari:
realizarea unei statii de epurare noi;
reabilitarea retelei de canalizare ape uzate menajere;
reabilitarea retelei de canalizare ape uzate pluviale.
Trebuie mentionat ca aria deservita de retea de canalizare este in prezent de 100%.
Reteaua de canalizare acopera astfel necesarul populatiei, urmand ca restul de 2,163
locuitori sa se branseze.

Pagina 339
WWTP are o capacitate de 29,417 l.e. Epurarea biologica are doua bioreactoare de tipul
Biwater si se bazeaza pe procesul de aerare extinsa cu namol activat si denitrificare, pentru
reducerea concentratiei de azot.
Este singura statie de epurare din judet care este in functiune si are o tehnologie de epurare
moderna.
Namolul este deshidratat mecanic si apoi transportat la groapa de gunoi.
Probleme privind WWTP:
in mod frecvent unele societati comerciale evacueaza in reteaua publica ape uzate
industriale care depasesc valorile precizate in NTPA-002;
in mod frecvent sunt depasiti indicatorii de calitate pentru efluent;
tehnologia de epurare nu poate sa realizeze reducerea compusilor de fosfor conform
NTPA-001;
nu se fac analize pentru determinarea NTK, N-NH4, NO3, NO2;
este necesara identificarea cauzelor care genereaza functionarea actuala a WWTP,
analiza operarii si a eficientei realizate pentru fiecare indicator de calitate;
trebuie analizata situatia laboratorului din cadrul WWTP (spatiul necesar, montarea
aparatelor pe fluxul normal de lucru, dotarea cu reactivi, etc.) si elaborata
documentatia necesare pentru obtinerea acreditarii.
Municipiul Calafat are termene de conformare pentru colectare si epurare 2010, respectiv
2013. Recomandam realizarea in prima faza a urmatoarelor lucrari:
dotarea WWTP cu o instalatie chimica pentru reducerea concentratiei de fosfor.
3.3.3.4 Bechet
Orasul Bechet are o populatie de 3,864 locuitori, din care 225 sunt racordati la reteaua de
canalizare, de tip unitar (menajer+pluvial).
Racordul la WWTP a fost spart si blocat cu pamant in cateva locuri pentru ca apa sa fie
folosita pe timpul verii la irigatii.
In perioada extra-agricola, apa uzata se infiltreaza in pamant.
WWTP, care asigura numai epurarea mecanica, a fost descompletata de instalatii si
echipamente si apoi abandonata.
Investitii in derulare: Exista un proiect finantat prin HG 904/2007 care prevede:
canalizarea in totalitate a partii de nord a orasului (cca. 2705 locuitori) prin extinderea
retelei de canalizare si realizarea unei statii de epurare noi.
Orasul Bechet are termen de conformare 2018 / 2018. Toate lucrarile necesare in vederea
conformarii (canalizarea partii de sud a orasului etc.) urmeaza a se face numai prin finantare
interna.
3.3.3.5 Dabuleni
Orasul Dabuleni are o populatie de 13,888 locuitori.
Nu are sistem de canalizare (la fel si celelalte 2 localitati).
Pagina 340
Orasul Dabuleni are ca termene de conformare 2013 / 2015 astfel ca recomandam

demararea in prima faza a urmatoarelor lucrari:
Retea retea de canalizare menajera care va permite racordarea tuturor locuitorilor;
WWTP care sa asigure epurare biologica avansata amplasata in zona localitatii
Sarata, cu evacuarea efluentului in fluviul Dunarea.
3.3.3.6 Filiasi
Orasul Filiasi are o populatie de 13,590, din care 5,628 sunt racordati la reteaua de
canalizare.
Apa uzata manajera este epurata biologic partial, apoi evacuata prin pompare in
emisar, raul Jiu;
Apa uzata pluviala este evacuata gravitational tot in raul Jiu;
Orasul Filiasi are ca termene propuse de conformare pentru colectare si epurare 2013 / 2015.
Recomandam realizarea in prima faza a urmatoarelor lucrari:
o noua WWTP, in incinta celei existente, cu evacuarea efluentului in raul Jiu;
refacerea retelei de canalizare menajere (in zonele afectate) si extinderea ei pentru a
permite racordarea tuturor locuitorilor;
separarea retelelor de canalizare unitare in canalizare menajera si pluviala.
3.3.3.7 Segarcea
Orasul Segarcea are o populatie de 8,066 locuitori, din care numai 981 sunt racordati la
reteaua de canalizare. Canalizarea este in sistem divizor, menajer si pluvial.
Apa uzata menajera este evacuata prin pompare intr-un canal de irigatii din zona,
fara a fi epurata;
Apa uzata pluviala este evacuata gravitational prin rigole si santuri in Valea Buzatului
de unde ajung in paraul Deznatui;
Orasul Segarcea are ca termene propuse de conformare pentru colectare si epurare 2015 /
2015. Recomandam demararea urmatoarelor lucrari in prima faza:
reabilitarea si extinderea retelei de canalizare menajera, pentru a permite racordarea
tuturor locuitorilor;
o noua WWPT langa localitatea Padea, cu evacuarea efluentului in raul Jiu.
3.3.3.8 Plenita
Localitatea rurala Plenita are o populatie de 4,194 locuitori, din care numai 370 sunt
racordati la reteaua de canalizare. Canalizarea este in sistem divizor:
Apa uzata menajera este evacuata neepurata in cariera Stramba.
Investitia pentru WWTP care trebuia sa fie data in exploatare in anul 1990 nu s-a
finalizat, iar instalatiile si echipamentele au fost devalizate.
Pagina 341
Localitatea rurala Plenita are ca termene propuse de conformare pentru colectare si epurare
2018 / 2018. Propunem includerea in planul de conformare a urmatoarelor lucrari:
reabilitarea si extinderea retelei de canalizare menajera, pentru a permite racordarea
tuturor locuitorilor;
realizarea WWTP, langa cea abandonata.
De asemenea, o aglomerare regionala poate fi propusa alaturand localitatii Plenita localitatea
rurala Motatei. Localitatea Motatei are o populatie de 6,352 locuitori si:
Nu are sistem de canalizare;
Investitii in derulare: nu sunt;
termene propuse de conformare pentru colectare si epurare 2015 / 2015.
Recomandam realizarea urmatoarelor lucrari:
reteaua de canalizare menajera pentru a permite racordarea tuturor locuitorilor si
deversarea in statia de epurare Plenita.
3.3.4 Deficiente curente
S-au constatat o serie de deficiente de natura administrativa si tehnica. Cele de natura
administrativa se refera la:
a) lipsa si sistematizarea datelor referitoare la sistemele de alimentare cu apa, populatie
care beneficiaza de serviciile apa-canal, etc;
b) posibilitatea redusa de transmitere pe cale electronica, a informatiilor scrise si
desenate, aflate pe suport hartie;
c) informatiile continute de PUG-uri sunt depasite si incomplete. In acest sens se
precizeaza ca aceste lucrari nu au date despre drumuri, lungime si tip imbracaminte
(asfalt, beton, piatra cubica, balast, pamant).
d) lipsa hartii cadastrale a localitatilor si in general a planurilor topografice.
Analiza situatiei actuale privind alimentarea cu apa a populatiei prin sisteme centralizate,
evidentiaza o gama larga de deficiente, care se prezinta mai jos.
1) Calitatea apei la sursa, influentata de poluarea stabila si accidentala, temperatura
ridicata din timpul verii, etc. Astfel, in 91 de localitati raspandite in tot judetul se
gasesc puturi de adancime mica cu analize de apa neconforme, depasirile de nitriti,
nitrati si amoniu reprezentand 92% din neconformitati. De asemenea, sunt cazuri
cand apa captata din puturile de mare adancime si distribuita prin sistemele
centralizate este neconforma, in estul sud-estul si vestul sud-vestul judetului, de
exemplu orasele Dabuleni si Segarcea si comunele Amarastii de Jos, Celaru, Cetate,
Leu, Motatei, Rast si Teasc, unde sunt probleme datorate nitritilor si nitratilor (vezi
Anexa la cap. 3 Analize de apa neconforme).
2) Doua din cele trei Statii de tratare a apei din zona urbana (Isalnita si Calafat) cu o
vechime de cca. 40 ani au tehnologiile de tratare uzate moral iar instalatiile au o
uzura fizica inaintata.
3) Uzura inaintata a instalatiilor de inmagazinare si pompare a apei in retea pentru
sistemele de alimentare cu apa din zona urbana.

Pagina 342
4) Lipsa instalatiilor de automatizare si monitorizare, care au un rol major in conducerea

proceselor tehnologice si realizarea unor eficiente mari (aici sunt incluse
echipamentele care monitorizeaza calitatea apei, precum si cantitatea necesitatea
contorizarii generale).
5) Vechimea mare a retelelor de distributie aproape peste tot retelele de alimentare cu
apa potabila au pierderi mari (40 55%), majoritatea retelelor nu sunt structurate,
ceea ce conduce la presiuni mari in unele sectiuni si functionare defectuoasa in alte
sectiuni. De asemenea, inlocuirea retelelor este o conditie obligatorie. Aceasta
include obligatia Romaniei de a inlocui toate retelele de alimentare din azbociment.
6) Elaborarea unor proiecte la un nivel calitativ discutabil, chiar necorespunzator, cu
referire directa la cele 9 SAA care au prevazut ca dezinfectia apei se va face cu
instalatii UV, procedeu care nu respecta legislatia existenta (vezi Anexa la cap. 3
Analize de apa neconforme).
7) Probleme administrative ale sistemelor de alimentare cu apa gradul redus de
incasare a facturilor, care a condus la neplata furnizorilor (acestia reactionand prin
suspendarea temporara a serviciilor ex. instituirea unui program de livrare a
energiei electrice).
8) Lipsa reparatiilor capitale
partiala/necorespunzatoare.
si
de
intretinere
curenta,
sau
efectuarea
lor
9) Gradul redus de acoperire al sistemelor de alimentare cu apa, in special in zona

rurala.
10) Lipsa informatiilor solicitate de la D.A. Jiu ce a determinat imposibilitatea realizarii
unei analize cantitative si calitative a surselor de apa subterane si de suprafata.
Aceasta analiza este necesara in vederea stabilirii strategiei de regionalizare a
serviciilor.
Judetul Dolj prezinta deficiente semnificative in ceea ce priveste infrastructura de apa
uzata. Acestea provin din urmatoarele:
1) o slaba dezvoltare a retelelor de canalizare, inclusiv WWTP in judet;
2) descompletarea si in final abandonarea WWTP din Segarcea si Bechet, ca urmare a
incetarii activitatii industriale din aceste localitati (initial, in aceste localitati epurarea
apei uzate depindea de activitatea industriala);
3) o mare vechime a retelelor de canalizare, primele retele de canalizare s-au realizat in
Craiova si Segarcea la inceputul secolului trecut, avand o vechime de cca. 94 de ani;
4) exista numai doua WWTP in functiune, in localitatile Filiasi si Calafat. Nici una nu
respecta NTPA-001 privind nutrientii (N+P). Deoarece WWTP Filiasi are o mare
uzura morala si fizica, practic este dificil de operat si nu a fost considerata in calculele
urmatoare ca operationala;
5) existenta drumurilor din pamant, in mediul rural dar si in urban, au o pondere
semnificativa si nu permit realizarea retelelor de canalizare, decat in conditiile

Pagina 343
corelarii proiectului de investitii in infrastructura de apa uzata cu un proiect de

modernizare a drumurilor.
Insa, judetul Dolj prezinta oportunitati pentru o abordare regionala, in special in ceea ce
priveste colectarea si epurarea apelor uzate. Multe dintre aceste propuneri prezentate vor
sta la baza investitiilor prioritare.
Lipsa laboratoarelor si a mijloacelor de a pune la dispozitie in mod regulat probe pentru
ambele tipuri de servicii afecteaza capacitatea companiilor operatoare de a respecta
legislatia in vigoare.
La nivelul judetului Dolj, in ultimii ani, s-au facut eforturi considerabile pentru realizarea de
proiecte si studii de fezabilitate pentru comunitati individuale. In majoritatea cazurilor, aceste
proiecte si studii nu evalueaza toate optiunile disponibile, nu ofera integrarea/regionalizarea
serviciilor si nu asigura conformarea cu cerintele legislatiei actuale.
Astfel, in special in sectorul apelor uzate, s-a optat pentru alegerea unor solutii total
inadecvate. Solutiile alese, prin care fiecare localitate este canalizata independent, nu sunt
eficiente tehnologic si economic, generand mari probleme privind exploatarea. Este extrem
de important sa se promoveze solutia regionalizarii, prin care sa se realizeze STEP de
capacitati mai mari de 20000 locuitori, care asigura o exploatare eficienta si respectarea
cerintelor din reglementarile UE.
Numai in situatii bine determinate (localitati izolate, la care pompararile repetate, etc. conduc
la cresterea pretului apei epurate), se pot admite STEP individuale, care altfel sunt
incapabile sa asigure o capacitate adecvata sau sa functioneze eficient pentru a respecta
cerintele reglementarilor actuale ale UE.

Pagina 344
4. PREVIZIUNI
4.1
METODOLOGIE SI IPOTEZE DE BAZA
4.1.1
Alimentare cu Apa
Previziunile privind consumul de apa in perioada 2007-2037, sunt facute in baza evaluarilor
privind situatia existenta si tinand seama de rezultatele proiectiilor socio-economice.
Calculul consumurilor previzionate se face in baza consumurilor specifice estimate pentru
diferite tipuri de consumatori si domenii de activitate, dupa cum urmeaza:
a. Consumul mediu specific previzionat pentru populatie:
mediul urban
120 [l/omzi]
mediul rural
80 [l/omzi]
b. Consumul mediu specific previzionat pentru industrie:
in mediul urban
15 [%]
in mediul rural
- [%]
c. Consumul mediu specific previzionat pentru institutiile publice
in mediul urban
15 [%]
in mediul rural
10 [%]
d. Nivelul mediu previzionat al pierderilor:
in mediul urban
in mediul rural
20 [%]
15 [%]
4.1.2 Canalizare
Previziunile facute cu privire la canalizarea apelor uzate se bazeaza pe datele disponibile
privind stadiul actual si ipotezele pentru evolutia in viitor, dupa cum urmeaza:
- situatia sistemelor de canalizare existente (vezi cap.3);
- consumatorii racordati la sistemele existente de canalizare;
- ipotezele privind evolutia viitoare a dezvoltarii sistemelor de canalizare (vor fi
indeplinite cerintele de conformare la termenele stabilite in acordurile
Romaniei cu Uniune Europeana);
- ipotezele privind evolutia populatiei (vezi cap. 4.2.);
- ipotezele privind evolutia numarului de consumatori racordati la sistemele de
canalizare;
- sistemele de canalizare vor prelua in proportie de 100% cantitatile de apa
estimate pentru consumul menajer si non menajer;
- colectarea apelor uzate prin canalizare in sistem divisor (separativ);
apele uzate colectate corespund din punct de vedere al conditiilor impuse de normele legale
in vigoare pentru descarcarea in sisteme publice de canalizare.

Pagina 345
4.1.3 Analiza socio-economica

Previziunile macroeconomice prezentate in cadrul acestui capitol se bazeaza pe proiectiile si
estimarile elaborate de doua entitati relevante in domeniu: Comisia Nationala de Prognoza si
Economist Intelligence Unit.
Prognoza populatiei la nivel national, regional si judetean ia in considerare urmatoarele
aspecte:
-
Un declin general al populatiei din cauza ratelor scazute de fertilitate, cresterii

sperantei de viata la nastere, soldului negativ al migratiei externe,
Rata de declin al populatiei se estimeaza a scadea pentru orizontul de timp urmator

pana in 2015 comparativ cu anii recenti,
Scaderea populatiei din mediul urban, in mod diferentiat pe regiuni si judete,
Cresterea ponderii populatiei in varsta in totalul populatiei si, in consecinta,

cresterea graduala a ratei de dependenta a populatiei in varsta,
Perspectivele economice ale regiunii si judetului cu impact direct asupra nivelurilor

de migrare.
Prognoza veniturilor pe gospodarie utilizate ca baza pentru evaluarea suportabilitatii

populatiei la tarifele de apa si apa uzata se bazeaza pe urmatoarele:
-
Trendul veniturilor pe gospodarie la nivel national in ultimii ani,
Creterea veniturilor pe gospodarie, diferentiat la nivel regional si judetean, dar cu rate

de crestere in scadere pe intervale de timp intermediare,
Cresterea salariilor si a ponderii salariilor in totalul veniturilor pe gospodarie, in

special pentru gospodariile din mediul rural,
Ponderea veniturilor alocata pentru plata taxelor, impozite si cotizatii este estimata a
creste, in mod distinct pentru mediul urban si rural,
Date statistice istorice si previziuni privind numarul mediu de membri pe gospodarie,

la nivelul mediului urban si rural, disponibile cu ocazia recensamintelor, la nivel
national si judetean,
Previziuni diferentiate ale venitului pe gospodarie la nivel regional si judetean in

functie de pozitia economica si perspectivele de dezvoltare ale acestor unitati
administrative comparativ cu media nationala,
Evolutia venitului pe gospodarie pentru gospodariile cu venituri mici.

Pagina 346
4.2
4.2.1
PREVIZIUNI SOCIO-ECONOMICE
Previziuni Macroeconomice
Pentru prezentarea climatului economic general din Romania in orizontul de timp analizat in
cadrul prezentului Master Plan, au fost analizate prognozele si estimarile elaborate de:
- Comisia Nationala de Prognoza Proiectia principalilor indicatori macroeconomici in
perioada 2007 2013 (nov. 2007),
- Economist Intelligence Unit Romania Country Forecast Romania at a glance:
2007 2008 (iunie 2007) si Romania at a glance: 2008 2009 (septembrie 2007).
4.2.1.1 Cresterea economica
In perioada 2000 2006, Romania a inregistrat o crestere economica sustinuta avand o rata
reala medie de crestere a PIB de 5.5% p.a.; in 2005, rata reala de crestere a PIB a fost de
4.1%, nivel determinat de consecintele negative ale inundatiilor asupra agriculturii, pentru ca
in anul 2006, sa atinga nivelul de 7.7% p.a. ca urmare a accelerarii nivelului investitiilor si a
consumului intern.
Pentru orizontul de timp 2007 2013, prognozele Comisiei Nationale de Prognoza indica o
rata reala medie de crestere a PIB de approx. 6%, respectiv o reducere de la 6.10% in 2007
la 5.70% in 2013. Perspectivele de crestere sunt determinate de pe de o parte de
accelerarea cresterii cererii interne ca urmare cresterii puternice a salariului real, a
expansiunii pietei de credite si a gradului de ocupare a fortei de munca, si, pe de alta parte,
de cresterea investitiilor guvernamentale si private. In acest orizont de timp, se preconizeaza
un nivel ridicat al investitiilor publice determinate de necesitatea satisfacerii obligatiilor
asumate de Romania prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana si, totodata, de
necesitatea asigurarii unei infrastructuri de baza care sa atraga investitorii privati.
Comparativ prognozele EIU releva o scadere mai accentuata a indicatorului, respectiv la o
rata anuala de 5.15% in perioada 2007 2012, motivata de necesitatea implementarii unor
politici fiscale si monetare restrictive care sa sprijine reducerea ratei inflatiei la nivele
comparabile cu media europeana.
Pentru orizontul de timp 2013 2038, Consultantul a estimat rate medii reale de crestere a
PIB pe intervale de timp.
Indicator /
Indicator
Rata reala de
crestere PIB /
GDP real
growth rate
(% p.a.)
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014 2018
2019 2023
2024 2038
8.40%
4.10%
7.70%
6.10%
6.50%
6.10%
5.80%
5.80%
5.70%
5.70%
5.20%
4.5%
4.00%
4.2.1.2 Investitii straine

Romania va ramane o locatie atractiva pentru investitori si investitiile straine, ocupand locul
26 la nivel global si 5 la nivel regional (conform clasamentului realizat de EIU), principalii
factori determinanti fiind marimea mare a pietei interne si rolul potential de centru regional.
Pagina 347
Desi nivelul relativ scazut al salariilor nu va mai reprezenta un punct forte, cresterea
productivitatii muncii, introducerea ratei unice de impozitare si reducerea progresiva a
contributiilor la asigurarile sociale platite de angajatori au contribuit la atragerea de
investitori.
Cresterea investitiilor in capital fix s-a accelerat de la 13% in 2005 la 16.1% in 2006,
ramanand unul din principalii factori de crestere in 2007 si pe parcursul perioadei de analiza,
ca urmare a modernizarii sectorului industrial si al seviciilor si al atragerii unor fluxuri sporite
de investitii directe. Expansiunea investitiilor este determinata de necesarul de investitii in
sectorul infrastructurii autostrazi, drumuri, sisteme de alimentare cu apa, canalizare si
epurare ape uzate, producerii si distributiei de energie electrica, in sectorul hotelier, al
vanzarii cu amanuntul prin extinderea retelei de centre de cumparaturi. Conform estimarilor
Economist Intelligence Unit, rata bruta de formare a capitalului fix se va situa aproape de
13% in perioada 2007 2011; intervalul de variatie va fi intre 18% in 2007 si 10% in 2013
conform estimarilor Comisiei Nationale de Prognoza.
Ratabrutadeformareacapitaluluifix
020%
015%
010%
016%
018%
013%
013%
012% 011%
011% 010%
10%
005%
000%
2005
Sursa:
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Comisia Nationala de Prognoza, Proiectia principalilor indicatori macroeconomici in

perioada 2007 2013, nov. 2007
Comisia Nationala de Prognoza estimeaza ca rata de crestere a exportului de bunuri se va

mentine in intervalul 14 17% in perioada 2007 2013, in timp ce rata de crestere a
importului de bunuri (FOB) va scadea treptat de la 26.3% in 2007 la 9.6% in 2013. Totusi,
aprecierea leului, cresterea modesta a cererii in Uniunea Europeana si competitia puternica
a altor state precum China si India vor face dificila mentinerea unor rate de crestere a
exportului la nivele peste 10 12% p.a. in intervalul 2007 2011, conform estimarilor EIU.
In privinta importurilor de bunuri si servicii, in 2006, rata de crestere a importurilor fata de
anul precedent a fost de 23%, fiind determinata de cresterea cererii interne pentru anumite
bunuri de consum ale gospodariilor (masini noi) si de importurile de masini si echipamente
necesare modernizarii si restructurarii economiei. Totusi, reducerea cresterii consumului
intern va determina o scadere a expansiunii importurilor.
Productia industriala, exclusiv sectorul constructiilor, a crescut in 2006 cu 6.9% comparativ
cu 2.5% anul 2005; sectorul constructiilor a inregistrat o expansiune semnificativa de 19.4%
determinata de boom ul din sectorul imobiliar. Pentru orizontul de timp 2007 2011, se
estimeaza o crestere anuala medie de aprox. 5% pentru productia industriala si sectorul
constructiilor.

Pagina 348
4.2.1.3 Inflatia
Atat Comisia Nationala de Prognoza, cat si Economist Intelligence Unit estimeaza o scadere
graduala a ratei anuale a inflatiei de la 6.56% din 2006 la 2.6% in 2012. Desi valorile
prognozate pentru orizontul de timp 2007 2012 de cele doua institutii difera, in sensul ca
rata anuala a inflatiei estimata de Comisia Nationala de Prognoza este superioara celei
estimate de Economist Intelligence Unit, se observa continuarea procesului dezinflationist.
Cu toate acestea, nivelul inflatiei anuale nu va scadea la nivelurile inregistrate in vestul
Europei pana in 2011.
Pentru restul orizontului de timp analizat, se estimeaza ca rata anuala a inflatiei se va reduce
si se va mentine in jurul nivelului de 2% p.a.
Astfel, prognoza privind rata anuala medie a inflatiei utilizata in cadrul analizei va fi
urmatoarea:
Rataanualainflatie
Indicator
UM
2007
Rata anuala inflatie % p.a. 4,80%
2008
5,70%
2009
4,10%
2010
3,20%
2011
3,00%
2012
2,60%
2013 2014 - 2038

2,50%
2,50%
Prognozarataanuala ainflatiei(%)
80,00%
70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
PreviziuniEIU/EIU forecast
2040
2038
2036
2034
2032
2030
2028
2026
2024
2022
2020
2018
2016
2014
2012
2010
2008
2006
2004
2002
0,00%
PreviziuniCNP/NFCforecast
Rataanuala inflatie
4.2.1.4 Populatia ocupata, somaj si salarii

In perioada 2007 2011, populatia activa este prognozata sa creasca in medie cu 0.1% p.a.
comparativ cu o scadere medie anuala a populatiei cu varsta de munca de 0.1% p.a. Intrarea
pe piata fortei de munca a generatiei 1980 va determina o rata de scadere mai mica a
populatiei in varsta de munca, care, combinata cu o usoara crestere a participarii pe piata
fortei de munca, vor permite cresterea fortei de munca.
Populatia ocupata a inregistrat un trend usor ascendent in perioada 2002 2006, respectiv
cresteri de 0.5% pana la 1.2%, de la 8.6 milioane persoane in 2002 la 8.8 milioane persoane
Pagina 349
in 2006. Pentru orizontul de timp 2007 2013, se preconizeaza o crestere medie anuala de
approx. 0.3%.
Numarul mare al persoanelor care lucreaza peste hotare (estimata la 1 2 milioane
persoane) creaza lipsa de personal specializat in anumite domenii (precum sectorul
constructiilor) si, pe masura ce restrictiile privind migrantii din Romania sunt eliminate
progresiv, exista incertitudini in ceea ce priveste nivelul emigratiei viitoare catre alte state
membre ale Uniunii Europene si numarul persoanelor care se vor reintoarce in Romania.
Piata muncii din Romania se confrunta pe de o parte, cu o forta de munca dinamica in
sectoarele emergente, si, pe de alta parte, cu o mobilitate si productivitate scazute in
sectoarele traditionale ale economiei. La nivelul economiei nationale, se remarca o
modificare a structurii pe sectoarele economiei nationale, in sensul reducerii numarului
populatiei angajate in agricultura si industrie in favoarea serviciilor. Principalele sectoare care
inregistreaza si vor continua sa indice o crestere a numarului de salariati sunt comertul,
telecomunicatiile, cercetarea si dezvoltarea, serviciile de intermediere financiara si IT.
Pentru orizontul de timp 2007 2013, Economist Intelligence Unit estimeaza o scadere a
ratei somajului de la 4.8% in 2007 la 3.4% in 2013, pentru restul orizontului de timp
Consultantul estimand mentinerea ratei somajului la valoarea din 2013.
Prognozarateisomajului
9,00%
8,40%
8,00%
7,40%
7,00%
6,30%
6,00% 5,90%
5,20%
5,00%
4,80%
4,30%
3,70%
4,00%
3,00%
3,40%
2,00%
1,00%
2040
2038
2036
2034
2032
2030
2028
2026
2024
2022
2020
2018
2016
2014
2012
2010
2008
2006
2004
2002
0,00%
Unul din punctele tari ale Romaniei in atragerea investitiilor straine a fost nivelul scazut al
salariilor, insa cresterea puternica a salariilor si aprecierea monedei nationale au determinat
o reducere a acestui avantaj. Salariile medii nominale au crescut cu 17% si 18.9% in 2005,
respectiv in 2006, echivalent cu o crestere a salariilor medii reale de 7.4% si 11.6%. Pentru
anul 2007 si 2008, se estimeaza rate de crestere ale salariului real comparative cu cele din
2006, insa incepand din 2009, necesitatea aplicarii unor politici monetare si fiscale mai
restrictive va reduce rata de crestere a salariului real. Cresterea costurilor salariale va fi
echilibrata de cresterea productivitatii muncii estimata la o rata medie anuala de 3.6% in
perioada 2007 2030.

Pagina 350
4.2.2
Prognoza populatiei
4.2.2.1 Prognoza populatiei la nivelul Romaniei

Prognozele la nivel national prezinta tendinta de scadere a populatiei Romaniei (inclusiv in
varianta optimista), cauzele fiind multiple: mentinerea fertilitatii la un nivel scazut, cresterea
sperantei de viata la nastere, schimbarile care vor interveni in structura pe grupe de varsta a
populatiei, soldul negativ al migratiei externe etc. Pentru orizontul de timp analizat, se
asteapta ca emigrarea sa se reduca, insa sporul natural negativ va contribui in mod
semnificativ la reducerea populatiei.
Trendul descendent prognozat de specialisti este observabil chiar din 1990 cand populatia
Romaniei era de 23.206.720 locuitori (la 01 iulie), numarul scazand treptat pana la
21.565.119 locuitori la 1 ianuarie 2007. Rata anuala medie de crestere a populatiei la nivel
national in perioada 1990 2000 a fost de -0.34%, comparativ cu -0.56% in intervalul 2000
2007. La nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, declinul populatiei a fost mai lent in perioada
1990-1995, de 0.12% insa in perioadele 1995-2000 si 2000-2007 s-a resimtit mai acut, rata
medie de crestere a populatiei in intervalul 1995 2000 fiind de -0.31% si de -0.69% in 2000
2007. In ceea ce priveste evolutia populatiei in judetul Dolj, declinul populatiei a fost si mai
accentuat decat la nivel national, dar cu variatii similare, neavand insa variatii similare si cu
cel regional.
Total
Populatie
Romania
Regiunea
Sud-Vest
Oltenia
Judetul Dolj
%
Variatie
%
Variatie
%
Variatie
1990
1995
2000
2007
1995 /
1990
2000 /
1995
2007 /
2000
23,206,720
22,680,951
22,435,205
21,565,119
-0.46%
-0.22%
-0.56%
2,451,502
2,437,179
2,399,831
2,285,733
-0.12%
-0.31%
-0.69%
776,161
756,318
744,243
713,873
-0.52%
-0.32%
-0.59%
Sursa: INS
Pentru analiza evolutiei populatiei la nivelul tarii, al Regiunii Sud-Vest Oltenia si al Judetului
Dolj, au fost consultate datele statistice inregistrate in perioada 1990 2007, furnizate de
Directiile Judetene si Regionale de Statistica, prognozele realizate de Institutul National de
Statistica publicate in anii 2004 si 2005, precum si prognozele pulicate de United Nations
Populations Division (UNPD), si de Eurostat. Datele statistice istorice privind populatia
publicate de Institutul National de Statistica sunt disponibile cu ocazia recensamintelor,
precum si anual la datele de 01 ianuarie si 01 iulie. Ultimul an pentru care sunt disponibile
date statistice oficiale privind populatia este 2007, pentru care sunt prezentate date la
01/01/2007.
Prognoza populatiei Romaniei la nivel national a fost realizata de Institutul National de
Statistica in anul 2004 in cadrul documentului Proiectarea populatiei Romaniei in profil
teritorial pana in anul 2025 si in anul 2005, in cadrul publicatiei Proiectarea populatei pe
medii in perioada 2004 2025. Primul document utilizeaza ca an de baza 2003 si prezinta
previziuni pentru evolutia populatiei Romaniei pentru orizontul de timp 2004 2025 la nivel
de tara si judete, in trei variante de evolutie demografica: medie, optimista si pesimista.
Evolutia populatiei este analizata in functie de schimbarile in structura pe grupe de varsta a
populatiei si de modificarile estimate la nivelul anumitor grupe functionale de varsta.

Pagina 351
In cad
drul documen
ntului publiccat in 2005, e
este analiza
ata evolutia populatiei
p
pe
e medii si re
egiuni
in perioada 2004 2025, core
elata cu strucctura pe grupe de varsta
a a populatie
ei.
Prognozele realiza
ate privind populatia
p
Ro
omaniei publicate atat de INS, cat si
s de alte insstitutii
abilitatte (Institutull National de
d Cercetari Economice
e, United Na
ations Popu
ulations Division,
Eurosttat) estimeaza o scaderre a populattiei in toate variantele
v
de
e previziune
e. Pana la niivelul
anului 2025 (mom
ment pana la
a care INS a publicat prognoze),
p
vvalorile estim
mate de cele
e trei
instituttii sunt foartte apropiate, pentru resttul orizontulu
ui de timp, rrespectiv pa
ana in anul 2040,
2
valorile
e prognozatte de UN Population Divvision se situeaza sub ce
ele estimate de Eurostatt.
Prognoza com
mparativa a populatiei
p
Ro
omaniei in perioada 2010 2040, in
n varianta me
edie
Surrsa: INS, Eurosstat, UN Popullation Division
Analiz
za comparatiiva a progno
ozei populatiei Romanieii pe ani de re
eferinta in va
arianta medie:
Sursa / Anul
2010
21,226,300
0
2025
18,418,0
000
20
030
N
NA
2040
NA
United Natio
ons
Population Division
21,147,000
0
19,494,0
000
18,86
60,000
17
7,472,000
Eurostat
21,300,000
0
19,700,0
000
19,20
00,000
18
8,300,000
INS
Sursa: INS, United Nations

s Population Diivision, Eurosta
at
In varianta medie, conform previziun

nilor INS, UN
U Populatio
on Division, Eurostat si
s ale
Co
onsultantuluii, numarul total al pop
pulatiei se va reduce de la 21.4
494.286 loccuitori
p
servicii mu
unicipale Contrract 2
Proiect pentru
Master Plan
P
privind alime
entarea cu apa si
s evacuarea ape
elor uzate in jude
etul Dolj
Pagina 352
inregistrati la 01 ianuarie 2007 la 19.243 19.700 milioane locuitori in 2025, respectiv

pana la 17.472 18.300 milioane locuitori in 2040.
Graficul de mai jos prezinta estimarile specialistilor pana in 2040 in cele trei variante:
medie, optimista si pesimista.
Istoric si prognoze privind populatia Romaniei in perioada 2000 2038
IstoricsiprognozapopulatiaRomaniei
25000000
Eurostat
20000000
UNPopulationDivision
Variantamedie
UNDPVariantaoptimista
15000000
UNDPVariantapesimista
10000000
INSVariantaMedie
5000000
INSVariantaOptimista
INSVariantaPesimista
0
2000
2007
2014
2021
2028
2035
Sursa: INS, United Nations Population Division, Eurostat
Graficul de mai sus prezinta o evolutie similara din perspectiva prognozelor analizate, in
toate variantele de prognoza, respectiv un declin al populatiei la nivel national. Desi la nivelul
orizontului de timp analizat (2008 2038), rata medie anuala de crestere a populatiei, in
varianta medie, este de -0.53% p.a., pe intervale de timp intermediare, ratele medii anuale
de crestere a populatiei sunt distincte, reflectand tendintele demografice ale perioadei
respective.
Istoric si prognoze rate medii anual de crestere populatia Romaniei in trei variante de
previziune (medie, optimista, pesimista) in perioada 2000 2038:
Varianta / Rata de
crestere anuala medie
populatie (%)
Varianta Medie
Varianta Optimista
Varianta Pesimista
2000 2007
(INS)
2007 2015
(INS)
2015 2025
(INS)
2025 2038
(Estimare
Consultant)
-0.56%
-0.56%
-0.56%
-0.51%
-0.31%
-0.57%
-0.73%
-0.40%
-0.82%
-0.40%
-0.32%
-1.30%
Sursa: INS, estimari proprii ale Consultantului

Pagina 353
Tre
endul desce
endent al pop
pulatiei se vva resimti la nivelul tuturo
or regiunilorr de dezvolta
are si
in functie de conditiile specifice fiecarei unitati
al judetelor tarii,
t
insa diferentiat,
d
ad
dministrative.
Ev
volutia popu
ulatiei pe medii
m
(urban si rural)
La
a nivelul tarii, ponderea populatiei d
din mediul urrban a cuno
oscut o evolu
utie fluctuan
nta in
pe
erioada 1990
0 2007, valorile incad
drandu se
e in intervalu
ul 53.26% (2002) 55..25%
(20
007). Fluctu
uatiile s-au resimtit in m
mod diferen
ntiat la nivellul regiunilor de dezvoltare,
res
spectiv:
Evvolutia ponde
erii populatie
ei urbane pe
e regiuni de dezvoltare
d
in
n perioada 1990 2007
Surrsa: Institutul National

N
de Sta
atistica
In privinta evo
olutiei ponde
erii populatie
ei in mediul urban
u
si med
diul rural, prrognozele UNPD
estimeaza o crestere
c
a po
onderii popu
ulatiei din me
ediul urban de
d la 53,7% in 2005 pana la
63
3,1% in anul 2030 (ultim
mul an pentru
u care se esstimeaza strructura pe medii
m
a popu
ulatiei
tarrii). Prognoz
zele INS privind structu
ura pe medii a populatiei tarii relevva, din contra, o
scadere a pon
nderii popula
atiei din med
diu urban, re
esimtita diferrentiat la nivelul regiunilo
or de
de
ezvoltare, ulltimul nivel de organizzare admin
nistrativa pe
entru care sunt dispon
nibile
infformatii in acest
a
sens.. In cadrul documentu
ului, Consulttantul a utiilizat inform
matiile
pre
evizionate de
d INS, ace
estea inscriindu-se in tendinta ge
enerala obse
ervata la niivelul
ulttimilor ani in tara.
Evvolutie ponde
erea populattiei urbane pe
p regiuni de
e dezvoltare in perioada 2004 202
25:
p
servicii mu
Proiect pentru
Master Plan
P
privind alime
entarea cu apa si
s evacuarea ape
elor uzate in jude
etul Dolj
Pagina 354
Evolutieponderepopulatieurbanaperegiuni2004 2025
100.00%
90.00%
80.00%
70.00%
Urban
Nord Est
Sud Est
Sud Muntenia
Vest
Sud VestOltenia
Nord Vest
Centru
Bucuresti Ilfov
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
2004
2007
2010
2013
2016
2019
2022
2025
La nivelul regiunilor de dezvoltare, se disting urmatoarele:

- regiunea Bucuresti Ilfov are cea mai mare pondere a populatiei urbane, aceasta
variind intre 90.62% in 2004 si 87.5% in 2025,
- evolutia acestui indicator la nivel national este aproape identica cu cea estimata
pentru regiunea Sud Est,
- regiunea Sud Muntenia detine si va detine cea mai mica pondere a populatiei
urbane,
- in perspectiva anului 2025, ponderea populatiei urbane din regiunea Nord Est se va
apropia de nivelul minim estimat pentru regiuneea Sud Muntenia,
- singura exceptie fata de trendul descendent al ponderii populatiei urbane este
regiunea Sud Vest Oltenia pentru care se prognozeaza o usoara crestere a acestui
indicator de la 47.24% in 2004 la 47.83 % in 2025.
In perioada 2004 2007, se constata o usoara crestere a ponderii populatiei urbane la
nivel de tara, generata de cresterea indicatorului in cadrul regiunilor Bucuresti Ilfov (cea
mai mare crestere de 0.66% p.a.), Nord Vest (0.45% p.a.), Sud Vest Oltenia (0.37%
p.a.), Sud Muntenia (0.15%). Pentru perioada de timp 2007 2025, trendul descendent
se inregistreaza diferentiat la nivelul regiunilor, respectiv mai puternic la nivelul regiunilor
Nord Est, Centru, Vest.
Ponderea populatiei in mediul urban la nivel national si regional in perioada 2004 2025:

Pagina 355
Variianta medie
e
Mediul / Anul
2004
2007
201
15
20
025
Urban
54,89%
%
55,25
5%
53,,72%
5
51,65%
Nord - Est
E
44,52%
%
43,51%
41,,71%
3
38,74%
Sud - Esst
55,51%
%
55,40
0%
53,,96%
5
51,39%
Sud - Muntenia
M
41,44%
%
41,63
3%
40,,50%
3
38,69%
Sud - Ve
est Oltenia
47,24%
%
47,76
6%
47,,97%
4
47,83%
Vest
62,27%
%
63,52
2%
61,,41%
5
58,39%
Nord - Vest
V
52,76%
%
53,46
6%
51,,95%
5
50,13%
Centru
60,02%
%
59,75
5%
57,,59%
5
54,38%
Bucures
sti - Ilfov
90,62%
%
92,43
3%
89,,09%
8
87,52%
Surs
rsa: INS
Ev
volutia popu
ulatiei pe grrupe de varrsta
Strructura pop
pulatiei pe grupe
g
de varsta
v
va cunoaste
c
in orizontul de
d timp ana
alizat
mo
odificari in sensul redu
ucerii numa
arului si pon
nderii tinerilor si creste
erii numarullui si
po
onderii popu
ulatiei adulte
e si varstnicce. Conform
m clasificarii utilizate de
e INS, popu
ulatia
tan
nara este de
efinita ca ava
and varsta cuprinsa
c
intrre 0 14 ani, populatia adulta intre 15
64
4 ani si varstnica cu vars
ste peste 65 ani.
p
servicii mu
Proiect pentru
Master Plan
P
privind alime
entarea cu apa si
s evacuarea ape
elor uzate in jude
etul Dolj
Pagina 356
Reduccerea numarului popula

atiei tinere vva fi cauzata
a de mentinerea fertilita
atii sub ritmu
ul de
inlocuire a genera
atiilor, fiind in
nfluentat dire
ect de marim
mea efectivu
ului de femeii de varsta fertila
f
(15 49 ani), prrecum si de
e structura acesteia. Se
S prognoze
eaza o redu
ucere cu 19
9% a
numarrului femeilo
or in varsta fertila
f
in 202
25 fata de 2003,
2
insa la
a nivelul grupei de varstta cu
contrib
butia cea mai
m mare la
a realizarea
a fertilitatii finale
f
(20 29 ani), reducerea va fi
semnificativa, resp
pectiv de 39
9% in acelasi orizont de timp.
t
Ponde
erea populattiei adulte va
v creste in totalul popu
ulatiei pana in anul 201
15, ca urma
are a
scaderii ponderii populatiei
p
tin
nere, urmand
d ca pentru restul orizon
ntului de timp (pana in 2
2025)
sa sca
ada ca urma
are a inaintarrii in varsta si,
s respectiv,, a cresterii ponderii
p
pop
pulatiei varsttnice.
Conform estimarilor INS, num
marul populatiei varstnice
e va creste d
de la 3.1 milioane in 2003 la
peste 3.3 milioan
ne in 2025, determinan
nd astfel o pondere a acestei ca
ategorii in to
otalul
popula
atiei de 17.4
4%. Si in cad
drul acestei grupe mari de varsta, vor
v exista evvolutii diferite
e ale
subgru
upelor de va
arsta, estima
andu-se ca p
populatia in varsta de p
peste 80 ani sa cunoascca un
ritm de crestere intens
i
astfel incat pond
derea aceste
ei subgrupe
e in cadrul grupei
g
popu
ulatiei
varstnice sa ajung
ga la 20.7% in 2025.
Analiz
za raportului total de dep
pendenta (ccalculat ca numarul tinerrilor si varstn
nicilor raporttat la
1000 persoane
p
ad
dulte) indica
a o scadere in perioada 2003 2010, ca urmarre a scaderii mai
accentuate a num
marului populatiei tinere. Ulterior pan
na in 2025, rraportul tota
al de depend
denta
va cre
este usor din cauza sporririi numarulu
ui populatiei varstnice.
utia populatiiei pe sexe

Evolu
In cee
ea ce privestte structura pe sexe a p
populatiei de
e a lungul orizontului de
d timp ana
alizat,
popula
atia feminina
a va scadea sub aspe
ect numeric, insa ponde
erea in tota
alul populatie
ei va
creste
e de la 51.2
2% in 2003 la 51.7% in 2025. Pe
entru ambele sexe, scaderea cea mai
accentuata se va resimti la nivvelul grupei de varsta 10
0 24 ani, in
n timp ce gru
upa de varstta 35
60 ani
a va cunoaste o usoara
a crestere.
p
servicii mu
Proiect pentru
Master Plan
P
privind alime
entarea cu apa si
s evacuarea ape
elor uzate in jude
etul Dolj
Pagina 357
4.2.2.2
2 Prognoza
a populatiei la nivelul Re
egiunii Sud Vest
Oltenia
a
La 01
1.01.2007, populatia Regiunii
R
Sud
d-Vest Olte
enia era de
e 2,285,733
3 locuitori, fiind
progno
ozata o scad
dere pana la
a 1,950,400 locuitori pentru 2025 si pana la 1,8
850,716 in 2038.
2
Situatiia comparattiva a ratelo
or medii an
nuale de cre
estere a po
opulatiei la nivel nation
nal si
region
nal, diferentia
at pe medii, pentru perio
oada 2007 2038, sunt prezentate in tabelul de
e mai
jos:
Ratele
e de crestere ale popula
atiei la nivell national si regional, pe
e medii, in perioada
p
20
007
2038 (varianta
(
me
edie):
Nivel de refe
ferinta /
Perioada de timp
Nivellde
referin
nta/
Perioad
dade
tim
mp
22000 2007
INS
Urban
Rural
Ro
omania
--0.56%
-0.39%
-0.77%
Re
egiunea Sud--Vest
Oltenia
--0.69%
0.05%
-1.33%
2007
7
201
15
Urban
Rural
20152025
INS
Urrban
Ruraal
2025 2038
Estima
ari
consultaant
Urban
Rural
INS
NS
Roman
nia
-0.51
1%
0.86%
-0.09%
-0.73%
1.11%
%
-0.29%
-0.40%
%
%
-0.42%
-0.38%
Regiun
nea
Sud-Ve
est
Oltenia
a
7%
-0.77
0.71%
-0.81%
-0.97%
99%
0.9
%
-0.94%
-0.40%
%
%
-0.41%
-0.39%
Sursa: INS,
I
estimari Consultant
C
Comparativ cu ev
volutia estim
mata la nivel national, po
opulatia Reg
giunii Sud-V
Vest Oltenia este
progno
ozata a scad
dea cu rate medii anuale
e mai mari, insa intervin
n diferente la
a nivelul structurii
p
servicii mu
Proiect pentru
Master Plan
P
privind alime
entarea cu apa si
s evacuarea ape
elor uzate in jude
etul Dolj
Pagina 358
populatiei pe medii. Astfel, populatia din mediul urban va scadea mai lent in intervalul 2015
2025 in timp ce populatia din mediul rural va cunoaste o scadere rapida pana in anul 2025,
urmand ca ulterior sa scada in medie cu 0.40% pe an.
Istoric si prognoza privind populatia Regiunii Sud-Vest Oltenia in perioada 2000 2038,
in trei variante de previziune (medie, optimista, pesimista)
Istoric si prognoza populatiei Regiunii sud-Vest Oltenia in perioada 20002038
3,000,000
2,500,000
No pers
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
Populatia Reg. Sud-Vest Oltenia

Varianta medie

Varianta optimista
20
35
20
28
20
21
20
14
20
07
20
00

Varianta pesimista
Sursa: INS, estimari ale Consultantului
In perioada 2007 2025 (perioada pentru care sunt disponibile prognoze oficiale pentru
toate judetele), la nivelul regiunii, judetul Dolj are prognozata o reducere a populatiei
aproximativ egala cu cea a regiunii din care face parte (de -14.9% fata de -14.7% la nivel
regional, exprimate in termeni relativi).
Prognoza populatiei Regiunii Sud-Vest Oltenia in perioada 2007 2025, Varianta medie
Judet/ Regiune/
Romania
2007
Dolj
713,873
Gorj
382,242
Mehedinti
299,989
Olt
477,292
Valcea
Regiunea sud-vest
Romania
2015
2025
666,600
Variatie
absoluta
2007 - 2025
Variatie
relativa
2007 - 2025
607,200
(106,673)
372,400
348,800
(33,442)
-8.7%
281,500
254,600
(45,389)
-15.1%
436,800
381,000
(96,292)
-20.2%
412,337
392,100
358,800
(53,537)
-13.0%
2,285,733
2,149,400
1,950,400
(335,333)
-14.7%
21,565,119
20,696,600
19,243,400
(2,321,719)
-14.9%
-10.8%
Sursa: INS

Pagina 359
4.2.2.3 Prognoza populatiei la nivelul judetului Dolj

Similar modelului utilizat pentru Romania si Regiunea Sud-Vest Oltenia, prognoza populatiei
din judetul Dolj care face obiectul analizei in cadrul prezentului Master Plan s-a realizat in trei
scenarii: mediu, optimist si pesimist.
Trendul general al evolutiei populatiei urmareste evolutia generala a populatiei la nivel de
tara si de regiune de dezvoltare, respectiv se va inregistra un trend general descendent.
Pentru estimarea populatiei din judetul Dolj, Consultantul a luat in considerare evolutia
demografica pe perioada 1990 2007, precum si prognozele publicate de INS la nivelul
judetului Dolj. Anul de baza pentru estimarea demografica este anul 2007 pentru care sunt
disponibile informatii la 01 ianuarie. Pentru calculele ulterioare, s-a utilizat varianta medie a
prognozelor realizate de INS pana in 2025, pentru restul orizontului, Consultantul utilizand
propriile estimari conservative, respectiv presupunerea ca tendintele din varianta medie vor
continua pe parcursul intregului orizont de timp analizat.
Urmatorul tabel prezinta ratele de crestere a populatiei la nivelul judetului Dolj, diferentiat pe
mediul urban si rural, comparativ cu ratele estimate la nivel national si regional, in varianta
medie:
Rate medii anuale de crestere populatie in perioada 2000 2038 prezentare comparativa
la nivelul Romaniei, al Regiunii Sud-Vest Oltenia si al Judetului Dolj
2000 2007
INS
Urban
Rural
2007
2015
INS
Urban
Rural
Romania
-0.56%
-0.39%
-0.77%
-0.51%
-0.86%
-0.09%
Regiunea Sud-Vest
Oltenia
-0.69%
0.05%
-1.33%
-0.77%
-0.71%
-0.81%
Judetul Dolj
-0.59%
-0.02%
-1.23%
-0.85%
-0.81%
-0.90%
Nivel de referinta /
Perioada de timp
Nivel de referinta /
Perioada de timp
2015 2025
Urban
Rural
2025 - 2038
Urban
Rural
Romania
-0.73%
-1.11%
-0.29%
-0.40%
-0.42%
-0.38%
-0.97%
-0.99%
-0.94%
-0.40%
-0.41%
-0.39%
Judetul Dolj
-0.93%
-0.95%
-0.90%
-0.43%
-0.44%
-0.42%
Sursa: INS pentru perioada 2007 2025, estimarea Consultantului pentru perioada 2025 2038
Astfel, in varianta medie, populatia judetului Dolj se estimeaza a scadea de la 713,873

locuitori in 2007, la 666,600 locuitori in 2015, 639,700 locuitori in 2025 si 573,931 locuitori in
2038.
In valori absolute, populatia judetului Dolj va scadea cu 139,942 locuitori in perioada 2007
2038, respectiv cu 75,306 locuitori in mediul urban si 64,637 locuitori in mediul rural.
In perioada 2007 2038, in varianta optimista, se estimeaza ca populatia judetului va
scadea cu 104,368 locuitori, respectiv cu 210,769 locuitori in varianta pesimista.
Pagina 360
Populatia judetului Dolj in trei variante de prognoza, pe ani de referinta:

Populatie judetul
Dolj
Varianta Medie
Varianta
Optimista
Varianta
Pesimista
2007
2015
2025
2038
713,873
666,600
607,200
573,931
713,873
678,400
639,700
609,505
713,873
664,700
601,700
503,104
Istoric si prognoza populatia jud. Dolj, 2000-2038

800,000
700,000
600,000
500,000
400,000
300,000
200,000
100,000
2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 2026 2028 2030 2032 2034 2036 2038
Populatie Judetul Dolj

Varianta medie

Varianta optimista

Varianta pesimista
Structura populatiei pe medii urban si rural va avea o variatie oscilanta la nivelul judetului
Dolj, crescand populatia din mediul urban de la 53.74% in 2007, la 53.91% in 2015 pentru ca
apoi sa scada pana la 53.72% in 2038.
Istoric si prognoza privind structura pe medii (urban si rural) a populatiei din judetul Dolj in
perioada 2000 2038:

Pagina 361
Istoric si prognoza:Structura populatiei pe medii, jud, Dolj

100.00%
90.00%
80.00%
70.00%
48.38%
46.59%
46.26%
46.09%
46.23%
46.28%
51.62%
53.41%
53.74%
53.91%
53.77%
53.72%
2000
2005
2007
2015
2025
2038
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
Pondere in mediul urban (%)

Varianta medie
Pondere in mediul rural (%)

Varianta medie
Sursa: INS, estimari ale Consultantului
Ponderea populatiei in mediul urban prezentare comparativa la nivel national, regional si

judetean in perioada 2000 2038:
Nivel de referinta / Pondere
populatie in mediul urban
(%)
2000
2007
2015
2025
2038
Romania
54.58%
55.25%
53.72%
51.65%
51.50%
45.34%
47.76%
47.97%
47.83%
47.78%
Judetul Dolj
51.62%
53.74%
53.91%
53.77%
53.72%
Din prezentarea comparativa a ponderii populatiei in mediul urban din tabelul de mai sus, se
observa faptul ca in Regiunea Sud-Vest Oltenia ponderea populatiei din mediul urban este
mai mica decat la nivel national, pe cand, la nivelul Judetului Dolj, valoarea este superioara
celei regionale, fiind apropiata de cea nationala.
Ponderea populatiei din mediu urban din judetul Dolj, in perioada 2005 2038:
Ponderea populatiei in mediul urban, judetul Dolj
55.00%
53.91%
54.00%
53.41%
53.00%
52.00%
53.77%
53.84%
53.78%
53.74%
53.75%
51.62%
51.00%
50.00%
49.00%
48.00%
2000
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
Sursa: Estimari proprii ale Consultantului

Pagina 362
4.2.3 Estimarea veniturilor pe gospodarie

Pentru prognoza veniturilor pe gospodarie, s-au analizat datele statistice pe orizontul de timp
2001 2006 furnizate de Institutul National de Statistica privind venitul brut pe gospogarie,
valoarea cheltuielilor aferente taxelor, impozitelor, cotizatiilor si taxelor, precum si numarul
mediu de persoane pe gospodarie. Veniturile nete au fost obtinute prin deducerea
cheltuielilor cu impozite, contributii, cotizatii si taxe (date furnizate de Institutul National de
Statistica), din veniturile brute.
Venituri medii lunare nete pe gospodarie in perioada 2001-2006
Indicator
Venit mediu lunar brut
pe gospodarie
(RON/gosp/luna)
Cheltuieli medii lunare
pe gospodarie cu
impozite, contributii,
cotizatii, taxe
(RON/gosp/luna)
Venit mediu lunar net pe
gospodarie
(RON/gosp/luna)
Anul
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Total
medii
522
659
795
1,086
1,212
1,386
Urban
566
722
864
1,155
1,348
1,575
Rural
467
578
712
999
1,036
1,140
Total
medii
69
91
93
131
144
166
Urban
101
134
141
193
208
249
Rural
28
37
35
54
60
68
Total
medii
453
567
702
955
1,068
1,220
Urban
465
588
723
962
1,140
1,326
Rural
438
541
677
945
976
1,072
Sursa: INS
Pe total medii, ponderea veniturilor banesti in totalul veniturilor pe gospodarie a crescut in
perioada 2001 2005, de la 74.4% la 79.6%, cresterea fiind mult mai accentuata la nivelul
gospodariilor din mediul rural si usoara la nivelul gospodariilor din mediul urban.
Concomitent, ponderea castigurilor salariale in total venituri a crescut mai accentuat pentru
gospodariile din mediul rural comparativ cu cele din mediul urban pentru care ponderea a
inregistrat variatii mici in jurul a 61%. Ponderea veniturilor in natura in total venituri a scazut
mai mult pentru gospodariile din mediul rural peste 10% fata de mediul urban unde
indicatorul s-a mentinut relativ constant in jurul a 11.5%.
La nivelul tuturor mediilor, ponderea castigurilor salariale si a altor drepturi salariale in total
venituri banesti s-a redus de la 60.3% in 2001 la 58.8% in 2005; in mediul urban, ponderea
inregistreaza un nivel mai ridicat de approximativ 69% in timp ce in mediul rural aceste
venituri reprezinta doar cca 37% din veniturile banesti.
Cota din fonduri alocata pentru plata impozitelor, contributiilor, cotizatiilor si taxelor a
cunoscut o evolutie fluctuanta in perioada analizata, cu cresteri si reduceri intermediare, insa
trendul general a fost unul descendent de la 13.14% in 2001 la 12% in 2006. In mediul
urban, ponderea acestor cheltuieli in totalul veniturilor brute ale gospodariei depaseste media
nationala, insa diferenta a inregistrat o tendinta de reducere, de la 4.69% in 2001 la 3.43% in
2006. In mediul rural, cota aferenta acestui capitol de cheltuieli a scazut in primul interval
2001 2003, pentru ca ulterior sa creasca pana aproape de nivelul initial din 2001.
Pentru prognoza veniturilor brute ale gospodariei, s-a utilizat o abordare conservatoare,
considerandu-se urmatoarele rate de crestere medii anuale pe intervale de timp:

Pagina 363
Indicator / Anul
Rata de crestere
reala a veniturilor
brute pe
gospodarie (%)
2007 - 2010
2010 - 2015
2015 - 2020
2020 - 2025
2025 - 2030
2030 - 2038
5.0%
3.9%
3.2%
2.5%
2.5%
2.0%
Sursa: estimarile Consultantului;
Astfel, pentru mediul urban si mediul rural, prognoza veniturilor brute la nivel de gospodarie
este estimata in tabelul de mai jos:
Evolutia veniturilor brute pe gospodarii in mediul urban si mediul rural
VENITURILE
PE
GOSPODARII
Venituri lunare
brute pe
gospodarie urban
Venituri lunare
brute pe
gospodarie rural
UM
2004
2005
2006
2007
2010
2020
2030
2038
RON
1,155
1,348
1,575
1,674
1,968
2,659
3,338
3,902
Euro
285
372
447
503
621
858
1,077
1,259
RON
999
1,036
1,140
1,211
1,504
2,336
2,970
3,477
Euro
246
286
323
375
473
693
890
1,043
Sursa: INS pentru datele statistice istorice, estimarile Consultantului
Pentru calculul mediei la nivel national, s-a considerat constant raportul numarului de
gospodarii din mediul urban fata de numarul de gospodarii din mediul rural, pentru intreg
orizontul de prognoza.
Prognoza venituri medii lunare pe gospodarie total
VENITURILE
PE
2004
2005
2006
2007
2010
UM
GOSPODARII
Venituri lunare
RON
1,086
1,212
1,386
1,469
1,703
brute pe
gospodarie Euro
268
335
393
441
537
total
Sursa: INS pentru datele statistice istorice, estimarile Consultantului
2020
2030
2038
2,443
3,136
3,674
788
1,012
1,185

Pagina 364
Evolutia ve
eniturilor bru
ute pe gospo
odarie in perioada 2001 2038 pe medii:
m
Sursa: INS pentru dattele statistice isstorice, estimarrile Consultantu

ului
Pentru
u determinarea veniturilor nete la nivelul gosp
podariei, din
n veniturile brute se exxclud
cheltuielile aferen
nte impozite
elor, cotizatiilor si taxelor. Pentru perioada de
e prognoza, s-a
consid
derat ca in mediul
m
urban
n cota impozzitelor, cotiza
atiilor si taxe
elor din total venituri brutte pe
nivel de
d gospodarie va crestte de la 15.4
4% in 2005
5 la nivelul d
de 20% in anul
a
2022, iar
i in
mediul rural va atinge 10% in acelasi an, in crestere de
d la 5.8% in
n 2005.
Evoluttia veniturilor nete pe go
ospodarie pe
e medii urb
ban si rural
VEN
NITURILE
PE
GOS
SPODARII
Venitu
uri lunare
nete pe
p
gospo
odarie urban
n
Venitu
uri lunare
nete pe
p
gospo
odarie rural
UM
20
004
2005
2006
2007
2
2010
20
020
2030
0
2038
RON
962
1,140
1,250
1,406
1
1,639
2,1
141
2,670
0
3,122
Euro
237
315
376
422
517
69
91
861
1,007
RON
94
45
976
1,072
1,136
1
1,398
2,1
114
2,637
7
3,100
Euro
233
270
304
352
440
62
27
801
1,000
Sursa: INS,
I
estimari Consultant
C
La niv
vel national, in perioada
a 2001 20
006, numaru
ul mediu de
e persoane pe
p gospoda
arie a
variat intre 2.95 maxim atins
s in anul 200
04 si 2.801 minim inreg
gistrat in 200
03.
p
servicii mu
Proiect pentru
Master Plan
P
privind alime
entarea cu apa si
s evacuarea ape
elor uzate in jude
etul Dolj
Pagina 365
4.3
CONSUMUL ACTUAL DE APA
Pentru satisfacerea necesarului de ap a populaiei i a diverselor sectoare ale economiei se

utilizeaz resursele de ap subterane i de suprafa de care judetul dispune si care au fost
prezentate n ansamblul lor n capitolul 2.6 Resurse de apa.
Cantitatile de apa potabila distribuite consumatorilor din judetul Dolj (care cuprind i
pierderile de ap din reteaua de distribuie) intre anii 2000-2006 sunt prezentate n tabelul
urmtor:
Cantitati de apa potabila distribuite
consumatorilor in judetul Dolj
TOTAL
Dincare
pentruuz
casnic
[1000m3]
[1000m3]
2000
42995
31534
2001
38212
26448
2002
29144
18566
2003
54752
32178
Anul
2004
52058
30303
2005
49593
25740
2006
42210
31885
Datele prezentate mai sus releva o scadere continua a cantitatii de apa distribuita
consumatorilor din judetul Dolj, care este in concordanta cu trendul de scadere a
consumurilor de apa atat la nivel national cat si regional.
Grafic privind evolutia cantitativa a consumurilor de apa potabila in judetul Dolj:
Consum[1000mc/an]
60000
50000
40000
30000
Consumuritotaledeapa
20000
Consumuripentruuzcasnic
10000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Anul

Pagina 366
Dup cum se poate observa, reducerea cantitatii totale de apa distribuita se datoreaza
reducerii consumurilor specifice de apa destinata consumului casnic si, in mai mica masur
restrangerii activitatilor economice.
Cresterea consumului de apa total din anul 2003 si respectiv a consumului casnic din anul
2006 se datoreaz punerii n funciune a unor noi sisteme de alimentare cu ap si implicit
cresterea lungimii reelelor de alimentare cu ap i a numrului de locuitori conectai.
Evolutia lungimii totale a retelelor de alimentare cu apa, in judetul Dolj este reprezentat n
graficul urmtor:
Lungimeareteleidealimentarecuapa
1000.00
900.00
Lungimeretea[km]
800.00
700.00
600.00
500.00
400.00
300.00
200.00
100.00
0.00
Anul
Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor (totala i pentru uz casnic), pe localitati,

n Judeul Dolj, sunt prezentate in tabelele urmtoare.
Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor, pe localitati, jud. Dolj:

Pagina 367
Cantitatea totala de apa potabila distribuita consumatorilor in judetul Dolj

Localitati
Anul
2000
Anul
2001
[1000 m/an]
Anul
2003
Anul
2002
Anul
2004
Anul
2005
Anul
2006
MUNICIPIUL
CRAIOVA
37995
33669
24979
51239
48850
45808
38127
MUNICIPIUL
BAILESTI
1295
1176
1127
850
740
975
480
MUNICIPIUL
CALAFAT
2194
1655
1367
1131
1064
1424
1408
32
32
32
32
34
28
42
ORAS BECHET
ORAS DABULENI
30
89
ORAS FILIASI
735
502
455
452
366
340
705
ORAS SEGARCEA
271
258
239
204
186
164
220
ALMAJ
400
425
360
AMARASTII DE JOS
38
CARAULA
22
CASTRANOVA
12
CELARU
CETATE
22
47
COTOFENII DIN
FATA
365
365
352
DESA
105
DIOSTI
30
30
36
30
30
30
LEU
MAGLAVIT
48
MOTATEI
31
PLENITA
467
490
490
448
414
402
185
30
TESLUI
RAST
219
BREASTA
6.5
TEASC
7.15
TOTAL
42995
38212
29144
54752
52058
49593
42210.65

Pagina 368
Cantitatea de apa potabila (pentru uz casnic) distribuita consumatorilor in judetul Dolj

Localitati
Anul
2000
Anul
2001
[1000 mc/an]
Anul
2003
Anul
2002
Anul
2004
Anul
2005
Anul
2006
MUNICIPIUL
CRAIOVA
27814
23011
15442
29437
27844
22730
28793
MUNICIPIUL
BAILESTI
865
1004
983
720
705
930
408
MUNICIPIUL
CALAFAT
1611
1206
880
631
507
867
871
32
32
32
32
34
27
40
27
86
ORAS FILIASI
548
131
131
368
260
240
493
ORAS SEGARCEA
207
164
173
156
148
127
180
ALMAJ
400
425
360
AMARASTII DE JOS
38
ORAS BECHET
ORAS DABULENI
CARAULA
22
CASTRANOVA
12
CETATE
28
COTOFENII DIN
FATA
365
365
352
DESA
15
DIOSTI
20
20
26
20
20
20
LEU
MAGLAVIT
48
MOTATEI
31
PLENITA
451
480
480
448
414
402
185
TESLUI
30
RAST
219
BREASTA
6.5
TEASC
TOTAL
7.15
31534
26448
18566
32178
30303
25740
31885.65

Pagina 369
4.4
PREVIZIUNI ALE CERERII DE APA
In baza raportarilor privind populatia racordata si cantitatile de apa distribuite (vezi cap. 4.3.)
pentru consumul menajer si non-menajer in mediul urban si rural i pentru pierderile de apa
inregistrate, au rezultat urmatorii indicatori privind nivelul mediu actual al consumurilor si
cerintei de apa:
Consum menajer
[l/om,zi]
Consum non-menajer
[l/om,zi]
Total
[l/om,zi]
Pierderi de apa
[%]
Total debit specific
[l/om,zi]
Mediul urban
Mediul rural
149
97
72
12
221
109
40 %
20 %
310
131
Consumul specific mediu de apa pentru uz menajer in mediul urban relativ crescut, de 149
l/s se poate datora gradului sczut de contorizare a populatiei din mediul urban, a sustragerii
de ap, etc.
Evolutia pierderilor estimate in baza raportarilor si previziunilor pentru perioada 2006-2037
este prezentat in continuare:
Mediu/ani
Urban
[%]
Rural
[%]
2006
2008
2010
2013
Anul
2015
2018
2025
2030
2038
40
38
35
32
29
27
24
22
20
20
19
18
17
16
15
15
15
15
Pe baza indicatorilor de mai sus, a fost estimat consumul/cerinta de apa pentru anul 2008.
Consum menajer
Anul 2008
Pierderi de apa
Total 2008
Urban
16,491
6,267
22,758
Rural
1,015
193
1,207
Nivelul estimat al consumului, anul 2007

[1000 m/an]
Consum nonTotal
Total
menajer
urban
rural
Urban
Rural
7,924
125
24,415
1,140
3,011
24
9,278
217
10,935
149
33,693
1,356
Consum
total
estimat
25,555
9,494
35,049
Previziunile privind consumul, cerinta, cantitatile de apa restituite si colectate, se bazeaza pe

urmatoarele estimari:
- dinamica evolutiei populatiei in mediul urban si rural;
- dinamica populatiei racordate la sistemele publice de alimentare cu apa si
canalizare
- tendintele privind nivelul consumurilor pentru diferite categorii de consumatori;
Pagina 370
con
nsecintele re
eabilitarii, exxtinderii si re
ealizarii de ssisteme noi asupra nive
elului
pierderilor din reteaua
r
de alimentare
a
cu
u apa, in me
ediul rural si urban;
con
nsecintele co
ontorizarii assupra nivelului consumu
urilor si cerintei de apa,
con
nsecintele aplicarii
a
uno
or tarife care acopera costurile, asupra nive
elului
con
nsumurilor;
term
menele de indeplinire a angajame
entelor Rom
maniei pentru aderarea
a la
Uniunea Europ
peana vor fi rrespectate.
Anul
2008
DINA
AMICA POPULATIEI JUD
DETULUI DO
OLJ
A
Anul
An
nul
Anul
Anul
Anul
2
2010
201
13
2015
2018
2025
Anul
2030
Anul
A
20
038
Totall judetul
Dolj
D
706,959
7
69
93,400
677,194
666,60
00
649,107
607,200
5
594,140
573
3,931
Tota
al Urban
380,021
3
37
72,907
364,706
359,33
38
349,649
326,509
3
319,346
308
8,322
Tota
al Rural
326,938
3
32
20,493
312,488
307,26
62
299,458
280,691
2
274,794
265
5,609
p
servicii mu
Proiect pentru
Master Plan
P
privind alime
entarea cu apa si
s evacuarea ape
elor uzate in jude
etul Dolj
Pagina 371
DINAMICA POPULA
ATIEI RACOR
RDATE LA ALIMENTARE
A
EA CU APA
JUDET
TUL DOLJ
Anul
2008
Anul
A
2
2010
Anu
ul
2013
Anul
2015
Anul
2018
Anul
2025
Anul
2030
A
Anul
20
038
Total Judetul
Dolj
D
330,860
3
460
0,609
595,9
947
666,600
0
649,107
607,200
594,140
573
3,931
47%
6
66%
88%
%
100%
100%
100%
100%
10
00%
Total Urban
302,308
3
335
5,616
364,7
706
359,338
8
349,649
326,509
319,346
308
8,322
80%
9
90%
100%
100%
100%
100%
100%
10
00%
Tota
al Rural
28,552
2
124
4,992
231,2
241
307,262
2
299,458
280,691
274,794
265
5,609
9%
3
39%
74%
%
100%
100%
100%
100%
10
00%
Ipotez
ze privind esttimarea consumurilor prrevizionate:
- consumu
ul specific menajer
m
se vva reduce ca
c urmare a contorizarii si a practticarii
unor tariffe care sa accopere costu
urile;
- consumu
ul specific menajer
m
se va reduce
e ca urmare
e a cresterrii numarulu
ui de
bransam
mente individ
duale (conto
orizate) si a eliminarii trreptate a alimentarii cu apa
prin cism
mele publice si mod de p
plata pausal;
- consumu
ul pentru cre
esterea anim
malelor si irigarea gradiniilor se va red
duce la minimum
(fiind inlo
ocuit cu alte surse disponibile);
- urmare a cresterii nivelului
n
servviciilor, se estimeaza
e
o crestere a cerintei de
e apa
pentru in
nstitutii si age
enti comerciiali;
p
servicii mu
Proiect pentru
Master Plan
P
privind alime
entarea cu apa si
s evacuarea ape
elor uzate in jude
etul Dolj
Pagina 372
urmare a practicarii unor tarife ccare acoperra costurile a

apei potabile
e, cerinta pe
entru
industrie nu va inreg
gistra cresteri (in ultimii ani s-a inregistrat o sca
adere contin
nua a
apei furn
nizate catre industrii, ace
estea optand
d pentru sursse proprii);
prin reab
bilitarea siste
emelor existe
ente vor sca
adea pierderrile din retea;
cerinta de
d apa pentru consumu
ul menajer va
v cunoaste o crestere continua pin
na in
anul 2015, ca urmarre a realizarrii de noi sissteme de alimentare cu apa si extin
nderii
celor exis
stente.
Pentru
u calculul consumurilor previzionate
p
se tine seam
ma de urmatorii factori:
- situatia existenta
e
privvind accesul la alimenta
are cu apa in
n sistem centtralizat ;
- numarul consumatorrilor existentti racordati la
a sistemele d
de alimentarre cu apa;
- populatia
a existenta si
s evolutia nu
umarului locu
uitorilor in pe
erioada 2008-2038;
- termenelle de conform
mare privind
d accesul la alimentare cu
c apa si can
nalizare;
- dinamica
a populatiei racordate
r
la alimentare cu apa in pe
erioada 2006
6-2038;
- consumu
urile specificce estimate ((vezi cap. 4.1.);
- nivelul esstimat al pierderilor din rreteaua de alimentare
a
cu apa.
EST
TIMARI PRIV
VIND CONSUMUL DE APA
A POTABILA
A, JUDETUL DOLJ, PERIO
OADA 2008-2
2038
Urba
an
Rura
al
Cons
sum nonm
menajer
[100
00mc/an]
Urban
n
Rural
16,4
491
1,015
5
7,924
4
125
24,415
1,14
40
25
5,555
6,26
67
193
3
3,011
24
9,278
217
7
9,,494
22,7
758
14,7
700
5,14
45
1,207
7
3,650
0
657
7
10,935
5
2,205
5
772
149
365
66
33,693
16,905
5,917
1,35
56
4,01
15
723
3
35
5,049
20
0,920
6,,639
Con
nsum menaje
er
[1
1000mc/an]
Anul 2008
2
Pierde
eri de
apa
a
Total 2008
2
Anul 2010
2
Pierde
eri de
Total urba
an
[1000mc/a
an]
Total rural
r
[1000mc/an]
Consum
to
otal
estimat
[1000
0mc/an]
p
servicii mu
Proiect pentru
Master Plan
P
privind alime
entarea cu apa si
s evacuarea ape
elor uzate in jude
etul Dolj
Pagina 373
ESTIMARI PRIVIND CONSUMUL DE APA POTABILA, JUDETUL DOLJ, PERIOADA 2008-2038
Urban
Rural
Consum nonmenajer
[1000mc/an]
Urban
Rural
19,845
15,974
4,307
6,752
2,977
2,396
431
675
22,822
18,370
4,737
7,427
27,559
25,798
5,112
1,148
767
115
5,878
1,263
7,141
21,086
15,739
7,900
8,972
3,163
2,361
790
897
24,249
18,100
8,690
9,869
32,939
27,969
4,564
1,436
685
144
5,249
1,579
6,828
20,303
15,315
10,408
8,744
3,045
2,297
1,041
874
23,349
17,612
11,448
9,619
34,797
27,230
4,135
1,312
620
131
4,755
1,443
6,198
19,450
14,301
10,056
8,196
2,917
2,145
1,006
820
22,367
16,446
11,061
9,016
33,428
25,462
3,432
1,229
515
123
3,947
1,352
5,299
17,733
13,987
9,426
8,024
2,660
2,098
943
802
20,393
16,085
10,368
8,826
30,762
24,912
3,077
1,204
462
120
3,539
1,324
4,863
17,065
13,505
9,228
7,756
2,560
2,026
923
776
19,624
15,530
10,150
8,531
29,775
24,062
2,701
1,163
405
116
3,106
1,280
4,386
16,205
8,919
2,431
892
18,636
9,811
28,447
Consum menajer
[1000mc/an]
apa
Total 2010
Anul 2013
Pierderi de
apa
Total 2013
Anul 2015
Pierderi de
apa
Total 2015
Anul 2018
Pierderi de
apa
Total 2018
Anul 2025
Pierderi de
apa
Total 2025
Anul 2030
Pierderi de
apa
Total 2030
Anul 2038
Pierderi de
apa
Total 2038
Total urban
[1000mc/an]
Total rural
[1000mc/an]
Consum
total
estimat
[1000mc/an]

