2.2.1 Lucrari Civile - CSP

Capitolul 2
Specificatii
Sectiunea 2
Lucrari Civile
Partea 1
Cerinte Specifice Proiectului
BV-CL-12
ADUCTIUNE NOUA DE LA CAMINUL DE VANE SITUAT PE ADUCTIUNEA SP 1 HARMAN-SP 2 ZIZIN PANA IN
CASTELUL DE APA EXISTENT IN GOSPODARIA PREJMER
Capitolul 2, Sectiunea 2, Partea 1
Cuprins:
97
Cuprins:
1.
GENERAL
104
1. 1.
AMENDAMENTE
104
1. 2.
ADAUGIRI
104
1.2.1.
Cadru general
104
1.2.2.
Cadru legislativ
104
1.2.3.
Dispozitii finale
105
1.2.4.
Controlul calitatii lucrarilor
105
1.2.5.
Program pentru urmarirea comportarii in timp a constructiilor in exploatare

107
1.2.6. Program pentru urmarirea comportarii in timp a lucrarilor la retelele de

alimentare cu apa
107
2.
MATERIALE
109
2.1.
AMENDAMENTE
109
2.2.
ADAUGIRI
109
2.2.1.
Betoane
109
2.2.2.
Ciment
109
2.2.3.
Agregatele
110
2.2.4.
Apa
110
2.2.5.
Aditivi
111
2.2.6.
Cofrajele
111
2.2.6.1. Ungerea cofrajelor
111
2.2.6.2. Depozitarea
111
2.2.6.3. Condiii de montaj
111
2.2.6.4. Tolerane
112
2.2.7.
112
Oteluri pentru armaturi
2.2.7.1. Controlul calitii armaturilor
112
2.2.8.
Piese inglobate
113
2.2.9.
Materiale conducte
113
2.2.9.1. Generalitati
113
2.2.9.2. Conducte din fonta ductila
114
2.2.9.3. Conducte din otel(pentru subtraversari)
Error! Bookmark not defined.
2.2.9.4. Fitinguri
2.2.9.5. Material granular conform specificatiilor producatorului
119
2.2.9.6. Vane si echipamente

2.2.9.6.1. Vana cu sertar pana si corp plat cu flanse,DN 80 mm
2.2.9.6.2. Vana fluture cu flanse DN 1000,DN 300,DN 200,DN 150
COMPANIA APA BRASOV SA
Page 97
BV-CL-12
2.2.9.6.3. Dispozitiv aerisire-dezaerisire

2.2.9.6.4. Vana de reducere a presiunii,DN 200(reductor de presiune prevazut cu
manometre)
2.2.9.6.5. Vana de golire,DN 150
2.2.10. Materiale constructii pe conducta
122
2.2.10.1.
Capace de camine
122
2.2.10.2.
Camine
122
2.2.10.3. Masive de ancoraj
3.
4.
2.2.11. Materiale pentru terasamente conducte
124
2.2.11.1.
Generalitati
124
2.2.11.2.
Material pentru umpluturi curente
124
2.2.11.3.
Material pentru protejare conducta ingropata
125
2.2.11.4.
Material pentru pozare conducta
125
2.2.11.5.
Material pentru imbunatatirea terenului de fundare local alterat
125
LUCRARI DE DEMOLARE SI DEFRISARE
126
3.1.
AMENDAMENTE
126
3.2.
ADAUGIRI
126
LUCRARI de TERASAMENTE
126
4.1.
AMENDAMENTE
126
4.2.
ADAUGIRI
126
4.2.1.
Terasamente la constructii
126
126
4.2.1.2. Trasarea lucrarilor
126
4.2.1.3. Borne si cote de nivel
126
4.2.1.4. Avizarea lucrarilor de terasamente
127
4.2.1.5. Nivelul solului
127
4.2.1.6. Extinderea excavatiilor
127
4.2.1.7. Excavarea materialului necorespunzator
127
4.2.1.8. Siguranta excavarii si constructii adiacente
127
4.2.1.9. Alunecari, caderi si excavatii in exces
127
4.2.1.10.
Epuismente
127
4.2.1.11.
Umpluturi
128
4.2.1.12.
Compactarea umpluturilor
128
4.2.1.13.
Inlaturarea materialului in surplus
128
4.2.2.
Terasamente pentru conducte
128
128
4.2.3.
129
Executie terasamente
4.2.3.1. Cote de teren existente (CT)
129
4.2.3.2. Cote de radier (CR)
130
Page 98
BV-CL-12
4.2.3.3. Lucrari pregatitoare
130

4.2.3.5. Desfacerea sistemelor de suprafata
131
4.2.3.6. Excavarea transeelor pentru conducte
131
4.2.3.7. Localizarea si sustinerea lucrarilor subterane
135
4.2.3.8. Evacuarea apei, sustinerea si ingradirea excavatiilor
136
4.2.3.9. Utilizarea explozibililor
137
4.2.3.10.Pozarea conductelor
137
4.2.3.11.Patul de material granular
141
4.2.3.12 Reumplerea transeei

4.2.3.13.
Utilitati/servicii existente
143
4.2.3.14 Refacerea suprafetelor
144
4.2.3.15..Traversarile de conducte
145
4.2.3.16. Curatarea santierului
145
4.2.3.17. Semnalizarea lucrarilor
145
4.2.4.
145
Excavatii pentru structurile aferente conductelor
145
4.2.4.2. Materiale
146
4.2.4.3. Executia
146
4.2.5.
147
Verificarea calitatii si receptia lucrarilor
4.2.5.1. Receptia pe faze de executie
147
4.2.5.2. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)
147
4.2.5.3. Receptia finala
148
4.2.6. Cerinte de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea si stingerea

incendiilor
148
5.
4.2.7.
Standarde, coduri si legislatie
150
4.2.8.
Camine de vane
151
151
4.2.8.2. Conditii de executie
152
4.2.9.
154
Palplanse metalice
BETONUL SI COFRAJELE
156
5.1.
AMENDAMENTE
156
5.2.
ADAUGIRI
157
5.2.1.
Prepararea si transportul betonului
157
5.2.1.1. Beton preparat pe santier si beton gata preparat
157
5.2.1.2. Stabilirea compozitiei betonului
157
5.2.1.3. Prepararea betonului
158
5.2.1.4. Transportul betonului
159
5.2.2.
Turnarea betonului
160
5.2.2.1. Pregatirea turnarii betonului
160
Page 99
BV-CL-12
5.2.2.2. Reguli generale de betonare
161
5.2.2.3. Compactarea betonului
163
5.2.2.4. Rosturi de lucru (de betonare)
164
5.2.2.5. Tratarea betonului dupa turnare
164
5.2.2.6. Turnarea betonelor la temperaturi ridicate:
165
5.2.2.7. Turnarea betonelor pe timp friguros:
165
5.2.2.8. Decofrarea
166
5.2.3.
Cofraje
167
5.2.4.
Executarea elementelor de constructie prefabricate
168
5.2.4.1. Prepararea betonului
168
5.2.4.2. Turnarea betonului
168
5.2.4.3. Manipulare, transport, depozitare
168
5.2.4.4. Montarea elementelor prefabricate
168
5.2.5.
Abateri si defecte admisibile pentru elementele de beton si beton armat169
5.2.6.
Controlul calitatii lucrarilor de beton si beton armat
169
5.2.6.1. Verificarea calitatii lucrarilor privind punerea in opera a betoanelor
170
5.2.7. Masuri de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea si stingerea

