1.

DATE GENERALE

Prezentul studiu hidrogeologic s-a întocmit în scopul stabilirii condiţiilor hidrogeologice ale
amplasamentului propus de beneficiar pentru realizarea prin forţe proprii a unui heleşteu.
Având în vedere existenţa forajelor de exploatare aflate în zona localităţilor Mihai Viteazu şi
Corneşti, jud. Cluj care asigură alimentarea cu apă a oraşelor Turda şi Câmpia Turzii, s-a efectuat
şi analiza impactului investiţiei asupra acestora, atât faza de realizare cât şi faza de operare.
Elaborarea Studiului Hidrogeologic s-a realizat pe baza datelor obţinute din literatura de
specialitate şi executarea următoarelor lucrări:
- ridicări topografice pe amplasament, Sc=1:1000;
- foraje de studiu hidrogeologic (5 buc);
- observaţii directe în teren

- Beneficiarul studiului: S.C. ECO DIF SOLUTION S.R.L.

- sediul: Cluj-Napoca, b-dul. Muncii nr.18;
- nr.de inregistrare in RC: J12/2301/2008, CIF: RO 23935743;
- reprezentant: administrator Petri Denisa;

- Elaborator: S.C.CLARISSAN. S.R.L.

-sediul : Cluj-Napoca, str. Calea Dorobanţilor, nr.131-135 ;
- pct de lucru Deva, p-ţa Victoriei nr. 2 cam 302 ;
- nr. de înregistrare în R.C.: J 12 / 2266 / 2003 ; CIF:RO15007546 ;
- reprezentant : administrator, ing. Cornel DIŢA.
- tel : 0740 134 982 ;0731 318 878.
SC CLARISSAN SRL este unitate atestată conform Ord. nr. 1613/2013 al MMSC pt. elaborarea
documentaţiilor pt. fundamentarea solicitării avizelor/ autorizaţiilor GA şi a studiilor hidrogeologice
cu atestat nr 44/ 29.07.2013.

- Localizarea amplasamentului: din punct de vedere administrativ-teritorial, amplasamentul

studiat este situat pe raza comunei Mihai Viteazu, sat Corneşti (extravilan), jud. Cluj.

- Accesul- se face pe drumuri locale (de câmp) racordate la drumul naţional asfaltat DN 75 Turda
– Câmpeni care traversează întreaga zonă de studiu.

- Descrierea amplasamentului: terenul propus pentru executarea heleşteului este reprezentat de

un teren agricol având suprafaţa uşor inclinată de la sud la nord, fără denivelări majore. Cotele
absolute ale amplasamentului sunt cuprinse între + 338,80 m şi + 340,90m.
Terenul este proprietate a beneficiarului S.C. ECO DIF SOLUTION S.R.L. Cluj Napoca, are o
suprafaţă totală de 3,4 ha şi este situat în cadrul terenurilor arabile aflate între satele Corneşti şi
Mihai Viteazu, terenuri care sunt în proprietatea unor locuitori ai acestor sate.

3
- Vecinătăţi:
În partea nordică, terenul se învecinează cu terasamentul liniei CFI pe care a circulat anterior
„mocăniţa” Turda-Abrud, actual dezafectată. În continuare spre nord, până la malul drept al
Arieşului situat la cca 800 m faţă de amplasament, se întinde lunca acestui râu reprezentată în
general din terenuri arabile. De asemenea, înspre est se află tot terenuri arabile care fac parte din
lunca râului Arieş.
Menţionăm faptul că la o distanţă de cca 580 m spre est se află frontul de captare Mihai Viteazu iar
la cca 1 500 m spre vest-nord vest se află frontul de captare Moldoveneşti-Corneşti. Aceste fronturi
situate în zona de luncă a râului Arieş sunt utilizate pentru alimentarea cu apă a oraşelor Turda şi
Câmpia Turzii.
Înspre sud, la o distanţă de cca 3-400 m se află fruntea terasei a doua a rîului Aries (sau terasa
medie) remarcată prin supraînălţarea terenului odată cu accentuarea pantei. La vest de
amplasamentul propus se află două excavaţii vechi care au rezultat prin excavarea agregatelor
minerale de către o firmă din Cluj Napoca în scopul valorificării acestora. Datorită faptului că la
finalul exploatării aceste excavaţii au rămas neamenajate, firma respectivă neîndeplinindu-si
obligatiile de mediu, actual au aspectul dezolant al unor bălţi părăsite cu suprafeţe destul de mari
şi adâncimi de 10-15 m.

HARTA LOCALIZARE

2. CONSIDERAŢII GEOMORFOLOGICE
4
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul este situat în Depresiunea Turda - Câmpia
Turzii, cunoscută în literatura geografică sub denumirea de Culoarul Arieşului Inferior, având o
poziţie de contact între zona montană a Apusenilor şi Câmpia Transilvaniei, cu o orientare
generală nord vest- sud-est. Depresiunea Turda- Câmpia Turzii este considerată ca o subunitate a
Câmpiei Transilvaniei şi este delimitată astfel:
- la nord de Masivul Feleac continuat cu Dealurile Turzii;
- la sud de Podişul Măhăceni;
- la est de contactul cu cîmpia colinară a Transilvaniei, marcat prin malul stâng foarte abrupt
al Arieşului;
- la vest de Culmea M.Trascău pe linia Podeni-Moldoveneşti-Tureni.