Pagina 374
Estima
arile efectua
ate evidentiaza o cresterre previziona
ata a cererii de apa pina in anul 2015, ca
urmare
e a realizarrii de noi sisteme de a
alimentare cu
c apa si e
extinderii ce
elor existente. In
perioa
ada 2015-2038, cerinta de
d apa scade ca urmare
e a scaderii p
populatiei.
4.5
PREVIZIUN
NI ALE DEBITULUI S
SI INCADRA
ARII APEI U
UZATE
Previzziunile privin
nd cantitatile
e de ape u
uzate colec
ctate si inca
arcarile estimate, la niivelul
judetului Dolj, se bazeaza pe
e urmatoarelle estimari:
- dinamica evolu
utiei populatiei in mediul urban si rurral;
- dinamica popu
ulatiei racord
date la siste
emele publicce de canalizare, in mediul
m
rura
al si urban
- con
nsecintele re
eabilitarii, exxtinderii si re
ealizarii de ssisteme noi asupra nive
elului
pierderilor si inffiltratiilor;
- con
nsecintele contorizarii
c
a
apei distribuite si aplica
arii unor tarife care aco
opera
cossturile, asupra cantitatilo
or de ape uza
ate restituite
e;
- term
menele de indeplinire a angajame
entelor Rom
maniei pentru aderarea
a la
Uniunea Europ
peana vor fi rrespectate.
In estiimarile efecttuate cu priv
vire la dinam
mica populattiei racordate
e la sisteme
ele de canalizare
au fos
st avute in ve
edere angaja
amentele Ro
omaniei priviind termenele de conforrmare:
- 61%
% pina la da
ata de 31 decc. 2010
- 69%
% pina la da
- 80%
% pina la da
- 100
0% pina la data
d
de 31 de
ec. 2018
p
servicii mu
Proiect pentru
Master Plan
P
privind alime
entarea cu apa si
s evacuarea ape
elor uzate in jude
etul Dolj
Pagina 375
DINAMIICA POPULA
ATIEI RACOR
RDATE LA CANALIZARE
C
E - JUDETUL DOLJ
Anul
2008
Anul
A
2010
Anu
ul
2013
Anul
2015
Anul
2018
Anul
2025
Anul
2030
Anul
20
038
Total Judetul
D
Dolj
2
236,967
328
8,402
400,9
979
455,732
2
503,870
471,065
460,865
445
5,111
34%
61%
6
76%
%
88%
100%
100%
100%
10
00%
Total Urban
2
236,597
287
7,138
317,2
294
344,964
4
349,649
326,509
319,346
308
8,322
62%
77%
7
87%
%
96%
100%
100%
100%
10
00%
Tota
al Rural
(> 2000)
370
41,263
83,68
84
110,768
8
154,221
144,556
14
41,519
136
6,789
0
0.113%
25%
2
52%
%
70%
100%
100%
100%
10
00%
In estimarile efecttuate s-a con

nsiderat ca p
populatia rurala apartina
atoare de ag
glomerari urbane
cu pesste 2000 PE reprezinta cca
c 52 % din
n totalul pop
pulatiei rurale
e.
n estimarile efecttuate cu privvire la dinam

mica populatiiei racordate
e la sistemele de epurarre au
fost avvute in vedere angajame
entele Roma
aniei privind termenele d
de conformare:
- 51%
% pina la da
- 61%
% pina la da
- 77%
% pina la da
- 100
0% pina la data
d
de 31 de
ec. 2018
p
servicii mu
Proiect pentru
Master Plan
P
privind alime
entarea cu apa si
s evacuarea ape
elor uzate in jude
etul Dolj
Pagina 376
DINAMIC
CA POPULATIE
EI RACORDAT
TE LA SISTEM
ME DE EPURA
ARE - JUDETUL DOLJ
Anul
A
Anul
Anu
ul
Anul
Anul
Anul
Anul
2007
2010
2013
2015
2018
2025
2030
An
nul
20
037
Tota
al Judetul
Dolj
14,420
306
6,027
335,7
760
409,018
8
503,870
471,065
46
60,865
445,111
2%
5
57%
64%
%
79%
100%
100%
1
100%
100
0%
Tota
al Urban
14,420
264
4,764
255,2
294
298,251
1
349,649
326,509
31
19,346
308,322
4%
7
71%
70%
%
83%
100%
100%
1
100%
100
0%
Tottal Rural
(>
> 2000)
41,263
80,46
66
110,768
8
154,221
144,556
14
41,519
136,789
0
0.000%
2
25%
50%
%
70%
100%
100%
1
100%
100
0%
Ipotez
ze privind esttimarea cantitatii de apa
a uzata colecctata si incarrcarilor previzionate:
- cantitatea de apa po
otabila distrib
buita se restiituie in propo
ortie de 100%;
- consumu
ul specific menajer
m
se va reduce ca
a urmare a reducerii
r
con
nsumului spe
ecific
de apa potabila;
p
- urmare a cresterii nivelului servviciilor, se es
stimeaza o ccrestere a volumului
v
de
e apa
restituit provenit de la institutii si agenti com
merciali;
- sistemele
e publice de
e canalizare vor colecta (in conditiile
e respectariii limitelor admise
pentru in
ncarcari) a apelor
a
uzate provenite sii de la consu
umatori indu
ustriali care detin
surse pro
oprii de alimentare cu ap
pa;
- prin reab
bilitarea siste
emelor existe
ente vor sca
adea pierderrile din retea;
p
servicii mu
Proiect pentru
Master Plan
P
privind alime
entarea cu apa si
s evacuarea ape
elor uzate in jude
etul Dolj
Pagina 377
cantitatile de ape uzate colectate vor inregistra cresteri continue in perioada 20072018, ca urmare a realizarii de sisteme noi de canalizare si extinderii celor
existente.
Estimari privind cantitatea de apa uzata menajera colectata in Judetul Dolj in perioada
2008-2038
Pentru calculul cantitatilor de apa uzata colectata si incarcarilor previzionate se tine seama
de urmatorii factori:
- situatia existenta privind accesul la canalizare in sistem centralizat ;
- numarul consumatorilor existenti racordati la sistemele de canalizare;
- populatia existenta si evolutia numarului locuitorilor in perioada 2008-2038;
- termenele de conformare privind accesul la canalizare;
- dinamica populatiei racordate la alimentare cu apa in perioada 2006-2038;
- consumurile specifice de apa potabila estimate (vezi cap. 4.2.);
- nivelul estimat al infiltratiilor;
Rezultatul estimarilor privind cantitatea de apa uzata (provenita din consumul menajer si
non-menajer) restituita, este prezentata in tabelul urmator:
ESTIMARI PRIVIND CANTITATEA DE APA UZATA MENAJERA COLECTATA,
JUDETUL DOLJ, PERIOADA 2008-2038
Anul
Consum
menajer
[1000mc/an]
Consum nonmenajer
[1000mc/an]
Total urban
[1000mc/an]
Total rural
[1000mc/an]
Total menajer
si non-menajer
[1000mc/an]
Urban
Rural
Urban
Rural
2008
12,906
13
7,924
125
20,830
138
20,969
2010
12,577
1,205
2,205
365
14,782
1,570
16,352
2013
13,897
2,444
2,396
675
16,294
3,119
19,412
2015
15,109
3,234
2,361
897
17,470
4,132
21,602
2018
15,315
4,503
2,297
874
17,612
5,378
22,989
2025
14,301
4,221
2,145
820
16,446
5,041
21,487
2030
13,987
4,132
2,098
802
16,085
4,935
21,020
2038
13,505
3,994
2,026
776
15,530
4,770
20,300
Estimari privind cantitatea de apa uzata provenita din infiltratii, in judetul Dolj, in
perioada 2008-2038
Estimarile privind cantitatea de apa restituita provenita din infiltratii au fost facute luand in
calcul lungimea retelelor vechi, dupa urmatoarea relatie (SR1846-1/2006):
Qinfiltratii = (q x L x D)/1000 [m3/zi], in care:
-L
lungimea colectorului [m]

Pagina 378
-D
diametrul colectorului [m]
-q
debitul specific infiltrate [l/m]
- lungimea retelelor vechi - urban:
529,0 [km]
- lungimea retelelor vechi - rural:
10,2 [km]
- diametru mediu considerat (urban) Dn350[mm]
- diametru mediu considerat (rural) Dn300[mm]
S-a considerat ca debitele de ape uzate provenite din infiltratii vor scadea continuu ca
urmare a lucrarilor de reabilitare care se vor executa.
Retelele noi care vor fi realizate au fost considerate etanse.
ESTIMARI PRIVIND CANTITATEA DE APA UZATA PROVENITA DIN INFILTRATII,
Anul
2008
Anul
2011
Anul
2013
Anul
2015
Anul
2018
Anul
2025
Anul
2030
Anul
2038
Infiltratii urban
[1000mc/an]
Infiltratii rural
[1000mc/an]
Total infiltratii
[1000mc/an]
Total canal judet

[1000mc/an]
2,027
34
2,061
23,029
1,689
28
1,717
18,069
1,419
23
1,443
20,855
1,216
20
1,237
22,838
1,014
17
1,030
24,020
676
11
687
22,174
473
481
21,501
338
343
20,643
Estimari privind incarcarile din apa uzata menajera colectata, in judetul Dolj, perioada
2008-2038
Pentru estimarea incarcarilor din apa uzata menajera colectata au fost considerate debitele
de apa uzata estimate, la care se adauga incarcarile estimate provenite din industrie.
Incarcarile specifice considerate in estimarile efectuate sunt:
- CBO5
200 [mg/l]
- Suspensii solide
270 [mg/l]

Pagina 379
ESTIMARI PRIVIND INCARCARILE DIN APA UZATA MENAJERA

COLECTATA, JUDETUL DOLJ, PERIOADA 2008-2038
Anul 2008
Anul 2011
Anul 2013
Anul 2015
Anul 2018
Anul 2025
Anul 2030
Anul 2038
Debit total menajer si nonmenajer

[mc/zi]
Urban
Rural
Total
57,070
378
57,448
40,498
4,301
44,799
44,640
8,545
53,185
47,864
11,320
59,183
48,252
14,733
62,985
45,058
13,810
58,868
44,070
13,520
57,590
42,548
13,068
55,616
CBO5
[kg/zi]
Urban
11,414
8,100
8,928
9,573
9,650
9,012
8,814
8,510
Rural
76
860
1,709
2,264
2,947
2,762
2,704
2,614
Total
11,490
8,960
10,637
11,837
12,597
11,774
11,518
11,123
ESTIMARI PRIVIND INCARCARILE DIN APA UZATA MENAJERA

COLECTATA,
Total suspensii solide
[To/an]
Anul 2008
Anul 2011
Anul 2013
Anul 2015
Anul 2018
Anul 2025
Anul 2030
Anul 2038
Urban
Rural
Total
5,624
3,991
4,399
4,717
4,755
4,440
4,343
4,193
7
85
168
223
290
272
266
258
5,632
4,076
4,568
4,940
5,046
4,713
4,610
4,451

Pagina 380
4.6
CONCLUZII
Din perspectiva macroeconomica, se estimeaza ca Romania va continua sa inregistreze

cresteri ale PIB/locuitor, dar ratele de crestere vor fi mai mici decat nivelul ultimilor ani ca
rezultat al cresterii salariilor reale si al implementarii politicilor monetare si fiscale restrictive
pentru a sustine reducerea ratei inflatiei la valori comparabile cu nivelul mediu european.
Datorita marimii mari a pietii interne si a potentialului rol de centru regional, investitiile straine
vor continua sa fie canalizate spre Romania, iar imbunatatirea infrastructurii va ramane un
sector tinta pentru investitiile de capital.
La nivel demografic, toate scenariile previzionate arata o scadere a populatiei la toate
nivelurile: national, regional si judetean, principalul factor din spatele acestui trend fiind rata
mica a fertilitatii, cresterea sperantei de viata la nastere si schimbarea structurii de varsta a
populatiei. In judetul Dolj, in varianta medie, populatia este previzionata sa scada de la
713,837 locuitori in 2007 la 666,600 locuitori in 2015, 607,200 locuitori in 2025 si 573,931
locuitori in 2038. Ponderea populatiei urbane este estimata sa creasca de la 53.74% in 2007,
la 53.91% in 2015 si apoi sa scada la 52.72% in 2038.
Venitul mediu brut pe gospodarie este previzionat sa creasca dar cu o rata descrescatoare,
in timp ce cota din venit alocata pentru plata impozitelor, taxelor si cotizatiilor va creste diferit
pentru zona urbana si rurala.
Previziunile privind serviciile de alimentare cu apa si colectarea/epurarea apelor uzate sunt
dominate de trei factori:
1.
Tarifele si impactul lor asupra suportabilitatii din partea populatiei;
2.
Conectarea comunitatilor rurale si folosirea tot mai intensa de catre populatia de aici
a aparaturii electro-casnice;
3.
Rata de conectare, mai ales conectarea la noi retele de canalizare.
Previziunile generale privind populatia indica faptul ca ele sunt fie statice sau arata un declin
gradual, si exista asteptari pentru o adevarata migratie generala de la resedintele de judet
catre sate.
Modelele de consum urban, care sunt deja mici, vor ramane relativ stabile la o medie de 120
l/pers/zi. Se asteapta ca, consumul de apa din mediul rural sa ramana mic pentru cel putin
urmatorii 5 ani si numai dupa aceea sa inregistreze o crestere graduala de pana la 80
l/pers/zi.
Trebuie sa se observe faptul ca facilitatile integrate de tratare a apei au fost dimensionate pe
baza acestor ipoteze.
Consumul industrial va arata o crestere puternica, din cauza dezvoltarii economice locale.
Totusi, aceasta crestere nu va avea impact asupra incarcarii facilitatilor municipale de tratare
a apelor uzate municipale, din moment ce efluentul este pre-epurat, ca rezultat direct al
legislatiei.
Debitele si incarcarile care intra in statiile de epurare se bazeaza in mod clar pe rata de
conectare a noilor consumatori, atunci cand reteaua de canalizare este gata. In timp ce,
pentru reteaua de alimentare cu apa, conectarile par sa mearga mult mai repede, in cazul
retelei de canalizare trebuie sa mai treaca 4-5 ani sa se ajunga la o rata de 40% din
Pagina 381
populatia potentiala. Este evident ca o asemenea abordare nu se poate aplica zonelor

urbane care au o retea de canalizare necorespunzatoare.
Volumul actual de pierderi va scadea pentru ca in orase incepe inlocuirea retelelor sau incep
sa se culeaga roadele unui program de detectie a pierderilor. Asteptarile in acest sens sunt
de 30-40% din apa livrata, procentaj destul de mare, el va scadea la un nivel de 20-25%
atunci cand au fost deja realizate toate programele de inlocuire a conductelor si la acestea
au fost aplicate masuri de reducere a presiunii care sunt disponibile pe timpul noptii.
Din moment ce micile zone urbane sunt acoperite doar in mica masura de retele de
canalizare, noile retele de canalizare, daca sunt montate corect, atunci se va observa un
efect dramatic al scaderii infiltratiilor si vor avea un impact serios asupra eficientei noilor
facilitati de tratare a apelor uzate.
Criteriile existente de proiectare pentru facilitatile de tratare a apei si epurarea apei uzate
sunt mai mult decat adecvate in ceea ce priveste calitatea apei potabile si cerintele privind
efluentul din judet, si, in timp ce furnizorii vor incerca in mod clar sa insiste asupra vanzarilor
de unitati la scara mare, acestea trebuie evitate cu orice pret, in cazul in care nu exista clare
restrictii privind spatiul alocat pentru aceste unitati. Daca ar fi posibil sa se relaxeze
afirmatia ca intreg teritoriul Romaniei este declarat zona sensibila a apelor s-ar putea face
economii importante privind costurile de capital necesare pentru epurarea apelor uzate si in
ceea ce priveste costul anual operational.

Pagina 382
5. OBIECTIVE NATIONALE SI TINTE ALE JUDETULUI

Aderarea la Uniunea Europeana a adus Romaniei atat drepturi cat si obligatii. Toate aceste
drepturi si obligatii deriva din tratatele si legislatia adoptate de Uniunea Europeana de la
infiintarea ei si pana in prezent, tot acquis-ul comunitar pe care Romania trebuie sa il
respecte ca orice alt stat membru al Uniunii Europene. Pentru prezentul Master Plan o
importanta deosebita o are Capitolul 22 al aquis-ului comunitar, Capitol ce vizeaza protectia
mediului.
In cadrul acestei sectiuni a Master Planului sunt analizate obiectivele de realizat, atat la nivel
national cat si judetean, in vederea respectariii cerintelor Directivelor europene relevante
pentru sectorul apei potabile si apei uzate.
Sinteza cerintelor Directivelor, a factorilor de decizie si a responsabilitatilor in implementarea
Directivelor asa cum reies din Planurile de Implementare elaborate de Guvernul Romaniei
sunt reliefate in debutul capitolului. Derogarile obtinute prin Tratatul de Aderare la
termenele de conformare - partiala si totala - cu cerintele Directivelor sunt prezentate in
continuare si reprezinta in fapt tinte nationale ale Romaniei de atins in domeniul apei prin
realizarea infrastructurii necesare pentru apa potabila si apa uzata.
In continuare, sunt analizate planurile si strategiile nationale, respectiv judetene a caror
implementare concura la atingerea tintelor prezentate anterior.
In partea de finala a acestui capitol sunt identificate asezarile umane din judetul Dolj ce cad
sub incidenta cerintelor directivelor europene si termenele de conformare aferente. In baza
clarificarilor aduse prin Ghidul Terms and Definitions of the Urban Waste Water Treatment
Directive (91/271/EEC) la definitia Directivei privind aglomerarile pentru sectorul apei uzate,
au fost identificate pentru judetul Dolj 57 de aglomerari umane care inlocuiesc lista din Anexa
3 la Planul de Implementare al Directivei europene. In domeniul alimentarii cu apa potabila,
se impune ca toate localitatile cu mai mult de 50 locuitori sa aibe acces la apa potabila de
calitate corespunzatoare, conform cerintelor Directivei europene privind calitatea apei
destinata consumului uman.
Stabilirea tintelor in sectorul apei potabile si apei uzate pentru aglomerarile umane din judetul
Dolj se bazeaza pe tintele nationale negociate in Tratatul de Aderare. Astfel, procentele
stabilite la nivel national reprezinta nivelul minim propus a fi realizat si in judetul Dolj.
5.1
OBIECTIVE NATIONALE IN DOMENIUL APEI SI APEI UZATE
In cadrul acordurilor de aderare la Uniunea Europeana, Guvernul Romaniei s-a angajat sa se

conformeze legislatiei UE privind protectia mediului. Directivele europene cheie in sectorul
apei potabile si apei uzate orasenesti, care fundamenteaza elaborarea prezentului Master
Plan sunt:
31991 L 0271: Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind epurarea
apelor urbane uzate (JO L 135, 30.5.1991, p.40), modificata prin:
- 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European si al
Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p.1)
31998 L 0083: Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea
apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p.32), modificata prin:
Pagina 383
32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European si al

In pregatirea aderarii la UE, in octombrie 2004, Guvernul Romaniei a prezentat Planuri de

Implementare pentru cele doua Directive in care au fost analizate cerintele principale ale
directivelor, responsabilii pentru indeplinirea lor, propuneri pentru termenele de realizare si
resursele necesare estimate.
Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti
Cerintele principale ale Directivei:
1. Identificarea zonelor sensibile de pe teritoriul Romaniei (art. 5(1)).
2. Asigurarea ca toate aglomerarile mai mari de 2.000 l.e. sunt prevazute cu sisteme de
colectare a apei uzate orasenesti (art. 3).
3. Asigurarea ca apele uzate orasenesti care intra in sistemele de colectare ale
aglomerarilor cu mai mult de 2.000 e.l, sunt subiectul unei epurari secundare sau
echivalente inainte de descarcare (art. 4).
4. Asigurarea ca apele uzate orasenesti care intra in sistemele de colectare ale
aglomerarilor cu mai mult de 10.000 l.e., situate in zonele sensibile,sunt supuse unei
epurari mai stringente inainte de descarcare, iar apa descarcata satisface
standardele de emisii relevante pentru azot si fosfor (Anexa I, tabel 2, art. 5 alin. 2, 3,
4)
5. Asigurarea ca apele uzate orasenesti colectate din aglomerarile cu mai mult de 2.000
l.e. si descarcate in cursuri de apa curgatoare, si cele provenite din aglomerari cu mai
putin de 10,000 l.e. care descarca in apele costiere, sunt epurate corespunzator
inainte de descarcare (art. 7).
6. Asigurarea ca, atunci cand apele din jurisdictia unui Stat Membru sunt afectate de
evacuari de ape uzate din alt Stat Membru, Statul afectat notifica celuilalt stat si
Comisiei faptele relevante. ( art. 9)
7. Asigurarea ca statiile de epurare a apelor uzate orasenesti sunt proiectate, construite,
exploatate si intretinute pentru a asigura performante suficiente in conditii climatic
normale (art. 10).
8. Asigurarea ca descarcarile de ape uzate industriale care intra in sistemele de
colectare si in statiile de epurare orasenesti (art. 11), descarcarile din statiile de
epurare a apei uzate orasenesti (art. 12) si depozitarea namolului rezultat din statiile
epurare a apei uzate orasenesti, sunt supuse unor reglementari prealabile si/sau unor
autorizari specifice de catre autoritatea competenta.
9. Asigurarea ca apele uzate industriale biodegradabile care nu intra in statiile de
epurare a apei uzate orasenesti, respecta conditiile de descarcare stabilite in
reglementarile prealabile si/sau autorizarile specifice emise de catre autoritatea
competenta (art. 13).
10. Asigurarea monitorizarii apelor uzate descarcate, a monitorizarii apelor receptoare
relevante si a monitorizarii procedurilor de depozitare a namolului provenit din
epurarea apei uzate orasenesti (art. 14 si 15).
Factori de decizie si responsabilitati in implementarea Directivei:
MMGA (Ministerul Mediuluisi Gospodaririi Apelor) 5:
Stabileste standardele si obiectivele de calitate a apelor
Stabilirea zonelor sensibile
Reglementarea conditiilor de descarcare
5
In prezent MMDD (Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile)

Pagina 384
Stabilirea sistemului de monitoring al descarcarilor

MAI (Ministerul Administratiei si Internelor) 6:
Elaborarea unui program de actiune pentru reabilitarea, modernizarea si constructia
sistemelor de colectare in aglomerarile peste 2.000 l.e.
MTCT (Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului) 7:
Promovarea standardelor si reglementarilor tehnice privind constructia si exploatarea
sistemelor de colectare si a statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti
Garda Nationala de Mediu:
Inspectia si controlul evacuarilor
Administratia Nationala Apele Romane (Directiile de apa):
Asigurarea avizarii/autorizarii evacuarii apelor uzate provenite de la aglomerari
umane sau de la industria agro-alimentara asimilata, conform normativelor NTPA
001/2002 si NTPA 002/2002
Monitoringul apelor de suprafata, a receptorilor naturali in care se evacueaza apele
uzate orasenesti sau industriale
Autoritatea Naionala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodrie
Comunal (ANSRC):
Licentierea operatorilor statiilor de epurare a apelor uzate
Administratia publica locala:
Realizarea sistemelor de canalizare si epurarea apelor uzate
Regiile locale de Apa si Canalizare (fie detinute de municipalitati, sau regii de stat):
Exploatarea si intretinerea sistemelor de colectare si a statiilor de epurare a apelor
uzate orasenesti
Automonitoringul si raportarea catre Directiile Apelor din cadrul Administratiei
Nationale Apele Romane
Conformarea cu conditiile de evacuare
Gestionarea si indepartarea namolului
Sursa: Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate
orasenesti; www.mmediu.ro
Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman
Cerintele principale ale directivei:
1. Obligatia de a stabili parametrii de calitate pentru apa destinata consumului uman si
valori pentru parametrii relevanti (Articolele 2-5).
2. Obligatia de a determina punctele (locurile) (Articolul 6), in care apa trebuie sa fie
corespunzatoare valorilor stabilite conform Articolului 5.
3. Obligatia de a asigura monitorizarea reglementata, pe intreaga tara, a calitatii apei
destinate consumului uman (Articol 7) si informarea adecvata si actualizata a
consumatorilor (Articolul 13), inclusiv publicarea regulata a rapoartelor si prezentarea
lor catre Comisie.
4. Obligatia de a asigura ca toate masurile necesare de remediere sa fie luate pentru a
se restabili calitatea apei care nu este corespunzatoare valorilor parametrilor de
calitate, interzicerea folosirii apei a carei calitate constituie un pericol potential pentru
sanatate, acordarea de posibile derogari in conditiile prevazute de directiva si
informarea consumatorilor (Articolele 8, 3, 9 si 13)
5. Obligatia de a asigura ca substantele sau materialele folosite la tratarea sau
distributia apei destinate consumului uman nu vor diminua protectia sanatatii publice
6
7
In prezent Ministerul Internelor si Reformei Administrative

In prezent Ministerul Pentru IMM, Comer, Turism si Profesii Liberale

Pagina 385
(Articol 10).
Factori de decizie si responsabilitati in implementarea Directivei
Ministerul Sanatatii 8:
Supravegheaza sanitar (autorizare sanitara si autorizare temporara pe perioada
derogarii, inspectie sanitara) si controleaza monitorizarea calitatii apei efectuata de
catre producator si/sau distribuitor
Controleaza calitatea apei folosite in industria alimentara de catre producator,
calitatea apei imbuteliate
Avizeaza sanitar produsele si materialele in contact cu apa
Asigura monitorizarea de audit, informarea si raportarea catre Comisia Europeana
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor:
Asigura protectia apei de profunzime si a apei de suprafata, a resurselor de apa si
monitorizarea apei la sursa.
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale 9:
Asigura centralizarea planurilor de conformare pentru apa folosita in industria
alimentara, din surse proprii.
Ministerul Administratiei si Internelor:
Centralizeaza planurile de conformare
Monitorizeaza si controleaza implementarea acestora
Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare si Ministerul Sanatatii:
Stabilesc parametrii de radioactivitate, punctele de prelevare a probelor pentru
monitorizarea parametrilor indicatori de radioactivitate.
Autoritatea Nationala pentru Reglementarea Serviciilor Publice:
Emite licenta de operare in care este inclusa cerinta pentru intocmirea planului de
conformare
Autoritatile publice locale, producatorii si distribuitorii:
Asigura conformarea la prevederile Directivei
Iau masuri pentru asigurarea monitorizarii calitatii apei potabile
Iau masuri de remediere si aplicare a restrictiilor de utilizare, solicitarea derogarilor
Asigura datele pentru intocmirea Raportului national privind calitatea apei potabile
inregistreaza si pastreaza datele privind calitatea apei potabile
Asigura accesul populatiei la datele privind calitatea apei potabile
Intocmesc impreuna cu autoritatea de sanatate publica judeteana Raportul judetean
Sursa: Planul de Implementare pentru Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate
consumului uman; www.mmediu.ro
Tratatul de Aderare
Tratatul de Aderare semnat intre Romania si UE la 25 aprilie 2005 contine termenele finale
pentru conformarea cu Directivele si prevede ca, prin derogare de la dispozitiile articolelor 3,
4 si 5 alineatul (2) din Directiva 91/271/CEE, cerintele privind sistemele de colectare si
epurare a apelor urbane uzate nu se aplica in intregime pe teritoriul Romaniei pana la 31
decembrie 2018, in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare:
La 31 decembrie 2013, conformarea cu articolul 3 din directive trebuie realizata in
aglomerarile urbane cu populatie echivalenta mai mare de 10.000
La 31 decembrie 2015, conformarea cu dispozitiile articolului 5 alineatul (2) din directive
trebuie realizata in aglomerarile urbane cu populatie echivalenta mai mare de 10.000
8
9
In prezent Ministerul Sntii Publice

In prezent Ministerul Agriculturii si Dezvoltrii Rurale

Pagina 386
Romania este obligata sa asigure extinderea treptata a sistemelor de colectare prevazute la

articolul 3 in conformitate cu urmatoarele niveluri minime generale de echivalent locuitori:
61% la 31 decembrie 2010;
80% la 31 decembrie 2015.
Romania este obligata sa asigure extinderea treptata a tratarii apelor reziduale prevazute la
articolele 4 si 5 alineatul (2) in conformitate cu urmatoarele niveluri minime generale de
echivalent locuitori:
Prin HG 352/2005 Romania a declarat intregul sau teritoriu drept zona sensibila, acest
aspect presupunand obligatia ca toate aglomerarile umane cu mai mult de 10.000 locuitori
echivalenti sa fie prevazute cu statii de epurare cu nivel avansat de epurare, respectiv
treapta tertiara (eliminarea azotului si fosforului).
In Tratatul de Aderare este prevazut de asemenea ca, prin derogare de la dispozitiile
articolelor 5 alineatul (2) si 8, precum si ale anexei I partile B si C la Directiva 98/83/CE,
valorile stabilite pentru urmatorii parametri nu se aplica in intregime pe teritoriul Romaniei in
conditiile stabilite mai jos:
Pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate in aglomerarile urbane cu mai putin de
10.000 locuitori;
Pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate si turbiditate in aglomerarile urbane
cuprinzand intre 10.000 si 100.000 locuitori;
Pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier si
mangan in aglomerarile urbane cu peste 100.000 locuitori;
Pana la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb,
cadmiu si pesticide in aglomerarile urbane cu mai putin de 10.000 locuitori;
Pana la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, aluminiu, fier, plumb, cadmiu,
pesticide si mangan in aglomerarile cuprinzand intre 10.000 si 100.000 locuitori.
Romania este obligata sa asigure conformarea cu cerintele directivei, cu respectarea
obiectivelor intermediare prezentate in tabelul de mai jos:
Localitati care se conformeaza la 31 decembrie 2006
Populatie
racordat
a
Total
localitat
i
Oxidabilitat
e%
Amoni
u%
Nitrat
i %
Turbiditat
e%
Alumini
u%
<10.000
1174
98,4
99
95,3
99,3
99,7
111
73
59,5
93,7
87
83,8
14
85,7
92,9
100
100
92,9
10.000
100.000
100.001
200.000
>200.000
TOTAL
77,8
100
100
100
88,9
1908
96,7
96,7
95,2
98,64
98,64
Fier
%
99,
2
78,
4
100
88,
9
97,
9
Cadmiu
, Plumb
%
Pesticid
e%
Manga
n%
99,9
99,9
100
98,2
93,4
96,4
100
78,6
92,9
100
88,9
88,9
99,8
99,4
99,7

Pagina 387
Localitati care se conformeaza pana la sfarsitul anului 2010

Populatie
racordat
a
Total
localitat
i
Oxidabilitat
e%
Amoni
u%
Nitrat
i %
Turbiditat
e%
Alumini
u%
Fier
%
<10.000
1174
100
99,5
97,7
99,7
99,7
111
100
80,2
97,3
100
14
100
100
100
9
1908
100
100
100
98,32
100
97,7
10.000
100.000
100.001
200.000
>200.000
TOTAL
Cadmiu
, Plumb
%
Pesticid
e%
Manga
n%
99,
3
99,9
99,9
100
94,6
90
98,2
96,4
96,4
100
100
100
100
100
100
100
99,7
100
99,4
100
98,
7
100
99,8
100
99,7
100
99,7
Prezenta derogare nu se aplica apei potabile utilizate pentru prelucrarea alimentelor.
5.2
INTERCORELARI CU STRATEGII NATIONALE, REGIONALE SI ALTE

STRATEGII RELEVANTE
Planul National de Dezvoltare 2007-2013

Protectia si imbunatatirea calitatii mediului reprezinta Prioritatea 3 din cadrul Planului
National de Dezvoltare 2007-2013. Obiectivul global al acestei prioriti naionale din PND l
constituie protejarea si mbuntirea calitatii mediului, in conformitate cu nevoile economice
si sociale ale Romaniei, conducand astfel la imbunatatirea semnificativa a calitatii vietii prin
incurajarea dezvoltarii durabile. n acelai timp, acest obiectiv global este strans legat de
ndeplinirea angajamentelor asumate n procesul de negociere pentru capitolul 22 Mediu,
ca sector cheie pentru integrarea europeana.
Obiectivele specifice ale prioritatii de mediu sunt:
Imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de utilitati publice in
sectoarele apa si deseuri, la calitatea si in cantitatea necesare
o Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructura de apa si apa uzata in regiunile
mai putin dezvoltate si reducerea diferentelor intre regiuni;
o Construirea sistemelor integrate de deseuri in regiunile/judetele mai putin
dezvoltate si punerea in practica a ierarhiei metodelor de gestionare a deseurilor
(hierarchy of waste)
Imbunatatirea sistemelor sectoriale de management de mediu
o Dezvoltarea sistemelor specifice de management al apei in vederea cresterii
cantitatilor de ape uzate ce urmeaza a fi epurate in conformitate cu Directiva
91/271/CEE, asigurarii unei cantitati suficiente de apa potabila care respecta
cerintele corespunzatoare de calitate, reducerii pierderilor din retea, precum si
protejarii resurselor de apa.
o Extinderea sistemelor specifice de management al deseurilor in vederea reducerii
cantitatilor de deseuri produse prin dezvoltarea sistemelor de colectare selectiva
si valorificarea deseurilor, in vederea asigurarii unui management adecvat al
diverselor categorii de deseuri, precum si a asigurarii unei igiene sistematice si a
recultivarii depozitelor de deseuri ce reprezinta un pericol pentru mediu.
o Imbunatatirea managementului resurselor naturale in vederea unei dezvoltari
durabile prin realizarea sistemelor de arii protejate incluse in Reteaua Natura
2000, prin implementarea planurilor de management pentru programele de
reabilitare a zonelor puternic afectate, prin reducerea efectelor inundatiilor asupra
sanatatii umane si mediului.
Pagina 388
Imbunatatirea infrastructurii legate de asigurarea unei calitati corespunzatoare a

aerului prin utilizarea tehnologiilor mai putin daunatoare mediului.
Noua dimensiune european impune, ca o condiie cheie pentru membrii UE, o calitate mai
bun a mediului nconjurtor. Dei Romnia a nregistrat un progres semnificativ din 1990,
numeroase eforturi i resurse sunt necesare n continuare pentru a atinge standardele
Uniunii Europene. Pentru cteva dintre domeniile care necesit cele mai mari eforturi
financiare pentru conformare i care nu au putut fi implementate pn la data aderrii, s-au
negociat perioade de tranziie. Aceste domenii sunt: furnizarea de ap potabil,
construirea/reabilitarea de staii de epurare a apelor uzate, nchiderea depozitelor
neconforme, managementul deeurilor din ambalaje i a ambalajelor, precum i controlul
polurii industriale.
Principalele obiective n ceea ce privete protecia apelor n Romnia, n conformitate cu
cerinele UE, includ urmtoarele aspecte: mbuntirea strii resurselor de ap i a
ecosistemelor acvatice; protecia apei potabile; ncurajarea utilizrii durabile a apei;
reducerea efectelor adverse ale inundaiilor i secetei. In domeniul gospodaririi apelor,
Romania si-a fixat ca scop realizarea unei politici de gospodarire durabila a apelor prin
asigurarea protectiei cantitativa si calitativa a apelor, apararea impotriva actiunilor distructive
ale apelor, precum si valorificarea potentialului apelor in raport cu cerintele dezvoltarii
durabile a societatii si in accord cu directivele europene in domeniu. (Strategia si Politica
Nationala in Domeniul Gospodaririi Apelor, MMDD).
POS Mediu
Programul Operational Structural de Mediu contribuie la implementarea prioritii 3 a Planului
Naional de Dezvoltare 2007 2013, Protejarea i mbuntirea calitii mediului. Din
perspectiv internaional, POS Mediu are la baz Strategia European de Dezvoltare
Durabil i al 6-lea Program de Aciune pentru Mediu.
Strategia global a POS Mediu, n acord cu Politica de Coeziune i cu CNSR, vizeaz
reducerea disparitilor existente ntre Romnia i UE n ceea ce privete standardele i
serviciile de mediu.
Obiectivul global al POS Mediu const n mbuntirea standardelor de via ale populaiei
i a standardelor de mediu, viznd, n principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.
Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:
1. mbuntirea calitii i a accesului la infrastructura de ap i ap uzat, prin
asigurarea serviciilor de alimentare cu ap i canalizare n majoritatea zonelor urbane pn
n 2015 i stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de
ap/ap uzat.
2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deeurilor prin mbuntirea
managementului deeurilor i reducerea numrului de zone poluate istoric n minimum 30 de
judee pn n 2015
3. Reducerea impactului negativ asupra mediului i diminuarea schimbrilor climatic
cauzate de sistemele de nclzire urban n cele mai poluate localiti pn n 2015.
4. Protecia i mbuntirea biodiversitii i a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reelei Natura 2000.
5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaiei,
prin implementarea msurilor preventive n cele mai vulnerabile zone pn n 2015.
Pagina 389
n vederea atingerii obiectivelor sus-mentionate , s-au identificat urmtoarele axe prioritare:

Axa prioritar 1 Extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap uzat
Axa prioritar 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor i reabilitarea
siturilor contaminate istoric
Axa prioritar 3 Reducerea polurii i diminuarea efectelor schimbrilor climatice prin
restructurarea i reabilitarea sistemelor de nclzire urban pentru atingerea intelor de
eficien energetic n localitile cele mai afectate de poluare
Axa prioritar 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecia
naturii
Axa prioritar 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale n
zonele cele mai expuse la risc
Axa prioritar 6 Asisten Tehnic
In cadrul Axei Prioritare 1 Extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap uzat,
obiectivele urmarite sunt:
Asigurarea serviciilor de ap i canalizare, la tarife accesibile
Asigurarea calitii corespunztoare a apei potabile n toate aglomerrile umane;
mbuntirea calitii cursurilor de ap
mbuntirea gradului de gospodrire a nmolurilor provenite de la staiile de epurare a
apelor uzate
Crearea de structuri inovatoare i eficiente de management al apei
Aceast ax prioritar abordeaz accesul redus al comunitilor la infrastructura de ap i
ap uzat (52%), calitatea necorespunztoare a apei potabile i lipsa facilitilor de
canalizare i epurare a apelor uzate n anumite zone. De asemenea, se adreseaz
problemei privind eficiena sczut a serviciilor publice de ap cauzate n principal de
numrul mare de operatori mici, muli dintre acetia desfurnd diferite alte activiti
(transport public, nclzire urban, electricitate local, etc.) i din cauza slabelor investiii pe
termen lung, managementului ineficient, lipsei strategiilor de dezvoltare pe termen lung i a
planurilor de afaceri, etc.
Populaia rii se poate grupa din punctul de vedere al distributiei de apa potabila si
canalizare n trei mari categorii:
- populaia care beneficiaz de ambele servicii - 52%;
- populaia care beneficiaz numai de alimentare cu ap, dar nu i de canalizare - 16%;
- populaia care nu beneficiaz nici de alimentare cu ap, nici de canalizare - 32%.
innd cont de slaba dezvoltare a sectorului de ap din Romnia (n ceea ce privete
infrastructura i serviciile publice), aspect reflectat i n cadrul angajamentelor de conformare
cu aquis-ul UE n perioade de tranziie relativ scurte, POS Mediu prevede ca la finantare se
va acorda prioritate proiectelor mari de infrastructur, care acoper mai multe aglomerri la
nivel regional / judeean i care:
- vor aduce o contribuie important n conformarea cu directivele de ap i ap uzat;
- vor avea un impact considerabil n ceea ce privete dezvoltarea regional prin adresarea
unor nevoi de dezvoltare urgente ale comunitilor mari, pe baza unei strategii pe termen
lung i prin mbuntirea capacitii instituionale locale n elaborarea i implementarea
politicilor din sectorul de ap.
Pe termen mediu, se intenioneaz ca procesul de regionalizare i nfiinarea operatorilor
regionali s asigure o absorbie de succes a granturilor la nivel local prin creterea capacitii
Pagina 390
acestor operatori n ceea ce privete managementul proiectelor cu finaare internaional i

s asigure, de asemenea, faptul c noile faciliti construite din fonduri UE sunt operate n
mod adecvat.
Autoritile Locale (Consiliile Judeene i Consiliile Locale) prin Operatorii Regionali sunt
beneficiarii operaiunilor cuprinse n acest ax prioritar.
Activitile indicative ce urmeaza a fi finantate prin Axa Prioritara 1 a POS Mediu sunt:
Construcia/modernizarea surselor de ap n vederea potabilizrii;
Construcia/reabilitarea staiilor de tratare a apei potabile
Extinderea/reabilitarea reelelor de distribuie a apei potabile i a sistemelor de canalizare
Construcia/reabilitarea staiilor de epurare a apelor uzate;
Construcia/reabilitarea facilitilor de epurare a nmolurilor;
Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor, etc.
Asisten tehnic pentru pregtirea proiectelor (inclusiv dosarele de licitaie),
management i publicitate ( inclusiv contientizarea publicului), mbuntirea guvernrii
instituionale.
Indicatori urmariti in POS Mediu
Indicatori
Output
Localitati ce beneficieaza de
facilitati de apa noi/reabilitate in
sistem regional
Statii de epurare noi/reabilitate
Rezultat
Populatia conectata la serviciile
de apa de baza in sistem
regional
Apa uzata epurata
corespunzator (din totalul
volumului de apa uzata)
Companii regionale de apa
create
Sursa: POS Mediu mai 2007
Unitate
Valoare
de baza
Anul de
baza
Sursa
Tinta
(2015)
Numar
60
2006
MMDD
300
Numar
30*
2006
MMDD
200
52
2006
MMDD
70
35
2006
MMDD
60
Numar
10
2006
MMDD
35
Planul Naional Strategic (PNS) pentru Dezvoltare Rural al Romniei aferent perioadei
2007-2013 a fost elaborat pornind de la analiza situaiei actuale a zonelor rurale n
conformitate cu Liniile Directoare Strategice ale Comunitii privind dezvoltarea rural.
Acest document definete urmtoarele obiective generale pentru perioada 2007 -2013:
Creterea competitivitii sectoarelor agro-alimentar i forestier;
mbuntirea mediului i a spaiului rural;
mbuntirea calitii vieii n zonele rurale i diversificarea economiei rurale;
Demararea i funcionarea iniiativelor de dezvoltare local (LEADER).
Msurile vizate prin Axa III vor crea condiii favorabile pentru ncurajarea micilor
ntreprinztori, pentru dezvoltarea infrastructurii din mediul rural i pentru dezvoltarea
competenelor actorilor locali n vederea stimulrii organizrii teritoriului.

Pagina 391
Conform Indrumarului pentru accesarea fondurilor europene pentru dezvoltare rurala Masura 3.2.2, disponibil in varianta provizorie la data realizarii prezentei documentatii,
fondurile nerambursabile vor fi folosite pentru:
crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza;
infiintarea, extinderea si imbunatatirea retelei de apa sau apa uzata captare, statii
de tratare, alimentare, canalizare, statii de epurare pentru localitatile rurale avand
sub 10.000 locuitori;
protejarea patrimoniului cultural si natural de interes local.
In acelasi document se mentioneaza ca investitiile pentru infrastructura de apa/apa uzata
pentru localitatile rurale care intra sub incidenta proiectelor regionale finantate prin POS
Mediu pe baza Master Planurilor regionale nu sunt eligibile.
Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului
Pentru a pastra un echilibru intre mediul natural, resursele acestuia si om, este necesara o
planificare strategica a dezvoltarii, astfel inct sa existe in permanenta un raport stabil intre
habitatul natural si populatia umana. Aceasta strategie de abordare planificata a problemelor
de mediu a fost stabilita in cadrul Conferintei Ministeriale Un mediu pentru Europa
desfasurata in 1993 la Lucerna, Elvetia si a fost concretizata prin conventia cunoscuta sub
numele Programul de Actiune pentru Mediu pentru Europa Centrala si de Est, document
cadru care constituie o baza pentru actiunea guvernelor si administratiilor locale, a Comisiei
Comunitatilor Europene si a organizatiilor internationale, institutiilor financiare si a
investitorilor privati in regiune.
Astfel, Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) este un instrument de
implementare a politicilor din domeniul mediului, prin promovarea, sustinerea si urmarirea
realizarii celor mai importante proiecte cu impact semnificativ asupra mediului in vederea
aplicarii si respectarii normelor interne si a directivelor Uniunii Europene. PNAPM cuprinde o
prezentare generala a principalelor caracteristici ale mediului, o prezentare a starii de calitate
a factorilor care il compun si o selectie de proiecte prioritare, care urmeaza a fi
implementate.
Prin urmare, Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului este o concretizare a
politicii guvernului in domeniul protectiei mediului, in stransa corelare cu obiectivele
dezvoltarii durabile, la realizarea careia participa ministerele, institutiile subordonate ale
statului, agentii economici, organizatiile nonguvernamentale, populatia, partidele politice si
orice alte grupari ce reprezinta societatea civila. Rolul de coordonare a PNAPM ii revine unui
Comitet Interministerial. Acesta este compus din reprezentanti ai ministerelor care dezvolta
activitati cu impact semnificativ asupra mediului: industria, transporturile, lucrarile publice,
agricultura etc.
Planului National de Actiune pentru Protectia Mediului se actualizeaza periodic, in
concordanta cu obiectivele strategice, masurile prioritare si actiunile la nivel national
rezultate din analiza privind evolutia si tendintele care se manifesta in domeniul protectiei
mediului. In anul 2007 se defasoara reactualizarea Planului National de Actiune pentru
Protectia Mediului, care cuprinde urmatoarele:
reactualizarea Secretariatului Tehnic si a Grupului de lucru;
identificarea propunerilor de proiecte;
elaborarea de criterii de selectie si de prioritizare, analiza si selectarea proiectelor;
prioritizarea proiectelor selectate;
identificarea potentialelor surse de finantare, precum si realizarea unei interfete cu
programe specializate;
Pagina 392
elaborarea si punerea in practica a unui sistem informatizat de monitorizare a

implementarii PNAPM;
aprobarea PNAPM de catre Comitetul Interministerial pentru coordonarea integrarii
domeniului protectiei mediului in politicile si strategiile sectoriale la nivel national;
identificarea potentialelor surse de finantare.
In domeniul apei, PNAPM a avut in vedere urmatoarele obiective:

Asigurarea alimentarii continue cu apa a folosintelor si, in special, a populatiei:
realizarea de noi surse de apa, in special a unor lacuri de acumulare cu folosinta
complexa in zonele deficitare de apa;
realizarea de retele de distributie separate de alimentare cu apa pentru populatie si
pentru industrie;
economisirea apei si reducerea pierderilor din retelele de distributie a apei.
Imbunatatirea calitatii resurselor de apa:
retehnologizarea proceselor de productie prin utilizarea unor tehnologii curate,
nepoluante;
realizarea de noi statii de epurare si modernizarea celor existente;
implementarea unor mijloace de prevenire, limitare si diminuare a efectelor poluarii
accidentale.
Reconstructia ecologica a raurilor:
imbunatatirea calitatii habitatelor si conservarea biodiversitatii acvatice;
asigurarea de debite corespunzatoare pe cursurile de apa in scopul protectiei
ecosistemelor acvatice;
asigurarea continuitatii debitului pe cursurile de apa pentru facilitarea migratiei
speciilor piscicole.
Reducerea riscului producerii inundatiilor:
realizarea de acumulari cu folosinte complexe prevazute cu volum de protectie contra
inundatiilor;
realizarea de indiguiri concomitent cu protejarea zonelor umede;
interzicerea amplasarii constructiilor in zonele inundabile.

Pagina 393
5.3
TINTE JUDETENE IN DOMENIUL APEI SI APEI UZATE
Acest subcapitol evalueaza asezarile umane din judetul Dolj ce cad sub incidenta cerintelor
Directivei 91/271/CEE si Directivei 98/83/CE si termenele de conformare aferente.
La stabilirea tintelor in sectorul apei potabile si apei uzate pentru aglomerarile umane din
judetul Dolj s-au folosit tintele nationale negociate in Tratatul de Aderare. Astfel, procentele
stabilite la nivel national au reprezentat nivelul minim propus a fi realizat si in judetul Dolj.
5.3.1
Tinte pentru conformarea cu cerintele Directivei 91/271/CEE
Anexa 3 la Planul de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea

apelor uzate orasenesti
In Anexa 3 a Planului de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE au fost evaluate sintetic,
la nivelul fiecarui judet, situatia colectarii si epurarii apelor uzate orasenesti din aglomerari
umane cu peste 2000 l.e. si au fost stabilite termene de realizare a lucrarilor necesare pentru
implementarea Directivei in fiecare aglomerare identificata.
Sinteza Anexa 3 pentru judetul Dolj
Plan conformare colectare ape uzate
Plan conformare epurare ape uzate
P.e.
P.e.
AN
Nr agl.
P.e.
cumulat
Cumulat10
Nr agl.
P.e.
cumulat
Cumulat11
2008
385000
385000
43.31%
0.00%
2010
385000
43.31%
385000
385000
43.31%
2013
12
153020
538020
60.53%
385000
43.31%
2015
24
140947
678967
76.38%
13
160020
545020
61.31%
2017
30
121593
800560
90.06%
53
255540
800560
90.06%
2018
34
88348
888908
100.00%
34
88348
888908
100.00%
Total
101
888908
101
888908
Se impune insa mentiunea ca aglomerarile identificate in Anexa 3 reprezinta in fapt unitatile

administrativ teritoriale (in judetul Dolj, 101 comune si orase cu localitatile apartinatoare) care
au o populatie echivalenta totala de peste 2000 l.e. Un caz interesant este al comunei
Goiesti cu o populatie echivalenta totala estimata la 4000 l.e. si temen de conformare 2017
dar care este formata din 13 sate separate, fiecare din ele cu populatia echivalenta variind
intre 3-600 l.e., cu exceptia unui sat cu aproximativ 1400 l.e.
Precizam ca tabelul Sinteza Anexei 3 prezentat anterior se bazeaza pe Anexa 3 la Planul
de implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti
pentru judetul Dolj, din care s-au eliminat 16 pozitii (cu un total de 42,550 l.e.), astfel:
Comuna Plenita deoarece se repeta;
10
Procent din total populatie echivalenta aferenta aglomerarilor (unitati administrative teritoriale) cu mai mult de
2000 l.e.
11
Procent din total populatie echivalenta aferenta aglomerarilor (unitati administrative teritoriale) cu mai mult de
2000 l.e.
Pagina 394
15 sate (in paranteze se regasesc unitatile administrativ teritoriale de care apartin):

Preajba (Teslui), Sapata (Macesu de Jos), Fratostita (Filiasi), Ciupercenii Vechi
(Calafat), Tatomiresti (Bradesti), Boureni (Afumati), Plosca (Bistret), Basarabi
(Calafat), Listeava (Ostroveni), Hunia (Maglavit), Cleanov (Carpen), Tunarii Vechi
(Poiana Mare), Smardan (Ciupercenii Noi), Puturi (Castranova), Mihaita (Cotofenii din
Dos) - trecute drept comune in Anexa 3, deoarece populatia lor echivalenta fusese
deja inclusa pe linia aferenta unitatii administrativ teritoriale (comuna sau oras)
corespunzatoare.
Intrucat tintele prevazute in Anexa 3 a Planului de Implementare al Directivei 91/271/CEE

pentru judetul Dolj vizeaza unitatile administrative teritoriale cu o populatie echivalenta de
peste 2000 l.e, acest fapt impune conformarea pana in 2018 si a multor localitati (sate) sub
2000 l.e.
In domeniul apei uzate, POS Mediu prevede explicit ca investitiile in sectorul de apa au la
baza aglomerarile asa cum sunt ele definite in Directiva CE nr. 91/271 privind epurarea
apelor urbane si localitatile urbane si rurale sunt definite conform Legii romanesti nr.
351/2001 privind amenajarea teritoriului.
Conform Directivei 91/271/CEE aglomerarea este definita ca o zona unde populatia si/sau
activitatile economice sunt suficient de concentrate pentru ca apa urbana uzata sa fie
colectata si condusa la o statie de epurare a apei uzate sau la un punct final de deversare.
In Ghidul Terms and Definitions of the Urban Waste Water Treatment Directive
(91/271/EEC) prezentat la Bruxel pe 16 ianuarie 2007, se fac urmatoarele clarificari la
conceptul de aglomerare:
o Existenta unei aglomerari este o stare de facto, reprezentand efectiv zona in care
populatia/activitatea economica este suficient de concentrata..
o Criteriile folosite pentru identificarea limitelor unei aglomerari pot fi:
a) Concentrarea populatiei (ex. densitatea populatiei intr-un anumit spatiu)
b) Concentrarea activitatilor economice
c) Concentrarea suficienta a criteriului a) sau a) si b) pentru colectarea si
transportarea apei uzate urbane
Delimitarea aglomerarii trebuie sa reflecte granitele zonei suficient de
concentrate
o Termenul de aglomerare nu trebuie confundat cu unitatile administrative.
Delimitarea unei aglomerari poate sa corespunda sau nu cu granitele unitatii
administrative cateva unitati administrative (adiacente) pot forma o aglomerare sau, o
singura unitate administrativa poate fi compusa din aglomerari distincte daca reprezinta
zone suficient de concentrate, separate in spatiu/teritorial. Se mentioneaza in ghid si
termenul de aglomerare consolidata in contextul unor asezari umane invecinate si
suficient de concentrate care sunt conectate intr-un mod mai putin compact dar in mod
continuu.
In baza celor de mai sus se poate conclude ca proximitatea si densitatea populatiei sunt
elemente cheie ale aglomerarilor, iar, in spiritul Directivei 91/271/CEE, aglomerarile care cad
sub incidenta sa sunt:
- Asezarile umane (localitatile) cu o populatie echivalenta > 2000 l.e.
- Localitatile alipite care, impreuna, depasesc pragul de 2000 l.e.

Pagina 395
Plan de conformare pentru judetul Dolj

Pentru judetul Dolj, aglomerarile identificate conform acestor criterii si un set de termene
propuse pentru conformarea cu tintele stabilite in Tratatul de Aderare sunt prezentate in
tabelul de mai jos.
In stabilirea acestor termene, pe langa cerintele Tratatului de Aderare, un alt criteriu folosit a
fost conformarea cu prioritate a aglomerarilor in ordinea dimensiunii lor. Prin urmare, aceste
termene au un caracter orientativ si nu imperativ pentru ca procentele tinta pentru diferiti
ani ar putea fi atinse si printr-o alta ordine de conformare a aglomerarilor cu cerintele
Directivei 91/271/CEE daca conformarea aglomerarilor nu se realizeaza strict functie de
dimensiunea lor. De exemplu, aglomerari de dimensiuni mai mici pot fi conformate mai
devreme decat termenele propuse, prin conectarea la o statie de epurare ce deserveste si
alta aglomerare. Procentele suplimentare astfel cumulate ar putea fi suficiente pentru
atingerea pragului de conformare.
Termenele prezentate mai jos constituie punctul de plecare pentru planul de investitii propus
in capitolul urmator al prezentului Master Plan. In stabilirea planului de investitii insa, pe
langa conformarea cu prioritate a aglomerarilor de dimensiuni mai mari vor fi analizate si
posibilitatile de grupare a diferitor aglomerarilor la o singura statie de epurare, cu implicatiile
aferente asupra procentelor populatiei echivalente conformata intr-un orizont de timp mai
scurt.
Aglomerare (localitati
componente)
12
P.e12.
Termene de
conformare propuse
pentru
Colectare Epurare
ape uzate ape uzate
Craiova
375000
2010
2010
Bailesti
23295
2010
2013
Dabuleni+Calarasi
22024
2010
2013
Diferente fata de Anexa 3 la

Planul de Implementare al
Directivei 91/271/CEE din 2004
Satele Facai, Mofleni, Popoveni,
Simnicu de Jos, Izvorul Rece,
Rovine aferente municipiului
Craiova nu cad sub incidenta
Directivei intrucat constituie asezari
umane distincte in spatiu, cu
populatia echivalenta sub 2000 l.e.
Satele Cernele si Cernele de Sus
constituie o aglomerare distincta in
intelesul Ghidului.
Satul Balasan nu cade sub
incidenta Directivei intrucat
constituie o asezare umana
distincta de oras in spatiu, cu
populatia echivalenta sub 2000 l.e.
Comuna Calarasi este formata din
2 aglomerari distincte: Calarasi si
Sarata fiecare cu populatia
echivalenta > 2000 l.e.; Localitatea
Calarasi alipita de orasul Dabuleni.
Valori estimate

Pagina 396
componente)
P.e12.
Termene de
conformare propuse
pentru
Colectare Epurare
ape uzate ape uzate
Calafat
18746
2013
2015
Filiasi
16308
2013
2015
Poiana Mare + Tunarii

Vechi
13347
2013
2015
Segarcea
9276
2015
2015
Barca + Goicea
7772
2015
2015
Sadova
7695
2015
2015
10
Motatei
6543
2015
2015

Satele apartinatoare municipiului
Calafat, Basarabi si Golenti nu cad
sub incidenta Directivei intrucat
constituie asezari umane distincte
de oras in spatiu, cu populatia
echivalenta sub 2000 l.e. Satul
Ciupercenii Vechi constituie o
aglomerare distincta in intelesul
Ghidului.
Satele Almajel, Balta, Braniste,
Racarii de Sus, Uscaci nu cad sub
de oras in spatiu, cu populatia
echivalenta sub 2000 l.e. Satul
Fratostita constituie o aglomerare
distincta in intelesul Ghidului.
Satul Tunarii Noi apartinator
comunei Poiana Mare nu cade sub
distincta in spatiu, cu populatia
echivalenta sub 2000 l.e.
Satul Piscu Sadovei aferent
comunei Sadova nu cade sub
echivalenta sub 2000 l.e.
Satele Dobridor si Motatei Gara
aferente comunei Motatei nu cad
in spatiu, cu populatia echivalenta
sub 2000 l.e.
6504
2015
2015
12
Valea Stanciului +
Horezu-Poenari
Ostroveni+Listeava
5942
2015
2015
13
Marsani
5444
2015
2015
14
Cetate
5413
2015
2018
11
Satul Moreni apartinator comunei

Cetate nu cade sub incidenta
Directivei intrucat constituie o
asezare umana distincta in spatiu,
fiecare cu populatia echivalenta
sub 2000 l.e.

Pagina 397
componente)
P.e12.
Termene de
conformare propuse
pentru
Colectare Epurare
ape uzate ape uzate
15
Daneti + Braniste
5370
2015
2018
16
Piscu Vechi + Ghidici
5289
2015
2018
17
Desa
5174
2015
2018
18
Galicea Mare
5041
2018
2018
19
Amarastii de Jos +
Prapor
5012
2018
2018
20
Cernele + Cernelele de
sus
4817
2018
2018
21
Celaru + Marotinu de
Jos + Soreni +
Ghizdavesti
4745
2018
2018
22
Ciupercenii Noi
4677
2018
2018
23
Bechet
4637
2018
2018
24
Unirea
4372
2018
2018
25
Plenita
4320
2018
2018

Satele Brabeti si Locusteni
aferente comunei Daneti nu cad
in spatiu, fiecare cu populatia
echivalenta < 2000 l.e.
Satul Pisculet apartinator comunei
Piscu Vechi nu cade sub incidenta
fiecare cu populatia echivalenta
sub 2000 l.e.
Satul Ocolna aferent comunei
Amarastii de Jos nu cade sub
Satele Cernele si Cernele de Sus
constituie o aglomerare
consolidata, distincta in cadrul
municipiului Craiova.
Satul Marotinu de Sus aferent
comunei Celaru nu cade sub
Satul Smardan aferent comunei
Ciupercenii Noi nu cade sub
Satul Castrele Traiane aferent
comunei Plenita nu cade sub

Pagina 398
componente)
P.e12.
Termene de
conformare propuse
pentru
Colectare Epurare
ape uzate ape uzate
26
Pielesti + Garlesti +
Ghercesti
4244
2018
2018
27
Leu
4216
2018
2018
28
Maglavit
4200
2018
2018
29
Isalnita
4131
2018
2018
30
Cerat
4029
2018
2018
31
Podari
3986
2018
2018
32
Rast
3911
2018
2018
33
Cosoveni
3371
2018
2018
34
Lipovu
3005
2018
2018
35
Tuglui
2775
2018
2018
36
Caraula
2722
2018
2018

Satele Campeni si Langa aferente
comunei Pielesti nu cad sub
sub 2000 l.e. Satul Pielesti si satele
Garlesti si Ghercesti, apartinand
comunei Ghercesti sunt insa
alipite, constituind o aglomerare
consolidata in intelesul Ghidului.
Satul Zanoaga aferent comunei
Leu nu cade sub incidenta
cu populatia echivalenta < 2000 l.e.
Satul Hunia aferent comunei
Maglavit nu cade sub incidenta
Satele Balta Verde, Braniste, Gura
Vaii, Livezi aferente comunei
Podari nu cad sub incidenta
populatia echivalenta < 2000 l.e.
Satul Lipovu de Sus apartinator
comunei Lipovu nu cade sub
Satul Jiul apartinator comunei
Tuglui nu cade sub incidenta
-

Pagina 399
componente)
P.e12.
Termene de
conformare propuse
pentru
Colectare Epurare
ape uzate ape uzate
37
Floresti + Izvor + Deleni

+ Lesile + Cornetu +
Milesti
2706
2018
2018
38
Bistret
2658
2018
2018
39
Giurgita
2601
2018
2018
40
Ciupercenii Vechi
2600
2018
2018
41
Urzicuta
2592
2018
2018
42
Apele Vii
2562
2018
2018
43
Fratostita
2542
2018
2018
44
Giubega
2527
2018
2018
45
Negoi
2436
2018
2018
46
Srata
2289
2018
2018
47
Breasta
2253
2018
2018

Satele Simnicu de Sus, Albesti,
Dudovicesti, Dutulesti, Jieni si
Romanesti aferente comunei
Simnicu de Sus nu cad sub
< 2000 l.e.
Satele Bistretul Nou, Plosca si
Brandusa aferente comunei Bistret
nu cad sub incidenta Directivei
intrucat constituie asezari umane
distincte in spatiu, cu populatia
Satele Curmatura si Filaret
aferente comunei Giurgita nu cad
< 2000 l.e.
Satul Ciupercenii Vechi constituie o
aglomerare distincta in cadrul
municipiului Calafat.
Satul Urzica Mare aferent comunei
Urzicuta nu cade sub incidenta
Satul Fratostita constituie o
orasului Filiasi.
Satul Sarata constituie o
comunei Calarasi.
Satele Cotu, Crovna, Faget,
Obedin, Rosieni si Valea Lungului
aferente comunei Breasta nu cad
< 2000 l.e.

Pagina 400
componente)
P.e12.
Termene de
conformare propuse
pentru
Colectare Epurare
ape uzate ape uzate
48
Argetoaia + Leordeasa
2225
2018
2018
49
Orodel + Cornu
2162
2018
2018
50
Castranova
2147
2018
2018
51
Malu Mare
2115
2018
2018
52
Catane + Catanele Noi
2054
2018
2018
53
Predesti
2038
2018
2018
54
Bradesti
2032
2018
2018
55
Teasc
2021
2018
2018
56
Ghindeni
2001
2018
2018

Satele Baranu, Berbesu,
Iordachesti, Malumnic, Novac,
Piria, Poiana Fantanii, Salcia,
Teascu din Deal si Ursoaia
aferente comunei Argetoaia nu cad
< 2000 l.e.
Satele Bechet, Calugarei si Teiu
aferente comunei Orodel nu cad
< 2000 l.e.
Satul Puturi aferent comunei
Castranova nu cade sub incidenta
Satul Prejba aferent comunei Malu
Mare nu cade sub incidenta
Satele Bucicani si Predestii Mici
aferente comunei Predesti nu cad
< 2000 l.e.
Satele Bradestii Batrani, Meteu,
Piscani, Racarii de Jos si
Tatomiresti aferente comunei
Bradesti nu cad sub incidenta
Satul Secui aferent comunei Teasc
nu cade sub incidenta Directivei
intrucat constituie o asezare
umana distincta in spatiu, cu
-
Sintetic, contributia planului de conformare prezentat mai sus la atingerea tintelor nationale
in sectorul apei uzate este ilustrata in tabelul de mai jos:

Pagina 401
Sinteza Plan de conformare in sectorul apei uzate propus pentru judetul Dolj
AN
Nr agl.
P.e.
% Cumulat
Tinte %
Tratat
Aderare
Nr agl.
P.e.
%
Cumulat
Tinte %
Tratat
Aderare
2010
420,319
63%
61%
375,000
56%
51%
2013
48,401
71%
69%
45,319
63%
61%
2015
11
70,422
81%
80%
10
97,577
78%
77%
2018
39
124,772
100%
100%
43
146,018
100%
100%
Total
56
663,914
56
663,914
Este important de subliniat faptul ca asezarile umane sunt intr-o continua dinamica. Numarul
de locuitori in unele asezari umane va creste, pe cand in altele va scadea in timp. De
asemenea, activitatile economice din aceste asezari au o dinamica proprie, influentand
dimensiunile aglomerarii sub aspectul populatiei echivalente. Astfel, lista aglomerarilor ce
cad sub incidenta Directivei 91/271/CEE se poate modifica in timp, iar planul de conformare
va necesita actualizari.
In anexa la acest capitol, prezentam propunerea pentru anexa 3 revizuita pentru
aglomerarile identificate in Judetul Dolj in conformitate cu cele de mai sus. Tinand cont de
starea infrastructurii existente, de proiectele aflate in curs de derulare si de programul de
investitii propus in cadrul master Plan ului, pentru fiecare aglomerare peste 2,000 l.e.
propunem termene de conformare pentru colectarea si epurarea apelor uzate. De
asemenea, pentru acele aglomerari sub 2,000 l.e. pentru care este eficient din punct de
vedere al costurilor sa se realizeze conectarea la o statie de epurare din apropiere,
propunem termene de conformare similare.
5.3.2
Tinte pentru conformarea cu cerintele Directivei 98/83/CE
Parametrii apei potabile pentru care s-au stabilit tinte specifice de conformare in Tratatul de
Aderare sunt: oxidabilitatea, amoniu, nitrati, turbiditatea, aluminiu, fier, cadmiu, plumb,
pesticide si mangan. Termenele de conformare variaza pentru diferite categorii de localitati,
in functie de numarul populatiei.

Pagina 402
Populatie
Nr. localitati
care dispun
de sisteme de
alimentare cu
apa potabila13
in judetul Dolj
Parametrii pentru
care trebuie realizata
conformare 100%
pana in 2010
Parametrii pentru care

trebuie realizata
conformare 100%
pana in 2015
>200001
Oxidabilitate, amoniu,
aluminiu, fier,
pesticide si mangan
100001
200000
aluminiu, fier,
pesticide si mangan
Oxidabilitate si
turbiditate
Amoniu, nitrati,
aluminiu, fier, plumb,
cadmiu, pesticide si
mangan
Oxidabilitate
Amoniu, nitrati,
turbiditate, aluminiu fier,
plumb, cadmiu si
pesticide
10000
100000
<10000
43
Observatii
Se considera ca
pentru ceilalti
parametri
conformarea s-a
realizat pana la 31
decembrie 2006
Se considera ca
pentru ceilalti
parametri
conformarea s-a
realizat pana la 31
decembrie 2006
Se considera ca
pentru mangan
conformarea s-a
realizat pana la 31
decembrie 2006
Trebuie subliniat insa faptul ca, desi termenii limita de conformare 100% a localitatilor pentru
anumiti parametrii este 2015, la nivel de judet, anumite tinte intermediare trebuie atinse deja
in anul 2010, iar pentru alti parametrii conformarea este presupusa deja de la 31 decembrie
2006.
Conform articolului 3, paragraful 2(b) al Directivei - transpusa in legislatia romaneasca prin
Legea nr. 458/2002, modificata si completata prin Legea nr. 311/2004 se excepteaza de la
prevederile Directivei apa potabila ce provine de la un producator de apa individual care
furnizeaza mai putin de 10 m in medie pe zi sau care deserveste mai putin de 50 de
persoane cu exceptia cazului in care apa este produsa ca parte a unei activitati comerciale
sau publice.
In aceasta situatie se incadreaza satele cu mai putin de 50 locuitori din mediul rural. In
Legea nr. 311/2004 insa a fost introdus articolul 2, punctul 1), litera c prin care este
reglementata calitatea din fantanile publice si individuale si articolele 141 si 142 prin care sunt
stabilite responsabilitatile de monitorizare si supraveghere sanitara.
Planul de implementare pentru Directiva 98/83/CE prevede ca in localitatile unde se
inregistreaza depasiri de pesticide si nitrati in fantanile publice, primaria va fi responsabila
pentru identificarea de solutii alternative si pentru asigurarea conectarii la un sistem
centralizat de alimentare cu apa sau realizarea investitiilor pentru realizarea unui nou sistem
pana la data de 22 decembrie 2015.
13
Lista cu cele 48 localitati (sate, orase fara sate apartinatoare) din judetul Dolj sunt prezentate in Anexele la
prezentul Master Plan.
Localitatile cu mai mult de 50 locuitori care dispun doar de fantani individuale si publice sunt prezentate in Anexe.
Pagina 403
5.4
CONCLUSION
Tintele pentru sectorul de apa si apa uzata la nivelul judetului Dolj se bazeaza pe cerintele
Directivelor nr. 91/271/CEE si nr. 98/83/CE si pe prevederile Tratatului de Aderare.
Procentele stabilite la nivel national au reprezentat nivelul minim propus a fi realizat si in
judetul Dolj.
In domeniul apei uzate, POS Mediu prevede explicit ca investitiile in sectorul de apa au la
baza aglomerarile asa cum sunt ele definite in Directiva CE nr. 91/271 privind epurarea
apelor urbane si localitatile urbane si rurale sunt definite conform Legii romanesti nr.
351/2001 privind amenajarea teritoriului. Astfel, prin prezentul document se propune
conformarea la termenele stabilite in Tratatul de Aderare a 57 de aglomerari din judetul Dolj
identificate in baza urmatoarelor criterii:
- Asezarile umane (localitatile) cu o populatie echivalenta > 2000 l.e.
- Localitatile alipite care, impreuna, depasesc pragul de 2000 l.e.
Sase din aglomerarile identificate au peste 10.000 locuitori echivalenti (l.e.), 12 au intre
5.000 - 10.000 l.e., restul de 39 aglomerari avand intre 2.000 - 5.000 l.e. Aceste aglomerari
inlocuiesc lista propusa in Anexa 3 la Planul de Implementare al Directivei 91/271/CEE.
Se propune si un plan de conformare a aglomerarilor identificate pornind de la cerintele
Tratatului de Aderare si conformarea aglomerarilor in ordinea dimensiunii lor (numar de
locuitori echivalenti).
Sintetic, contributia planului de conformare propus pentru atingerea tintelor nationale in
sectorul apei uzate este ilustrata in tabelul de mai jos:
Sinteza Plan de conformare in sectorul apei uzate propus pentru judetul Dolj
AN
Nr agl.
P.e.
% Cumulat
Tinte %
Tratat
Aderare
Nr agl.
P.e.
%
Cumulat
Tinte %
Tratat
Aderare
2010
420,319
63%
61%
375,000
56%
51%
2013
48,401
71%
69%
45,319
63%
61%
2015
11
70,422
81%
80%
10
97,577
78%
77%
2018
39
124,772
100%
100%
43
146,018
100%
100%
Total
56
663,914
56
663,914
Planul propus are un caracter orientativ si nu imperativ pentru ca procentele tinta pentru
diferiti ani ar putea fi atinse si printr-o alta ordine de conformare a aglomerarilor cu cerintele
Directivei 91/271/CEE.
Termenele de conformare propuse in acest capitol constituie punctul de plecare pentru
planul de investitii propus in capitolul urmator al prezentului Master Plan. In stabilirea planului
de investitii insa, pe langa conformarea cu prioritate a aglomerarilor de dimensiuni mai mari
Pagina 404
vor fi analizate si posibilitatile de grupare a diferitor aglomerari la o singura statie de epurare,

cu implicatiile aferente asupra procentelor populatiei echivalente conformate.
In domeniul apei potabile, pana in anul 2015 intreg teritoriul Romaniei trebuie sa se
conformeze in totalitate cerintelor Directivei europene 98/83/CE privind calitatea apei
destinata consumului uman. Aceste prevederi vizeaza localitatile unde exista deja sisteme
de alimentare cu apa dar si localitatile peste 50 de locuitori, care trebuie sa aibe acces la apa
potabila de calitate corespunzatoare.
Termenele intermediare de conformare cu cerintele parametrilor calitativi ai apei potabile
variaza pentru diferite categorii de localitati, in functie de numarul populatiei, conform
tabelului de mai jos:
Populatie

trebuie realizata
conformare 100% pana in
2010
>200001
aluminiu, fier, pesticide si
mangan
100001
200000
aluminiu, fier, pesticide si
mangan
10000
100000
Oxidabilitate si turbiditate
Amoniu, nitrati, aluminiu, fier,

plumb, cadmiu, pesticide si
mangan
Oxidabilitate
Amoniu, nitrati, turbiditate,

aluminiu fier, plumb, cadmiu
si pesticide
<10000

trebuie realizata
conformare 100% pana in
2015
Observatii
Se considera ca pentru
ceilalti parametri
conformarea s-a
realizat pana la 31
decembrie 2006
ceilalti parametri
conformarea s-a
realizat pana la 31
decembrie 2006
mangan conformarea sa realizat pana la 31
decembrie 2006
In judetul Dolj au fost identificate 48 localitati ce dispun de sisteme de alimentare cu apa (cu
diferite grade de acoperire) si 320 localitati cu mai mult de 50 locuitori ce dispun doar de
fantani individuale si publice pentru alimentarea cu apa.
Dintre cele 48 de localitati ce dispun de sisteme de alimentare cu apa, municipiul Craiova are
populatia mai mare de 200.000 locuitori, orasele Bailesti, Calafat, Dabuleni si Filiasi au
populatia cuprinsa in intervalul 10.000 100.000 locuitori, iar restul de 43 localitati au
populatia sub 10.000 locuitori. In cazul celor 320 de localitati care dispun in prezent doar de
fantani individuale si publice pentru alimentarea cu apa, localitatea Poiana Mare are peste
10,000 iar penru celelalte 319 localitati populatia variaza intre 51 si 5,285 locuitori conform
date statistice Recensamant 2002.

Pagina 405
6. STRATEGIA JUDETULUI
TERMEN LUNG
6.1
SI
PLANUL DE INVESTITII PE
INTRODUCERE
Programul de investitii pe termen lung a fost dezvoltat pe baza strategiei de dezvoltare a

judetului si pe baza angajamentelor ferme asumate de catre Guvernul Romaniei atunci cand
a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana.
Programul de investitii pe 30 de ani a fost impartit in trei faze distincte acoperind programul
de investitii prioritare din perioada 2009 2013 realizate cu finantare de la Uniunea
Europeana prin Fondurile de Coeziune, cu programe consecutive pe 5 ani pentru perioada
ramasa din Master Plan.
6.1.1
Faza 1 (2009-2013): Investitii prioritare
Investitiile din aceasta etapa acopera doua cerinte principale. Aceea pentru apa uzata se
concentreaza in prinicipal pe conformarea cu prevederile Directivei 91/271/EEC privind apele
uzate provenite din mediul urban si cele ale Normativului NTPA-011-2002 cu amendarile
sale privind aglomerari urbane mai mari de 10,000 l.e. In acelasi timp este necesara
accelerarea progresului privitor la conformarea cu Directiva 98/83/EEC privind calitatea apei
potabile care trebuie atinsa pana la sfarsitul anului 2015.
Singura prioritate implicita a acestei perioade este ca propunerile din cadrul rapoartelor de
investitii prioritare sunt dominate in mod evident de populatia echivalenta a clusterelor.
6.1.2
Faza 2 (2014-2018)
Etapa a 2-a programului de investitii a fost elaborata avand la baza faptul ca toate localitatile
cu o populatie mai mare de 50 (se aplica aproape la tot judetul) vor avea nevoie de o
alimentare cu apa acceptabila, care sa se conformeze cu prevederile Directivei 98/83/EEC
privind calitatea apei desemnata pentru consumul uman pana la sfarsitul anului 2015.
Pentru judetul Dolj acest lucru necesita investitii semnificative in zonele de deservire mai mici
unde noi surse sunt propuse si in consolidarea retelelor de distributie din conductele
principale finantate prin Faza 1 a programului de investitii.
Programul privind colectarea si epurarea apelor uzate se aplica numai pentru acele localitati
care pot fi clasificate ca aglomerari pe baza definitiilor din Directiva 91/271/EEC si cu o
populatie echivalenta mai mare de 2,000.
6.1.3
Faza 3-6 (2019-2038)
Una dintre problemele cu care se confrunta judetul este timpul foarte scurt in care trebuie sa
se conformeze cu Directivele Uniunii Europene privind apa potabila si apele uzate, iar
derogarea convenita a fost semnata in ianuarie 2007. Termenele limita pentru ambele
Directive necesita investitii care trebuie sa fie finalizate cel mai tarziu la sfarsitul anului 2018
Programul de investitii pentru serviciile de alimentare cu apa, colectare/epurarea a apelor
uzate pentru etapele 3 6 este dominat de necesitatea de a mentine infrastructura in stare
buna, dar fara investitii in noua infrastructura.