incendiilor
171
5.2.8.
6.
7.
8.
9.
10.
Sumarul actelor normative
ARMATURI DIN BETON
173
174
6.1.
AMENDAMENTE
174
6.2.
ADAUGIRI
174
6.2.1.
Fasonarea armaturilor
174
6.2.2.
Montarea armaturilor
174
6.2.3.
Legarea armaturilor
174
6.2.4.
Innadirea armaturilor
174
6.2.5.
Acoperirea cu beton a armaturilor
174
6.2.6.
Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect
174
LUCRARI PENTRU CONFECTII METALICE
175
7.1.
AMENDAMENTE
175
7.2.
ADAUGIRI
175
LUCRARI PENTRU HIDROIZOLATII
176
8.1.
AMENDAMENTE
176
8.2.
ADAUGIRI
176
LUCRARI HIDROTEHNICE APARARI DE MALURI
177
9.1.
AMENDAMENTE
177
9.2.
ADAUGIRI
177
ARHITECTURA SI CLADIRILE
178
Page 100
BV-CL-12
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
10.1.
AMENDAMENTE
178
10.2.
ADAUGIRI
178
LUCRARI DE ZIDARIE
179
11.1.
AMENDAMENTE
179
11.2.
ADAUGIRI
179
LUCRARI DE INVELITORI SI SARPANTE
180
12.1.
AMENDAMENTE
180
12.2.
ADAUGIRI
180
TENCUIELI INTERIOARE
181
13.1.
AMENDAMENTE
181
13.2.
ADAUGIRI
181
ZUGRAVELI SI VOPSITORII
182
14.1.
AMENDAMENTE
182
14.2.
ADAUGIRI
182
TAMPLARIE DIN PVC
183
15.1.
AMENDAMENTE
183
15.2.
ADAUGIRI
183
PARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT
184
16.1.
AMENDAMENTE
184
16.2.
ADAUGIRI
184
REALIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
185
17.1.
AMENDAMENTE
185
17.2.
ADAUGIRI
185
CONDUCTE SI LUCRARI AUXILIARE
186
18.1.
AMENDAMENTE
186
18.2.
ADAUGIRI
186
18.2.1. Domeniul lucrarilor
186
18.2.2. Asigurarea calitatii
186
18.2.2.1.
Certificare
186
18.2.2.2.
Inspectia Beneficiarului
186
18.2.2.3.
Raportari
186
18.2.3. Executia retelelor de conducte
187
18.2.3.1.
Generalitati
187
18.2.3.2.
Transportul, manipularea si depozitarea conductelor
187
18.2.3.3.
Imbinarea conductelor
189
18.2.4. Constructii pe conducte

190
Page 101
BV-CL-12
19.
20.
21.
22.
23.
24.
18.2.4.1.
Generalitati
190
18.2.4.2.
Executia
192
18.2.5. Cerinte de siguranta si sanatate in munca
193
18.2.6. Lista codurilor si standardelor
194
TESTAREA SI DEZINFECTAREA
197
19.1.
AMENDAMENTE
197
19.2.
ADAUGIRI
197
19.2.1. Testarea conductelor
197
19.2.1.1.
Generalitati
197
19.2.1.2.
Verificarea lucrarilor
198
19.2.1.3.
Proba de presiune a conductelor de aductiune.
199
19.2.1.4.
Spalarea si dezinfectarea conductelor
202
19.2.2. Receptia lucrarilor
203
19.2.3. Marcaje aferente conductelor de aductiune
205
REABILITAREA CONDUCTELOR
206
20.1.
AMENDAMENTE
206
20.2.
ADAUGIRI
206
REABILITAREA CONDUCTELOR de canalizare
207
21.1.
AMENDAMENTE
207
21.2.
ADAUGIRI
207
RENOVAREA RETELELOR DE AP
208
22.1.
AMENDAMENTE
208
22.2.
ADAUGIRI
208
REALIZAREA LUCRARILOR LA TUNELE SI CHESOANE
209
23.1.
AMENDAMENTE
209
23.2.
ADAUGIRI
209
LUCRRI DE DRUMURI
210
24.1.
Amendamente
210
24.2.
Adaugiri
210
24.2.1. Drumuri si platforme de exploatare
210
24.2.2. Amenajarea si refacerea suprafetelor, altele decat drumuri
210
24.2.3. Drumuri de acces
210
24.2.4. Lucrari de drumuri
211
24.2.4.1.
Lucrari de terasamente
211
24.2.4.2.
Finisarea si protectia subsolului
211
24.2.4.3.
Conditii cu privire la compactare
211
24.2.4.4.
Materialul si constructia bazei
212
Page 102
BV-CL-12
25.
24.2.4.5.
Pavajele asfaltice
213
24.2.4.6.
Amplasarea bordurilor
216
24.2.4.7.
Aleile
216
24.2.4.8.
Testarea
217
MPREJMUIRI SI SISTEMATIZAREA LUCRRILOR
218
25.1.
Amendamente
218
25.2.
Adaugiri
218
Page 103
BV-CL-12
GENERAL
1.
1. 1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
1. 2.
ADAUGIRI
1.2.1.
Cadru general
Prezenta Documentatie de Atribuire acopera o plaja larga de activitati de
constructii specifice domeniului de alimentare cu apa. In cadrul diverselor sectiuni ale
documentului sunt detaliate cerintele de executie pentru activitati de lucrari specifice
realizarii obiectelor de constructii: terasamente, elemente constructive din beton,
lucrari pentru conducte, lucrari de drumuri si platforme in incinte, etc.
S-au avut in vedere urmatoarele obiecte de constructii:
a) Constructii edilitare
Conducta de aductiune apa potabila;
Camine de vane, camine de aerisire/dezaerisire;
b) Elemente de constructii
masive de ancoraj
c) Elemente de infrastructura rutiera
Refacere sistem rutier.
1.2.2.
Cadru legislativ
Actele normative citate acopera aspectele privind calitatea materialelor, punerea
in opera a acestora, conditiile de calitate care se cer pentru realizarea lucrarilor.
Suplimentar, in cuprinsul documentatiei se fac referiri la prevederile unora dintre actele
normative mentionate in anexa, cu trimiteri la conditii ce trebuie respectate in cazuri
particulare (concrete) de lucrari, faze de executie sau materiale.
Materialele furnizate i munca executat vor respecta aceste standarde i
reglementri ca o cerin minim.
In cazul in care furnizorul poate oferi materiale, articole si produse realizate dupa
standarde straine, de calitate cel putin egala cu cele prevazute in actele normative
romanesti mentionate anterior, Antreprenorul va trebui sa obtina aprobarea Inginerului
pentru folosirea acestor materiale. In aceasta situatie, Antreprenorul va inainta
Inginerului, spre aprobare, o data cu cererea respectiva, o copie de pe standardul
strain privind calitatile materialului respectiv.
Capitolele urmtoare vor include referine la standardele aplicabile avute in
vedere la momentul elaborrii prezentei documentaii. Aceste vor fi completate i
actualizate de Antreprenor pe toat perioada execuiei, astfel incat cea mai recent
versiune a unui standard sau norme tehnice s fie utilizat in execuia lucrrilor.
Antreprenorul este responsabil ca pe toat perioada execuiei s pun la
dispoziia personalului su i a Inginerului un set din aceste standarde i norme
Page 104
BV-CL-12
tehnice, inclusiv actualizrile sau modificrile acestora (dup caz), ca parte a