harta geomorfologica

Între aceste limite, Arieşul s-a adâncit treptat în formaţiunile miocene şi pannoniene existente la
contactul cu rama muntoasă, rezultatul eroziunii diferenţiate fiind un culoar depresionar bine pus în
evidenţǎ, extins pe aproximativ 20 km lungime (de la Moldoveneşti şi pânǎ în aval de Câmpia
Turzii) şi pe cca 5-10 km lǎţime.
Relieful depresiunii Turda- Câmpia Turzii prezintă forme aplatizate şi uşor înclinate, având valori
reduse ale energiei de relief (cca 100m); principalul factor modelator al depresiunii este râul Arieş
care o străbate pe o direcţie generală vest-est, fiind totodată şi baza de drenaj a zonei.
Valea râului Arieş se lărgeşte progresiv de la ieşirea din defileu (loc. Moldoveneşti) spre vărsarea
în r. Mureş, în profil transversal fiind prezente elementele clasice ale unitǎţilor din aceastǎ
categorie: lunca şi terasele, bine dezvoltate pe dreapta Arieşului, în timp ce pe stânga, spre
dealurile Turzii, datorită condiţiilor de formare mai modeste, ele apar doar fragmentar.
Exprimarea orograficǎ pune foarte bine în evidenţǎ caracteristica de asimetrie a culoarului, astfel:
- pe dreapta Arieşului (spre sud) se face o trecere gradată de la nivelul luncii la un complex de
terase largi, bine dezvoltate. Lunca este formata din doua niveluri: unul de 2-3 m, supus frecvent
inundatiilor si inmlastinarilor temporare; al doilea nivel, de 4-6 m, slab diferentiat, neinundabil, are
caracteristicile unei terase. Urmeaza, in ordine, terasele de 10-12 m, 20-25 m, 35-40 m si 50-55m.

Ultima (terasa de 50 m) se desfasoara aproape neintrerupt de la iesirea Ariesului din defileu pana
la confluenta cu Muresul.
5
Terasele au aspectul unor şiruri colinare alungite pe o direcţie paralelă cu râul Arieş şi sunt
secţionate de câteva văi active având direcţie generală de curgere de la sud - vest la nord- est (P.
Vălenilor, p. Plaiestilor, p. Bădenilor etc. ) cu debuşare în râul Arieş.
- pe partea stângă a Arieşului (spre nord şi nord-est), relieful prezintă denivelări de 60-100 m,
uneori versantul fiind abrupt, ca rezultat al tendinţei Arieşului de a aluneca spre nord şi nord- est,
subminând versantul stâng şi dezvoltându-şi terase în evantai, pe cel drept.
Această asimetrie se explică printr-o subsidenţă locală lentă ce a compensat, probabil,mişcările de
ridicare din zona imediat învecinată de diapir (Morariu T., Iacob D.,1958).
Aspectul general plat al culoarului depresionar este trădat atât de energia redusă a reliefului
precum şi de frecvenţa crescută a pantelor din categoriile inferioare, sub 5 grade. Pantele cu
înclinări între 5-15 grade sunt caracteristice frunţilor de terase înalte şi versanţilor văilor afluente de
pe stânga Arieşului (V. Hăşdate). Pante cu înclinări peste 15 grade apar numai la periferia
culoarului, în zonele de contact cu unităţile vecine(în aval de Câmpia Turzii, pe partea stângă a
Arieşului).
Vatra propriu - zisă a depresiunii este formată din lunca râului Arieş orientată vest-est, cu un profil
transversal asimetric, fiind mult mai dezvoltată pe partea dreaptă a râului unde poate să ajungă la
circa 5 - 6 km lăţime faţă de malul drept unde apare sporadic pe lăţimi mult mai reduse.

poza panorama

Trăsături hidrografice
Reteaua hidrografica a depresiunii este tributara râului Aries. Caracteristicile principale ale acestei
retele sunt ramnificatia slabă şi densitatea scazută (0.50 km/km 2). Afluenţii de stânga sunt
reprezentaţi de p. Vălenilor, p. Plăieştilor, p. Bădenilor iar ca afluent de dreapta, p. Hăşdate care
este şi sursă de apă pt oraşul Câmpia Turzii, apa fiind captată prin intermediul unui baraj deversor.
Scurgerea apei în culoarul Arieşului Inferior prezintă o variaţie temporală legată de evoluţia factorilor climatici
(îndeosebi precipitaţiile) şi una spaţială, dependentă de condiţiile de relief, rocă, sol, vegetaţie şi activitatea
umană. Variaţiile scurgerii anuale oscilează în jurul valorii debitului mediu multianual de 25,5 m³/s . Urmărind
abaterea debitelor medii anuale faţă de media multianuală pe o perioadă de 60 de ani (1950-2009), se
remarcă o valoare maximă înregistrată în anul 1970: 41,9 m³/s şi o valoare minimă de 12,6 m³/s, înregistrată
în anul 1961.

Regimul scurgerii lunare evidenţiază debitele maxime înregistrate în luna aprilie (52,5m3/s ). Valorile ridicate
din această lună se explică prin intensificarea activităţii ciclonice care generează precipitaţii abundente,

6
suprapuse în general, peste topirea zăpezilor. Cele mai mici debite s-au înregistrat în luna septembrie (13,5
m3/s), explicate de regimul anticiclonal materializat prin seceta din perioada de vară.
De la ieşirea din defileu şi până în aval de satul Mihai Viteazu, pe o lungime de cca.10 km, râul
Arieş are o pantă destul de accentuată, malurile sunt degradate datorită eroziunii, în unele puncte
fiind necesare lucrări de regularizare (preguri de fund). După localitatea Mihai Viteazu panta râului
devine mai lină ajungând până la 0,003 în dreptul localităţii Câmpia Turzii.