Pagina 406
6.2
STRATEGIA JUDETULUI
6.2.1 Obiective si tinte

Obiectivul acestui Master Plan este de a furniza o strategie judeteana pentru dezvoltarea
sectorului de apa si apa uzata in vederea conformarii cu tintele trasate in Capitolul 22 al
Tratatului de Aderare semnat intre Guvernul Romaniei si Uniunea Europeana pana la
sfarsitul anului 2018, precum si un program de investitii pe termen lung care sa permita
sustenabilitatea serviciului prin asigurarea celui mai eficient serviciu pentru clienti.
Strategia serviciilor de apa si apa uzata a judetului Dolj poate fi sintetizata astfel:
Furnizarea unui cost unitar al serviciilor pentru toate comunitatile in concordanta cu
Directivele Uniunii Europene;
Extinderea, acolo unde acest luncru este posibil, a infrastructurii serviciilor existente,
in concordanta cu actualele Directive UE, pentru furnizarea de servicii in cat mai
multe localitati si aplicarea unei abordari regionale tuturor zonelor judetului unde se
dovedeste a fi eficient;
Acolo unde infrastructura existenta nu poate fi extinsa, pentru asigurarea unei noi
infrastructuri este posibila adoptarea unei noi abordari regionale;
Asigurarea ca operatorul regional beneficiaza de suportul financiar si politic necesar
atat la nivel local, cat si judetean, pentru a fi in masura sa ofere servicii la preturi
competitive pentru consumatorii sai.
Strategia se propune a fi implementata in cadrul unui program de investitii pe termen lung
desfasurat in 6 perioade de cinci ani incepand cu 2009 pana in 2038.
Faza 1 de investitii cuprinde programul de investitii prioritare pentru perioada 2009-2013 cu
finantare europeana in principal din Fonduri de Coeziune, in timp ce Faza 2 2013-2018
include investitii ulterioare in vederea conformarii cu derogari pana la sfarsitul anului 2018.
6.2.2 Impactul Tratatului de Aderare asupra strategiei judetului
Tratatul de Aderare semnat intre Guvernul Romaniei si Uniunea Europeana acorda derogari
pentru anumite cerinte incluse in cateva Directive cheie cu privire la sectorul de apa si apa
uzata. Sectiuni relevante ale tratatului de aderare sunt dupa cum urmeaza:
6.2.2.1 Colectarea si tratarea apelor uzate
31991 L 0271: Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind epurarea
apelor uzate urbane (JO L 135, 30.5.1991, p.40), modificata prin:
- 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European si al
Prin derogare de la Articolele 3, 4 si 5 (2) ale Directivei 91/271/EEC, cerintele pentru

sistemul de colectare si tratare apelor uzate pentru aglomerari cu o populatie echivalenta
(p.e.) mai mare de 2,000, nu se vor aplica in totalitate in Romania pana la 31 decembrie
2018, in conformitate cu urmatoarele tinte intermediare:
Pana la 31 decembrie 2013, conformarea cu Articolul 3 al Directivei va fi realizata in

aglomerarile cu o populatie echivalenta mai mare de 10,000;
Pana la 31 decembrie 2015, conformarea cu Articolul 5(2) al Directivei va fi realizata in
aglomerarile cu o populatie echivalenta mai mare de 10,000.

Pagina 407
Romania este obligata sa asigure extinderea treptata a sistemelor de colectare prevazute la

articolul 3 in conformitate cu urmatoarele niveluri minime generale de echivalent locuitori:
-

Romania este obligata sa asigure extinderea treptata a tratarii apelor reziduale prevazute la
articolele 4 si 5 alineatul (2) in conformitate cu urmatoarele niveluri minime generale de
echivalent locuitori:
-

77% la 31 decembrie 2015
6.2.2.2 Apa potabila

31998 L 0083: Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei
destinata consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p.32), modificata prin:
32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European si al

Prin derogare de la dispozitiile articolelor 5 alineatul (2) si 8, precum si ale anexei I partile B
si C la Directiva 98/83/CE, valorile stabilite pentru urmatorii parametri nu se aplica in
intregime pe teritoriul Romaniei in conditiile stabilite mai jos:
Pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate in aglomerarile urbane cu mai putin de

10,000 locuitori;
Pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate si turbiditate in aglomerarile urbane
cuprinzand intre 10,000 si 100,000 locuitori;
Pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier si
mangan in aglomerarile urbane cu peste 100,000 locuitori;
Pana la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb,
cadmiu si pesticide in aglomerarile urbane cu mai putin de 10,000 locuitori;
Pana la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, aluminiu, fier, plumb, cadmiu,
pesticide si mangan in aglomerarile cuprinzand intre 10,000 si 100,000 locuitori.
Romania este obligata sa asigure conformarea cu cerintele directivei, cu respectarea

obiectivelor intermediare prezentate in tabelul de mai jos:
Localitati care se conformeaza la 31 Decembrie 2006
Populatie
conectata
<10,000
10,000 100,000
100,001 200,000
>200,000
TOTAL
Total
localitati
Oxidabilitate
%
Amoniu
%
Nitrati
%
Turbiditate
%
Aluminiu
%
Fier
%
Cadmiu
Plumb
%
Pesticide
%
Mangan
%
1 774
98,4
99
95,3
99,3
99,7
99,2
99,9
99,9
100
111
73
59,5
93,7
87
83,8
78,4
98,2
93,4
96,4
14
85,7
92,9
100
100
92,9
100
100
78,6
92,9
9
1908
77,8
96,7
100
96,7
100
95,2
100
98,64
88,9
98,64
88,9
97,9
100
99,8
88,9
99,4
88,9
99,7
Localitati care se conformeaza pana la sfarsitul anului 2010

Populatie
conectata
Total
localitati
Oxidabilitate
%
Amoniu
%
Nitrati
%
Turbiditate
%
Aluminiu
%
Fier
%
Cadmiu
Plumb
Pesticide
%
Mangan
%

Pagina 408
<10,000
10,000 100,000
100,001 200,000
>200,000
TOTAL
1 774
100
99,5
97,7
99,7
99,7
99,3
%
99,9
99,9
100
111
100
80,2
97,3
100
94,6
90
98,2
96,4
96,4
14
100
100
100
100
100
100
100
100
100
9
1908
100
100
100
98,32
100
97,7
100
99,7
100
99,4
100
98,7
100
99,8
100
99,7
100
99,7
Prezenta derogare nu se aplica apei potabile utilizate pentru prelucrarea alimentelor.

Conformarea cu Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate din mediul urban
Derogarea se aplica celor 2 componente separate ale Directivei colectare si epurare.
Articolul 3 al Directivei si derogarea acestuia solicita ca toate aglomerarile urbane cu o
populatie echivalenta mai mare de 10,000 trebuie sa aiba sisteme de canalizare pana in
2013. Presupunand ca durata necesara pentru constructiile necesare este de 3 ani,
contractele pentru aceasta componenta trebuie incredintate cel tarziu pana la sfarsitul anului
2010.
In ceea ce priveste epurarea, articolul 5.2 prevede ca toate aglomerarile urbane cu o
populatie echivalenta mai mare de 10,000 trebuie sa beneficieze de statii de epurare pana in
2015, producand un efluent de o calitate standard care sa permita descarcarea in ape
declarate sensibile. Totusi, cum statiile de epurare trebuie sa fie in legatura cu constructia
retelelor de canalizare aferente, programul final trebuie sa inceapa cel tarziu in 2012 pentru a
respecta termenul conformarii.
In completare, 80% dintre localitatile cu o populatie echivalenta mai mare de 2,000 trebuie
sa aiba retea de canalizare pana in anul 2015 si 77% cu epurarea apelor uzate la un
standard adecvat in conformitate cu Directiva.
Se presupune ca toate aglomerarile cu o populatie echivalenta intre 2,000 si 10,000 p.e.,
infrastructura pentru colectare si epurare trebuie terminata pana in anul 2018.
Implementarea va fi prioritizata in functie de populatie si impactul asupra mediului.
Conformarea cu Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinata consumului uman
Derogarea de la Directiva prin Tratatul de Aderare nu este clara cu privire la cerintele pentru
comunitati. Totusi, interpretarea propusa de Consultant este ca pana la sfarsitul anului 2015
toate comunitatile cu o populatie mai mare de 50 de locuitori sa fie asigurate cu o sursa de
apa adecvata.
Este evident ca pentru conformare vor fi necesare investitii importante, deoarece
comunitatile din judet cu o populatie mai mare de 50 care nu au o sursa de apa adecvata
sunt considerabile ca numar.
Investitii pentru 98/83/EC Calitatea apei destinate consumului uman
Ipoteze
Programul de investitii prioritare pe termen lung a avut la baza urmatoarele ipoteze:
Puturile individuale, acolo unde exista surse potentiale de contaminare: deseuri
menajere, industriale sau animale, nu constituie o sursa adecvata de apa potabila asa
cum sunt definite in Directiva;
Sursele de apa subterana sunt acceptate atata timp cat sunt stabilite conditiile si
restrictiile de utilizarea a acestora de catre autoritatile competente;
Pagina 409
Sursele de mica adancime: drenuri, puturi sau altele sunt de asemenea acceptate,
atata timp cat sunt stabilite conditiile si restrictiile de utilizare a acestora de catre
autoritatile competente;
Cand infrastructura de alimentare cu apa existenta nu poate furniza apa potabila 24 de
ore/zi, imbunatatirea acesteia constituie o prioritate;
Reabilitarea retelei de apa este o prioritate acolo unde exista dovada existentei
infiltratiilor de la retelele de canalizare;
Extinderea retelei pentru zonele in dezvoltare nu reprezinta o prioritate in ceea ce
priveste conformarea cu Tratatul de Aderare, dar poate fi o prioritate pentru finantari
locale;
Acolo unde exista o sursa de apa acceptabila care isi poate extinde zona de deservire,
investitia in extinderea acestei zone de deservire ar trebui considerata ca o prioritate.
6.2.2.3 Prioritizarea investitiilor

Urmatoarele investitii prioritare sunt prezentate ca parte integranta a strategiei:
Sistemele existente de alimentare cu apa potabila care din cauza sursei, lipsei
tratamentului adecvat, calitatii slabe a apei nu sunt in conformitate cu Directiva si au un
impact direct asupra sanatatii populatiei;
Sistemele existente de alimentare cu apa potabila care din cauza deficientelor sursei,
facilitatilor de tratare sau pierderilor din retea nu pot furniza apa potabila 24 de ore pe zi;
Orice zona urbana care nu beneficiaza in prezent de o sursa acceptabila de

alimentare cu apa si poate fi deservita de o sursa existenta;
Extinderea zonei deservite de surse de apa conforme care elimina sursele

neconforme existente;
Comunitati ce nu dispun de o sursa de apa potabila acceptabila si care nu pot fi

deservite din sursele existente;
Inlocuirea retelelor, cu precadere a celor cu deficiente, cu numar semnificativ de

interventii, cu intreruperi in alimentare, cu pierderi;
Inlocuirea tevilor din azbest din cadrul retelelor.

Investitii pentru 91/271/EEC Directiva de tratare a apei uzate
Ipoteze
Au prioritate lucrarile de extindere/ finalizare a retelei de canalizare existente din

zonele urbane;
Extinderea retelelor de canalizare in zonele in dezvoltare nu constituie o prioritate cu

exceptia cazului in care aceste zone beneficiaza de apa potabila iar impactul advers asupra
mediului este unul considerabil si dovedit;
Reabilitarea/ inlocuirea statiilor de epurare nu se va realiza decat daca va fi

imbunatatita si calitatea retelelor de canalizare;
Statiile de epurare care deservesc o populatie echivalenta mai mare de 100,000 l.e.,
care necesita extindere pentru tratarea avansata vor fi considerate o prioritate;
Prioritate vor avea zonele urbane cu populatie de cel putin 10,000 l.e. Aceasta
include cazurile unde este posibila o abordare regionala in vederea tratarii apelor uzate si
unde aglomerarile rezultate depasesc aceasta limita;
Pentru toate aglomerarile intre 2,000 si 10,000 populatie echivalenta, implementarea

infrastructurii pentru colectare si tratare va fi prioritizata pe baza impactului asupra populatiei
si mediului;
Comunitatile ce se afla sub limita propusa in Tratatul de Aderare nu vor fi considerate

prioritati, cu exceptia cazului in care pot fi incluse intr-o aglomerare regionala,
Pagina 410

Comunitatile ce nu vor putea suporta costurile de operare nu vor fi luate in
considerare pentru un sistem centralizat de colectare si tratare a apei uzate. Aceasta se
aplica in special acolo unde alimentarea cu apa in zonele rurale a fost realizata recent.
6.2.2.4 Prioritizarea investitiilor
Urmatoarele investitii prioritare sunt prezentate ca parte integranta a strategiei:
Extinderea/ modernizarea statiilor de epurare ce deservesc o populatie mai mare de

100,000 p.e.;
Inlocuirea si, acolo unde este cazul, extinderea retelelor de canalizare in zonele
urbane cu populatia mai mare de 10,000 p.e. Se va acorda prioritate investitiilor care
presupun o lungime scazuta de retea pe cap de locuitor conectat;
Inlocuirea statiilor de epurare existente pentru zonele urbane cu populatia mai mare
de 10,000 locuitori, unde apa uzata descarcata in emisar are impact din punct de vedere al
mediului asupra utilizatorilor din aval;
Inlocuirea statiilor de epurare existente acolo unde pot fi incluse intr-un proiect
regional;
Reabilitarea retelei existente de canalizare unde exista cazuri critice de refulare a

acestora in strada sau de inundare a subsolurilor;
Reabilitarea retelei de canalizare existente, acolo unde canalizarea menajera a fost

interconectata cu reteaua pluviala.
Impactul Tratatului
Data limita de conformare cu Directiva 98/83/EC este sfarsitul lui Decembrie 2015 pentru
toate localitatile mai mari de 50 de locuitori.
Data limita de conformare cu Directiva 91/271/EEC pentru sistemul de colectare este
sfarsitul lui decembrie 2013 pentru toate aglomerarile mai mari de 10,000 p.e. si pana la
sfarsitul lui decembrie 2015 pentru statiile de epurare din aglomerarile mai mari de 10,000
p.e. In plus, aglomerarile cu o populatie echivalenta mai mare de 100,000 trebuie sa se
conformeze cu standardele de tratare pana la sfarsitul lui decembrie 2010.
Aceste termene determina inceperea constructiilor pentru retelele de canalizare cel mai
tarziu in 2010 si pentru statiile de epurare in 2013. Aceste date se bazeaza pe o perioada
prognozata de constructie de 3 ani incluzand perioada de garantie si orice aglomerare cu o
populatie echivalenta mai mare de 100,000 trebuie considerata o prioritate.
6.2.3
Analiza globala a optiunilor
Analiza globala a optiunilor este in mod normal realizata in timpul elaborarii detaliate a
studiilor de fezabilitate, atunci cand sunt disponibile mai multe informatii tehnice, financiare si
economice.
Solutiile tehnice elaborate si estimate in Master Plan se bazeaza pe un punct de vedere
initial tehnic privind activele si pe necesitatea de a asigura conformarea cu legislatia Uniunii
Europene si cea romaneasca, precum si respectarea termenelor impuse prin Tratatul de
Aderare semnat intre Guvernul Romaniei si Uniunea Europeana in ianuarie 2007.
Analiza optiunilor
La elaborarea strategiei generale si a programelor de investitii pe termen lung aferente, au
fost luate in considerare urmatoarele optiuni:

Pagina 411
Sursa de apa si Tratarea

Apa de suprafata:
Capacitatea sursei in conditii de vreme nefavorabila;
Surse de poluare potentiale de la comunitatile din amonte: menajera, animaliera sau

industriala;
Tipuri de captari, nivel de intretinere si reabilitari necesare;
Capacitate pentru cerere viitoare posibila;
Starea drenurilor de mal;
Masuri de marire a drenurilor de mal;
Activitati care se desfasoara in amonte: in mod special exploatarea forestiera, minerit

sau alte activitati care nu sunt controlate.
Apa subterana
Starea infrastructurii existente;
Datele cand puturile au fost reabilitate ultima oara;
Adancimea puturilor;
Poluarea industriala a panzei freatice de mica adancime;
Impactul lucrarilor hidrotehnice asupra bazinelor raurilor sau panzei freatice;
Contaminare cunoscuta asupra apei subterane (nitrati, mangan, pesticide);
Puturi putin adanci expuse la contaminare directa din cauza apelor uzate menajere
sau provenite de la cresterea animalelor;
Lipsa dezinfectiei si a analizei apei.

Rezervoare de acumulare
Capacitatea sursei;
Factori de poluare cunoscuti si potentiali ai sursei;
Impactul produs de dezvoltarea curenta necontrolata a localitatii;
Utilizatorii existenti ai sursei, inclusiv unitatile industriale

Tratarea apei
Capacitatea proiectata privind cererea curenta si previzionata;
Reabilitare sau inlocuire avand in vedere necesitatea de a mentine continua

distributia de apa;
Conformitatea statiilor de tratare cu legislatia in vigoare;
Relocare pentru a economisi energie sau pentru a imbunatati calitatea captarii;
Chestiuni privind sanatatea si siguranta;
Folosirea tehnicilor avansate de tratare;
Capacitate alternativa de tratare.

Colectarea si epurarea apelor uzate
Starea retelei de canalizare si a facilitatilor de epurare aferente variaza de la deficitara pana
la inexistenta. Desi au existat programe clare pentru a furniza atat un sistem integrat de
canalizare, cat si facilitati de epurare a apelor uzate, deseori acestea nu au fost finalizate
niciodata datorita constrangerilor de buget sau necesitatii de a redirectiona resursele
financiare catre alte proiecte.
Cu o infrastructura existenta care, fie s-a deteriorat complet, fie necesita o reabilitare
capitala, exista relativ putine optiuni cheie legate direct de acest subiect.

Pagina 412
Optiunile analizate in timpul programului de investitii prioritare si pe termen lung au luat in

calcul urmatoarele:
Extinderea si imbunatatirea unei facilitati existente pentru a oferi o solutie regionala;
Tratarea locala in comparatie cu o solutie regionala;
Disponibilitatea unor cursuri de apa adecvate pentru deversarea efluentului de

canalizare;
Proiecte de transfer regional gravitational sau sub presiune;
Relieful zonei si impactul acestuia asupra costului retelei de canalizare.
Impactul costurilor de investitii si de operare, in special al instalatiilor pentru o

populatie echivalenta de peste 10,000 de locuitori;
Impactul eliminarii namolului din instalatii mici si indepartate;
Inlocuirea canalizarilor combinate si eliminarea interconectarilor cu canalizarea de

ape uzate pentru a furniza un sistem complet separat in timpul reabilitarii;
Captusirea in situ sau inlocuirea canalizarilor de mare adancime;
Capacitatea populatiei locale de a plati pentru serviciu;
Facilitati individuale de tratare, precum fose septice.

Exista doua presupuneri principale:
1.
Acolo unde este necesar un nou sistem de canalizare, acesta nu va fi niciodata
executat sub forma unei retele unitare de canalizare. Pentru majoritatea satelor va fi
prevazuta doar canalizarea pentru ape uzate, deoarece costurile marginale suplimentare
pentru furnizarea unei retele de ape pluviale sunt negarantate in majoritatea cazurilor, in
afara de cele ale zonelor urbane extinse sau acolo unde exista anumite zone cu inundatii
datorate apelor pluviale.
2.
Variatiile tehnologiilor de tratare au consecinte reduse la evaluarea solutiilor
individuale. La baza oricarei solutii trebuie sa stea un proces solid care sa fie usor de operat
si de intretinut si care minimizeaza costul tratarii si eliminarii namolului din aval. Doar in
anumite situatii specifice, unde spatiul are o valoare ridicata, ar trebui adoptate solutii de
tratare avansata sau la o rata ridicata.
6.2.4 Strategia generala a judetului
Resursa de apa: Judetul va continua sa se bazeze in principal pe resursele de apa
subterane. Singurele captari din rau sunt la Isalnita (raul Jiu) si Calafat (fluviul Dunarea) si
ambele urmeaza a fi readuse la capacitate maxima. Nordul si vestul judetului, in special,
includ un numar de localitati indepartate pentru care facilitatile centralizate de tratare a apei
sunt probabil neprofitabile.
Tratarea apei: Va fi descurajata utilizarea forajelor de mica adancime in alte scopuri decat
igiena personala. Acolo unde este posibil, apa din sursele de suprafata va fi tratata fie in
facilitatile de tratare existente, fie in cele noi, pentru a asigura conformarea cu Directiva
98/83/EC.
Distributia apei: Acolo unde facilitatile de tratare a apei prezinta o capacitate suplimentara
si sursa de apa poate furniza o cantitate si o calitate suficiente in conditiile climaterice
prognozate, reteaua principala de distributie trebuie extinsa ca o prioritate pentru a alimenta
localitatile care nu beneficiaza de apa sau a caror apa potabila este necontrolata sau nu
respecta Directivele UE.
Programele de detectare a scurgerilor ar trebui introduse in cazul retelelor mai vechi, pentru
a confirma sfera reabilitarii/ inlocuirii retelelor si pentru a permite ca finantarea sa fie aplicata
in mod adecvat inlocuirilor partiale sau complete ale sectiunilor de retea. Compania regionala
Pagina 413
de apa ar trebui sa-si stabileasca un obiectiv pentru a reduce pierderea reala din punct de
vedere al cantitatii, precum si ca procent din apa introdusa in sistemul de alimentare la cel
mult 40%.
Extinderea retelei ar trebui sa fie acoperita din surse externe, acolo unde este posibil.
Colectarea apelor uzate: Pentru toate zonele urbane cu o populatie de peste 10.000 de
locuitori, reteaua de canalizare ar trebui extinsa pentru a acoperi cel putin 90% din populatia
din mediul urban. Magistralele de canalizare necesare pentru o abordare regionala a
serviciului ar trebui instalate prioritar, impreuna cu reteaua principala de canalizare pentru
localitatile ce urmeaza a fi prevazute pentru prima data cu retea de canalizare.
Comunitatile care, in prezent, nu dispun de apa potabila sau au fost prevazute recent cu
sistem de aprovizionare cu apa in mediul rural, trebuie prevazute cu retea de canalizare doar
acolo unde aceasta se dovedeste a fi eficienta din punct de vedere al costurilor si unde
locuitorii dovedesc disponibilitatea de a plati pentru acest serviciu. Pentru restul localitatilor,
in afara cazului in care exista motive de mediu prioritare, utilizarea foselor septice pentru
locuinte individuale, institutii sau locuinte integrate, ar trebui sa reprezinte prioritatea
principala.
Epurarea apelor uzate: Strategia judeteana este stabilita clar de cerintele 91/271/EEC si ale
capitolului 22 al Tratatului de Aderare semnat intre UE si Guvernul Romaniei. Exista o
cerinta clara in cadrul tratatului pentru tratarea completa si eficienta la standardul solicitat
pentru aglomerari cu peste 10.000 p.e. Acolo unde acestea sunt obligatorii vor trebui
prevazute facilitati de tratare reabilitate sau noi. Statiile de tratare ar trebui construite in
etape, cu un orizont initial de proiectare de maximum 15 ani. In orice caz, toate lucrarile
trebuie prevazute cu spatiu adecvat pentru extindere.
Aglomerarile cu o populatie echivalenta intre 2.000 si 10.000 de locuitori vor fi prevazute cu
instalatii de tratare, dupa cum o cere Directiva si vor fi prioritizate in functie de populatie si de
impactul asupra mediului.
Tratarea namolului: In prezent, nu exista facilitati operationale de tratare a namolului in
judetul Dolj. Judetul are nevoie clara de o strategie pentru colectarea si evacuarea namolului
de canalizare pentru momentul in care toate instalatiile de tratare a apelor uzate vor intra in
functiune.
Strategia si facilitatile de tratare echivalente trebuie puse la dispozitie in cadrul aceluiasi
program ca si pentru tratarea apelor uzate. Datorita cerintelor in continua crestere ale
legislatiei UE cu privire la evacuarea namolului si la nevoia de reciclare a namolului din
considerente de mediu, este clar ca strategia ce urmeaza a fi introdusa la nivelul judetului
trebuie sa se bazeze atat pe cerintele pe termen scurt, cat si pe nevoile de mediu pe termen
lung.
Ape uzate industriale: Judetul trebuie sa asigure aplicarea completa a principiului
Poluantul plateste atat prin obligarea unitatilor industriale de a introduce instalatii de pretratare, cat si prin modificarea facilitatilor lor de productie. In cazul in care unitatile industriale
continua sa deverseze apele uzate in canalizarea publica, trebuie aplicate si percepute taxe
in functie de volumul de poluant deversat. Este esential ca industriile cunoscute ca fiind
poluante sa fie obligate sa respecte legislatia existenta in Romania inainte ca orice alte
facilitati noi de tratare a apelor uzate si a namolului sa fie construite in etapa 1 a programului
de investitii prioritare.
6.2.5
Consideratii generale privind regionalizarea

Pagina 414
Orice investitie propusa trebuie sa ia in considerare conceptul unei abordari regionale privind
furnizarea serviciului de alimentare cu apa, colectare si epurare a apelor uzate si de tratare
si evacuare a namolului de canalizare si a celui provenit din tratarea apei.
Exista avantaje si dezavantaje atunci cand se ia in calcul o solutie regionala sau locala
pentru furnizarea serviciului; in orice caz, este foarte dificil sa se stabileasca reguli solide si
rapide pentru oricare dintre abordari pe durata evaluarii initiale a investitiilor care sunt, in
general, utilizate pe durata dezvoltarii unui master plan de 30 de ani. Evaluarea completa a
optiunilor tehnice, financiare si de mediu coate fi revizuita in intregime doar pe durata
dezvoltarii studiilor de fezabilitate detaliate.
Urmatoarele avantaje si dezavantaje ale unei solutii regionale fata de una locala au fost
sintetizate in tabelul urmator:
Problema
Management
Respectarea calitatii
Securitatea furnizarii
serviciului
Sprijin
Intretinere
Implementare
Modificari legislative
Extindere
Depreciere
6.2.6
Regional
Management solid disponibil din
partea Operatorului Regional
Analize de laborator si proceduri
eficiente disponibile din partea
Operatorului Regional
Operatorul Regional poate oferi
managementul riscului si resurse
Operatorul Regional
Operatorul Regional
Operator Regional cu experienta
Operator Regional cu experienta
relevanta
Capacitate de rezerva in conducta
principala
Durata de exploatare lunga a
activelor din conducta principala
Local
Capacitate de management
limitata sau lipsa
Capacitate limitata sau lipsa
Limitata sau fara acoperire in caz
de urgenta
Fara sprijin suplimentar
Capacitate inexistenta
Fara experienta
Capacitate inexistenta
Capacitate de rezerva limitata din
puturi
Durata scurta de exploatare a
activelor echipamentelor
mecanice si electrice
Regionalizarea serviciului de apa potabila
Ca regula generala, zonele urbane cu populatie de peste 10,000 de locuitori au fost

prevazute cu elementele de baza ale unui sistem solid de alimentare cu apa potabila (desi
sunt si exceptii notabile unde ori nu exista sisteme de alimentare publica cu apa ori au fost
implementate recent). Majoritatea facilitatilor au fost construite sau renovate in timpul
industrializarii accelerate a Romaniei pe durata celor 40 de ani de planificare centralizata.
Facilitatile pentru zonele urbane cu peste 100,000 de locuitori au fost, in general, reabilitate
sau se afla in curs de reabilitare sau inlocuire in baza mai multor proiecte de alocare de
fonduri de intrajutorare sau cu finantare independenta.
Problema principala a regionalizarii este ca majoritatea statiilor de tratare si sursele de apa
aferente prezinta o capacitate mai mult decat suficienta pentru satisfacerea nevoilor curente
si, in mai multe cazuri, prezinta capacitate de tratare de rezerva suficienta prin care se poate
furniza apa potabila unui numar de consumatori de doua ori mai mare decat cel actual.
Totusi, situatia privind alimentarea cu apa a satelor si a oraselor mici cu o populatie mai mica
de 10,000 de locuitori si a oraselor care nu au unitati industriale nu a fost niciodata
Pagina 415
considerata ca o prioritate pentru investitii. Doar in ultimii 10 ani au fost alocate fonduri
pentru a rezolva problema sistemelor complet inadecvate de alimentare cu apa in mediul
rural.
6.2.7
Concluzii generale apa
Daca lungimea incrementala pe comuna a retelei de distributie extinse este mai mica de 7km
si daca este disponibila o sursa de apa subterana acceptabila, este totusi mai eficienta din
punct de vedere al costurilor dezvoltarea unui proiect regional. Totusi, aceasta distanta se
reduce pe masura ce creste populatia din mediul urban. A se retine ca o astfel de abordare
depinde in mod clar de relief, acces la terenuri si de dimensiune retelei de distributie.
Acolo unde apa de suprafata reprezinta singura sursa de apa acceptabila si costul
suplimentar de dezvoltare a alimentarii cu apa in sistem regional acopera doar pierderile
datorate frecarii, ar trebui adoptat un proiect regional daca cea mai apropiata conducta de
distributie se afla la mai putin de 10 km. Este valabila aceeasi observatie.
Pentru administrarea eficienta a apei potabile, trebuie adoptata o abordare regionala oriunde
este posibil.
6.2.8
Strategia pentru apa in judetul Dolj
Cu exceptia comunei Poiana Mare, toate cele sase comunitati cu mai mult de 10.000 de
locuitori dispun de un tip de sistem centralizat de alimentare cu apa potabila de un tip sau
altul. In toate cazurile, sunt necesare lucrari suplimentare in vederea asigurarii conformarii cu
Directiva 98/83/EEC. Poiana Mare va fi prevazuta cu un sistem de alimentare cu apa de la
Statia de tratare a apei Calafat, intarirea acestui sistem de alimentare fiind propusa in Master
Plan.
Un numar de orase si comune cu populatii intre 4,000 si 10,000 de locuitori au deja surse
bune, ce provin in principiu din ape subterane, si se prevede in Master Plan intarirea acestor
surse si tratarea acestora acolo unde este necesar.
Pentru comunitatile mai mici s-au propus fie puturi de mare adancime (la campie), fie puturi
de mica adancime sau surse din ape curgatoare. Masura in care acestea se potrivesc a fi
incluse in schema regionala va depinde de relief (si de implicatiile energetice asociate), de
proximitatea altor comunitati si relatia cu / performanta investitiilor recente.
In zonele intinse, in special in sudul judetului, in lunca Dunarii, nu exista surse de apa de
suprafata in afara de Dunare si este probabil sa se prefere sursele de apa subterane. Totusi,
ar trebui mentionat faptul ca apa subterana poate avea o calitate foarte variabila si trebuie
muncit la Stadiul de fezabilitate in vederea identificarii locului unde sunt de dorit zonele
marite de servicii pentru exploatarea celor mai bune din punct de vedere economic.
Pentru comunitatile care nu au surse acceptabile de apa subterana, cum ar fi comunele din
nord-vestul Craiovei si parti din lunca Dunarii, este posibil ca apa sa nu poata fi furnizata
decat prin conectare la cea mai apropiata conducta de aductiune.
6.2.9
Colectarea si epurarea apei uzate
Infrastructura de colectare a apei uzate exista in patru dintre cele sase zone urbane cu o
populatie echivalenta de peste 10.000 de locuitori si in doua zone urbane mai mici in curs de
dezvoltare industriala. Doar doua dintre aceste sase sisteme de canalizare au statii
functionale de epurare a apei uzate. O instalatie este in constructie la Craiova si trei altele au
fost dezafectate sau intr-unul dintre cazuri nu a fost terminata din cauza lipsei de fonduri.
Pagina 416
Cele doua instalatii operationale de epurare se afla la Filiasi (o instalatie de aerare din anii
80, care, in mod evident, nu se poate conforma) si la Calafat (instalatie compacta de aerare
terminata in 2007, conceputa in vederea eliminarii azoutului dar nu si pe cea a fosforului).
Vechile statii de epurare de la Segarcea si de la Bailesti sunt dezafectate si cea de la
Plenita, inceputa in anii 80, nu a fost terminata inca. Statia de epurare a apelor uzate
industriale de la instalatia industriala Isalnita ramane operationala. Namolul din ambele statii
este eliminat in prezent, netratat, la depozitul de deseuri.
Tratatul de aderare prezinta cerinte clare de conformare cu 91/271/EEC, datele critice sunt
2010 pentru aglomerarile cu populatii echivalente de peste 100,000, 2015 pentru
aglomerarile cu populatii echivalente de peste 10,000 si 2018 pentru aglomerarile cu
populatii echivalente de peste 2,000. In plus, la cererea Ministerului Mediului, prevederea de
sisteme de colectare pana in 2013 ar trebui considerata ca o data critica in ceea ce priveste
epurarea apelor uzate pentru populatiile echivalente de peste 10,000 de locuitori.
Starea actuala a sistemelor de colectare si a instalatiilor de tratare din judet este prezentata
pe scurt in tabelul de mai jos:
Aglomerari
de baza
l.e.:
Peste
100,000
10k 100k
2k 10k
Numar
1
Sistem de colectare prevazut

Cuprinzator
Partial
Nu exista
Statie de epurare
1 (dar cu lipsuri
semnificative)
1
0 (in constructie,
terminare in 2010)
2
51
48
Sistemele de colectare existente de la Craiova si de la Calafat sunt destul de cuprinzatoare,

desi unele zone din Craiova necesita extinderi semnificative catre cartierele fara canalizate.
Celelalte patru aglomerari de peste 10.000 au acoperire limitata a zonei urbane sau niciun fel
de sistem si necesita extinderi majore sau retele noi in vederea conformarii cu Directiva.
Pentru aglomerarile cu intre 2.000 si 10.000 de locuitori, nu exista facilitati de tratare si exista
sisteme partiale de canalizare in doar 3 dintre cele 51 de aglomerari de baza.
Este evident ca rata investitiilor trebuie sa fie crescuta pentru a se asigura conformarea de la
aceasta baza intr-o perioada scurta. Din acest motiv, cat si pentru administrarea eficienta a
sistemelor in viitor, este necesara o abordare regionala a colectarii apelor uzate si epurarii.
Ar trebui mentionat in continuare ca costurile aferente serviciului de ape uzata nu sunt direct
proportionale cu costul tratarii apelor de canalizare, iar costurile de operare per populatie
echivalenta cresc semnificativ pe masura ce se reduce dimensiunea instalatiilor. Costurile de
eliminare si de tratare a namolului de canalizare sunt, de obicei, cel putin la fel de ridicate ca
si costurile tratarii si cresc semnificativ pentru instalatii mai mici.
Odata cu cerintele din ce in ce mai stringente ale Uniunii Europene pentru eliminarea
ecologica a namolului, costurile suplimentare aferente instalatiilor mici nu ar trebui scazute
pe durata revizuirii oricarei solutii regionale.
6.2.10 Concluzii generale apa uzata
n acest document se face referire la doua nivele de aglomerari de ape uzate. Primul nivel,
corespunzand terminologiei Directivei 91/271/EEC, a fost denumit Aglomerari de ape
uzate. In cazul in care doua sau mai multe aglomerari din zone administrative diferite au fost

Pagina 417
conectate pentru a facilita tratarea intr-o statie comuna de epurare, aglomerarea totala este
denumita cluster de aglomerari.
Pentru o aglomerare care necesita colectare si tratare in conformitate cu Directiva si care
dispune de un curs de apa acceptabil care sa asigure nivelul cerut de diluare pentru efluentul
tratat ce rezulta din statia de epurare, tratarea locala reprezinta singura solutie eficienta, in
afara cazului in care aglomerarea poate fi conectata fie printr-o conducta de canalizare cu
transfer gravitational, fie printr-o conducta de refulare cu inaltime redusa la o alta localitate
ce necesita investitii prioritare. In zone intinse ale judetului este probabil ca posibilitatea de a
primi apa pentru irigatii ar introduce nevoia de dezinfectie a apei si luand in considerare
implicatiile costurilor operationale si investitionale ale unei asemenea scheme, aceste costuri
trebuie prevazute in totalitate.
Aglomerarile ar trebui luate in considerare in cadrul unui cluster regional atunci cand distanta
dintre aglomerari este mai mica de 10 km si lungimea totala a retelei de canalizare este mai
mica de 40 km. Retelele de canalizare cu lungimi totale intre 30 si 40 km trebuie analizate,
avandu-se in vedere impactul septic al deseurilor provenite din cele mai indepartate
aglomerari.
Aglomerarile sub 2,000 de locuitori nu sunt luate in considerare pentru a fi prevazute cu
sisteme de colectare. Exceptie fac cele situate in proximitatea sistemelor mari de
infrastructura unde sisteme de colectare pot fi construite si efluentul rezultat poate fi preluat
la costuri marginale rezonabile.
6.2.11 Strategia pentru apa uzata in judetul Dolj
Au fost identificate 56 de aglomerari de ape uzate in Dolj si 10 clustere de aglomerari de ape
uzate. Se are in vedere un total de 21 de statii de epurare care, impreuna, vor avea
potentialul de a trata debitele provenite de la 79 % din populatia judetului.
Noua Statie de epurare pentru Craiova este in constructie la Facai, pe malul de est al raului
Jiu, la sud de oras. Terminarea acesteia este programata in 2010, moment in care zonele din
Craiova cu sisteme existente de canalizare vor beneficia de tratare in conformitate cu
Directiva. In schema sunt incluse si unele extinderi si inlocuiri in sistemul de canalizare.
Parti semnificative din oras nu au sistem de canalizare si se prevad retele noi de canalizare
in doua zone critice, ca proiecte cu prioritate crescuta. Teren pentru extinderi este disponibil
la amplasamentul noii statii de epurare si s-a propus astfel ca debitele din asezarile mai
indepartate din zona administrativa Craiova si din comunele invecinate sa fie transferate la
Facai pentru tratare, intarind clusterul de aglomerari.
Exista 5 orase si comune in intervalul de 10,000 si 100,000 p.e., ce necesita epurare pana in
2015 in conformitate cu Directiva. Dintre acestea, doar Calafat are prevazuta epurare in zona
celei necesare si este propusa regionalizarea in jurul Statiei de epurare de la Rastu Nou
(cluster care include Bailesti si Poiana Mare), Calafat, Bechet (cluster care include Dabuleni
si Sadova) si Filiasi. Este nevoie de sisteme noi / extinse de canalizare la Bailesti, Poiana
Mare, Dabuleni si Filiasi impreuna cu infrastructura de transfer. Populatia echivalenta din
aceste clustere se afla in intervalul 16,000 54,000.
Restul aglomerarilor necesita sisteme de colectare si epurare pana in 2018, sub restrictia
contributiei catre tintele Tratatului de aderare in legatura cu evolutia prezentata la punctul
6.2.2 de mai sus. Au mai fost identificate cateva clustere in intervalul de 4,000 25,000
pentru Segarcea (SE la Padea), Amarastii de Jos / Marsani (SE langa Dobresti), Plenita
(reconstructie SE la Plenita), Leu , Barca / Carna (SE la Carna) si Pielesti.

Pagina 418
Pentru inca 15 aglomerari care necesita facilitati de colectare si epurare, se sugereaza ca

este mai potrivita epurarea individuala si ca, pentru acestea, nu se aplica criteriile de
eliminare a nutrientilor. Totusi, este posibil sa fie necesara o dezinfectie in cazul unora dintre
aceste deversari.
Prevederea tratarii namolului este necesara si strategia pentru aceasta este prezentata in
sectiunea 6.6.
6.2.12 Analiza de apa potabila
Pentru a oferi indrumari suplimentare privind abordarea regionala a furnizarii unui serviciu
acceptabil de alimentare cu apa potabila, au fost analizate urmatoarele scenarii.
1. Zona urbana cu o populatie de 4,000 de locuitori cu industrie usoara si centru
administrativ pentru zona. Consum menajer de 120l/hd/zi, plus 15% pentru industrie,
15% pentru institutii si pierderi de 20%.
2. Comuna cu 5 sate, toate cu mai putin de 2,000 de locuitori, cu o populatie totala a
comunei de 2,500 de locuitori, satele la aproximativ 2 km distanta unele de altele, cu un
mic centru administrativ si fara industrie. Consum menajer de 80 l/hd/zi, plus 10% pentru
institutii si pierderi de 15%.
3. Comunitati de-a lungul albiei unui rau, alcatuite din 2 comune, una cu 2,000 de locuitori
si alta cu 2,500 de locuitori, distanta dintre comune de 6 km. Distanta dintre satele
fiecarei comune este de 1-2 km, cu un mic centru administrativ in fiecare comuna si fara
industrie. Consum menajer de 80 l/hd/zi, plus 10% pentru institutii si pierderi de 15%.
Investitii comune necesare fiecarui scenariu, indiferent de sursa de apa:
1. Apa potabila si conducte de distributie in fiecare localitate;
2. Conducte interconectate intre sate;
3. Rezervoare de serviciu in sate, in afara cazului in care se dovedeste practica
utilizarea unui singur rezervor la o cota ridicata de nivel care sa deserveasca intreaga
comunitate;
4. Statii de pompare pentru alimentarea satului sau un singur rezervor la o cota ridicata
de nivel.
Presupuneri generale:
1. Costurile de pompare aferente solutiei regionale sunt acceptabile si trebuie sa
acopere doar pierderile prin frecare din magistrale;
2. Fiecare comuna acopera doar costurile incrementale ale retelei de distributie,
conform scenariului 3;
3. Costurile marginale ale tratarii pentru proiectul regional sunt minime.
Fiecare scenariu va lua in considerare urmatoarele variante:
Sursa de apa subterana include urmatoarele elemente:
Puturi de mare adancime (100 m) cu 1 put de rezerva pentru fiecare arie de puturi;
Gard de protectie pentru zona sanitara a zonei de puturi;
Conducta principala catre zona de inmagazinare locala;
Inmagazinare locala, clorinare si statie de pompare catre satele indepartate;
Mic bloc administrativ pentru statie.
Sursa de apa de suprafata include urmatoarele elemente:

Pagina 419
Captare a apelor de suprafata;

Dren lateral pe malul apei sau instalatii locale de tratare;
Conducta principala pentru apa bruta;
Rezervor de serviciu pentru apa potabila la statia de tratare;
Conducta principala pentru apa potabila.
Proiect regional
Conducta principala
Statie de pompare si instalatie de clorinare
6.2.13 Analiza valoare de investitie actualizata in diverse scenarii

Zona urbana 4,000 de locuitori
Articol
Scenariu 1 Sursa de apa
subterana
Puturi
Numar
Tarif
unitar
Cheltuieli
de investitii
96,000
288,000
Rezervor de inmagazinare
de suprafata si dezinfectie
96,000
96,000
Gard de protectie
2,000
2,000
4,000
96
384,000
Conducta de aductiune catre

sat
Total scenariu 1
Scenariu 2 Apa de
suprafata
Captare sau dren
200,000
200,000
Conducta de aductiune
pentru apa bruta
Statie de tratare de
dimensiuni mici si instalatie
de clorinare
3,000
96
288,000
350,000
350,000
Conducta pentru apa

potabila
Total scenariu 2
2,000
96
192,000
Statia de pompare
Total Scenariu 3
Trei puturi a cate 100 m necesare, fiecare cu o

capacitate de 5 l/sec. Nota: 1 de rezerva
Este necesara stocarea intermediara pentru
apa din put pentru a include dezinfectarea, fara
tratare suplimentara
Gard necesar pentru zona sanitara a zonei de
puturi
Campul de puturi situat la o oarecare distanta
de sat si de zona de inmagazinare locala. Se
presupune ca zona de puturi nu se afla pe
teritoriul satului.
770,000
Scenariu 3 Conducta
principala regionala
Conducta principala
Comentarii
Sursa de apa selectata pe baza calitatii si a

disponibilitatii. Este necesara o forma de
captare.
Captarea este amplasata la o anumita distanta
de statia de tratare propusa.
Apa de calitate buna care necesita doar o
statie de tratare modulara, simpla. Se
presupune ca in cazul in care calitatea apei se
deterioreaza, consumatorii vor fi informati
corespunzator.
Conducta principala catre comunitate de la
statia de tratare
1,030,000
7,000
120
840,000
120,000
120,000
Cea mai apropiata conducta de apa potabila la

cca. 7 km. Datorita capacitatii, tariful unitar a
crescut ca atare.
Statie de pompare echipata, necesara pentru a
depasi refularea limitata si pierderile prin
frecare.
960,000

Pagina 420
Articol
Costuri marginale de
functionare
subterana
Put de mare adancime, pe
baza de energie electrica
Intretinerea puturilor
Personal
Facilitati de laborator
Total
PV
Scenariu 2 Apa de
suprafata
Energie
Substante chimice
Intretinere
Personal
Total
PV
Scenariu 3 Conducta
Energie pentru pierderile
prin frecare
Personal
Total
PV
Numar
Tarif
unitar
Cheltuieli
de investitii
6000
6000
15,000
2000
Comentarii
Bazat pe randamentul pompei de 70% si pe un

cost unitar al energiei electrice de 0,06 Euro/
unitate.
Intretinerea anuala a echipamentului mecanic
si electric al puturilor
Este necesara o persoana cu norma intreaga
pentru a controla instalatia.
Fara facilitati de laborator la fata locului, acesta
este costul minim pentru conformarea cu
legislatia.
29000
1,031,684
4000
2000
7000
30000
4000
Se presupune ca apa bruta este captata

gravitational. Este necesara energie electrica
pentru statia de tratare.
Cost estimat al substantelor chimice pentru
tratare
Este necesar un nivel crescut al intretinerii
Cel putin de doua ori mai multe persoane
necesare pentru instalare
Instalatia necesita facilitati de laborator
imbunatatite semnificativ pentru a respecta
legislatia.
47000
1,466,445
3000
1000
Energia estimata necesara pentru a depasi

pierderile prin frecare. Diferenta de refulare se
presupune a fi minima.
Personal limitat sau deloc pentru conducta si
limitat sau deloc pentru intretinerea anuala
4000
947,766
Concluzie
Analiza valorii de investitie actualizate arata ca exista o diferenta mica intre cele trei scenarii,
sursa subterana de apa fiind preferata din considerente de cost, daca este disponibila si
daca o sursa alternativa de la o alta instalatie de tratare nu este disponibila la o distanta
rezonabila si, prin urmare, la un cost rezonabil.
Arata, totusi, ca proiectul regional trebuie luat in considerare atunci cand se analizeaza
optiunile in timpul elaborarii studiilor de fezabilitate detaliate, pentru a obtine varianta cu cel
mai mic cost.

Pagina 421
O singura comuna
Articol
subterana
Puturi
Numar
Tarif
unitar
Cheltuieli
de investitii
96,000
192,000
70,000
70,000
Gard de protectie
1,000
1,000
4,000
78
312,000
Conducta de aductiune catre

sat
Total scenariu 1
Scenariu 2 Apa de
suprafata
Captare sau dren
150,000
150,000
Conducta principala pentru

apa bruta
de clorinare
3,000
78
234,000
250,000
250,000
Conducta pentru apa

potabila
Total scenariu 2
2,000
78
156,000
Statia de pompare
Total Scenariu 3
functionare
subterana
Personal
Total
Doua puturi a cate 100m necesare, fiecare

cu o capacitate de 5 l/sec. Nota: 1 de
rezerva
Este necesara stocarea intermediara
pentru apa din put pentru a include
dezinfectarea, fara tratare suplimentara.
Gard necesar pentru zona sanitara a zonei
de puturi.
Campul de puturi situat la o oarecare
distanta de sat si de zona de stocare
locala. Se presupune ca campul de puturi
nu se afla pe teritoriul satului.
575,000
Scenariu 3 Conducta
Conducta principala
Comentarii

captare.
Captarea este amplasata la o anumita
distanta de statia de tratare propusa.
presupune ca in cazul in care calitatea apei
se deterioreaza, consumatorii vor fi
informati corespunzator.
statia de tratare
790,000
7,000
96
672,000
96,000
96,000
Cea mai apropiata conducta de apa

potabila la cca. 7km.
Statie de pompare echipata, necesara
pentru a depasi refularea limitata si
pierderile prin frecare.
768,000
3000
4000
15,000
2000
Bazat pe randamentul pompei de 70% si

pe un cost unitar al energiei electrice de
0,06 Euro/unitate
Intretinerea anuala a echipamentului
mecanic si electric al puturilor
Este necesara o persoana cu norma
intreaga pentru a controla instalatia.
Fara facilitati de laborator la fata locului,
acesta este costul minim pentru
conformarea cu legislatia.
24000

Pagina 422
Articol
Numar
Tarif
unitar
PV
Scenariu 2 Apa de
suprafata
Energie
Cheltuieli
de investitii
795,089
2500
Substante chimice
1000
Intretinere
Personal
5000
30000
4000
Total
PV
Scenariu 3 Conducta
prin frecare
Comentarii

gravitational. Este necesara energie
electrica pentru statia de tratare.
tratare
Este necesar un nivel crescut al intretinerii.
necesare pentru instalare.
legislatia.
42500
1,192,660
1500
Personal
1000
Total
PV

pierderile prin frecare. Diferenta de refulare
se presupune a fi minima.
Personal limitat sau deloc pentru conducta
si limitat sau deloc pentru intretinerea
anuala
2500
750,845
Concluzie
Analiza valorii actualizate a investitiei arata ca exista o diferenta mica intre cele doua
scenarii, sursa subterana de apa fiind preferata din considerente de cost, daca este
disponibila si daca o sursa alternativa de la o alta instalatie de tratare nu este disponibila la o
distanta rezonabila si, prin urmare, la un cost rezonabil.
Din nou, aceasta arata, totusi, ca proiectul regional trebuie luat in considerare atunci cand se
analizeaza optiunile in timpul elaborarii studiilor de fezabilitate detaliate, pentru a obtine
varianta cu cel mai mic cost.
Doua comune interconectate
Articol
subterana
Puturi
Conducta de apa bruta catre
instalatia de tratare
Gard de protectie
Conducta principala catre
sat
Numar
Tarif
unitar
Cheltuieli
de investitie
96,000
288,000
2,000
96
192,000
96,000
96,000
2,000
2,000
1,500
96
144,000
Comentarii
Un singur camp de puturi cu 3 puturi de

100 m, 2 functionale in mod normal si 1 de
rezerva
Campul de puturi situat la o oarecare
distanta fata de cele doua comune.
Amplasamentul permite o singura zona
centrala de inmagazinare pentru
amandoua.
Zona de stocare principala si instalare de
dezinfectie pentru ambele comune
Gard de protectie necesar pentru zona
sanitara
Conducta principala pentru apa potabila
catre comune

Pagina 423
Articol
Numar
Tarif
unitar
Total scenariu 1
Scenariu 2 Apa de
suprafata
Captare sau dren
Cheltuieli
de investitie
722,000
200,000
200,000
Conducta principala pentru

apa bruta
de clorinare
3,000
96
288,000
350,000
350,000
Conducta pentru apa

potabila
Total scenariu 2
2,000
96
192,000
Scenariu 3 Conducta
Conducta principala
Statia de pompare
Total Scenariu 3
functionare
subterana
Personal
Total
PV
Scenariu 2 Apa de
suprafata
Energie
Substante chimice
Intretinere
Personal
Total
Comentarii

captare.
Captarea este amplasata la o anumita
distanta de statia de tratare propusa.
presupune ca in cazul in care calitatea apei
se deterioreaza, consumatorii vor fi
informati corespunzator.
statia de tratare
1,030,000
4,000
96
384,000
120,000
120,000
Distanta de la cea mai apropiata conducta

pana la un sat al comunelor interconectate
Statie de pompare pentru a depasi
pierderile de presiune
504,000
6000
6000
15,000
2000
Bazat pe randamentul pompei de 70% si

pe un cost unitar al energiei electrice de
0,06 Euro/unitate
Intretinerea anuala a echipamentului
mecanic si electric al puturilor
Este necesara o persoana cu norma
intreaga pentru a controla instalatia.
Fara facilitati de laborator la fata locului,
acesta este costul minim pentru
conformarea cu legislatia.
29000
986,401
4000
2000
7000
30000
4000

gravitational. Este necesara energie
electrica pentru statia de tratare.
tratare
Este necesar un nivel crescut al intretinerii.
necesare pentru instalare.
legislatia.
47000

Pagina 424
Articol
Numar
Tarif
unitar
PV
Scenariu 3 Conducta
prin frecare
Personal
Cheltuieli
de investitie
1,466,445
3000
1000
Total
PV
Comentarii

pierderile prin frecare. Diferenta de refulare
se presupune a fi minima.
Personal limitat sau deloc pentru conducta
si limitat sau deloc pentru intretinerea
anuala.
4000
517,578
Concluzie
Daca cea mai apropiata conducta este relativ aproape de un sat al uneia dintre comune,
atunci adoptarea unei abordari regionale prezinta cea mai scazuta valoare de investitie
actualizata dintre scenariile luate in calcul. Trebuie retinut ca multe comune, in prezent fara
apa, se potrivesc acestui scenariu. Arata, totusi, clar ca proiectul regional trebuie luat in
considerare atunci cand se analizeaza optiunile in timpul elaborarii studiilor de fezabilitate
detaliate, pentru a obtine varianta cu cel mai mic cost.
6.2.14 Analiza epurarea apei uzate
Pentru a oferi indrumari suplimentare privind abordarea regionala a furnizarii unui serviciu
acceptabil de colectare si epurare a apelor uzate, au fost analizate urmatoarele scenarii.
1. Doua aglomerari, una cu o populatie echivalenta de 3,000 locuitori si alta cu 5,000 de
locuitori, intinzandu-se de-a lungul albiei unui rau sau acolo unde relieful asigura
spatiul adecvat pentru o canalizare de transfer gravitational dimensionata nominal;
2. Cinci aglomerari, trei cu o populatie echivalenta de 2,000 locuitori, una de 1,000 l.e. si
una de 3,000 populatie echivalenta. Distanta totala dintre aglomerari este de cca. 20
km. Albia raului sau relieful permit transferul gravitational.
Investitiile comune necesare pentru fiecare aglomerare sunt urmatoarele:
Retea de canalizare;
Statii de pompare a apelor de canalizare necesare pentru aglomerare;
Orice conducte de canalizare necesare ca parte integranta a retelei de canalizare a
aglomerarii.
Presupuneri generale
Costul de investitie al statiei de epurare a apelor uzate nu include achizitionarea
terenului, drumurile de acces, gardul de protectie si stocarea intermediara a namolului;
Costurile de functionare si de intretinere ale aglomerarilor individuale nu trebuie luate in
calcul;
Costurile de functionare per populatie echivalenta cresc semnificativ pentru instalatii
mai mici.
Fiecare scenariu ia in considerare varianta unei solutii regionale sau separate de tratare.
Doua aglomerari
Pagina 425
Articol
Numar
Tarif
unitar
Cheltuieli de
investitie
Comentarii
Scenariu 1 Tratare individuala

Statie de epurare pentru 3000 l.e.
Total scenariu 1
1
1
840,000
1,200,000
840,000
1,200,000
2,040,000
Unitate individuala
Unitate individuala
Scenariu 2 Instalatii regionale

Statie de epurare regionala, 8000
l.e.
Conducta de canalizare
1,800,000
1,800,000
Instalatie regionala
7,000
96
672,000
120,000
120,000
Statie de pompare de transfer

Total scenariu 2
functionare
3000 l.e. opex anual
Total
PV
Total
PV
Doar sectiunea de
interconectare a conductei
de canalizare
Alocare suplimentara
pentru o singura statie
2,592,000
3000
5000
19
15
57000
75000
132000
3,314,030
8000
12
96000
96000
3,455,829
Cinci aglomerari
Articol
Numar
Tarif
unitar
Cheltuieli de
investitie
Comentariu

Total scenariu 1
1
1
1
1
1
610,000
610,000
840,000
380,000
610,000
610,000
610,000
840,000
380,000
610,000
3,050,000
Unitati individuale

Statie de epurare regionala,
10000 l.e.
Conducta de canalizare
2,050,000
2,050,000
Statie de epurare regionala
15,000
120
1,800,000
120,000
120,000
Conducte de canalizare de
interconectare intre
comunitati
Alocare pentru o singura
statie
Statie de pompare de transfer

Total scenariu 2
3,970,000
functionare
Pagina 426
Articol
Total
PV
10,000 l.e. opex anual
Total
PV
Numar
Tarif
unitar
Cheltuieli de
investitie
2,000
2,000
3,000
1,000
2,000
21
21
18
30
21
42,000
42,000
54,000
30,000
42,000
210,000
5,087,929
10,000
10
100,000
100,000
4,797,936
Comentariu
Concluzie
Cheltuielile de investitie ale proiectului regional sunt mai mari in toate cazurile datorita
costului canalizarilor de interconectare. Totusi, in baza analizei valorii de investitie
actualizate, reducerile considerabile ale costurilor anuale de functionare asigurate de o
singura instalatie regionala indica, in ambele scenarii, ca solutia regionala ar trebui luata in
considerare si analizata complet in timpul studiilor de fezabilitate detaliate.
Daca exista dificultati suplimentare in gasirea terenului necesar pentru statii de epurare
individuale si pentru structurile lor de deversare in cursurile de apa locale, la care se adauga
costurile de investitii suplimentare asociate cu asigurarea accesului, securitatii si a stocarii
locale a namolului, analiza cost-beneficiu va indica in mod clar avantajul solutiei regionale.
6.2.15 Concluzie
In timp ce cheltuielile de investitie pentru solutia regionala sunt prezentate ca fiind mai mari
decat cele estimate pentru unitati individuale, aceste costuri nu iau in calcul costul
suplimentar al terenului, al deversarilor individuale in rau, al conductelor suplimentare si al
statiilor de pompare de transfer pentru a ajunge la amplasamentul instalatiei noi. Aceste
aspecte vor fi detaliate in cadrul analizei optiunilor necesara in timpul elaborarii studiilor de
fezabilitate detaliate.
Costurile de functionare nu iau in calcul cresterea semnificativa a fortei de munca, timpul de
administrare, analiza si intretinerea necesare pentru cele 7 instalatii de epurare echivalente
din amplasamentele individuale.
In orice caz, este destul de clar ca oriunde poate fi aplicat un proiect regional cu transfer
gravitational sau cu o conducta de refulare cu inaltime redusa, o astfel de abordare trebuie
luata in considerare si analizata complet in cadrul analizei detaliate a optiunilor, cu studii de
fezabilitate ulterioare.
6.2.16 Proiectarea statiilor de tratare a apei
Sursele de apa potabila din Romania se impart in surse de suprafata, ca de exemplu rauri si
acumulari, si surse subterane, ca de exemplu fantani si puturi de adancime.
In scopul proiectarii statiilor de tratare, fluxul tehnologic trebuie sa fie adaptat localizarii
sursei pentru a rezolva problema unor posibile substante poluante in apa bruta. Aceste

Pagina 427
substante poluante, care trebuie eliminate in timpul tratarii apei sunt prezentate in tabelul de
mai jos:
6.2.17 Proiectarea statiilor de tratare a apei
Sursele de apa potabila din Romania se impart in surse de suprafata, ca de exemplu rauri si
acumulari, si surse subterane, ca de exemplu fantani si puturi de adancime.
In scopul proiectarii statiilor de tratare, fluxul tehnologic trebuie sa fie adaptat localizarii
sursei pentru a rezolva problema unor posibile substante poluante in apa bruta. Aceste
substante poluante, care trebuie eliminate in timpul tratarii apei sunt prezentate in tabelul de
mai jos:
Sursa Rau
Turbiditate
crescuta
Culoare
Pesticide
Bacterii
Cryptosporidium
Giardia lamblia
Amoniac
Azotat
Metale
Ulei
Gust
Mirosuri
Sursa Lac de acumulare

Turbiditate
Culoare
Pesticide
Bacterii
Cryptosporidium
Giardia lamblia
Amoniac
Azotat
Metale
Ulei
Gust
Mirosuri
Inflorescente
de
alge
Sursa Put
Fier
Mangan
Amoniac
Azotat
Hidrogen sulfurat
Metale grele
Bacterii
In absenta unor date detaliate si de incredere despre calitatea apei brute, a fost folosita o
abordare generica pentru a proiecta statiile de tratare a apei, pe baza ipotezelor si datelor
disponibile colectate in timpul vizitelor efectuate in judet in lunile iulie, septembrie si
noiembrie 2007.
Conceptia de baza care a fost adoptata pentru comunitatile care se alimenteaza cu apa din
straturile acvifere subterane este urmatoarea: captarea apei trebuie sa se faca prin
intermediul unor puturi de mare adancime pentru a se reduce riscul unor contaminari cu
nitrati, pesticide sau alte substante poluante care nu apar in mod natural in mediu. Acolo
unde se cunoaste faptul ca puturile existente prezinta nivel ridicat de poluare, se propune ca
puturile sa fie sapate la adancimi mai mari.
In cazul puturilor de mare adancime despre care nu sunt disponibile date privind apa bruta,
se propune sa se ia in considerare faptul ca exista standarde acceptabile de calitate si sa se
foloseasca numai masurarea debitului si dezinfectia cu clor. Clorinarea suplimentara se va
folosi in cazul retelelor mari si se va efectua in cadrul rezervoarelor de serviciu pentru a se
asigura o dezinfectie eficienta peste tot in retea.
Acolo unde se cunoaste faptul ca este nevoie de tratare suplimentara, in cadrul proiectarii se
va lua in considerare o abordare modulara. Se vor proiecta module individuale pentru
procese ca de exemplu: aerarea, schimbul de ioni, filtrare, module care se vor combina si va
rezulta o facilitate integrata de tratare a apei.

Pagina 428
Pe baza evaluarii initiale a informatiilor privind calitatea actuala a apei brute, sunt propuse
urmatoarele etape de proces privind tratarea substantelor poluante cunoscute.
Valori maxime
admisibile
Poluant
Unitate de proces
Coliformi totali
0 (Zero) MPN
Dezinfectie cu clor 30 min. contact cu 0,5 mg/l clor liber

@ pH < 8,5 si turbiditate < 1 NTU
Coliformi fecali
0 (Zero) MPN
Dezinfectie cu clor 30 min. contact cu 0,5 mg/l clor liber

@ pH < 8,5 si turbiditate < 1 NTU
Oxidabilitate
5 mg O2
Oxidare, decantarea si filtrarea precipitatului la un pH

corect
Amoniu
0.5 mg NH4/l
Rezervor de inmagazinare, filtrare lenta a nisipului,

filtrare cu carbon activ
Nitrat
50 mg NO3/l
Schimb de ioni (curent rezidual cu continut ridicat de

apa sarata)
Turbiditate
5 NTU <1 NTU

inainte de dezinfectie
Aluminu
200 mg/l
Fier
200 g/l

corect
Mangan
50 g/l

corect (eventual dozare de permanganat)
Plumb
10 g/l
Cadmiu
5 g/l
Pesticide totale
0.5 g/l <0.1 g/l pe

categorie
reglare pH, coagulare decantare si filtrare

reglare pH coagulare si filtrare

ozonare si carbon activ
Costuri unitare
Pentru a estima costurile unitare de proces privind investitiile prioritare propuse, a fost
aplicata o abordare generica privind dimensiunea finala si etapizarea lucrarilor. Dimensiunile
unei serii de statii de tratare au fost calculate pe baza unei abordari modulare cu
metodologie de tipul ia si amesteca.
Instalatii de tratare calculate:
Volum
de apa
produsa
Oxidare (Turn
echipat)
zona planului
Numar
unitati
Total
zona
plan
Decantare
Numar
m/zi
200
500
1000
2000
Diametru
Filtrare
Number
m
0.07
1
1
1
0.1
0.3
0.6
1.1
1
1
1
1
Rezervor
de
contact
cu clorul
2.50
3.95
5.59
7.90
1
1
1
2
Total
zona
plan
Arie
standard/
filtru
Volum
total
2
4
8
17
1.3
2.0
2.9
2.0
4
10
21
42

Pagina 429
Volum
de apa
produsa
m/zi
10000
20000
30000
60000
100000
200000
Oxidare (Turn
echipat)
zona planului
Filtrare
Numar
unitati
Total
zona
plan
Numar
Diametru
Number
3
4
4
6
6
8
5.6
11.1
16.7
33.3
55.6
111.1
1
1
2
2
2
3
m
17.66
24.98
15.30
21.63
27.93
26.33
2
4
4
4
6
8
Volum
de apa
produsa
Filtre GAC
Numar
m3/zi
200
500
1000
2000
10000
20000
30000
60000
100000
200000
Decantare
1
1
1
1
2
2
2
4
4
6
Total
zona
plan
Arie
standard/
filtru
Volum
total
m
83
167
250
500
833
1667
m
4.6
3.2
4.0
5.6
4.8
5.1
m
208
417
625
1250
2083
4167
Ozonare
m3
Arie
standard/
filtru
m
2
5
10
21
104
208
313
625
1042
2083
0.7
1.1
1.6
2.3
2.6
3.6
4.4
3.1
4.0
3.8
Volum
total
Rezervor
de
contact
cu clorul
Numar
Volum
total
Adancime
rezervor
m3
Arie
standard/
filtru
m
1
1
3
6
28
56
83
167
278
556
1
1
2
2
3
3
3
4
4
4
0.7
1.2
1.2
1.7
3.0
2.2
2.6
3.2
2.1
2.9
1
1
1
1
1
2
2
2
4
4
Cerinte operationale si de investitii

Master Planul contine evaluarea preliminara si costurile aferente pentru a se asigura
conformarea cu Directiva. Studiile de fezabilitate, cerute ca parte integranta a investitiilor, vor
analiza in detaliu caracteristicile apei provenite din surse pentru a stabili exact ce unitati de
proces sunt necesare.
Nivelurile minime de analiza necesare pentru elaborarea acestor studii si proiectele detaliate
ulterioare, trebuie sa cuprinda urmatoarele:
Unitate de
masura
Valoare standard
Turbiditate
NTU
0 50,000
Culoare
Alcalinitate
pH
Hazen
mg/l CaCO3
pH unit
0 500 0
0 300
3-9
Parametru

Pagina 430
Parametru
Fier (filtrat)
Mangan (filtrat)
Aluminiu
Calciu
Magneziu
Amoniac
Pesticide, daca se
suspecteaza
Unitate de
masura
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
Valoare standard
0 - 15
0-2
0-1
0 300 ca CaCO3
0 100 ca CaCO3
0 5 ca N sau NH3
g/l
Trebuie sa se ia in considerare faptul ca una din caracteristicile esentiale ale Directivei o

reprezinta necesitatea analizelor continue si amanuntite ale apei furnizate pentru consum.
Pentru a se asigura faptul ca exista facilitati adecvate de laborator, facilitatile existente
trebuie modernizate in mod extensiv in cadrul programului de investitii prioritare.
Statii de tratare a apei Namol
Practica actuala de a descarca namolul contaminat rezultat din procesul de tratare direct in
mediul acvatic trebuie sa fie oprita, iar toate statiile de tratare trebuie sa fie prevazute cu
facilitati de apa pentru spalare si unitati de recuperare a namolului.
Propunerea curenta, care va deveni subiectul unor investigatii detaliate in timpul elaborarii
studiilor privind investitiile, se refera la ingrosarea si deshidratarea namolului inainte de
tratarea lui si evacuarea lui la facilitatile regionale de tratare a namolului. Acolo unde namolul
de la statille de epurare este folosit in agricultura, trebuie aleasa o metoda alternativa de
tratare finala cu depozitarea la depozitul de gunoi.
6.2.18 Criterii de proiectare Epurarea apelor uzate

6.2.18.1 Circumstante
Obiectivul implementarii Directivei 91/271/EEC privind apele uzate din mediul urban il
reprezinta protectia mediului de efectele negative ale descarcarilor apelor uzate provenite din
mediul urban.
Pentru a putea fi in conformitate cu acest obiectiv, intreg teritoriu al Romaniei a fost
desemnat ca zona sensibila pe baza definitiilor din Directiva. Aceasta cerinta inseamna ca,
toate descarcarile de ape uzate provenite din aglomerari cu peste 2,000 l.e., dar cu mai putin
de 10,000 l.e., trebuie sa beneficieze de tratare secundara biologica. Pentru aglomerari cu
mai mult de 10,000 l.e, apele uzate descarcate trebuie sa indeplineasca, in plus fata de
cerintele privind tratarea secundara si conditiile privind tratarea avansata si deci sa se inscrie
in standardele relevante privind indepartarea azotului si fosforului total.
Urmatoarele standarde sunt definite in Directiva ca tratare secundara:

Pagina 431
Parametru
Concentratie
BOD5 la 200 C
fara nitrificare
25 mg/l O2
Procentaj
minim de
reducere
70 - 90
COD
125 mg/l O2
75
35 mg/l pentru >

10,000 l.e
90
60 mg/l for 2,000

pana la 10,000 l.e
70
Total Solide in
Suspensie
(SS)
Metode de referinta pentru masurare

Proba omogenizata, nefiltrata, nedecantata.
Determinarea oxigenului dizolvat dupa cinci zile
de incubare la 200 10 in intuneric total.
Adaugare a inhibitorului de nitrificare.
Proba de bicromat de potasiu omogenizata,
nefiltrata, nedecantata
1. Filtrarea unei probe reprezentative printr-o
membrana filtru de 0.45 m. Uscare la 105 0 C
si cantarire
2. Centrifugarea unei probe reprezentative timp
de cel putin cinci minute cu o acceleratie medie
intre 2800 si 3800 g.
Uscare la 105 0 C si cantarire.
Tratarea suplimentara pentru toate statiile de epurare care deservesc o aglomerare cu o

populatie echivalenta mai mare de 10,000:
Indicatori de
calitate/
Parametri
Fosfor total
Azot total
1
Concentratie
Procentaj minim
de reducere
2 mg/l P
(10,000 100,000 l.e.)
1 mg/l P
(peste 100,000 l.e.)
15 mg/l N
(10,000 100,000 l.e.)
10 mg/l N (> 100,000 l.e.)
Metode de referinta pentru

masurare
80
Spectrofotometrie de absorbtie
moleculara
70 - 80
Spectrofotometrie de absorbtie
moleculara
Azotul total reprezinta suma Kjeldahl-azot (N organic + NH3) + NO3 + NO2
6.2.18.2 Tratare secundara 2000 < 10,000 l.e

Pentru proiectarea instalatiilor de tratare secundara din cadrul statiilor mai mici de epurare,
s-a folosit o abordare generica pentru toate proiectele de investitii propuse.
Se propune ca toate statiile de epurare sa foloseasca o traiectorie simpla a curentului,
folosind filtrul aerat biologic imersat (SAFF) sau procesul privind namolul activat. Tratarea
preliminara inseamna folosirea gratarelor si a deznisipatorului/ separatorului de grasimi.
Acolo unde este posibil, statiile de epurare vor fi proiectate sub forma unui sistem modular
agregat/ monobloc pentru a permite extinderea lor, avand in vedere ca numarul populatiei
conectate va creste si incarcarile vor creste in consecinta.
Procesul cu filtrul aerat biologic imersat este in special potrivit pentru aglomerari cu populatie
putin numeroasa, iar unitatile de epurare pot fi construite din module pentru 1,000 l.e care
pot fi asamblate la locatie pentru a forma o instalatie completa de epurare. Fiecare modul va
contine o zona de decantare primara, o zona de tratare biologica si decantare secundara. Se
propune ca aceasta tehnologie sa fie folosita pentru statii de epurare pentru pana la
Pagina 432
aproximativ 4,000 l.e. iar statia va fi proiectata numai pentru oxidare (carbon) pentru a se
reduce costurile de operare.
Namolul va fi depozitat in cadrul statiei si ingrosat gravitational inainte de a fi transportat cu
un autovehicul special la o instalatie centralizata de tratare a namolului.
Pentru statiile de tratare de la 4,000 pana la 10,000 l.e vor fi folosite variante simple privind
procesul de namol activat, ca de exemplu aerarea extinsa.
Intreaga apa uzata care a trecut prin statia gratarelor va fi aerata intr-un reactor cu timp de
retentie mare, iar apoi va urma depunerea namolului activat (biomasa) in decantoare finale
separate.
Acest proces este in mod particular adecvat pentru statii mici de epurare, pentru ca se
preteaza la proiectare modulara si produce efluenti de inalta calitate. Principalele avantaje
sunt:
Nu se produce namol primar

Surplus foarte mic de namol activat (Biomasa)
Efluent de buna calitate
Posibilitati de modernizare considerabile
Aranjament modular
Usurinta in instalare
Miros foarte putin sau chiar deloc
Reactie eficienta la debite si incarcari variabile
Operare simpla
Usurinta in intretinere
Namolul activat provenit din procesul de epurare va fi depozitat la locatie si ingrosat mecanic
inainte de a fi transportat cu un vehicul la o facilitate centralizata de tratare a namolului

Pagina 433

Pagina 434
6.2.18.3 Tratare secundara > 10,000 l.e.

Pentru statii de epurare cu mai mult de 10,000 l.e procesul privind namolul activat va fi folosit
impreuna cu procesul proiectat pentru nitrificare totala, denitrificare si eliminarea fosforului.
Eliminarea azotului si fosforului (N&P) reprezinta doua faze distincte in procesul de tratare.
Azotul este eliminat biologic prin nitrificare in cadrul reactorului aerob si denitrificare in cadrul
zonei anoxice. Recircularea intensa interna intre cele doua zone aduce lichiorul amestecat,
bogat in nitrati, in contact cu apa uzata care intra in zona anoxica unde are loc procesul de
denitrificare.
Fosforul este eliminat fie chimic, folosind substante chimice de coagulare, fie biologic,
modificand procesul namolului activat.
Pentru eliminarea biologica a fosforului se va construi un reactor anaerob suplimentar in fata
zonei anoxice, acolo unde organismele care acumuleaza fosfatul (OAF) din cadrul namolului
activat elimina fosfat in lichior. Cand debitul intra apoi in zonele anoxice si aerate, aceleasi
bacterii depoziteaza sau mananca mai mult fosfat decat elimina. Acest lucru este cunoscut sub
numele de preluare de lux care reduce concentratiile totale de fosfat ale efluentului.
In timpul etapei anaerobe OAF au nevoie de acizi grasi volatili din efluent care sunt folositi ca si
o sursa de carbon. In cazul unor anumite locuri, unde timpul de retentie in cadrul sistemului de
canalizare este scurt si/sau exista fractiuni solubile scazute de CCoCr/Mn in apa uzata, poate fi
necesar sa se includa pentru decantarea primara reintoarcerea lichiorurilor hidrolizate pentru a
creste concentratiile de acizi grasi.
In cadrul procesului de eliminare chimica a fosforului se va folosi, ca si coagulant, sulfatul de
aluminiu introdus in reactorul de namol activat. Coagulantul reactioneaza apoi cu fosforul
dizolvat pentru a forma un precipitat care se va depune in decantoarele finale. Fosforul
precipitat este apoi eliminat in namolul activat in surplus.
Se intentioneaza folosirea eliminarii biologice a fosforului in cadrul noilor statii de epurare pentru
a se reduce volumele de namol si costurile operationale. Eliminarea chimica a fosforului va fi
folosita la statiile existente de epurare, acolo unde conversia la eliminarea biologica a fosforului
este impracticabila.
Pentru a permite extinderea etapizata a statiilor, proiectarea va fi executata pe baza unei
abordari modulare, iar dimensiunea modulului va fi determinata pe baza previziunilor privind
cerintele pentru investitia specifica. Constructia fiecarei etape va depinde de cresterea
proiectata in schema.
Pentru proiecte pentru care se previzioneaza ca a doua etapa va fi necesara in curand dupa
punerea in functiune a primei etape, este fezabil sa se realizeze constructiile din beton pentru
ambele etape, iar instalatiile electro-mecanice sa fie montate atunci cand este necesara a doua
faza.