sistemului su de asigurare a calitii.
1.2.3.
Dispozitii finale
La predarea lucrarilor catre Beneficiar, toate utilajele, armaturile, etc., vor trebui
sa functioneze silentios, iar imbinarile sa fie perfect etanse, nefiind admise pierderi de
apa.
Antreprenorul va garanta calitatea lucrarilor si atingerea parametrilor proiectati,
pentru intregul ansamblu al lucrarilor. Inginerul are dreptul de a controla tot santierul,
atelierele de confectii, Antreprenorul asigurand facilitatile pentru acestea.
Controlul Inginerul nu diminueaza cu nimic responsabilitatea Antreprenorului
privind calitatea executiei lucrarilor.
Materialele si produsele folosite de Antreprenor, trebuie sa fie insotite de
certificate de calitate si declaratie de conformitate. Este interzisa utilizarea materialelor
care nu sunt insotite de certificatul de calitate si declaratia de conformitate a
producatorului.
Utilizarea altor materiale in afara celor specificate in proiect, se va putea face
numai cu avizul Inginerului, care va stabili conditiile de acceptare.
Beneficiarul poate dispune oprirea lucrarilor daca se constata abateri sau
nerespectari ale Documentatiei de Atribuire sau poate dispune demontarea unor
lucrari sau instalatii executate necorespunzator.
Antreprenorul va pune la dispozitia Inginerului, la cererea acestuia, documentele
din care sa rezulte calitatea materialelor puse in opera, sau a calitatii lucrarilor
executate.
Toate deficientele de executie, de schimbare a calitatii materialelor puse in opera
fara acordul Inginerului, se vor remedia prin grija si pe cheltuiala Antreprenorului.
1.2.4.
Controlul calitatii lucrarilor
Page 105
BV-CL-12
AVIZAT,
Inspectoratul de Stat in Constructii
Directia Regionala in Constructii Centru
PROGRAM PRIVIND CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR,

PE FAZE DETERMINANTE CONDUCTA DE ADUCTIUNE
TRONSONUL: .
Documentul scris care
se incheie:
- PV - Proces Verbal
Lucrari ce se controleaza, se verifica
- PVLA - Proces Verbal De
sau se receptioneaza calitativ si
Lucrari Ascunse
pentru care trebuie intocmite
- PVRC - Proces Verbal De
documente scrise
Receptie Calitativa
- PVFD - Proces Verbal De
Faza Determinanta
1.
1. Predare amplasament
2. Trasarea in plan a conductei de
aductiune;
3. Executia sapaturii si a sprijinirilor
la santul de pozare a conductei,
pana la atingerea cotei de fundare;
4. Pregatirea si executarea patului
de pozare a conductei:
- verificarea cotei de pozare;
- executia patului de nisip;
- verificarea calitatii patului de
pozare;
5. Montare conducta:
- pozarea conductei;
- imbinare tuburi si piese;
- montare armaturi in camine vane.
6. Controlul calitatii pozarii, imbinarii
si montarii conductelor;
7. Faza determinanta - Proba de
presiune si functionalitate;
8. Realizarea umpluturilor si a
compactarii, inclusiv sistematizarea
terenului la stadiul initial;
9. Refacerea zonelor carosabile cu
asfalt, beton, macadam, piatra
cubica.
ANTREPRENOR,
BENEFICIAR,
Cine intocmeste si
semneaza:
B = Beneficiar
D= Diriginte santier
C = Constructor
P = Proiectant
ISC = Inspectoratul de
stat in constructii
2.
3.
PV
C+B+P+D
PV
C+B+D
PVLA
C+B
PVLA
C+B+D
PVRC
C+B+D
PVLA
C+B+D
PVFD
C+B+P+ISC+D
PVRC
C+B+D
PVRC
C+B+A.L.
PROIECTANT,
DIRIGINTE SANTIER,
Numarul si data
actului incheiat (se
completeaza la
data incheierii
actului prevazut in
coloana 2)
4.
ISC,
Nota:
Convocarea delegatilor in vederea respectarii prezentului program de faze determinante si intocmirii documentelor atestatoare (procese
verbale de receptie etc.) Cade in sarcina Antreprenorului.
Beneficiarul va lua toate msurile pentru aducerea la indeplinire a obligaiilor care ii revin conform Legii 10/1995.
Un exemplar din prezentul program i actele mai sus menionate, precum i proiectul se vor anexa la Cartea Tehnic a Construciei.
Page 106
BV-CL-12
1.2.5.
Program pentru urmarirea comportarii in timp a constructiilor in
exploatare
Urmarirea comportarii in timp consta in urmatoarele etape:
1. Urmarirea stabilitatii generale a amplasamentului
Aceasta se face lunar in primul an de la intrarea in exploatare apoi semestrial; consta in
depistarea eventualelor declansari a miscarilor de teren (surpari sau alunecari) care ar putea
afecta constructia. In cazul in care se constata surpari sau alunecari se va anunta proiectantul
pentru luarea de masuri.
Acestea se vor consemna in cartea constructiei la fiecare verificare si in procesele verbale
incheiate cu proiectantul.
2. Urmarirea tasarilor constructiilor
Aceasta se face permanent si consta in intocmirea diagramei tasare timp pana la
stingerea definitiva a tasarilor consemnandu-se in dosarul miscarilor constructiei.
3. Urmarirea stabilitatii structurii
Se face permanent si consta in depistarea aparitiei de fisuri.
In cazul cand se apreciaza ca defectele constatate reclama o interventie urgenta se va
anunta imediat proiectantul. Acestea se vor consemna in cartea constructiei la fiecare verificare.
4. Urmarirea etanseitatii structurii constructiilor
In cazul in care se constata aparitia pierderilor de apa se va anunta proiectantul pentru
luare de masuri.
Acestea se vor consemna in cartea constructiei la fiecare verificare si in procesele verbale
incheiate cu proiectantul cu mentionarea masurilor luate.
5. Urmarirea aparitiei coroziunii la elementele structurii
Aceasta se face permanent si consta in depistarea din timp a inceperii fenomenelor de
coroziune a elementelor structurii.
In cazul in care se constata aparitia fenomenelor de coroziune se va anunta proiectantul
pentru luarea de masuri. Acestea se vor consemna in cartea constructiei la fiecare verificare si
in procesele verbale incheiate cu proiectantul cu mentionarea masurilor luate.impotriva poluarii
cauzate de anumite substante periculoase
1.2.6.
Program pentru urmarirea comportarii in timp a lucrarilor la retelele de
alimentare cu apa
1. Controlul si verificarea
Controlul si verificarea retelelor exterioare montate in sol se fac prin parcurgerea traseului
si observarea:
_ Starii umpluturilor pe transee;
_ Starii umpluturilor in jurul caminelor;
_ Baltirii sau depozitarii de materiale pe traseul retelei sau pe camine;
_ Starii caminelor (starea generala a constructiei, starea capacului, a treptelor de acces si
a vanelor, precum si existenta apei in camin).
Pentru depistarea defectiunilor in stare incipienta, se recomanda ca in timpul verificarii sa
se foloseasca aparatura electronica de detectare, iar operatia sa se desfasoare in timpul noptii,
pentru a evita influenta zgomotelor produse de vehicole si de consumul marit al apei din timpul
zilei.
Page 107
BV-CL-12
Rezultatul controlului si verificarii, precum si propunerile de remediere, se trec intr-un