poza r. arieş

Condiţiile climatice
În strânsă legătură cu circulaţia generală a atmosferei şi cu particularităţile orografice ale culoarului,
temperatura aerului înregistrează medii anuale de 8,8 ºC. Analiza variaţiilor neperiodice ale temperaturilor
medii anuale pe o perioadă de 50 de ani evidenţiază o oscilaţie maximă de 3,4ºC delimitată de valorile:
maximă, înregistrată în 1951 (10,4 ºC) şi minimă, înregistrată în 1976 (7 ºC). Valorile medii lunare variază
între -3,6 ºC (media lunii ianuarie) şi 19,6 ºC (media lunii iulie) rezultând o amplitudine termică de 23,2 ºC
Caracteristice pentru regiunea studiată sunt valorile mai scăzute ale umezelii aerului,specifice zonelor
adăpostite de la periferia sud-estică a Munţilor Apuseni. Ele sunt determinate de circulaţia foehnală din
aceste locuri. Media multianuală a valorilor umezelii relative, înregistrată la staţia Turda în perioada 1967-
1997, este de 76%.
Condiţiile de adăpost create de obstacolul natural al Munţilor Apuseni au drept consecinţă reducerea
cantităţilor de precipitaţii în culoarul depresionar, acesta fiind delimitat de izolinia de 600 mm. În vatra
orașelor precipitaţiile anuale scad mult sub valoarea de 600 mm, respectiv sub 550 mm în zona oraşului
Câmpia Turzii, datorită influenţei proceselor de foehnizare (Fărcaş, 1977). În timpul anului cele mai multe
precipitaţii se produc în semestrul cald (aprilie-septembrie), totalizând aproximativ 2/3 din cantitatea medie
anuală (350 mm), restul de 1/3 (170 mm) producându-se în semestrul rece (octombrie-martie). Vara se
înregistrează cele mai mari cantităţi de precipitaţii deoarece proceselor frontale li se adaugă şi cele de
convecţie termică. Astfel, cantităţile de precipitaţii variază între 200-350 mm, reprezentând aproximativ 40%
din cantitatea anuală.
Direcția vântului are o frecvenţă dominantă din nord-vest, o pondere apropiată
revenind şi celor din sud-est şi sud-vest. Viteza prezintă valori mai ridicate pe direcţia nordvest (5-6 m/s), în
timp ce în sectorul sud-estic şi sud-vestic mediile anuale se reduc (2-3 m/s).
Vitezele mai scăzute apar în sectorul estic (1-2 m/s), mai puţin expus circulaţiei curenţilor de aer. Variaţia
anuală prezintă un maxim de primăvară (aprilie-mai) şi un minim de toamnă (octombrie-noiembrie).

3.DATE GEOLOGICE REGIONALE

7
Din punct de vedere geologic, zona amplasamentului este situată în apropierea contactului bordurii
vestice a Depresiunii Transilvaniei cu rama estică a catenei muntoase a Apusenilor reprezentată
de Munţii Trascăului.

- Geologia generală a ramei muntoase

Ca alcătuire generală, Munţii Trascăului sunt formaţi în partea centrală din şisturi cristaline şi
depozite jurasice, iar flancurile sunt formate din calcare cretacice. Şisturile cristaline formează
nucleul vechi reprezentat printr-o serie paleozoică metamorfozată care prezintă tipuri din toate
zonele de metamorfism (M. Ilie, 1958).
Nucleul central format din şisturi cristaline cu flancuri calcaroase, este străbătut de venirile de
magme ofiolitice produse de-a lungul unei fracturi profunde in jurasicul inferior şi până la sfârşitul
cretacicului inferior.
În urma acestor manifestări au rezultat două zone de roci ofiolitice, una fiind situată în lungul
crestei Bedeleu - Remeţi iar cea de a doua între Valea Ampoiului şi Arieş.
 Zona cu roci ofiolitice delimitată între Valea Ampoiului şi Valea Arieşului străpunge depozitele
mai vechi ajungând uneori în contact direct cu formaţiunile sedimentare badeniene ale ramei
depresiunii Transilvaniei.
În jurasicul mediu activitatea vulcanică a avut un caracter intermitent iar procesul de sedimentare
început mai devreme a continuat cu formarea unor depozite predominant calcaroase până la
sfârşitul cretacicului superior cînd va debuta magmatismul laramic care a condus la punerea în loc
a unor corpuri ofiolitice cu dimensiuni mai mici (la nord vest faţă de amplasamentul studiat, între
satele Moldoveneşti şi Corneşti se află un asemenea corp).
- Geologia generală a bordurii central - vestice a Depresiunii Transilvaniei
Peste rocile ofiolitice caracteristice zonei muntoase cuprinsă între valea Ampoiului şi Arieş se
dispun transgresiv depozite de vârstă badeniană dezvoltate în facies litoral – recifal (M. Ilie, 1958)
dezvoltate între Moldoveneşti - Pietroasa - Podeni - Lopadea.
Petrografic, aceste formaţiuni sunt alcătuite din argile, marne, marne nodulare, calcare nodulare cu
rodolite, calcare bioclastice, microconglomerate cu matrice carbonatică, nisipuri, gresii,
conglomerate.
În nordul nord – estul regiunii, dincolo de râul Arieş, badenianul prezintă un facies litoral detritic
(intre Petreşti, Tureni şi Sănduleşti) şi un facies lagunar în care s-au depus gipsurile şi sarea.
Spre est, sud şi sud - est, se dezvoltă depozite groase în facies panonian (ss), atribuite ponţianului
(M. Ilie, 1945) alcătuite din alternanţe de argile, argile marnoase, marne, nisipuri cu concreţiuni
grezoase, nisipuri mai fine, pietrişuri şi conglomerate care, înspre vest stau în discontinuitate de
sedimentare peste badenianul recifal.

8
La sud de râul Arieş care curge la cca 2,0 km spre nord faţă de amplasamentul studiat, se dezvoltă
depozite de luncă de vârstă holocenă şi depozite pleistocene care formează terasele superioare
ale acestui curs de apă.
Terasele Ariesului se întind paralel cu traseul râului de la ieşirea acestuia din munţi şi până la
vărsarea sa în Mureş, sunt bine dezvoltate şi conturate remarcându-se uşor în teren.

- Tectonica - Din punct de vedere tectonic regional, zona vestică a Bazinului Transilvaniei este
dispusă discordant pe marginea catenei muntoase având o structură monoclinală, influenţată de
cutările majore produse solidar cu restul bazinului.
Înspre sud faţă de amplasamentul, se află anticlinalul Ciugud - Măhăceni - Stejeriş care este cel
mai apropiat de rama muntoasă, cu depozite badeniene în nucleu şi sarmato - ponţiene pe
flancuri, iar la est se află anticlinalul Mihai Viteazu alcătuit din sedimente badeniene.