Pagina 435
Schematic, calea principala a fluxului de proces pentru un proiect in doua faze ar fi urmatoarea:
SAS
Aerobic Zone
Anoxic Zone
From Preliminary Treatment
Anoxic Zone
Aerobic zone
Final
Settlement
Tank
Recycle
Anearobic
Zone
Anearobic
Zone
Recycle
RAS/SAS
pumping
station
Final Tank
Distribution
Chamber
Final
Settlement
Tank
RAS
Decantarea finala
Decantoarele finale vor fi concepute cu flux radial, dimensionarea facandu-se utilizand teoria
fluxului de solide pentru a permite un SSVI critic de cel putin 150 ml/gm. Desi aceasta abordare
consuma o suprafata de teren mai mare, permite operatii solide si fiabile si reduce riscul
pierderii de solide din decantor. Pentru acest tip de proces nu se recomanda utilizarea de
rezervoare finale dreptunghiulare ce nu pot fi proiectate in baza unei teorii fiabile a fluxului de
solide.
RAS va fi extras din fiecare decantor final intr-o pompa colectoare pentru a fi returnat in bazinul
de aerare. Extragerea namolului din fiecare rezervor va fi reglabila pentru a permite aplicarea
unei rate diferite de subumplere fiecarui rezervor, daca este necesar. Sistemul RAS va fi
proiectat astfel incat rata de intoarcere din fiecare rezervor sa se poata ajusta de la 0,5 la 1,5
din fluxul aplicat rezervorului.
SAS va fi extras din sistemul RAS prin pompe SAS delicate. Sistemul va fi dimensionat pentru a
suporta rata maxima de crestere anticipata plus 20% la un interval de rate de alimentare
volumetrice care corespunde gamei SSVI anticipate la care rezervoarele finale vor opera.
Masurarea debitului
Intregul flux catre tratare si fluxul final de efluent vor fi prevazute cu echipamente automate de
masurare continua a debitului, care inregistreaza debitul instantaneu si debitul zilnic total.
Echipamentul de masurare si de inregistrare a debitului va avea o acuratete de maxim 2%.
In plus, se vor prevedea debitmetre in mai multe locuri de-a lungul caii fluxului de proces.
Impreuna cu prelevarea de probe detaliata mai jos, aceste debitmetre vor permite calculul
incarcarilor aplicate procesului si planificarea datelor pentru implementarea fazelor viitoare ale
constructiei.

Pagina 436
Prelevarea de probe
Pentru a permite calcularea unor rate de eliminare (in procente), asa cum se cere in Directiva,
se vor preleva probe automat, amestecate, proportionale cu debitul pentru apa uzata bruta care
intra in fluxul de tratare si pentru efluentul care iese din statie.
In plus, se vor preleva probe cel putin din urmatoarele locatii pentru a se monitoriza eficienta
procesului.
Monitorizare continua a oxigenului dizolvat la admisia si iesirea fiecarui bazin

de aerare
Concentrasia materiei solide in suspensie din fiecare culoar de aerare al
fiecarei linii de tratare
Concentratia NRA pentru fiecare canal de aerare
Concentratia NSA
Prelevare amestecata pentru lichiorul total de recirculare
Prelevare amestecata pentru lichiorul provenit din ingrosatorul de namol
Prelevare amestecata pentru lichiorul provenit din deshidratarea namolului
Densitatea namolului ingrosat
Densitatea namolului deshidratat
Costuri unitare
Pentru a estima costurile unitare pentru investitiile prioritare propuse, s-a folosit o abordare
generica privind dimensiunea finala si etapizarea lucrarilor. Folosind sistemul cu dublu flux
identificat mai sus, a fost dimensionata o gama de statii de tratare utilizand tratarea biologica a
fosforului. Acestea sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Debite
Populatie
echivalenta
10000
15000
20000
30000
50000
75000
100000
Zona anaeroba
DWF
m3/zi
FFT
m3/zi
Volum
total
m3
2400
3600
4800
7200
12000
18000
24000
4800
7200
9600
14400
24000
36000
48000
250
375
500
750
1250
2813
2500
Numar
linii de
proces
2
2
4
4
4
4
4
Zona anoxica
Volum
total
m3
700
1050
1400
2100
3500
5250
7000
Zona aeroba
Decantoare finale
Numar
linii de
proces
Volum
total
m3
Numar
linii de
proces
Numar
Diametru
m
2
2
4
4
4
4
4
1600
2400
3200
4800
8000
12000
16000
2
2
4
4
4
4
4
2
2
3
3
4
4
4
15
18
18
20
22
28
32
In cadrul studiilor de fezabilitate detaliate pentru fiecare proiect, vor fi analizate caracteristicile
apei uzate pentru a se evalua necesitatea decantarii primare suplimentare pentru a creste
continutul de acizi grasi al apei uzate tratata biologic.
Tratarea namolului
Se propune ca toate namolurile in exces sa fie ingrosate si deshidratate inainte de evacuarea
lor la depozitul ecologic. Pentru statiile unde caracteristicile apei uzate determina generarea de
acizi grasi, ingrosarea gravitationala a namolului primar va fi folosita impreuna cu recircularea

Pagina 437
sau spalarea paturilor de namol pentru a reintoarce produsele de hidroliza de la paturile de

namol la faza de apa pentru alimentarea reactoarelor biologice.
6.2.18.4 Statii mici de epurare a apei uzate pentru o populatie echivalenta sub 2000 l.e.
Directiva 91/271/EEC privind tratarea apelor uzate provenite din mediul urban nu prevede
colectarea si epurarea apelor uzate provenite de la localitatile cu mai putin de 2,000 l.e. Acolo
unde sunt necesare mici statii de tratare din motive de mediu, sau din alte motive, exista o serie
larga de optiuni disponibile.
Optiunile includ:
Tancuri septice proiectate special pentru 1-50 l.e, daca sunt corect proiectate si instalate,
intervalul de evacuare a namolului nu este mai mare de 6 luni;
Biodiscuri (RBC) sunt folosite extensiv in Europa pentru statii mici de epurare, au avantajul
de a fi compacte si de avea doar cateva parti mecanice;
SAFF filter biologice imersate aerate sunt de asemenea folosite extensiv in Europa si
s-au dovedit a fi foarte sigure, pentru ca mediul biologic este pur si simplu lipit de mediul
de plastic si nu este spalat de apa in cazul unei situatii de urgenta;
Rigola de oxidare este din nou folosita in mod extensiv, dar este foarte greu de
dimensionat corect pentru incarcarea biologica;
Statii cu namol activat, iar rigola de oxidare este doar un exemplu;
Lagune si paturi cu stuf atunci cand folosite impreuna cu rezervoare de humus.
Lagunele sau paturile cu stuf pot fi folosite pentru statii mici de epurare dar problema este
cauzata de temperaturile extreme care se inregistreaza in Romania. Toate procesele biologice
sunt incetinite odata cu scaderea temperaturii, iar acest lucru este valabil si pentru procesele
care au loc in lagune si paturi cu stuf.
In cazul paturilor cu stuf, daca se formeaza gheata in jurul tulpinilor plantelor, acest lucru poate
produce constrictii ale fluxului, inundari, inghet suplimentar si defectiuni hidraulice. Totusi, se
crede ca sistemele cu flux vertical sunt mai rezistente la problemele provocate de inghet decat
cele orizontale.
In cadrul lagunelor facultative in timpul anotimpului rece, activitatea biologica de sub stratul de
gheata este foarte incetinita, iar procesul de tratare este redus la sedimentarea substantelor
solide din apa uzata. Din acest motiv, lagunele facultative sunt proiectate pentru incarcari mici
de substante organice si sunt, de aceea, mai mari decat acelea care ar fi construite in zone cu
climat mai moderat.
Intr-un sistem de lagune aerate, iazurile sunt dimensionate in mod tipic pe baza timpului de
retentie. Pentru a epura apele uzate menajere, se foloseste un timp de retentie de 30 zile pentru
climatul temperat. Totusi, in medii mai reci, este nevoie de un timp de retentie mai indelungat,
iar iazul respectiv trebuie sa fie mai adanc, pentru a reduce efectul inghetului
Cu toate acestea, odata cu cresterea adancimii, incercarea de a mentine amestecul devine
foarte dificila. Daca este vorba de o adancime cu mult mai mare de 4 m, trebuie sa se
foloseasca aeratoare cu tuburi de tiraj sau aerare difuza. Acest lucru va creste in mod evident
costurile.
Paturile cu stuf necesita o anume forma de bazin de decantare inainte de patul cu stuf.
Propunerea este sa se furnizeze rezervoare IMHOF care sa permita un anume grad de tratare
biologica.

Pagina 438
6.3
PRIORITIZAREA SI ETAPIZAREA INVESTITIILOR
6.3.1
Selectarea investitiilor prioritare
Investitiile prioritare cuprinse in master plan-ul judetului trebuie sa ia complet in calcul Tratatul
de Aderare si planurile de implementare elaborate de autoritatile romane responsabile pentru
Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman si respectarea
91/271/EEC privind epurarea apelor uzate orasenesti.
Selectia investitiilor prioritare ar trebui sa fie bazata pe un proces complet deschis si transparent
si au fost propuse urmatoarele:
Se propune ca la baza programului de investitii in toate cele cinci judete vizate sa stea o
strategie de planificare comuna. (Se admite ca implementarea acestei strategii poate varia de la
un judet la altul). Aspectele esentiale ale acestei strategii sunt:
(a) Cea mai importanta cerinta este aceea ca Romania sa fie capabila sa se conformeze
obligatiilor legale din cadrul Tratatului sau de Aderare la Uniunea Europeana. Orice investitie
propusa trebuie sa contribuie la conformarea Romaniei cu obligatiile Tratatului de Aderare in
ceea ce priveste:
o
Directiva Consiliului 98/83/CEE referitoare la calitatea apei destinata consumului
uman, si
o
Directiva Consiliului 91/271/EEC privind tratarea apelor uzate orasenesti.
(b) Programele de investitii pe termen scurt se vor concentra asupra unei selectii a investitiilor
de care este nevoie astfel incat sa se respecte cele mai importante termene ce reies din
punctul (a) de mai sus. Selectia va acorda prioritate acelor proiecte care au sanse crescute
de a fi implementate cu succes in termenele aplicabile, in vederea demonstrarii unei folosiri
eficiente a fondurilor cat de rapid posibil.
(c) Agenda de proiecte de investitii pe termen lung va fi structurata in asa fel incat sa
indeplineasca restul de obligatii ale Romaniei in cadrul Tratatului de Aderare cu privire la cele
doua directive mentionate mai sus.
(d) In cazurile in care exista o nevoie a priori de investitii in vederea respectarii unui termen scurt
(de exemplu in cazul in care exista deja o comunitate de peste 10,000 de locuitori
echivalenti), raportul beneficiu/cost al investitiei va fi maximizat prin extinderea investitiei
astfel incat sa acopere un numar cat mai mare de oameni, intr-o maniera fezabila,
rezonabila. In acest fel, se maximizeaza si probabilitatea ca acea investitie sa fie durabila.
6.3.2
Prioritizare pentru conformarea cu Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor

uzate urbane
6.3.2.1 Presupuneri
Ar trebui acordata prioritate extinderii/completarii retelelor existente de canalizare din

zonele urbane fara canalizare;
Extinderile canalizarii in zonele de dezvoltare nu reprezinta o prioritate, in afara cazului
in care este disponibila apa potabila, iar impactul negativ asupra mediului este dovedit si
este mare;
Lucrarile de reabilitare/inlocuire a facilitatilor existente de epurare a apelor uzate nu se
vor executa, in afara cazului in care este imbunatatita si reteaua de canalizare;

Pagina 439
Statiile de epurare care deservesc o populatie echivalenta mai mare de 100,000 si care
necesita transformare pentru indepartarea completa a nutrientilor vor fi considerate ca
fiind o prioritate principala;
Vor avea prioritate zonele urbane cu cel putin 10,000 de locuitori. Aceasta include
cazurile unde exista situatii propice pentru o abordare regionala a epurarii apelor uzate
si aglomerarea rezultata depaseste aceasta limita;
Comunitatile care se afla in prezent sub limita propusa de Tratatul de Aderare nu vor fi
considerate prioritare, in afara cazului in care pot fi incluse intr-un proiect regional;
Comunitatile in cazul carora exista probabilitatea sa nu isi poata permite niciodata costul
de functionare nu vor fi luate in considerare pentru un sistem centralizat de colectare a
apelor uzate si nici pentru statii de epurare. Pe langa acestea, este probabil ca apa
potabila sa fie furnizata printr-un sistem de alimentare cu apa rural si nu prin racorduri
individuale directe, contorizate.
6.3.2.2 Prioritatea investitiilor

Profilul investitiei se bazeaza pe urmatoarele prioritati:
Extinderea/modernizarea statiilor de epurare care deservesc un numar de locuitori mai
mare de 100,000;
Inlocuirea si, unde este necesar, extinderea retelelor de canalizare in zonele urbane cu
populatie mai mare de 10,000 de locuitori. Se va acorda prioritate situatiilor cu un nivel
scazut al lungimii retelei de canalizare pe cap de locuitor conectat;
Inlocuirea facilitatilor de tratare existente pentru zone urbane cu populatii de peste
10,000, unde evacuarea actuala, netratata, are impact de mediu asupra utilizatorilor din
aval;
Inlocuirea facilitatilor de tratare existente acolo unde pot fi incluse intr-un proiect
regional;
Reabilitarea unei retele existente de canalizare, acolo unde exista cazuri critice de
inundare cu ape de canalizare a strazilor sau a subsolurilor;
Reabilitarea unei retele existente de canalizare acolo unde canalizarile de ape uzate au
fost interconectate cu reteaua separata de ape pluviale si invers.
6.3.3
Prioritizarea pentru conformarea cu Directiva 98/83/EC privind calitatea apei

destinate consumului uman
6.3.3.1 Presupuneri
Puturile individuale, acolo unde exista posibilitatea contaminarii incrucisate de la

deseurile menajere, industriale sau de natura animala, nu constituie o sursa de apa
potabila adecvata, asa cum este definita in cadrul Directivei;
Sursele subterane de apa gestionate sunt acceptabile atat timp cat sunt dispuse
aranjamente pentru reglementarea statutara a sursei;
Extractiile de mica adancime din drenuri, puturi de mica adancime sau alte forme sunt si
ele acceptabile atat timp cat sunt dispuse aranjamente pentru reglementarea statutara a
sursei;
Reabilitarea retelei reprezinta o prioritate acolo unde reteaua de apa potabila nu este
disponibila sau nu are presiune 24 de ore din 24. Este, de asemenea, o prioritate acolo
unde exista dovada clara a contaminarii incrucisate (infiltratiilor) de la reteaua de
canalizare;

Pagina 440
Extinderea retelei pentru zonele de dezvoltare nu reprezinta o prioritate in ceea ce

priveste conformarea cu Tratatul de Aderare. Totusi, poate reprezenta o prioritate pentru
finantare locala;
In cazurile in care o sursa de apa acceptabila isi poate extinde zona de deservire,
investitiile pentru extinderea zonei de deservire ar trebui considerate prioritare.
6.3.3.2 Prioritatea investitiilor

Profilul investitiei se bazeaza pe urmatoarele prioritati:
Sistemele existente de alimentare cu apa potabila care, datorita sursei de apa, lipsei
tratarii eficiente, calitatii slabe a apei, nu sunt conforme Directivei si reprezinta o sursa
potentiala de probleme pentru sanatatea populatiei;
Orice zona urbana, in prezent fara sistem de alimentare cu apa gestionat/ acceptabil
care poate fi deservit de o sursa existenta;
Extinderea zonelor de deservire din sursele de apa conforme existente, fapt care elimina
sursele de apa nereglementate;
Comunitatile fara sisteme acceptabile de alimentare cu apa ce nu pot fi deservite din
sursele existente;
Inlocuirea retelei, cu prioritate in functie de avariile retelei, numarul de interventii,
nereusita alimentarii, pierderi masurate;
Inlocuirea conductelor de azbociment din retea.
6.3.4
Criterii de prioritizare
Pentru a permite prioritizarea investitiilor, a fost adoptata o procedura de selectie care permite
punctarea nepartinitoare a proiectelor de investitii propuse dupa o serie de criterii care sunt
ponderate individual unul fata de altul. Aceasta metoda de analiza este cunoscuta drept analiza
perechilor.
Sunt selectate mai multe criterii de nivel inalt care sunt considerate ca fiind importante pentru
selectarea unui proiect si care sunt aplicate viabilitatii generale a investitiei.
Criteriile selectate pentru identificarea investitiilor prioritare au fost:
Componenta de canalizare trebuie sa fie >10,000

Dezvoltarea activelor trebuie sa includa apa uzata
Comunitatile trebuie sa se alature Operatorului Regional
Potential pentru imbunatatirea sursei de apa potabila
Posibilitatea formarii unor aglomerari
Capacitatea de a respecta data tinta pentru conformare statutara
Cost de functionare pe cap de locuitor (punctaj scazut = cost crescut pe cap de locuitor)
Cost al investitiei pe cap de locuitor (Capex crescut = punctaj scazut)
Disponibilitate teren (risc scazut = punctaj crescut, risc crescut = punctaj scazut)
Impact asupra Mediului
Existenta unui mecanism institutional de incredere
Metoda de analiza utilizata clasifica fiecare dintre aceste criterii in raport cu celelalte, indiferent
de proiect. Aceasta operatie permite o ponderare obiectiva a criteriilor care nu este influentata
de cerintele proiectelor individuale. Rezultatele acestei clasificari sunt prezentate intr-un tabel
cu punctajele normalizate din 100.

Pagina 441
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
Criterii
Componenta de canalizare trebuie sa fie >10,000
Dezvoltarea activelor trebuie sa includa apa uzata
Comunitatile trebuie sa se alature Operatorului Regional
Potential for potable water source improvement
Posibilitatea formarii unor aglomerari
Capacitatea de a respecta data tinta pentru conformare statutara
Cost de functionare pe cap de locuitor (punctaj scazut = cost
crescut pe cap de locuitor)
Cost Capex pe cap de locuitor (Capex crescut = punctaj scazut)
Disponibilitate teren (risc scazut = punctaj crescut, risc crescut =
punctaj scazut)
Impact asupra Mediului
Existenta unui mecanism institutional de incredere
Total
Pondere
24
10
13
5
0
13
15
5
6
5
5
100
Un interes deosebit il prezinta punctajul nul al oportunitatii pentru o aglomerare. Aceasta indica
faptul ca dintre criteriile selectate acesta este nesemnificativ deoarece nu se claseaza deasupra
niciunui alt criteriu din tabel.
Pentru proiecte individuale, se utilizeaza aceleasi criterii pentru a clasa fiecare proiect cu un
punctaj selectat in functie de capacitatea proiectului de a satisface criteriile selectate. Aceste
punctaje specifice proiectelor sunt apoi inmultite cu factorul de ponderare calculat pentru
clasificarea preliminara pentru a obtine un punctaj final pentru proiect.
Punctajele generale ofera apoi clasarea proiectelor, cel mai mare punctaj avandu-l proiectul
care se potriveste cel mai bine criteriilor selectate.
Aceasta metoda de analiza permite o clasare obiectiva care nu este influentata de factori care
nu sunt prinsi in criteriile definite de clasare.
6.3.5 Acordarea punctajului pentru judetul Dolj

Aplicand principiile de mai sus asupra proiectelor din judetul Dolj care in mod evident necesita
atentie timpurie pentru a progresa in privinta indeplinirii obiectivelor Tratatului de Aderare
rezulta o clasare a prioritatilor asa cum reiese din tabelul urmator:

Pagina 442
Agglomeration >
Filiasi
v Criteria
Bailesti &
Poiana
Mare
Calafat
Dabuleni
Craiova
Segarcea Amerastii
de Jos
Plenita
Leu
A Sewerage element must be >10,000
1.7
41
5.4
131
73
3.8
92
97
2.5
61
2.6
63
2.2
54
1.1
27
Asset development must include

waste water
40
40
20
40
20
40
40
40
40
Communities to join Regional

Operating Company
50
50
50
50
50
50
50
50
50
Potential for potable water source

improvement
23
23
18
18
18
18
14
14
14
E Opportunity for an agglomeration
38
25
50
50
25
50
38
38
38
46
46
46
46
46
46
31
46
31
Ability to meet target date for statutory

compliance
Opex Cost per capita ( low score =

G
high cost per capita)
H
Capex Cost per capita ( high capex =

low score)
16
16
16
16
16
11
16
11
11
Land Availability (low risk = high

score, High risk = low score)
25
19
25
25
25
25
19
25
19
Environmental Impact (high score =

low impact)
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
Reliable Institutional Mechanism in

K Place ( high scroe = reliable
mechanism)
Final Score
RANKING
306
377
326
365
325
328
297
304
256
Clusterele de la Bailesti/Poiana Mare, Dabuleni, Segarcea, Calafat, Craiova si Filiasi au fost

identificate drept comunitati tinta pentru a aplica la Fondurile de Coeziune in cadrul Programului
de Investitii Prioritare.
6.3.6
Etapizarea investitiilor
Profilul etapizarii pentru proiectele de investitii prioritare propuse este elaborat utilizand un
model de tabel de calcul pentru a previziona racordarea la apa potabila, ratele de consum si
producerea de ape uzate de catre aglomerarea propusa, an de an pana la orizontul proiectat al
anului 2038.
Acest model ofera profiluri ale fluxului si incarcarii pentru dezvoltare, plus datele anticipate ale
etapelor constructiei pentru facilitatile de tratare a apei si a apei uzate. Acest rezultat se
bazeaza pe o serie de functii sau curbe de crestere care sunt introduse in model. Acestea
functii de intrare sunt:
cresterea si/ sau scaderea populatiei prognozate

rata racordarii la apa potabila
rata racordarii la canalizare
cresterea consumului de apa pe cap de locuitor
reducerea consumului de apa din puturi
reducerea previzionata a apei din puturi care intra in sistemul de canalizare
Pentru fiecare variabila se genereaza o banda superioara si una inferioara intre care se va situa
functia de crestere anticipata. Aceasta ofera o banda de toleranta pentru fluxul si incarcarea
previzionatae de apa potabila si uzata care este transpusa intr-o banda temporala pe durata
careia se anticipeaza etapa constructiei.
Pagina 443
6.3.7 Profilul conectarilor

Pentru a determina ratele prognozate de conectare pentru sistemul de alimentare cu apa si cel
al apei uzate, s-au luat in considerare un numar de scenarii pentru aglomerari de la 2,000 la
>100,000 l.e.
Resedinte de judet si/sau orase cu o populatie mai mare de 100,000
o Alimentare cu apa 100%, canalizare 95% intr-o perioada de 10 ani. Investitiile
privind extinderea retelelor vor fi imperios necesare in acest sens.
Orase cu o populatie mai mare de 10,000 care beneficiaza de sisteme de

alimentare cu apa si canalizare
o Alimentare cu apa: 100% rata de acoperire intr-o perioada de 10 ani, canalizare:
rata de acoperire de 90% intr-o perioada de 10 ani. In cazul in care un oras este
doar partial acoperit de sistemul de canalizare, atunci rata de conectare pentru
zonele dinafara lui se presupune ca este relativ lenta dupa finalizarea construirii
retelei de canalizare.
Localitati cu populatie intre 5,000 si 10,000 care beneficiaza de sisteme de

alimentare cu apa si canalizare
o Alimentare cu apa: sa se ajunga la 100% rata de acoperire intr-o perioada de 10
ani si pentru canalizare sa se ajunga la o rata de acoperire de 85% intr-o
perioada de 15 ani. Acolo unde localitatea este doar partial canalizata, atunci se
presupune ca se va atinge o rata de acoperire de numai 80% intr-o perioada de
15 ani. Din nou, se presupune ca rata de acoperire pentru canalizare va creste
relativ incet.
Localitati cu populatie peste 2,000 care au un sistem gestionat de alimentare cu

apa, cu bransamente individuale mai degraba decat alimentare din cismele
stradale si nu beneficiaza de facilitati de colectare a apelor uzate.
o Alimentare cu apa: sa se ajunga la 95% rata de acoperire intr-o perioada de 10
ani si sa aiba o retea de canalizare si o mica statie de epurare pana in anul 2020,
daca o astfel de solutie este practica si posibila financiar. Rata efectiva de
conectare la reteaua de canalizare se presupune a nu fi mai mare de 60%
pentru comunitatile dispersate, iar reteaua de canalizare va fi concentrata in
centrul comunei. Conectarea la reteaua de canalizare se presupune a fi intr-un
ritm destul de lent, ajungand la nu mai mult de 40% intr-o perioada de 5 ani de la
instalarea retelei de canalizare.
Se va considera o prioritate realizarea unei surse de apa potabila pentru

localitatile cu populatie peste 2,000 care nu au un sistem de alimentare cu apa si
se bazeaza in prezent pe apa din fantani.
o Odata ce rata de conectare la apa potabila a ajuns, sa zicem la un nivel minim de
60%, atunci trebuie sa se ia in considerare realizarea unei mici retele de
canalizare si o statie de epurare monobloc pentru o parte din comunitate. Cu
toate acestea, o astfel de abordare va fi in mod clar conditionata de topografia
locatiei si posibilitatile financiare.
Pentru localitatile cu populatie sub 2,000 care beneficiaza in prezent de o anumita forma de
alimentare cu apa gestionata pentru casele individuale se asteapta sa ajunga la o rata de
conectare de 90% pentru apa potabila intr-o perioada de 10 ani. Realizarea unei retele de
Pagina 444
canalizare si a unei forme de epurare va fi luata in considerare numai daca aceasta poate fi
realizata eficient din punct de vedere al costului si daca de acestea va beneficia o anume forma
de aglomerare. In conformitate cu prevederile Directivei si ale Tratatului de Aderare nu este
nevoie sa se ia in considerare aceste comunitati pentru constructia unui sistem de colectare sau
epurare.
Localitatile cu o populatie sub 2,000 care nu beneficiaza de alimentare cu apa si au apa numai
din puturi aflate la mica adancime vor avea o alimentare gestionata atunci cand comunele mai
mari vor avea apa potabila in conformitate cu prevederile Directivei, pe baza derogarii de la
Tratatul de Aderare si acest lucru va trebui realizat cel tarziu pana la sfarsitul anului 2015. Este
foarte incert daca aceste comunitati vor avea vreodata o retea de canalizare, cel putin nu in
perioada de timp acoperita de prezentul Master Plan.
Modelele privind consumul de apa menajer pe persoana s-au bazat pe aplicatiile ISPA
precedente in Romania.
Tip
Familie in apartament
de bloc
Familie in apartament
de bloc
Familie in casa privata
Consum
120-140 l/hd/zi
100-120 l/hd/zi
120-140 l/hd/zi
Pensionari
80-100 l/hd/zi
Familie din mediul rural
60-80 l/hd/zi
Gospodarie saraca din

mediul rural
1-1.5 m3/gospodarie/luna
6.3.8
Comentariu
Se presupune ca familia are 3
membri cu un venit mediu per
familie, cu doi angajati cu norma
intreaga.
Venit familial mic, doar 1.5
persoane sunt angajate.
Doi membri de familie in acelasi
apartament de bloc sau casa,
fiecare primind pensia de stat.
Numai 1 membru din aceasta
gospodarie este angajat si castiga
salariul mediu sau mai mic decat
aceasta. Venituri suplimentare se
obtin din agricultura de subzistenta.
S-a folosit ipoteza ca familia
foloseste apa potabila pentru gatit si
baut si apa din fantana pentru
spalat, etc.
Previziuni de crestere si etapizare
Cresterea/ dezvoltarea si etapizarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare a fost

realizata pe baza a patru scenarii tipice. Aceste scenarii si modele de crestere trebuie
perfectionate/ reanalizate atunci cand se vor elabora studii de fezabilitate amanuntite, pentru a
se asigura faptul ca, criteriile actuale de proiectare a statiilor sunt evaluate corect.
In ceea ce priveste Master Planul, a fost folosita o abordare generica pentru previziunile privind
cerintele de etapizare a investitiilor prioritare bazate pe patru scenarii tipice.
1. Aglomerari unde populatia nu beneficiaza, in prezent, nici de alimentare cu apa si nici de
servicii de colectare/ epurare a apelor uzate.
2. Aglomerari unde, in prezent, 50% din populatie beneficiaza de alimentare cu apa dar nu
si de servicii de colectare/ epurare a apelor uzate.
Pagina 445
3. Aglomerari unde, in prezent, 80% din populatie beneficiaza de alimentare cu apa si 20%
din populatie beneficiaza de servicii de colectare/ epurare a apelor uzate.
4. Aglomerari unde, in prezent, 80% din populatie beneficiaza de alimentare cu apa si 40%
din populatie beneficiaza de servicii de colectare/epurare a apelor uzate.
6.3.9
Apa potabila
Previziunile privind cresterea alimentarii cu apa si, pornind de la acestea, cerintele de

alimentare, au aratat pentru aceste scenarii ca, cerintele de etapizare a lucrarilor pentru statiile
de tratare a apei potabile sunt in functie de populatia conectata in prezent. Pentru o aglomerare
unde 80% din populatie beneficiaza in prezent de apa potabila, dezvoltarea infrastructurii se va
face in doua etape, iar a doua etapa de extindere nu este necesara pana aproximativ in anul
2023.
Crestere Previzionata a Alimentarii cu Apa Potabila Scenariul 80% asigurat in 2008
Predicted Growth in Potable Water Supply - Scenario 80 % Supplied in 2008
3000
2500
Upper Band
Median
Lower Band
Flow m3/day
2000
1500
1000
Phase 1
Phase 2
500
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
20
24
20
25
20
26
20
27
20
28
20
29
20
30
20
31
20
32
20
33
20
34
20
35
20
36
20
37
20
38
Year
In cazul in care 50% din populatie beneficiaza de alimentare cu apa potabila, extinderea statiilor
de tratare poate fi realizata in trei etape egale. Proiectarea celei de a treia faze depinde de
previziunile pe termen lung privind locuitorii cu domiciliul in aglomerarile respective.

Pagina 446
Crestere Previzionata a Alimentarii cu Apa Potabila Scenariul 50% alimentare cu apa in 2008
3500
3000
Upper Band
Median
Flow m3/day
2500
Lower Band
2000
1500
Phase 3
1000
Phase 2
Phase 1
500
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
20
24
20
25
20
26
20
27
20
28
20
29
20
30
20
31
20
32
20
33
20
34
20
35
20
36
20
37
20
38
Year
Acolo unde in prezent nu exista alimentare cu apa potabila, cresterea initiala a cererii de apa
este abrupta in timpul primei si celei de-a doua etape de constructie, care dureaza aproximativ
7 ani. Etapele urmatoare vor fi executate dupa aproximativ 15 ani, in functie de schimbarea
tendintei miscarilor populatiei in cadrul aglomerarii, pe masura ce rata de conectare creste.
Crestere Previzionata a Alimentarii cu Apa Potabila Scenariul 0% asigurat in 2008
3500
3000
Upper Band
Median
Flow m3/day
2500
Lower Band
2000
1500
Phase 3
1000
Phase 2
500
Phase 1
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
20
24
20
25
20
26
20
27
20
28
20
29
20
30
20
31
20
32
20
33
20
34
20
35
20
36
20
37
20
38
Year
6.3.10 Apa uzata

Realizarea modelelor privind epurarea apelor uzate pentru aceste scenarii a aratat ca, in
general, pentru o aglomerare unde exista in prezent o acoperire mare cu retele de canalizare
Pagina 447
(> 40%) construirea statiei de epurare trebuie realizata in doua etape, cu prima etapa proiectata
pentru 75% din incarcarile finale previzionate. A doua etapa va fi construita aproximativ dupa 12
ani de la punerea in functiune a primei etape.
Prognoza Populatie Scenariul 80% alimentata cu apa potabila si 40% conectata la reteaua de
canalizare
Predicted Design Population Equivalent - Scenario 80 % Potable 40% Sewered
25000
Median
Upper Band
Lower Band
20000
p.e.
15000
10000
Stage 1
Stage 2
5000
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
20
24
20
25
20
26
20
27
20
28
20
29
20
30
20
31
20
32
20
33
20
34
20
35
20
36
20
37
20
38
Year
Pentru aglomerari unde in prezent orasul este canalizat in proportie de aproximativ 20%,
construirea statiei de epurare trebuie realizata in doua etape, cu prima etapa proiectata pentru
50% din incarcarile finale previzionate. A doua etapa va fi construita aproximativ dupa 8 ani de
la punerea in functiune a primei etape.
canalizare
Predicted Design Population Equivalent - Scenario 80% Potable 20% Sewered
25000
Median
Upper Band
Lower Band
20000
p.e.
15000
10000
Stage 2
5000
Stage 1
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
20
24
20
25
20
26
20
27
20
28
20
29
20
30
20
31
20
32
20
33
20
34
20
35
20
36
20
37
20
38
Year

Pagina 448
Pentru aglomerari unde in prezent nu exista sistem de canalizare, dar exista sistem de
alimentare cu apa pentru 50% din populatie, constructia trebuie realizata in 4 etape. Fiecare
etapa trebuie proiectata pentru 25% din incarcarile finale previzionate si a doua etapa va fi
construita aproximativ dupa 5 ani de la punerea in functiune a primei etape, iar cele 2 faze
ulterioare vor fi construite la un interval de 5 ani dupa aceea.
canalizare
30000
25000
Medain
Upper Band
Lower Band
p.e.
20000
15000
Stage 4
10000
Stage 3
5000
Stage 1
Stage 2
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
20
24
20
25
20
26
20
27
20
28
20
29
20
30
20
31
20
32
20
33
20
34
20
35
20
36
20
37
20
38
Year
Pentru aglomerari unde nu exista in prezent nici alimentare cu apa si nici canalizare, constructia
trebuie sa fie realizata, de asemenea, in 4 etape, fiecare etapa fiind proiectata pentru 25% din
incarcarile finale previzionate. A doua etapa va fi realizata aproximativ dupa 9 ani dupa ce prima
etapa a fost data in functiune, iar etapa a treia si a patra, dupa 14 si respectiv dupa 19 ani.
Populatie Echivalenta Scenariul 0% Apa Potabila si 0% Canalizare
30000
25000
20000
Median
p.e.
Upper Band
15000
Lower Band
Stage 4
10000
Stage 3
5000
Stage 1
Stage 2
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
20
24
20
25
20
26
20
27
20
28
20
29
20
30
20
31
20
32
20
33
20
34
20
35
20
36
20
37
20
38
Year

Pagina 449
Pentru toate scenariile de mai sus este evident ca populatiile echivalente finale proiectate sunt
mai mici decat previziunile initiale din rapoartele preliminare de Prezentare a Investitiilor
Prioritare. Cauza principala pare a fi faptul ca datele despre populatia actuala arata o scadere
constanta incepand cu anul 2008 pana la orizontul de proiectare, 2038. Aceasta inseamna ca
pentru multe dintre proiectele de investitii prioritare, prima faza a constructiei se va face pentru o
populatie echivalenta mai mica de 10,000.
In plus, se poate vedea din graficele de mai sus ca in momentul in care populatia canalizata
dintr-o aglomerare atinge rata finala prevazuta de racordare, incarcarile incep sa scada.
Fenomenul va necesita o evaluare atenta in momentul in care se planifica cea de-a doua etapa
a constructiei pentru a se asigura ca investitia nu se face intr-o capacitate viitoare redundanta.
6.4
6.4.1
DEZVOLTAREA ZONELOR DE DESERVIRE CU APA POTABILA

Analiza globala a optiunilor este in mod normal realizata in timpul elaborarii detaliate a studiilor
de fezabilitate, atunci cand sunt disponibile mai multe informatii tehnice, financiare si
economice.
Solutiile tehnice elaborate si estimate in Master Plan se bazeaza pe un punct de vedere initial
tehnic privind activele si pe necesitatea de a asigura conformarea cu legislatia Uniunii Europene
si cea romaneasca, precum si respectarea termenelor impuse prin Tratatul de Aderare semnat
intre Guvernul Romaniei si Uniunea Europeana in ianuarie 2007.
Analiza optiunilor
La elaborarea strategiei generale si a programelor de investitii pe termen lung aferente, au fost
luate in considerare urmatoarele optiuni:
Sursa de apa si Tratarea
Apa de suprafata:
Capacitatea sursei in conditii de vreme nefavorabila;
Surse de poluare potentiale de la comunitatile din amonte: menajera, animaliera sau
industriala;
Tipuri de captari, nivel de intretinere si reabilitari necesare;
Capacitate pentru cerere viitoare posibila;
Starea drenurilor de mal;
Masuri de marire a drenurilor de mal;
Activitati care se desfasoara in amonte: in mod special exploatarea forestiera, minerit sau
alte activitati care nu sunt controlate.
Apa subterana
Starea infrastructurii existente;
Datele cand puturile au fost reabilitate ultima oara;
Adancimea puturilor;
Poluarea industriala a panzei freatice de mica adancime;
Impactul lucrarilor hidrotehnice asupra bazinelor raurilor sau panzei freatice;
Pagina 450
Contaminare cunoscuta asupra apei subterane (nitrati, mangan, pesticide);

Puturi putin adanci expuse la contaminare directa din cauza apelor uzate menajere sau
provenite de la cresterea animalelor;
Lipsa dezinfectiei si a analizei apei.
Rezervoare de acumulare
Capacitatea sursei;
Factori de poluare cunoscuti si potentiali ai sursei;
Impactul produs de dezvoltarea curenta necontrolata a localitatii;
Utilizatorii existenti ai sursei, inclusiv unitatile industriale
Tratarea apei
Capacitatea proiectata privind cererea curenta si previzionata;
Reabilitare sau inlocuire avand in vedere necesitatea de a mentine continua distributia de
apa;
Conformitatea statiilor de tratare cu legislatia in vigoare;
Relocare pentru a economisi energie sau pentru a imbunatati calitatea captarii;
Chestiuni privind sanatatea si siguranta;
Folosirea tehnicilor avansate de tratare;
Capacitate alternativa de tratare.
6.4.2 Situtatia curenta in judetul Dolj
In prezent, judetul este prevazut cu doua instalatii conventionale semnificative de tratare a apei,
dupa cum urmeaza:
Statia de tratare a apei Isalnita, sursa din raul Jiu;
Statia de tratare a apei Calafat, sursa din fluviul Dunarea.
In plus, exista:
Statii mature de epurare a apei care prevad doar clorinarea surselor de apa din put / dren
la Craiova (diferite surse), Bailesti, Bechet, Filiasi si Segarcea.
Un numar de noi statii de tratare a apei si statii de clorinare construite in cadrul
programelor recente de investitii vor alimenta comunele sau localitatile individuale.
Prezenta proceselor de tratare in cadrul acestor instalatii depinde de calitatea apei
subterane descoperite.
Surse de alimentare suplimentare nereglementate din izvoare, drenuri de apa de
suprafata si puturi cu tratare limitata sau inexistenta.
In majoritatea cazurilor, populatiei nu i se asigura o buna acoperire a serviciilor poate fi si din
cauza limitarilor impuse de catre sursa (cantitate sau calitate), acoperire a retelei sau
constrangeri financiare (corporatiste sau individuale). Pe de alta parte, exista puncte de
extractie care au alimentat o perioada indelungata cu apa industria care a decazut si poate fi
luata in considerare devierea acestei capacitati catre alimentarea publica.
In cazul instalatiilor mai vechi identificate mai sus, luarea in considerare a reabilitarii/
reconstruirii / abandonarea activelor va face obiectul unui studiu de fezabilitate detaliat.
Conformarea actuala sau potentiala cu cerintele Directivei 98/83/EC nu este evaluata rapid
datorita lipsei de inregistrari istorice, inexistentei testarii pentru unii parametrii si insuficientei
facilitatilor de laborator. Totusi, strategia pentru furnizarea unei alimentari conforme cu Directiva
prevede folosirea urmatoarelor surse principale:
Pentru Craiova combinatia existenta de surse de alimentare (izvoare de suprafata, raul
Jiu si puturi);
Pentru coridorul Craiova / Filiasi de-a lungul DN6 o noua magistrala de transfer
alimentata din raul Jiu;
Pagina 451
Pentru zona Calafat / Poiana Mare o magistrala extinsa de transfer alimentata din fluviul
Dunarea;
Pentru dealurile de la nord si de la est puturi de mica adancime si izvoare, in zone mici
de deservire;
Pentru campiile din sud puturi de mare adancime, in zone mici de deservire.
Dimensiunea zonelor de deservire are legatura cu programul in desfasurare de retele de
alimentare din comuna care este deja angajat. Calitatea sursei de apa este posibil sa dicteze o
abordare mai axata pe regionalizare, pe termen lung.
6.4.3 Zone regionale de deservire cu apa potabila
Exista patru zone regionale identificate de deservire de apa potabila din urmatoarele surse
reglementate care pe viitor vor fi administrate de catre Operatorul Regional. Acestea acopera
54% din populatia judetului si sunt detaliate in tabelul de mai jos:
Nr.
crt.
Reteaua de
distributie
CRAIOVA
1
(Surse: Izvarna,
Isalnita (Raul Jiu),
Gioroc, Marica,
Popova, Mihaita,
Breasta)
CALAFAT
2
(Sursa: Fluviul
Dunarea)
CORIDORUL
FILIASI
3
(Sursa: Raul Jiu
(tratat la Isalnita))
Municipiu / Oras / Comuna / Sat

1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)
9)
10)
11)
12)
13)
14)
15)
Craiova
Cernele
Cernele se Sus
Mofleni
Facai
Simnicu de Jos
Simnicu de Sus
Popoveni
Braniste
Izvorul Rece
Albesti
Rovine
Balta Verde
Dudovicesti
Romanesti
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)
9)
10)
11)
12)
Calafat
Basarabi
Golenti
Ciupercenii Vechi
Ciupercenii Noi
Smardan
Ghidici
Piscu Vechi
Pisculet
Poiana Mare
Tunarii Vechi
Tunarii Noi
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
Filiasi
Fratostita
Almajel
Braniste
Uscaci
Racarii de Sus
Racarii de Jos
Populatia potentiala
deservita
303,311
41,461
30,129

Pagina 452
Nr.
crt.
Reteaua de
distributie
AMARASTII DE
JOS
4
(Sursa: Puturi de
mare adancime)
6.4.4
Municipiu / Oras / Comuna / Sat

8)
9)
10)
11)
12)
13)
14)
15)
16)
17)
18)
19)
Bradesti
Tatomiresti
Bradestii Batrani
Meteu
Piscani
Cotofenii din Fata
Beharca
Almaj
Bogea
Mosneni
Sitoaia
Isalnita
1)
2)
3)
4)
5)
Amarastii de Jos
Prapor
Ocolna
Amarastii de Sus
Zvorsca
Populatia potentiala
deservita
7,377
Zona de deservire cu apa Craiova
Zona de deservire cu apa propusa din Craiova este cea mai extinsa zona propusa pentru judet,
dupa cum se indica si in tabelul de mai sus, la finalizare acopera 16 asezari si deserveste o
populatie de peste 300.000 de locuitori. Aproape 90% din alimentare se trage din doua surse
Izvarna (sursa subterana din judetul Gorj) si raul Jiu (tratare la Statia de tratare a apei Isalnita).
Introducerea acestor surse in sistemul de alimentare este administrata la statia de apa de la
Simnic care contine rezervor de stocare, statie de clorinare si instalatie de pompare.
S-a raportat ca sursa de la Izvarna este de buna calitate si ca sistemul sau de alimentare este
subiectul unui acord intre Consiliul Judetean Gorj si Consiliul Municipal Craiova. Apa este
alimentata printr-o conducta de aductiune de 117 km. Desi acolo exista statii de pompare
auxiliare pe linie, debitul este limitat in general la o alimentare in sistem gravitational de
aproximativ 700 l/s ca o precautie contra avarierii premature a conductei. Cantitati limitate sunt
extrase din conducta de transfer catre sistemul de alimentare Filiasi si Beharca.
In prezent, Statia de tratare a apei Isalnita nu functioneaza la capacitatea maxima si unele parti
ale instalatiei sunt intr-o stare structurala precara. Astfel, se propune ca instalatia sa fie
reconstruita in etape cu o capacitate crescuta de tratare pentru a furniza o securitate sporita a
sistemului de alimentare pentru Craiova si sa faca posibila alimentarea localitatilor de pe
coridorul Filiasi cu un sistem de alimentarea viabil.
In vederea limitarii cererii de apa in cadrul retelei de alimentare (si astfel necesitand epurare) se
propune sa se efectueze o investitie paralela in reabilitarea / inlocuirea conductelor de apa de
curand, in zona zonei de deservire Craiova, au existat scurgeri totale de peste 60%.
6.4.5
Zona de deservire cu apa Calafat
Zona de deservire cu apa Calafat se concentreaza in jurul Statiei de tratare a apei Calafat deja
existente si a facilitatilor acesteia de captare din fluviul Dunarea. Aceasta instalatie este o
Pagina 453
instalatie conventionala de filtrare care functioneaza cu mult sub capacitatea sa din motive
legate de cererea scazuta cat si de starea instalatiei.
Calafat este amplasat in bucla Dunarii, in partea de sud-vest a judetului si zona care se afla la
est de oras este formata din teren agricol plan, unde sursele subterane de apa sunt vulnerabile
la nivele crescute de nitrati si, probabil, la poluarea cu pesticide. Comunele Ciupercenii Noi si
Poiana Mare si asezarile asociate nu au niciun sistem centralizat de alimentare cu apa si astfel
se propune folosirea capacitatii sursei de la Calafat in vederea deservirii acestor comunitati in
plus fata de prevederea cresterii capacitatii la Calafat.
Sfera propusa include:
Reconstruire in etape a unor parti ale Statiei de tratare a apei Calafat,
Conducte, stocare si retele pentru asezarile din Calafat, Ciupercenii Vechi, Ciupercenii
Noi, Poiana Mare, Piscu Vechi si Ghidici care nu au in prezent sisteme centralizate de
alimentare cu apa.
Comunele Cetate si Maglavit ar fi, de asemenea, in zona de deservire Calafat, dar de curand
schemele sistemelor de alimentare cu apa au inceput sa foloseasca surse din fantanile locale.
In prezent, exista cateva probleme serioase de calitate in cazul sursei Cetate in cazul in care
s-a dovedit necesitatea unor sisteme de alimentare alternative, ar trebui luata in considerare
extinderea zonei de deservire Calafat, eventual pentru o populatie de 50.000.
6.4.6
Zona de deservire cu apa Coridorul Filiasi
Sistemele de alimentare din puturile locale pentru orasul Filiasi au fost dezafectate din 1990 din
motive de sanatate. De atunci, apa a fost extrasa din conducta de aductiune Izvarna / Craiova
printr-un acord special. S-a raportat ca sistemele de alimentare din puturile din alte comune
intre Filiasi si Craiova nu reusesc sa ofere o apa potabila acceptabila si se crede ca puturile de
o mai mare adancime din aceasta zona nu vor reusi sa asigure o sursa mai buna.
Astfel, se propune (punctul 6.4.4. de mai sus) ca planul de reconstructie al Statiei de tratare a
apei Isalnita sa includa o capacitate de tratare suficienta pentru a permite asigurarea alimentarii
intr-o zona de deservire care include Filiasi si comunele Almaj, Isalnita, Cotofenii din Fata si
Bradesti. Populatia estimata pentru a fi deservita de acest element este de 30.000.
Este cunoscut faptul ca reteaua existenta din Filiasi prezinta anumite scurgeri, cat si faptul ca
include conducte de azbociment cu racorduri de plumb. Astfel, s-au prevazut inlocuiri / reabilitari
ale acestei retele.
6.4.7
Zona de deservire cu apa Amarastii de Jos
Pana de curand, nu au existat sisteme centralizate de alimentare in Amarastii de Jos. De

curand, a fost data in functiune o instalatie pentru asezarile invecinate ale localitatilor Amarastii
de Jos / Prapor si proximitatea comunei Amarastii de Sus sugereaza faptul ca ar fi fezabila o
extindere a instalatiei pentru acoperirea ambelor comune.
Vor fi necesare retele noi si extinse, facilitati de stocare si de pompare, impreuna cu tratarea la
un nivel care sa fie adecvat sursei de apa.
6.4.8
Zone locale de deservire cu apa potabila
Se anticipeaza ca toate celelalte asezari din judet cu o populatie de peste 50 locuitori vor fi
alimentate cu apa furnizata pe plan local de comuna sau de asezare, dupa cum s-a dovedit a fi
Pagina 454
cel mai eficient prin studiul de fezabilitate. Tabelele de mai jos indica acoperirea anticipata a
celor 104 de zone de deservire din aceasta categorie (4 urbane si 100 rurale) care vor asigura
alimentarea a aproximativ 331,000 de locuitori (46% din populatia judetului). Retineti ca in 30 %
dintre acest zone exista deja sisteme sau sunt angajate din punct de vedere financiar.
Este posibil ca majoritatea acestor zone de deservire sa fie alimentate din surse subterane de
apa. Pe durata acestui studiu, au fost o serie de amplasamente unde calitatea apei din sursele
recente din puturile de mare adancime a dat motive de ingrijorare si, in unele cazuri, s-a
deteriorat in lunile de dupa darea in folosinta. Astfel, pe masura ce programul de alimentare cu
apa in sistem centralizat continua, este important sa se mentina o imagine de ansamblu a
calitatii apei si a randamentului sursei este posibil sa fie necesare zone mai extinse de
deservire ce exploateaza complet sursele mai sigure pentru asigurarea conformarii complete cu
Directiva.
Zone urbane de
deservire cu apa
propuse
Denumire localitati
Populatia (Recensamant
2002, date statistice din
2007 la nivel de oras)
2002
2007
Populatia
zonei de
deservire
Bailesti
19,412
19,436
Balasan
671
672
Dabuleni
Dabuleni
13,888
13,325
13,325
Segarcea
Segarcea
8,066
8,257
8,257
Bechet
Bechet
3,864
3,999
3,999
Bailesti
Zone rurale de
deservire cu apa
propuse
Sadova
Motatei
Daneti
Calarasi
Valea Stanciului
Cetate
Maglavit
Denumire
localitati
Piscu Sadovei
Sadova
Dobridor
Motatei
Brabeti
Braniste
Daneti
Locusteni
Calarasi
Sarata
Horezu Poenari
Valea Stanciului
Cetate
Moreni
Hunia
Maglavit
2002, date statistice din 2007
la nivel de comuna)
2002
2007
1,369
1,389
6,995
7,095
941
892
6,352
6,020
1,266
1,197
794
751
4,419
4,177
706
667
4,465
4,278
2,222
2,129
2,759
2,612
3,555
5,255
716
1,718
4,077
3,365
4,999
681
1,620
3,843
20,108
Populatia
zonei de
deservire
8,484
6,912
6,792
6,407
5,977
5,680
5,463

Pagina 455
Zone rurale de
deservire cu apa
propuse
Denumire
localitati
la nivel de comuna)
2002
2007
Populatia
zonei de
deservire
Listeava
1,708
1,598
Ostroveni
Gura Vaii
Livezi
Podari
Castrele Traiane
4,060
451
876
3,869
1,087
3,800
460
894
3,949
1,068
Plenita
Marsani
Celaru
Ghizdavesti
4,194
5,285
2,119
1,028
4,123
4,936
1,938
940
Marotinu de Jos
Marotinu de Sus
Soreni
Desa
Argetoaia
Baranu
Berbesu
Iordachesti
Leordoasa
Malumnic
Novac
Piria
Poiana Fantanii
703
765
756
5,023
1,677
129
111
94
483
124
161
452
204
643
700
692
4,909
1,618
124
107
91
466
120
155
436
197
Salcia
Teascu din Deal
1,312
105
1,266
101
4,681
Galicea Mare
4,894
4,614
4,614
Cerat
Barca
Bistret
Bistretu Nou
Brandusa
Plosca
Cerat
Barca
2,580
926
186
924
3,911
4,411
2,386
856
172
855
4,125
4,106
4,269
4,125
4,106
Unirea
Unirea
4,244
4,080
4,080
Melinesti
Bodaiesti
Bodaiestii de Sus
Godeni
Melinesti
Muierusu
Negoiesti
Odoleni
Ohaba
424
367
220
853
67
1,557
155
399
391
339
203
787
62
1,437
143
368
Ostroveni
Podari
Plenita
Marsani
Celaru
Desa
Argetoaia
Galicea Mare
Bistret
5,398
5,303
5,191
4,936
4,913
4,909

Pagina 456
Zone rurale de
deservire cu apa
propuse
Bucovat
Denumire
localitati
Spineni
Valea Muierii de
Jos
Bucovat
Carligei
Leamna de Jos
la nivel de comuna)
2002
2007
161
149
180
166
1,474
373
318
1,387
351
299
Populatia
zonei de
deservire
4,045
Leamna de Sus
Palilula
Sarbatoarea
Breasta
Cotu
Crovna
Obedin
Rosieni
Valea Lungului
396
892
766
373
839
721
3,970
2,187
216
156
469
194
632
2,235
221
159
479
198
646
3,938
Bralostita
Ciocanele
Racovita
Schitu
Sfarcea
Valea Fantanilor
836
332
450
482
1,112
678
845
335
455
487
1,124
685
3,931
Leu
Bazdana
Belcinu
Calopar
Panaghia
Salcuta
Leu
115
604
1,448
743
1,071
4,093
112
587
1,406
722
1,040
3,861
3,867
3,861
Rast
Rastu Nou
3,797
3,623
3,623
Pielesti
Campeni
Langa
Pielesti
864
25
2,776
2,084
837
24
2,689
2,030
1,531
1,004
1,419
586
658
1,352
1,250
1,011
2,917
243
1,492
918
1,298
536
602
1,249
1,155
934
3,043
254
Breasta
Bralostita
Calopar
Castranova
Bratovoiesti
Gighera
Lipovu
Castranova
Puturi
Badosi
Bratovoiesti
Georocu Mare
Prunet
Gighera
Nedeia
Zaval
Lipovu
Lipovu de Sus
3,550
3,522
3,354
3,338
3,297

Pagina 457
Zone rurale de
deservire cu apa
propuse
Diosti
Teasc
Cosoveni
Giurgita
Goiesti
Orodel
Malu Mare
Afumati
Varvoru de Jos
Urzicuta
Goicea
Tuglui
Denumire
localitati
la nivel de comuna)
2002
2007
Ciocanesti
Diosti
Radomir
Secui
Teasc
Cosoveni
895
1,365
1,142
1,459
1,962
3,272
859
1,310
1,096
1,380
1,856
3,140
Curmatura
639
619
Filaret
Giurgita
Adancata
Fantani
Goiesti
Malaesti
Mogosesti
55
2,525
109
253
1,191
508
274
53
2,447
99
230
1,084
462
249
Muereni
Pioresti
Pometesti
149
218
273
136
198
249
Popeasa
Tandara
Vladimir
Bechet
Calugarei
Cornu
Orodel
Teiu
169
87
156
141
769
712
1,387
287
154
79
142
132
717
664
1,294
268
Malu Mare
Preajba
Afumati
Boureni
Covei
Bujor
2,053
1,070
1,385
1,240
663
145
2,003
1,044
1,277
1,143
611
127
819
436
353
218
348
799
269
716
381
309
191
304
699
235
632
2,516
3,134
285
590
2,349
2,895
270
Ciutura
Criva
Dobromira
Dragoaia
Gabru
Varvor
Varvoru de Jos
Urzica Mare
Urzicuta
Goicea
Jiul
Populatia
zonei de
deservire
3,265
3,236
3,140
3,119
3,082
3,075
3,047
3,031
2,962
2,939
2,895

Pagina 458
Zone rurale de
deservire cu apa
propuse
Carpen
Dobresti
Gangiova
Murgasi
Caraula
Rojiste
Robanesti
Cotofenii din Dos
Cornetu
Negoi
Salcuta
Denumire
localitati
Tuglui
Carpen
Cleanov
Geblesti
Caciulatesti
Dobresti
Georocel
Murta
Toceni
Comosteni
Gangiova
Balota de Jos
Balota de Sus
Busteni
Gaia
Murgasi
Picaturile
Rupturile
Velesti
Caraula
Rojiste
Tamburesti
Bojoiu
la nivel de comuna)
2002
2007
2,694
2,557
1,071
1,003
1,648
1,543
158
148
617
589
463
442
373
356
651
621
718
685
1,249
1,135
1,686
335
378
237
400
601
166
124
534
2,642
1,764
688
254
1,532
317
358
224
379
569
157
117
506
2,524
1,809
705
228
Golfin
Lacrita Mare
Lacrita Mica
Robanestii de Jos
814
520
146
398
730
466
131
357
Robanestii de Sus
665
597
Cotofenii din Dos

Mihaita
Potmeltu
Cornetu
Deleni
Floresti
Izvor
Lesile
Dutulesti
Milesti
Negoi
Marza
Plopsor
Salcuta
1,199
869
560
574
141
397
482
391
256
642
2,365
587
727
689
1,143
829
534
543
133
375
456
370
242
607
2,381
546
677
641
Populatia
zonei de
deservire
2,827
2,694
2,693
2,667
2,627
2,524
2,514
2,509
2,506
2,726
2,381

Pagina 459
Zone rurale de
deservire cu apa
propuse
Denumire
localitati
la nivel de comuna)
2002
2007
529
492
424
390
74
68
219
201
575
528
Populatia
zonei de
deservire
2,356
Dragotesti
Tencanau
Benesti
Bobeanu
Buzduc
Dragotesti
Giubega
Popanzalesti
Viisoara
Giubega
637
615
2,453
585
565
2,320
Apele Vii
Scaiesti
2,487
1,288
2,305
1,223
2,305
Valea lui Patru

Piscu Nou
Seaca de Camp
Cernatesti
Cornita
Rasnicu Batran
Rasnicu Oghian
Tiu
Bucovicior
Gubaucea
Stiubei
Suharu
Vela
Predesti
Cosereni
Fantanele
Preajba de Jos
1,018
1,170
1,082
665
341
98
504
606
507
741
188
232
511
1,978
145
133
240
967
1,072
992
613
314
90
464
558
466
682
173
213
470
2,002
134
123
222
2,190
Tartal
Teslui
Urieni
Viisoara Mosneni
Dobrotesti
294
693
335
319
1,382
272
642
310
296
1,343
647
612
569
206
648
124
629
559
519
188
592
113
Apele Vii
Scaiesti
Seaca de Camp
Cernatesti
Vela
Predesti
Teslui
Dobrotesti
Farcas
Nisipuri
Amarasti
Farcas
Golumbelu
Golumbu
Plopu Amarasti
Catane
Catane
Catanele Noi
1,125
869
1,104
853
Izvoare
Corlate
Domnu Tudor
501
481
456
438
2,337
2,320
2,064
2,039
2,004
2,002
1,999
1,972
1,971
1,957

Pagina 460
Zone rurale de
deservire cu apa
propuse
Dranic
Grecesti
Perisor
Ghindeni
Terpezita
Silistea Crucii
Cioroiasi
Sopot
Carcea
Galiciuica
Mischii
Bulzesti
Denumire
localitati
Izvoare
Booveni
Dranic
Foisor
Barboi
Busu
Gradistea
Grecesti
Gropanele
Maracinele
Perisor
Ghindeni
la nivel de comuna)
2002
2007
1,156
1,052
413
383
1,230
1,140
402
373
508
465
598
548
190
174
374
342
327
299
301
282
1,622
1,521
1,942
1,794
Populatia
zonei de
deservire
1,946
1,896
1,828
1,803
1,794
Caciulatu
Caruia
Floran
Lazu
Terpezita
Silistea Crucii
79
386
89
334
1,041
1,859
73
359
83
311
968
1,771
1,794
1,771
Cetatuia
Cioroiasi
Cioroiu Nou
129
1,206
660
114
1,067
584
1,765
Bascov
Belot
Cernat
Pietroaia
Sarsca
Sopot
Carcea
Galiciuica
Calinesti
Gogosesti
Mischii
Mlecanesti
369
325
121
429
168
538
1,808
1,473
128
66
614
551
334
294
109
388
152
487
1,716
1,690
113
58
543
487
Motoci
Urechesti
Bulzesti
Fratila
Gura Racului
231
272
244
85
317
204
240
212
74
276
Infratirea
Prejoi
Saliste
Seculesti
Stoicesti
223
176
284
394
162
194
153
247
343
141
1,764
1,716
1,690
1,645
1,640

Pagina 461
Zone rurale de
deservire cu apa
propuse
Vartop
Brabova
Intorsura
Carna
Macesu de Sus
Macesu de Jos
Verbita
Talpas
Plesoi
Radovan
Zanoaga
Ghercesti
Secu
Denumire
localitati
la nivel de comuna)
2002
2007
1,836
630
279
422
450
1,786
1,598
1,699
1,634
567
251
380
405
1,548
1,539
1,503
Macesu de Jos
Sapata
Verbicioara
1,206
449
585
1,070
399
543
Verbita
Moflesti
Nistoi
Putinei
Soceni
Talpas
Frasin
Milovan
Plesoi
Fantanele
Radovan
Tarnava
Zanoaga
Garlesti
Ghercesti
Comanicea
996
297
194
88
465
441
106
395
936
187
1,031
279
1,365
461
883
344
924
292
190
86
457
433
102
380
900
161
889
241
1,288
432
827
319
Secu
Smadovicioara de
Secu
565
303
523
281
Sumandra
115
107
1,230
1,218
Balta
Rachita de Sus
1,206
237
1,218
207
Seaca de Padure
Seaca de Padure
Veleni
Padea
Botosesti-Paia
568
581
1,031
1,005
497
508
956
954
950
317
439
273
900
265
367
228
Motatei Gara
Gogosu
1,634
Vartop
Brabova
Mosna
Rachita de Jos
Urdinita
Intorsura
Carna
Macesu de Sus
Balta
Padea
Botosesti-Paia
Populatia
zonei de
deservire
Motatei Gara
Gogosita
Gogosu
Stefanel
1,603
1,548
1,539
1,503
1,469
1,467
1,458
1,382
1,291
1,288
1,259
1,212
956
954
900
860

Pagina 462
Zone rurale de
deservire cu apa
propuse
Preajba de Padure
Ungureni
6.4.9
Denumire
localitati
Preajba de
Padure
Luncsoru
Ungureni
Ungurenii Mici
la nivel de comuna)
2002
2007
Populatia
zonei de
deservire
629
583
583
103
303
60
96
284
56
436
Zone unde nu se propun sisteme de alimentare cu apa
Prin Directiva in localitatile cu mai putin de 50 de persoane nu se propun sisteme de alimentare

cu apa. Aceste localitati (totalizand mai putin de 0.1% din populatia judetului) sunt enumerate in
tabelul de mai jos. Este de asemenea inclusa localitatea Rastu Vechi, care dupa inundatiile din
2006 a fost stramutata in localitatea Rastu Nou, si unde nu sunt planuite investitii viitoare in
infrastructura.
Nume
localitati
Ursoaia
Voita
Faget
Gruita
Zlatari
Busuletu
Plostina
Popesti
Valea Mare
Carstovani
Bucicani
Predestii Mici
Piscu Lung
Poienile
Rastu Vechi
Jieni
Pereni
Cetatuia
Desnatui
Seglet
Populatie (Recensamant 2002,

date statistice 2007 la nivel de
comuna)
2002
2007
51
49
30
27
43
44
3
3
42
38
36
33
28
26
13
12
38
37
7
7
24
24
36
31
28
24
In proces de
stramutare
42
40
51
46
0
29
27
34
31
Populatie
499

Pagina 463
6.4.10 Analiza optiunilor pentru statia de tratare a apei Isalnita
6.4.10.1 Introducere
STA Isalnita furnizeaz circa 65% din apa potabil pentru oraul Craiova si a fost construit n 2
etape. Etapa 1 a fost dat n folosin n 1967 cu un debit proiectat de 630 l/sec, iar cea de-a 2a etap a fost dat n exploatare n 1987 la un debit de 1.150 l/sec. n plus, a fost adugat o
unitate de recuperare a apei de splare a filtrelor i a nmolului n 2007.
Instalaia este foarte puin ntreinut sau deloc i necesit n mod evident reabilitarea complet
a tuturor structurilor i nlocuirea tuturor componentelor mecanice i electrice ale principalelor
structuri de tratare.
Propunerea din master plan vizeaz utilizarea capacitii disponibile din aceast surs pentru a
furniza ap potabil prin reeaua de conducte existent i ntrirea alimentrii pn la Filiasi.
Totui, pentru a atinge acest obiectiv este nevoie de investiii considerabile.
6.4.10.2 Opiuni
Au fost revizuite trei opiuni:
Opiunea 1: Reabilitarea instalaiei existente i asigurarea faptului c apa potabil se poate
conforma 98/83/EEC
Opiunea 2: Creterea capacitii din sursa Izvarna
Opiunea 3: Construirea unei STA noi.
Opiunea 2 este scoas din calcul deoarece nu se poate crete capacitatea reelei de conducte
foarte mare i extins fr reabilitare major i nlocuirea conductelor magistrale. Investiiile de
capital pentru o astfel de abordare sunt cu mult mai mari dect pentru construirea unei STA noi
de aceeai capacitate.
Opiunea 3 construirea unei instalaii noi pe un teren adiacent este posibil, ns costul
estimativ al unei STA noi, conforme, cu o capacitate de aproximativ 1.100 l/sec este de circa 20
milioane Euro.
Opiunea 1 reabilitarea STA existent este practic, att timp ct se iau msurile adecvate
pentru a se asigura c instalaia rmne n stare de funcionare pe durata ntregului program de
construire.
Instalaia existent cuprinde urmtoarele componente:
1. Bazine de aerare duble pentru ndeprtarea Mn, aceste bazine sunt, n prezent, scoase
din funciune, tot echipamentul mecanic necesitnd nlocuire;
Pagina 464
2. Staia de pompare de admisie necesit, la rndul ei, reabilitare complet a construciei i

nlocuirea tuturor echipamentelor mecanice i electrice, n special a pompelor foarte mari
i relativ ineficiente;
3. Patru cuve de decantare convenionale, radiale, dintre care doar 2 funcioneaz efectiv,
propunerea general este de a demola 2 i de a le reabilita pe celelalte;
4. Dou blocuri de filtrare gravitaional rapid, ambele necesitnd reabilitare n zona filtrelor
i renovare general a structurii cldirii;
5. Staia de pompare pentru evacuarea din instalaie necesit reabilitare complet a
construciei i nlocuirea tuturor echipamentelor mecanice i electrice. Apa este pompat
n rezervoarele principale de serviciu la Simnic prin intermediul a 2 conducte DN 1000
PREMO. Not: nlocuirea acestor conducte nu este inclus n acest estimat;
6. Clorinarea este proiectat convenional i nu se conformeaz standardelor actuale ale UE
privind sigurana i, prin urmare, necesit nlocuire;
7. Corpul administrativ i alte cldiri necesit renovare general, n special hidroizolarea
tuturor acoperiurilor.
Estimatul costurilor de buget n conformitate cu cele de mai sus:
Descriere
Reabilitarea bazinelor de aerare
Reabilitare staiei de pompare de admisie
nlocuirea pompelor
Reabilitarea cuvelor de decantare radiale
Reconstruirea cuvelor de decantare
radiale
Reabilitarea bazinelor gravitaionale rapide
Reabilitarea echipamentului apei de retur
Reabilitarea cuvelor de sub podea (ap de
retur)
nlocuirea staiei de pompare de evacuare
Modernizarea staiei de clorinare
Reabilitarea instalaiei de dozare
Renovarea cldirilor
Faciliti de laborator
Peisagistic general
Total
Electrice la 30% din componenta
mecanic i electric
Interconectarea conductelor M&E
Total
Riscuri neprevzute i de construcie
Total
200
40
100
250
20
50
Total
M&E
200
0
600
80
2
2
2
40
200
300
250
200
100
2
3
1
2
1
1
1
50
200
300
100
100
250
0
150
20
100
100
300
20
100
Nr.
M&E
2
1
3
2
100
30%
15%
20%
Civile
Total Civil
Total
200
250
60
100
400
250
660
180
80
400
600
500
400
200
580
800
800
100
600
300
200
100
250
0
3510
300
60
100
200
300
20
100
2790
400
660
400
400
400
270
100
6300
1053
526,5
5089,5
1017,9
6107,4
2790
558
3348
9455,4
Buget estimativ care include un risc de construcie de 10 milioane fr TVA.

Pagina 465
6.5
DEZVOLTAREA AGLOMERARILOR DE APA UZATA
In concordanta cu Termenii de Referinta, acest Master Plan stabileste strategia judeteana pe

termen lung de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata si se concentreaza in mod
deosebit asupra pregatirii Judetului pentru accesarea si utilizarea de Fonduri de Coeziune in
conditiile obtinerii unei dezvoltari durabile. Prin Tratatul de Aderare, Romania s-a angajat sa
indeplineasca o serie de conditii de conformare, inclusiv atingerea unor tinte clare pentru
comunitatile sub 2.000 p.e. acest ultim aspect nefiind obiectul prezentului contract. Din aceste
motive, Master Planul va trebui revizuit in maxim 3 ani in scopul dezvoltarii unei analize detaliate
pentru toate aceste aglomerari din Judet.
6.5.1
Analiza globala a optiunilor este in mod normal realizata in timpul elaborarii detaliate a studiilor
de fezabilitate, atunci cand sunt disponibile mai multe informatii tehnice, financiare si
economice.
Solutiile tehnice elaborate si estimate in Master Plan se bazeaza pe un punct de vedere initial
tehnic privind activele si pe necesitatea de a asigura conformarea cu legislatia UE si cea
romaneasca, precum si respectarea termenelor impuse prin Tratatul de Aderare semnat intre
Guvernul Romaniei si Uniunea Europeana in ianuarie 2007.
Analiza optiunilor
La elaborarea strategiei generale si a programelor de investitii pe termen lung aferente, au fost
luate in considerare urmatoarele optiuni:
Colectarea si epurarea apelor uzate
In afara resedintelor de judet, starea retelei de canalizare si a facilitatilor de epurare aferente
variaza de la deficitara pana la inexistenta. Desi au existat programe clare pentru a furniza atat
un sistem integrat de canalizare, cat si facilitati de epurare a apelor uzate, deseori acestea nu
au fost finalizate niciodata datorita constrangerilor de buget sau necesitatii de a redirectiona
resursele financiare catre alte proiecte.
Cu o infrastructura existenta care, fie s-a deteriorat complet, fie necesita o reabilitare capitala,
exista relativ putine optiuni cheie legate direct de acest subiect.
Optiunile analizate in timpul programului de investitii prioritare si pe termen lung au luat in calcul
urmatoarele:
Extinderea si imbunatatirea unei facilitati existente pentru a oferi o solutie regionala;

Tratarea locala in comparatie cu o solutie regionala;
Disponibilitatea unor cursuri de apa adecvate pentru deversarea efluentului de
canalizare;
Proiecte de transfer regional gravitational sau sub presiune;

Pagina 466
Relieful zonei si impactul acestuia asupra costului retelei de canalizare.

Impactul costurilor de investitii si de operare, in special al instalatiilor pentru o populatie
echivalenta de peste 10,000 de locuitori;
Impactul eliminarii namolului din instalatii mici si indepartate;
Inlocuirea canalizarilor combinate si eliminarea interconectarilor cu canalizarea de ape
uzate pentru a furniza un sistem complet separat in timpul reabilitarii;
Captusirea in situ sau inlocuirea canalizarilor de mare adancime;
Capacitatea populatiei locale de a plati pentru serviciu;
Facilitati individuale de tratare, precum fose septice;
Exista doua presupuneri principale:

1. Acolo unde este necesar un nou sistem de canalizare, acesta nu va fi niciodata executat
sub forma unei retele unitare de canalizare. Pentru majoritatea satelor va fi prevazuta
doar canalizarea pentru ape uzate, deoarece costurile marginale suplimentare pentru
furnizarea unei retele de ape pluviale sunt negarantate in majoritatea cazurilor, in afara
de cele ale zonelor urbane extinse sau acolo unde exista anumite zone cu inundatii
datorate apelor pluviale.
2. Variatiile tehnologiilor de tratare au consecinte reduse la evaluarea solutiilor individuale.
La baza oricarei solutii trebuie sa stea un proces solid care sa fie usor de operat si de
intretinut si care minimizeaza costul tratarii si eliminarii namolului din aval. Doar in
anumite situatii specifice, unde spatiul are o valoare ridicata, ar trebui adoptate solutii de
tratare avansata sau la o rata ridicata
6.5.2
Situatia curenta a judetului
In momentul redactarii acestui document, judetul are 2 statii functionale de epurare a apelor
uzate orasenesti la Filiasi si la Calafat, si populatia totala racordata la serviciul de epurare
este estimata in prezent la aproximativ 20.000 de locuitori (aproximativ 3 % din populatia
judetului). Namolul din aceste instalatii este eliminat netratat la depozitul de deseuri.
O noua instalatie de epurare a apei uzate pentru Craiova este in constructie la Facai si urmeaza
a fi pusa in functiune in 2010. Astfel, un debit provenit de la numar estimat de 260.000 de
locuitori (36 % din populatia judetului) va avea asigurata epurarea apei uzate pana in 2010.
Acest aspect este comparabil cu tintele nationale de 51% (2010), 61% (2013) si 77% (2015).
Astfel, elaborarea unei strategii incearca maximizarea ratei la care este colectata si epurata apa
uzata.
6.5.3
Aglomerari
Definirea aglomerarilor si localizarea acestora a fost descrisa pe larg in subcapitolul 5.4 Tinte
judetene in secotrul de apa si apa uzata.
In vederea asigurarii conformarii cu Directiva 91/271/EEC si a derogarilor prevazute de Tartatul
de Aderare, strategia judeteana la nivel este definita dupa cum urmeaza:
Zonele urbane care au o populatie echivalenta mai mare de 10,000 se vor conforma cu
cerintele prevazute de Tratatul de Aderare si au un program de investitii pentru
conformare pana la sfarsitul lui decembrie 2013 atat pentru colectare cat si pentru
tratare, asa cum este cerut de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.