proces-verbal de constatare.
2. Revizia
Revizia retelei se face parcurgand traseul acesteia pentru a constata starea retelei si a
constructiilor aferente (ca la verificare), precum si usurinta de manevrare (inchidere si
deschidere) a vanelor, a armaturilor de inchidere, golire si aerisire.
Revizia retelei se face de doua ori pe an (de regula inaintea perioadei de inghet si dupa
perioada de inghet).
3. Reparatii curente
Reparatiile curente constau in remedierea defectiunilor constatate cu ocazia operatiunilor
de verificare si revizie. Defectiunile frecvent intalnite la retele de alimentare cu apa mentionate
(conducte si armaturi) trebuie remediate indata ce au fost sesizate.
Se va da o atentie deosebita modului de umplere cu pamant a transeii, dupa efectuarea
reparatiei, pentru a evita spargerea tubului prin lovire cu corpuri tari sau scoase din umpluturi
sau aduse din alte locuri.
Dupa efectuarea reparatiei si umplerea cu pamant a transeii, este obligatorie aducerea
terenului la starea initiala (anterioara ivirii defectiunii).
4. Reparatii capitale
Reparatiile capitale se planifica in functie de starea generala a retelei si constau in
inlocuirea unor portiuni de retea sau/si a unor accesorii (vane, hidranti, armaturi), care au suferit
deteriorari avansate.
5. Reparatii accidentale
Reparatiile accidentale se fac de cate ori apare o defectiune sau o avarie pe retea.
6. Curatirea, spalarea si dezinfectarea retelelor
Retelele de alimentare cu apa montate direct in sol sunt expuse impurificarii apei. Cauzele
care conduc la degradarea calitatii apei sunt:
_ Interventile efectuate pentru remedierea defectiunilor la conducte, imbinari, armaturi si
accesorii, fara sa se ia masuri corespunzatoare pentru evitarea impurificarii apei;
_ Materialul necorespunzator de constructii sau de imbinare;
_ Infiltratiile de apa din terenul invecinat prin neetanseitatile conductelor si ale imbinarilor;
_ Infiltratii prin hidrantii subterani;
_ Stagnarea timp indelungat a apei in unele ramificatii;
_ Calitatea apei furnizate de la sursa.
Pentru mentinerea calitatii apei la parametri normali si pentru eliminarea depunerilor din
conducte, care reduc sectiunea utila a acesteia, este necesar ca, periodic, retelele sa fie
curatate, spalate si dezinfectate.
Curatirea, spalarea si dezinfectarea retelei se efectueaza pe tronsoane la intervale de 35
ani sau atunci cand se constata alterarea calitatii apei sau cand s-au produs depuneri in
conducte, si intotdeauna dupa efectuarea unor lucrari de reparatii sau extinderi.
Verificarea calitatii apei se face prin analize de laborator si constatari directe, iar existenta
depunerilor se constata prin masuratori si, direct, prin constatarea reducerii capacitatii de
transport respectiv reducerea presiunii de utilizare.
Curatirea conductelor se face cu ajutorul unor dispozitive adecvate (razuitoare, perii,
busoane din burete de material plastic armat, cabluri etc.) Pentru depuneri aderente sau prin
spalare pentru indepartarea depunerilor neaderente sau a celor desprinse de pe pereti cu
ajutorul razuitoarelor, etc.
Page 108
BV-CL-12
Dezinfectarea conductelor trebuie efectuata periodic si dupa fiecare reparatie sau curatire,
folosind clor gazos.
Repunerea in functiune se face numai dupa ce rezultatele analizelor confirma o calitate
corespunzatoare a apei.
Operatia de dezinfectie se va efectua numai de catre personal instruit. Datele se vor
competa in tabelul de mai jos.
Nr crt
Tipul verificariiRetea alimentare cu apa
Perioada de control
Metoda de control
Observatii
MATERIALE
2.
2.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
2.2.
ADAUGIRI
2.2.1.
BETOANE
Betoanele utilizate se vor produce si se vor livra de catre statiile de betoane care functioneaza
pe baza certificatelor de atestare.
Retetele se vor stabili, corecta si definitiva, in functie de rezultatul incercarilor preliminare de
laborator privind:
umiditatea agregatelor;
granulozitatea sorturilor;
densitatea aparenta a betonului proaspat.
Compozitiei de beton adoptata va fi permanent corectata in privinta cantitatii de apa, in functie
de umiditatea agregatelor, astfel incat sa se respecte raportul A/C prescris de normativul NE
012/1 - 2007. Consistenta betonului proaspat va fi verificata atat la statia de betoane cat si la
locul de punere in opera.
2.2.2.
CIMENT
Tipul de ciment se stabileste pe urmatoarele criterii:
conditii de exploatare normale, expuse la inghet in stare saturata cu apa, precum
rezervoarele, castelele cu apa si expuse agresivitatii apelor naturale;
conditii de executie si tehnologie adoptata (lucrari executate in conditii normale sau pe timp
friguros, lucrari masive);
clasa betonului sau marca betonului.
Inlocuirea tipului de ciment nu este admisa decat cu avizul proiectantului, cu un ciment cu
calitati similare.
Se va efectua verificarea calitatii cimenturilor, atat la aprovizionare, cat si inainte de utilizare,
prin metodele reglementate de standardele in vigoare la data executiei si de NE 012/1 - 2007.
Condiiile tehnice de recepie, livrare i control pentru ciment trebuie s corespund prevederilor
in STAS 3011 83.
Page 109
BV-CL-12
In timpul transportului de la fabric la staia de betoane, precum si in timpul depozitrii, cimentul