H GEOLOGICĂ

9
4. CONSIDERAŢII HIDROGEOLOGICE PRIVIND ACVIFERUL FREATIC DIN ZONA
CORNEŞTI-MIHAI VITEAZU ( MALUL DREPT AL RÂULUI ARIEŞ)

Din cercetările efectuate de Morariu T., Iacob, D. (1958) şi ulterior de Mac, I. (1965) referitoare la
caracteristicile hidrogeologice ale culoarului Turda-Câmpia Turzii, rezultă următoarele:
- freaticul din terasa de luncă a Arieşului este reprezentat printr-o singură pânză de apă alimentată
din Arieş prin infiltraţii directe în amonte de Mihai Viteazu unde râul intersectează formaţiunile
impermeabile din bază şi din scurgerile provenite din terasele superioare care înmagazinează în
depozitele detritice constituente cantităţi însemnate de apă, explicându-se astfel debitul bogat şi
constant al freaticului.
Depresiunea Turda-Cimpia Turzii a fost „sculptată” de Arieş, râul lărgindu-şi valea progresiv de la
ieşirea din munţi, tăind in malul stâng inalt şi abrupt şi, dezvoltând in dreapta un complex de terase
netede şi etajate astfel:
- terasa I (terasa joasă sau lunca), este formata din doua niveluri: unul de 2-3 m, supus frecvent
inundatiilor si inmlastinarilor temporare; al doilea nivel, de 4-6 m, slab diferentiat şi neinundabil.
Această terasă (lunca) are o extindere mare, ajungând în zona studiată la cca 2,2 km lăţime.
- terasa a-II-a, intre 10-12 m inălţime, avand o extindere mai mică, este uşor inclinată spre Arieş şi
este foarte bine diferenţiată de terasa a-III-a, avand intre 20-25 m inălţime, care iese in evidenţă in
aval de Poiana şi se continuă spre Luna, fiind legată de terasa următoare printr-o frunte de terasă
abruptă.
- terasa a-IV-a, cu inălţime de 35-40 m, este foarte extinsă iar terasa a-V-a, intre 50-55 m inălţime,
se desfasoara aproape neintrerupt de la iesirea Ariesului din defileu pana la confluenta cu Muresul
şi face trecerea spre versantul nordic al Podişului Măhăceni. Podul teraselor este puţin inclinat,
fiind folosit ca teren arabil
În profil transversal se poate observa asimetria Văii Arieşului, cu o dezvoltare mai mare a malului
drept,unde cele cinci terase sunt extinse şi etajate şi, pe malul stang, o singură terasă a-VI-a, cu
inălţime de 70-75 m – datorată eroziunii puternice a raului in acest mal stang. La Cimpia Turzii,
Valea Arieşului are o lăţime de 9,7 km, din care pe malul stang reprezintă numai 1,6 km.

În vederea creşterii gradului de cunoaştere geologică şi hidrogeologică a zonei studiate, pe

amplasament s-au executat cinci foraje hidrogeologice având caracter de foraje de studiu,
ridicarea topografică în sistem STEREO 70, cartare şi observaţii directe.

- Datele de referinţă ale forajelor

Nr foraj Coordonate STEREO 70 Cota NRMN (+m) adâncime (m)

x y Teren (z) Talpa (z1) z-z1
F1 559 678 401 416 338,80 324,80 14,00
F2 559 678 401 416 338,90 325,90 13,00
F3 599 435 401 500 340,45 326,75 13,70
F4 599 678 401 549 338,60 324,60 14,00
F5 559 530 401 621 339,40 326,00 13,50

10
Descrierea forajelor:
forajul F1
 ml 0,0- 0,60: sol vegetal nisipos; grosime = 0,80m
 ml 0,60-2,00: argilă gălbuie nisipoasă prăfoasă; grosime = 1,40m;
 ml 2,0 -2,60: argilă cenusie negricioasă; grosime = 0,60m;
 ml 2,60- 3,50: argilă marnoasă mai compactă ; grosime = 0,90m
 ml 3,50- 4,60: argilă nisipoasă gălbuie cu rare elem de pietriş; grosime = 0,90 m
 ml 4,60- 5,00: nisip argilos compact cu elem. de pietriş ; grosime = 0,40m
 ml 5,0- 12,50: pietriş 50-80 mm + nisip, primii 0,90 m umed, următorul interval saturat umed ;
grosime =7,50m ;
 ml 12,50-12,90: nisip cu elemente de pietriş ; grosime = 0,40m ;
 ml 12,90-13,50: nisip argilos marnos mai compact ; grosime = 0,60m ;
 ml 13,50-14,00: marnă compactă cenuşie; grosime interval = 0,50m ; 
 interval freatic captat: ml 5,90- ml 12,50; grosime interval = 6,60m,
 nivelul hidrostatic la execuţie s-a stabilizat la ml 8,60.

forajul F2
 ml 0,0- 0,50: sol vegetal nisipos; grosime = 0,50m
 ml 0,50-1,80: argilă gălbuie nisipoasă prăfoasă; grosime = 1,30m;
 ml 1,80 -2,10: pietriş şi nisip argilos; grosime = 0,30m;
 ml 2,10- 2,80: argilă negricioasă cu usor aspect marnos; grosime = 0,70m
 ml 2,80 – 3,30: argilă marnoasă cenusie, compactă; grosime = 0,50 m
 ml 3,30- 4,00: argilă nisipoasă gălbuie, mai compactă ; grosime = 0,70m
 ml 4,00- 4,50: argilă nisipoasă gălbuie, cu elem de pietriş ; grosime = 0,50m
 ml 4,50- 11,70: pietriş 30-50-80 mm + nisip, primii 0,80 m umed, următorul interval saturat
umed ; grosime = 7,50m ;
 ml 11,70-12,10: nisip argilos cu elemente de pietriş ; grosime = 0,40m ;
 ml 12,10-12,50: nisip argilos marnos compact ; grosime = 0,40m ;
 ml 12,50-13,00: marnă compactă cenuşie; grosime interval = 0,50m 
 interval freatic captat: ml 5,30- ml 11,70; grosime interval = 6,40 m;
 nivelul hidrostatic la execuţie s-a stabilizat la ml 8,20.