Pagina 467
Unde localitatile (orase, sate) pot fi conectate in mod eficient din punct de vedere al
costurilor la o statie de epurare prevazuta pentru o aglomerare cu mai mult de 10,000
locuitori echivalenti, atunci vor fi prevazute canalele colectoare si statiile de pompare
adecvate, impreuna cu retelele locale de canalizare. Aceste localitati vor fi incluse in
aglomerare.
Satele, distincte de comune, care au o populatie echivalenta mai mare de 2,000 vor fi
prevazute cu retea de canalizare si statie de epurare in conformitate cu Tratatul de
Aderare. Din nou, acolo unde alte localitati (orase, sate) pot fi conectate in mod eficient
din punct de vedere al costurilor la o statie de epurare propusa, atunci vor fi prevazute
canalele colectoare si statiile de pompare adecvate, impreuna cu retelele locale de
canalizare. Data conformarii pentru aceste comunitati va fi in concordanta cu Tratatul de
Aderare acolo unde sunt disponibile fonduri si impact asupra mediului.
Comunele formate din sate care au fiecare populatie echivalenta sub 2,000 locuitori vor
fi prevazute cu retea de canalizare si statie de epurare corespunzatoare numai acolo
unde acest lucru se poate realiza in concordanta cu Articolul 3(1) al Directivei
91/271/EEC, de exemplu cele care nu presupun un cost prea mare pe cap de locuitor.
Comunele unde nu este practic sa se prevada orice forma centralizata de colectare si

epurare, constituite din sate cu o populatie individuala echivalenta sub 2,000 locuitori;
acestea vor fi prevazute cu solutii locale corespunzatoare (tancuri septice sau alte
solutii).
Comunele care in prezent sunt alimentate cu apa de la cismele nu vor avea vreo forma
de retea de canalizare si de epurare pana cand nu se va imbunatati reteaua de apa si
conectarile individuale vor acoperi de cel putin 80% din proprietatile din comuna.
Comunele sau satele din cadrul comunelor care in prezent nu au alimentare cu apa si se
bazeaza pe puturi de mica adancime nu vor fi luate in considerare pentru colectarea si
epurarea apelor uzate pana cand nevoile in ceea ce priveste apa potabila nu sunt
asigurate.
Aceste informatii vin in completarea abordarii descrise in Subcapitolul 5.4.

Pentru a se asigura ca este luata in considerare o abordare regionala, au fost analizate 2 tipuri
de aglomerari. Primul nivel, corespunzand terminologiei Directivei 91/271/EEC, asa numita
Aglomerare de apa uzata. Unde doua sau mai multe aglomerari de apa uzata sunt conectate
la facilitatile de tratare ale unei statii de epurare comune, aglomerarea este numita cluster de
aglomerari de apa uzata.
6.5.4
Aglomerari de apa uzata
Au fost identificate 56 de aglomerari de apa uzata in judetul Dolj si 10 clustere de aglomerari de

apa uzata, asa cum se arata in tabelul de mai jos. Un total de 21 Statii de epurare este propus,
fluxurile de apa tratata acoperind aproximativ 79% din populatia judetului.

Pagina 468
Nr.
crt.
Craiova
(Statie de epurare in constructie
la Facai, deversare in raul Jiu)
Bailesti / Poiana Mare

(Statie de epurare propusa la
Rastu Nou, deversare in fluviul
Dunarea)
Dabuleni
Bechet, deversare in raul Jiet)
Calafat
(Statie de epurare existenta la
Calafat, deversare in fluviul
Dunarea)
Amarastii de Jos / Marsani

(Statie de epurare propusa langa
Dobresti, deversare in raul Jiet)
Aglomerari
Populatia
deservita
6) Craiova
7) Cernele
8) Podari
9) Tuglui
10) Malu Mare
(De asemenea localitatile Facai
si Preajba pot fi incluse in
studiul de fezabilitate)
305,248
10) Bailesti
11) Catane / Catanele Noi
12) Desa
13) Galicea Mare
14) Ghidici
15) Negoi
16) Piscu Vechi
17) Poiana Mare
18) Rastu Nou
(De asemenea localitatea
Tunarii Vechi poate fi inclusa in
6) Dabuleni
7) Calarasi
8) Bechet
9) Sadova
10) Ostroveni
(De asemenea localitatile
Sarata, Piscu Sadovei si
Listeava pot fi incluse in studiul
de fezabilitate)
5) Calafat
6) Ciupercenii Vechi
7) Ciupercenii Noi
8) Maglavit
(De asemenea localitatile Hunia,
Basarabi si Golenti pot fi incluse
in studiul de fezabilitate)
7) Amarastii de Jos
8) Daneti
9) Marsani
10) Dobresti
11) Apele Vii
12) Celaru
(De asemena poate include
asezari din comunele Daneti si
53,307
37,613
26,576
27,050

Pagina 469
Nr.
crt.
Aglomerari
Populatia
deservita
Dobrotesti in studiul de
fezabilitate)
Segarcea
Padea, deversare in raul Jiu)
Plenita
(Se propune reconstructia Statiei
de epurare pe jumatate terminata
da la Plenita, deversare prin
conducta in paraul Balasan)
Leu
(Statie de epurare propusa la vest
de, deversare in paraul Leu)
Barca / Carna
Carna, deversare prin canalul
pluvial si statia de pompare in
fluviul Dunarea)
10
Pielesti
Pielesti, deversare in paraul
Teslui)
11
7) Segarcea
8) Cerat
9) Padea
10) Lipovu
11) Horezu-Poenari
12) Valea Stanciului
23,498
6) Plenita
7) Caraula
8) Motatei
9) Orodel / Cornu
10) Unirea
(De asemenea localitatea
Dobridor poate fi inclusa in
19,597
4) Leu
5) Castranova
6) Cosoveni
(De asemenea localitatile
Ghindeni si Puturi pot fi incluse
in studiul de fezabilitate)
3) Barca
4) Goicea
(De asemenea localitatea Carna
(Dunareni) poate fi inclusa in
3) Pielesti
4) Ghercesti / Garlesti
Pielesti, deversare in paraul
Teslui)
Filiasi
+ Fratostita
(Se propune reconstructia
Statiei de epurare existenta la
12,317
8,540
3,948
16,215

Pagina 470
Nr.
crt.
Aglomerari
Populatia
deservita
Filiasi)
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Cetate
(Proiect in constructie,
deversare prin canal in fluviul
Dunarea)
Isalnita
Isalnita, deversare prin parau in
raul Jiu)
Giurgita
(Proiect angajat, Statie de
epurare la Giurgita, deversare)
Milesti / Lesile
(zone in cadrul comunei
Simnicu de Sus)
Lesile, deversare in raul
Amaradia)
Breasta
Breasta, deversare in raul Jiu)
Bistret
Bistret, deversare prin canalul
pluvial si statia de pompare in
fluviul Dunarea)
Urzicuta
Urzicuta, deversare in raul
Baboia)
Giubega
Giubega, deversare in paraul
local)
Argetoaia / Leordosa
(zone in cadrul comunei
Argetoaia)
Leordosa, deversare in paraul
4,999
3,862
3,119
2,484
2,433
2,386
2,349
2,320
2,084

Pagina 471
Nr.
crt.
Populatia
deservita
Aglomerari
Argetoaia)
Predesti
Predesti, deversare in paraul
Argetoaia)
21
2,002
561,947
TOTAL
(78.65%)
6.5.5
Localitati unde nu se propun sisteme de canalizare
53 de comune, si localitatile din cadrul a 28 de comune mai indepartate, nu sunt prevazute prin
intermediul Directivei sa aiba sisteme de colectare a apelor uzate. In aceste localitati cuprinse
in tabelul de mai jos sunt propuse tratari corespunzatoare cum ar fi fose septice, cu exceptia
cazurilor in care se precizeaza acest lucru. De aceea, 21 % din populatia judetului va primi doar
acest fel de tratare.
Comune
Localitati
Canalizat
Optional
Perisor
Fara
canalizare
(ex. fose
septice):
Populatie
2002
2007
Perisor
1,622
1,521
Afumati
Afumati, Boureni, Covei
3,288
3,032
Fara
canalizare
Almaj
Almaj, Bogea, Mosneni, Sitoaia
2,195
2,026
Fara
canalizare
Amarastii de Jos
Ocolna
1,061
1,040
Fara
canalizare
Amarastii de
Sus
Amarastii de Sus, Zvorsca
1,927
1,569
Argetoaia
Baranu, Berbesu, Iordachesti,

Malumnic
Novac, Piria, Poiana Fantanii, Salcia,
Teascu din Deal, Ursoaia
2,743
2,646
Bailesti
Balasan
671
672
Bistret
Bistretu Nou, Brandusa, Plosca
2,036
1,883
Botosesti-Paia
Botosesti-Paia
1,005
954
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Comentarii
Canalizare /
tratare
angajata

Pagina 472
Comune
Fara
canalizare
Brabova
Fara
canalizare
Bradesti
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Bratovoiesti
Fara
canalizare
Bucovat
Fara
canalizare
Bulzesti
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Bralostita
Breasta
Calopar
Localitati
Brabova, Mosna. Rachita de Jos,
Urdinita, Voita
Bradesti, Bradestii Batrani, Meteu,
Piscani
Racarii deJos, Tatomiresti
Bralostita, Ciocanele, Racovita,
Schitu, Sfarcea, Valea Fantanilor
Badosi, Bratovoiesti, Georocu Mare,
Prunet
Cotu, Crovna, Faget, Obedin, Valea
Lungului
Bucovat, Carligei, Leamna de Jos,
Leamna de Sus, Palilula,
Sarbatoarea
Prejoi, Bulzesti, Fratila, Gura Racului,
Infratirea, Piscu Lung, Poienile,
Saliste, Seculesti, Stoicesti
Bazdana, Belcinu, Calopar,
Panaghia, Salcuta
Populatie
2002
2007
1,811
1,629
4,664
4,561
3,890
3,931
3,667
3,354
1,516
1,549
4,219
3,969
1,949
1,697
3,981
3,866
Carcea
Carcea
1,808
1,716
Carpen
Carpen, Cleanov, Geblesti
2,877
2,693
Celaru
Marotinu de Sus
765
700
Cernatesti
Cernatesti, Cornita, Rasnicu Batran,

Rasnicu Oghian, Tiu
2,214
2,040
Cetate
Moreni
716
681
Cioroiasi
Cetatuia, Cioroiasi, Cioroiu Nou
1,995
1,765
Ciupercenii Noi
Smardan
1,480
1,439
Cotofenii din Dos, Mihaita, Potmeltu
2,628
2,506
Beharca, Cotofenii din Fata
1,944
1,909
Craiova
Izvorul Rece, Mofleni, Popoveni,

Rovine, Simnicu de Jos
4,970
4,937
Diosti
Ciocanesti, Diosti, Radomir
3,402
3,264
Dobrotesti
Nisipuri
647
629
Dragotesti
Benesti, Bobeanu, Buzduc,

Dragotesti, Popanzalesti, Viisoara
2,544
2,338
Dranic
Booveni, Foisor
815
756
2,159
1,971
2,745
2,771
Cotofenii din
Dos
Cotofenii din
Fata
Farcas
Filiasi
Amarasti, Farcas, Golumbelu,

Golumbu, Plopu Amarasti
Almajel, Balta, Braniste, Racarii de
Sus, Uscaci
Comentarii

Pagina 473
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Comune
Localitati
Galiciuica
Populatie
2002
2007
Galiciuica
1,473
1,690
Gangiova
Comosteni, Gangiova
2,935
2,667
Ghercesti
Luncsoru, Ungureni, Ungurenii Mici
466
436
Gighera
Gighera, Nedeia, Zaval
3,613
3,339
Gogosu
Gogosita, Gogosu, Stefanel
1,029
860
3,390
3,086
2,039
1,867
Goiesti
Grecesti
Adancata, Fantani, Goiesti, Gruita,

Malaesti, Mogosesti, Muereni,
Pioresti, Pometesti, Popeasa,
Tandara, Vladimir, Zlatari
Barboi, Busu, Busuletu, Gradistea,
Grecesti, Gropanele
Intorsura
Intorsura
1,786
1,548
Izvoare
Corlate, Domnu Tudor, Izvoare
2,138
1,945
Leu
Zanoaga
1,365
1,288
Lipovu
Lipovu de Sus
243
254
Macesu de Jos
Macesu de Jos, Sapata
1,655
1,469
Macesu de Sus
Macesu de Sus
1,699
1,503
Maglavit
Hunia
1,718
1,620
4,460
4,117
1,862
1,646
Melinesti
Mischii
Bodaiesti, Bodaiestii de Sus, Godeni,

Melinesti, Muierusu, Negoiesti,
Odoleni, Ohaba, Plostina, Popesti,
Spineni, Valea Mare, Valea Muierii
de Jos
Calinesti, Gogosesti, Mischii,
Mlecanesti, Motoci, Urechesti
Motatei
Motatei Gara
950
900
Murgasi
Balota de Jos, Balota de Sus,

Busteni, Gaia, Murgasi, Picaturile,
Rupturile, Velesti
2,775
2,628
Orodel
Bechet, Calugarei, Teiu
1,197
1,117
Perisor
Maracinele
301
282
Pielesti
Campeni, Langa
889
861
Piscu Vechi
Pisculet
357
344
Plenita
Castrele Traiane
1,087
1,068
Comentarii

Pagina 474
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Comune
Localitati
Plesoi
Populatie
2002
2007
Carstovani, Frasin, Milovan, Plesoi
1,475
1,418
Podari
Balta Verde, Braniste, Gura Vaii,

Livezi
2,576
2,629
Poiana Mare
Tunarii Noi
595
558
Predesti
Bucicani, Predestii Mici
31
31
Radovan
Fantanele, Radovan, Tarnava
1,497
1,291
Nicio
infrastructura
viitoare nu
este planuita
pentru Rastu
Vechi
Fara
canalizare
Rast
Rastu Vechi
Fara
canalizare
Robanestii de
Jos
Bojoiu, Golfin, Lacrita Mare, Lacrita

Mica, Robanestii de Jos, Robanestii
de Sus
2,797
2,509
Rojiste
Rojiste, Tamburesti
2,452
2,514
Salcuta
Marza, Plopsor, Salcuta, Tencanau
2,532
2,357
Scaiesti
Scaiesti, Valea lui Patru
2,306
2,190
Seaca de Camp
Piscu Nou, Seaca de Camp
2,252
2,064
Seaca de
Padure
Rachita de Sus, Seaca de Padure,

Veleni
Comanicea, Secu, Smadovicioara de
Secu, Sumandra
1,386
1,213
1,327
1,229
1,859
1,771
1,798
1,700
2,001
1,810
1,485
1,458
3,421
3,236
1,929
1,794
2,788
2,584
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Fara
canalizare
Secu
Silistea Crucii
Simnicu de Sus
Sopot
Talpas
Teasc
Terpezita
Teslui
Silistea Crucii
Albesti, Dudovicesti, Dutulesti, Jieni,
Romanesti, Simnicu de Sus
Bascov, Belot, Cernat, Pereni,
Pietroaia, Sarsca, Sopot
Moflesti, Nistoi, Putinei, Soceni,
Talpas
Secui, Teasc
Caciulatu, Caruia, Floran, Lazu,
Terpezita
Cosereni, Fantanele, Preajba de Jos,
Preajba de Padure, Tartal, Teslui,
Urieni, Viisoara, Mosneni
Comentarii
Tuglui
Jiul
285
270
Urzicuta
Urzica Mare
632
590
Vartop
Vartop
1,836
1,634

Pagina 475
Comune
Fara
canalizare
Varvoru de Jos
Fara
canalizare
Vela
Fara
canalizare
Verbita
Localitati
Bujor, Ciutura, Criva, Dobromira,
Dragoaia, Gabru, Varvor, Varvoru de
Jos
Bucovicior, Cetatuia, Desnatui,
Gubaucea, Seglet, Stiubei, Suharu,
Vela
Verbicioara, Verbita
TOTAL POPULATIE SUB PRAGUL
STABILIT PRIN DIRECTIVA
TOTAL POPULATIE FARA
CANALIZARE
6.5.6
Populatie
2002
2007
3,387
2,962
2,242
2,062
1,581
1,467
Comentarii
151,890
(21.28%)
150,369
(21.06%)
Clusterul de aglomerari Craiova
Craiova, resedinta de judet, si zona din imediata sa vecinatate formeaza o aglomerare clara din
punctul de vedere al definitiei 91/271/EEC. Se propune ca aceasta aglomerare sa fie extinsa
intr-un cluster care sa includa aglomerarile din Craiova si din comunele invecinate care sunt fie
conectate sau pot fi conectate cu un cost acceptabil, dupa cum este aratat in tabelul de la
punctul 6.5.3.
In prezent, se afla in faza de constructie un proiect pentru o Statie de epurare la Facai, la
aproximativ 8 km la sud de centrul orasului, impreuna cu reabilitarea si inlocuirea unor parti din
sistemul de canalizare. S-a raportat faptul ca exista teren disponibil la noile instalatii care sa
poata asigura implementarea unor noi extinderi, daca acest lucru se dovedeste a fi necesar.
Proiectul procesului pentru noua SE a fost revizuit. Incarcarile de proces furnizate in Date
Specifice Proiectului sugereaza ca instalatiile au fost concepute pentru o populatie echivalenta
de 385.000, egala cu o incarcare BOD declarata de 23,100 kg/zi, la o incarcare pe cap de
locuitor de 60 gms. Incarcarea SS declarata de 26,950 kg/zi este egala si cu o populatie
echivalenta de 385,000 in baza unei incarcari pe cap de locuitor de 70 gms.
Totusi, incarcarile totale proiectate de Azot si Fosfor sunt mai mari decat s-ar fi asteptat din
normele industriale pe cap de locuitor pentru acesti determinanti. Se crede ca este posibil ca
acest aspect sa fie datorat unor cunoscute deversari ale unor incarcari comerciale in sistemul
de canalizare.
Din revizuirea specificatiilor proiectului, reiese ca calea fluxului de proces a fost selectata in
vederea furnizarii unei complete nitrificari, de-nitrificari si a indepartarii biologice a fosforului
pana la valoarea standard de BOD <25 mg/l, COD <125 mg/l, SS <35 mg/l, Total P <10 mg/l,
Total N <10 mg/l, amoniu <2 mg/l.
Selectia volumelor de proces pentru cele 3 faze biologice este adecvata pentru furnizarea unei
tratari adecvate la standardele de mai sus pentru incarcarile proiectate. Din revizuirea
calculelor, singurul aspect identificat a fost ca nu va parea sa existe vreo prevedere in ceea ce
priveste incarcarile asociate cu solutiile de namol returnate. Totusi, efectuarea calculelor cu
includerea incarcarilor de solutii returnate nu ridica niciun motiv de ingrijorare cum ca procesul,
Pagina 476
asa cum a fost el proiectat, nu va indeplini standardele necesare pentru efluent. Nu a fost
intreprinsa nicio revizuire a proiectarii rezervorului principal sau a rezervorului final, deoarece
detaliile unitatilor de procesare nu au fost furnizate in extrasul din documentatia proiectului oferit
spre revizuire.
Urmatoarele lucrari au fost identificate ca fiind necesare in vederea asigurarii conformarii cu
Directiva in ceea ce priveste Clusterul de aglomerari propus, cu epurare la SE Facai:
1) Canalizare zonelor urbane existente din sau invecinate zonei urbane intravilane:
Zona Romanescu si Bariera Valcii, in special, necesita canalizare asigurata pentru
prima data, Studii de fezabilitate pentru acestea fiind deja elaborate. Acestea sunt
considerate ca fiind proiecte cu prioritate ridicata si tintele lor principale sunt astfel
incluse in Programul de investitii prioritare.
2) Extinderile sistemului de canalizare care vor deservi zonele in curs de dezvoltare:
Extinderile care vor deservi zonele in curs de dezvoltare, in special in zona de nordest a orasului, sunt necesare si prevazute in programul de investitii pe termen mai
lung.
3) Retelele de canalizare pentru localitatile din unitatea administrativa Craiova:
Localitatile Cernele si Cernele de Sus sunt separate de dezvoltarile principale ale
orasului dar apartin administrativ de Craiova. Acestea necesita colectare si epurare
pana in anul 2018 si au fost astfel incluse in investitiile pe termen lung.
4) Reteaua de canalizare, statiile de pompare si conducta de transfer pentru principalele
localitati din cadrul comunei Malu Mare.
5) Retelele de canalizare, statiile de pompare si conducta de transfer inclusiv o trecere de rau
pentru principalele localitati din cadrul comunelor Podari si Tuglui.
6) Imbunatatiri ale canalizarii apei pluviale in zonele din vestul orasului Craiova vulnerabile la
inundatii si, in consecinta, in neconformitate cu parametrii Directivei.
6.5.7
Clusterul de aglomerari Bailesti / Poiana Mare
Baiesti si Poiana Mare au fiecare o populatie echivalenta de peste 10,000 de locuitori si sunt
amplasate in lunca Dunarii, in sud-vestul judetului. Exista griji cu privire la deversarea unor
debite mari de efluent tratat in apele de irigatie din aceasta zona si se propune ca un cluster de
aglomerari sa fie format din aceste asezari si comunele invecinate, cu epurare langa noul
amplasament relocat pentru Rast si deversarea in Dunare langa portul Rast.
Va fi necesara o facilitate de tratare a namolului in aceasta zona a judetului si acesta ar fi un
amplasament adecvat din punct de vedere al accesului, disponibilitatii terenului si deversarii
efluentului pentru amplasarea acestei instalatii. Daca acestea ar fi implementate, lucrarile ar
depasi cu mult 54,000 plus intabulat.
Directiva in ceea ce priveste Clusterul de aglomerari propus, cu epurare la o noua SE Rastu
Nou, in mare, in ordinea prioritatilor:
1) Noua SE construita pe etape pentru a se potrivi cu profilurile de colectare si de
racordare ale clusterului de aglomerari;
2) Linie de efluent epurata si deversare in rau de la Rastu Nou la Portul Rast;
Pagina 477
3)
4)
5)
6)
Sistem de transfer prin pompare de la Bailesti la SE Rastu Nou;

Sistem de transfer prin pompare de la Poiana Mare la Rastu Nou;
Retea noua de canalizare pentru deservirea asezarii Poiana Mare;
Extinderea retelei de canalizare si reabilitarea retelei existente la Bailesti pentru
deservirea intregii populatii;
7) Sistem de transfer prin pompare de la Catane / Negoi la Rastu Nou;
8) Extinderi ale sistemului de transfer prin pompare de la Galicea Mare la Bailesti si de la
Desa la Poiana Mare;
9) Noi retele de canalizare la Galicea Mare, Desa, Negoi, Catane;
10) Centru posibil de tratare a namolului la SE Rastu Nou;
11) Racordarea noilor retele la Ghidici, Piscu Vechi, Rastu Nou si Tunarii Vechi la
infrastructura sistemului de transfer prin pompare.
6.5.8
Clusterul de aglomerari Calafat
Calafat este un oras de aproximativ 20,000 l.e. care are o statie de epurare construita recent,
capabila in prezent sa indeparteze azotul, dar nu si fosforul. S-a raportat ca populatia
echivalenta proiectata este de 30,000 de locuitori. Se propune ca asezarile ce necesita
canalizare din cadrul administratiei Calafat si doua dintre comunele invecinate sa fie conectate
la aceasta statie o populatie echivalenta estimata de 27,000 ar oferi totusi potential de
dezvoltare orasului dupa cum s-a anticipat pentru momentul in care podul peste Dunare va fi
terminat.
Directiva in ceea ce priveste clusterul de aglomerari propus, cu epurare la SE Calafat adaptata
pentru indepartarea fosforului:
1) Sistem de transfer prin pompare de la Ciupercenii Noi, via Ciupercenii Vechi, la SE
Calafat;
2) Noi retele de canalizare la Ciupercenii Noi si la Ciupercenii Vechi;
3) Sistem de transfer prin pompare de la Maglavit la captare de canalizare/ SE Calafat;
4) Retea noua de canalizare la Maglavit;
5) Furnizarea serviciului de indepartare chimica a fosforului la SE Calafat.
Exista optiunea ca localitatile Basarabi, Golenti si Hunia sa fie racordate, desi aceasta nu este o
cerinta a directivei.
6.5.9
Clusterul de aglomerari Dabuleni
Orasul Dabuleni, ce depaseste 10,000 l.e., nu are facilitati de canalizare sau de tratare a apelor
uzate si astfel este nevoie de actiuni prioritare. A fost identificat un cluster de aglomerari care va
deservi Dabuleni si comunele adiacente Calarasi, Bechet, Ostroveni si Sadova, cu o noua SE la
Bechet si deversare in raul Jiet.
Directiva in ceea ce priveste clusterul de aglomerari propus, cu epurare la noua SE Bechet, in
mare, in ordinea prioritatii:
6) Noua SE construita pe etape pentru a se potrivi cu profilurile de colectare si de
racordare ale clusterului de aglomerari;
7) Sistem de transfer prin pompare de la Dabuleni la statia de epurare Bechet;
8) retea noua de canalizare pentru deservirea populatiei din Dabuleni;
Pagina 478
9) Noi retele de canalizare pentru deservirea populatiei din Calarasi;

10) Sistem de transfer prin pompare de la Sadova la statia de epurare Bechet;
11) Sistem nou de canalizare la Sadova;
12) Finalizarea sistemului de canalizare de la Bechet;
13) Racordarea unui sistem de canalizare nou la Ostroveni la infrastructura de transfer
prin pompare.
6.5.10 Aglomerarea locala Filiasi
Filiasi este un oras de aproximativ 15,000 l.e., care are cu o SE functionala dar nu si eficienta,
din anii 80. Nu este posibila adaptarea in vederea conformarii cu directiva si trebuie inlocuita.
S-a propus ca instalatia sa fie reconstruita cu o capacitate adecvata (aproximativ 18,000 l.e.)
pentru deservirea orasului si a localitatii Fratostita, singura alta localitate din administratie care
necesita sisteme de colectare in baza directivei.
Directiva in ceea ce priveste Aglomerarea extinsa propusa, cu epurare la Statia de epurare
Filiasi care furnizeaza serviciul de indepartare a N si a P:
1) Reconstructia statiei de epurare pe amplasamentul existent in vederea indeplinirii
standardelor directivei;
2) Identificarea / actiunea de remediere a deversarii efluentului epurat in Raul Jiu;
3) Extinderea retelei de canalizare si reabilitarea retelei existente la Filiasi pentru
deservirea intregii populatii a orasului;
4) Sistem de transfer prin pompare / gravitational de la Fratostita la SE Filiasi;
5) Retea noua de canalizare la Fratostita.
6.5.11 Clusterul de aglomerari Segarcea

Desi niciuna dintre asezarile individuale din zona nu depaseste 10,000 l.e., a fost identificat un
cluster de aglomerari viabil cu o populatie echivalenta de aproximativ 25,000 de locuitori, cu
facilitati de epurare planificate la Padea, pe malurile raului Jiu.
Directiva in ceea ce priveste Clusterul de aglomerari propus, cu epurare la o noua SE Padea, in
1) Noua SE, populatie echivalenta estimata de 25,000 de locuitori, construita pe etape
pentru a se potrivi cu profilurile de colectare si de racordare ale clusterului de
aglomerari;
2) Sistem de transfer prin pompare de la Segarcea la SE Padea;
3) Extinderea retelei de canalizare si reabilitarea retelei existente la Segarcea pentru
deservirea intregii populatii a localitatii;
4) Sistem de transfer prin pompare de la Horezu-Poenari / Valea Stanchiului la SE
Padea;
5) Sistem de transfer prin pompare de la Horezu-Poenari / Valea Stanchiului;
6) Extinderea sistemului de transfer prin pompare Lipovu / Cerat la Segarcea;
Pagina 479
7) Noi sisteme de canalizare la Lipovu si Cerat;

8) Noi sisteme de canalizare la Padea si posibil la Dranic.
6.5.12 Clusterul de aglomerari Amarastii de Jos / Marsani
facilitati de epurare planificate in apropriere de Dobresti cu o conducta de efluent la raul Jiet.
Directiva in ceea ce priveste Clusterul de aglomerari propus, cu epurare la o noua SE Dobresti,
in mare, in ordinea prioritatii:
pentru a se potrivi cu profilurile de colectare si de racordare ale clusterului;
2) Conducta de efluent SE Dobresti la deversarea in raul Jiet;
3) Sistem de transfer prin pompare / gravitational Amarastii de Jos / Daneti la SE
Dobresti;
4) Noi retele de canalizare la Amarastii de Jos si Daneti;
5) Sistem de transfer prin pompare / gravitational Marsani la Daneti;
6) Retea noua de canalizare la Marsani;
7) Sistem de transfer prin pompare Apele Vii Celaru Marsani;
8) Retele noi de canalizare la Apele Vii si Celaru.
Alte localitati din cadrul comunelor Daneti, Dobrotesti si Dobresti pot fi luate in considerare
pentru conectare, dar acest aspect nu este cerut prin Directiva.
6.5.13 Clusterul de aglomerari Plenita
facilitati de epurare planificate la Plenita. O statie de epurare a fost construita aici partial in anii
80 dar nu a fost niciodata terminata.
Directiva in ceea ce priveste Clusterul de aglomerari propus, cu epurare la o noua SE Plenita, in
aglomerari. Este posibil sa fie nevoie de dezinfectie dar si de eliminarea nutrientilor;
2) Extinderea retelei de canalizare si reabilitarea retelei existente la Plenita pentru
deservirea intregii populatii a asezarii;
3) Sistem de transfer prin pompare de la Motatei Unirea SE Plenita;
4) Retea noua de canalizare la Motatei si Unirea;
5) Sistem de transfer prin pompare de la Caraula Unirea Deal;
6) Retea noua de canalizare la Caraula;
7) Sistem de transfer prin pompare de la Orodel / Cornu la SE Plenita;
Pagina 480
8) Retea noua de canalizare la Orodel / Cornu.

Si Dobridor ar putea fi luat in considerare pentru racordare, dar acest aspect nu este solicitat in
baza directivei.
6.5.14 Clusterul de aglomerari Leu
facilitati de epurare planificate langa Leu.
Directiva in ceea ce priveste Clusterul de aglomerari propus, cu epurare la o noua SE Leu, in
aglomerari. Este posibil sa fie nevoie de dezinfectie dar si de eliminarea nutrientilor.
2) O retea noua de canalizare la Leu pentru deservirea intregii populatii a orasului;
3) Sistem de transfer prin pompare Castranova la SE Leu;
4) Retea noua de canalizare la Castranova;
5) Sistem de transfer prin pompare Cosoveni la SE Leu;
6) Retea noua de canalizare la Cosoveni;
7) Sistem de transfer prin pompare Ghindeni la SE Leu;
8) Retea noua de canalizare la Ghindeni.
6.5.15 Clusterul de aglomerari Barca / Carna
facilitati de epurare planificate la Carna si deversare in fluviul Dunarea prin intermediul canalelor
pluviale.
Directiva in ceea ce priveste Clusterul de aglomerari propus, cu epurare la noua SE Carna:
1) noua SE, populatie echivalenta estimata de 9,000 de locuitori, este de retinut faptul ca
este putin probabil sa fie nevoie de indepartarea nutrientilor in acest caz;
2) Sistem de transfer prin pompare Barca Goicea SE Carna;
3) Retea noua de canalizare la Barca / Goicea.
Este de retinut faptul ca localitatea Carna ar putea fi racordata la sistemul de epurare dar acest
aspect nu este solicitat in baza directivei.
6.5.16 Clusterul de aglomerari Pielesti
cluster de aglomeri viabil cu o populatie echivalenta de aproximativ 4,000 de locuitori, cu
facilitati de epurare planificate la Pielesti.
Directiva in ceea ce priveste Clusterul de aglomerari propus, cu epurare la noua SE Pielesti:
1) O noua SE, populatie echivalenta estimata de 4,000 de locuitori, este de retinut
faptul ca este putin probabil sa fie nevoie de indepartarea nutrientilor in acest caz;

Pagina 481
2) Sistem de transfer prin pompare Ghercesti Garlesti SE Pielesti;

3) Noi retele de canalizare in asezarile Ghercesti, Garlesti si Pielesti.
6.5.17 Aglomerari rurale de apa uzata
Inca 10 aglomerari necesita epurare in baza directivei si s-a planificat ca acestea sa fie tratate
in mod individual. Intelegem ca exista planuri pentru furnizarea instalatiilor de tratare la Perisor
si am presupus ca acest plan va fi aplicat.
6.5.18 Analiza optiunilor si verificarea aglomerarilor de apa uzata
A fost efectuata o revizuire pentru a verifica, pe cat este posibil nivelul de detaliu disponibil in
aceasta etapa, daca clusterele de aglomerari identificate sunt adecvate pentru continuarea cu
etapa studiului de fezabilitate. Principiile generale stabilite la 6.2.14 au fost aplicate pentru sapte
clustere principale nou identificate, si, in fiecare caz, clusterul de aglomerari propus (Scenariul
1) a fost comparat cu varianta de statii separate pentru fiecare aglomerare (Scenariul 3) si cu un
nivel intermediar de grupare a aglomerarilor (Scenariul 2). Evaluari de nivel inalt ale costurilor
de capital, ale costurilor anuale de operare si ale valorilor actuale nete pentru 20 de ani (PV) au
fost realizate si sunt prezentate in tabelele de mai jos.
Scenariile analizate au la baza informatiile disponibile la nivelul unei documentatii de Master
Plan. O analiza aprofundata a solutiilor tehnice ce urmeaza a fi adoptate va fi realizata in cadrul
Studiilor de Fezabilitate faza in care vor fi disponibile informatii detaliate si cu un grad ridicat
de acuratete. Doar analiza de optiuni dezvoltata la nivel de Studiu de Fezabilitate va indica cu
certitudine cea mai buna optiune de implementat.
6.5.18.1 Clusterul de aglomerari Bailesti / Poiana Mare

OPTIUNEA 1: UN SINGUR CLUSTER
Descriere
Continut:
Cluster care deserveste 8 aglomerari din

noua comune diferite, total l.e. 54,000.
SE localizata la Rastu Nou, deversare
linie efluent in fluviul Dunarea
Colector de transfer
Statii de pompare de
transfer
SE l.e.
Costuri de operare anuale
65,900
Estimare cost de
capital
5,140,200
16
54,000
1,920,000
6,000,000
13,060,200
TOTAL COSTURI OPTIUNEA 1
13,060,200
OPTIUNEA 2: PATRU CLUSTERE

Descriere
Continut:
Cluster care deserveste doua

aglomerari din doua comune diferite,
total l.e. 25,000. SE localizata la
Statii de pompare de transfer
SE l.e.
11,000
4
25,000
Estimare cost de
capital
858,000
480,000
4,100,000

Pagina 482
Bailesti, deversare efluent in Paraul

Balasan

5,438,000
Descriere
Continut:
Cluster care deserveste trei

aglomerari din patru comune diferite,
Tunarii Vechi, deversare efluent in
canalul pluvial local
SE l.e.
18,000
6
22,000
Estimare cost de
capital
1,404,000
720,000
3,700,000

5,824,000
Descriere
Continut:
SE Rastu Nou - deserveste doar zona

Rastu Nou a comunei Rast, l.e. ~
4,000
SE l.e.
1,000
1
4,000
Estimare cost de
capital
78,000
120,000
1,050,000
1,248,000
Descriere
Continut:
SE Negoi - deserveste doar comunele

Negoi si (optional) Catane, l.e. ~ 4,500
SE l.e.
8,500
3
4,500
Estimare cost de
capital
663,000
360,000
1,150,000
2,173,000
TOTAL COSTURI OPTIUNEA 2:
14,683,000
OPTIUNEA 3: SASE CLUSTERE

Descriere
Continut:
SE Bailesti - deserveste doar

municipiul Bailesti, l.e. ~21,000
SE l.e.
3,000
2
21,000
Estimare cost de
capital
234,000
240,000
3,800,000
4,274,000
Descriere
Continut:
SE Tunarii Vechi - deserveste doar

comunele Poiana Mare, Tunarii Vechi,
Piscu Vechi, Ghidici, l.e. ~ 17,000
SE l.e.
15,000
5
17,000
Estimare cost de
capital
1,170,000
600,000
3,000,000
4,770,000
Descriere
Continut:
SE Desa - deserveste doar comuna
3,000
Estimare cost de
capital
234,000

Pagina 483
Desa, l.e. ~5,200

SE l.e.
2
5,200
240,000
1,300,000
1,774,000
Descriere
Continut:
SE Galicea Mare - deserveste doar

comuna Galicea Mare, l.e. ~ 5,000
SE l.e.
3,000
2
5,000
Estimare cost de
capital
234,000
240,000
1,300,000
1,774,000
Descriere
Continut:
SE Rastu Nou - deserveste doar zona

Rastu Nou a comunei Rast, l.e. ~
4,000
SE l.e.
1,000
1
4,000
Estimare cost de
capital
78,000
120,000
1,050,000
1,248,000
Descriere
Continut:
SE Negoi - deserveste doar comunele

Negoi si (optional) Catane, l.e. ~ 4,500
SE l.e.
8,500
3
4,500
Estimare cost de
capital
663,000
360,000
1,150,000
2,173,000
PV Clusterul Bailesti / Poiana Mare

Articol
Cost de capital Total scenariu 1
Costuri de operare incrementale
Scenariu 1 Lucrari regionale
Costuri de operare anuale SE
Estimare costuri de operare transfer
Total
PV
Scenariu 2 Clustere mici
Bailesti
Tunarii Vechi
Rastu Nou
Nr
270,000
66
167,500
154,000
60,000
Pret unitar
1
2000
1
1
1
16,013,000
Cost
13,060,200
14,683,000
16,013,000
Ierarhizare
1
2
3
270,000
132,000
402,000
16,552,606
167,500
154,000
60,000

Pagina 484
Negoi
Total
PV
Scenario 3 Individual Treatment
Bailesti
Tunarii Vechi
Desa
Galicea Mare
Rastu Nou
Negoi
Total
PV
63,000
39
147,000
127,500
67,600
65,000
60,000
63,000
34
1
2000
1
1
1
1
1
1
2000
63,000
78,000
522,500
19,351,996
147,000
127,500
67,600
65,000
60,000
63,000
68,000
598,100
21,402,518
Ierarhizarea din punct de vedere al costului de capital si al PV indica faptul ca acest cluster
propus ar trebui sa continue cu studiul de fezabilitate detaliat pentru a fi implementat prin
intermediul Fondurilor de Coeziune.
6.5.18.2 Clusterul de aglomerari Dabuleni / Sadova

Descriere
Continut:
Cluster care deserveste 5 aglomerari

(plus 3 localitati mai mici) din cinci
comune diferite, total l.e. 38,000. SE
localizata la Bechet, deversare linie
efluent in Raul Jiet
SE l.e.
U.M.
39,600
12
38,000
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
3,088,800
1,440,000
5,300,000

9,828,800
9,828,800

Descriere
Continut:
SE Sarata - deserveste localitatile

Dabuleni / Calarasi, plus localitatea
Sarata optional, l.e. ~21,000
SE l.e.
11,000
4
21,000
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
858,000
480,000
3,800,000
5,138,000
Descriere
Continut:
SE Bechet - deserveste localitatile

Bechet / Ostroveni, l.e. ~ 8,500
10,000
3
Estimare cost
de capital
780,000
360,000

Pagina 485
SE l.e.
8,500
1,900,000
3,040,000
Descriere
Continut:
SE Sadova - deserveste doar

comuna Sadova, l.e. ~ 7,500
SE l.e.
5,000
2
7,500
m
nr
Estimare cost
de capital
390,000
240,000
1,750,000
2,380,000
10,558,000

Descriere
Continut:
SE Sarata deserveste localitatile

Dabuleni / Calarasi, plus localitatea
Sarata optional, l.e. ~21,000
SE l.e.
11,000
4
21,000
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
858,000
480,000
3,800,000
5,138,000
Descriere
Continut:
Sadova WWTP deserveste doar

comuna Sadova, l.e. ~ 7,500
SE l.e.
5,000
2
7,500
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
390,000
240,000
1,750,000
2,380,000
Descriere
Continut:
SE Ostroveni - deserveste doar

localitatea Ostroveni, l.e. ~4,000
SE l.e.
5,000
2
4,000
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
390,000
240,000
1,050,000
1,680,000
Descriere
Continut:
SE Bechet - deserveste doar orasul

Bechet, l.e. ~ 4,500
SE l.e.
3,000
2
4,500
l.e.
Estimare cost
de capital
234,000
240,000
1,150,000
1,624,000
10,822,000

Pagina 486
PV Clusterul Dabuleni / Sadova

Articol
Nr

Total
PV
Sarata
Bechet
Sadova
Total
PV
Sarata
Sadova
Ostroveni
Bechet

Total
PV
201,400
40
147,000
89,250
82,500
0
26
147,000
82,500
60,000
63,000
0
0
24
Pret unitar
1
2000
1
1
1
1
2000
1
1
1
1
1
1
2000
Cost
9,282,800
10,558,000
10,822,000
Ierarhizare
1
2
3
201,400
80,000
281,400
11,719,523
147,000
89,250
82,500
0
52,000
370,750
13,863,086
147,000
82,500
60,000
63,000
0
0
48,000
400,500
14,425,307
6.5.18.3 Clusterul de aglomerari Segarcea / Valea Stanciului

Descriere
Continut:
Cluster care deserveste cinci

aglomerari din cinci comune diferite,
total l.e. 25,000. SE localizata la Padea,
deversare linie efluent in Raul Jiu
SE l.e.
37,000
10
25,000
U.M.
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
2,886,000
1,200,000
4,200,000

Pagina 487
8,286,000
8,286,000
OPTIUNEA 2: DOUA CLUSTERE

Descriere
Continut:
Cluster care deserveste trei aglomerari

din trei comune diferite, total l.e.
17,000. SE localizata la Cerat,
deversare efluent in paraul Geamanu
SE l.e.
15,000
5
17,000
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
1,170,000
600,000
3,000,000
4,770,000
Descriere
Continut:
SE Valea Stanciului - deserveste doar

comuna Valea Stanciului, l.e. ~ 6,400
SE l.e.
9,000
4
6,400
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
702,000
480,000
1,500,000
2,682,000
7,452,000

Descriere
Continut:
SE Segarcea - deserveste doar orasul

Segarcea, l.e. ~ 9,000
SE l.e.
2,000
1
9,000
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
156,000
120,000
2,000,000
2,276,000
Descriere
Continut:
SE Valea Stanciului - deserveste doar

comuna Valea Stanciului, l.e. ~ 6,400
SE l.e.
9,000
4
6,400
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
702,000
480,000
1,500,000
2,682,000
Descriere
Continut:
SE Cerat - deserveste doar comuna

Cerat, l.e. ~ 4,400
SE l.e.
3,000
2
4,400
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
234,000
240,000
1,100,000
1,574,000

Pagina 488
Descriere
Continut:
SE Lipovu - deserveste doar comuna

Lipovu, l.e. ~ 3,200
SE l.e.
2,500
2
3,200
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
195,000
240,000
880,000
1,315,000
PV Clusterul Segarcea / Valea Stanciului

Articol
Nr
Total
PV
Cerat
Valea Stanciului

Total
PV
Segarcea
V Stanciului
Cerat
Lipovu

Total
PV
162,500
37
127,500
80,000
0
0
24
90,000
80,000
66,000
57,600
0
0
17
7,847,000
Pret unitar
Cost
8,286,000
7,452,000
7,847,000
Ierarhizare
3
1
2
1
2000
162,500
74,000
236,500
10,306,504
127,500
80,000
0
0
48,000
255,500
9,719,716
90,000
80,000
66,000
57,600
0
0
34,000
327,600
10,851,320
1
1
1
1
2000
1
1
1
1
1
1
2000
n acest caz, clusterul complet Scenariul 1 se claseaza pe locul doi si trei din punct de
vedere al PV si, respectiv al costului de capital, iar ultimul loc este ocupat in ambele cazuri de
solutia intermediara cu doua clustere care sa cuprinda (1) Segarcea si comunele din est si (2)
comunele din vest, Cerat si Lipovu. Totusi, nu este sigura disponibilitatea unui punct de
Pagina 489
deversare adecvat si se sugereaza ca aceasta problema sa fie rezolvata ca parte a studiului de

fezabilitate.
Sub-clusterul de est a fost identificat pentru implementare prin Fonduri de Coeziune,
capacitatea finala a instalatiei de tratare si infrastructura de transfer urmand, de asemenea, sa
fie confirmate prin studiul de fezabilitate.
6.5.18.4 Clusterul de aglomerari Calafat

Descriere
Continut:
Cluster care deserveste 4 aglomerari in

trei comune diferite, total l.e. 30,000. SE
existenta la Calafat imbunatatia pentru
eliminare P, deversare linie efluent in
fluviul Dunare
SE l.e.
32,200
10
30,000
U.M.
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
2,511,600
1,200,000
1,000,000

4,711,600
4,711,600
OPTIUNEA 2: TREI CLUSTERE

Descriere
Continut:
SE Calafat - deserveste Calafat si

Ciupercenii Vechi, l.e. ~ 19,000
SE l.e.
7,000
2
19,000
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
546,000
240,000
1,000,000
1,786,000
Descriere
Continut:
SE Ciupercenii Noi - deserveste doar

comuna Ciupercenii Noi, l.e. ~ 4,800
SE l.e.
5,000
3
4,800
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
390,000
360,000
1,200,000
1,950,000
Descriere
Continut:
SE Maglavit - deserveste doar comuna

Maglavit, l.e. ~ 4,200
SE l.e.
2,000
2
4,200
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
156,000
240,000
1,100,000
1,496,000
5,232,000

Pagina 490
Descriere
Continut:
SE Calafat - deserveste doar municipiul

Calafat, l.e. ~ 16,000
SE l.e.
0
0
16,000
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
0
0
1,000,000
1,000,000
Descriere
Continut:
SE Ciupercenii Noi - deserveste doar

comuna Ciupercenii Noi, l.e. ~ 4,800
SE l.e.
5,000
3
4,800
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
390,000
360,000
1,200,000
1,950,000
Descriere
Continut:
SE Maglavit - deserveste doar comuna

Maglavit, l.e. ~ 4,200
SE l.e.
2,000
2
4,200
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
156,000
240,000
1,100,000
1,496,000
Descriere
Continut:
SE Ciupercenii Vechi - deserveste doar

localitatea Ciupercenii Vechi, l.e. ~ 2,600
SE l.e.
2,500
2
2,600
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
195,000
240,000
750,000
1,185,000
PV Clusterul Calafat
Articol
Total
PV
Nr
180,000
32
Pret unitar
1
2000
5,631,000
Cost
4,711,600
5,232,000
5,631,000
Ierarhizare
1
2
3
180,000
64,000
244,000
7,013,378

Pagina 491

Calafat
Ciupercenii Noi
Maglavit
Total
PV
Calafat
Ciupercenii Noi
Maglavit
Ciupercenii Vechi

Total
PV
133,000
62,400
56,700
0
16
128,000
62,400
56,700
52,000
0
0
10
1
1
1
1
2000
1
1
1
1
1
1
2000
133,000
62,400
56,700
0
32,000
284,100
7,926,435
128,000
62,400
56,700
52,000
0
0
20,000
319,100
8,671,278
6.5.18.5 Clusterul de aglomerari Plenita / Motatei

Descriere
Continut:
Cluster care deserveste cinci

aglomerari din cinci comune
diferite, total l.e. 22,000. SE
localizata la Plenita, deversare linie
efluent in cariera Strimba, langa
paraul Balasan
SE l.e.
U.M.
35,000
9
22,000
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
2,730,000
1,080,000
3,600,000

7,410,000
7,410,000

Descriere
Continut:

aglomerari din trei comune diferite,
Plenita, deversare linie efluent in
cariera Strimba, langa paraul
Balasan.
SE l.e.
18,000
5
9,000
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
1,404,000
600,000
2,000,000

Pagina 492
4,004,000
Descriere
Continut:

aglomerari din doua comune
localizata la Unirea, deversare linie
efluent in paraul Balasan.
SE l.e.
10,000
4
11,000
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
780,000
480,000
2,250,000

3,510,000
7,514,000
OPTIUNEA 3: CINCI CLUSTERE

Descriere
Continut:
SE Motatei - deserveste doar

comuna Motatei, l.e. ~ 6,100
SE l.e.
3,000
1
6,100
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
234,000
120,000
1,400,000
1,754,000
Descriere
Continut:
SE Plenita - deserveste doar

comuna Plenita, l.e. ~ 4,400
SE l.e.
1,000
1
4,400
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
78,000
120,000
1,500,000
1,698,000
Descriere
Continut:
SE Unirea - deserveste doar

comuna Unirea, l.e. ~ 4,400
SE l.e.
3,000
2
4,400
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
234,000
240,000
1,100,000
1,574,000
Descriere
Continut:
SE Caraula - deserveste doar

comuna Caraula, l.e. ~ 2,600
SE l.e.
3,000
2
2,600
m
nr
l.e.
Estimare cost
de capital
234,000
240,000
750,000
1,224,000
Descriere
Continut:
SE Orodel - deserveste doar
4,000
Estimare cost
de capital
312,000

Pagina 493
localitatile Orodel / Cornu, l.e. ~

2,000

SE l.e.
2
2,000
nr
l.e.
240,000
620,000
1,172,000
PV Clusterul Plenita
Articol
Total
PV
Plenita
Unirea

Total
PV
Motatei
Plenita
Unirea
Caraula
Orodel
Total
PV
Nr
154,000
35
94,500
104,500
0
0
28
76,250
61,600
61,600
52,000
40,000
0
14
Pret unitar
1
2000
1
1
1
1
2000
1
1
1
1
1
1
2000
7,422,000
Cost
7,410,000
7,514,000
7,422,000
Ierarhizare
1
3
2
154,000
70,000
224,000
9,348,508
94,500
104,500
0
0
56,000
255,000
9,772,943
76,250
61,600
61,600
52,000
40,000
0
28,000
319,450
10,364,585

Pagina 494
6.5.18.6 Clusterul de aglomerari Amarasii de Jos / Marsani

Descriere
Continut:
Cluster care deserveste sapte aglomerari din

sapte comune, total l.e. 26,000. SE localizata la
Dobresti,deversare linie efluent in Raul Jiet
SE l.e.
43,000
16
26,000
Estimare cost
de capital
3,354,000
1,920,000
4,300,000
9,574,000
9,574,000

Descriere
Continut:
Cluster care deserveste trei aglomerari din trei

comune diferite, total l.e. 14,000. SE localizata
la Dobresti, deversare linie efluent in Raul Jiet
SE l.e.
18,000
6
14,000
Estimare cost
de capital
1,404,000
720,000
2,700,000
4,824,000
Descriere
Continut:
Cluster care deserveste doua aglomerari din

doua comune diferite, total pe 7,000. SE
localizata la Celaru, deversare efluent in sol
sau intr-un curs mic de apa
SE l.e.
9,000
5
7,000
Estimare cost
de capital
702,000
600,000
1,600,000
2,902,000
Descriere
Continut:
SE Amarastii - deserveste doar comuna

Amarastii de Jos, l.e. ~ 5,000
SE l.e.
4,000
2
5,000
Estimare cost
de capital
312,000
240,000
1,250,000
1,802,000
9,528,000
OPTIUNEA 3: SASE CLUSTERE

Descriere
Continut:
SE Daneti - deserveste doar comuna Daneti,

l.e. ~ 7,000
SE l.e.
5,000
3
7,000
Estimare cost
de capital
390,000
360,000
1,600,000
2,350,000

Pagina 495
Descriere
Continut:
SE Marsani - deserveste doar comuna

Marsani, l.e. ~ 5,200
SE l.e.
3,000
2
5,200
Estimare cost
de capital
234,000
240,000
1,300,000
1,774,000
Descriere
Continut:
SE Amarastii - deserveste doar comuna

Amarastii de Jos, l.e. ~ 5,000
SE l.e.
4,000
2
5,000
Estimare cost
de capital
312,000
240,000
1,250,000
1,802,000
Descriere
Continut:
SE Celaru - deserveste doar comuna Celaru,

l.e. ~ 4,400
SE l.e.
4,500
2
4,400
Estimare cost
de capital
351,000
240,000
1,100,000
1,691,000
Descriere
Continut:
SE Apele Vii - deserveste doar comuna Apele

Vii, l.e. ~ 2,500
SE l.e.
2,000
1
2,500
Estimare cost
de capital
156,000
120,000
750,000
1,026,000
Descriere
Continut:
SE Dobresti - deserveste doar comuna

Dobresti, l.e. ~ 2,200
SE l.e.
4,000
3
2,200
Estimare cost
de capital
312,000
360,000
700,000
1,372,000
10,015,000

Pagina 496
PV Clusterul Amarastii de Jos / Marsani

Articol
Nr
Total
PV
Dobresti
Celaru
Amarastii de Jos
Total
PV
161,200
43
119,000
84,000
65,000
0
31

Daneti
Marsani
Amarastii de Jos
Celaru
Apele Vii
Dobresti
Total
PV
84,000
67,600
65,000
61,600
50,000
44,000
23
Pret unitar
1
2000
1
1
1
1
2000
1
1
1
1
1
1
2000
Cost
9,574,000
9,528,000
10,015,000
Ierarhizare
2
1
3
161,200
86,000
247,200
11,634,232
119,000
84,000
65,000
0
62,000
330,000
12,462,432
84,000
67,600
65,000
61,600
50,000
44,000
46,000
418,200
13,850,306
Scenariile 1 si 2 sunt foarte apropiate din punct de vedere al costurilor de capital, insa
ierarhizarea PV indica faptul ca acest cluster propus este adecvat pentru studiul de fezabilitate
detaliat. Trebuie remarcat ca nu au fost identificate inca puncte de deversare viabile, bine
definite, in partea de est a clusterului principal.
6.5.18.7 Clusterul de aglomerari Leu

Descriere
Continut:

aglomerari din trei comune diferite,
SE l.e.
19,600
5
11,000
Estimare cost
de capital
1,528,800
600,000
2,250,000

Pagina 497
vest de Leu, deversare efluent in

paraul Leu

4,378,800
4,378,800

Descriere
Continut:

aglomerari din doua comune
localizata la Leu, deversare efluent
in paraul Leu
SE l.e.
12,000
4
8,000
Estimare
cost de
capital
936,000
480,000
1,900,000

3,316,000
Descriere
Continut:
Optiune de a pompa apa uzata de

la Cosoveni la SE Facai, Craiova
pe directia Malu Mare
SE l.e.
10,000
3
3,300
Estimare
cost de
capital
780,000
360,000
500,000
1,640,000
4,956,000

Descriere
Continut:
SE Leu - deserveste doar

localitatea Leu, l.e. ~ 4,000
SE l.e.
4,000
2
4,000
Estimare
cost de
capital
312,000
240,000
1,050,000
1,602,000
Descriere
Continut:
SE Cosoveni - deserveste doar

comuna Cosoveni, l.e. ~ 3,300
SE l.e.
3,000
1
3,300
Estimare
cost de
capital
234,000
120,000
900,000
1,254,000
Descriere
Continut:
SE Castranova - deserveste doar
3,500
Estimare
cost de
capital
273,000

Pagina 498
comuna Castranova, l.e. ~ 3,500

SE l.e.
2
3,500
240,000
930,000
1,443,000
PV Clusterul Leu
Articol
Total
PV
Leu
pana la Facai

Total
PV
Leu
Cosoveni
Castranova

Total
PV
Nr
104,500
20
88,000
59,400
0
0
22
64,000
59,400
63,000
0
0
0
11
Pret unitar
1
2000
1
1
1
1
2000
1
1
1
1
1
1
2000
4,299,000
Cost
4,378,800
4,956,000
4,299,000
Ierarhizare
2
3
1
104,500
40,000
144,500
5,652,026
88,000
59,400
0
0
44,000
191,400
6,690,249
64,000
59,400
63,000
0
0
0
22,000
208,400
6,249,388
Scenariile 1 si 3 sunt foarte apropiate din punct de vedere al costurilor de capital, insa
ierarhizarea PV indica faptul ca acest cluster propus este adecvat pentru studiul de fezabilitate
detaliat. Trebuie remarcat ca elementul scenariului 2 care priveste transferul la noua SE Facai
ar putea sa denatureze analiza la acest nivel si este probabil sa necesite o examinare mai
atenta.

Pagina 499
6.6
STRATEGIA IN DOMENIUL NAMOLULUI SI INVESTITII LEGATE DE ACEASTA
6.6.1 Introducere
Namolul este reziduul din material semi-solid ramas prin tratarea apei si procesul de epurare al
apei uzate. Namolul produs de statiile de tratarea a apei este rezultat din procese care folosesc
coagularea si filtrarea pentru a produce deseuri solide incluzand namoluri din aluviuni, materiale
organice si produse chimice secundare de coagulare. Namolul produs din statiile de epurare a
apei uzate este format din solide depuse (materiale) din etapa de depunere primara si solide in
exces (namol in exces) din procesele biologice. Namolul rezultat din epurarea apei uzate este
foarte poluant si contine o concentrare mare de patogeni care pot fi daunatori sanatatii publice.
In cadrul judetului Dolj, namolul va fi produs atat de clusterele de aglomerari de apa uzata cat si
de zonele de deservire cu apa, unde exista facilitati de tratare.
Zonele cheie din cadrul judetului Dolj care ar produce namol (atat namol din tratarea apei cat si
din epurarea apei uzate) sunt Craiova, Bailesti / Poiana Mare, Calafat, Dabuleni / Bechet,
Segarcea, Filiasi, Amarastii de Jos / Marsani, Plenita si Leu.
O noua statie de epurare este construita la Craiova (Facai), care cuprinde procesul anaerob de
fermentare a namolului. Aceasta statie de epurare se asteapta a fi terminata pana in 2010. Ca
parte din strategia pe termen lung, se propune ca statiile de epurare de la Craiova, Bailesti /
Poiana Mare, Dabuleni (Bechet) si Segarcea (Padea) sa isi asume rolul de instalatii de tratare
centralizata a namolului.
6.6.2
Strategie si legislatie
6.6.2.1 Deseuri si apa uzata

Datorita procesului de accesiune la Uniunea Europena, Romania a transpus progresiv
directivele legate de mediu ale CE in legislatia nationala. Directivele CE legate de deseuri si apa
uzata, inclusiv cele legate de namolul provenit din canalizare, sunt transpuse total, dar
implementarea mai multor masuri se asteapta a fi facuta mai tarziu. Reglementarile cu relevanta
directa sau indirecta pentru managementul namolului sunt listate in Tabelul 6.6.2.1.
Legislatia europena si romana in domeniul deseurilor si namolului provenit din canalizare
Consiliul European
Cadrul Directivei pentru
deseuri 75/442/CEE
Legislatia romaneasca
Legea nr. 426/2001 (OJ 411/25.07.2001) pentru aprobarea
Ordonantei Guvernamentale de Urgenta nr. 78/200 privind regimul
deseurilor.
Ordonanta nr. 867/2002 (OJ 848/25.11.2002) privind definirea
criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe
lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri
acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri.
Hotararea Guvernamentala nr. 123/2003 privind aprobarea Planului
national de gestionare a deseurilor plan national de etapa.
Planul National pentru Managementul Deseurilor (2003).
Directiva 91/689/CEE
referitoare la Deseuri
Strategia Nationala pentru Managementul Deseurilor (2004).

Legea nr. 426/2001 (OJ 411 / 25.07.2001) pentru aprobarea
Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor.

Pagina 500
Periculoase
Directiva 99/31/CEE
referitoare la Depozitele
de Deseuri
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 867 / 2002

privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru
a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de
deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri (OJ 848 /
25.11.2002).
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1147/10.12.2002
pentru
Decizia Consiliului
2003/33/CE ce
stabileste criteriile si
procedurile pentru
aprobarea depozitelor
de deseuri
referitoare la Incinerarea
Deseurilor
aprobarea
Normativului
tehnic
privind
depozitarea
deseurilor.
Ordonanta 867/2002 (partial)
Hotararea Guvernamentala nr. 128/2002 (OJ 160/6.03. 2002)

referitoare la incinerarea deseurilor.
referitoare la Epurarea
Apei Uzate Urbane
referitoare la Protectia
Mediului, si in special a
Solului, atunci cand
Namolul din canalizare
este folosit in agricultura
referitoare la protectia
apelor de nitratii din
agricultura
pentru aprobarea normelor referitoare la incinerarea deseurilor.

Hotararea Guvernamentala nr. 188/2002 (OJ 187/ 20.03.2002)
pentru aprobarea normelor referitoare la deversarea apelor uzate in
mediul acvatic. Aceasta include NTPA 002/2002 referitor la
deversarea in retelele de canalizare.
Ordonanta nr. 49/2004 (OJ 66/27.01.2004) referitoare la protectia
mediului in special a solului, atunci cand namolul este folosit in
agricultura.
Hotararea Guvernamentala Nr. 964/2000 (OJ 526/25.10.2000)

referitoare la aprobarea planului de actiune pentru protectia apelor
de poluarea cu nitrati din agricultura.
referitor la aprobarea componentilor Comisiei pentru executarea
Planului de Actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu
nitrati din agricultura.
Ordinul Ministerului format din imbinarea MWEP si MAFF nr.
452/2001
(OJ
296/06.06.2001)
si
105951/2001
referitor
la

Pagina 501
aprobarea reglementarii privind functionarea si operarea Comisiei

si Grupului de Suport pentru executarea acestui plan.
pentru aprobarea Codului practicilor din agricultura pentru folosul
agricultorului.
Codul Bunelor Practici in Agricultura (2002).
Sub incidenta Legii nr. 426/2001 (ce transpune Cadrul Directivei CE referitor la Deseuri), un
Plan National pentru Managementul Apei (2003) a fost produs. In prezent, numai aproximativ
3% din namol este folosit in agricultura iar restul se presupune a fi dus la depozitul de deseuri.
Multe din locatiile de depozitare existente asigura o protectie neadecvata, iar Directiva CE
pentru Depozite descrie cerintele generale tehnice pentru construirea depozitelor de deseuri
conform cu clasificarea lor (deseuri periculoase, nepericuloase, sau neutre), cu criteriile si
procedurile de aprobare, monitorizarea locului si cerintele referitoare la ingrijirea ce urmeaza
pentru minimizarea impactului asupra mediului.
Directiva Cadru pentru Deseuri solicita ca o strategie sa fie dezvoltata progresiv pentru a reduce
cantitatea de deseuri biodegradabile aranjate in depozite cu 25%, 50% si 65%, in 5, 8 si 15 ani,
respectiv dupa implementare. Acest lucru are implicatii semnificative pentru depunerea
namolului in depozite din moment ce namolul contine in mod normal 50 pana la 70% materie
organica.
Pentru a reduce depozitarea deseurilor biodegradabile, Planul National fixeaza tinte pentru
depunerea Deseurilor Solide Municipale in depozite de 4.3, 2.9 si 2.0 milioane tone pana in
2007, 2010 si respectiv 2020, calculate la 2001 ca an de baza.
Pentru a facilita aceste dezvoltari vor trebui dezvoltate standarde tehnice si coduri de practica
(nu sunt inca disponibile), incluzand: separarea pentru recuperarea deseurilor biodegradabile,
depozitare finala a deseurilor (acceptarea deseurilor in diferite categorii de depozite), si
constructia facilitatilor si instalatiilor pentru procesarea namolului. Aceste standarde tehnice si
coduri de practica nu au fost inca realizate.
Directiva referitoare la Epurarea Apei Uzate Urbane (91/271/CEE), care a fost transpusa prin
Hotararea Guvernamentala nr. 188/2002, solicita epurarea apei uzate inaintea deversarii in apa
de seprafata, nivelul tratarii depinzand de marimea populatiei deservite si de senzitivitatea apei
ce o receptioneaza. Implementarea acestor cerinte va rezulta intr-o crestere semnificativa in
ceea ce priveste productia de namol in Romania. Directiva promoveaza deasemenea utilizarea
benefica a namolului pe teren.
Directiva CE referitoare la protectia apelor impotriva nitratilor din surse din agricultura
(91/676/EEC) a fost transpusa printr-un numar de masuri, cea mai importanta fiind cea
referitoare la folosirea namolului in agricultura adica Codul Bunei Practici in Agricultura (2002).
Codul descrie conditiile in care ingrasamantul (si namolul) nu ar trebui folosit, zonele de
protectie din jurul cursurilor de apa (si puturilor) care ar trebui observate, stocarea
ingrasamantului, si perioada preferata de aplicare.

Pagina 502
6.6.2.2 Folosirea namolului in agricultura

6.6.2.2.1 Restrictii in folosirea namolului
Cerintele Directivei CE referitoare la folosirea namolului din canalizare in agricultura
(86/278/EEC) au fost transpuse in reglementari tehnice in Romania prin intermediul Ordonantei
49/2004 in anul 2004.
Scopul reglementarilor este de a dezvolta potentialul agrochimic al namolului in acelasi timp
prevenind impactul negativ asupra solului, apelor, culturii, animalelor si omului. Acest scop este
conform cu politica CE care recunoaste intrebuintarea namolului in agricultura ca fiind cea mai
buna optiune de management a namolului furnizata, optiune ce demonstreaza ca cerintele
legate de mediu pot fi indeplinite.
Reglementarile sunt impartite in trei parti: prima parte descrie cerintele de monitorizare si
restrictiile in folosire, in timp ce cea de-a doua si a treia parte descriu obligatiile producatorilor si
consumatorilor, si autoritatilor de control.
Numai namolul tratat poate fi folosit in agricultura, dar metodele de atingere a unui nivel
apropiat de tratare sunt descrise numai calitativ la fel ca si cele care sunt tratate prin procese
biologice, chimice si termale, stocare pe termen lung sau alta metoda adecvata de a reduce
semnificativ fermentabilitatea si riscul asupra sanatatii din cauza folosirii namolului. Este putin
probabil ca revizuirea Directivei CE va include descrieri mai exacte ale cerintelor procesului
pentru ca namolul sa beneficieze de tratare normala si avansata, si reduceri specifice ale
organismelor patogene.
In prezent, Directiva CE specifica necesitatea ca tot namolul tratat sa aibe restrictii in folosire,
ceea ce include perioade de ne-pastorit dupa depozitarea pe islaz, restrictii in insamantarea
recoltei pentru diferite culturi pentru anumite perioade dupa aplicare, etc. Se anticipeaza ca
revizuirile la Directiva UE pentru Namol vor aduce reduceri microbiologice/ patogene si procese
de tratare avansata (cum ar fi adaugarea de calcar, compost, fermentare termica) pentru
pasteurizarea namolului si pentru evitarea potentialelor riscuri asupra sanatatii. In viitor, aceasta
calitate a namolului poate fi folosita in orice culturi fara restrictii. Reglementarile romane interzic
folosirea namolului netratat in islazuri, pomi fructiferi si culturi vegetale.
In plus, reglementarile romane solicita ca:
Namolul sa fie cultivat in sol imediat dupa aplicare. Prin acest lucru se va evita mirosul
neplacut, dar acest lucru poate fi dificil de pus de practica. Namolul tratat in mod
corespunzator nu ar trebui sa aiba un miros neplacut.
Frecventa de aplicare nu trebuie sa depaseasca cerintele legate de nutrientii pentru

culturi. Aceasta este o importanta masura de protectie a mediului pentru a evita excesul
de nutrienti, mai ales de azot care poate fi pierdut la suprafata sau in apele subterane.
pH-ul solului trebuie sa fie mentinut la peste 6.5. Rationamentul acestei cerinte se
presupune a fi de a restrictiona gradul de absorbtie al metalelor grele de culturi
(disponibilitatea Zn, Ni si Cd creste in conditii de sol acid). Acest lucru va fi dificil de atins
sau aplicat, si ar trebui sa nu fie necesar acolo unde sunt adoptate concentratii maxime
limita de precautie.

Pagina 503
Principala grija in ceea ce privesc reglementarile romane este monitorizarea si controlul

contaminatorilor, in special a metalelor grele. Conditiile sunt conforme, si in majoritatea
cazurilor, sunt mult mai riguroase decat cele ale Directivei 86/278/CEE a CE.
Pentru ca namolul sa fie folosit in agricultura, continutul contaminatorilor trebuie sa fie mai mic
decat limita specificata a concentratiilor maxime.
Acolo unde namolul este folosit in agricultura, obiectivul legat de calitatea mediului este
protectia solului, in principal pentru a asigura sustenabilitatea productiei culturii. Concentratiile
maxime limita in sol sunt stabilite de reglementarile romane pentru sapte metale grele (Zn, Cu,
Ni, Cd, Pb, Hg si Cr) in cadrul limitelor Directivei CE 86/278/CEE. Reglementarile romane au
stabilit deasemenea ratele anuale maxime ale adaugarii de metale grele la aceleasi nivele ca si
Directiva CE 86/278/CEE.
Reglementarile romanesti descriu criteriile de evaluare pentru ca solul sa fie capabil sa
primeasca namol, care se bazeaza pe clasificarile romane legate de vulnerabilitatea solului la
poluarea cu metale grele. In orice caz, reglementarile nu furnizeaza indrumare in abordarea
legata de aplicarea in practica a clasificarii vulnerabilitatii.
6.6.2.2.2 Controlul folosirii namolului
Responsabilitatea pentru gestionarea si folosirea namolului in agricultura este a producatorului
de namol, dar autoritatile competente, in special autoritatile regionale responsabile pentru
protectia mediului, apa si agricultura au definit roluri in permiterea, monitorizarea si inregistrarea
activitatilor de folosire a namolului.
Pentru ca namolul sa fie folosit in agricultura, producatorul de namol trebuie:
Sa contacteze agricultorii si utilizatorii finali pentru a evalua potentialul folosirii namolului.
Sa identifice agricultorii (si utilizatorii finali) si zonele de teren pentru a intampina conditiile
necesare pentru folosirea namolului, si sa evalueze cat de potrivit este terenul.
Sa aplice la EPA regional pentru permis. Cu o luna inainte de perioada in care se doreste
aplicarea namolului, producatorul de namol trebuie sa furnizeze urmatoarele informatii:
o Cantitatea de namol produs si cantitatea ce se urmareste a fi folosita pentru
agricultura;
o Compozitia namolului;
o Tipul de tratare a namolului;
o Informatii referitoare la utilizatorul de namol, locatia terenului pe care namolul
urmeaza sa fie aplicat, si tipul culturii.
Producatorul de namol este singurul responsabil pentru asigurarea calitatii si cantitatii
namolului, pentru organizarea transportului si imprastierii namolului, si pentru orice efecte
asupra mediului si sanatatii dupa aplicare. Inregistrarea informatiilor relevante despre cantitate
si calitate si detalii despre agricultorul care primeste namolul si utilizatorul final trebuie sa fie
tinuta de catre producatorul de namol, si sa fie pusa la dispozitia autoritatilor competente.
Producatorul de namol trebuie deasemenea sa se asigure ca monitorizarea ce va urma asupra
solului va fi realizata.
Monitorizarea si inregistrarea calitatii namolului ce trebuie facuta de catre producatorul de
namol se refera numai la pH, continut umed, solide volatile (care s-au pierdut prin aprindere),
Pagina 504
carbon organic total, N, P, K, Zn, Cu, Ni, Cd, Pb, Hg si Cr. Costurile acestor analize sunt
responsabilitatea producatorului de namol. Conform reglementarilor, costurile altor monitorizari,
ale solului, apei, culturii,, vor fi acoperite de Ministerul responsabil.
Agricultorul si utilizatorul-final este responsabil pentru inglobarea namolului in sol in aceasi zi cu
aplicarea (acest lucru este probabil a fi dificil de realizat in practica). Agricultorul si utilizatorul
final trebuie deasemenea sa informeze producatorul de namol despre intentia sa in ceea ce
priveste rotatia culturilor.
6.6.3
Strategia namolului
Practica actuala de deversare a namolului contaminat rezultat din epurarea apei uzate, direct in
mediul acvatic trebuie sa inceteze. Baza oricarei solutii trebuie sa fie un proces robust care sa
fie usor de operat si intretinut, si unul care sa minimizeze costul tratarii namolului si depozitarii
lui.
Strategia va trebui sa se bazeze pe disponibilitatea unei solutii economice viabile si sustinuta
pentru namol, de exemplu depozitarea sau reciclarea / refolosirea. Dezvoltarea si instalarea
tehnologiilor gestionarea si tratarea namolului vor trebui sa completeze cerintele impuse.
Cu cerintele mereu in crestere ale legislatiei UE referitoare la depozitarea namolului si nevoia
de a recicla namolul din cauza motivelor legate de mediu, este clar ca strategia ce va fi
abordata pentru judet ar trebui sa se bazeze atat pe cerintele pe termen scurt cat si pe nevoile
legate de mediu pe termen lung. Programul de investitii prioritare pe termen lung pentru
Strategia namolului pentru judetul Dolj se compune din Fazele 1 pana la 6. Detaliile fazelor sunt
descrise mai jos.
Faza 1
Namol rezultat din epurarea apelor uzate
Noua SE ce se construieste la Craiova (Facai), care include un proces de digestie anaeroba, va
fi, de asemenea, echipata cu facilitati de deshidratare a namolului si de manipulare a namolului
compactat. Sursa de finantare pentru acest proiect este prin intermediul Organizatiei Regionale.
Facilitati de deshidratare a namolului vor trebui prevazute la celelalte SE noi de la Rastu Nou
(Bailesti / Poiana Mare), Calafat, Bechet (Dabuleni), Filiasi, Padea (Segarcea) si Dobresti
(Amarastii de Jos / Marsani).
Namolul va fi deshidratat pe amplasamentele respective, ca namol compactat brut, fara tratare.
Namolul compactat brut va fi eliminat la depozitele de deseuri existente la Craiova, Bailesti,
Bechet, Calafat, Segarcea, Filiasi, Dabuleni, Goicea, Poiana Mare, Simnic si Isalnita. De
asemenea, va trebui luata in considerare si eliminarea namolului compactat in facilitati de
depozitare a namolului pe termen lung. Studiul de fezabilitate va examina viabilitatea
economica a eliminarii namolului deshidratat compactat din SE direct la depozitele de deseuri
sau la facilitatile din apropiere pentru depozitarea namolului pe termen lung.
Namol rezultat din tratarea apei
STA Isalnita (Craiova) si Calafat vor fi prevazute cu capacitati de deshidratare a namolului.
Facilitatile necesare vor fi prevazute in timpul reabilitarii propuse a acestor instalatii. O serie de
alte STA vor genera, de asemenea, namoluri si urmeaza sa fie dezvoltate mijloacele
corespunzatoare de colectare si eliminare.
Pagina 505
Namolul compactat generat de STA va fi deshidratat la amplasamentele respective si va fi

eliminat local la depozitul de deseuri sau pe terenul agricol. Durabilitatea acestor variante ca
solutii pe termen lung va fi evaluata in timpul studiului de fezabilitate.
Faza 2
SE Dobresti (Amarastii de Jos / Marsani), Plenita si Leu vor incepe sa genereze namol. Namolul
de la aceste SE va fi deshidratat pe amplasamentele respective, ca namol compactat brut, fara
tratare. Namolul compactat generat va fi dus la depozitul de deseuri.
Instalarea sau reabilitarea celorlalte SE finantate prin Organizatia Regionala, Municipalitati sau
Guvernul Romaniei vor incepe, de asemenea, sa genereze namol. Namolul de la aceste SE
urmeaza sa fie deshidratat sau consolidat pe paturi de uscare a namolului (daca nu sunt
prevazute unitati de deshidratare ca parte a instalatiilor) pe amplasamentele respective, ca
namol compactat brut, fara tratare. Namolul compactat generat va fi dus la depozitul de deseuri.
In timp ce se continua cu propunerile identificate la Faza 1, se recomanda ca viabilitatea
reciclarii in agricultura si / sau aplicarea in silvicultura a namolului compactat tratat sa fie
studiata si examinata. Aceasta va include evaluarea capacitatii procesului de digestie la SE
Craiova (Facai) si a caracterului practic al introducerii facilitatilor de tratare in SE amplasate
strategic (inclusiv Rastu Nou (Bailesti / Poiana Mare), Calafat, Bechet (Dabuleni), Filiasi, Padea
(Segarcea) si Dobresti (Amarastii de Jos / Marsani)) pentru a asigura producerea durabila de
namol compactat tratat potrivit pentru reciclare / reutilizare. Statiile de epurare vor trebui sa isi
asume rolul unor facilitati de tratare centralizata a namolului.
In timpul acestei faze, fezabilitatea economica a tratarii termice a namolului compactat prin
intermediul unui uscator sau a unui incinerator la una dintre facilitatile de tratare centralizata a
namolului (SE Craiova (Facai)) ar trebui evaluata complet.
Strategia cea mai viabila din punct de vedere economic si cea mai durabila din punct de vedere
al mediului ar trebui inaintata spre implementare in Faza 3.
Studiul de fezabilitate va revizui viabilitatea economica a strategiilor de mai sus si rolul viitor al
procesului de digestie existent la SE Craiova (Facai).
Eforturile continue de a identifica noi facilitati de depozitare a namolului pe termen lung vor
reprezenta o cerinta cheie in timpul acestei faze, deoarece este posibil ca legislatia ce se refera
la depozitele de deseuri si la sistemele asociate de acordare a permiselor pentru depozitare de
deseuri poate impune limite mai stricte cu privire la tipul si cantitatile de deseuri ce pot fi
acceptate de depozitul de deseuri. Se preconizeaza faptul ca namolul de canalizare va fi afectat
de aceasta legislatie.
Se continua cu recomandarile identificate in Faza 1.
Instalarea sau reabilitarea celorlalte STA finantate prin Organizatia Regionala, Municipalitati sau
Guvernul Romaniei vor fi, de asemenea, prevazute cu capacitati de deshidratare a namolului
(sau cu sisteme de consolidare a namolului). Namolul deshidratat sau consolidat va fi dus pe
terenul agricol local.
STA mai mici si alte comunitati vor beneficia de cea mai rentabila solutie pentru minimizarea
oricarui impact de mediu asupra mediului acvatic. Este probabil ca aceasta sa includa o forma
de unitate de recuperare, namolul fiind deversat in sistemul local de canalizare pentru a fi tratat
Pagina 506
si stabilizat la statiile de epurare locale respective. Sursa de finantare este Guvernul Romaniei
sau Municipalitatile.
Faza 3
Instalarea sau reabilitarea altor SE finantate prin Organizatia Regionala, Municipalitati sau
Guvernul Romaniei va duce, de asemenea, la generarea de namol. Namolul de la aceste SE
urmeaza sa fie deshidratat sau consolidat pe paturi de uscare a namolului (daca nu sunt
prevazute unitati de deshidratare ca parte a instalatiilor) pe amplasamentele respective, ca
namol deshidratat compactat brut, fara tratare. Namolul deshidratat compactat generat va fi dus
la depozitul de deseuri.
Strategia cea mai viabila din punct de vedere economic si sustenabila din punct de vedere al
mediului identificata in Faza 2 se asteapta sa fie implementata si operationala conform cu
legislatia.
Disponibilitatea acestei strategii pe termen lung va scoate in evidenta dispunerea namolului
deshidratat in depozite sau in facilitati de stocare pe termen lung a namolului.
Principalele echipamente mecanice si electrice asociate cu operatiunile de tratare a namolului la
SE si STA vor fi intretinute si / sau inlocuite in conformitate cu programul stabilit.
Se continua cu recomandarile identificate in Faza 1 pentru organizarea namolului provenit din
tratarea apei.
Faza 4
Strategia pe termen lung identificata in Faza 3 va continua.
Principalele elemente (infrastructura / sisteme sau echipamente) legate de strategia identificata
in Faza 3 vor fi intretinute si / sau inlocuite conform cu programul aprobat stabilit.
Faza 5
Continuare Faza 4.
Principalele echipamente mecanice si electrice asociate cu operatiunile de tratare a namolului la
SE si STA vor fi intretinute si / sau inlocuite in conformitate cu programul stabilit.
Faza 6
Continuare Faza 5.
6.6.4
Conturarea programului pentru Planul de investitii pe termen lung
Cu numai o singura instalatie centralizata de tratare a namolului, judetul Dolj necesita in mod
clar o strategie efectiva si implementare pentru colectarea, tratarea si depozitarea atat a apei
cat si a namolului provenit din epurarea apei uzate atunci cand toate SE si STA vor fi finalizate.
Strategia namolului trebuie sa urmeze in mod consecvent programul pentru statiile de tratare a
apei si de epurare a apei uzate.
Tabelul de mai jos identifica detaliile si fazele programului de investitii pe termen lung ce este
necesar pentru implementarea strategiei namolului.