trebuie ferit de umezeal i impurificri cu materii strine (pmant, crbune, substane organice,
ipsos, var hidratat, etc.).
Antreprenorul va efectua, prin laboratorul propriu, incercrile prevzute in NE 012/2-2010.
Cimentul la care se constat c nu sunt indeplinite condiiile prevzute pentru priza sau
constanta de volum, este interzis a se utiliza la prepararea betonului.
Depozitarea cimentului cu adaosuri se face pe sortimente.
Durata de depozitare a cimentului nu va trebui sa depaseasca 45 de zile si se va intrebuinta in
ordinea datelor de fabricatie.
Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de + 50 C sau pentru care s-a
depasit termenul de garantie prescris de producator.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa
verificarea starii de conservare. Daca se constata alterarea cimentului din depozit, acesta va fi
evacuat, fiind interzisa utilizarea lui la prepararea betoanelor.
Antreprenorul este obligat s in o eviden clar, pentru fiecare lot de ciment introdus, precum
i a consumului zilnic.
Nu se admite amestecarea cimenturilor si utilizarea lor ca atare.
2.2.3.
Agregatele
La prepararea betonului se vor utiliza agregate naturale, provenite din balastiere omologate.
Agregatele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice indicate in normativul NE 012/1 2007 si SR EN 12620 cu urmatoarele cerinte:
agregatele sa provina din roci stabile, nealterate la aer sau apa sau inghet; nu se admite
utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau sistoase;
nisipul va fi de natura silicoasa si va proveni din balastiere, nu se admite utilizarea nisipului de
concasaj;
continutul in partii levigabile a nisipului va fi de max. 2 % si a pietrisului se limiteaza la max. 5
%;
curba granulometrica a agregatelor va fi stabilita in laboratorul statiei de betoane, pentru
obtinerea marcii prescrise. Dimensiunea maxima a granulelor va fi de 16 mm sau 32 mm, in
functie de dimensiunea minima a elementului;
se interzice folosirea balastului sau pietrisului cu granule mai mari decat cele indicate pe marci
de betoane.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, avand pante si rigole de evacuare a
apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltimi
corespunzatoare evitarii amestecarii sorturilor.
Nu se admite depozitarea directa pe pamant sau pe platforme balastate
2.2.4.
Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor, precum si la umezirea acestora dupa punerea in opera,
trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare la data executiei SR EN
1008/2003.
Raportul apa/ciment in reteta betonului va fi stabilit in laborator, tinand seama de marca
prescrisa, de lucrabilitatea necesara si de caracteristicile fizico mecanice ale betonului.
La stabilirea raportului apa/ciment se va tine seama si de umiditatea agregatelor in momentul
prepararii betonului.
Page 110
BV-CL-12
2.2.5.
Aditivi
Cantitatea totala de aditivi eventual utilizati nu strebuie sa depaseasca dozajul maxim
recomandat, de producatorul de aditivi si nu trebuie sa fie mai mare de 50 g aditiv (in stare de
livrare) pe kg de ciment, in afara de cazul cand s-a stabilit influenta unui dozaj mai ridicat
asupra performantelor si durabilitatii betonului.
Aditivii utilizati in cantitate inferioara valorii de 2 g/kg ciment nu sunt admisi decat dispersati intro parte din apa de amestec.
Daca cantitatea totala de aditiv lichid (in solutie), este superioara valorii de 3 l/m3 de beton,
continutul sau de apa trebuie luat in consideratie la calculul raportului apa/ciment.
Cand sunt utilizati mai multi aditivi, compatibilitatea lor trebuie verificata atunci cand se
efectueaza incercarile initiale.
NOTA - Betoanele de consistenta S4; V4; C3 sau F4 trebuie fabricate cu aditivi puternic
reducatori de apa sau cu superplastifianti.
Betoanele pot sa fie preparate cu aditivi. Conditiile de utilizare a aditivilor sunt prezentate in
tabelul 2a din NE 012/1 - 2007, punctul 5.2.6.
2.2.6.
Cofrajele
Cofrajele se pot confeciona din lemn sau produse pe baz de lemn i/sau metal; materialele
utilizate trebuie s asigure realizarea unei suprafee de beton corespunztoare.
La adoptarea materialului din care se va confeciona cofrajul i tipul de cofraj ce se va utiliza, se
va ine seama de tipul elementelor de executat, de dimensiunile acestora i de tehnologia de
punere in oper a betonului.
Cofrajele i susinerile lor vor indeplini urmtoarele condiii:
s asigure obinerea formei i dimensiunilor prevzute in proiect;
s fie stabile i rezistente sub aciunea incrcrilor ce apar in procesul de execuie;
s fie alctuite din elemente care s permit un numr mare de refolosiri;
s fie prevzute cu piese de asamblare de inventar.
2.2.6.1.
Ungerea cofrajelor
Pentru a reduce aderena intre beton i cofraje, acestea se ung pe feele ce vin in contact cu
betonul, inainte de fiecare folosire cu agenii de decofrare.
Acetia trebuie s nu pteze betonul, s nu deterioreze cofrajul, s se aplice uor i s-i
pstreze proprietile neschimbate in condiiile climatice de execuie a lucrrilor.
2.2.6.2.
Depozitarea
Depozitarea cofrajelor se va face astfel incat s se evite deformarea i degradarea lor (umezire,
murdrire, putrezire, ruginire etc.). Este interzis depozitarea cofrajelor direct pe pmant sau
depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.
2.2.6.3.
Condiii de montaj
La montarea cofrajelor se va acorda o atenie deosebit sprijinirilor i legrii cofrajului. Este
interzis legarea cofrajului de barele de armtur.
Se vor utiliza tirani, bare metalice sau buloane corespunztoare.
Legturile cofrajelor nu vor lsa guri sau spaii neregulate care s necesite reparaii ale
suprafeei betonului i nu vor conduce la degradarea acestuia.
Se recomand ca dup indeprtarea cofrajului s nu rman nici un element metalic inglobat in
beton la o distan mai mic de 5 cm de la faa betonului.
Page 111
BV-CL-12
Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate incat s nu permit deplasri sau deformri ale
cofrajului in timpul turnrii betonului.
La cofrajele stalpilor si peretilor se vor prevedea, la partea inferioar, ferestre speciale pentru
curire inainte de betonare; la intervale de maxim 2 m pe inlime se vor prevedea ferestre
pentru turnarea betonului, dac betonul nu se toarn cu pompa sau bene cu furtun.
Cofrajele din placaj sau alte produse din lemn trebuie s asigure obinerea unor suprafee
rugoase (pentru aderena cu betonul) i s aib guri pentru trecerea mustilor de legtur. Se
va urmri etaneitatea i rezistena panourilor de cofraj, astfel incat s nu permit pierderea
laptelui de ciment i s asigure preluarea incrcrilor ce apar.
2.2.6.4.
Tolerane
Panourile de cofraj i piesele de susinere sau asamblare trebuie s fie confecionate cu ajutorul
abloanelor i dispozitivelor care s asigure exactitatea dimensiunilor, formelor i poziiilor
pieselor.
Abaterile i toleranele cofrajului vor fi:
abateri limit la dimensiunile panourilor:
la lungimi: 4 mm
la limi: 3 mm
abateri limit pentru cofraje gata confecionate:
lumina la plci, perei sau grinzi: 10 mm
grosimea la perei i plci: 2 mm
tolerana la inclinare fa de orizontal a muchiilor i suprafeelor cofrajelor gata confecionate:
pe 1 m liniar: 2 mm
pe toat suprafaa: 10 mm
2.2.7.
Oteluri pentru armaturi

La nivelul constructiilor la care armatura nu este dimensionata si gruparea de incarcari care le
include pe cele seismice, se vor folosi plase sudate din PC52 si STNB conform P59 BC nr. 4 "Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea armarii elementelor de beton cu plase
sudate".
Livrarea, depozitarea si controlul calitati armaturilor se va realiza cu respectarea prevederilor
normativului NE 012/2 - 2010.
Livrarea oelului-beton i a plaselor sudate se va face conform prevederilor in vigoare i trebuie
s fie insoit de certificatul de calitate emis de productor. Dac livrarea se face de ctre o
baz de aprovizionare, aceasta este obligat s transmit copii ale certificatelor de calitate
corespunztoare loturilor pe care le livreaz.
Barele de oel-beton i plasele de armtur trebuie sa fie depozitate separat, pe tipuri i
diametre, urmrindu-se:
-evitarea condiiilor care favorizeaz corodarea oelului;
-evitarea murdririi acestora cu pmant sau alte materiale;
-asigurarea posibilitilor de identificare uoar a fiecrui sortiment i diametru.
2.2.7.1.
Controlul calitii armaturilor
Pentru cantitate i diametru aprovizionat, operaia de verificare va consta in:
-constatarea existenei certificatului de calitate;
-verificarea dimensiunilor seciunii;
-examinarea aspectului;
-verificarea prin indoire la rece.
Page 112
BV-CL-12
La cererea Inginerului sau cand exist dubii asupra calitii oelurilor, Antreprenorul va proceda
la verificarea caracteristicilor mecanice prin incercare la traciune, conform STAS 6605-78.
2.2.8.
Piese inglobate
Conform detaliilor de executie, pentru a fi inglobate in beton, vor fi pregatite piesele metalice
(praznuri, placute, corniere).
Piesele trebuie sa respecte geometria prevazuta in proiect, sa fie curatate si sa fie pozitionate in
cofraj conform proiectului.
Piesele de trecere etanse prin peretii caminelor se vor realiza conform Pieselor desenate.
2.2.9.
2.2.9.1.
Materiale conducte si armaturi