forajul F3
 ml 0,0- 0,90: sol vegetal nisipos; grosime = 0,90m
 ml 0,90-1,70: argilă gălbuie nisipoasă mai compactă; grosime = 0,80 m;
 ml 1,70- 2,80: argilă gălbuie nisipoasă prăfoasă cu elem de pietriş; grosime = 1,10m;
 ml 2,80 -3,20: pietriş şi nisip argilos; grosime = 0,40m;
 ml 3,20- 3,90: argilă negricioasă cu usor aspect marnos; grosime = 0,70m
 ml 3,90 – 4,50: argilă marnoasă cenusie, compactă; grosime = 0,60 m
 ml 4,50 – 5,70: argilă nisipoasă gălbuie, mai compactă cu elem de pietriş ; grosime = 1,20 m
 ml 5,70- 12,60: pietriş 30-50-80 mm + nisip, primii 0,90 m umed, următorul interval saturat
umed ; grosime = 6,90 m ;

11
 ml 12,60-13,20: nisip argilos marnos compact ; grosime = 0,60m ;
 ml 13,20-13,70: marnă compactă cenuşie; grosime interval = 0,50m 
 interval freatic captat: ml 6,60- ml 12,60; grosime interval = 6,00 m;
 nivelul hidrostatic la execuţie s-a stabilizat la ml 9,30.
forajul F4
 ml 0,0- 0,50: sol vegetal nisipos; grosime = 0,50m
 ml 0,50-0,90: nisip argilos pământos; grosime = 0,40m;
 ml 0,90-2,30: argilă gălbuie nisipoasă prăfoasă; grosime = 1,40m;
 ml 2,30 -2,80: argilă compactă, negricioasă aspect marnos; grosime = 0,50m;
 ml 2,80- 3,80: argilă marnoasă mai compactă, cenusiu deschis; grosime = 1,00m
 ml 3,80- 5,40: argilă nisipoasă compactă, gălbuie cu elem de pietriş; grosime = 1,60 m
 ml 5,40- 5,70: nisip argilos compact cu elem. de pietriş ; grosime = 0,30m
 ml 5,70- 12,70: pietriş 50-80 mm + nisip, primii 0,60 m umed, următorul interval saturat umed ;
grosime =7,00m ;
 ml 12,70-13,50: nisip argilos marnos compact  cu elemente de pietriş ; grosime = 0,80m ;
 ml 13,50-14,00: marnă compactă cenuşie; grosime interval = 0,50m ; 
 interval freatic captat: ml 6,60- ml 12,70; grosime interval = 6,10m,
 nivelul hidrostatic la execuţie s-a stabilizat la ml 8,70.
forajul F5
 ml 0,0- 0,70: sol vegetal; grosime = 0,70m
 ml 0,70-1,10: nisip argilos pământos; grosime = 0,40m;
 ml 1,10-1,60: argilă gălbuie nisipoasă, compactă; grosime = 0,50 m;
 ml 1,6 0- 2,80: argilă gălbuie nisipoasă cu elem de pietriş; grosime = 1,20m;
 ml 2,80 -3,10: pietriş şi nisip argilos; grosime = 0,30m;
 ml 3,10- 4,20: argilă negricioasă cu usor aspect marnos; grosime = 1,10m
 ml 4,20 – 5,60: argilă nisipoasă gălbuie, mai compactă cu rare elem de pietriş ; grosime = 1,20
m
 ml 5,60- 12,50: pietriş 30-50-80 mm + nisip, primii 0,50 m umed, următorul interval saturat
umed ; grosime = 6,90 m ;
 ml 12,50-13,00: nisip argilos marnos compact ; grosime = 0, 50m ;
 ml 13,20-13,70: marnă compactă cenuşie; grosime interval = 0,50m 
 interval freatic captat: ml 6,60- ml 12,50; grosime interval = 5,90 m;
 nivelul hidrostatic la execuţie s-a stabilizat la ml 8,90 m.
- coloana sintetică pt întregul amplasament :

formaţiune grosime
sol vegetal 0,50-0,90 m
argilă nisipoasă prăfoasă gălbuie, uneori cu intercalaţii subţiri de nisip 1,30-1,90m
argilos şi pietriş
argilă cenuşie negricioasă compactă cu aspect marnos 1,10-1,50m
argilă nisipoasă gălbuie mai compactă, pe alocuri cu elemente de pietriş 0,90-1,60m
benzi de pietriş şi nisip argilos (uneori) 0,30-0,50m
pietriş cu granulaţie medie spre mare şi nisip 6,90-7,50
nisip argilos – marnos compact, uneori cu elemente de pietriş 0,30-0,60
marne cenuşii compacte nedeterminat
12
- Datele de interceptare a acviferului local

date foraje date acvifer

nr cota teren adâncimea de grosime cota de interceptare nivel hidrostatic
foraj (z) interceptare g= z2-z1 NR med MN NH
coperiş culcuş coperiş culcuş adâncimea cota h col apă
(h1) (h2) z1= z – h1 z2= z – h2 de NR med MN ha = z3-z2
stabilizare z3 = z-h3
(h3)
f1 +338,80m 5,90m 12,50m 6,60m +332,90m +326,30m 8,60m +330,20m 3,90m
f2 +338,90m 5,30m 11,70m 6,40m +333,60m +327,20m 8,20m +330,70m 3,50m
f3 +340,45m 6,60m 12,60m 6,00m +333,85m +327,85m 9,30m +331,15m 3,30m
f4 +338,60m 6,60m 12,70m 6,10m +332,00m +325,90m 8,70m +329,90m 4,0m
f5 +339,40m 6,60m 12,50m 5,90m +332,80m +326,90m 8,90m +330,50m 3,60
media +339,23 m 6,20m 12,40m 6,20m +333,03m +326,83m 8,75m +330,48m 3,65