Pagina 507
Faza 1
(2008 - 2013)

SE Craiova (Facai)
Furnizarea de vehicule pentru colectarea / transportul namolului de
canalizare compactat.
SE Rastu Nou (Bailesti / Poiana Mare)
Instalarea ingrosarii mecanice (va actiona si ca rezervor tampon);
Instalarea unei unitati de deshidratare;
Instalarea a doua containere sau remorci acoperite in zonele /
traveele de incarcare pentru a colecta namolul deshidratat
compactat;
Furnizarea de vehicule pentru transportul namolului de canalizare
compactat.
SE Calafat
Evaluarea statiei de ingrosare existente si cresterea capacitatii
pentru a fi corespunzatoare procesului imbunatatit / populatiei
racordate.
SE Bechet (Dabuleni)
compactat;
compactat.
SE Filiasi
compactat;
compactat.
SE Padea (Segarcea)
compactat;
compactat.
SE Dobresti (Amarastii de Jos / Marsani)

Pagina 508

compactat;
compactat.
STA Isalnita (Craiova)
Evaluarea statiei de ingrosare existente si cresterea capacitatii
pentru a fi corespunzatoare procesului / fluxului de tratare
imbunatatit.
STA Bailesti (in functie de cerintele de tratare)
Instalarea unei facilitati de colectare si deshidratare a namolului;
compactat;
Furnizarea de vehicule pentru transportul namolului compactat
provenit de la instalatiile de apa.
STA Calafat
compactat;
STA Dabuleni (in functie de cerintele de tratare)
compactat;
STA Segarcea (in functie de cerintele de tratare)
compactat;
Faza 2
(2014 - 2018)

Se continua cu recomandarile identificate in Faza 1;
Studierea si examinarea viabilitatii reciclarii in agricultura si / sau
aplicarea in silvicultura a namolului compactat tratat;
Evaluarea capacitatii SEAU Craiova (Facai) (procesul de digestie)

Pagina 509
si a caracterului practic al introducerii facilitatilor de tratare in alte

SEAU;
Evaluarea fezabilitatii economice a tratarii termice a namolului
compactat prin intermediul unui uscator sau a unui incinerator;
Inaintarea strategiei elei mai viabile din punct de vedere economic
si cea mai durabila din punct de vedere al mediului pentru a fi
implementata in Faza 3.
SE Dobresti (Amarastii de Jos / Marsani)
compactat;
SE Plenita
compactat;
SE Leu
compactat;
Se continua cu recomandarile identificate in Faza 1.
Faza 3
(2019 - 2023)
Asigurarea implementarii si functionarea deplina a strategiei

identificata in Faza 2;
Importanta depunerii namolului deshidratat in depozite sau in unitati
de stocare pe termen lung a namolului;
Intretinerea si / sau inlocuirea principalelor elemente mecanice si
electrice asociate cu operatiunile de tratare a namolului la SE si
STA;
Continuarea recomandarilor identificate in Faza 2 pentru
gestionarea namolului provenit din tratarea namolului.
Faza 4
(2024 - 2028)
Va continua strategia pe termen lung identificata in Faza 3;

Principalele elemente (infrastructura / sisteme sau echipament)
legate de strategia pe termen lung vor fi intretinute si / sau inlocuite.

Pagina 510
Faza 5
(2029 - 2033)
Va continua strategia pe termen lung identificata in Faza 4;

Intretinerea si / sau inlocuirea principalelor elemente mecanice si
electrice asociate cu operatiunile de tratare a namolului la SE si
STA.
Faza 6
(2034 - 2038)
Continuarea cu Faza 5.
6.7
6.7.1
PROGRAMUL DE INVESTITII PRIORITARE SI PE TERMEN LUNG
Prioritizarea investitiilor
Programul de investitii pe termen lung propus in Master Plan acopera intervalul dintre 2009 si
2038 pentru toate orasele, comunele si satele din judet. Investitiile au fost structurate la nivelul
celei mai mici entitati urbane (sat), intr-o baza de date a investitiei care ar trebui sa permita
actualizarea cu usurinta a datelor in momentul in care investitia este realizata sau cand acest
lucru este cerut ca urmare a legislatiei sau a unor initiative guvernamentale viitoare.
Programul de investitii pe termen lung este impartit in sase etape de cate 5 ani, etapa 1, 20092013, fiind denumita, in continuare, programul de investitii prioritare, etapa 2, 2014-2018 care
este impartita in doua sectiuni critice care acopera perioada de pana la sfarsitul anului 2015 si
2016-2018. Etapele de la 3 la 6 acopera cele patru perioade finale de cate 5 ani ale master
plan-ului.
Programul de investitii are la baza cerintele clar conturate in acest document si nevoia judetului
de a se conforma responsabilitatii sale legale de a asigura respectarea acordurilor dintre
Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei in Capitolul 22 al Tratatului de Aderare.

Pagina 511
Conturarea Programului pentru Planul de Investitii pe Termen Lung

Apa Potabila
Water
Perioada
Sursa
Tratare
Retea
2007-2009
Finalizarea investitiilor in curs
2009-2013
Constructia unor noi facilitati de captare cu

priza de rau, acolo unde exista, ele au
nevoie urgenta de inlocuire;
Realizarea unor puturi noi, in zone unde
exista lipsuri in alimentare sau fantanile
existente trebuie inlocuite;
Reabilitarea surselor existente de apa
subterana prin inlocuirea echipamentului
electric si mecanic.
2014-2018
Reabilitarea structurilor captarilor de rau

existente;
Reabilitarea /reinnoirea frontului de captare
pe baza programelor convenite;
Reabilitarea /reinnoirea conductelor de
aductiune apa bruta;
Inlocuirea echipamentelor mecano-electrice
de la fronturile de captare pe baza
programului convenit .
2019-2023
Inlocuirea continua a echipamentelor

mecano-electrice de la fronturile de captare
pentru a imbunatati eficienta energetica;
Reabilitare continua a fronturilor de captare
pe baza programului convenit .
2024-2028
2029-2034
Reabilitarea componentelor majore

structurale ale captarilor de apa de
suprafata;
Inlocuirea sistemului SCADA pentru
fronturile de captare.
Intretinerea echipamentului pentru a se
asigura faptul ca nu exista lipsuri in
Reabilitarea si extinderea facilitatilor existente de

tratare acolo unde apa potabila nu este in conformitate
cu legislatia;
Furnizarea de facilitati adecvate de laborator pentru
toate facilitatile de tratare;
Furnizarea de facilitati suplimentare de tratare acolo
unde apa subterana si de suprafata nu este conforma
cu legislatia (de ex. eliminarea nitratilor);
Inlocuirea echipamentelor mecano-electrice aflate in
stare critica.
Construirea de facilitati noi de tratare ca parte a unui
program pe termen lung;
Reabiltarea facilitatilor existente care nu au fost
incluse in programul anterior;
Dotarea tuturor statiilor de tratare cu sisteme de
recuparare a namolului.
Extinderea sau ranforsarea conductelor magistrale de apa potabila pentru a furniza apa
celor nou conectati;
Inceperea constructiei de retele noi de apa pentru comunitatile neconectate in prezent;
Extinderea retelei in zonele urbane pentru a realiza cel putin o rata de conectare de
80%;
Inceperea inlocuirii tronsoanelor cu probleme mari ale retelei;
Inceperea inlocuirii conductelor din azbo-ciment;
Instalarea contoarelor de debit de masa in toate retelele pentru a ajuta la reducerea
pierderilor.
Inlocuirea partilor majore ale echipamentelor mecanoelectrice in conformitate cu programul convenit si

pentru a economisi energia electrica;
Continuarea reabilitarii facilitatilor existente;
Dotarea cu facilitati suplimentare de tratare acolo unde
calitatea apei este indoielnica.
Reabilitarea componentelor structurale majore ale
statiilor de tratare;
Analiza nevoii de capacitate suplimentara de tratare in
comparatie cu schimbarile survenite in profilul cererii.
Continuarea inlocuirii tronsoanelor defecte din retea;

Efectuarea schimbarilor necesare ale retelei bazate pe rezultatele modelului hidraulic;
Inlocuirea echipamentului si structurilor in conformitate

cu programul convenit.
Continuarea inlocuirii retelei pe baza rezultatelor campaniei de control al pierderilor.
Continuarea extinderii retelei pentru a ajunge la o rata de acoperire de 100% in zonele

urbane majore;
Continuarea extinderii retelei pentru a ajunge la o rata de acoperire de 80% in zonele cu
comunitati mai mici;
Ranforsarea magistralelor pentru a asigura o alimentare adecvata cu apa acolo unde
este necesar;
Finalizarea inlocuirii conductelor magistrale din azbo ciment;
Continuarea inlocuirii tronsoanelor defecte din retea pe baza rezultatelor programului
privind pierderile de apa;
Inceperea elaborarii unui model hidraulic al retelei pentru a optimiza performanta retelei.
Extinderea retelei atat cat este necesar in conformitate cu planul urbanistic;

Mentinerea unei campanii proactive de control a pierderilor de apa.
Continuarea inlocuirii retelei pe baza rezultatelor campaniei de control al pierderilor;
Analiza rezultatelor modelului hidraulic.

Pagina 512
2034-2038
alimentare.
Intretinerea echipamentului pentru a se
asigura faptul ca nu exista lipsuri in
alimentare.
Inlocuirea echipamentului si structurilor in conformitate

cu programul convenit.
Continuarea inlocuirii retelei pe baza rezultatelor campaniei de control al pierderilor.

Pagina 513
Colectarea si tratarea apelor uzate

Apa uzata
Perioada
1.
Canalizare
2007-2009
2.
6.
7.
5.
2009-2013
8.
9.
18.
19.
17. 2014-2018
20.
21.
22.
30.
31.
32.
29. 2019-2023
33.
34.
40. 2024-2028
41.
Extinderea retelei in toate zonele urbane

pentru a se atinge o rata de acoperire de
cel putin 80%;
Instalarea conductelor magistrale pentru
schemele regionale de apa uzata;
Instalarea tronsoanelor cheie ale retelei de
canalizare in localitatile care vor fi
conectate la schemele de dezvoltare
regionala;
Inlocuirea tronsoanelor cu probleme grave
ale retelei: refulari/inundari, infiltratii
excesive sau cazuri clare de defectare.
Extinderea retelei in toate zonele urbane
pentru a se atinge o rata de acoperire de
cel putin 90%;
Continua instalarea conductelor magistrale
pentru schemele regionale de apa uzata;
Instalarea unor tronsoane non cheie ale
retelei in localitatile recent conectate;
Continua inlocuirea tronsoanelor cu
probleme ale retelei existente;
Instalarea tronsoanelor cheie ale retelei in
localitatile sub 10,000 pe care nu sunt parti
ale schemelor de dezvoltare regionala.
Furnizarea pentru prima data a serviciilor
de canalizare in zonele rurale;
Continua inlocuirea tronsoanelor cu
probleme ale retelei existente;
Dezvoltarea unui model hidraulic pentru
comunitatile urbane importante;
Realizarea unor lucrari de imbunatatire ale
deversoarelor conductelor de canalizare in
sistem combinat;
Dotarea cu echipament care sa colecteze
materialul vidanjabil din fosele septice.
Extinderea retelelor dupa cum este
necesar;
Epurare
3.
Namol
4.
10. Reabilitarea/extinderea facilitatilor existente de

epurare care trebuie sa fie in conformitate cu
cerintele privind eliminarea nutrientilor/tratare
avansata;
11. Realizarea unor facilitati de epurare noi sau
reabilitate pentru schemele de dezvoltare
regionala privind epurarea apelor uzate;
12. Realizarea unor facilitati adecvate de laborator
la toate statiile importante.
13. Reabilitarea facilitatilor existente de tratare a

namolului in cadrul facilitatilor centrale pentru care sa convenit;
14. Realizarea facilitatilor adecvate de tratare a
namolului la noua statie de epurare;
15. Asigurarea unui depozit ecologic pentru depozitarea
namolului provenit din procesul de epurare;
16. Achizitionarea de echipament pentru evacuarea
namolului pe teren sau pentru folosirea lui in alte
scopuri de mediu.
23. Reabilitarea/extinderea facilitatilor existente de

epurare pentru o populatie echivalenta sub
10,000;
24. Realizarea unor facilitati de epurare noi pentru
partile care au mai ramas din schemele de
dezvoltare regionala privind epurarea apelor
uzate;
25. Realizarea unor facilitati de epurare noi in
functie de realizarea noilor sisteme de
colectare a apelor uzate.
26. Realizarea facilitatilor de tratare a namolului la toate

statiile de epurare noi;
27. Realizarea unui program de monitorizare a namolului
pentru a se vedea daca acesta poate fi folosit in
agricultura;
28. Adoptarea unor metode alternative de evacuare a
namolului, ca de ex. uscare sau incinerare.
35. Constructie completa a facilitatilor adecvate de

tratare pentru comunitatile rurale, asa cum se
cere in prevederile Directivei;
36. Inlocuirea elementelor majore ale
echipamentelor mecano-electrice in
conformitate cu programul convenit.
37. Extinderea facilitatilor de tratare a namolului dupa

cum este necesar;
38. Inlocuirea elementelor majore ale echipamentelor
mecano-electrice in conformitate cu programul
convenit;
39. Inceperea evacuarii namolului pe terenuri in
conformitate cu legislatia.
44. Inlocuirea echipamentelor mecano-electrice in

conformitate cu programul convenit;
46. Intretinerea facilitatilor;

47. Continuarea programului de evacuare ecologica a

Pagina 514
48. 2029-2033
56. 2034-2038
42. Continua inlocuirea tronsoanelor vechi ale

retelei;
43. Reconfigurarea retelei pe baza rezultatelor
modelului hidraulic al retelei.
49. Extinderea retelelor dupa cum este
necesar;
retelei;
57. Extinderea retelelor dupa cum este
necesar;
retelei;
45. Analizarea performantei/eficientei statiilor de

epurare existente si modificarea lor daca este
necesar.
namolului pe terenuri.

necesar.


necesar.


Pagina 515
Institutional
Perioada
2007-2009
2009-2013
2014-2018
2019-2023
2024-2028
2029-2033
2034-2038
Elemente institutionale
Finalizarea programului de investitii prioritare;
Finalizarea si/ sau actualizarea Master Planului;
Discutarea si convenirea demersurilor institutionale regionale;
Semnarea acordului de participare la ADI de catre primariile implicate;
Convenirea demersurilor privind concesiunea cu Operatorul Regional (ROC);
Aprobarea studiilor de fezabilitate privind investitiile prioritare;
Sprijin privind obtinerea aprobarii Evaluarii Impactului asupra Mediului si a altor chestiuni de mediu;
Sprijin pentru reviziile necesare pentru aplicatia de finantare din Fondurile de Coeziune;
Asistenta privind dezvoltarea si aprobarea documentelor de licitatie necesare pentru programul de investitii
prioritare
Reorganizarea si intarirea UIP din cadrul Operatorului Regional (ROC).
Asigurarea unor facilitati adecvate pentru managementul programului de investitii prioritare;
Initierea unei campanii active privind gestionarea pierderilor;
Achizitionarea de echipament de detectare a pierderilor;
Achizitionarea unor echipamente de curatare cu jet de apa si intretinere a conductelor de canalizare;
Achizitionarea unor echipamente adecvate de intretinere a retelei de apa si a celei de canalizare;
Asigurarea unui nivel inalt de instruire atat pentru personal, cat si pentru operatorii statiilor;
Considerarea introducerii unor scheme de stimulente pentru management;
Parcurgerea etapelor necesare pentru a se asigura faptul ca Operatorul Regional este viabil din punct de vedere
financiar;
Asigurarea unei colectari crescute a veniturilor si un nivel scazut al creantelor.
Dezvoltarea modelului hidraulic pentru reteaua de apa potabila;
Analiza personalului ROC;
Externalizarea unor elemente ale serviciilor, ca de exemplu intretinerea, citirea contoarelor;
Asigurarea unor facilitati adecvate pentru a gestiona programele de investitii;
Imbunatatirea facilitatilor de laborator, centralizare sau externalizare;
Mentinerea viabilitatii financiare a serviciului;
Obtinerea fondurilor externe pentru extinderea/dezvoltarea serviciului.
Dezvoltarea modelului hidraulic pentru reteaua de canalizare in zonele urbane majore;
Reorganizarea ROC pe baza rezultatelor analizei de management;
Continuarea procesului de externalizare a unor elemente ale serviciului;
Dezvoltarea studiilor de fezabilitate si a documentelor de licitatie pentru programele de investitii cerute;
Analiza strategiei de evacuare a namolului pentru a asigura conformarea din punct de vedere al protectiei
mediului;
Obtinerea fondurilor externe pentru investitiile cerute.
Mentinerea controlului asupra veniturilor si costurilor operationale;
Obtinerea resurselor financiare necesare pentru programele de investitii.

Pagina 516
6.7.2
Program si costuri de investitii
Programele de investitii prioritare si pe termen lung, impreuna cu costurile de investitii

aferente au fost dezvoltate pe baza propunerilor pentru zonele de deservire cu apa potabila
si a aglomerarilor de apa uzata. Informatii detaliate sunt furnizate in Anexe, ca parte
integranta a acestui capitol, unde datele investitiei au fost derivate din baza de date a
judetului.
Valoarea proiectelor de investitii este indicativa, fiind estimata la un nivel general in
concordanta cu nivelul de abordare specific unei documentatii de Master Plan. Evaluarea
proiectelor de investitii va fi rafinata la nivelul Studiilor de Fezabilitate.
Zone de deservire cu apa Investitii pe termen lung pe faze de investitii:

all costs in Thousand EURO Cost base year
Item
TOTAL
COSTS
Phase 1
2008-2013
Service Type:
Phase 2
2013-
Next Phases
2015-2018
2018-2038
Source of Funds
CF
Other
Water Supply
Agglomeration: Amerastii De Jos
5,141.00
215.00
2,326.00
440.00
2,160.00
0.00
5,141.00
Agglomeration: Argetoaia
5,470.00
0.00
2,670.00
480.00
2,320.00
0.00
5,470.00
11,349.00
5,595.00
1,754.00
500.00
3,500.00
5,595.00
5,754.00
Agglomeration: Barca
4,040.00
0.00
2,640.00
280.00
1,120.00
0.00
4,040.00
Agglomeration: Bechet
3,460.00
1,660.00
0.00
280.00
1,520.00
1,560.00
1,900.00
Agglomeration: Bistret
2,906.50
462.00
1,344.50
170.00
930.00
0.00
2,906.50
Agglomeration: Calafat
33,708.80
19,204.00
4,684.80
2,180.00
7,640.00
18,502.00
15,206.80
Agglomeration: Calarasi
3,748.00
1,752.00
198.00
438.00
1,360.00
1,440.00
2,308.00
Agglomeration: Celaru
2,400.00
0.00
800.00
0.00
1,600.00
0.00
2,400.00
Agglomeration: Cerat
3,506.00
2,106.00
0.00
220.00
1,180.00
0.00
3,506.00
Agglomeration: Cetate
3,590.00
1,567.00
423.00
320.00
1,280.00
0.00
3,590.00
Agglomeration: Craiova
71,475.00
15,529.00
7,946.00
6,200.00
41,800.00
14,375.00
57,100.00
Agglomeration: Dabuleni
4,120.00
300.00
0.00
1,030.00
2,790.00
300.00
3,820.00
Agglomeration: Daneti
6,318.00
997.00
3,521.00
360.00
1,440.00
0.00
6,318.00
Agglomeration: Desa
1,928.00
0.00
0.00
648.00
1,280.00
0.00
1,928.00
Agglomeration: Filiasi Corridor
25,512.00
6,731.00
11,269.00
1,642.00
5,870.00
5,362.00
20,150.00
Agglomeration: Galicea Mare
2,390.00
0.00
790.00
240.00
1,360.00
0.00
2,390.00
Agglomeration: Maglavit
2,380.00
0.00
780.00
320.00
1,280.00
0.00
2,380.00
Agglomeration: Marsani
4,336.00
1,488.00
1,248.00
260.00
1,340.00
0.00
4,336.00
Agglomeration: Melinesti
6,652.00
0.00
5,052.00
320.00
1,280.00
0.00
6,652.00
Agglomeration: Motatei
3,000.00
0.00
1,400.00
320.00
1,280.00
0.00
3,000.00
Agglomeration: Ostroveni
5,439.00
4,039.00
0.00
280.00
1,120.00
4,039.00
1,400.00
Agglomeration: Plenita
2,899.00
272.00
827.00
280.00
1,520.00
0.00
2,899.00
Agglomeration: Podari
3,041.00
0.00
1,241.00
360.00
1,440.00
0.00
3,041.00
Agglomeration: Sadova
4,282.00
780.00
1,272.00
790.00
1,440.00
780.00
3,502.00
Agglomeration: Segarcea
6,704.00
3,230.00
774.00
540.00
2,160.00
3,230.00
3,474.00
Agglomeration: Unirea
4,177.00
1,348.50
1,228.50
240.00
1,360.00
0.00
4,177.00
Agglomeration: Valea Stanciului
4,666.00
1,106.00
1,760.00
360.00
1,440.00
1,106.00
3,560.00
238,638.30
68,381.50
55,948.80
19,498.00
94,810.00
Agglomeration: Bailesti
Total for Water Supply (374 records)
56,289.00 182,349.30
Note: The above exclude investments for rural areas or not

Pagina 517
Zone de deservire cu apa Investitii pe termen lung pe tipuri de servicii:

No Water Service Area
WATER SUPPLY
(Agglomeration)
Water
Source
Water
Treatment
Water
Main
Pumping
Station
Water
Network
1 Amerastii De Jos
210.00
1,850.00
234.00
96.00
2,751.00
2 Argetoaia
330.00
800.00
0.00
384.00
3,956.00
3 Bailesti
845.00
3,202.00
468.00
320.00
6,514.00
4 Barca
720.00
850.00
390.00
240.00
1,840.00
0.00
900.00
0.00
0.00
2,560.00
6 Bistret
480.00
500.00
468.00
192.00
1,266.50
7 Calafat
780.00
8,036.00
5,026.00
2,082.00
17,784.80
8 Calarasi
0.00
1,200.00
0.00
0.00
2,548.00
9 Celaru
0.00
1,300.00
0.00
0.00
1,100.00
10 Cerat
380.00
1,000.00
234.00
192.00
1,700.00
11 Cetate
475.00
800.00
208.00
192.00
1,915.00
12 Craiova
0.00
12,500.00
21,170.00
0.00
37,805.00
13 Dabuleni
0.00
1,800.00
0.00
0.00
2,320.00
350.00
1,200.00
888.00
288.00
3,592.00
0.00
600.00
0.00
0.00
1,328.00
2,424.00
4,100.00
2,390.00
1,778.00
14,820.00
70.00
900.00
0.00
0.00
1,420.00
18 Maglavit
0.00
920.00
234.00
96.00
1,130.00
19 Marsani
350.00
1,000.00
234.00
96.00
2,656.00
20 Melinesti
420.00
1,700.00
936.00
500.00
3,096.00
0.00
1,000.00
0.00
0.00
2,000.00
22 Ostroveni
380.00
1,400.00
468.00
192.00
2,999.00
23 Plenita
310.00
950.00
156.00
96.00
1,387.00
24 Podari
190.00
900.00
384.00
96.00
1,471.00
70.00
1,000.00
0.00
192.00
3,020.00
26 Segarcea
570.00
2,300.00
0.00
0.00
3,834.00
27 Unirea
380.00
1,200.00
312.00
96.00
2,189.00
28 Valea Stanciului
280.00
1,000.00
0.00
0.00
3,386.00
10,014.00
54,908.00
34,200.00
7,128.00
132,388.30
TOTAL
5,141.00
5,470.00
11,349.00
4,040.00
5 Bechet
3,460.00
2,906.50
33,708.80
3,748.00
2,400.00
3,506.00
3,590.00
71,475.00
4,120.00
14 Daneti
6,318.00
15 Desa
1,928.00
16 Filiasi Corridor
25,512.00
17 Galicea Mare
2,390.00
2,380.00
4,336.00
6,652.00
21 Motatei
3,000.00
5,439.00
2,899.00
3,041.00
25 Sadova
4,282.00
6,704.00
4,177.00
4,666.00
TOTAL per COUNTY
238,638.30

Pagina 518
Zone de deservire cu apa Investitii prioritare pe tipuri de servicii:

No Water Service Area
WATER SUPPLY
(Agglomeration)
Water
Source
Water
Treatment
Water
Main
Pumping
Station
Water
Network
TOTAL
1 Bailesti
845.00
1,702.00
0.00
234.00
2,814.00
2 Bechet
0.00
0.00
0.00
0.00
1,560.00
3 Calafat
780.00
3,836.00
3,874.00
1,616.00
8,396.00
4 Calarasi
0.00
400.00
0.00
0.00
1,040.00
5 Craiova
0.00
10,000.00
0.00
0.00
4,375.00
6 Dabuleni
0.00
300.00
0.00
0.00
0.00
2,112.00
800.00
20.00
994.00
1,436.00
380.00
800.00
468.00
192.00
2,199.00
0.00
0.00
0.00
0.00
780.00
570.00
1,100.00
0.00
0.00
1,560.00
0.00
0.00
0.00
0.00
1,106.00
4,687.00
18,938.00
4,362.00
3,036.00
25,266.00
5,595.00
1,560.00
18,502.00
1,440.00
14,375.00
300.00
7 Filiasi Corridor
5,362.00
8 Ostroveni
4,039.00
9 Sadova
780.00
10 Segarcea
3,230.00
11 Valea Stanciului
1,106.00
TOTAL per COUNTY
56,289.00
Apa din mediul rural si alte investitii:

No Locality
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
Afumai
Almj
Amarti
Amartii de
Sus
Apele Vii
Badoi
Balasan
Balota de Jos
Balta
Barboi
Bascov
Bazdna
Bechet
Beharca
Belcinu
Belo
Beneti
Bistreu Nou
Bodaietii de
Sus
Bogea
Booveni
Botoeti-Paia
WATER SUPPLY
WASTE WATER
Pumping Distributio Sewer

Station n Network Network
Trunk Pumping
Sewer Station
OTHER
Source
Treatmen
t
Trunk
Main
285.00
0.00
0.00
0.00
500.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
1,452.00
0.00
0.00
0.00
1,287.00
0.00
208.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
250.00
150.00
90.00
200.00
0.00
0.00
0.00
0.00
70.00
0.00
0.00
0.00
210.00
70.00
70.00
0.00
0.00
0.00
0.00
70.00
0.00
0.00
0.00
700.00
0.00
0.00
0.00
500.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
156.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
636.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
1,296.00
208.00
0.00
156.00
140.00
208.00
312.00
0.00
86.00
0.00
0.00
832.00
208.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
150.00
60.00
150.00
0.00
80.00
120.00
20.00
20.00
60.00
100.00
50.00
80.00
150.00
60.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
70.00
140.00
0.00
0.00
600.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
120.00
0.00
0.00
1,064.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
150.00
120.00
200.00
0.00
0.00
0.00
TOTAL
Treatme
nt

Pagina 519
No Locality
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
Boureni
Brabova
Bradeti
Bralotia
Brandua
Bratovoieti
Breasta
Bucov
Bucovicior
Bujor
Bulzeti
Busu
Buzduc
Caciulteti
Caciulatu
Calineti
Calopr
Calugrei
Campeni
Caraula
Carcea
Carligei
Carna
Carpen
Carstovani
Caruia
Castranova
Castrele Traiane
Catane
Cernat
Cernateti
Cetauia
Ciocnele
Ciocneti
Cioroiai
Cioroiu Nou
Cleanov
Comanicea
Comoteni
Corlate
Cornia
Cornu
Cosoveni
Cotofenii din Dos
Cotofenii din Fa
Cotu
Covei
Craiova
Crovna
Deleni
Dioti
Dobreti
Dobromira
Dobroteti
Dragoaia
Dragoteti
Dranic
Dutuleti
Fantanele Radovan
Farca
Frasin
Fraila
Gabru
Galiciuica
Gangiova
Gebleti
Georocu Mare
Gherceti
Ghindeni
Gighera
Giubega
Giurgia
Godeni
Gogoia
Gogou
Goicea
Goieti
Goleni
Golfin
Golumbelu
Greceti
Gropanele
WATER SUPPLY
Source
Treatmen
t
Trunk
Main
Pumping
Station
18.00
310.00
0.00
310.00
0.00
310.00
696.00
0.00
70.00
70.00
280.00
70.00
100.00
0.00
70.00
80.00
0.00
0.00
80.00
70.00
0.00
0.00
190.00
280.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
70.00
140.00
0.00
0.00
100.00
285.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
280.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
240.00
210.00
70.00
70.00
70.00
260.00
0.00
0.00
0.00
280.00
0.00
0.00
70.00
330.00
330.00
0.00
100.00
240.00
70.00
290.00
70.00
70.00
0.00
0.00
210.00
500.00
210.00
0.00
0.00
0.00
70.00
70.00
0.00
600.00
0.00
700.00
0.00
600.00
800.00
1,300.00
0.00
0.00
1,400.00
0.00
0.00
0.00
0.00
250.00
1,000.00
0.00
300.00
600.00
800.00
0.00
800.00
600.00
0.00
0.00
750.00
0.00
1,000.00
0.00
640.00
0.00
0.00
100.00
600.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
1,000.00
1,000.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
600.00
800.00
0.00
600.00
0.00
600.00
800.00
0.00
0.00
1,400.00
0.00
0.00
0.00
750.00
1,000.00
0.00
100.00
700.00
600.00
600.00
650.00
700.00
0.00
0.00
500.00
850.00
600.00
0.00
0.00
0.00
950.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
480.00
0.00
0.00
0.00
780.00
0.00
312.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
132.00
1,032.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
1,170.00
0.00
0.00
0.00
702.00
0.00
0.00
0.00
312.00
468.00
0.00
0.00
234.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
234.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
936.00
468.00
0.00
0.00
234.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
1,204.00
312.00
624.00
0.00
0.00
0.00
924.00
0.00
0.00
120.00
0.00
0.00
0.00
96.00
80.00
0.00
0.00
0.00
300.00
0.00
96.00
0.00
0.00
96.00
0.00
0.00
96.00
0.00
0.00
0.00
96.00
288.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
192.00
0.00
0.00
96.00
192.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
96.00
0.00
0.00
80.00
0.00
0.00
80.00
0.00
96.00
96.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
300.00
0.00
0.00
0.00
120.00
240.00
0.00
96.00
96.00
0.00
96.00
0.00
0.00
0.00
0.00
288.00
240.00
384.00
0.00
0.00
0.00
288.00
0.00
WASTE WATER
Distributio
Sewer
n Network Network
444.00
1,008.00
0.00
904.00
0.00
808.00
920.00
1,100.00
520.00
156.00
1,316.00
416.00
64.50
364.00
208.00
234.00
900.00
208.00
1,014.00
836.00
800.00
0.00
1,272.00
1,232.00
156.00
156.00
1,488.00
0.00
700.00
156.00
1,552.00
86.00
344.00
215.00
1,140.00
358.00
640.00
0.00
260.00
288.00
208.00
676.00
2,189.00
816.00
0.00
272.00
315.00
0.00
124.50
0.00
756.00
1,005.00
156.00
480.00
104.00
1,008.00
1,100.00
0.00
86.00
1,436.00
52.00
43.00
156.00
1,224.00
1,224.00
275.00
387.00
956.00
606.00
756.00
1,030.00
815.00
0.00
320.00
1,172.00
2,048.00
2,176.00
0.00
156.00
215.00
1,664.00
416.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
198.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
390.00
0.00
0.00
0.00
0.00
Trunk
Sewer
Pumping
Station
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
288.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
260.00
0.00
0.00
0.00
0.00
OTHER
TOTAL
Treatme
nt
200.00
0.00
150.00
0.00
580.00
0.00
150.00
0.00
40.00
0.00
200.00
0.00
0.00
0.00
250.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
40.00
0.00
100.00
0.00
40.00
0.00
0.00
0.00
30.00
0.00
30.00
0.00
250.00
0.00
120.00
0.00
80.00
0.00
0.00
0.00
280.00
0.00
60.00
0.00
0.00
0.00
180.00
0.00
0.00
0.00
60.00
0.00
0.00
0.00
180.00
0.00
0.00
0.00
20.00
0.00
100.00
0.00
20.00
0.00
80.00
0.00
150.00
0.00
180.00
0.00
100.00
0.00
250.00
0.00
60.00
0.00
200.00
0.00
80.00
0.00
50.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
200.00
0.00
250.00
0.00
40.00
0.00
100.00
0.00
0.00 21,000.00
30.00
0.00
0.00
0.00
220.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
90.00
0.00
0.00
0.00
120.00
0.00
20.00
0.00
90.00
0.00
20.00
0.00
70.00
0.00
0.00
0.00
250.00
0.00
250.00
0.00
30.00
0.00
80.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
220.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
60.00
0.00
50.00
0.00
80.00
0.00
0.00
0.00
300.00
0.00
0.00
0.00
220.00
0.00
130.00
0.00
100.00
0.00
50.00
0.00

Pagina 520
No Locality
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
152
153
154
155
156
157
158
159
160
161
162
163
164
165
166
167
168
169
170
171
172
173
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
184
185
186
Gubaucea
Gura Racului
Hunia
Infrairea
Intorsura
Izvoare
Izvor
Izvorul Rece
Jiul
Lazu
Leamna de Jos
Leamna de Sus
Leu
Lipovu
Lipovu de
Livezi
Maceu de Jos
Maceu de Sus
Maleti
Malu Mare
Maracinele
Marotinu de Sus
Marza
Melineti
Mihia
Mileti
Milovan
Mischii
Mofleni
Mofleti
Moreni
Mosna
Mosneni
Motatei Gar
Motoci
Murgai
Nedeia
Negoi
Negoieti
Nisipuri
Nistoi
Novac
Obedin
Ocolna
Odoleni
Ohaba
Orodel
Padea
Palilula
Panaghia
Perisor
Picaturile
Pieleti
Piria
Piscani
Piscu Nou SC
Piscule
Plesoi
Plopor
Plopu
Plosca
Pometeti
Popanzleti
Popoveni
Potmelu
Preajba de
Predeti
Prejba
Prejoi
Prunet
Puuri
Racarii de Sus
Racarii deJos
Rachita de Jos
Rachita de
Racovi
Radomir
Radovan
Rasnicu Btrn
Rast
Robanetii de Jos
Robanetii de Sus
WATER SUPPLY
Source
Treatmen
t
Trunk
Main
Pumping
Station
70.00
0.00
0.00
0.00
190.00
70.00
70.00
0.00
70.00
0.00
0.00
0.00
0.00
285.00
0.00
0.00
385.00
385.00
70.00
95.00
70.00
0.00
0.00
0.00
210.00
70.00
0.00
290.00
0.00
0.00
0.00
100.00
0.00
95.00
0.00
340.00
0.00
405.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
490.00
0.00
0.00
0.00
70.00
0.00
240.00
0.00
0.00
0.00
0.00
210.00
0.00
0.00
0.00
70.00
0.00
0.00
0.00
70.00
210.00
0.00
0.00
100.00
140.00
0.00
0.00
0.00
0.00
100.00
0.00
210.00
140.00
0.00
70.00
160 00
0.00
0.00
0.00
0.00
800.00
600.00
0.00
0.00
250.00
0.00
0.00
0.00
1,160.00
1,000.00
0.00
0.00
800.00
800.00
0.00
650.00
250.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
800.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
100.00
1,150.00
0.00
800.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
1,000.00
0.00
0.00
0.00
600.00
0.00
700.00
0.00
0.00
0.00
0.00
1,050.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
1,100.00
0.00
0.00
100.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
100.00
0.00
800.00
140.00
630.00
0.00
900 00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
702.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
156.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
780.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
468.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
156.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
312.00
0.00
0.00
0.00
1,014.00
0.00
0.00
0.00
0 00
0.00
0.00
0.00
0.00
96.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
192.00
0.00
0.00
240.00
120.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
120.00
0.00
0.00
96.00
192.00
0.00
240.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
400.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
96.00
0.00
0.00
0.00
0.00
288.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
96.00
0.00
0.00
96.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
96.00
0.00
288.00
0.00
0.00
0.00
96 00
WASTE WATER
Distributio Sewer
n Network Network
572.00
86.00
0.00
301.00
1,248.00
729.00
832.00
0.00
236.00
208.00
0.00
0.00
2,300.00
1,440.00
86.00
0.00
1,068.00
1,328.00
468.00
930.00
288.00
0.00
272.00
0.00
0.00
832.00
0.00
600.00
0.00
172.00
0.00
78.00
0.00
344.00
156.00
1,814.00
0.00
1,536.00
0.00
0.00
129.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
1,200.00
208.00
0.00
0.00
815.00
52.00
956.00
0.00
0.00
156.00
0.00
1,464.00
572.00
86.00
0.00
624.00
387.00
0.00
0.00
260.00
1,544.00
0.00
156.00
344.00
0.00
0.00
0.00
172.00
156.00
0.00
312.00
1,084.00
468.00
600.00
0.00
756 00
0.00
0.00
390.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
530.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
528.00
0.00
0.00
258.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0 00
Trunk
Sewer
Pumping
Station
0.00
0.00
195.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
858.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0 00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
140.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0 00
OTHER
TOTAL
Treatme
nt
0.00
40.00
0.00
40.00
260.00
250.00
0.00
120.00
50.00
60.00
50.00
60.00
0.00
0.00
180.00
220.00
180.00
250.00
120.00
0.00
50.00
120.00
100.00
200.00
140.00
0.00
70.00
180.00
180.00
0.00
120.00
80.00
150.00
150.00
80.00
160.00
220.00
0.00
250.00
100.00
0.00
100.00
80.00
180.00
30.00
60.00
0.00
0.00
150.00
120.00
800.00
0.00
0.00
120.00
20.00
180.00
80.00
150.00
220.00
20.00
150.00
150.00
100.00
120.00
90.00
80.00
0.00
0.00
40.00
120.00
0.00
260.00
180.00
140.00
40.00
80.00
180.00
180.00
100.00
0.00
220.00
0 00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0 00

Pagina 521
No Locality
187
188
189
190
191
192
193
194
195
196
197
198
199
200
201
202
203
204
205
206
207
208
209
210
211
212
213
214
215
216
217
218
219
220
221
222
223
224
225
226
227
228
229
230
231
232
233
234
235
236
237
238
239
240
241
242
243
244
245
246
247
248
249
250
WATER SUPPLY
Distributio Sewer
n Network Network
Trunk
Main
Pumping
Station
380.00
0.00
0.00
0.00
0.00
210.00
0.00
0.00
0.00
70.00
70.00
0.00
95.00
300.00
300.00
0.00
0.00
0.00
285.00
0.00
210.00
0.00
0.00
0.00
0.00
70.00
0.00
70.00
0.00
0.00
210.00
0.00
0.00
70.00
300.00
0.00
0.00
0.00
70.00
70.00
0.00
0.00
70.00
0.00
80.00
100.00
0.00
195.00
100.00
0.00
0.00
0.00
1,000.00
0.00
0.00
0.00
0.00
1,300.00
0.00
0.00
0.00
0.00
650.00
0.00
750.00
900.00
1,200.00
0.00
0.00
0.00
800.00
0.00
1,900.00
0.00
0.00
0.00
0.00
1,750.00
0.00
0.00
0.00
0.00
800.00
0.00
0.00
0.00
750.00
0.00
0.00
0.00
1,350.00
1,250.00
0.00
0.00
600.00
0.00
300.00
0.00
0.00
500.00
100.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
780.00
0.00
468.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
156.00
0.00
1,404.00
0.00
0.00
0.00
0.00
1,872.00
0.00
0.00
0.00
0.00
1,170.00
468.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
462.00
528.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
468.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
192.00
0.00
0.00
0.00
0.00
192.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
192.00
192.00
0.00
0.00
0.00
96.00
0.00
288.00
0.00
0.00
0.00
0.00
480.00
0.00
0.00
0.00
0.00
288.00
0.00
0.00
0.00
96.00
0.00
0.00
0.00
288.00
288.00
0.00
0.00
0.00
0.00
96.00
120.00
96.00
0.00
96.00
0.00
80.00
0.00
1,068.00
0.00
0.00
0.00
0.00
720.00
129.00
260.00
0.00
832.00
944.00
129.00
644.00
956.00
756.00
416.00
129.00
208.00
1,448.00
0.00
2,192.00
0.00
466.00
0.00
260.00
1,208.00
232.00
208.00
129.00
104.00
900.00
260.00
272.00
364.00
756.00
0.00
129.00
258.00
1,368.00
1,524.00
312.00
156.00
944.00
0.00
1,014.00
130.00
215.00
1,230.00
215.00
0.00
229.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
200.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
516.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
702.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
80.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
300.00
120.00
40.00
250.00
180.00
0.00
40.00
80.00
120.00
30.00
220.00
80.00
160.00
80.00
90.00
220.00
40.00
180.00
300.00
120.00
850.00
150.00
0.00
120.00
0.00
80.00
50.00
0.00
30.00
20.00
250.00
120.00
100.00
70.00
300.00
40.00
50.00
80.00
160.00
220.00
100.00
0.00
0.00
80.00
80.00
140.00
100.00
0.00
120.00
160.00
120.00
40.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
170.00
0.00
0.00
70.00
0.00
0.00
0.00
140.00
0.00
70.00
80.00
0.00
500.00
0.00
800.00
1,250.00
0.00
0.00
0.00
800.00
0.00
0.00
300.00
0.00
0.00
780.00
0.00
594.00
0.00
0.00
0.00
330.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
384.00
0.00
288.00
0.00
0.00
0.00
192.00
0.00
0.00
96.00
0.00
644.00
3,760.00
800.00
1,568.00
416.00
0.00
312.00
1,372.00
0.00
0.00
390.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
300.00
500.00
0.00
350.00
80.00
110.00
0.00
350.00
100.00
220.00
160.00
150.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
18,099.00
65,770.00
23,782.00
3,010.00 2,043.00
480.00
13,344.00 118,092.00
Trunk
Sewer
Pumping
Station
OTHER
Treatmen
t
Rojite
Rovine
Rupturile
Salcia
Salcua Calopar
Salcua Salcuta
Salite
Sapata
Sarbtoarea
Sarsca
Scaieti
Schitu
Seaca de Camp
Seaca de Padure
Secu
Secui
Seculeti
Sfarcea
Silistea Crucii
Simnicu de Jos
Simnicu de Sus
Sitoaia
Smadovicioara Secu
Smardan
Soceni
Sopot
Stefnel
Stiubei
Stoiceti
Sumandra
Talpa
Tambureti
Tarnava
arl
Teasc
Teascu din Deal
Teiu
Tencnu
Terpezia
Teslui
iu
Toceni
uglui
Tunarii Noi
Ungureni
Urdinia
Urzica Mare
Urzicua
Valea Fntnilor
Valea lui Ptru
Valea
Valea Muierii
de Jos
Vartop
Varvor
Varvoru de
Vela
Veleni
Veleti
Verbicioara
Verbia
Viisoara
Zanoaga
Zaval
Zvorsca
TOTAL per
COUNTY
WASTE WATER
Source
TOTAL
Treatme
nt
27,010.00 21,000.00
292,630.00

Pagina 522
Aglomerari de apa uzata Investitii pe termen lung pe faze de investitii

Item
TOTAL
COSTS
Phase 1
2008-2013
Service Type:
Phase 2
2013-
Next Phases
2015-2018
2018-2038
Source of Funds
CF
Other
Wastewater
Agglomeration: Amarastii de Jos/Marsani
27,426.00
2,712.00
12,358.00
9,056.00
3,300.00
0.00
Agglomeration: Argetoaia/Leordosa
4,388.00
0.00
0.00
2,988.00
1,400.00
0.00
4,388.00
Agglomeration: Bailesti/Poiana Mare
49,780.20
28,192.20
5,804.00
10,264.00
5,520.00
28,192.20
21,588.00
Agglomeration: Barca/Carna
8,672.00
0.00
0.00
7,472.00
1,200.00
0.00
8,672.00
Agglomeration: Bistret
2,500.00
0.00
0.00
1,740.00
760.00
0.00
2,500.00
Agglomeration: Breasta
3,052.00
0.00
0.00
2,012.00
1,040.00
0.00
3,052.00
Agglomeration: Calafat
14,556.00
9,216.00
880.00
2,095.00
2,365.00
5,806.00
8,750.00
Agglomeration: Cetate
2,342.00
0.00
0.00
1,166.00
1,176.00
0.00
2,342.00
Agglomeration: Craiova
103,708.00
36,152.00
6,383.00
44,973.00
16,200.00
26,816.00
76,892.00
Agglomeration: Dabuleni
34,677.00
25,223.00
0.00
4,834.00
4,620.00
23,919.00
10,758.00
Agglomeration: Filiasi
13,092.00
6,186.00
1,980.00
2,961.00
1,965.00
6,186.00
6,906.00
Agglomeration: Giubega
3,340.00
0.00
0.00
2,680.00
660.00
0.00
3,340.00
Agglomeration: Giurgita
1,430.00
0.00
0.00
654.00
776.00
0.00
1,430.00
Agglomeration: Isalnita
1,218.00
0.00
0.00
978.00
240.00
0.00
1,218.00
16,144.00
2,938.00
5,086.00
5,020.00
3,100.00
0.00
16,144.00
Agglomeration: Milesti/Lesile
1,866.00
0.00
0.00
1,866.00
0.00
0.00
1,866.00
Agglomeration: Pielesti
5,060.00
0.00
0.00
3,540.00
1,520.00
0.00
5,060.00
Agglomeration: Plenita
20,334.00
2,117.00
10,751.00
4,666.00
2,800.00
0.00
20,334.00
Agglomeration: Leu
27,426.00
Agglomeration: Predesti
2,644.00
0.00
0.00
1,944.00
700.00
0.00
2,644.00
Agglomeration: Segarcea
25,984.00
16,292.00
1,592.00
4,440.00
3,660.00
14,500.00
11,484.00
Agglomeration: Urzicuta
2,572.00
0.00
0.00
1,812.00
760.00
0.00
2,572.00
344,785.20
129,028.20
44,834.00 117,161.00
53,762.00
Total for Wastewater (396 records)
105,419.20 239,366.00

Pagina 523
Aglomerari de apa uzata Investitii pe termen lung pe tipuri de servicii:

No Waste Water
Agglomeration
WASTE WATER
Sewer
Network
Trunk
Sewer
13,820.00
3,822.00
2,530.00
7,254.00
2 Argetoaia/Leordosa
2,204.00
384.00
360.00
1,440.00
3 Bailesti/Poiana Mare
22,442.00
5,934.20
3,864.00
17,540.00
3,732.00
780.00
1,360.00
2,800.00
920.00
0.00
140.00
1,440.00
1,172.00
0.00
240.00
1,640.00
1 Amarastii de Jos/Marsani
Pumping
Station
Waste Water
Treatment
TOTAL
27,426.00
4,388.00
49,780.20
4 Barca/Carna
8,672.00
5 Bistret
2,500.00
6 Breasta
3,052.00
7 Calafat
9,162.00
1,914.00
1,080.00
2,400.00
8 Cetate
1,092.00
0.00
0.00
1,250.00
9 Craiova
56,538.00
37,430.00
3,240.00
6,500.00
10 Dabuleni
18,200.00
3,097.00
3,980.00
9,400.00
11 Filiasi
6,188.00
794.00
310.00
5,800.00
12 Giubega
1,720.00
0.00
280.00
1,340.00
13 Giurgita
630.00
0.00
0.00
800.00
14 Isalnita
498.00
0.00
120.00
600.00
8,162.00
1,482.00
1,200.00
5,300.00
786.00
0.00
240.00
840.00
14,556.00
2,342.00
103,708.00
34,677.00
13,092.00
3,340.00
1,430.00
1,218.00
15 Leu
16,144.00
16 Milesti/Lesile
1,866.00
17 Pielesti
1,920.00
0.00
560.00
2,580.00
5,060.00
18 Plenita
11,708.00
2,106.00
1,820.00
4,700.00
1,212.00
0.00
192.00
1,240.00
20,334.00
19 Predesti
2,644.00
20 Segarcea
12,702.00
3,822.00
2,160.00
7,300.00
992.00
0.00
140.00
1,440.00
25,984.00
21 Urzicuta
2,572.00
TOTAL per COUNTY
175,800.00
61,565.20
23,816.00
83,604.00
344,785.20

Pagina 524
Aglomerari de apa uzata Investitii prioritare pe tipuri de servicii:

No Waste Water
Agglomeration
WASTE WATER
Sewer
Network
Trunk
Sewer
12,574.00
4,374.20
2,504.00
8,740.00
2 Calafat
3,180.00
996.00
730.00
900.00
3 Craiova
23,920.00
1,536.00
1,360.00
0.00
4 Dabuleni
12,790.00
2,629.00
3,500.00
5,000.00
2,592.00
144.00
150.00
3,300.00
1 Bailesti/Poiana Mare
Pumping
Station
Waste Water
Treatment
TOTAL
28,192.20
5,806.00
26,816.00
23,919.00
5 Filiasi
6,186.00
6 Segarcea
6,606.00
2,574.00
1,320.00
4,000.00
14,500.00
TOTAL per COUNTY
61,662.00
12,253.20
9,564.00
21,940.00
105,419.20
Apa uzata din mediul rural si alte investitii:

No Locality
1 Craiova
2 Padea
TOTAL per
COUNTY
WATER SUPPLY
WASTE WATER
Distributio Sewer
n Network Network
Trunk
Sewer
Pumping
Station
OTHER
Source
Treatmen
t
Trunk
Main
Pumping
Station
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
208.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00 15,500.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
208.00
0.00
0.00
0.00
0.00 15,500.00
TOTAL
Treatme
nt
15,708.00
Note: The above include investments for rural areas or not required and other costs

Pagina 525
6.8
ASPECTE INSTITUTIONALE
Performanta institutionala corespunzatoare, in special pentru administrarea investitiilor,

reprezinta o caracteristica esentiala a cerintelor POS. In timp ce una dintre cerintele
principale ale POS este regionalizarea serviciului, este deosebit de important si faptul ca
Operatorul Regional propus sa aiba capacitatea administrativa necesara pentru a
implementa eficient sumele de bani considerabile care sunt propuse in etapele 1 si 2 ale
Master Plan-ului pentru a se conforma derogarilor prevazute in Tratatul de Aderare.
6.8.1
Cerinte legislative actuale
Procesul de regionalizare presupune implementarea unui cadru institutional intr-o anumita

regiune, astfel incat furnizarea si gestionarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare
aferente acestei zone sa se realizeze printr-un proces de operare comun.
Procesul de regionalizare al serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare este rezultatul
aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si, mai precis, respectarea angajamentelor
asumate de statul roman in cadrul Capitolului 22 Mediu, ceea ce presupune crearea unor
entitati prin intermediul carora se vor realiza si controla proiecte de investitii importante in
sistemele publice de alimentare cu apa si de canalizare prin accesarea de fonduri europene.
Avand in vedere prevederile Programului Operational Sectorial de Mediu pentru promovarea
proiectelor de modernizare si/ sau extindere a infrastructurii de apa la nivel regional ce sunt
cuprinse in Axa Prioritara 1, este esentiala crearea unui cadru institutional adecvat. Crearea
cadrului institutional are ca obiective generale:
imbunatatirea cooperarii intercomunitare pentru dezvoltarea serviciilor de alimentare
cu apa si de canalizare prin infiintarea unei asociatii de dezvoltare intercomunitara,
infiintarea unui operator regional ce va avea ca rezultat imbunatatirea serviciilor de

operare si cresterea capacitatii de implementare a investitiilor in sectorul de apa si apa
uzata,
delegarea directa a activitatilor de operare si management aferente serviciilor de

alimentare cu apa si de canalizare, de catre asociatia de dezvoltare intercomunitara in
sarcina Operatorului Regional.
Prin procesul de regionalizare se urmareste sustinerea autoritatilor locale in crearea unui

operator regional eficient pentru furnizarea, gestionarea si perfectionarea serviciilor de
alimentare cu apa si de canalizare, precum si cresterea capacitatii autoritatilor locale de a
avea un control direct asupra Operatorului Regional prin intermediul asociatiei de dezvoltare
intercomunitare strict cu privire la obligatiile care decurg din contractul de delegare.
Pentru a se putea realiza cadrul legal necesar implementarii procesului de regionalizare au
fost necesare completari si modificari legislative.
Astfel, legislatia actuala in vigoare este urmatoarea:
Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice, act normativ ce a
abrogat legea nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodarire comunala,

Pagina 526
Legea nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apa si de canalizare, act
normativ ce a abrogat Ordonanta Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea si functionarea

serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare,
Hotararea de Guvern nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei Nationale privind
accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice,
Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale,
Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale,
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia,
Ordonanta nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, completata si modificata prin

Ordonanta nr. 37/2003 si Legea nr. 246/2005
Legea nr.107/1996 a apelor,
Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile,
Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania,
Ordonanta de Urgenta nr.195/2005 privind protectia mediului
In urma negocierilor ce au avut loc cu Comisa Europeana in baza carora s-a stabilit
delegarea directa a serviciilor de apa si canalizare catre Operatorul Regional, in baza unui
contract de delegare, fara a fi aplicabila procedura achizitiilor publice stabilita prin O.U.G.
34/2006, s-au perfectat un set de reguli numite Cerintele in House care sunt obligatorii in
procesul de regionalizare.
Procesul institutional cuprinde trei etape:
I.
Crearea unei Asociatii a unitatilor administrative teritoriale situate intr-o
anumita zona delimitata de principiu de limitele administrative ale unui judet.
Infiintarea asociatiei are ca temei legal prevederile art. 10 din legea 51/2006 privind serviciile
comunitare de utilitati publice, ordonanta nr. 26/2000 care reglementeaza forma legala care
o poate avea, precum si prevederile Cerintelor in House.
Crearea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara presupune asocierea a trei sau mai multe
unitati administrative teritoriale, reprezentate prin autoritatile administratiei publice locale, in
scopul realizarii in comun a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii aferente serviciilor de
alimentare cu apa si de canalizare, precum si furnizarea acestor servicii printr-un Operator,
in baza incheierii cu acesta a unui Contract de Delegare conform legislatiei in vigoare.
Obiectivele principale ale Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara sunt urmatoarele:
Promovarea unei strategii de dezvoltare a serviciilor de alimentare cu apa si de

canalizare la nivel regional, ceea ce presupune si reactualizarea periodica a Master Plan
ului,

Pagina 527

Reprezentarea intereselor unitatilor administrativ teritoriale membre, in acest sens
avand mandat sa semneze contractul de delegare din partea acestora,
Efectuarea activitatilor de control asupra Operatorului; in acest sens, vegheaza la

modul de implementare a proiectelor de investitii incredintate Operatorului si urmareste
respectarea obligatiilor contractuale asumate de catre acesta prin Contractul de Delegare,
Sa reprezinte interesele unitatilor administrative teritoriale membre cu privire la

aspectele de dezvoltare si gestiune a serviciilor, pentru existenta unei politici comune la nivel
regional,
Prin activitatea si masurile pe care le propune trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte
importante:
Pastrarea tarifelor la un nivel care sa respecte limitele de suportabilitate ale

populatiei, astfel Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara are obligatia verificarii si aprobarii
propunerilor de tarife propuse de Operatorul Regional,
Furnizarea de catre Operator a unor servicii de calitate conform standardelor impuse

de legislatia in vigoare. Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara va controla daca Operatorul
Regional va furniza apa potabila la parametrii conveniti prin contractul de delegare,
implementarea corespunzatoare a investitiilor in vederea realizarii unei infrastructuri care sa
respecte standardele in vigoare, si care sa poata asigura furnizarea unor servicii de calitate,
Satisfacerea cerintelor cantitative si calitative ale utilizatorilor. Astfel, se vor elabora

strategii privind dezvoltarea serviciilor, extinderea si modernizarea sistemelor de utilitati
publice existente, inclusiv infiintarea unora noi.
Asociatiile de Dezvoltare Intercomunitara se vor crea, de principiu, la nivel judetean.
Membrii acestora vor fi unitatile administrative teritoriale reprezentate prin autoritatile
administratiei publice locale, respectiv documentele vor fi semnate de Presedintii Consiliilor
Judetene si de Primarii unitatilor administrative teritoriale.
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara va fi organizata astfel:
Adunarea Generala a Asociatiei este organul de conducere, fiind formata din toti
reprezentantii desemnati de Autoritatile Locale. Adunarea Generala a Asociatiei alege dintre
membrii sai Presedintele Asociatiei. Fiecare membru al Adunarii Generale are un vot egal,
vot care nu poate fi transmis. Adunarea Generala are competenta generala de a lua decizii
cu privire la Asociatie privind stabilirea politicii regionale in domeniul infrastructurii de apa si
apa uzata, precum si verificarea Operatorului Regional,
Consiliul Director este organul executiv de conducere al Asociatiei, format din

Presedintele Asociatiei si inca 2 membri numiti de Adunarea Generala pe o perioada
determinata.
Pentru infiintarea Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitara sunt necesare aprobarea de
catre toti membrii a actelor juridice de constituire a acestor entitati (statutul si actul constitutiv
al asociatiilor).
Pagina 528
Forma legala pe care o va imbraca aceasta aprobare este emiterea de catre unitatea
administrativ teritoriala implicata a unei hotarari a Consiliului Local care sa cuprinda cel putin
urmatoarele elemente:
Aprobarea asocierii unitatii administrativ teritoriale in cadrul Asociatiei de Dezvoltare

Intercomunitara;
Aprobarea Actului Constitutiv si Statului Asociatiei;
Aprobarea contributiei unitatii administrativ teritoriale la constituirea patrimoniului

initial al Asociatiei
Stabilirea persoanei care are imputernicire din partea Consiliului Local sa semneze
documentele de constituire a Asociatiei (de principiu, persoana imputernicita este Primarul).
Stabilirea persoanei care are mandat sa indeplineasca formalitatile legale pentru

inregistrarea Asociatiei (inregistrarea la grefa Judecatoriei in Registrul asociatiilor si
fundatiilor).
Prin Statutul si Actul Constitutiv al Asociatiei trebuie sa se evidentieze faptul ca Asociatia de
Dezvoltare Intercomunitara are puterea de a exercita in numele membrilor sai drepturile si
obligatiile pe care le au acestia referitoare la serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare,
devenind liantul intre UAT si OR.
II.
Crearea unui Operator Regional pentru fiecare Asociatie de Dezvoltare
Intercomunitara infiintata
Infiintarea unui Operator Regional este reglementata de prevederile art. 10 din legea nr. 51/
2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice precum si prevederile Cerintelor in
House.
Operatorul regional este o societate comerciala, pe actiuni, de interes intercomunitar, al carui
capital social este detinut in totalitate de mai multi sau toti membrii ADI.
Caracteristicile principale ale Operatorului Regional sunt urmatoarele:
toti actionarii sunt administratii publice,
avand in vedere calitatea publica a tuturor actionarilor, modificarea structurii

actionariatului se poate efectua doar dupa reguli stricte,
activitatea desfasurata de Operator are un caracter permanent,
actionarii Operatorului acorda Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitare puterea de a

exercita in numele lor drepturile si obligatiile ce le revin in calitate de asociati,
activitatile esentiale ale Operatorului referitoare la contractul de delegare se

desfasoara cu supervizarea autoritatii ADI.
Operatorul Regional este societatea care va avea urmatoarele atributii:
furnizarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare la parametrii calitativi si

cantitativi, astfel incat sa satisfaca cerintele utilizatorilor si conformarea cu normele legale
Pagina 529
aplicabile; se va avea in vedere propunerea unor tarife care sa asigure realizarea

indicatorilor de performanta asumati, precum si limita impusa de nivelul de suportabilitate al
populatiei. Conform prevederilor legale, politica de tarife va fi aprobata si de Autoritatea
Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (A.N.R.S.C.),
realizarea unei infrastructuri edilitare moderne pentru dezvoltarea durabila a

serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare; in acest sens, va gestiona investitiile
care se vor efectua sub controlul Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitare,
preluarea de la autoritatile administratiei publice locale a patrimoniului acestora

afectat serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare. Avand in vedere ca bunurile preluate
apartin domeniului public, Operatorul Regional nu are dreptul sa le subconcesioneze unor
terte persoane,
mentinerea calitatii tehnice si intretinerea in buna stare a bunurilor si echipamentelor

concesionate in temeiul contractului de delegare,
sa asigure finantarea pregatirii profesionale a propriilor salariati, astfel incat sa se

poata crea la nivel de Operator Regional o Unitate de Implementare a Proiectelor capabila
sa gestioneze implementarea investitiilor necesare dezvoltarii infrastructurii serviciilor de
alimentare cu apa si de canalizare,
incheierea de contracte de bransare, racordare si utilizare a serviciilor cu toti

utilizatorii solicitanti, pentru cladirile amplasate in perimetrele de distributie a apei si de
colectare a apei uzate.
Corelativ cu obligatiile pe care si le asuma Operatorul Regional, acesta are

urmatoarele drepturi:
incasarea contravalorii serviciilor furnizate, direct de la utilizatori, luandu-se in calcul

tariful aprobat conform prevederilor legale,
exploatarea directa a bunurilor, activitatilor si serviciilor concesionate de la Asociatia

de Dezvoltare Intercomunitara,
exclusivitatea Operatorului Regional in furnizarea serviciilor concesionate de la

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara.
Pentru infiintarea Operatorului Regional este necesara aprobarea de catre toti actionarii a
actului constitutiv a acestuia care sa cuprinda si prevederile referitoare la aspectele
regionale. Astfel se evidentiaza doua posibilitati:
1. infiintarea unui Operator, stabilindu-se prevederile Actului Constitutiv, precum si cota
de participare a fiecarui actionar la constituirea capitalului social;
2. modificarea statutului unui Operator, stabilindu-se modificarile care se vor aduce la
Actul Constitutiv.

Pagina 530
Prin urmare, autoritatile publice care vor avea si calitatea de actionari ai Operatorului trebuie
sa emita Hotarari ale Consiliilor Locale sau Judetene care vor cuprinde:
Participarea autoritatii publice la constituirea Operatorului (situatia 1 de la paragraful

anterior),
Cota procentuala cu care participa la constituirea capitalului social (situatia 1 de la

paragraful anterior),
Aprobarea Actului Constitutiv sau a modificarii acestuia,
Stabilirea persoanei imputernicite de catre autoritatea publica sa semneze in numele

si pe seama acesteia,
Stabilirea persoanei imputernicite sa efectueze formalitatile

inregistrarea actului constitutiv sau a modificarilor aduse la acesta.
legale
pentru
Un aspect important care trebuie avut in vedere de catre viitorul Operator Regional este
impartirea activitatii in doua structuri:
activitati de operare ce cuprind serviciile pe care operatorul le presteaza utilizatorilor

si activitati subsidiare acestora legate de intretinerea si functionarea infarstructurii aferente
serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare,
activitati de management care presupun intocmirea si/sau dezvoltarea unui

departament capabil de a obtine finantari importante, nationale si internationale, necesare
dezvoltarii serviciilor, de a implementa aceste proiecte de investitii.
Operatorul Regional este organizat astfel:
Adunarea Generala a Actionarilor reprezentata de toti actionarii operatorului care

reprezinta organul de conducere al Operatorului.
Consiliul de Administratie format dintr-un numar de trei pana la sapte administratori

neexecutivi. Presedintele Consiliului de Administratie este ales din randul administratiilor de
Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor.
Consiliul de Administratie va delega conducerea societatii unui Director General.

Directorul General va fi numit din afara membrilor Consiliului de Administratie.
Atributiile acestor organism vor fi stabilite prin Actul Constitutiv al Operatorului.
III.
Incheierea contractului de delegare a gestiunii serviciilor intre Asociatia de
Dezvoltare Intercomunitara si Operatorul Regional
Contractul de delegare este acordul dintre Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara, care
reprezinta interesele unitatilor administrative teritoriale, in calitate de CONCEDENT, si
Operatorul Regional, in calitate de CONCESIONAR.
Obiectul Contractului de delegare este reprezentat de concesiunea exclusiva pe de o parte a
infrastructurii aferente serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, iar pe de alta parte a
exploatarii acestor servicii.
Pagina 531
Contractul de delegare va cuprinde toate aspectele prezentate mai sus, in sensul ca

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara are competenta de a exercita controlul economic,
financiar si tehnic asupra Operatorului, iar acesta va efectua toate activitatile aferente
serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in conditiile de performanta stabilite,
eficientizare si satisfacere a utilizatorilor.
Atributiile principale ale operatorului vor trebui sa cuprinda:
asumarea intregii responsabilitati pentru activitatile de operare, mentenanta si

gestionare atat a investitiilor necesare modernizarii si dezvoltarii infrastructurii, cat si pentru
reteaua existenta,
bunurile imobile ce apartin domeniului public vor trebui restituite Concedentului la

data incetarii contractului de delegare. Pe parcursul derularii contractului, administrarea
acestor bunuri este in sarcina Concesionarului,
Operatorul este beneficiarul final al proiectelor de investitii ce se vor implementa pe

parcursul derularii contractului de delegare,
propunerea unor tarife de furnizare a serviciilor care vor trebui aprobate de Asociatia
de Dezvoltare Intercomunitara sub controlul Autoritatii Nationale de Reglementare pentru
Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (A.N.R.S.C.).
Odata cu incheierea contractului de delegare trebuie sa se identifice conditiile si termenele
perioadei de tranzitie (definita ca fiind perioada de preluare a infrastructurii de apa si apa
uzata de la membrii ADI), dar mai ales ce activitati trebuie intreprinse in acest interval de
timp. Astfel, se va finaliza inventarul mijloacelor fixe predate Concesionarului, stabilirea si
efectuarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a echipamentelor existente, stabilirea
investitiilor necesare dezvoltarii infrastructurii aferente serviciilor de alimentare cu apa si
canalizare, organizarea Operatorului cu accentuarea dezvoltarii departamentului de
management.
Prin perfectarea acestui contract trebuie sa se aiba in vedere o administrare eficienta,
dinamica si durabila a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare.
Pozitia actionarilor Operatorului Regional nu le ofera niciun drept special printre membrii ADI
in relatia acestora cu Operatorul Regional (altele decat cele prevazute de lege si care reies
direct din statutul actionarilor). Din acest motiv, calitatea de actionar al Operatorului Regional
nu reprezinta o cerinta specifica in baza aranjamentului institutional.
6.9
REGLEMENTARI INSTITUTIONALE
Conceptul unui singur Operator Regional (ROC) administrat de catre o Asociatie de

Dezvoltare Intercomunitara (ADI) a fost acceptat in totalitate la nivelul judetului. Fara nicio
exceptie, toate comunele/ municipiile care au solicitat initial sprijin prin fondurile UE sunt
pregatite sa se alature ADI.
Judetul a propus ca Operatorul Regional existent, Compania de Apa Oltenia, sa devina
Operator Regional si sa preia administrarea facilitatilor de apa si apa uzata din intregul judet
Dolj, incepand proiecte de investitii sau infrastructura existenta unde este cazul.
Judetul Dolj respecta datele limita impuse de Minister Statutul aprobat al Asociatiei de
Dezvoltare Intercomunitara va fi semnat de primarii implicati pana la termenul limita, si
Pagina 532
anume sfarsitul lunii martie a anului 2008. De fapt, Statutul IDA a fost semnat si asociatia a
fost infiintata in mod legal in noiembrie 2007. Actionarii sai sunt:
Consiliul Judetean Dolj;
Consiliile locale din 6 orase; initial Craiova, Calafat, Filiasi, Dabuleni, Segarcea si
Bechet; Bailesti se alatura mai tarziu ADI; decizia Consiliului Local a fost emisa
pe 22 octombrie 2007;
Consiliile locale din 50 de comune din judetul Dolj: Almaj, Amarastii de Jos,
Amarastii de Sus, Apele Vii, Argetoaia, Barca, Bistret, Catane, Calarasi,
Carcea, Carna, Cetate, Cioroiasi, Ciupercenii Noi, Daneti, Desa, Diosti,
Dranic, Galiciuica, Gangiova, Ghidici, Ghindeni, Goicea, Goiesti, Isalnita,
Macesu de Jos, Marsani, Mischii, Motatei, Murgasi, Orodel, Ostroveni,
Perisor, Piscu Vechi, Plenita, Plesoi, Podari, Poiana Mare, Predesti, Rojiste,
Salcuta, Seaca de Camp, Sopot, Simnicu de Sus, Terpezita, Teslui, Urzicuta,
Valea Stanciului, Vartop, Varvoru de Jos;
Consiliile locale din 2 comune din judetul Gorj: Tantareni si Turburea;
In plus, versiunea aprobata a Contractului de Delegare dintre membrii ADI si Operatorul

Regional va fi semnat inca o data de catre toti membrii ADI si Operatorul Regional desemnat
inainte de termenul limita, si anume sfarsitul lunii martie a anului 2008.
In prezent, Consiliile Locale care au o infrastructura existenta de apa si de apa uzata isi
pregatesc deciziile cu privire la evaluarea activelor existente. Dupa aceasta, Contractul de
delegare poate fi convenit.
Pentru comunele care si-au asigurat recent finantare din fonduri locale sau centrale pentru
serviciile proprii de apa si apa uzata, se va continua cu functionarea facilitatilor proprii, fara
niciun sprijin din partea Operatorului Regional. Totusi, comunele individuale pot sa se alature
ADI si sa beneficieze de un serviciu imbunatatit in momentul in care semneaza Contractul de
Delegare cu Operatorul Regional. Este de asteptat ca aceste entitati operationale individuale
mici sa se alature ADI si sa predea efectiv controlul operatiilor inainte de sfarsitul etapei 1
(2009-2013).
6.9.1
Operatorul Regional
Cu privire la scrisoarea din partea Uniunii Europene catre Ministerul Mediului din data de 20
iulie 2007 Structura Operatorului Regional trebuie sa permita flexibilitate cu privire la
diversele obiective ale delegarii responsabilitatilor (PPP). In consecinta, se recomanda
crearea a cel putin doua departamente independente in cadrul Operatorului Regional, unul
responsabil cu functionarea in sine si unul responsabil cu administrarea contractuala si
implementarea investitiilor.
Compania de Apa Oltenia, in calitate de Operator Regional preferential, prezinta o forma de
organizare conventionala, bazata pe o experienta solida in exploatare si un mic departament
de investitii legat de unitatea de implementare a proiectelor ce a fost creat in timpul
programului MUDP1 si reorganizat in 2001 pentru programul ISPA actual.
Conform cerintei Uniunii Europene de mai sus, Operatorul Regional va imparti structura
organizationala actuala in departamente de Operatiuni, Inginerie/Investitii si Financiar.