Generalitati
Aceasta sectiune a specificatiilor acopera toate lucrarile cu privire la furnizarea si livrarea tuturor
conductelor si echipamentelor din caminele de vane.
2.2.9.1.1 Aprobarea materialelor
Inainte de a comanda orice material, destinat pentru Lucrari permanente, Antreprenorul va
supune aprobarii Beneficiarului datele de identificare ale producatorului sau furnizorului propus
in oferta, o specificatie de material si detalii ale locului de origine sau de productie. Daca se
cere de catre Beneficiar, Antreprenorul va furniza acestuia pentru pastrare o copie a oricarei
astfel de comenzi facute. Antreprenorului i se va putea cere sa predea Beneficiarului pentru
uzul acestuia o copie pentru fiecare comanda de produse inaintata Furnizorilor.
Toate materialele folosite in lucrarile permanente trebuie sa fie noi, in afara cazului cand
folosirea materialului existent este permis in mod expres de catre Beneficiar.
2.2.9.1.2 Probe
Antreprenorul va aproviziona Beneficiarul cu probele de material necesare testarii in
conformitate cu Contractul. Daca nu este in mod expres scutit, Antreprenorul va furniza si probe
ale tuturor articolelor fabricate, cerute pentru Lucrarile permanente, sau ca o alternativa,
Antreprenorul va prezenta literatura de specialitate, unde asigurarea cu probe (cu acordul
Beneficiarului) nu este necesara. Toate probele aprobate vor fi depozitate la locul de montaj de
catre Antreprenor pe durata contractului si orice materiale sau articole fabricate ulterior, livrate
la locul de montaj pentru incorporare in Lucrarea permanenta, vor fi de o calitate cel putin egala
cu proba aprobata.
2.2.9.1.3 Materiale in contact cu apa
Materialele si echipamentul vor fi conforme specificatiilor proiectului si acolo unde sunt alte
materiale folosite trebuie obtinuta aprobarea prealabila a Beneficiarului si daca este necesar a
Ministerului Sanatatii.
Instalatiile hidraulice prevazute in proiect se vor aproviziona conform indicatiilor din listele de
cantitati de lucrari si prescriptiile oficiale privind calitatea instalatiilor.
Materialele folosite (tevi, armaturi, flanse) vor avea caracteristicile prevazute in standardele de
stat si se vor verifica daca corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului respectiv, sa nu
prezinte defasonari, blocari la armaturi. Se va verifica starea sudurilor, a flanselor, functionarea
pompelor, armaturilor si aparatelor.
Antreprenorul va asigura toate conductele, fitingurile, vanele si alte materiale necesare, dupa
cum este indicat in Piesele desenate ale Beneficiarului si dupa cum este cerut pentru
executarea corespunzatoare a Lucrarilor.
Page 113
BV-CL-12
Daca este necesara furnizarea de catre Antreprenor a unor conducte, vane, fitinguri sau alte
materiale suplimentare, acestea vor respecta aceste specificatii sau alte specificatii detaliate,
care ar putea fi pregatite de catre Inginer.
2.2.9.2.
Conducte din fonta ductila
Fonta ductila se deosebeste de tipurile traditionale de fonta prin proprietatile sale

mecanice remarcabile (elasticitate,rezistenta la socuri,intindere...) Acestea se
datoreaza formei sferoidale a particulelor de grafit, obtinuta prin introducerea
controlata a unei mici cantitati de magneziu n fonta de baza ,desulfurata in
prealabil.
Metoda utilizata pentru mbinarea tevilor si racordurilor din fonta ductila depinde
de modul de intrebuintare.In vreme ce imbinarile cu flanse sunt n general mai
folosite pentru instalatiile industriale, retelele de aductiune si de distributie, n
general ngropate, utilizeaza aproape totdeauna mbinarile prin mufare
STANDARD.
Mufele trebuie sa respecte conditiile de etansare in conditii de deviatie unghiulara si smulgere
pe directie longitudinala specificate de ISO 9001 si SR EN 545-D3.
Conductele de aductiune din fonta vor avea maxim 6 m lungime pentru a asigura o manipulare
si instalare usoara, o suprafata exterioara si interioara neteda si diametrul exterior constant pe
toata lungimea lor, ceea ce va permite sa fie taiate si imbinate usor fara o prelucrare
suplimentara, decat sanfrenarea capetelor.
Conductele din fonta vor fi in conformitate cu prevederile standardelor europene: SR EN 545D3. Daca i se va cere, Antreprenorul va prezenta Consultantului certificate care sa ateste ca
materialele au fost testate si sunt conforme cu cerintele acestor specificatii si standarde.
Conceptia imbinarilor STANDARD este realizata astfel incat presiunea de contact
intre inelul de imbinare din el astomer si metal creste odata cu presiunea interioara.
Devierea unghiulara si jocul in lungime acceptate de imbinarile STANDARD le
asigura un comportament excelent in caz de miscari de teren si eroziuni
Inelele de imbinare din elastomer utilizate pentru asamblarea tevilor si racordurilor
asigura o discontinuitate electrica, impiedicand astfel dezvoltarea si trecerea
curentilor vagabonzi.
Investitia propusa pentru imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa, incluse in prezentul
proiect, este urmatoarea:
Conducta noua de aductiune va avea o lungime de aproximativ 4794m (inclusiv subtraversari) si va
fi realizata din fonta ductila(conform SR EN 545)cu diametrul Dn 300 mm.
Acoperirea exterioara va fi cea stipulata in sectiunea D3 a SR EN 545,respectiv:
-pentru conducta:polietilena extrudata sau poliuretan sau mortar de ciment intarit cu fibre.
-pentru racorduri:poliuretan sau acoperire epoxidica cu o grosime medie de minimum 200 m sau
benzi adezive.
Acoperirea interioara va fi cea stipulata in SR EN 545,respectiv:
-pentru conducta-vopsea bituminoasa sau
-mortar de ciment mai gros sau
-mortar de ciment cu strat izolant sau
-acoperire de poliuretan.
-pentru racorduri:-mortar de ciment mai gros sau
-mortar de ciment cu strat izolant sau
-acoperire electrochimica intarita,cu grosime de minimum 50 m,aplicata pe o
suprafata lustruita si fosfatata sau
Page 114
BV-CL-12
-acoperire de poliuretan sau