Pe baza rezultatelor obţinute din forajele executate şi a ridicărilor topografice s-au întocmit cinci
secţiuni hidrogeologice din care rezultă următoarele:
- din punct de vedere litologic, depozitele terasei joase sunt alcătuite din pietriş cu granulaţie
medie până la grosieră în amestec cu nisip, peste care se dispun argile galbene, nisipoase-
prăfoase uneori marnoase, subordonat nisipuri argiloase şi nisipuri cu sau fără elemente de
pietriş. Întregul pachet repauzează pe un subazment marnos şi este acoperit cu un strat de
sol vegetal cu grosimea de maxim 0,90 m.
- grosimea depozitului aluvionar de nisip şi pietriş este cuprinsă între 6,90m (F3,F5) şi 7,50
m (F 1) iar a pachetului argilos acoperitor este cuprinsă între 4,0m (F2) şi 5,20 m (F4).
- trecerea de la nivelul argilos la nivelul de pietriş şi nisip se face fie direct fie, uneori, prin
prin intermediul unui strat subţire (max 0,5 m) de nisip argilos.
-din punct de vedere granulometric ponderea o au pietrişurile şi nisipurile, siltitele fiind
subordonate
- înălţimea coloanei de apă la execuţia forajelor a fost cuprinsă între 3,3 m (f3) şi 4,0 m (f4)

În lunca Arieşului aflată în zona studiată, sunt amplasate forajele a două fronturi de captare care
exploatează acviferul freatic din terasa joasă, astfel :

- in amonte de amplasamentul studiat şi aval de p. Vălenilor (afluent de dreapta al r. Arieş)

se află forajele frontului de captare Moldoveneşti –Corneşti, amplasate pe aliniamente
aproximativ paralele cu valea r. Arieş, având adâncimi cuprinse între 10 m şi 13 m. Distanţa
dintre terenul destinat investiţiei şi aliniamentul frontului Moldoveneşti Corneşti este cuprinsă
într max 3,0km şi min 2,0km.

- in aval de amplasamentul studiat cu cca 600 m se află forajele frontului de captare Mihai
Viteazu, amplasate pe un aliniament aproximativ perpendicular pe valea r. Arieş, având
adâncimi cuprinse între 12 m şi 15 m.

13
Aceste fronturi de captare constituie sursa de alimentare cu apă a oraşelor Turda şi Câmpia Turzii
fiind în administrarea Companiei de Apă Arieşul SA Turda. Din informaţiile obţinute de la angajaţii
uzinelor de apă Corneşti şi Mihai Viteazu rezultă faptul că debitele exploatate din aceste fronturi de
captare sunt de 8-10 l/sec.

Localizarea forajelor pe planul general anexat s-a făcut pe baza datelor puse la dispoziţie de CA
Arieşul SA.

Harta suprafeţei piezometrice a acviferului freatic în zona amplasamentului studiat a fost întocmită
pe baza măsurătorilor de nivel hidrostatic efectuate în forajele executate în cadrul
amplasamentului. De asemenea, s-au utilizat şi valorile cotelor absolute ale nivelului apei r. Arieş,
măsurate în trei puncte de observaţie în zona balastierei existente în amonte cu cca 1 km faţă de
podul rutier M Viteazu-Cheia.Determinarea acestor valori precum şi a cotelor absolute pentru
fiecare foraj s-a executat cu personal specializat (topograful atestat care a executat şi ridicarea
topografică ).

Din analiza hărţii suprafeţei piezometrice a acviferului freatic localizat în terasa joasă din malul
drept al râului Arieş în în zona de studiu, se observă că există mai multe direcţii de curgere a apei
subterane, astfel :

- in zona amplasamentului propus, situată în apropierea contactului dintre terasa joasă cu

terasa a doua, direcţia de curgere a apei subterane este de la sud-vest la nord est
(aproximativ dinspre terasa 2 spre r. Arieş) cu un gradient hidraulic de 0,0058.

- in partea nord vestică şi nordică a zonei situată între drumul asfaltat şi r. Arieş, direcţia de
curgere se schimbă fiind de la vest-nord vest la est - sud est, alimentarea acviferului freatic
fiind făcută de râul Arieş, situaţie care se menţine şi în aval, în zona frontului de captare
Mihai Viteazu ; gradienţii hidraulici sunt de 0,053 - 0,062.

- nivelul liber (nivel hidrostatic) al bălţilor învecinate situate în sud-vestul terenului propus pt
realizarea heleşteului prezintă o uşoară denivelare faţă de nivelul hidrostatic stabilizat în
foraje (sectiune p4), fără a influenţa semnificativ caracteristicile hidrodinamice ale curentului
subteran. Sondajele executate pt măsurarea adîncimii bălţilor indică o înălţime a coloanei de
apă de 3,0-3,20m.

Din cele prezentate rezultă următoarele :

- Nivelul acvifer din lunca râului Arieş (terasa I sau terasa joasă) este de tip freatic fiind
cantonat în sedimentele aluviale medii si grosier granulare (pietris cu granulatie medie spre
mare în amestec cu nisip) care apar sub un nivel argilos – nisipos, situat pe subintervalul
cuprins între adâncimile de 5,30 ÷ 6,60 m şi 11,70 ÷ 12,70 m măsurat de la suprafaţa
terenului.

- nivelul hidrostatic se află la adâncimi obisnuite pentru astfel de zone, in limitele terenului pe
care se propune amplasarea heleşteului fiind cuprins între 8,20 m şi 9,30 m măsurat de la
suprafaţa terenului ( ad. medie = 8,75 m); înălţimea medie a coloanei de apă este de 3,50m ;

14
 - stratul acvifer este delimitat la partea inferioara de un pat marnos care asigura o bună
protectie naturala a apei fată de contaminare.

- alimentarea acviferului se realizează din precipitaţii, din aportul de apă provenit din terasele
superioare şi din râul Arieş. Direcţia de curgere apei provenite din terasele superioare este
de la SV la NE cu gradienţi de 0,0058, iar direcţia de curgere a apei de alimentare provenite
din râul Arieş este de la VNV la ESE, având gradienţi hidraulici de 0,053 - 0,062.

- direcţia generală de curgere a freaticului este de la SV spre NE (spre loc. Mihai Viteazu) cu
un gradient hidraulic de 0,036.

- debitul freaticului zonal este destul de bogat fiind de cca 8-10 l/sec şi constant ;

De menţionat faptul că un rol important în piezometria complexă a acviferului freatic din

zonă îl are nivelul apei râului Arieş care, la rândul lui este influenţat ân primul rând de aportul
precipitaţiilor şi într-o măsură mai mică de pragurile de fund executate în albie în zona
localităţii Corneşti având rol de stopare a eroziunilor şi de ridicare a nivelului talvegului şi
implicit a nivelului apei. Această măsură a fost luată cu mai mulţi ani în urmă şi a vizat o mai
bună alimentare a frontului de captare Corneşti.