Pagina 533
Divizia operationala
Serviciile de apa/apa uzata din Dolj au fost administrate de catre organizatii din proprietatea
municipalitatii si Compania de Apa Oltenia s-a dezvoltat din fosta companie de apa Craiova.
In urma regionalizarii, Compania de Apa Oltenia va fi responsabila pentru operatiunile
municipale din toate orasele din judet, impreuna cu 50 de comune din Dolj si inca 2 din
judetul invecinat Gorj (cele care sunt in prezent in ADI). Exista opt actionari: Consiliul
Judetean Dolj si Consiliile Locale din: Craiova, Filiasi, Segarcea, Dabuleni, Bechet, Calarasi
si Breasta.
Rezumatul propunerii pentru aceasta divizie este urmatorul:
1. Sediul diviziei va ramane la birourile actuale din Craiova si va fi prevazut cu
structura necesara de management la nivel inalt pentru Operatorul Regional.
2. Se propune ca judetul sa se imparta in zone operationale. Initial, Operatorul
Regional isi va infiinta filiale (cu propria personalitate juridica) la amplasamentul
actionarilor sai sau oriunde va fi necesar (zone mari cu infrastructura
operationala); acestia intentioneaza ca fiecare filiala sa aiba o zona optima in care
sa opereze o localitate principala si cele invecinate; de asemenea, acolo unde
vor exista investitii in infrastructura de apa si de apa uzata, Operatorul Regional
poate extinde UIP cu reprezentanti locali si poate infiinta o noua filiala dupa
punerea in functiune, daca este cazul.
3. Personalul aferent serviciului va fi amplasat fie la instalatiile existente, daca exista
spatiu disponibil, fie intr-un loc comercial/ industrial din orasele respective.
4. In plus, este de asteptat ca administrarea serviciului sa se faca la nivel local prin
intermediul unor dispecerate principale.
5. Laboratorul central de la Craiova va fi modernizat si filialele principale vor fi dotate
cu echipament minim de laborator pentru analizele zilnice necesare.
Finante
Departamentul financiar va raspunde de managementul financiar general al companiei si de
toate aspectele legate de colectarea veniturilor, inclusiv contorizare. In prezent, se propune
ca toate aspectele financiare sa fie gestionate centralizat la sediul Operatorului Regional. In
plus, acest departament va fi responsabil de plata consultantilor si a contractorilor in
conformitate cu abordarea descentralizata adoptata de POS.
Un aspect important il reprezinta nevoia de imbunatatire semnificativa a sistemelor de
incasare a veniturilor si de contorizare. Operatorul Regional trebuie sa introduca sisteme mai
bune de incasare a veniturilor si de contorizare la nivelul judetului pentru a elimina povara
administrativa a citirii lunare a contorului si a facturarii. Acolo unde este posibil, serviciul de
citire al contoarelor ar trebui externalizat catre o terta parte.
Divizia Investitii / Inginerie
Ar trebui infiintat un departament extins de investitii / inginerie pentru cazuri de urgenta.
Investitiile propuse pentru judet sunt de cel putin 4 ori mai mari decat programele de investitii
existente sau anterioare.
Pagina 534
Exista o complicatie suplimentara reprezentata de faptul ca se vor realiza investitii in acelasi

timp, in intreg judetul. Este posibil ca acest lucru sa necesite prezenta pe termen scurt a unor
birouri de investitii locale in Bailesti, Calafat, Filiasi si Dabuleni, presupunandu-se ca
investitia din zona Craiova poate fi administrata din biroul existent al sediului Companiei de
Apa.
Schita de propunere este de a se structura departamentul de investitii/ inginerie de-a lungul
localitatii si nu a serviciului, cu ingineri care sa acopere zonele de deservire ale retelelor de
apa, sistemelor de tratare, canalizare si ape uzate si de tratare a namolului.
Pe termen scurt si mediu, Operatorul Regional va avea nevoie de asistenta tehnica
suplimentara pentru aceasta activitate, iar spatiul din birouri trebuie sa satisfaca aceste
cerinte suplimentare.
In plus, personalul din judet responsabil pentru investitiile in sectorul de apa din mediul rural
trebuie integrat intr-un singur organism de investitii pentru intreg judetul.
6.9.2
Asistenta tehnica
Va fi nevoie de asistenta tehnica in patru domenii:

1) Pentru a asista Operatorul Regional sa treaca peste perioada de tranzitie si sa preia si
sa administreze serviciile. Aceasta forma de asistenta trebuie sa includa
managementul resurselor umane pentru personal, eventual redundant;
2) Pentru a sprijini Operatorul Regional la elaborarea studiilor de fezabilitate, la pregatirea
documentelor de oferta pentru investitiile propuse in etapa 1 si pentru elementele
fundamentale ale etapei 2;
3) Sa asiste Operatorul Regional la gestionarea contractelor si la supravegherea
santierelor pe durata tuturor etapelor investitiei, in special pentru propunerea de
investitii semnificative din etapa 1 (2009-2013) si etapa 2 (2013-2018);
4) Sa sprijine managementul Operatorului Regional la imbunatatirea serviciilor pentru
clienti, a performantei operationale (in special cu privire la reducerea nivelelor de
scurgere si de infiltratii), a randamentului managementului financiar si general de
mediu, precum si cu privire la resursele umane si instruirea personalului si a
operatorilor.
6.10 CONCLUZII
In cazul in care judetul trebuie sa se conformeze derogarilor expuse in capitolul 22 al
Tratatului de Aderare, este nevoie de investitii importante atat pentru apa potabila cat si
pentru colectarea si tratarea apelor uzate.
Propunerile de investitii pentru apa potabila au la baza nevoia de a furniza un serviciu
acceptabil de alimentare cu apa potabila tuturor comunitatilor cu o populatie de peste 50 de
locuitori. Pe baza informatiilor disponibile, acest lucru inseamna, practic, intreaga populatie a
judetului.
Starea actuala a racordarii la un sistem de alimentare cu apa care, in urma reabilitarii, poate
fi considerat ca fiind conform 98/83/EC, indica faptul ca din populatia judetului de 714,000
locuitori, aproximativ 380,000 (53%) locuitori nu dispun de alimentare acceptabila cu apa si
se bazeaza pe puturi locale de mica adancime. Daca se iau in considerare doar comunitatile
rurale, atunci procentul populatiei ce nu dispune de alimentare acceptabila cu apa este mult
mai mare.

Pagina 535
Investitia proiectata pentru a furniza apa potabila si pentru a imbunatati infrastructura

existenta este de aproximativ 300 milioane , acoperind intreaga populatie a judetului.
Pentru a asigura conformarea, cea mai mare parte a acestei investitii trebuie implementata
pana la sfarsitul anului 2015.
Investitiile pentru colectarea si tratarea apei uzate se bazeaza pe interpretarea aglomerarilor,
asa cum sunt definite in cadrul directivei 91/271/EEC pentru o populatie echivalenta mai
mare de 2000 de locuitori.
Pe baza datelor disponibile, din totalul populatiei de 714,000 locuitori, aproximativ 97% nu
dispun de facilitati de colectare si epurare a apelor uzate desi acest procent este prevazut
sa se reduca la aproximativ 65% in 2010 atunci cand Statia de epurare Craiova si canalele
de conectare sunt terminate. Din aglomerarile desemnate cu peste 2,000 l.e., care reprezinta
aproximativ 562,000 de locuitori, circa 50% nu dispun de nicio forma de infrastructura.
Investitia necesara pentru a respecta aceasta cerinta minima este de circa 280 de milioane
, deoarece orice eventuala investitie pentru alte comunitati rurale a fost amanata pentru
etapele ulterioare. Din nou, pentru a asigura conformarea, cea mai mare parte a acestei
investitii trebuie implementata pana la sfarsitul anului 2015 si nu 2018, pentru a se asigura
ca este respectata derogarea intermediara pentru aglomerari de peste 10,000 l.e.
Din moment ce regionalizarea a fost acceptata pe tot cuprinsul judetului, este clar ca va fi
nevoie de imbunatatirea semnificativa a capacitatii administrative si, in special, a capacitatii
investitionale a Operatorului Regional, chiar daca doar o parte a acestei investitii masive va fi
realizata in cei 10 ani ai programului de investitii critice, intre 2009 si 2018.

Pagina 536
7. ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARA

Recomandarile Master Planului in ceea ce priveste investitiile prezentate in capitolul 8 sunt
facute avand in vedere cerintele legale de conformare si eficienta tehnica si economica a
infrastructurii. Cu toate acestea, programul de investitii inaintat doar pe aceasta baza se
poate dovedi nerealist atunci cand se iau in calcul aspecte ale afordabilitatii. Cand vorbim de
afordabilitate ne referim la afordabilitatea autoritatilor locale din perspectiva costurilor de
investitie si afordabilitatea consumatorilor din punctul de vedere al costurilor operationale.
Totusi, data fiind capacitatea de co-finantare limitata a autoritatilor locale, nivelul ridicat al
investitiilor necesare pentru conformarea cu prevederile legale in vigoare si disponibilitatea si
capacitatea de a plati a consumatorilor pentru a se conecta la noua infrastructura, conceptul
afordabilitatii vine sa modeleze programul de investitii astfel incat acesta sa fie acceptabil
pentru toate partile implicate.
7.1
METODOLOGIE SI ABORDARE
Analiza macroafordabilitatii cuprinde doua mari evaluari: una privind capacitatea autoritatilor
locale de a acoperi co-finantarea aferenta programului de investitii inaintat si cealalta privind
capacitatea consumatorilor de a plati in mod regulat tarifele pentru serviciile de apa si apa
uzata.
Dat fiind faptul ca fiecare din aceste categorii se bazeaza pe o abordare si date de intrare
diferite, le vom aborda pe fiecare in mod distinct.
Metodologia pentru evaluarea capacitatii autoritatilor locale de a asigura co-finantarea
proiectelor de investitii (parte din cheltuielile eligibile, cheltuieli neeligibile) se bazeaza pe
previziunea bugetului local.
Legislatia care guverneaza intocmirea bugetelor locale a fost modificata in 2006: Ordonanta
de Urgenta a Guvernului nr 45/2003 care reglementa acest domeniu a fost inlocuita de
Legea Finantelor Publice nr 273/2006. Principalele modificari aparute cu impact asupra
analizei noastre se refera la reorganizarea veniturilor proprii si la nivelul maxim al gradului
de indatorare.
In primul rand, categoria de venit numita venituri proprii reprezinta una din principalele
categorii de venit din bugetul local, alaturi de sume defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat, subventii de la bugetul de stat si alte bugete, donatii si sponsorizari.
Nivelul maxim al gradului de indatorare a crescut de la 20%14 la 30%15, aceasta pondere a
serviciului datoriei (rambursare de principal, dobanda si comisioane) pentru imprumuturi
luate sau garantate de autoritatile locale in veniturile proprii nu trebuie sa depaseasca pragul
stabilit.
Totusi, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 46/2007 stabileste ca pragul maxim
prevazut de Legea nr. 273/2006 nu se aplica pentru acele autoritati locale care
contracteaza sau garanteaza imprumuturi necesare pentru co-finantarea proiectelor
care beneficiaza de fonduri nerambursabile europene.
Aceasta exceptie este menita sa ofere acces la proiecte de dezvoltare acelor comunitati cu
capacitate financiara redusa si infrastructura inexistenta sau de slaba calitate.
Pentru evaluarea afordabilitatii autoritatilor locale relativ la programul de investitii, veniturile
proprii ale principalelor autoritati implicate sunt previzionate pe o perioada de 30 ani si se
14
15
Conform art. 53 paragraf (4) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 45/2003
Conform art. 63 paragraf (4) din Legea Finantelor Publice nr. 273/2006

Pagina 537
calculeaza gradul de indatorare, luand in calcul imprumuturile existente (contractate sau

garantate) si imprumuturile necesare pentru a asigura co-finantarea proiectelor de investitii
menite sa asigure conformarea cu cerintele Directivelor Europene.
Modelul de analiza finanaciara porneste de la premisa sporirii capacitatii de cofinantare a
Administratiilor Locale in vederea atragerii unui volum cat mai mare de fonduri europene
nerambursabile prin contractartea de credite bancare. Scopul acestei analize este de a
stabili nivelul maxim de absorbtie de fonduri europene al Administratiilor Locale si nivelul
gradului de indatorare aferent acestui scenariu.
7.2
IPOTEZE
Principalele ipoteze in ceea ce priveste afordabilitatea autoritatilor locale sunt dupa cum
urmeaza:
-
Previziunea veniturilor proprii se bazeaza pe estimarile autoritatilor locale disponibile

pentru urmatorii ani (de obicei se limiteaza la 2007-2010) temperate de catre
Consultant prin aplatizarea cresterilor in functie de performanta istorica in conditiile
stingerii la scadenta a tuturor imprumuturilor accesate si a acoperirii tuturor
cheltuielilor de operare si investitii. Previziunile pentru restul orizontului de timp al
Master Planului au continuat trendul asteptat al performantei financiare in condititiile
unui scenariu conservator;
Rambursarea imprumuturilor contractate sau garantate transmisa de autoritatile

locale a fost inclusa in analiza, in conformitate cu graficele de rambursare asumate
prin contractele de credit;
Valoarea co-finantarii autoritatilor locale a fost calculata in doua scenarii:
Un scenariu in care autoritatea locala acopera 3% din valoarea investitiei,

reprezentand 2% din cheltuielile eligibile si restul cheltuieli neeligibile care
trebuie acoperite de autoritatea locala; acest procentaj este estimat de catre
Consultant ca o contributie minima a autoritatii locale pentru astfel de proiecte,
bazandu-se pe proiecte anterioare,
Alt scenariu, in care rata de co-finantare este mai mare, de 15%, avand in
vedere faptul ca rata actuala a grantului care determina rata de co-finantare
va fi calculata la faza de Studiu de Fezabilitate si poate fi mai mica decat
maximul permis de 85% din cheltuielile eligibile.
Pentru imprumuturile considerate a fi contractate pentru co-finantarea proiectelor de

investitii in infrastructura de apa si apa uzata, folosirea imprumuturilor a fost
programata sa corespunda programului investitional estimat de catre Consultant;
Nivelul gradului de indatorare permis de legislatie se considera a ramane la pragul

actual de 30%; cu toate ca legea permite autoritatilor locale sa depaseasca acest
prag pentru contractarea de imprumuturi necesare co-finantarii proiectelor care
beneficiaza de fonduri nerambursabile europene, in cadrul analizei am folosit aceasta
limita ca nivel de referinta;
In plus, a fost prevazuta o cota de 7% din veniturile proprii ale Administratiilor Locale
ca rezerva inclusiv pentu angajarea de imprumuturi astfel incat sa existe
posibilitatea derularii normale si fara risc a activitatii curente, pentru acoperirea unor
cheltuieli neprevazute aferente proiectelor de investitii deja in derulare sau viitoare.
Astfel, fata de gradul de indatorare permis de legislatie de 30%, pentru

Pagina 538
implementarea Master Planului a fost considerat un prag de indatorare de 23% din

veniturile proprii ca limita de referinta;
-
Pentru multiplicarea volumului de capital investitional si implicit, pentru sporirea

capacitatii de cofinantare, modelul financiar simuleaza o utilizare optima a capitalului
propriu disponibil pentru investitii astfel incat efortul financiar sa fie omogen distribuit
si cat mai aproape de valoarea maxima a gradului de indatorare (30% din totalul
veniturilor proprii - distribuit dupa cum am precizat: 7% pentru acoperire nevoi
neprevazute si 23% pentru implementarea MastrePlanului). In consecinta, a fost
considerat un scenariu in care, in functie de gradul de indatorare real, sunt atrase o
serie de credite-standard astfel dimensionate incat sa se atinga pragul maxim de
indatorare considerat;
Transformarea cifrelor exprimate in RON in Euro se bazeaza pe cursurile medii ale

BNR pentru anii 2004-2007, respectiv pe estimarile ratei de schimb din Ch. 4
Previziuni pentru anii urmatori;
Ca urmare, modelul financiar dezvoltat de prezentul Master Plan este astfel

construit incat sa estimeze si sa optimizeze capacitatea Administratiilor Locale de
a cofinanta un portofoliu vast de proiecte de investitii, structurat in functie de
nevoile de dezvoltare ale Judetului.
Capacitatea de co-finantare a autoritatilor locale va fi revizuita cu ocazia
reactualizarii Master Planului pentru urmatoarea faza de investitii (2014 - 2018).
7.3
FINANTARE
Modelul financiar tine cont de o serie de principii si constrangeri care, prin specificul lor, ofera
un caracter conservator al previziunilor financiare. Astfel, previziunile financiare nu iau in
calcul evolutii spectaculoase ale categoriilor de venituri bugetare, dar cuantifica impactul
indus de obligatiile financiare asumate si viitoare. Analiza capacitatii de cofinantare a fost
realizata pentru intreg orizontul de timp al Master Planului, atat pentru Consiliul Judetean cat
si pentru toate municipiile si orasele din Judetul Dolj.
In mod necesar, implementarea Master Planului va trebui sa tina cont de urmatoarele
constrangeri:
Caracterul limitat al capacitatii de cofinantare a proiectelor de investitii;
Necesarul de investitii ce depaseste capacitatea financiara a administratiei locale si

impune atragerea de surse de finantare suplimentare: capital imprumutat si, in cat
mai mare masura, fonduri europene nerambursabile;
Programul investitional trebuie canalizat in special spre proiecte de investitii in

infrastructura proiecte capabile sa antreneze crestere economica durabila;
Modelul financiar dezvoltat de Master Plan este menit a estima si optimiza capacitatea
administratiei locale de a cofinanta un portofoliu vast de proiecte de investitii structurat in
functie de nevoile de dezvoltare ale judetului Dolj.

Pagina 539
Acest model financiar este unul flexibil, putand fi actualizat in functie de performantele
financiare inregistrate la sfarsitul fiecarui an, de stadiul implementarii portofoliului de proiecte
propus si de evolutia pietei creditului. Modelul Financiar reprezinta un instrument extrem de
util pentru Unitatea de Implementare a Master Planului intrucat permite atat evaluarea
progreselor inregistrate cat si previzionarea continua a perspectivelor de implementare in
stricta corelare cu posibilitatile financiare reale ale Consiliului Judetean si ale Administratiilor
Locale.
Modelul financiar tine cont de o serie de principii si constrangeri care, prin specificul lor, ofera
un caracter conservator al previziunilor financiare. Astfel, previziunile financiare nu iau in
calcul evolutii spectaculoase ale categoriilor de venituri bugetare, dar cuantifica impactul
indus de obligatiile financiare asumate si viitoare. Analiza capacitatii de cofinantare a fost
realizata pentru intreg orizontul de timp al Master Planului (30 de ani), atat pentru Consiliul
Judetean cat si pentru municipiile Craiova, Bailesti si Calafat si orasele Filiasi, Dabuleni,
Segarcea si Bechet (toate localitatile urbane fiind incluse in Faza 1 de investitii).
O oportunitate unica pentru Consiliul Judetean si Administratiile Locale o reprezinta
atragerea in proiectele de investitii a unui volum cat mai mare de fonduri europene
nerambursabile. Pentru a intari capacitatea de cofinantare, si evident pentru a atrage Fonduri
Structurale la o scara mai mare, in mod obligatoriu acestea vor trebui sa apeleze la credite
bancare. Orice directionare a acestor credite spre alte destinatii va limita in mod semnificativ
potentialul de atragere a fondurilor europene post-aderare.
Concentrarea eforturilor financiare pentru atragerea de fonduri nerambursabile va permite
derularea unui volum insemnat de proiecte, mult superior posibilitatilor actuale ale Consiliului
Judetean de finantare doar din fonduri proprii. Exista astfel sansa ca proiecte care in alte
conditii nu ar fi putut sa fie demarate intr-un orizont de timp rezonabil, sa-si gaseasca
finantare intr-un timp scurt si cu un cost financiar minim.
Valoarea imprumuturilor este maximizata pentru atingerea pragului de referinta considerat,
de 23% pentru gradul de indatorare. Aceasta valoarea este raportata la valoarea de
cofinantare necesara proiectelor de investitii considerate, pentru a evidentia capacitatea
financiara a autoritatilor locale de sustinere a acestor proiecte.
Valoarea de cofinantare este calculata ca procent al valorii de investitie estimata in cele doua
scenarii detaliate in subcapitolul anterior. Prezentam mai jos principalele rezultate pentru
scenariile in care autoritatile locale vor trebui sa acopere 3% respectiv 15% din valoarea
totala a proiectelor de investitii.
Conditiile imprumutului comercial sunt considerate dupa cum urmeaza, iar intre autoritatile
locale nu au fost facute diferentieri in aceasta privinta:
Valoarea Imprumutului (Euro)
Procent din valoarea proiectului de investitie
Durata (semestre)
20 semestre
Perioada de Gratie (semestre)
Rata Anuala a Dobanzii (% p.a.)
6.5%
In general tragerile considerate au fost de 20% in Anul 1 si 80% in Anul2 din valoarea
imprumutului.
Pagina 540
In conformitate cu planul de investitii prezentat in Capitolul 6, valoarea totala de investitie

aferenta proiectelor finantabile prin Fondul de Coeziune in judetul Dolj poate fi distribuita
astfel:
Distributie valori investitie
Valoare Totala propusa pentru Aplicatia pe Fonduri de Coeziune,
din care:
Investitii aferente Municipii si orase
Investitii commune (include investitia in STEP Bechet obiect
investitional destinat tuturor aglomerarilor din cluster)
000 EUR
177,416
104,446
72,970
Ca ipoteza de lucru vom considera in sarcina Consiliului Judetean Dolj cofinantarea aferenta
comunelor, iar partea de cofinantare aferenta investitiilor in orase si municipii va fi
considerata ca responsabilitate a acestora.
Evaluarea capacitatii de cofinantare a Consiliului Judetean Dolj
Previziunile pentru Consiliul Judetean Dolj sunt de natura conservatoare, dar cu un grad
ridicat de certitudine. Obiectivul urmarit este acela al estimarii capacitatii Consiliului Judetean
de a atrage credite in vederea cresterii capacitatii de absorbtie a fondurilor europene
nerambursabile.
Din punct de vedere financiar, Consiliul Judetean se afla intr-o situatie favorabila: veniturile
totale si veniturile proprii inregistreaza in termeni reali un trend ascendent. De asemenea, in
prezent Consiliul Judetean nu are contractate credite pentru alte investitii.
Principalii indicatori ai Consiliului Judetean Dolj sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Pagina 541
2 pg de inloc cu A3 sit financiare CJ DOLJ

Pagina 542

Pagina 543
Avand in vedere:
conditiile permisive stipulate de legislatia in vigoare in ceea ce priveste gradul maxim

de indatorare al Administratiilor Locale in scopul atragerii de finantare Europeana,
performantele financiare ale Consiliului Judetean Dolj.
principiile de baza ale modelului financiar,
volumul maxim maxim al creditelor atrase de catre Consiliul Judetean precum si esalonarea
in timp a efortului investititional se prezinta astfel:
Nivelul maxim de indatorare al Consiliului Judetean Dolj

Credit 1
Credit 2
Credit 3
Credit 4
Credit 5
Credit 6
Credit 7
Credit 8
TOTAL GENERAL
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
17,000,000
12,000,000
15,000,000
4,500,000
8,000,000
14,000,000
10,000,000
10,000,000
90,500,000
Termen
rambursare
An
contractare
credit
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
2008
2013
2017
2020
2022
2026
2029
2031
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
Mentionam ca Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 46/2007 permite depasirea pragului

maxim de indatorare prevazut de Legea nr. 273/200616 pentru acele autoritati locale care
contracteaza sau garanteaza imprumuturi necesare pentru co-finantarea proiectelor care
beneficiaza de fonduri nerambursabile europene.
Modelul financiar de optimizare a gradului de indatorare al Consiliului Judetean Dolj poate fi
ilustrat grafic astfel:
Model financiar: optimizarea gradului de indatorare pentru implementarea Master Planului in
jurul pragului maxim de 23% din veniturile proprii -Consiliul Judetean Dolj
25.00
22.50
22.2622.16
22.1622.01
21.73
21.39
21.07
20.86
20.67
20.42
20.33
19.72
19.39
19.13
18.61
18.50
18.28
17.89
17.88
17.4917.85
17.32
20.00
15.00
17 17.19
16.23
15.30
14.40
15
14
12
10
10.00
5.00
10
10.73
10.02
9.32
3.62
0.00
Grad de indatorare aferent implementarii Master Planului (%)
Credite atrase (milioane Euro)
16
Legea nr. 273/2006 permite un grad de indatorare maxim pentru Administratiile Locale de 30% din
veniturile proprii.

Pagina 544
In conformitate cu planul de investitii prezentat in Capitolul 6 si ipotezele de lucru

considerate, valoarea totala aferenta cofinantarii proiectelor finantabile prin Fondul de
Coeziune, aferenta celor doua scenarii (optimist si pesimist) pe care o poate sustine Consiliul
Judetean Dolj in perioada 2008-2013 este prezentata in tabelul de mai jos:
Valoarea de cofinantare pentru Consiliul Judetean Dolj (2008 2013):
Scenarii Valoare totala cofinantare
(15% din valoarea

totala de investitie)
(000 Euro)
Faza 1 (2008 - 2013)- Aplicatia FC /partial
(investitii comune)
Pesimist
Valoare
72,970
Optimist
(3% din valoarea
10,946
2,189
Comparand valoarea de co-finantare necesara pentru programul de investitii pentru perioada

2009 2013 cu valoarea capacitatii potentiale a autoritatii locale de rambursare reiese ca
exista capacitate suficienta pentru viitoare imprumuturi ce pot fi necesare pentru acoperirea
co-finantarii investitiilor propuse pentru Judetul Dolj.
Evaluarea capacitatii de cofinantare a Municipiului Craiova
Gratie rolului de centru economic si oras capitala de judet, Municipiul Craiova a inregistrat
un trend ascendent al veniturilor totale si al veniturilor proprii in ultimii ani, ratele de crestere
situandu-se intre 20% - 40% pe perioada 2004-2007.
Consiliul Local Craiova are in prezent 2 imprumuturi contractate, dupa cum urmeaza:
- Un credit pentru investitii de 70 mil RON, adica aproximativ 20 mil EUR contractat de la
BRD Group Societe Generale;
- Un credit de 18.5 mil. Euro contractat de la BEI, in vederea suportarii cofinantarii
proiectului ISPA aflat in derulare.
Conform informatiilor oferite de Consiliul Local ambele credite au o perioada de rambursare
de 20 de ani.
Conform graficelor de rambursare furnizate de Consiliul Local gradul de indatorare (exprimat
ca raport al serviciului datoriei in veniturile proprii) atinge un maxim de 6.02% in 2010 si
scade treptat la 4.96% in 2015, 3.98% in 2020 si 2.16% in 2026. Anul final al rambursarii
imprumuturilor curente este 2026. Astfel, creditele actuale nu influenteaza semnificativ
capacitatea de a atrage imprumuturi viitoare.
Principalii indicatori ai Consiliului Local Craiova sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Pagina 545
2 pg de inloc cu A3 sit financiare CL Craiova

Pagina 546

Pagina 547
Avand in vedere:

performantele financiare ale Consiliului Local Craiova.
volumul maxim maxim al creditelor atrase de catre Consiliul Local Craiova precum si
esalonarea in timp a efortului investititional se prezinta astfel:
Nivelul maxim de indatorare al Consiliului Local Craiova

Credit 1
Credit 2
Credit 3
Credit 4
Credit 5
Credit 6
Credit 7
TOTAL GENERAL
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
50,000,000
20,000,000
45,000,000
35,000,000
65,000,000
40,000,000
30,000,000
285,000,000
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
Termen
rambursare
An
contractare
credit
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
2008
2012
2017
2026
2027
2030
2035

Modelul financiar de optimizare a gradului de indatorare al Consiliului Local Craiova poate fi
Modelfinanciar: optimizareagradului deindatorarepentruimplementareaMasterPlanului injurulpragului maximde23%din
veniturilepropriiConsiliul LocalCraiova
70.00
65
60.00
50
50.00
45
40
40.00
35
30
30.00
20
20.00
22.0320.88
21.7820.60
21.5120.34
21.2620.08
19.7518.6519.7819.9918.95
19.4420.05
19.3519.3518.4318.57
19.2018.0719.17
18.9217.7817.90
17.9418.61
10.00
0.00
13.2512.5011.77
6.93
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038
AxisTitle
GraddeindatorareaferentimplementariiMasterPlanului(%)
Crediteatrase(milioaneEuro)
17
veniturile proprii.

Pagina 548

Coeziune, aferenta celor doua scenarii (optimist si pesimist), corespunzatoare Consiliului
Local Craiova in perioada 2008-2013 este prezentata in tabelul de mai jos:
Valoarea de cofinantare pentru Consiliul Local Craiova (2008 2013):
(15% din valoarea

(000 Euro)
Faza 1 (2008 - 2013) - Aplicatia FC
/partial (investitii Craiova)
Pesimist
Valoare
41,191
Optimist
(3% din valoarea
6,179
1,236

co-finantarii investitiilor propuse pentru Municipiul Craiova, dar si pentru sustinerea altor
investitii demarate de Consiliul Local.
Evaluarea capacitatii de cofinantare a Municipiului Bailesti
Municipiul Bailesti a inregistrat un trend ascendent al veniturilor totale si al veniturilor
proprii in ultimii ani. In 2006, veniturile totale au totalizat 3,771 mii Euro din care veniturile
proprii au fost de 994 mii Euro. Pentru 2007, veniturile totale au fost estimate la aproximativ
5,118 mii Euro din care veniturile proprii reprezinta 1,887 mii Euro.
Deoarece previziunile furnizate de autoritatea locala se termina in 2007, Consultantul a
previzionat veniturile proprii pentru perioada analizata ramasa. Municipiul nu are credite in
derulare pentru alte investitii.
Principalii indicatori ai Consiliului Local Bailesti sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Pagina 549
2 pg de inloc cu A3 sit financiare CL Bailesti

Pagina 550

Pagina 551
Avand in vedere:

performantele financiare ale Consiliului Local Bailesti,
volumul maxim maxim al creditelor atrase de catre Consiliul Local Bailesti precum si
Nivelul maxim de indatorare al Consiliului Local Bailesti

Credit 1
Credit 2
Credit 3
Credit 4
Credit 5
Credit 6
TOTAL GENERAL
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
2,500,000
1,000,000
2,000,000
1,000,000
2,000,000
1,800,000
10,300,000
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
Termen
rambursare
An
contractare
credit
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
2008
2015
2018
2024
2027
2033

Modelul financiar de optimizare a gradului de indatorare al Consiliului Local Bailesti poate fi
Modelfinanciar: optimizareagradului deindatorarepentruimplementareaMasterPlanului injurulpragului
maximde23%dinveniturileproprii Consiliul LocalBailesti
25.00
22.96
22.96
22.85
22.18
21.79
21.55
21.55
21.12
21.05
20.64
20.26
20.01
19.94
19.51
18.91
18.85
18.75
18.40
18.16
18.01
17.84
17.78
17.3117.70
16.95
16.79
16.7317.30
20.00
15.00
10.58
9.98
10.00
5.00
4.29
2.5
0.00
1.8
2008200920102011201220132014201520162017201820192020202120222023202420252026202720282029203020312032203320342035203620372038
18
veniturile proprii.

Pagina 552

Coeziune aferenta celor doua scenarii (optimist si pesimist), corespunzatoare Consiliului
Local Bailesti in perioada 2008-2013 este prezentata in tabelul de mai jos:
Valoarea de cofinantare pentru Consiliul Local Craiova (2008 2013):
(15% din valoarea

(000 Euro)
/partial (investitii aferente Bailesti)
Pesimist
Valoare
12,887
Optimist
(3% din valoarea
1,933
387

co-finantarii investitiilor propuse pentru Municipiul Bailesti.
Evaluarea capacitatii de cofinantare a Municipiului Calafat
Ca si celelalte municipalitati, din punct de vedere financiar municipiul Calafat se afla intr-o
situatie favorabila, veniturile totale si veniturile proprii inregistrand in termeni reali un trend
ascendent.
Astfel, in perioada 2004-2007 veniturile totale au inregistrat o rata de crestere intre 20% si
50% iar rata de crestere a veniturilor proprii s-a situat intre 30% si 70%. In anul 2006,
veniturile totale au totalizat 5,383 mii Euro din care veniturile proprii au fost de 1,450 mii
Euro, iar pentru 2007, veniturile totale au fost estimate la aproximativ 6,999 mii Euro din care
veniturile proprii reprezinta 2,582 mii Euro.
Previziunile pentru anul 2007 au fost furnizate de autoritatea locala, valorile pentru ceilalti ani
reprezentand previziunile Consultantului. In prezent municipiul nu are credite in derulare.
Principalii indicatori ai Consiliului Local Calafat sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Pagina 553
2 pg de inloc cu A3 sit financiare CL Calafat

Pagina 554

Pagina 555
Avand in vedere:

performantele financiare ale Consiliului Local Calafat.
volumul maxim maxim al creditelor atrase de catre Consiliul Local Calafat precum si
Nivelul maxim de indatorare al Consiliului Local Calafat

Credit 1
Credit 2
Credit 3
Credit 4
Credit 5
Credit 6
Credit 7
TOTAL GENERAL
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
3,500,000
1,000,000
3,000,000
1,800,000
2,000,000
1,000,000
2,000,000
14,300,000
Termen
rambursare
An
contractare
credit
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
2008
2014
2017
2023
2026
2030
2033
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii

Modelul financiar de optimizare a gradului de indatorare al Consiliului Local Calafat poate fi
Modelfinanciar: optimizareagradului deindatorarepentruimplementareaMasterPlanului injurul
praguluimaximde23%dinveniturileproprii Consiliul LocalCalafat
25.00
20.00
22.9522.99
22.70
22.65
22.18
22.12
21.79
21.55
21.33
20.83
20.61
20.57
20.41
19.45
19.39
19.34
19.30
19.14
18.36
18.31
18.2018.31
17.3417.34
21.73
20.47
14.32
15.00
13.03
12.29
11.56
10.00
5.00
4.39
3.5
0.00
3
1
1.8
2008200920102011201220132014201520162017201820192020202120222023202420252026202720282029203020312032203320342035203620372038
19
veniturile proprii.

Pagina 556

Local Calafat in perioada 2008-2013 este prezentata in tabelul de mai jos:
Valoarea de cofinantare pentru Consiliul Local Calafat (2008 2013):
(15% din valoarea

(000 Euro)
/partial (investitii Calafat)
Pesimist
Valoare
8,950
Optimist
(3% din valoarea
1,343
269

co-finantarii investitiilor propuse pentru Municipiul Calafat, dar si pentru sustinerea altor
investitii demarate de Consiliul Local.
Evaluarea capacitatii de cofinantare a orasului Filiasi
Orasul Filiasi a inregistrat un trend ascendent al veniturilor totale si al veniturilor proprii in
ultimii ani.
Astfel, in perioada 2004-2007 veniturile totale au inregistrat o rata de crestere variind intre
18% si 36% iar rata de crestere a veniturilor proprii s-a situat intre 23% si 60%. In 2006,
veniturile totale au totalizat 4,625 mii Euro din care veniturile proprii au fost de 1,069 mii
Euro. Pentru 2007, veniturile totale au fost estimate la aproximativ 5,445 mii Euro din care
veniturile proprii reprezinta 2,790 mii Euro. Previziunile pentru anul 2007,2008 si 2009 au
fost furnizate de autoritatea locala, valorile pentru ceilalti ani reprezentand previziunile
Consultantului.
Consiliul Local Filiasi are in prezent un credit pentru investitii de la BancPost in valoare totala
de 2.5 mil Ron, reprezentand aprox 700,000 EUR din care pana acum au facut doar o
tragere de 200,000 EUR. Pentru o analiza financiara conservatoare am presupus ca
diferenta sa reprezinte o singura tragere realizata in anul 2008.
Conform informatiilor oferite de Consiliul Local creditul are o perioada de rambursare de 15
ani.
Conform graficelor de rambursare furnizate de Consiliul Local completate cu estimarile
Consultantului, gradul de indatorare (exprimat ca raport al serviciului datoriei in veniturile
proprii) atinge un maxim de 13.52% in 2010 si scade treptat la 7.83% in 2015, 2.66% in
2020. Anul final al rambursarii imprumuturilor curente este 2021.
Principalii indicatori ai Consiliului Local Filiasi sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Pagina 557
2 pg de inloc cu A3 sit financiare CL Filiasi

Pagina 558

Pagina 559
Avand in vedere:

performantele financiare ale Consiliului Local Filiasi.
volumul maxim maxim al creditelor atrase de catre Consiliul Local Filiasi precum si
Nivelul maxim de indatorare al Consiliului Local Filiasi

Credit 1
Credit 2
Credit 3
Credit 4
Credit 5
Credit 6
Credit 7
Credit 8
TOTAL GENERAL
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
1,900,000
1,000,000
1,000,000
2,000,000
2,000,000
2,000,000
2,000,000
2,000,000
13,900,000
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
Termen
rambursare
An
contractare
credit
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
2008
2012
2015
2017
2021
2024
2026
2030

Modelul financiar de optimizare a gradului de indatorare al Consiliului Local Filiasi poate fi
Modelfinanciar: optimizareagradului deindatorarepentruimplementareaMasterPlanului injurulpragului
maximde23%dinveniturilepropriiConsiliul LocalFiliasi
25.00
22.69
20.66
22.93
22.3222.67
21.66
21.02
20.4220.76
19.82
19.65
19.13
18.63
18.55
17.9817.50
22.65
21.02
20.33
22.0021.8321.83
20.83
19.95
19.89
20.00
15.00
12.51
11.74
12.47
10.00
6.13 5.76
5.38
5.00
1.9
2
1
0.00
2008200920102011201220132014201520162017201820192020202120222023202420252026202720282029203020312032203320342035203620372038
20
veniturile proprii.

Pagina 560

Local Filiasi in perioada 2008-2013 este prezentata in tabelul de mai jos:
Valoarea de cofinantare pentru Consiliul Local Filiasi (2008 2013):
(15% din valoarea

(000 Euro)
/partial (investitii Filiasi)
Pesimist
Valoare
11,548
Optimist
(3% din valoarea
1,732
346

co-finantarii investitiilor propuse pentru Municipiul Filiasi.
Evaluarea capacitatii de cofinantare a orasului Dabuleni
Din punct de vedere financiar orasul Dabuleni se afla intr-o situatie favorabila, veniturile
totale si veniturile proprii inregistrand in termeni reali un trend ascendent.
71%. In anul 2006, veniturile totale au totalizat 2,482 mii Euro din care veniturile proprii au
fost de 564 mii Euro, iar pentru 2007, veniturile totale au fost estimate la aproximativ 3,147
mii Euro din care veniturile proprii reprezinta 2,895 mii Euro.
Previziunile pentru anul 2007 si 2008 au fost furnizate de autoritatea locala, valorile pentru
ceilalti ani reprezentand previziunile Consultantului. In prezent municipiul nu are credite in
derulare.
Principalii indicatori ai Consiliului Local Dabuleni sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Pagina 561
2 pg de inloc cu A3 sit financiare CL Dabuleni

Pagina 562

Pagina 563
Avand in vedere:

performantele financiare ale Consiliului Local Dabuleni.
volumul maxim maxim al creditelor atrase de catre Consiliul Local Dabuleni precum si
Nivelul maxim de indatorare al Consiliului Local Dabuleni

Credit 1
Credit 2
Credit 3
Credit 4
Credit 5
Credit 6
Credit 7
Credit 8
TOTAL GENERAL
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
4,500,000
1,600,000
2,800,000
1,800,000
1,800,000
2,000,000
2,800,000
2,400,000
19,700,000
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
Termen
rambursare
An
contractare
credit
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
2008
2014
2017
2021
2024
2026
2030
2034

Modelul financiar de optimizare a gradului de indatorare al Consiliului Local Dabuleni poate fi
Modelfinanciar: optimizareagradului deindatorarepentruimplementareaMasterPlanului injurulpragului maximde23%
dinveniturileproprii ConsiliulLocal Dabuleni
22.84
22.82
22.76
22.54
22.52
22.2622.53
21.90
21.48
21.47
21.23
20.79
20.66
20.22
19.69
19.52
19.42
18.70
18.61
18.40
17.71
17.5617.94
17.18
16.82
16.7417.27
16.44
15.86
14.91
25.00
20.00
15.00
10.00
4.61
5.00
0.00
4.5
1.6
2.8
1.8
1.8
2.8
2.4
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038
21
veniturile proprii.

Pagina 564

Local Dabuleni in perioada 2008-2013 este prezentata in tabelul de mai jos:
Valoarea de cofinantare pentru Consiliul Local Dabuleni(2008 2013):
(15% din valoarea

(000 Euro)
/partial (investitii Dabuleni)
Pesimist
Valoare
6,604
Optimist
(3% din valoarea
991
198

co-finantarii investitiilor propuse pentru Municipiul Dabuleni.
Evaluarea capacitatii de cofinantare a orasului Segarcea
Veniturile inregistrate de Consiliul Local Segarcea prezinta un trend ascendent in termeni
reali.
36%, iar rata de crestere a veniturilor proprii a variat intre 30% si 67%. In anul 2006,
veniturile totale au totalizat 1,671 mii Euro din care veniturile proprii au fost de 629 mii Euro,
iar pentru 2007, veniturile totale au fost estimate la aproximativ 2,108 mii Euro din care
veniturile proprii reprezinta 1,027 mii Euro.
Previziunile pentru anul 2007 au fost furnizate de autoritatea locala, valorile pentru ceilalti ani
reprezentand previziunile Consultantului. In prezent municipiul nu are credite in derulare.
Principalii indicatori ai Consiliului Local Segarcea sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Pagina 565
2 pg de inloc cu A3 sit financiare CL Segarcea

Pagina 566

Pagina 567
Avand in vedere:

performantele financiare ale Consiliului Local Segarcea.
volumul maxim maxim al creditelor atrase de catre Consiliul Local Segarcea precum si
Nivelul maxim de indatorare al Consiliului Local
Segarcea
Credit 1
Credit 2
Credit 3
Credit 4
Credit 5
Credit 6
Credit 7
TOTAL GENERAL
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
1,400,000
400,000
1,000,000
800,000
900,000
1,000,000
700,000
6,200,000
Termen
rambursare
An
contractare
credit
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
2008
2014
2017
2023
2026
2032
2035
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii

Modelul financiar de optimizare a gradului de indatorare al Consiliului Local Segarcea poate
fi ilustrat grafic astfel:
Modelfinanciar:optimizareagraduluideindatorarepentruimplementareaMasterPlanuluiinjurulpragului
maximde23%dinveniturileproprii ConsiliulLocalSegarcea
25.00
20.00
22.82
22.30 22.49
21.78 21.6721.81
21.66
21.52
20.94
20.65
20.53
20.52
20.3120.80
20.13
19.63
19.50
19.40
19.07
18.67
18.57
18.38
18.301 8.40
18.03
17.53
17.27
17.02 17.21
16.02
15.00
10.00
4.41
5.00
1.4
0.00
0.4
0.8
0.9
0.7
2008200920102011201220132014201520162017201820192020202120222023202420252026202720282029203020312032203320342035203620372038
22
veniturile proprii.

Pagina 568

Local Segarcea in perioada 2008-2013 este prezentata in tabelul de mai jos:
Valoarea de cofinantare pentru Consiliul Local Segarcea(2008 2013):
(15% din valoarea

(000 Euro)
/partial (investitii Segarcea)
Pesimist
Valoare
6,956
Optimist
(3% din valoarea
1,043
209

co-finantarii investitiilor propuse pentru Municipiul Segarcea.
Evaluarea capacitatii de cofinantare a orasului Bechet
Orasul Bechet a inregistrat un trend ascendent al veniturilor totale si al veniturilor proprii in
ultimii ani.
Previziunile pentru perioada 2007 - 2010 au fost furnizate de autoritatea locala, valorile
pentru ceilalti ani reprezentand previziunile Consultantului.
Consiliul Local Bechet are in prezent un credit pentru investitii de la BCR in valoare totala de
200,000 EUR, contractat in anul 2006 si cu o perioada de ramburdare de 4 ani.
Conform graficelor de rambursare furnizate de Consiliul Local gradul de indatorare (exprimat
ca raport al serviciului datoriei in veniturile proprii) atinge un maxim de 12.64% in 2007 si
scade treptat la 6.07% in 2010. Anul final al rambursarii imprumutului actual este 2010.
Principalii indicatori ai Consiliului Local Bechet sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Pagina 569
2 pg de inloc cu A3 sit financiare CL Bechet

Pagina 570

Pagina 571
Avand in vedere:

performantele financiare ale Consiliului Local Bechet.
volumul maxim maxim al creditelor atrase de catre Consiliul Local Bechet precum si
Nivelul maxim de indatorare al Consiliului Local Bechet

Credit 1
Credit 2
Credit 3
Credit 4
Credit 5
Credit 6
Credit 7
TOTAL GENERAL
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
Euro
500,000
400,000
700,000
300,000
800,000
300,000
500,000
3,500,000
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
investitii
Termen
rambursare
An
contractare
credit
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
2008
2010
2017
2019
2026
2029
2035

Modelul financiar de optimizare a gradului de indatorare al Consiliului Local Bechet poate fi
Modelfinanciar: optimizareagradului deindatorarepentruimplementareaMasterPlanului injurulpragului maxim
de23%dinveniturileproprii Consiliul LocalBechet
25.00
22.2922.34
21.49
20.99
20.92
20.86
20.12
19.84
19.80
19.75
19.71
19.01
18.71
18.67
20.00
17.93
17.71
17.63
17.61
17.59
16.86
16.61
16.57
16.56
16.07
15.81
15.53
15.53
13.74
15.00 12.47
12.98
12.24
10.00
5.00
0.5
0.4
0.7
0.3
0.8
0.3
0.5
0.00
2008200920102011201220132014201520162017201820192020202120222023202420252026202720282029203020312032203320342035203620372038

23
veniturile proprii.

Pagina 572

Local Bechet in perioada 2008-2013 este prezentata in tabelul de mai jos:
Valoarea de cofinantare pentru Consiliul Local Bechet(2008 2013):
(15% din valoarea

(000 Euro)
/partial (investitii Bechet)
Pesimist
Valoare
3,834
575
Optimist
(3% din valoarea
115

co-finantarii investitiilor propuse pentru Municipiul Bechet.

Pagina 573
7.4
AFORDABILITATE
Apa are valoare economica si trebuie recunoscuta ca un bun economic. Tarifarea serviciilor
de alimentare cu apa potabila si evacuare si tratare ape uzate reprezinta un element
important al oricarei strategii si cererea trebuie corelata cu oferta.
Totusi, un echilibru trebuie mentinut intre aspectele economice si financiare pe de o parte, si
aspectele sociale, pe de alta parte. Recuperarea scazuta a costurilor reprezinta una din
cauzele standardelor reduse ale serviciilor si gradului scazut de acoperire cu infrastructura.
Implementarea de succes a proiectelor propuse impune necesitatea evaluarii disponibilitatii
si capacitatii consumatorilor de a plati tarifele. In situatia unor tarife mari, disponibilitatea
populatiei de a plati scade simtitor, generand dificultati si intarzieri in procesul de colectare a
veniturilor. Un tarif redus pentru serviciile furnizate va avea un impact negativ asupra
realizarii indicatorilor financiari prognozati in timp ce un tarif ridicat va genera dificultati
privind suportabilitatea populatiei de a plati.
Suportabilitatea populatiei este evaluata prin intermediul nivelului cheltuielilor pentru
serviciile de apa si apa uzata in venitul mediu lunar pe gospodarie, pentru care limita maxima
conventional acceptata este 4%. Totusi, tinand cont pe de o parte ca aceasta evaluare este
realizata la nivel mediu si, pe de alta parte, de impactul mai mare al tarifelor mai mari asupra
gospodariilor cu venituri reduse, o analiza a suportabilitatii pentru gospodariile incadrate in
primele decile de venit este necesara.
Datele de intrare pentru analiza suportabilitatii sunt date statistice furnizate de directiile
judetene, regionale si centrale de statistica; totusi, anumite date necesare evaluarii nu sunt
publicate de aceste birouri de statistica si, in consecinta, anumite ipoteze sunt luate in
considerare in acest sens.
La nivel national, urmatoarele informatii sunt disponibile pentru anul 2006 ultimul an pentru
care sunt publicate date complete de Institutul National de Statistica:
-
Venitul mediu brut pe gospodarie si structura pe decile de venit,
Structura cheltuielilor pe categorii, inclusiv plati pentru taxe, contributii si impozite,
Marimea medie a gospodariei exprimata prin numarul mediu de persoane pe

gospodarie.
La nivelul Regiunii de Dezvoltare, urmatoarele date statistice sunt publicate:

-
Venitul mediu pe persoana, pe categorii de gospodarii,
Salariul mediu lunar.
La nivel judetean, singurele informatii disponibile privind veniturile se refera la nivelul

salariilor pe sectoare de activitate.
In consecinta, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra impactului tarifelor pentru apa
potabila si apa uzata asupra veniturilor medii ale gospodariilor, Consultantul a estimat venitul
mediu pe gospodarie si venitul mediu pentru gospodariile din primele decile de venit. Avand
in vedere faptul ca structura gospodariilor pe decile de venit este disponibila doar la nivel
national, se va considera ca aceasta structura este similara la nivel regional si judetean.
Venitul mediu pe persoana si pe gospodarie sunt estimate sa creasca ca urmare a cresterii
salariilor si numarului de angajati, in ciuda declinului populatiei si a marimii medii a
gospodariilor.

Pagina 574
Marimea medie a gospodariei este estimata sa scada gradual la toate nivelele (national,
regional si judetean) de la valorile inregistrate in ultimii ani ca rezultat al declinului general al
populatiei, ratelor scazute de fertilitate si cresterii duratei de viata.
Marimea estimata medie a gospodariei (2002 2038)
Marimea medie
a gospodariei
2002
2005
2010
(pers/gosp)
Romania
2.878
2.938
2.882
Regiunea Sud2.903
2.882
2.940
Vest
Judetul Dolj
3.00
2.973
2.868
2015
2020
2030
2038
2.809
2.708
2.560
2.479
2.884
2.791
2.657
2.575
2.757
2.637
2.457
2.374
Sursa: INS (recensamant 2002, anuare statistice), estimarile Consultantului
Ratele de crestere a veniturilor medii pe gospodarie sunt prezentate in tabelul urmator,

tinand cont de evolutia estimata a marimii medii a gospodariei si a venitului mediu pe
persoana.
Rate medii de crestere a venitului pe gospodarie (2007 2038)
Rate de crestere
ale venitului
mediu brut pe
gospodarie
(RON/luna/gosp)
Romania
Regiunea SudVest
Judetul Dolj
- % p.a.-
2007 - 2010
2011 - 2015
2016 - 2020
2021 - 2030
2031 - 2038
5.0%
3.9%
3.2%
2.5%
2.0%
5.4%
4.3%
3.4%
2.2%
2.5%
5.7%
4.2%
3.2%
1.8%
2.5%
Sursa: estimarile Consultantului
Proiectiile venitului mediu pe gospodarie in judetul Dolj sunt prezentate in tabelul urmator ca
medie la nivelul intregului judet si pe medii (urban si rural).
Proiectiile venitului mediu pe gospodarie in judetul Dolj
Venitul mediu
brut pe
gospodarie
(RON/luna/gosp
) in Judetul Dolj
Medie
Urban
RON /
luna /
gosp
Rural
2007
2013
2018
2023
2028
2032
2038
1,423
1,931
2,346
2,601
2,896
3,161
3,554
1,667
2,366
2,914
3,268
3,673
4,021
4,537
1,233
1,781
2,225
2,534
2,864
3,140
3,542
Sursa: INS, estimarile Consultantului
Graficul de mai jos prezinta evolutia estimata a venitului mediu brut in judetul Dolj (media la
nivel judetean, mediile la nivel urban si rural) comparativ cu acelasi indicator la nivel national.

Pagina 575
Evolutia venitului mediu brut estimat pe gospodarie:

Evolutiavenituluimediubrutpegospodarie (2002 2038)
5,000
4,500
RON/luna/gospodarie
4,000
3,500
3,000
2,500
2,000
1,500
1,000
500
2004
2009
2014
2019
2024
2029
2034
Year
Venitmediubrutlunar/gospodarie Romania
Venitmediubrutlunar/gospodarie JudetulDolj
Venitmediubrutlunar/gospodarie JudetulDolj Urban
Venitmediubrutlunar/gospodarie JudetulDolj Rural
Sursa: INS, estimarile Consultantului
Avand in vedere ca impactul tarifelor pentru apa potabila si apa uzata va fi mai mare in cazul
gospodariilor incadrate in primele decile de venit, o evolutie a veniturilor pe aceste gospodarii
este necesar a fi estimata pentru judetul Dolj.
Structura gospodariilor pe decile de venit este disponibila doar la nivel national, fiind
publicata anual, astfel inact s-a aplicat aceasta structura si la nivelul judetului Dolj pentru a
estima veniturile medii brute lunare pentru gospodariile din decilele de venit 1 si 2. La un
nivel mediu national de 1,386.32 RON pe gospodarie in 2006, venitul mediu pentru
gospodaria din decila 1 de venit reprezenta aprox. 45.8% din media nationala in timp ce
gospodariile incadrate in decila 2 castigau lunar in medie circa 55.2% din aceasta medie.
Evolutia estimata a venitului mediu brut pentru gospodariile din decilele 1 si 2 este
prezentata in tabelul urmator.

Pagina 576
Estimarea venitului mediu brut pe gospodariile din decilele 1 si 2 de venit in Judetul Dolj
Venitul mediu
brut/gospodarie
pentru decilele 1 si
2 in Judetul Dolj
Venit mediu brut
lunar / gospodarie decila 1 - urban
Venit mediu brut
lunar / gospodarie decila 1 - rural
Venit mediu brut
lunar / gospodarie decila 2 - urban
Venit mediu brut
lunar / gospodariedecila 2 - rural
RON /
luna /
gosp
2004
2007
2013
2018
2023
2028
2032
2038
510
763
1,048
1,254
1,402
1,575
1,724
1,946
452
565
789
958
1,087
1,228
1,347
1,519
615
906
1,235
1,489
1,650
1,854
2,030
2,290
545
670
930
1,137
1,279
1,446
1,585
1,788
Pentru evaluarea suportabilitatii populatiei, este necesara calcularea venitului net pe

gospodarie prin scaderea din venitul mediu lunar brut a contravalorii cheltuielilor aferente
taxelor, contributiilor si impozitelor. Nivelul mediu relativ al acestor cheltuieli pentru mediile
urban si rural au fost prezentate in capitolul 4 si aceste estimari vor fi utilizate pentru
calcularea venitului mediu net.
Estimarea venitului mediu lunar net pe gospodarie si suportabilitatea in Judetul Dolj
Venitul mediu net pe
gsopodarie
(RON/luna/gosp) in
Judetul Dolj
Urban
Maxim disponibil pentru
serviciile de apa si apa
uzata (4% din venitul mediu
net lunar)
Rural
net lunar)
RON /
luna /
gosp
2007
2013
2018
2023
2028
2032
2038
1,401
1,952
2,368
2,615
2,939
3,217
3,629
56
78
95
105
118
129
145
1,157
1,644
2,025
2,281
2,578
2,826
3,187
46
66
81
91
103
113
127
Pentru gospodariile incadrate in decilele 1 si 2 de venit, urmatorul tabel prezinta valoarea

maxima din venit care poate fi alocata pentru plata serviciilor de apa si apa uzata:

Pagina 577
Suportabilitatea pentru gospodariile cu venituri reduse:

Venitul mediu net pe
gospodarie
(RON/luna/gosp) in
Judetul Dolj
Venit mediu net lunar /
gospodarie Decila 1 Urban
net lunar)
gospodarie Decila 1
Rural
net lunar)
gospodarie Decila 2 Urban
net lunar)
gospodarie Decila 2
Rural
net lunar)
RON /
luna /
gosp
2007
2013
2018
2023
2028
2032
2038
755
1,033
1,234
1,377
1,547
1,694
1,911
30
41
49
55
62
68
76
562
784
950
1,077
1,217
1,335
1,505
22
31
38
43
49
53
60
871
1,178
1,416
1,561
1,755
1,921
2,167
35
47
57
62
70
77
87
660
911
1,110
1,245
1,407
1,542
1,740
26
36
44
50
56
62
70
7.5
CONCLUZII
Analiza realizata indica faptul ca autoritatile locale cu proiecte de investitii incluse in faza 1
(2009 2) au capacitatea de a asigura co finantarea pentru aceste investitii. Analiza se
bazeaza pe ipoteza ca autoritatile locale se imprumuta cu sumele necesare co finantarii si
reflecta faptul ca pot sa faca fata serviciului datoriei. in final, este vorba de un decalaj
temporal tinand cont de faptul ca pentru acoperirea cheltuielilor de investitii se va aplica
principiul rambursarii; autoritatile locale se pot confrunta cu lipsa temporara de fonduri in
momentul in care constructorul solicita efectuarea platilor pentru care pot apela la credite pe
termen scurt de la Trezorerie sau imprumuturi bancare. Totodata, a fost analizata si
capacitatea Consiliului Judetean Dolj de a contribui la implementarea programului de
investitii, pentru a dovedi faptul ca exista capcitate suplimentara de co finantare in situatia
in care autoritatile locale cu veniturile mai mici nu dispun de fondurile necesare co - finantarii.
De asemenea, a fost analizata si cealalta fata a suportabilitatii populatiei de a plati pentru
serviciile de apa si apa uzata. Estimarile veniturilor nete medii la nivelul gospodariilor,
inclusiv pentru mediul urban si rural, indica suma maxima disponibila pentru plata acestor
servicii. Mai mult, prognoza sumelor maxime lunare pe care gospodariile cu veniturile cele
mai mici a fost realizata pentru a servi ca baza pentru evaluarea impactului tarifelor pentru
infrastructura operata de operatorul regional la nivelul studiului de fezabilitate.
Pagina 578
8. PRIORITY INFRASTRUCTURE INVESTMENT PROGRAMME

8.1
PROGRAMUL DE INVESTITII PRIORITARE PENTRU JUDETUL DOLJ
8.1.1
Selectia investitiilor prioritare
Selectia investitiilor prioritare trebuie sa fie bazata pe un proces deschis si transparent. Au

fost propuse urmatoarele aspecte esentiale ale acestei strategii:
Principala cerinta este aceea ca Romania sa fie capabila sa se conformeze

obligatiilor legale din cadrul Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana. Orice
investitie propusa trebuie sa contribuie la conformarea Romaniei cu obligatiile
Tratatului de Aderare in ceea ce priveste:
o
o
Directiva Consiliului 98/83/EEC cu privire la calitatea apei destinate

consumului uman si
Directiva Consiliului 91/271/EEC privind epurarea apelor urbane uzate.
Programele de investitii pe termen scurt se vor concentra asupra unei selectii a

investitiilor de care este nevoie astfel incat sa se respecte cele mai importante
termene ce reies din punctul (a) de mai sus. Selectia va acorda prioritate acelor
proiecte care au sanse crescute de a fi implementate cu succes in termenele
aplicabile, pentru a demonstra folosirea eficienta a fondurilor cat de rapid posibil.
Agenda de proiecte de investitii pe termen lung va fi structurata in asa fel incat sa

indeplineasca obligatiile ramase pe care Romania le are in cadrul Tratatului de
Aderare cu privire la cele doua directive mentionate mai sus.
In cazurile in care exista o nevoie a priori de investitii in vederea respectarii unui

termen scurt (de exemplu in cazul in care exista deja o comunitate de peste 10.000
de locuitori echivalenti) este logica maximizarea raportului beneficiu/cost a investitiei
prin extinderea investitiei astfel incat sa acopere un numar cat mai mare de oameni,
intr-o maniera fezabila, rezonabila. In acest fel, se maximizeaza si probabilitatea ca
acea investitie sa fie sustenabila.
In vederea organizarii proiectelor potentiale intr-un fel de ordine a prioritatii, propunem

folosirea unui Proces de ponderare a criteriilor care va lua in calcul criteriile cheie si
compararea prin punctaj a criteriilor sau a preferintelor.
Criteriile generale ce vor fi luate in calcul sunt urmatoarele:
Populatia proiectului trebuie sa depaseasca 10.000;

Dezvoltarea infrastructurii trebuie sa includa investitii privind apa uzata;
Comunitatile trebuie sa se alature Operatorului Regional ;
Potential pentru imbunatatirea sursei de apa potabila;
Posibilitatea formarii unor aglomerari;
Capacitatea de a respecta data tinta pentru conformare;
Costuri de operare pe cap de locuitor (punctaj scazut = cost crescut pe cap de locuitor)

Pagina 579
Costuri de capital pe cap de locuitor (Capex crescut = punctaj scazut)

Disponibilitate teren (risc crescut = punctaj scazut, risc scazut = punctaj crescut).
Judetul Dolj are o populatie estimata (2007) de 714.000 locuitori, dintre care 301.000
locuiesc in resedinta de judet, Craiova. 83.000 de oameni locuiesc in alte cinci localitati cu o
populatie ce depaseste 10.000 de locuitori. Restul populatiei judetului (330.000) traieste in
alte 105 comune cu o populatie de mai putin de 10.000 de locuitori.
Revizuirea initiala a proiectelor potentiale din judetul Dolj a identificat patru scheme care, in
cazul in care ar fi implementate, ar presta servicii de apa si de canalizare unui numar de
134.000 de locuitori. In plus, s-au facut propuneri pentru siguranta suplimentara a calitatii
apei pentru aproximativ jumatate din populatia Craiovei (150.000 de locuitori) prin intermediul
imbunatatirilor propuse statiei de epurare a apei de la Isalnita.
In urma consultarilor la nivel municipal, judetean si ministerial si in urma seminarului tinut la
Oradea in Octombrie 2007, s-a convenit sa se includa proiecte suplimentare. Prin urmare,
sunt propuse noua proiecte pentru a fi luate in calcul in cadrul Programului de investitii
prioritare. Daca toate proiectele ar fi implementate, aproximativ 205.000 de oameni ar
beneficia de imbunatatirea alimentarii cu apa, canalizarii si tratarii apei uzate, si, in plus, s-ar
asigura o siguranta sporita in ceea ce priveste calitatea apei potabile pentru un numar de
aproximativ 150.000 de oameni din municipiul Craiova. Sase din aceste proiecte (cu un total
estimat de 153,000 locuitori) au fost prioritizate pentru a fi incluse in Aplicatia pentru
accesarea Fondurilor de Coeziune in conditiile Tratatului de Aderare.
Incluse in Aplicatia pentru accesarea Fondurilor de Coeziune:
Imbunatatirea facilitatilor de tratare a apei, extinderea retelelor de alimentare cu apa si
canalizare in municipiul Craiova.
Un cluster bazat pe aglomerarile Bailesti si Poiana Mare
Un cluster bazat pe aglomerarea principala Calafat
O aglomerare bazata pe concentrarea principala de populatie din Filiasi
Un cluster bazat pe aglomerarea principala Dabuleni
Un cluster bazat pe aglomerarea principala Segarcea
Alte surse de finantare:
Un cluster bazat pe aglomerarile Amarastii de Jos si Daneti
Un cluster bazat pe aglomerarile Leu si Castranova
Un cluster bazat pe aglomerarile Plenita si Motatei
Zonele aproximative acoperite sunt indicate in planul de mai jos:

Pagina 580
Filiasi
Craiova
Plenita
Leu
Segarcea
Amarastii de
Jos / Marsani
Calafat
Bailesti Poiana Mare
Se intentioneaza ca proiectele sa maximizeze raportul beneficiu/cost al investitiei prin

extinderea investitiei astfel incat sa acopere cat de multe persoane este fezabil. In acest fel,
se maximizeaza si probabilitatea ca acea investitie sa fie sustenabila.

Pagina 581
8.1.2
Imbunatatirea facilitatilor de tratare a apei, extinderea retelelor de alimentare cu

apa si canalizare in municipiul Craiova
8.1.2.1 Prezentare generala

Orasul Craiova se bazeaza pe cinci surse in ceea ce priveste alimentarea cu apa. Dintre
acestea, aproape 90% din apa este prelevata dintr-o sursa de apa subterana (prin conducta
de 117km din Isvarna (judetul Gorj)) si din raul Jiu, prin lucrarile de tratare de la Isalnita,
15km N-V de Craiova. Se stie ca pana la 3.600m3/zi de apa din conducta principala de la
Isvarna este folosita pentru alimentarea localitatii Filiasi oras prin care trece conducta si,
dupa cum se precizeaza in alta parte, acest acord pare a fi limitat strict in ceea ce priveste
cantitatea si zona peste care poate fi extinsa alimentarea.
Astfel, strategia exploatarii surselor de apa trebuie sa tina cont, in paralel, de trei aspecte:
Asigurarea unei alimentari adecvate din punct de vedere cantitativ si calitativ in

Craiova pentru a satisface cerintele Directivei 98/83/EC;
Asigurarea unei alimentari adecvate din punct de vedere cantitativ si calitativ in Filiasi
pentru a satisface cerintele Directivei 98/83/EC;
Asigurarea unei surse pentru Bradesti si pentru alte comune din apropierea
terenurilor petrolifere din N-V Craiovei unde se crede ca indiferent de adancimea forajelor
sapate, sursa de apa nu va fi adecvata.
Sursa de apa din Isvarna este descrisa ca fiind de buna calitate si este distribuita
adaugandu-i-se doar clor de dezinfectare, prin statia auxiliara de la rezervorul de serviciu
Simnic. Din cate stim, nu s-a dovedit inca respectarea intregii serii de parametri in vederea
conformarii cu Directiva 98/83/EC.
Calitatea apei din Jiu s-a imbunatatit in ultimii ani, potrivit declaratiilor operatorului de la
Isalnita pana cand utilizarea culoarului de aerare de la gura de intrare a statiei a fost
intrerupta. Cu toate acestea este evident ca toata apa extrasa din rau trebuie tratata. In
timpul vizitei in Isalnita (Septembrie 2007) debitul era de 800l/s, dar din cate am inteles
captarea de la baraj poate face fata si unor debite semnificativ mai mari. Prin urmare, in
vederea:
Maririi debitelor extrase pentru municipiul Craiova astfel incat sa se permita

conformarea cu Directiva,
Suplimentarii alimentarii cu apa a orasului Filiasi din Isalnita,
Pentru a asigura o sursa acceptabila pentru Bradesti si pentru alte comune de pe

marginea drumul DN6 Filiasi
Pentru a inlatura deficientele de structura si mecanice ale statiei actuale,

se propune o reabilitare majora a Statiei de Tratare a Apei de la Isalnita.
Reteaua de apa din Craiova sufera din cauza unor scurgeri semnificative. Prin urmare, se
propune includerea unei reabilitari a retelei in vederea limitarii fluxului de tratare la Isalnita

Pagina 582
In prezent, nu exista nicio

statie operationala de epurare
a apelor uzate in Craiova. Se
construieste o noua statie la
Facai, la marginea de sud a
orasului, care este proiectata
pentru indepartarea N si P si
este dimensionata pentru
populatia actuala. Au fost
identificate doua zone, in
prezent fara canalizare, ca
avand nevoie de investitii
prioritare in conformitate cu
Directiva.
Plan cu Aglomerarea
propusa: Craiova

Pagina 583
ND 1000
ND 1200
ND 1000
Considering rehabilition of 35km existing

Craiova water network either by
replacement of old pipes OR relining old
pipes. Scope of works to be confirmed.
100
ND
50 0
F1
N D 40
0
40
POPOVA
TEASC
ND 10
00
MARICA II
60
0
800
ND
800
ND
ND
ND
MARICA I
400
BREASTA
MARCIA NORTH
ND
00
ND 4
50
ND 800
ND
F4
50
ND 1
CRAIOVA
CITY
F3
spring catchment
ND 800
MIHAITA
BORDEI
0
40 0
ND 4 0
ND
ND
40
00
N D 10
000
ND 1
DTP
ISALNITA
ND
ND
Refurbish & upgrade Isalnita WTP
New trunk main from Isalnita

WTP to feed northern
communes of Isalnita, Almaj,
Cotofenii din Fata, Bradesti
and Filisai Municipul
ND
ND 1000
spring catchment
Gorj County
100
IZVARNA
800
SIMNIC
ND 800
FACAI
ND 500
ND 250
F2
ND 800
SECUI
ND 500
F5
Well field F1, F2, F3, F4, F5
GIOROC

Pagina 584

Pagina 585
8.1.2.2.1 Sursa de apa

Sursa raul Jiu este descrisa ca o sursa ce s-a imbunatatit in ultimii ani, desi calitatea apei
brute scade remarcabil in momentul in care fluxul are valori mari. Analizarea anumitor
parametri din apa extrasa si procesul de tratare se fac pe amplasament, dar ar fi necesara
realizarea unui studiu care sa acopere intreaga gama de parametri pentru o serie intreaga de
fluxuri ale raului in vederea stabilirii parametrilor de proiectare pentru orice renovare a statiei.
8.1.2.2.2 Tratarea apei
Tratarea actuala din cadrul Statiei Isalnita cuprinde flocularea sulfatului de aluminiu,
decantare, filtrare gravitationala rapida prin nisip si dezinfectare prin clorinare. Instalatia a
fost construita in doua etape similare in 1976 si in 1983 si starea structurala a multora dintre
unitatile de proces este precara. Recent, s-a construit un curs de epurare in vederea curatarii
apei utilizata pentru spalare inversa a filtrului, si s-a construit o noua statie de ingrosare a
namolului.
Dezinfectia se face prin clorinare, prin ajustarea manuala a ratei de dozaj bazandu-se pe
mostre de clor rezidual prelevate la fata locului. Se cere controlul automat al sistemului de
dezinfectie impreuna cu monitorizarea continua a concentratiilor de clor rezidual din apa care
intra in serviciul de alimentare. Capacitatea sporita de analiza a laboratorului va trebui sa fie
conforma cu Directiva 98/83/CE.
Se prevede o reabilitare majora a Statiei de Tratare a Apei construirea unei noi statii,
dezvoltata pe etape in asa fel incat sa permita folosirea la maximum a activelor viabile
existente, detaliile acesteia necesitand confirmarea in urma unei analize a sursei.
8.1.2.2.3 Distributia apei in Craiova
Reteaua de apa potabila din Craiova prezinta scurgeri importante in unele zone. Trei zone
principale au fost identificate pentru propuneri de reabilitare: intre rezervorul de la Simnic si
calea ferata si de-a lungul marginilor de vest si de sud ale orasului.
8.1.2.2.4 Extinderile retelei de canalizare din Craiova
Doua zone foarte dezvoltate din Craiova raman fara retea de canalizare si, prin urmare, se
propune luarea in considerare a unor extinderi ale retelei care sa fie implementate ca proiect
prioritar in cartierele Romanescu si Bariera Valcii.
8.1.2.3 Costuri de buget
Costul de buget total estimat pentru proiect este de aproximativ 72 de milioane de EURO
fara TVA si taxele aferente. Anticipam ca aproximativ 41 mil EUR din acestea sa se
finanteze prin Fonduri de Coeziune.