-acoperire de email sau
-acoperire epoxidica.
Acoperirea zonei de imbinare va fi cea stipulata in SR EN 545,respectiv:
-acoperire epoxidica sau
-acoperire de poliuretan.
La un capat va fi conectata in caminul de vane proiectat CV1 situat pe aductiunea existenta SP1
Harman-SP2 Zizin,iar la celalalt capat se va conecta in caminele CV4 si CV 5 proiectate,situate in
incinta gospodariei de apa Prejmer.
Se va acorda o atenie deosebit tuturor utilitilor existente in teren (conducte de alimentare cu
ap, conducte de distribuie gaze naturale, cabluri electrice i de telefonie etc.). De asemenea, o
atenie deosebit se va acorda i interseciilor de strzi. In urma obinerii avizelor de la deintorii
de utiliti din zon, dac va fi cazul, traseul conductei va fi deviat pentru a nu impiedica utilitile
existente.
La inceperea lucrrilor, va fi solicitat pe teren prezena reprezentanilor tuturor utilitilor publice
urbane, pentru localizarea exact a acestora pe teren.
1 Parametri tehnici si functionali:
- Diametrul nominal: Dn 300 mm
- Presiune nominala: PN10 bar
- Material : FONTA DUCTILA
- Mediu de lucru: apa potabila
- Clasa 40
- Grosime 6.2 mm
- Lungime 5,00 m ;5,50 m; 6,00m
2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare:
- Fabricatie: ISO 9001
- Echipamentul va fi insotit de cartea tehnica, certificat de calitate si garantie
3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante:
- Va respecta standardele de referinta romanesti/europene
- Productorul va fi certificat ISO 9001
4 Conditii de garantie si post-garantie:
- Montarea se va face conform instructiunilor de montare date de catre producator
- Echipamentul va fi garantat minimum 24 luni de la punerea in functiune si maxim
36 de luni de la livrare si furnizorul va asigura service in garantie si post garantie.
Conductele si fitingurile aferente pot fi livrate doar de producatori sau distribuitori autorizati care
detin certificari ISO 9001:2000, ISO 14001 si OHSAS 18001 obtinute din partea unor organisme
recunoscute pe plan mondial, membre ale Federatiei Internationale a Agentiilor de Inspectie
(IFIA), operand conform principiilor impuse de Transparency International. Se vor accepta
rapoarte de testare a productiei efectuate doar de laboratoare certificate dupa metoda ISO
17025. Producatorul va trebui sa demonstreze ca realizeza permanent, in laboratoare
certificate ISO 17025, testele de calitate impuse de standardele de fabricatie in vigoare
(masurare grosime perete, rezistenta la intindere masurata axial si circumferential, rigiditate
inelara, deformare nivel A si B, duritate Barcol, etc.).
Furnizorul sau distribuitorul conductelor trebuie sa detina in Romania echipe specializate in
lucrul cu fonta ductila, capabile sa intervina in maximum 24 de ore de la primirea unei solicitari
scrise in vederea rezolvarii in timp cat mai scurt a situatiilor neprevazute din santier (comenzi
urgente sau avarii), cat si o unitate proprie de productie fitinguri, de asemenea detinatoare a
Page 115
BV-CL-12
certificarilor ISO 9001:2000, ISO 14001 si OHSAS 18001 obtinute din partea unor organisme
recunoscute pe plan mondial, membre ale Federatiei Internationale a Agentiilor de Inspectie
(IFIA), operand conform principiilor impuse de Transparency International.
Antreprenorul este responsabil sa se asigure c numai acele materiale i elemente fabricate
conform standardelor internaionale sunt incluse n bunurile aprovizionate. Orice bunuri care s-a
constatat, dup livrarea la locul de punere n oper, c nu sunt conform standardelor aplicabile,
fr a se ine cont dac acestea au fost controlate naintea cumprrii, vor fi returnate pe
cheltuiala Antreprenorului, iar costurile rezultate din ntrzieri ca o consecin direct a acestui
refuz al bunurilor de ctre Angajator, vor fi deduse din banii datorai Antreprenorului.
Toate conductele si fitingurile din fonta ductila vor fi insotite de agremente tehnice romanesti
emise doar de organisme si laboratoare notificate la Comisia Europeana,
(http://ec.europa.eu/enterprise/newapproach/nando/index.cfm?fuseaction=country.main)
Conductele vor fi comandate conform cerintelor tehnice din proiect. Antreprenorul va fi
responsabil pentru aprovizionarea materialelor n cantiti suficiente i le va stoca n ordine, n
special pentru bunurile importate, pentru a stabili cantitile necesare.
2.2.9.3 Conducte de otel (pentru subtraversare)
Va fi acceptata numai furnizarea de conducte de otel gata izolate anticoroziv.
Protectia interioara anticoroziva se va realiza prin grunduire si vopsire cu materiale
performante.
Protectia exterioara anticoroziva se va realiza cu vopsele pe baza de rasini epoxidice, pe baza
de poliuretan, vopsea alchidica, imbunatatita cu poliuretan rezistenta la umiditate ridicata, solutii
bituminoase, care trebuie sa raspunda la urmatoarele exigente:
-Protectie anticoroziva buna;
-Proprietati mecanice bune;
-Rezistenta la deteriorari mecanice;
-Stabilitate la apa de condens si din precipitatii;
-Stabilitate la imbatranire;
Continut ridicat de inhibitor de coroziune;
-O buna rezistenta chimica;
-Posibilitatea aplicarii la temperaturi scazute;
-O lunga durata de intretinere;
-Sa fie stabila la UV.
Solutia de protectie anticoroziva interioara si exterioara se va alege de Antreprenor cu acordul
Inginerului.
La realizarea protectiei anticorozive interioare si exterioare, vor fi respectate intocmai
instructiunile de aplicare date de catre producator.
Pentru protectia conductelor de otel la inghet in cazul montarii aeriene, se va executa o izolare
a conductelor cu vata minerala.
Conductele de otel cu caracteristicile descrise in documentul de fata se vor utiliza in cazul
subtraversarilor ca protectie a conductelor de canalizare si la supratraversari asa cum este
specificat in proiect.
Page 116
BV-CL-12
2.2.9.4.
FITINGURI
Prin fitinguri se intelege: coturi, teuri, reductii si alte asemenea repere.
Fitingurile vor fi din fonta ductila asa cum este specificat in Piesele desenate cu
detaliile de executie si vor avea clasa minima de presiune egala cu cea a conductei pe
care se monteaza.
Piesele de legatura vor fi cu mufa sau flanse dupa cum este specificat in listele de
cerinte pentru fiecare zona in parte.
Piesele de legatura pentru tuburile din fonta ductila, cuprind coturi la 45, 90,135
teuri egale la 90.
Furnizorul va pune la dispozitie suficient lubrifiant necesar pentru ansamblarea
conductelor si a fitingurilor necesare.
Furnizorul trebuie sa dea toate detaliile despre caracteristicile materialelor si tehnica
de aplicare a protectiei anticorozive interne si externe prin invelisuri la imbinari sau in
locurile in care invelisurile sunt deteriorate.
Furnizorul trebuie sa livreze piese de schimb ca de exemplu: garnituri, materiale de
conexiune, banda adeziva pentru protectia anticoroziva a suruburilor etc, in cadrul
listelor sale de preturi.
Reductii
Reductiile vor fi confectionate din fonta asa cum este specificat in Plansele cu detaliile
de executie. Reductiile vor fi incluse in linia de conducte cu acelasi tip de imbinari
utilizate intre sectiunile de conducte sau dupa cum recomanda producatorul
conductelor si fitingurilor si conform aprobarii Inginerului. Se pot utiliza si reductiile cu
flansa, pentru trecerea de la un diametru la altul, in interiorul caminelor de vane.
Coturi
Coturile vor fi confectionate din fonta asa cum este specificat in Plansele cu detaliile de
executie. Coturile vor fi incluse in linia de conducte cu acelasi tip de imbinari utilizate
intre sectiunile de conducte sau dupa cum recomanda producatorul conductelor si
fitingurilor si conform aprobarii Inginerului. Coturile vor fi asigurate dupa necesitati.
Teuri
Teurile egale, vor fi confectionate din fonta care se monteaza dupa cum este specificat
in Plansele cu detaliile de executie. Teurile vor fi incluse in linia de conducte cu
imbinari cu flanse sau dupa cum recomanda producatorul fitingurilor si conform
aprobarii Inginerului.
Flanse
Toate flanele vor fi gurite i vor fi n concordan cu EN 4504. Presiunea nominal a
flanelor va fi cel puin egal cu cea mai mare presiune nominal a conductelor sau
fitingurilor la care sunt ataate, dar nu mai mic de PN 10.
Toate flanele vor fi prevzute cu uruburile, piuliele, aibele i garniturile de etanare
aferente, conform specificaiei de fa.
Dup curirea flanelor, garnitura va fi poziionat cu grij iar uruburile se vor
strnge iniial cu mna. n continuare, uruburile de fixare se vor strnge continuu,
strngndu-se pe rnd cele diametral opuse. Flansele oarbe vor fi instalate la capetele
conductelor metalice, unde este cazul.
Page 117
BV-CL-12
Adaptor cu flansa
Adaptoarele cu flanse vor fi din fonta ductila si vor fi instalate la imbinarile demontabile
din camine sau unde este cazul, fie daca sunt sau nu indicate pe desene. Vor avea
acelasi diametru si clasa de presiune egala sau mai mare ca a conductei pe care se
monteaza.
Compensatoare de montaj
Compensatori de montaj cu tiranti vor avea presiunea nominala minim 10 bar. Tirantii
si piulitele vor fi din otel galvanizat, flansele conform EN 10025-2 confectionate din
fonta ductila conform EN GJS -400-15 ,garnitura fiind EPDM ISO 1629.
Se vor folosi pentru posibilitatea montarii si demontarii vanelor in caminele de vane,
unde este cazul. Vor avea acelasi diametru si clasa de presiune egala sau mai mare
ca a conductei pe care se monteaza.
Suruburi, Piulite, Saibe
Toate uruburile i piuliele vor fi tratate potrivit BS 3643 "Seriile izometrice ale
filetelor" Partea 2" sau similar.
Toate uruburile, piuliele si aibele , cu excepia oelului cu rezisten mare la
tensiune i a oelului inoxidabil, pentru toate piesele feroase, vor fi din oel galvanizat
potrivit standardului BS 729 sau similar.
Toate uruburile de fixare, piuliele, aibele i plcile de ancoraj pentru folosire n
contact cu apa sau n zone umede dar deasupra nivelului cel mai ridicat al apei vor fi
din oel inoxidabil din nivel de calitate AISI 316.
Toate uruburile de fixare i ancorare, piuliele si aibele pentru folosire n zonele care
nu vin n contact cu apa vor fi din oel galvanizat potrivit BS 729 sau similar .
Toate capetele uruburilor i piuliele expuse vor fi hexagonale iar lungimea tuturor
uruburilor va fi astfel nct atunci cnd sunt asamblate cu o piuli i fixate, poriunea
filetului nu va iei n afar piulitei cu mai mult de jumtate din diametrul urubului.
Suporti conducte si vane
Pentru asigurarea stabilittii conductelor ntr-o instalatie, acestea se vor amplasa pe
suporti metalici. Suportii pentru conducte vor trebui s asigure o rezemare pe o
suprafat delimitat de un unghi de 90 .
Rezemarea se va asigura prin intermediul unor sei metalice, fiind interzis rezemarea
punctiform direct pe profile de diverse forme. Se vor confectiona suporti din profile ,
ansamblate prin sudur. Protectia suportilor se va realiza prin grunduire - vopsire cu
vopsea perclorvinilic, dup o prealabila curtire a suprafetelor cu peria de srm si
degresare
Includerea unei bucati scurte de conducta este obligatorie (conducta de pornire)
in vecinatatea structurii rigide este o buna cale de preluare a tasarilor diferentiate.
Lungimea minima a tronsonului scurt trebuie sa fie egala cu maximum intre DN si 1
metru, iar lungimea maxima sa fie egala cu maximum intre 2DN si 2 metri. Pentru
conductele de diametru mic (DN<300 mm), lungimea tronsonului scurt este de 300 500 mm. Sectiunea de conducta de pornire este folosita pentru a compensa
eventualele tasari diferentiate.
Toate fitingurile vor fi confectionate din acelasi material ca si conducta pe care se monteaza si
vor avea clasa minima de presiune egala cu cea a conductei pe care se monteaza.
Page 118
BV-CL-12
Pentru conductele din fonta ductila toate imbinarile vor fi cu mufa si garnitura elastomerica de
etansare din EPDM cu inel inserat.
Piesele de legatura si accesoriile din fonta ductila vor fi din Seria A in conformitate cu EN 12266
si ISO 9001.
Toate fitingurile vor fi fabricate de un producator care are certificate de calitate in conformitate
cu ISO 9001/2000.
2.2.9.5.
Material granular conform specificatiilor producatorului