Având în vedere caracteristicile geomorfologice, litologice şi hidrogeologice prezentate,

rezultă faptul că terenul deţinut de beneficiar este favorabil pentru execuţia unui heleşteu cu
alimentare din freatic în regim natural, în condiţiile în care nu se va afecta calitativ apa
freaticului.

Din punct de vedere tehnic, execuţia heleşteului se va face prin lucrări de excavare a
terenului realizate astfel încât să rezulte o excavaţie având taluzurile în două trepte cu
înclinare de 1:2 în vederea asigurării stabilităţii terenului, îmbrăcate cu membrană geogrill
care va asigura atât stabilitatea taluzului cât şi filtrarea apei piscicole prin reţinerea materiilor
organice.

5. ESTIMAREA IMPACTULUI PRODUS DE REALIZAREA HELEŞTEULUI ASUPRA

FREATICULUI ŞI A FRONTURILOR DE CAPTARE

15
5.1. Descrierea lucrărilor: heleşteul se va executa prin excavarea terenului cu ajutorul unor
excavatoare echipate cu cupă inversă urmărindu-se realizarea unei excavaţii cu secţiune
trapezoidală având taluzurile în două trepte cu înclinare de 1:1.
Materialul rezultat din excavare se va evacua de pe amplasament prin transport auto.
- dimensiuni caracteristice:
- lungime = 333m ÷ 337 m;
- laţime = 58 m ÷ 64 m.
- adancime maxima de excavare: 12,50 m
- adancimea medie de excavare sub nivelul hidrostatic: 3.65 m
- suprafata la coronament: 2.40 ha
- suprafaţa la talpa = 9 400mp
- suprafata oglinda apei:11 800mp
- volum apă = 39 200 mc
- pilier siguranta fata de terenuri private si drumuri comunale:5.0 m
- suprafata pilier neexploatabila, 2873.0 mp
Se vor păstra următorii pilieri de protecţie:
- pilier pt. excavaţia existentă în vecinătatea vestică, lăţimea min 20 m;
- pilier pt. terasamentul CFI, lăţime min = 25 m
- pilier pt. proprietăţile vecine, lăţime min = 3,0m
a. faza de execuţie: Executarea heleşteului presupune lucrari de excavatii executate mecanizat
pe o adancime maximă de 12,50 m, la 3.65 m sub nivelul hidrostatic, pe o suprafaţă de cca 2,4 ha.
Utilajele folosite vor fi:
- două excavatoare hidraulice de 1.25 mc;
- doua incarcatoare frontale tip Wolla, cu cupele de 4.0 mc;
- un buldozer;
- 4 autobasculante cu capacitatea de 18 mc.
După realizarea excavaţiei, aceasta se va amenaja corespunzător, astfel:
- se vor rectifica şi finisa taluzurile excavaţiei la o inclinare de 1 : 1 în scopul asigurării unei bune
stabilităţi ;
- se vor compacta taluzurile cu ajutorul unor vibratoare şi maiuri mecanice ;
- se va executa o protecţie a treptei inferioare din membrană geocomposit (geogril +geotextil)
care, pe lângă faptul că va asigura protejarea taluzului acestei trepte de acţiunea mecanică a
valurilor, va asigura şi drenarea apei freaticului având calităţi filtrant - drenante;
- treapta superioară şi berma de siguranţă se vor stabiliza şi proteja împotriva eroziunii şi a
acţiunii ploilor cu geomembrane care asigură şi dezvoltarea vegetaţiei îndeosebi în faza de
formare a rădăcinii; Foliile se vor fixa cu brazde de pământ înierbat natural procurate din zonele
apropiate.
- se va executa înierbarea taluzurilor şi se vor amenaja dotările specifice (pontoane, scări de
acces,etc).

16
b. faza de operare: în această fază, s-a prevăzut creşterea crapului în regim natural, în sistem
tradiţional semiintensiv cu o producţie de 1000 kg/ha, în următoarele proporţii:
- crap de doua veri 30% ;
- crap de trei veri 30% ;
- crap de patru veri 40% .
Heleşteul se va popula cu puiet cu greutatea de 30 g/buc procurat din ferme specializate,
cantitatea necesară fiind de 150-155 kg puiet /ha.
Cresterea pestelui se va face in regim natural, prin furajare naturala cu vegetatia dezvoltată în
heleşteu care va fi reprezentată de organisme planctonice şi organisme benctonice
caracteristice apelor stagnante, astfel:

Organisme planctonice Organisme bentonice (bentos)

Fitoplancton Zooplancton Dreissena
Microcistis Daphnia Tubifex
Aphamizomenon Cyclops Limnaea
Scenedesmus Cypris Viviparus
Pandorina Keratella Planorbis
Asterrionella Chironomus
Dytiscus

Nu se vor folosi pesticide sau alte substante chimice.

Recoltarea pestelui se va face prin pescuit sportiv
Nu se vor utiliza bărci cu motor.

5.2. Analizarea impactului

- având în vedere executarea heleşteului cu ajutorul unor utilaje care folosesc pt funcţionare
combustibili şi uleiuri, în faza de execuţie apare posibilitatea poluării freaticului cu pierderi de
carburanţi sau uleiuri;
- de asemenea, tot în faza de execuţie apare posibilitatea poluării freaticului cu suspensii
solide turbionate în timpul excavării materialului de sub nivelul hidrostatic;
- în urma lucrărilor se va forma o excavaţie care se va umple treptat cu apă subterană până la
atingerea nivelului hidrostatic, apărând astfel un luciu artificial de apă;
- luciul de apă creat artificial va favoriza pierderea de apă din acvifer datorită fenomenului de
evaporaţie; aceasta va determina o scădere a nivelului hidrostatic dar într-o proporţie
nesemnificativă;
- în timpul fazei de operare, calitatea apei freatice nu se va modifica, deoarece produsii
generati de activitatea piscicola vor fi de natura biogena, asimilabili usor chimico-biologic de
ecosistemul acvatic.
- utilizarea pesticidelor sau a oricăror substanţe chimice fiind intezise, apa freaticului nu va fi
afectată chimic;
- posibilitatea creşterii semnificative a conţinutului de materii organice în acviferul freatic se va
produce numai în cazul în care se va depăşi nejustificat cantităţii de peşte programat pt
creştere şi a utilizării pentru hrănire a unor concentrate neadecvate;