Pagina 586
8.1.3
Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata: Bailesti si Poiana Mare

Populatiile actuale din municipiile Bailesti si Poiana Mare sunt estimate la 20.100 si respectiv
11.900 de locuitori. Evaluarea initiala s-a facut pe baza unor aglomerari separate din jurul
fiecarei zone. Totusi, in urma unei reconsiderari, se sugereaza ca este mai fezabil ca o
singura aglomerare sa le gestioneze pe ambele in primul rand din nevoia de a identifica un
punct de deversare a apelor uzate potrivit.
Ambele comunitati sunt localizate intr-o zona de aproximativ 30km x 20km in campia Dunarii
la Est-SudEst de Calafat, o zona in care multe cursuri de apa sunt folosite pentru irigarea
culturilor. Desi o parte importanta a infrastructurii de extractie pentru irigare nu este
functionala, exista un risc crescut de a nu se gasi puncte de deversare acceptabile pentru
fluxurile generate in aglomerari si ca, in orice caz, este posibil sa devina necesar un nou
nivel de tratare (fie dezinfectare cu raze ultraviolete sau tehnologie cu membrana). Prin
urmare, se sugereaza sa se ia in considerare un cluster de aglomerari care sa gestioneze
ambele comunitati, impreuna cu alte localitati usor de conectat, cu o valoare finala combinata
a populatiei echivalente de 54.000.
In urma inundatiilor din 2006, s-a luat decizia de stramutare a comunei Rast intr-un loc mai
inalt, la aproximativ 6 km la nord de vechea asezare. Se crede ca un loc potrivit pentru o
statie obisnuita de epurare a apelor uzate (ce trateaza fluxurile din Bailesti, Poiana Mare si
Rastu Nou) ar putea fi pus la dispozitie la sud de Rastu Nou, de unde va fi construita o linie
de efluent care va deversa in Dunare, langa Port Rast.
Clusterul de aglomerari propus se afla la aproximativ 75 - 90 km la sud-vest de Craiova. Se
intelege ca localitatile relevante sunt de acord cu operarea de care ROC. Planul de
amplasament si schitele schematice in stadiu de proiect sunt incluse mai jos:

Pagina 587
Plan cu Clusterul propus: Bailesti/Poiana Mare

Pagina 588
8.1.3.2 Apa potabila Zona Bailesti

Sursa este formata din 20 de puturi din care 14 sunt exploatate in prezent. Pompele de foraj
alimenteaza doua rezervoare amplasate la aproximativ 3 km de frontul de puturi. Se
raporteaza ca exista destula apa provenita de la surse pentru a deservi aglomerarea
propusa, impreuna cu alte cateva comunitati, daca este necesar. Capacitatea actuala cu
care este alimentata reteaua este de 383 m3/h. La un consum estimat de 120 l/hd pe cap de
locuitor nu exista probleme cu deficitul de apa. Desi nu exista o analiza completa a calitatii
sursei, calitatea apei este descrisa in mod subiectiv ca fiind buna.
In urma inspectiei vizuale reiese ca este nevoie doar de investitii minore in ceea ce priveste
pompele de puturi si structurile supraterane ale puturilor.
Intelegem ca situatia cu privire la titlul de proprietate asupra pamantului pe care sunt
amplasate puturile de extractie a apei este clarificata.
In prezent, apa din rezervoare este pompata direct in sistemul de alimentare doar dupa
dezinfectarea prin clorinare, ajustarea manuala a ratei de dozaj bazandu-se pe mostre de
clor rezidual prelevate la fata locului. Sunt prevazute lucrari de tratare suplimentara a apei,
iar sfera de acoperire a acestora trebuie determinata. Se intelege ca terenul pentru extinderi
Pagina 589
este disponibil. Este nevoie de investitii in structurile statiei de pompare si in echipamentul

mecanic/electric.
Intelegem ca exista constrangeri severe in ceea ce priveste disponibilitatea serviciilor (de
obicei, 6 ore pe zi) datorita gradului scazut de recuperare a datoriilor pentru apa furnizata.
Este necesar controlul automat al sistemului de dezinfectie impreuna cu monitorizarea
continua a concentratiilor de clor rezidual din apa care intra in serviciul de alimentare. De
asemenea, este necesara imbunatatirea serviciilor de laborator necesara pentru
conformarea la Directiva 98/83/CE.
8.1.3.2.3 Regionalizarea serviciilor
Mai multe comunitati cu o populatie totala de aproximativ 9.000 de locuitori, la Nord si la Est
de Bailesti au fost luate in considerare in vederea includerii in aglomerarea extinsa (de ex:
Galicea Mare, Cioroiasi, Silistea Crucii si Afumati). Conductele principale de transfer si
retelele asociate pentru aceste comune, care ar necesita aproximativ 130 km de lungime de
conducte, nu sunt in prezent considerate viabile din punct de vedere financiar pentru
includerea in aceasta aglomerare si in multe cazuri au proiecte de alimentare cu apa intr-un
stadiu sau altul de implementare.
8.1.3.2.4 Distributia apei in Bailesti

Bailesti are 57 km de retea facuta din azbociment, PVC si conducte de beton de la 50 la 400
mm in diametru. Sistemul a fost pus in functiune in 1967 si va necesita investitii pentru
inlocuirea conductelor de azbociment (nu se stie exact lungimea afectata) si pentru
reabilitarea retelei de conducte de otel despre care s-a raportat ca sufera de spargeri
frecvente (250 in ultimele 6 luni). S-a estimat ca este nevoie de 13 km suplimentari de retea
in vederea extinderii retelei de alimentare cu apa potabila a intregului oras, cat si de cheltuieli
semnificative pentru inlocuirea si/sau reabilitarea retelei existente.
8.1.3.3 Colectarea si epurarea apei uzate - Zona Bailesti
8.1.3.3.1 Introducere
In prezent, Bailesti are canalizare pentru aproximativ 40% din oras. Sistemul dreneaza intr-o
statie de pompare care deverseaza apele uzate brute intr-un mic curs de apa. In oras nu
exista facilitati viabile de epurare. Constrangerea in ceea ce priveste disponibilitatea
alimentarii cu energie electrica limiteaza functionarea statiei de pompare la cateva ore pe zi,
ducand la supraincarcarea regulata a canalizarii. Intelegem ca au loc foarte des inundatii
provenite din refularea apelor de canalizare in conditii de precipitatii.
O noua statie de epurare ar putea fi prevazuta la nivel local, dar deversarea unor fluxuri mari
in Balasan nu este considerata a fi practica.
Mai multe comunitati cu o populatie totala de aproximativ 9.000 de locuitori, la Nord si la Est
de Bailesti au fost luate in considerare in vederea includerii in aglomerarea extinsa (de ex:
Pagina 590
Galicea Mare, Cioroiasi, Silistea Crucii si Afumati). Magistralele de transfer si retelele

canalizare pentru toate aceste comune, care ar necesita aproximativ 150 km de lungime
conducte si pana la 10 statii de pompare, nu sunt in prezent considerate viabile din punct
vedere financiar pentru includerea in aglomerare. Totusi, se sugereaza sa se prevada
Galicea Mare sa fie pompata in sistemul de colectare a apelor uzate de la Bailesti.
de
de
de
ca
8.1.3.3.3 Reteaua de canalizare din Bailesti

Reteaua urbana de canalizare va trebui sa fie renovata si extinsa ca sa acopere intregul
oras. O estimare preliminara spune ca este nevoie de aproximativ 60 km de retea noua de
canalizare si cel putin 50 % din cei 12 km existenti de conducta de azbociment trebuie
inlocuiti. In plus, topografia plana impune trei statii de pompare ca fiind necesare in oras
pentru a mentine adancimea retelei de canalizare in limite sigure, cat si o statie de pompare
terminal pentru transmiterea fluxurilor din captare catre instalatia de tratare propusa din
Rastu Nou.
8.1.3.4 Apa potabila Zona Poiana Mare

Momentan, nu exista absolut niciun fel de alimentare cu apa prin conducte in zona Poiana
Mare / Ghidici. Se pare ca exista cateva propuneri de alimentare cu apa, dar exista indoieli
asupra calitatii pe termen lung a apei provenite din puturi, mai ales deoarece nu exista nici o
dovada cum ca parametrii urmariti de Directiva 98-83-EC ar fi fost investigati. Nitratii si,
eventual, pesticidele sunt probleme obisnuite in astfel de zone.
Asadar e indicat ca, exceptand cazul in care anchetele hidrogeologice arata ca e vorba de o
sursa (put de adancime) de incredere, extragerea apei din Dunare la Calafat sa fie
suplimentata, iar zona Poiana Mare sa primeasca apa de la Calafat. In orice caz, vor fi
necesare mai multe cercetari referitoare la sursa de apa Dunare pentru a asigura
conformarea apei pentru Calafat, dar se presupune ca procedeele obisnuite de decantare si
filtrare vor fi suficiente. Nu este recomandata realizarea unor alte puncte de preluare a apei
din Dunare, din punct de vedere al constructiei si al protectiei mediului.
Momentan, nu exista niciun fel de facilitati de tratare a apei si s-a propus ca nici pe viitor sa
nu existe in zona, in afara eventualelor instalatii de reclorinare in punctele adecvate. In
evaluarea necesarului de investitii sunt prevazute alocari (de aproximativ 50%) pentru
imbunatatirile propuse la Statia de preluare si la cea de tratare a apei din Dunare de la
Calafat. Aceasta va include o contributie pentru imbunatatirea serviciilor de laborator si
analize care vor fi necesare pentru conformarea la Directiva 98/83/CE.
Vor fi necesare noi magistrale de apa potabila, rezervoare de serviciu, statie de clorinare si
statii de pompare auxiliare pentru acoperirea acestei zone a aglomerarii. Lungimea estimata
a magistralelor suplimentare este de aproximativ 70 km cu un diametru mediu de la 200 la
300 mm.
Pagina 591
Reteaua de la Poiana Mare consta din doar 0,4 km de conducte confectionate din materiale
neidentificate si cu o vechime necunoscuta. Pentru deservirea intregii localitati va fi nevoie
de cca 70 km retea de distributie. Necesarul de retea noua de distribuitie precum si de
conducte principale de alimentare va totaliza 145 km in vederea alimentarii cu apa a
comunitatilor invecinate care in prezent nu au retea de alimentare cu apa:
Reteaua Poiana Mare
Reteaua Piscu Vechi
Retea Ghidici
Transferuri inter-comunale
70 km
25 km
12 km
35 km
8.1.3.5 Colectarea si epurarea apei uzate - Zona Poiana Mare
8.1.3.5.1 Introducere
In prezent, nici Poiana Mare si nici alte comune din aceasta parte a aglomerarii propuse nu
au sisteme de canalizare. Deversarea fluxurilor captarii puternic aglomerate in canalele de
irigatii de aici face subiectul acelorasi griji ca si in cazul Bailesti de unde si propunerea ca
toate fluxurile sa fie transferate la Rastu Nou spre a fi tratate.
Pentru a acoperi imbunatatirile propuse in zona clusterului va fi nevoie de canale colectoare
gravitationale noi, 11 statii de pompare si de 40 km de colectoare principale (de la 100mm la
400mm). Va fi nevoie sa se canalizeze Poiana Mare si in localitatile invecinate incluse in
aglomerare. Se estimeaza vor fi necesare urmatoarele:
Canalizarea Poiana Mare
70 km
Canalizarea Desa
22 km
Ghidici
12 km
Piscu Vechi
25 km
Rastu Nou
29 km
8.1.3.5.3 Epurarea apelor uzate

Clusterul de aglomerari necesita o statie noua de epurare in vederea conformarii.
Propunerea este de a asigura o statie de epurare robusta, care sa asigure epurarea
biologica, eliminarea N si a P, cu o capacitate finala estimata de aproximativ 54.000 pe.
Lucrarile ar avea fluxurile de epurare realizate in etape, permitand o conectare etapizata a
localitatilor invecinate, si posibilitatea de a adapta lucrarile din faza a doua sau a treia, in
functie de fluxurile de apa uzata si incarcarile realizate. Va fi necesar un colector (diametrul

Pagina 592
fiind estimat cam la 600 mm) care sa permita descarcarea apei epurate in Dunare in
apropiere de portul Rast, printr-o structura de descarcare aprobata.
Instalatia va include indepartarea biologica a azotului si a fosforului pentru a respecta
standardele de 15 mg/l total azot si 2 mg/l total fosfor cerute de legislatie. Se prevede ca va
include o etapa de tratare preliminara ce va cuprinde un grilaj de filtrare, aerat, de 6 mm si
indepartarea grasimilor urmata (in ultima instanta) de o statie de tratare biologica, cu 4
fluxuri, pentru namolul activat N si P. Fiecare flux va cuprinde o zona anaeroba urmata de o
zona de deoxigenare si o zona de aerare. Recircularea interna va intoarce solutia
amestecata in zona anoxica, namolul activat si apa uzata returnate fiind introduse in zona
anaeroba.
Dupa epurarea biologica, solutia mixata va fi distribuita (in ultima faza) in patru decantoare
circulare radiale, cu pod raclor si separare hidrostatica a namolului, cu revenirea in zona
anaeroba prin intermediul unor pompe centrifugale cu viteza variabila.
In acest stadiu al proiectului, se prevede ca surplusul de namol va fi ingrosat si deshidratat
ca sa se faca posibila evacuarea la depozitul de deseuri sau la o instalatie dedicata de
eliminare a namolului compactat. Este probabil ca instalatiile de deshidratare sa fie astfel
dimensionate incat sa permita deshidratarea sau ingrosarea namolurilor si de la alte statii din
partea de sud a judetului.
Pe durata stadiului de fezabilitate proiectul va fi aprofundat pentru a determina daca sunt
necesare unitati suplimentare de procesare.
fara TVA si taxele aferente. Anticipam ca aproximativ 44 mil EUR din valoarea totala sa va
finanta prin Fonduri de Coeziune.

Pagina 593
8.1.4
Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata: Dabuleni

Dabuleni are o populatie de 13.300 si este situat la aproximativ 60 km la sud-est de Craiova
in lunca Dunarii si aproape de granita cu judetul Olt. S-a identificat oportunitatea formarii unui
cluster de aglomerari cu o populatie totala de 38.000 de locuitori plus comunele vecine
Calarasi, Bechet, Ostroveni si Sadova, cu o SE in sud-vestul orasului Bechet, aproape de
malul raului Jiet.
Localitatile din aglomerare au avut de curand (2003 2007) proiecte individuale de
alimentare cu apa si prima faza din retelele de distributie. Desi campurile de puturi pentru
Dabuleni si Calarasi sunt apropiate, s-a raportat ca exista o variatie semnificativa in ceea ce
priveste calitatea sursei din zona. In mod tipic, s-a raportat ca sursa de la Dabuleni are
continut ridicat de sulfuri, amoniac, nitriti si nitrati si este foarte probabil sa fie necesare
investitii semnificative in instalatie schimbator de ioni sau sisteme de osmoza inversa in
vederea reducerii nivelului de nitrati la cote acceptabile. Prin urmare, se prevede ca va fi
necesar un studiu hidro-geologic in zona aglomerarii pentru a se confirma daca extinderea
campurilor de puturi sau o noua captare de apa din Dunare este cea mai potrivita sursa
pentru conformare pe termen lung cu Directiva 98/83/EEC.
continua a concentratiilor de clor rezidual din apa care intra in serviciul de alimentare. Se va
solicita o analiza pe durata stadiului de fezabilitate a proiectului pentru stabilirea metodelor
potrivite de tratare De asemenea, este necesara imbunatatirea serviciilor de laborator
necesara pentru conformarea la Directiva 98/83/CE.
Plan Cluster propus: Dabuleni

Pagina 594

Pagina 595
8.1.4.2.1 Surse de apa

Dabuleni: Data in folosinta in 2006, sursa administrata este alcatuita din 8 puturi situate in
nord-vestul orasului, dintre care 5 sunt in prezent exploatate in mod normal. Exista anumite
probleme de calitate in cazul celorlalte trei puturi si acestea sunt folosite doar in caz de
urgenta. Tratarea instalata include eliminarea hidrogenului sulfurat, filtrarea prin nisip,
filtrarea cu carbon si clorinarea. O parte din oras este temporar alimentata de la cele trei
puturi bune din nord-estul orasului, dar aceasta sursa nu este administrata.
Calarasi: Data in folosinta in 2006, sursa consta dintr-un put. Nu s-au raportat probleme de
calitate si nu exista nicio tratare instalata in afara de clorinare (ajustata in mod automat la
clorul rezidual).
Bechet: Sursa de apa alcatuita din 3 puturi, unul dat in folosinta in 1976 iar celelalte doua
rehabilitate in 2005, toate in exploatare.
Sadova: Sursa alcatuita din 3 puturi date in folosinta in 2007.
Ostroveni: Nu are sistem centralizat de alimentare cu apa in prezent; exista studiu de
fezabilitate.
Dabuleni: Data in folosinta in 2006, include un rezervor cu o capacitate totala de 1.800 m3
si o statie de tratare cu un debit nominal de 140m3/ora, in ultima instanta 228m3/ora la
distributie. In teorie, ar fi suficient pentru oras, insa sursa are o asemenea calitate incat va fi
nevoie de o capacitate suplimentara de procesare.
Calarasi: Data in folosinta in 2006, include un rezervor cu o capacitate totala de 200 m3 si o
statie de clorinare cu o capacitate pentru aproximativ 2.400 de oameni. Vor fi necesare:
surse suplimentare, capacitate de clorinare si suplimentarea capacitatii rezervorului.
Bechet: Lucrari de reabilitare receptionate in 2005, sursa constituita din 3 puturi in prezent
toate in exploatare. Nu exista tratament exceptand clorinarea, ajustata manual.
Sadova:
Sistem pus in functiune in 2007, incluzand rezervoare si instalatie clorinare
dimensionate pentru localitatea principala.
Ostroveni: - nu are sistem centralizat de alimentare cu apa in prezent; exista studiu de
fezabilitate;
Generalitati: Datorita apropierii surselor pentru Dabuleni si Calarasi, se intentioneaza
efectuarea unui studiu de fezabilitate in ceea ce priveste sursa, tratarea si stocarea care sa
acopere ambele comune, luand in calcul amplasamentul si performanta investitiilor pana in
momentul respectiv.

Pagina 596
8.1.4.2.3 Retele de alimentare cu apa

Dabuleni: Un proiect de extindere a retelelor de apa potabila in Dabuleni este in curs de
implementare. Consideram ca nu sunt necesare extinderi suplimentare ale retelei.
Calarasi: Sunt necesare extinderi ale retelei din Calarasi, cu o lungime totala estimata de 44
km (ca sa acopere zonele Calarasi si Sarata) plus o conducta de transfer si stocare locala la
Sarata.
Bechet: Sunt necesare reabilitari ale retelelor existente si extinderea acestora;
Sadova: Sistem pus in functiune in 2007, incluzand retea pentru localitatea principala.
Ostroveni: - nu are sistem centralizat de alimentare cu apa in prezent; exista studiu de
fezabilitate;
8.1.4.3 Colectarea si epurarea apelor uzate
8.1.4.3.1 Situatia actuala

Cu exceptia unei scurte retele de canalizare in Bechet, niciuna dintre zonele din aglomerarea
propusa nu are in prezent o retea de canalizare sau instalatii de epurare a apelor uzate. Data
fiind necesitatea unei statii de epurare, este practic sa se ia in considerare o statie de
epurare a apelor uzate regionala cu un nou amplasament. S-a identidicat pentru studiu un
amplasament, despre care s-a inteles ca este in proprietatea orasului Bechet.
Colectoare magistrale noi gravitationale, 14 statii de pompare si aproximativ 43 km de
conducte principale vor fi necesare pentru a satisface cresterea propusa in zona de
deservire. Va fi necesara canalizarea orasului Dabuleni si a celorlalte aglomerari din cluster.
Totalul actual al necesarului de retea de canalizare estimat este de aproximativ 245 km,
astfel:
Dabuleni
Calarasi
Bechet
Ostroveni
Sadova
60 km
39 km
35 km (in derulare proiect de extindere partiala retea in
Bechet Nord)
46 km
44km

Aglomerarea necesita o noua instalatie conforma. Propunerea este de a furniza o instalatie
robusta de tratare care sa furnizeze indepartarea biologica a N si P cu o capacitate finala
estimata de aproximativ 38.000 pe. Instalatia va avea fluxurile de epurare dispuse in doua
trepte, permitand o conectare pe etape a comunitatilor la sistemul de canalizare. Deversarea
din statie se va efectua spre canalul adiacent de ape pluviale printr-o structura aprobata de
varsare.
Pagina 597

fluxuri, pentru namolul activat , eliminarea N si P. Fiecare flux va cuprinde o zona anaeroba
urmata de o zona de deoxigenare si o zona de aerare. Recircularea interna va intoarce
solutia amestecata in zona de deoxigenare, namolul activat si apa uzata returnate fiind
introduse in zona anaeroba.
Dupa epurarea biologica, solutia amestecata va fi distribuita catre (in ultima instanta) patru
decantoare circulare radiale, cu pod raclor si separare hidrostatica a namolului si returnare la
zona anaeroba prin pompe centrifuge cu viteze variabile.
pentru a facilita transportul economic la o instalatie de deshidratare (posibil la Rastu Nou)
pentru a face posibila evacuarea la depozitul de deseuri sau la o instalatie dedicata de
eliminare a namolului compactat.
necesare unitati suplimentare de procesare.

Pagina 598
8.1.5
Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata: Filiasi

Filiasi are o populatie de 19.000 si este situat la aproximativ 37 km la nord-vest de Craiova
pe valea Jiului si aproape de granita cu judetul Gorj. Oportunitatile pentru formarea eficienta
a unei mari aglomerari aici sunt relativ restranse datorita topografiei si limitelor
administrative. Totusi, se sugereaza ca o aglomerare locala cu un total de aproximativ
19.000 de locuitori bazata pe statia de epurare a apelor uzate care exista la Filiasi ar
satisface cerinta imediata de conformare in sectorul apelor uzate la Filiasi si ar reprezenta un
progres in atingerea tintelor referitoare la canalizare si epurare pe termen lung din Tratatul
de Aderare.
Din perspectiva epurarii apelor uzate, nu exista nicio cerinta cu privire la indepartarea
azotului si a fosforului pentru niciuna dintre asezarile individuale, in afara de orasul Filiasi.
Totusi, Fratostita (aflata in zona administrativa Filiasi) ar trebui connectata. Racarii de Sus
(Filiasi) si Racarii de Jos (din comuna Bradesti, catre sud) ar putea fi deservite, cu un efort
rezonabil, daca se doreste.
Desi localitatea Balta (administratia Filiasi) este apropiata fizic de statia existenta de epurare
a apelor uzate, ea este amplasata la vest de raul Jiu. Costul trecerii canalizarii pe sub rau ar
fi justificat doar daca ar exista obligatia pentru indepartarea azotului si a fosforului. Altfel, se
sugereaza ca fluxurile din Balta sa fie tratate la standardele adecvate in conformitate cu alte
asezari similare din comuna Bralostita.
Apa potabila cu care este alimentat in prezent Filiasiul provine din conducta de aductiune de
1000mm dintre Isvarna si Craiova care trece prin oras. Intelegem ca alimentarea actuala (de
aproximativ de 200m3/ora, cu o limita de 3.600m3/zi) nu poate fi depasita si ca nici zona
unde se executa extractia apei nu poate fi extinsa datorita termenilor acordului dintre orasul
Craiova si autoritatile din Gorj. Dupa cum s-a subliniat si in alta parte in acest raport, sursele
principale pentru oras sunt Izvarna si raul Jiu prin Statia de Tratare de la Isalnita in parti
egale, in linii mari.
Discutiile cu privire la alimentarile din forajele locale indica ca acestea pot fi compromise de
activitatile de extragere a petrolului care sunt foarte evidente in comunele Almaj, Cotofenii
din Fata si Bradesti, unde comentariile cu privire la nivelul foarte ridicat de sare in sursele de
apa dau motive de ingrijorare. Prin urmare, in afara cazului in care studiile hidro-geologice
indica altfel, se propune sa se exploateze mai multe surse pentru extinderea alimentarii cu
apa potabila a orasului Filiasi fie din Isvarna (cu acordul tuturor partilor) fie din Jiu. Deoarece
o priza de apa separata pentru aceasta cerinta relativ mica ar presupune lucrari de
constructie disproportionate in rau, sugeram ca orice alta extractie de apa (pentru Filiasi sau
pentru Craiova) sa se faca din instalatia de acumulare si de tratare de la Isalnita.

Pagina 599
Plan Aglomerare: Filiasi

Avand in vedere dificultatea de a identifica sursele pentru zona Almaj / Bradesti, se propune
cresterea capacitatii de tratare de la Isalnita pentru suplimentarea necesara orasului Filiasi si
pentru comunele dintre Filiasi si Isalnita.

Pagina 600

Se propune ca exploatarea actuala a surselor de la Izvarna sa continue si ca aceasta sa fie
suplimentata cu apa provenita din raul Jiu, tratata la statia de tratare a apei Isalnita si
transferata la Filiasi. Se anticipeaza ca si comunele Isalnita, Almaj, Cotofenii din Fata (daca
este necesar) si Bradesti sa fie alimentate de la aceasta conducta, indicand o marire a
capacitatii cu aproximativ 20.000 de locuitori in total.
Apa din sursa Izvarna este clorinata la sursa, si se efectueaza o ajustare locala la Filiasi cu
ajustare manuala a ratei de dozaj bazata pe mostre de clor rezidual prelevate la fata locului.
Statia de clorinare de la Filiasi va trebui reinnoita pentru a face posibil controlul automat al
concentratiei de clor rezidual din apa combinata in alimentare. Va fi necesara imbunatatirea
serviciilor de laborator si analize care vor fi necesare pentru conformarea la Directiva
98/83/CE.
Se prevede executarea unei statii aditionale de decantare / filtrare la Isalnita.
Noi magistrale de apa potabila vor fi necesare pentru alimentarea localitatilor Racarii de sus
si Fratostita. Lungimea estimata a magistralelor suplimentare este de aproximativ 22 km, cu
un diametru estimat de aproximativ 200 mm. Vor fi necesare noi conducte de distributie in
fiecare asezare, cu un total estimat de 32 km.

Pagina 601
8.1.5.2.4 Distributia apei in Filiasi

Reteaua de alimentare cu apa potabila din Filiasi a beneficiat de un nivel rezonabil de
investitii in ultimii cativa ani sub forma a aproximativ 6 km de extinderi si reabilitari. Sistemul
ramas - 15 km de conducte cu diametrul de la 63 mm la 400 mm si care alimenteaza
aproximativ 6.400 de locuitori sufera de o rata a scurgerilor raportata a fi de 22.500
m3/luna.
Este necesara o investitie pentru a reduce scurgerile din sistem, pentru inlocuirea a 4.6 km
de conducta de azbociment si furnizarea unei conducte suplimentare de 15 km pentru
alimentarea intregului oras.
8.1.5.3.1 Canalizare
In prezent, Filiasi are canalizare pentru aproximativ 6.500 de locuitori (40% din oras).
Canalizarea este deversata intr-o instalatie de epurare a apelor uzate care, desi este
functionala partial, nu respecta standardele cerute de azot si fosfor. Este disponibil teren
liber in apropierea amplasamentului existent in vederea extinderii instalatiilor.
Vor fi necesare noi colectoare magistrale gravitationale, three statii de pompare ca sa
acopere cresterea propusa a zonei de deservire.
8.1.5.3.3 Reteaua de canalizare din Filiasi
Reteaua urbana de canalizare va trebui sa fie renovata si extinsa ca sa acopere intregul
oras. Se estimeaza ca in stadiul actual este nevoie de inca aproximativ 38 km de canalizare
noua. Va fi necesara si remedierea unei sectiuni estimate de 16,5 km din canalizarea de
beton existenta cu diametrul de aproximativ de la 300 la 600 mm in vederea reducerii
infiltratiilor si exfiltratiilor.
Instalatia actuala de epurare a apelor uzate este functionala, dar nu face fata populatiei
conectate in prezent si nu se conformeaza cu cerintele de baza privind parametrii sanitari.
Aglomerarea necesita o noua instalatie conforma. Propunerea este de a furniza o instalatie
robusta de tratare care sa furnizeze indepartarea biologica a N si P cu o capacitate finala
estimata de aproximativ 19.000 pe. Exista optiunea de a avea fluxurile de epurare dispuse in
trepte, permitand o conectare pe etape a comunitatilor periferice si capacitatea de a rafina
proiectul celei de-a doua sau de-a treia etape a instalatiei bazata pe fluxuri sau incarcaturi
reale. Se crede ca linia de efluent existenta catre raul Jiu este adecvata pentru noul flux, insa
se prevad imbunatatiri ale structurii de varsare.
Pagina 602
amestecata in zona de deoxigenare, namolul activat si apa de canalizare returnate fiind

In aval de tratarea biologica, solutia amestecata va fi distribuita catre (in ultima instanta) trei
decantoare cu pod raclor si separare hidrostatica a namolului si returnare la zona anaeroba
prin pompe centrifuge cu viteze variabile.
necesare unitati suplimentare de procesare
pentru a facilita transportul economic la o instalatie de deshidratare (posibil la Craiova)
Pe durata stadiului de fezabilitate a proiectului, proiectul va fi dezvoltat in continuare ca sa se
determine daca este nevoie de mai multe unitati de procesare.

Pagina 603
8.1.6
Furnizarea de servicii de apa si de ape uzate in Calafat:

Calafat este un oras cu o populatie de 19.000 de locuitori, situat la aproximativ 85 km la sudvest de Craiova, pe malul Dunarii. Sistemul public de alimentare cu apa se alimenteaza din
Dunare, in amonte fata de oras, si tratarea include decantarea si filtrarea anterior
dezinfectarii si pomparii in sistemul de alimentare. O noua statie de epurare a apelor uzate a
fost construita recent la marginea de sud a orasului cu o capacitate de 30.000 pe. Aceasta a
fost proiectata pentru denitrificare, dar nu si pentru indepartarea azotului si a fosforului.
Statia de tratare a apei functioneaza doar cateva ore pe zi, in principal ca rezultat al scaderii
cererii industriale din ultimii cativa ani. Astfel, exista capacitate suplimentara la priza apei
brute, de unde si propunerea paralela de a implementa imbunatatirile statiei de epurare a
apei din Calafat nu doar pentru satisfacerea completa a nevoilor orasului, dar si pentru a
furniza o sursa de apa stabila pentru zona Poiana Mare in partea de est-sud-est (vezi
sectiunea 3).
Statia de epurare a apelor uzate trebuie sa fie modernizata ca sa ofere indepartarea azotului
si a fosforului pentru zona municipiului Calafat. Desi alte asezari din cadrul administratiei si
din comunele adiacente nu necesita acest nivel de epurare, se considera ca acestea sunt
beneficii ale administrarii in cadrul unei singure statii din acest amplasament pe o bucla a
Dunarii.
Prin urmare, sub rezerva confirmarii in faza de fezabilitate, se propune dezvoltarea unui
cluster de aglomerari insumand aproximativ 28.000 de locuitori in acest stadiu pentru a face
posibila conectarea localitatilor Ciupercenii Vechi (municipiul Calafat), Ciupercenii Noi si
Maglavit. Astfel, ramane o capacitate la statia de epurare a apelor uzate Calafat care ar
putea fi utilizata fie pentru incarcarea in crestere de la Calafat sau pentru fluxurile transferate
suplimentare.
Plan Cluster propus: Calafat

Pagina 604

Pagina 605

Apa bruta este trasa din Dunare. Aductiunea din noua statie de pompare de apa bruta a
suferit scurgeri si a fost ocolita cu o conducta de suprafata, de 800 mm, in anii 1993/94. In
teorie, capacitatea acestei surse ar putea alimenta orasul Calafat, cat si zona Poiana Mare.
Instalatia existenta de tratare a apelor consta din floculare, decantare, filtrare gravitationala
rapida prin nisip si dezinfectare prin clorinare. Inspectia vizuala a statiei indica faptul ca va fi
nevoie de o investitie pentru a aduce procesul la standarde, astfel incat aceasta sa se
conformeze cu directiva. Datele din partea municipalitatii sugereaza, de asemenea, ca
functionarea defectuoasa a treptelor de floculatie si de decantare restrictioneaza volumele de
alimentare disponibile pentru retea. Pe durata vizitei la statie, era evident ca filtrele de nisip
nu functionau corect si ca va fi nevoie de o investitie care sa inlocuiasca echipamentele de
control si cele mecanice/electrice. Exista unele defecte structurale in statia existenta.
In ceea ce priveste propunerea de a alimenta Poiana Mare din sursa Calafat, se propune
revizuirea redezvoltarii statiei de tratare, pe cat posibil in cadrul perimetrului existent.
Aceasta ar fi o noua instalatie de tratare, implementata in faze, pentru un estimat de 46.000
pe, care sa incorporeze statia si cladirile din instalatia existenta ca sa profite la maxim de
activele sale actuale. Vor fi necesare servicii si analize de laborator noi in vederea
conformarii cu Directiva 98/83/EC.
8.1.6.2.3 Distributia apei in Calafat
Calafat are 52 km de retea facuta din conducte de fonta, azbociment, inox si beton de la 50
la 600 mm in diametru. Sistemul a fost pus in functiune in anii 1930 si va necesita investitii
pentru inlocuirea conductelor de azbociment si pentru reabilitarea unui sistem cu scurgeri
frecvente si reparatii capitale. Se estimeaza ca este nevoie de inca 9 km de retea pentru
completarea acesteia.
Noi magistrale de apa potabila vor fi necesare pentru alimentarea localitatilor Ciupercenii
Vechi, Ciupercenii Noi, Basarabi si Golenti. Lungimea estimata a magistralelor suplimentare
este de aproximativ 28km. Vor fi necesare noi conducte de distributie in fiecare asezare, cu
un total estimat de 57km.
8.1.6.3.1 Reteaua de canalizare din Calafat

Reteaua urbana de canalizare va necesita extinderi mici pentru a acoperi intregul oras.
Totusi, este probabil ca un procent semnificativ din conducta existenta de beton sa necesite
inlocuire.
Statia de epurare a apelor uzate, recent data in folosinta, va necesita modernizare pentru a
se conforma cerintelor de indepartare a fosforului. Aceasta va lua probabil forma statiei de
dozare chimica pentru indepartarea fosforului si, eventual, zone suplimentare de
Pagina 606
deoxigenare si pentru recirculare in vederea indepartarii azotului. Este posibil sa fie nevoie si
de capacitate suplimentara de manipulare a namolului. Namolul este deshidratat in prezent
in cadrul amplasamentului si se crede ca este eliminat intr-un depozit de deseuri. Ar fi
fezabil transportul namolului la o statie de deshidratare din Rastu Nou pentru eliminarea
acestuia sub forma compactata intr-un depozit de deseuri.

Pagina 607
8.1.7
Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata Segarcea

Segarcea are o populatie de 8.600 de locuitori si este situata la aproximativ 30 km la sud de
Craiova, pe o campie inalta deasupra raului Jiu. Oportunitatile de a forma un cluster de
aglomerari insumand aproximativ 25.000 de locuitori cu comunele vecine Cerat, Lipovu,
Dranic si Valea Stanciului au fost identificate si incluse pe lista pentru Programul de investitii
prioritare in urma acordului cu Consiliul Judetean Dolj si Ministerul Mediului.
azotului si a fosforului pentru niciuna dintre asezarile individuale. Totusi, se considera ca
beneficiile regionalizarii sunt suficiente pentru a compensa nivelul ridicat de epurare in acest
caz. S-a identificat un amplasament potrivit pentru o statie de epurare a apelor uzate langa
raul Jiu, la Padea. In acest caz, este nevoie de efectuarea unei evaluari detaliate in stadiul
de fezabilitate.
De curand si in prezent au existat investitii in comunele Dranic si Valea Stanchului cu
finantare SAPARD si din partea Proiectului de dezvoltare rurala pentru alimentarea cu apa si
pentru prima etapa a retelelor de distributie. Propunerile privind apa potabila pentru aceasta
aglomerare se concentreaza astfel in principal asupra calitatii apei din alimentarea din aceste
surse, modernizarea sursei, a tratarii si retelei de la Segarcea si furnizarea de noi alimentari
si retele la Cerat si la Lipovu. Cateva detalii succinte cu privire la furnizare sunt oferite la
punctul 7.2 de mai jos, cantitatea de surse si tratare suplimentare necesare in vederea
conformarii cu Directiva 98/83/EC va depinde de unele studii si analize viitoare.
Se cere controlul automat al sistemului de dezinfectie impreuna cu monitorizarea continua a
concentratiilor de clor rezidual din apa care intra in serviciul de alimentare. In mod tipic,
exista nivele ridicate de amoniu, nitriti si nitrati si este foarte probabil sa fie nevoie de
investitii semnificative in ceea ce priveste schimbatoare de ioni sau sistemele de osmoza
inversa in vederea reducerii nivelului de nitrati la cote acceptabile. Se va solicita o analiza
pe durata stadiului de fezabilitate a proiectului pentru stabilirea metodelor potrivite de tratare.
Va fi necesara o analiza de laborator crescuta in vederea conformarii cu Directiva 98/83/EC.
Planul Clusterului Propus: Segarcea

Pagina 608

Pagina 609

Segarcea: Rezervorul/statia de pompare originale au peste 100 de ani, si majoritatea
infrastructurilor utilizate au fost date in functiune in anii 70. Sursa principala este un izvor
aflat in apropierea centrului orasului. Exista unele probleme referitoare la calitatea apei
(nivele ridicate de nitrati) dar si la protectia sursei. In plus, deservirea este limitata la
aproximativ 10 ore pe zi.
Cerat: Nu exista sistem public de alimentare cu apa Au fost efectuate studii de fezabilitate,
dar finantarea pentru implementare nu este inca disponibila. Se propune ca sursa un put de
mare adancime.
Lipovu: Nu exista o sursa publica de apa, nu s-a efectuat inca un studiu de fezabilitate. Se
propune ca sursa un de mare adancime si se sugereaza ca se pot face economii la scara
daca comuna Intorsura este considerata parte din acelasi proiect.
Dranic: Alimentarile pentru localitatile Dranic si Padea au fost date in folosinta in 2007, sursa
provine momentan dintr-un put in fiecare zona. Exista unele probleme cu calitatea sursei, nu
exista niciun fel de tratare in afara clorinarii. Un proiect pentru Foisor este in derulare iar
pentru satul Booveni nu s-a realizat inca nimic.
Valea Stanciului: Un proiect de alimentare cu apa in cadrul comunei a fost dat in folosinta
recent.
Generalitati: Calitatea apei furnizate prin sistemele istorice si proiectele actuale este
variabila si, in unele zone, protejarea surselor actuale este dificil de garantat. Prin urmare, sa prevazut tratarea si distribuirea unor surse suplimentare in vederea asigurarii unei
conformari pe termen lung cu cerintele Directivei 98/83/EEC.
Segarcea: Nu se efectueaza niciun fel de tratare in afara clorinarii la amplasamentul
rezervorului de serviciu/ statiei de pompare. Capacitatea totala a rezervorului 5.500 m3 .
Cerat: In prezent, nu exista o retea publica de alimentare cu apa.
Lipovu: In prezent, nu exista o retea publica de alimentare cu apa.
Dranic: Nu se efectueaza niciun fel de tratare in afara clorinarii la amplasamentele
rezervorului de serviciu/ statiei de pompare. Capacitatea rezervorului de 50 m3 va fi marita
atat la Dranic cat si la Padea.
Valea Stanciului: Recent data in folosinta, detaliile nu sunt cunoscute inca.
Generalitati: S-a prevazut tratarea suplimentara a surselor existente si tratarea adecvata a
surselor noi. Studiul de fezabilitate al zonei va trebui sa determine daca regionalizarea
selectiva de exemplu captarea si tratarea apelor unui rau trebuie inclusa in vederea
asigurarii conformarii pe termen lung cu cerintele Directivei 98/83/EEC.
Pagina 610
8.1.7.2.3 Retele
Segarcea: Se estimeaza o retea suplimentara de 30 km, inlocuirea vechilor conducte 10 km,
reabilitarea vechilor conducte 8 km;
Cerat: In prezent, nu exista o retea publica de alimentare cu apa, nevoia estimata de 24 km .
Lipovu: In prezent, nu exista o retea publica de alimentare cu apa, nevoia estimata de 23km .
Dranic: Retele complete sau in curs de construire, in afara localitatii Booveni, nevoi
suplimentare estimate 4 km;
Valea Stanciului: In curs de construire 32km retea.
Generalitati: In cazul in care trebuie adoptata regionalizarea selectiva, s-au prevazut 20 km
de conducte de transfer.

Dintre orasele si comunele din aglomerarea propusa, in prezent doar Segarcea are retea de
canalizare. Exista cateva instalatii de epurare a apelor de canalizare (se crede ca sunt
limitate la bazine de atenuare) dar in prezent nu sunt folosite. S-au raportat probleme cu
devierea fluxului de canalizare pentru irigare.
Odata cu necesitatea unei instalatii noi, este practica luarea in considerare a statiei regionale
de epurare a apelor uzate cu o noua amplasare selectata in vederea oferirii unor conexiuni
necesare cu cat mai multe comunitati, si amplasata in asa fel incat sa se ajunga usor la un
amplasament acceptabil de deversare. Un amplasament, despre care s-a inteles ca este in
posesia comunei Dranic, la sud-est de Padea in apropierea malurilor bifurcatiei raului Jiu
a fost identificat pentru studiu.
Vor fi necesare noi colectoare magistrale gravitationale, saptesprezece statii de pompare si
46km de coloane verticale ca sa acopere zona propusa de deservire. Va fi necesara
canalizarea localitatilor Segarcea, Cerat, Lipovu, Valea Stanchiului si Horezu-Poenari.
Pentru alte asezari din regiune de exemplu Dranic, Padea si Intorsura nu exista nicio
obligatie de a fi prevazute retele, insa a fost prevazuta realizarea, intr-o anumita etapa, a
unor racorduri la Dranic si la Padea. S-a prevazut construirea retelelor de canalizare cu un
total de 167 km, dupa cum urmeaza:

Pagina 611
Segarcea
30 km plus 4km reabilitare
Cerat
15 km
Lipovu
17 km
Valea Stanchiului
46 km
Dranic
9 km
Conducte de transfer
46 km

Clusterul de aglomerari necesita o noua instalatie pentru conformare. Propunerea este de a
furniza o instalatie robusta de tratare care sa furnizeze indepartarea biologica a N si P cu o
capacitate finala estimata de aproximativ 25.000 pe. Aceasta instalatie va avea fluxurile de
epurare dispuse in trepte, permitand o conectare pe etape a comunitatilor periferice si
capacitatea de a rafina proiectul celei de-a doua sau de-a treia etape a instalatiei bazata pe
fluxuri sau incarcaturi reale. Va fi nevoie de o conducta scurta pentru a permite deversarea in
Jiu a efluentului tratat, prin intermediul unei structuri de varsare aprobate.
In aval de tratarea biologica, solutia amestecata va fi distribuita catre (in ultima instanta)
patru decantoare cu pod raclor si separare hidrostatica a namolului si returnare la zona
anaeroba prin pompe centrifuge cu viteze variabile.
Costul de buget total estimat pentru proiect este de aproximativ 36 milioane de EURO fara
TVA si taxele aferente. Anticipam ca aproximativ 19 mil EUR din valoarea totala sa va

Pagina 612
8.1.8
Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata Amarastii de Jos / Marsani

Aceasta propunere se adreseaza unui grup de comune, fiecare cu o populatie de
aproximativ 5.000, amplasat la aproximativ 50 km la sud-est de Craiova, intre raul Jiu si
granita cu judetul Olt. Oportunitatile de a forma o aglomerare insumand aproximativ 27.000
de locuitori care sa acopere comunele Amarastii de Jos, Daneti, Apele Vii, Celaru, Marsani,
Dobrotesti si parti din Dobresti au fost identificate si incluse pe lista de luat in considerare in
cadrul Programului de investitii prioritare prin acord cu Consiliul Judetean Dolj si Ministerul
Mediului.
beneficiile regionalizarii sunt suficiente pentru a compensa nivelul ridicat de epurare in acest
caz. Nu s-a identificat inca amplasamentul statiei de epurare a apelor uzate, dar se
intentioneaza sa se caute un amplasament apropiat de DN55, in vecinatatea comunei
Dobresti, astfel incat efluentul tratat sa poata fi deversat in raul Jiet. In acest caz, este nevoie
de efectuarea unei evaluari detaliate in stadiul de fezabilitate.
De curand si in prezent, s-au facut investitii in reteaua de alimentare cu apa din comunele
Amarastii de Jos, Dobrotesti, Apele Vii si Celaru si s-a luat in considerare finantarea
proiectelor de alimentare cu apa elaborate pentru Daneti si Marsani. Propunerile referitoare
la apa potabila pentru aceasta aglomerare sunt, astfel, abordate de la caz la caz. Cateva
detalii succinte cu privire la furnizare sunt oferite la punctul 8.2 de mai jos, cantitatea de
surse si tratare suplimentare necesare in vederea conformarii cu Directiva 98/83/EC va
depinde de unele studii si analize viitoare.
continua a concentratiilor de clor rezidual din apa care intra in serviciul de alimentare. Va fi
necesara revizuirea performantei si analizei actuale a surselor, pe durata stadiului de
fezabilitate al proiectului in vederea identificarii unor alte posibilitati de tratare pe viitor. Va fi
necesara o analiza de laborator crescuta in vederea conformarii cu Directiva 98/83/EC.
Plan Cluster: Amarastii de Jos / Marsani

Pagina 613

Pagina 614

Generalitati: In general, in aceasta regiune, sursele sunt puturi de mare adancime. Acestea
au fost deja instalate la Amarastii de Jos, Dobrotesti si Celaru. Prin urmare, s-au prevazut
surse pentru asezarile ramase din regiune, impreuna cu tratarea si distribuirea surselor in
vederea asigurarii unei conformari pe termen lung cu cerintele Directivei 98/83/EEC.
Amarastii de Jos: Nu se furnizeaza niciun fel de tratare in afara clorinarii la amplasamentul
rezervorului de serviciu/ statiei de pompare.
Dobrotesti: Proiect privind realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa prin
robinete stradale in derulare;
Daneti: In prezent, nu exista o retea publica de alimentare cu apa.
Marsani: In prezent, nu exista o retea publica de alimentare cu apa.
Apele Vii: Sistem centralizat de alimentare cu apa in constructie.
Celaru: Sistem centralizat de alimentare cu apa recent dat in folosinta.
Amarastii de Sus: In prezent, nu exista o retea de alimentare cu apa.
noilor surse in vederea asigurarii unei conformari pe termen lung cu cerintele Directivei
98/83/EEC.
8.1.8.2.3 Retele
Amarastii de Jos: Retelele pentru Amarastii de Jos si Propilor sunt, in mare parte, finalizate.
Nu exista nicio propunere pentru satul Ocolna.
Dobrotesti: Retele in curs de construire pentru Dobrotesti si Nisipuri.
Daneti: In prezent, nu exista o retea publica de alimentare cu apa.
Marsani: In prezent, nu exista o retea publica de alimentare cu apa.
Apele Vii: Sistem centralizat de alimentare cu apa in constructie
Celaru: Extinderea retelei de alimentare cu apa in constructie.
Amarastii de Sus: In prezent, nu exista o retea de alimentare cu apa.

Pagina 615

Niciuna dintre comunele din aglomerarea propusa nu este prevazuta in prezent cu retea de
canalizare si nici cu instalatii viabile de epurare a apelor de canalizare.
Odata cu necesitatea unei instalatii noi este practice sa consideram o statie regionala de
epurare a apelor uzate cu o noua amplasare selectata in vederea oferirii unor conexiuni
necesare cu cat mai multe comunitati, si amplasata in asa fel incat sa se ajunga usor la un
amplasament acceptabil de deversare. Un amplasament langa raul Jiet este considerat ca
fiind cel mai adecvat pentru o statie de epurare a apelor uzate a unei aglomerari.
Vor fi necesare noi colectoare magistrale gravitationale, treisprezece statii de pompare si
32km de colectoare principale ca sa acopere cresterea propusa din zona de deservire. Va fi
necesara canalizarea localitatilor Amarastii de Jos, Dobrotesti, Daneti, Marsani, Apele Vii si
Celaru. Pentru alte asezari din regiune nu exista nicio obligatie de a fi prevazute retele, insa
a fost prevazuta realizarea, intr-o anumita etapa, a unor conexiuni la Dobresti. S-a prevazut
construirea retelelor de canalizare cu un total de 212 km, dupa cum urmeaza:
Amarastii de Jos
32 km
Dobrotesti
15 km
Daneti
38 km
Marsani
32 km
Apele Vii
9 km
Celaru
36 km
Dobresti
18 km
32 km
8.1.8.4 Epurarea apelor uzate

Clusterul de aglomerari necesita o noua instalatie conforma. Propunerea este de a furniza o
instalatie robusta de tratare care sa furnizeze indepartarea biologica a N si P cu o capacitate
finala estimata de aproximativ 27,000 pe. Aceasta instalatie va avea fluxurile de epurare
dispuse in trepte, permitand o conectare pe etape a comunitatilor periferice si capacitatea de
a rafina proiectul celei de-a doua sau de-a treia etape a instalatiei bazata pe fluxuri sau
incarcaturi reale. Va fi nevoie de o conducta scurta pentru a permite deversarea in Jiet a
efluentului tratat, prin intermediul unei structuri de varsare aprobate.
Pagina 616

patru decantoare cu pod raclor si separare hidrostatica a namolului si returnare la zona
TVA si taxele aferente. Nu este propusa finantare prin Fonduri de Coeziune.

Pagina 617
8.1.9
Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata Leu

Aceasta propunere se adreseaza unui grup de comune, fiecare cu o populatie intre 3.000 si
5.000 de locuitori, amplasat la aproximativ 25 km la sud-est de Craiova. Oportunitatile de a
forma o aglomerare insumand aproximativ 14.000 de locuitori cu comunele vecine Leu,
Cosoveni si Castranova au fost identificate si incluse pe lista de luat in considerare in cadrul
Programului de investitii prioritare prin acord cu Consiliul Judetean Dolj si Ministerul Mediului.
beneficiile regionalizarii pot fi suficiente pentru a compensa nivelul ridicat de epurare in acest
caz si ca ar trebui efectuat un Studiu al regionalizarii. Daca s-ar extinde clusterul de
aglomerari cu includerea localitatilor Celaru, Apele Vii si Diosti densitatea populatiei va fi
prea scazuta pentru a forma o aglomerare eficienta.
Un amplasament potential pentru statia de epurare apelor uzate a fost identificat la vest de
Leu, de unde se va face deversarea in raul Jiu, fie prin cursul Leu sau printr-o linie de
efluent. In acest caz, este nevoie de efectuarea unei evaluari detaliate in stadiul de
fezabilitate.
Leu si Castranova si s-a luat in considerare finantarea proiectelor de alimentare cu apa
elaborate pentru Cosoveni. Propunerile referitoare la apa potabila pentru aceasta
aglomerare sunt, astfel, abordate de la caz la caz. Cateva detalii succinte cu privire la
furnizare sunt oferite la punctul 9.2 de mai jos, cantitatea de surse si tratare suplimentare
necesare in vederea conformarii cu Directiva 98/83/EC va depinde de unele studii si analize
viitoare.
Se cere controlul automat al sistemului de dezinfectie impreuna cu monitorizarea continua a
concentratiilor de clor rezidual din apa care intra in serviciul de alimentare. Va fi necesara
revizuirea performantei si analizei actuale a surselor, pe durata stadiului de fezabilitate al
proiectului in vederea identificarii unor alte posibilitati de tratare pe viitor. Va fi necesara o
analiza de laborator crescuta in vederea conformarii cu Directiva 98/83/EC.
Plan Cluster: Leu

Pagina 618

Pagina 619

Generalitati: In general, in aceasta regiune, sursele sunt puturi de mare adancime. Acestea
au fost deja realizate la Leu si Castranova. Prin urmare, s-au prevazut surse pentru asezarile
ramase din regiune, impreuna cu tratarea si distribuirea apei in vederea asigurarii unei
conformari pe termen lung cu cerintele Directivei 98/83/EEC.
Leu: Nu se furnizeaza niciun fel de tratare in afara clorinarii la amplasamentul rezervorului de
serviciu/ statiei de pompare.
Castranova: Nu se furnizeaza niciun fel de tratare in afara clorinarii la amplasamentul
rezervorului de serviciu/ statiei de pompare.
Cosoveni: In prezent, nu exista o retea publica de alimentare cu apa.
98/83/EEC.
8.1.9.2.3 Retele
Leu: Reteaua primara este finalizata, reteaua secundara estimata la 24 km nu este inca
finantata.
Castranova: Reteaua primara este finalizata, reteaua secundara estimata la 18km nu este
inca finantata.
Cosoveni: In prezent, nu exista o retea publica de alimentare cu apa
Niciuna dintre comunele din aglomerarea propusa nu este prevazuta in prezent cu retea de
canalizare si nici cu instalatii viabile de epurare a apelor de canalizare.
Odata cu necesitatea unei instalatii noi, este practica luarea in considerare a statiei regionale
de epurare a apelor uzate cu o noua amplasare selectata in vederea oferirii unor conexiuni
necesare cu cat mai multe comunitati cu cate este viabil din punct de vedere economic. S-a
identificat un amplasament langa raul Leu, la vest de oras, spre a fi luat in calcul pentru o
eventuala statie de epurare a apelor uzate pentru aglomerare.
In cazul in care regionalizarea se va limita la Leu, Castranova, Cosoveni si Ghindeni vor fi
necesare noi colectoare magistrale gravitationale, sapte statii de pompare si 22 km de
colectoare principale ca sa acopere cresterea propusa din zona de deservire. Va fi necesara
canalizarea localitatilor Leu, Castranova si Cosoveni. Pentru alte asezari din regiune de
exemplu Ghindeni si Puturi nu exista nicio obligatie de a fi prevazute retele, insa a fost
prevazuta realizarea, intr-o anumita etapa, a unor conexiuni. S-a prevazut construirea
retelelor de canalizare cu un total de 141 km, dupa cum urmeaza:
Pagina 620
Leu
40 km
Castranova
22 km
Cosoveni
28 km
Ghindeni
18 km
Puturi
11 km
22 km
8.1.9.4 Epurarea apelor uzate

finala estimata de aproximativ 14.000 p.e. Aceasta instalatie va avea fluxurile de epurare
incarcaturi reale. Va fi nevoie de o conducta scurta pentru a permite deversarea efluentului
tratat in Leu (sau o linie de efluent catre raul Jiu) prin intermediul unei structuri de varsare
aprobate.
indepartarea grasimilor urmata (in ultima instanta) de o statie de tratare biologica, cu doua
doua decantoare cu pod raclor si separare hidrostatica a namolului si returnare la zona
TVA si taxele aferente. Nu este propusa finantare prin Fonduri de Coeziune.

Pagina 621
8.1.9.6 Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata Plenita

8.1.9.6.1 Prezentare generala
Aceasta propunere se adreseaza unui grup de comune, fiecare cu o populatie de
aproximativ 4.000-8.000 de locuitori, amplasat la aproximativ 50 km la vest de Craiova.
Oportunitatile de a forma o aglomerare insumand aproximativ 21.000 de locuitori cu
comunele vecine Plenita, Motatei, Unirea, Caraula si Orodel au fost identificate si incluse pe
lista de luat in considerare in cadrul Programului de investitii prioritare prin acord cu Consiliul
Judetean Dolj si Ministerul Mediului.
beneficiile regionalizarii compenseaza nivelul ridicat de epurare in acest caz. O statie
nefunctionala de epurare a apelor uzate exista la marginea de vest a localitatii Plenita si se
propune ca acest amplasament sa fie adoptat pentru statia de epurare a apelor uzate pentru
aglomerare. In acest caz, este nevoie de efectuarea unei evaluari detaliate in stadiul de
fezabilitate.
Plenita, Motatei si Caraula si s-a luat in considerare finantarea proiectelor de alimentare cu
apa elaborate pentru Orodel si Unirea. Propunerile referitoare la apa potabila pentru aceasta
aglomerare sunt, astfel, abordate de la caz la caz. Cateva detalii succinte cu privire la
furnizare sunt oferite la punctul 10.2 de mai jos, cantitatea de surse si tratare suplimentare
necesare in vederea conformarii cu Directiva 98/83/EC va depinde de unele studii si analize
viitoare.
continua a concentratiilor de clor rezidual din apa care intra in serviciul de alimentare. Va fi
necesara revizuirea performantei si analizei actuale a surselor, pe durata stadiului de
fezabilitate al proiectului in vederea identificarii unor alte posibilitati de tratare pe viitor. Va fi
necesara o analiza de laborator crescuta in vederea conformarii cu Directiva 98/83/EC.
Plan Cluster: Plenita

Pagina 622

Pagina 623

Plenita: Infrastructura originala a fost data in folosinta in anii 1970, sursa principala fiind o
serie de puturi de mica adancime, amplasate la 5 km de oras. Se raporteaza o calitate buna
a sursei si apa provenita din aceasta este distribuita fara tratare sau dezinfectare. Desi nu
toata populatia comunei este conectata in prezent, se pare ca sursa ar trebui sa fie suficienta
pentru alimentarea intregii populatii .
Orodel: Nu exista sistem public de alimentare cu apa, au fost efectuate studii de fezabilitate
in acest sens dar finantarea pentru implementare nu este inca disponibila. Sursa probabila
este o serie de puturi de mica adancime.
Motatei: Un proiect recent, alimentat dintr-o sursa de puturi de mare adancime, acopera in
prezent circa 70% din populatie. Este posibil sa fie nevoie de o sursa suplimentara pentru
alimentarea restului localitatii si a satului Dobridor
Caraula: Un proiect recent, alimentat de o sursa cu doua puturi de mare adancime, care pare
sa fie suficient pentru populatia comunei.
Unirea: In prezent nu exista o retea publica de alimentare cu apa. Exista studii in acest sens
dar fara o sursa de finantare certa pentru executie.
Plenita: Nu exista prevederi de tratare sau dezinfectie, este necesara analizarea datelor
disponibile pentru a confirma conformitatea.
Orodel: In prezent, nu exista o retea publica de alimentare cu apa;
Motatei: Nu se furnizeaza niciun fel de tratare in afara clorinarii la rezervorul de serviciu/
statia de pompare. Este necesara revizuirea calitatii surselor existente si suplimentare
pentru a stabili necesarul de tratare;
Caraula: Nu se furnizeaza niciun fel de tratare in afara clorinarii la rezervorul de serviciu/
statia de pompare.
Unirea: In prezent, nu exista o retea publica de alimentare cu apa;
98/83/EEC.
8.1.9.7.3 Retele
Plenita: Proiect aflat, in prezent, in curs de constructie, pentru modernizarea si extinderea
retelei existente din Plenita. Localitatea Castrele Traiane nu are nicio retea, s-a prevazut
construirea a 7 km si a unor conducte de transfer;
Orodel: In prezent nu exista nicio retea, vor fi furnizati aproximativ 24 km;

Pagina 624
Motatei: Retea de alimentare cu apa instalata, retea aditionala necesara pentru localitatile
Dobridor si Motatei Gara;
Caraula: Retea in curs de construire, sunt necesare alocari suplimentare de fonduri pentru
completitudine.
Unirea: In prezent nu exista nicio retea, vor fi furnizati aproximativ 32 km;
Plenita are un sistem de canalizare partial si o statie nefunctionala de epurare a apelor
uzate. De altfel, niciuna dintre comunele din aglomerarea propusa nu este prevazuta in
prezent cu retea de canalizare si nici cu instalatii viabile de epurare a apelor de canalizare.
Data fiind nevoia de noi instalatii, este practic sa se ia in considerare o statie regionala de
epurare a apelor uzate, amplasata eventual pe locul existent din Plenita. Apele receptoare
sunt sensibile din punct de vedere al mediului si este posibil sa fie nevoie de o dezinfectare
cu raze ultraviolete. Totusi, sub rezerva Studiului de fezabilitate, acest risc este considerat
mai important decat costurile unui transfer catre Dunare, langa Cetate.
Vor fi necesare noi colectoare magistrale gravitationale, unsprezece statii de pompare si
32km de colectoare principale ca sa acopere cresterea propusa din zona de deservire. Va fi
necesara canalizarea localitatilor Motatei, Unirea, Caraula si Orodel/ Cornu. Pentru alte
asezari din regiune nu exista nicio obligatie de a fi prevazute retele, insa a fost prevazuta
realizarea, intr-o anumita etapa, a unor conexiuni la Dobridor. S-a prevazut construirea
retelelor de canalizare cu un total de 142 km, dupa cum urmeaza:
Plenita
20 km
Motatei
31 km
Unirea
32 km
Orodel
15 km
Dobridor
12 km
32 km

finala estimata de aproximativ 21.000 pe. Aceasta instalatie va avea fluxurile de epurare
incarcaturi reale. Va fi nevoie de o conducta adecvata pentru a permite deversarea
Pagina 625
efluentului tratat la un punct corespunzator, prin intermediul unei structuri de varsare

aprobate.
In aval de tratarea biologica, solutia amestecata va fi distribuita catre (in ultima instanta) trei
decantoare cu cu pod raclor si separare hidrostatica a namolului si returnare la zona
pentru a facilita transportul economic la o instalatie de deshidratare (posibil la Rastu Nou)
TVA si taxele aferente. Nu este propusa finantare prin Fonduri de Coeziune

Pagina 626
8.2
LISTELE INVESTITIILOR PRIORITIZATE
Baza de date cuprinzand investitiile structurate pe localitati, distinct pe infrastructura de apa

si infrastructura de apa uzata, este flexibila, permitand generarea de rapoarte pe localitati,
regiuni, componente ale sistemului, pe surse de fonduri etc.
Listele cu programele de investitii pe localitati si regiuni, exclusiv investitiile incluse in
Prioritatea 1 sunt prezentate in Anexele 6 si 7 la Master Plan.
8.3
CONCLUZII
Propunerile pentru regionalizarea serviciilor de apa si apa uzata in judetul Dolj s-au bazat pe
urmatoarele fapte:
- infrastructura existenta de apa si apa uzata este slab dezvoltata in intreg judetul;
- sunt zone intinse fara surse de apa conforme cu Directiva pentru apa potabila;
- doar apa uzata colectata de la 2% din populatia judetului este tratata, restul
sistemelor deversand apa netratata in emisar, ducand la cresterea semnificativa a
gradului de poulare.
Pentru a avea proiecte de investitii cu impact maxim asupra imbunatatirii conditiilor de mediu
consideram drept prioritati toate zonele cu o mare densitate a populatie. Acest lucru este in
conformitate cu cerintele Directivei 91/271/EEC.
Criteriile generale ce vor fi luate in calcul sunt urmatoarele:
Populatia proiectului trebuie sa depaseasca 10.000;
Dezvoltarea infrastructurii trebuie sa includa investitii privind apa uzata;
Comunitatile trebuie sa se alature Operatorului Regional;
Potential pentru imbunatatirea sursei de apa potabila;
Posibilitatea formarii unor aglomerari;
Capacitatea de a respecta data tinta pentru conformare statutara;
Costuri de operare pe cap de locuitor (punctaj scazut = cost crescut pe cap de
locuitor);
Costuri de capital pe cap de locuitor (Capex crescut = punctaj scazut);
Disponibilitate teren (risc crescut = punctaj scazut, risc scazut = punctaj crescut);
Impactul asupra mediului;
Existenta unui mecanism institutional de incredere.
Aplicand principiile de mai sus asupra proiectelor din judetul Dolj care in mod evident
necesita atentie timpurie pentru a progresa in privinta indeplinirii obiectivelor Tratatului de
Aderare rezulta o clasare a prioritatilor asa cum reiese din tabelul urmator:

Pagina 627
Agglomeration >
Filiasi
v Criteria
A Sewerage element must be >10,000
Bailesti &
Poiana
Mare
Calafat
Dabuleni
Craiova
Segarcea Amerastii
de Jos
Leu
Plenita
1.7
41
5.4
131
73
3.8
92
97
2.5
61
2.6
63
2.2
54
1.1
27
Asset development must include

B
waste water
40
40
20
40
20
40
40
40
40
Communities to join Regional

Operating Company
50
50
50
50
50
50
50
50
50
Potential for potable water source

improvement
23
23
18
18
18
18
14
14
14
E Opportunity for an agglomeration
Ability to meet target date for statutory

F
compliance
38
25
50
50
25
50
38
38
38
Opex Cost per capita ( low score =

high cost per capita)
46
46
46
46
46
46
31
46
31
Capex Cost per capita ( high capex =

low score)
16
16
16
16
16
11
16
11
11
Land Availability (low risk = high

score, High risk = low score)
25
19
25
25
25
25
19
25
19
Environmental Impact (high score =

low impact)
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
Reliable Institutional Mechanism in

K Place ( high scroe = reliable
mechanism)
Final Score
RANKING
306
377
326
365
325
328
297
304
256
Aglomerarile regionale de la Bailesti / Poiana Mare, Calafat, Dabuleni, Craiova, Filiasi si

Segarcea au fost identificate drept comunitati tinta pentru aplicarea la Fondurile de Coeziune
in cadrul Programului de Investitii Prioritare.

Pagina 628
9. PLANUL
DE
PROIECTULUI
9.1
ACTIUNE
PENTRU
IMPLEMENTAREA
INTRODUCERE
Planul de actiune prezentat in aceasta sectiune cuprinde activitatile si inputurile din partea
Consiliilor regionale, municipalitatilor, operatorului regional propus si alte autoritati locale ca
de exemplu: Apele Romane si Agentiile Regionale de Mediu, precum si din partea
Consultantului numit pentru Contractul nr. 2 din cadrul Proiectului privind Serviciile
Municipale.
Planul de actiune este impartit in urmatoarele sectiuni:
Studii de fezabilitate
Evaluarea impactului asupra mediului
Analiza financiara si de cost-beneficiu
Aplicatii pentru Fondul de Coeziune
Analiza/revizuire
Finantare
Realizarea Dosarelor de Licitatie
Regionalizarea serviciului
Aranjamente institutionale pentru Operatorul Regional (ROC).
Planul de actiune propus a fost realizat plecand de la presupunerea ca Master Planul a fost
aprobat provizoriu, cu acord privind proiectele care trebuie mentinute mai departe ca investitii
prioritare in perioada 2009-2013 pe baza Fondurilor de Coeziune.
9.2
ACTIUNI GENERALE
Autoritatea Locala
Analizeza si se pune de
acord cu cerintele
Consultantului privind
Consultant
Va realiza studii in
conformitate cu Termenii sai
de referinta;
Va realiza campanii aferente
de masurare;
Va pregati documentatia in
cooperare cu Operatorul
Regional;
Va pregati o strategie privind
namolul in conformitate cu
Termenii de Referinta.
Va pregati raportul privind
apele uzate industriale in
conformitate cu Termenii de
Referinta.
Evaluarea impactului asupra mediului
Compania operatoare
Consultant
regionala
Furnizeaza suport de
Discuta cerintele privind
management si sprijin pentru
evaluarea impactului asupra
procesul de consultare a
mediului cu autoritatile
Va sprijini Consultantul
pentru ca acesta sa obtina
informatii de la agentiile
guvernamentale locale;
Va asigura faptul ca ROC si
Consultantul au accesul
asigurat la unitatile
industriale, institutii si alte
organisme publice;
Va asigura finantare pentru
studii care nu sunt acoperite
de catre Consultant dar care
au fost incluse in programul
de investitii prioritare
Autoritatea Locala
Studii de Fezabilitate
Compania operatoare
regionala
Va asigura datele financiare si
operationale solicitate de
Consultant;
Il va asista pe Consultant in
evaluarea situatiei existente la
unitatile industriale, stadiul,
facilitati de pre-epurare a
efluentului, calitatea efluentului
si inregistrari curente privind
mediul

Pagina 629
locale abilitate;
evaluarea impactului asupra publicului;
Asista prin intermediul ofiterilor Pregateste raportul de
mediului pentru toate
analiza/triere pentru
proiectele care vor fi incluse de mediu Consultantul in
proiectele individuale din
realizarea documentatiei;
in aplicatie;
cadrul programului de
Promoveaza activ proiectul in
Asigura sprijin media si
investitii prioritare;
media locala;
politic pentru procesul de
Pregateste documentatia in
consultare a publicului;
conformitate cu legislatia in
Pune la dispozitie sali de
vigoare;
sedinta si facilitati de presa
Pregateste masurile privind
adecvate privind procesul de
consultarea publicului;
consultare a publicului;
Pregateste rezumatul
Asigura faptul ca Anexele
Evaluarii impactului asupra
cerute de Aplicatia de
mediului pentru a fi inclus in
finantare pentru Fondurile
Aplicatia de finantare din
de Coeziune au fost
Fondurile de Coeziune.
semnate si andosate de
autoritatile abilitate si trebuie
sa includa si habitaturile
Natura 2000
Analiza financiara si cost-beneficiu
Autoritatea Locala
Compania operatoare
Consultant
regionala
Elaboreaza modele
In legatura cu infrastructura
Furnizeaza informatii
existenta, furnizeaza informatii financiare pentru proiectele
contabile si previziuni
individuale si modele
contabile si informatii privind
economice solicitate de
rezumative pentru aplicatie;
costurile de operare, la
Consultant;
Pregateste rapoartele
solicitarea Consultantului;
Furnizeaza detalii privind
necesare pentru aplicatie;
Furnizeaza informatii despre
demersurile necesare
situatia curenta si previzionata Dezvolta aranjamentele
privind imprumuturile
financiare pentru proiect;
a facturarii si veniturilor sale,
curente sau propuse;
Discuta atat cu Consultantul atat pentru apa potabila, cat si Analizeaza proiectiile privind
suportabilitatea in cadrul
pentru apa uzata;
cat si cu Operatorul
comunitatilor.
Analizeaza cu reprezentantii
Regional contributiile
autoritatilor locale si judetene
financiare ale Operatorului
schema de tarif propusa.
Regional sau din partea
autoritatilor locale sau
judetene;
Autoritatea Locala
Aproba si semneaza
aplicatia
Aplicatia pentru Fondul de Coeziune

Compania operatoare
Consultant
regionala
Analizeaza aplicatia daca i se
Elaboreaza aplicatia in
cere acest lucru de catre
conformitate cu prevederile
Consultant
Termenilor de Referinta si
cerintele UE;
Asigura faptul ca
documentatia asociata a fost
aprobata si andosata, in
special aceea care se refera
la consultarea publicului si
avizarea evaluarii impactului
asupra mediului;

Pagina 630
Autoritatea Locala
Mobilizeaza sprijinul politic si
public pentru toate
proiectele propuse;
Asigura faptul ca autoritatile
locale sunt informate in
totalitate in legatura cu
proiectele, cerintele si
necesitatile acestora;
Discuta demersurile
generale privind analiza cu
personalul Ministerului.
Autoritatea Locala
Analiza / revizuire
Compania operatoare
regionala
Este responsabila pentru
managementul total al
misiunilor de analiza/revizuire;
Managementul si cei care
opereaza pe plan local vor fi
informati astfel incat sa
inteleaga ratiunile proiectului.
Finantare
Compania operatoare
regionala
Analizeaza tariful si
posibilitatile imprumut sau alte
forme de finantare;
Echipa de management a
ROC va analiza posibilele
aranjamente privind
imprumutul si va semna
contractele.
Consultant
Organizeaza revizuirea/
analiza cu Operatorul
Regional si autoritatile
locale;
Asista Operatorul Regional
(ROC) in pregatirea oricaror
prezentari sau materiale de
prezentare.
Consultant
Dezvolta demersurile privind

Discuta cu reprezentantii
finantarea pentru proiect in
autoritatilor locale,
urma discutiilor cu
municipale si centrale
Operatorul Regional si
despre sursa si suma
departamentele financiare
cofinantarii;
ale autoritatii locale;
Analizeaza
Finantarea trebuie sa fie
stadiul/abordarea privind
disponibila inainte de
finantarea cu Ministerul
depunerea aplicatiei de
Finantelor;
finantare din Fondurile de
Finalizeaza abordarea
Coeziune la Bruxelles.
privind finantarea inainte de
depunerea aplicatiei pentru
Fondurile de Coeziune.
Realizarea Dosarelor de Licitatie si Termenii de Referinta pentru Asistenta Tehnica
Autoritatea Locala
Compania operatoare
Consultant
regionala
Elaboreaza dosare de
Analizeaza documentele de
Angajeaza consultanti sa
licitatie in conformitate cu
licitatie si Termenii de
pregateasca dosare de
legislatia romaneasca;
Referinta pentru Asistenta
licitatie care nu sunt incluse
Dosare de licitatie in
tehnica la cererea
in Termenii de Referinta ai
Consultantului;
Consultantilor.
Referinta;
Licitatie si atribuire contracte
Elaboreaza Termenii de
de servicii si lucrari in
Referinta pentru Asistenta
conformitate cu legislatia
Tehnica si pentru
locala.
Supervizarea Lucrarilor in
Referinta;
Asista Operatorul Regional
in timpul licitatiei si evaluarii.
Regionalizarea serviciului
Autoritatea Locala
Compania operatoare
Consultant
regionala
Promoveaza in mod activ in Analizeaza aranjamentele de
Analizeaza legislatia
Pagina 631
cadrul primariilor locale

necesitatea constituirii ADI
( Asociatia de Dezvoltare
Intercomunitara);
Analizeaza propunerile
curente privind statutul,
modifica, revizuieste si
finalizeaza daca este
necesar;
Asigura faptul ca statutul
ADI este aprobat pana la
termenul limita convenit:
sfarsitul lunii martie 2008.
concesiune propuse, le
modifica si le depune spre
analiza la autoritatile locale;
Semneaza acordul atunci
cand este acceptat.
existenta si propunerile de
regionalizare a serviciului si
ofera consultanta
persoanelor responsabile.
Aranjamente institutionale pentru PIU

Compania operatoare
Consultant
regionala
Pregateste raportul
Raport de analiza si
Asigura buget suplimentar
institutional privind
considerarea efectului
pentru Operatorul Regional
organizarea Operatorului
semnarii contractului de
pentru a sprijini posibila
regional, il inainteaza spre
concesiune intre ADI si
extindere a Unitatii de
revizuire/analiza.
Operatorul Regional;
Implementare a Proiectului;
Analiza stadiului si capacitatii
UIP;
Recruteaza personal daca
este necesar pentru a sprijini
programul de investitii;
Trebuie sa ia in considerare
conceptul departamentor
separate de operare si
investitii
Autoritatea Locala
9.3
CONCLUZII
Planul de actiune conturat in aceasta sectiune acopera intrarile si actiunile cerute de

Consiliul Regional, municipalitati, Compania Operationala Regionala propusa si alti
reprezentanti locali guvernamentali cum ar fi Apele Romane si Agentia Regionala de Mediu
si Consultantul stabilit in cadrul Proiectului pentru Servicii Municipale Contract 2.

Pagina 632
10. ANEXE
Anexa
Denumire
Anexa 1
Sumar executiv
Anexa 2
Proiecte in derulare in judetul Dolj

Infrastructura existenta de alimentare cu apa si apa uzata;
Anexa 3
Analize de apa ce au inregistrat depasiri ale parametrilor

masurati;
Anexa 4
Prognoza populatiei in judetul Dolj

Anexa 3 revizuita privind termenele propuse pentru
conformare cu Directiva Apa Uzata Urbana 91/271/CEE
Anexa 5
Lista localitatilor din judetul Dolj cu sistem centralizat de

alimentare cu apa
Lista localitatilor din judetul Dolj fara sistem centralizat de
alimentare cu apa
Lista localitatilor din judetul Dolj cu populatie sub 50
locuitori
Anexa 1 Informatii specifice si rezumatul planurilor de
investitii pentru judetul Dolj
Anexa 6
Conformarea si obiectivele pentru sistemele regionale de

alimentare cu apa si aglomerarile de apa uzata in judetul
Dolj
Costuri de investitii pe faze si sisteme de alimentare cu
apa (Anexa 3.)
Costuri totale de investitii pe categorii de costuri pentru
toate sistemele zonale de alimentare cu apa (Anexa 4.1)
Costuri de investitii pe faze si aglomerari (Anexa 3.2)
Costuri totale de investitii pe categorii pentru aglomerarile
de apa uzata (Anexa 4.2)
Costuri totale de investitii pentru zonele rurale si alte
costuri (Anexa 4.3)
Plan de investitii pe termen lung (2008-2038) Costuri de
investitii pe faze si categorii de costuri (costuri specifice
cerute de caietul de sarcini) alimentare cu apa (Anexa
9.1. LTP)
Plan de investitii pe termen lung (2008-2038) Costuri de
investitii pe faze si categorii de costuri (costuri specifice
cerute de caietul de sarcini) apa uzata (Anexa 9.2. LTP)
Investitii pe localitati
Anexa 7
Costuri de investitii pe faze si sisteme zonale de

Pagina 633
alimentare cu apa (Anexa 6.1)

Costuri de investitii pe categorii de costuri pentru toate
sistemele zonale de alimentare cu apa (Anexa 7.1)
Costuri de investitii pe faze si aglomerari (Anexa 6.2)
Costuri de investitii pe categorii de costuri pentru toate
aglomerarile (Anexa 7.2)
Costuri totale de investitii pentru zonele rurale si alte
costuri pentru alimentare cu apa si apa uzata (Anexa 7.3)
Investitii pentru Faza 1 (Fonduri de Coeziune +Alte surse)
Anexa 8
Investitii pentru Faza 1 (Fonduri de Coeziune)

Parti desenate

Pagina 634

Master Plan Final Apr 2008

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Master Plan Final Apr 2008

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cod proiect:

Proiect pentru servicii municipale Contract 2

ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE..................................................................................................................... 44

2.2.5 Ecologie si arii protejate................................................................................................................................ 61

Deseuri municipale si asimilabile ........................................................................................................................... 70

2.3.4 Telecomunicatii .............................................................................................................................................. 74

Profilul Socio-Economic al judetului Dolj .................................................................................................... 90

Institutii din domeniul protectiei mediului .................................................................................................. 133

Operatori servicii apa si apa uzata ............................................................................................................. 136

Existing Tariffs ............................................................................................................................................. 140

Nivel national ........................................................................................................................................................ 133

Proiect pentru servicii municipale Contract 2

Comuna Breasta .................................................................................................................................................... 148

Volume disponibile ............................................................................................................................................... 153

Ape subterane ............................................................................................................................................... 167

Volume disponibile ............................................................................................................................................... 167

Impactul asupra apelor de suprafata ..................................................................................................................... 174

INFRASTRUCTURA EXISTENTA DE APA SI APA UZATA........................................................................ 183

Sistemele de alimentare cu apa ............................................................................................................................. 325

Concluzii specifice localitatilor infrastructura apa ................................................................................. 332

Concluzii specifice localitatilor infrastructura canalizare ...................................................................... 338

Craiova .................................................................................................................................................................. 332

Proiect pentru servicii municipale Contract 2

Deficiente curente ........................................................................................................................................ 342

PREVIZIUNI ........................................................................................................................................................... 345

Cresterea economica ............................................................................................................................................. 347

Prognoza populatiei ..................................................................................................................................... 351

Prognoza populatiei la nivelul Romaniei ............................................................................................................. 351

4.2.3 Estimarea veniturilor pe gospodarie ........................................................................................................... 363

OBIECTIVE NATIONALE SI TINTE ALE JUDETULUI .................................................................................. 383

STRATEGIA JUDETULUI SI PLANUL DE INVESTITII PE TERMEN LUNG...................................... 406

Colectarea si tratarea apelor uzate ........................................................................................................................ 407

Analiza globala a optiunilor ........................................................................................................................ 411

Proiect pentru servicii municipale Contract 2

6.3.4 Criterii de prioritizare ................................................................................................................................. 441

Introducere ............................................................................................................................................................ 464

Clusterul de aglomerari Bailesti / Poiana Mare ................................................................................................... 482

Proiect pentru servicii municipale Contract 2

Clusterul de aglomerari Plenita / Motatei............................................................................................................. 492

Deseuri si apa uzata .............................................................................................................................................. 500

ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARA ........................................................................................................ 537

METODOLOGIE SI ABORDARE ............................................................................................................................ 537

PRIORITY INFRASTRUCTURE INVESTMENT PROGRAMME ............................................................... 579

Prezentare generala ............................................................................................................................................... 582

Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata: Dabuleni ..................................................................... 594

Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata: Filiasi ......................................................................... 599

Furnizarea de servicii de apa si de ape uzate in Calafat: .......................................................................... 604

Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata Segarcea ...................................................................... 608

Prezentare generala ............................................................................................................................................... 587

Proiect pentru servicii municipale Contract 2

Regionalizarea serviciilor de apa si de apa uzata Leu ............................................................................... 618

Colectarea si epurarea apelor uzate ...................................................................................................................... 611

Prezentare generala ............................................................................................................................................... 613

LISTELE INVESTITIILOR PRIORITIZATE............................................................................................................... 627

PLANUL DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ................................................... 629

Proiect pentru servicii municipale Contract 2

Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de

Proiect pentru servicii municipale Contract 2

Planul National Strategic

Proiect pentru servicii municipale Contract 2

Proiect pentru servicii municipale Contract 2

SCOPUL MASTER PLANULUI

Proiect pentru servicii municipale Contract 2