17
- calitatea şi nivelul apelor subterane în zona frontului de captare Corneşti şi a localităţii
Corneşti situate la vest-sud vest faţă de amplasamentul heleşteului nu vor fi influenţate de
execuţia acestuia deoarece direcţia de curgere a freaticului este spre nord- est iar distanţa
minimă faţă de forajele frontului Corneşti este de cca 2,0 km.
- având în vedere faptul că direcţia generală de curgere este de la SV la NE, apare
posibilitatea atragerii apei către unele foraje din frontul de captare Mihai Viteazu situat la cca
600 m faţă de heleşteu astfel încât, orice poluare semnificativă produsă în zona potenţialului
luciu de apă poate afecta şi calitatea apei din aceste foraje.
- variaţiile de nivel din zona frontului de captare Mihai Viteazu nu vor fi influenţate de existenţa
heleşteului ci se vor datora exclusiv aportului precipitaţiilor şi nivelului râului Arieş.
5.3. Estimarea impactului
- Metoda de evaluare

Pentru a sublinia efectul heleşteului asupra componentei de mediu APA, s-a folosit metoda
matricei de evaluare rapidă a impactului (MERI) care este o metodă simplificată a metodei
elaborate de L. Leopold şi poate fi adaptată uşor condiţiilor specifice proiectului de faţă.
Metoda constă în construirea unei matrici în care pe o coordonată se prezintă factorii evaluaţi, iar
pe cealaltă coordonată sunt prezentate mărimea criteriilor şi treptelor de evaluare pentru fiecare
factor evaluat în parte. La intersecţia coordonatelor sunt cuantificate intensitatea şi importanţa
impactului.
Folosirea acestei metode permite analizarea tuturor relaţiilor posibile, ceea ce face ca evaluarea
totală să fie mai obiectivă şi totodată, metoda permite evaluarea atât a impactului direct, cât şi a
celui indirect.
Metoda MERI se bazează pe o definiţie standard a criteriilor importante de evaluare şi a
mijloacelor prin care pot fi deduse valori cvasicantitative pentru fiecare dintre aceste criterii
(reprezentate printr-o notă concretă, independentă).
Impactul de mediu este evaluat faţă de componentele analizate, determinându-se pentru fiecare
dintre acestea o notă (scor de mediu), folosind criterii predefinite, asigurându-se astfel o măsurare
a impactului potenţial pentru fiecare factor/fază considerat/considerată.
 Criteriile standard de evaluare stabilite se încadrează în două mari tipuri:
A – criterii care pot schimba individual scorul de mediu obţinut
B – criterii care individual nu pot schimba scorul de mediu obţinut.

 Procedura de calcul pentru MERI implică următoarele operaţii:

At = A1 x A2 ; Bt = B1 + B2 + B3; SM = At x Bt;
unde:
A1, A2, B1, B2, B3 – criterii de evaluare prin metoda MERI
At, Bt – note obţinute pentru criteriile de evaluare (importanţa, magnitudine, permanenţă,
reversibilitate, cumulativitate)
SM - scor de mediu pentru factorul analizat

18
 După obţinerea scorurilor de mediu, acestea sunt transformate în categorii de impact (CI), pe
baza scării de conversie prestabilită.
a) Criterii şi trepte de evaluare prin metoda MERI
Criteriul Nota Descrierea
A1 4 Important pentru interesele naţionale/internaţionale
Importanţa modificării (importanţa efectului) 3 Important pentru interesele regionale / naţionale
2 Important şi pentru zonele aflate în imediata apropiere a amplasamentului
1 Important numai pentru condiţiile locale
0 Fără importanţă
+3 Beneficiu major important
A2 +2 Îmbunătăţire semnificativă a stării de fapt / actuale
Magnitudinea modificării +1 Îmbunătăţirea stării actuale
0 Neschimbarea stării actuale
-1 Schimbare negativă a stării de fapt
-2 Dezavantaje sau schimbări negative semnificative
-3 Dezavantaje sau schimbări negative majore
B1 1 Fără schimbări
Permanenţă 2 Temporar
3 permanent
B2 1 Fără schimbări
Reversibilitate 2 Reversibil
3 ireversibil
B3 1 fără schimbări
Cumulativitate 2 Necumulativ (unic)
3 Cumulativ (sinergic)

b. Conversia scorurilor de mediu în categorii de impact

Scor de mediu social (SMs) Categoria (cod) Descrierea categoriei
+ 72 → + 108 +E Impact pozitiv major
+ 36 → + 71 +D Impact pozitiv semnificativ
+ 19 → + 35 +C Impact pozitiv moderat
+ 10 → + 18 +B Impact pozitiv
+1→+9 +A Impact uşor pozitiv
0 N Lipsa schimbării / Nu se aplică
-1→-9 -A Impact uşor negativ
- 10 → - 18 -B Impact negativ
- 19 → - 35 -C Impact negativ moderat
- 36 → - 71 -D Impact negativ semnificativ
- 72 → - 108 -E Impact negativ major

c. Rezultatele matricii de evaluare a impactului

componenta A1 A2 At = B1 B2 B3 Bt = SM = estimare impact

de mediu APA A1xA2 B1+B2+B3 AtxBt cod descriere
categorie impact impact
faza de 1 -1 -1 2 2 2 6 -6 -A uşor negativ
executie
faza de 1 0 0 0 2 2 4 0 -C lipsa schimbării
operare

 Evaluarea impactului realizării heleşteului asupra freaticului (componenta de mediu APA),

realizată prin metoda matricei de evaluare rapidă (MERI) ilustrează următoarea concluzie:
- în faza de execuţie se poate înregistra un uşor impact negativ (în cazul apariţiei unor
pierderi de combustibili sau uleiuri) iar in faza de operare impactul este nul.

19