Capacitatea de rezistenta si deformarea tevilor depinde foarte mult de calitatea patului de
pozare a conductei. Grosimea minima a patului sub conducta trebuie sa fie de cel putin 10 cm,
iar in cazul cand fundul santului nu este uniform, este indicata executarea unui pat mai gros.
Materialul pentru patul tevilor se va introduce in sant numai manual prin lopatare si se va nivela
manual.
Materialul granular va fi umezit si compactat manual in straturi cu grosimea mai mica de 15 cm
dupa compactare. Se va acorda atentie deosebita compactarii in jurul conductei.
Conductele vor fi pozate astfel incat sa fie sustinute pe materialul patului pe intreaga lor
lungime, avand grija ca santul sa fie scobit in dreptul mufarilor si a fintingurilor
ingropate(teu,cot), astfel incat sa nu apara sarcini in aceste puncte.
La realizarea patului conductei, Antreprenorul va tine cont de specificatiile producatorului
conductei.
2.2.9.6. Vane si echipamente
Toate vanele vor fi protejate interior si exterior mpotriva coroziunii cu un strat de vopsea
epoxidica. Piesele interioare vor fi executate din materiale anticorozive.
Corpul vanei si capacul vor fi din fonta ductila.
Vanele trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici constructive;
rezistenta la coroziune
rezistenta mare la cavitatie
forma hidrodinamica foarte buna
amortizarea foarte buna a zgomotelor
2.2.9.6.1 VANA CU SERTAR PANA CAUCIUCATA SI CORP PLAT, CU FLANSE,
PN 10, Dn80mm.
- Vanele sertar vor fi fabricate conform EN 1074-1 i 2
- Vor avea flane n conformitate cu ISO 7005 partea 2 (EN 1092-2: 1997, DIN 2501).
- Standard de executie DIN 3352
- Lungimi de constructie DIN 3202 cu F4
Specificatii tehnice
- a. Presiunea nominal : 10 bar
- b. corpul i capacul vor fi din font ductil conform DIN 1693.
- c. axul vanei va fi neascendent i va fi confecionat din oel inoxidabil
- d. sistemul de etanare de pe tij va fi de tipul fr ntreinere i va cuprinde:
* o garnitur hidraulic din cauciuc EPDM
Page 119
BV-CL-12
* cel puin doua garnituri tip O-ring din cauciuc care s nu permit contactul metal-metal dintre
tij i capac.
* un inel raclor rezistent la radiaii ultraviolete care va preveni ptrunderea murdriei dinspre
exterior.
- e. Sertarul pan va fi din font ductil GGG, ncapsulat complet cu cauciuc de tip EPDM.
- f. Piuli sertar fix i integrat n corpul sertarului, din alam rezistent la dezincare
- g. uruburi din oel inoxidabil
- h. Vana sa fie prevazuta cu sistem de protectie pentru cazul in care axul este suprasolicitat
la torsiune.
- i. n cazul ngroprii directe se vor folosi tije extensibile i cutii de suprafa. Cutiile de
suprafa vor avea urmtoarele caracteristici:
- corpul va fi din poliamid rezistent la temperaturi de pn la 250C.
- capacul din font GG.
Pentru dimensiunile DN 80, vanele cu sertar vor avea corpul i pana din font ductil i
urub din oel inoxidabil cu piuli din bronz. Corpul vanei va avea o acoperire interioar i
exterioar epoxidic rezistent,ingrosime de minim 250 microni. Toate vanele cu sertar vor fi
destinate unei presiuni PN10, dac nu este altfel specificat. Dimensiunile vanelor vor fi aceleai
cu dimensiunile conductelor n care sunt montate, dac nu este altfel specificat n desene .
Axul vanei va fi de tip neascendent i filetat astfel nct s nchid vana la rotirea n sensul
acelor de ceas. Direcia de nchidere va fi marcat clar pe pe roata de manevr, dup caz.
Toate vanele cu sertar vor putea fi nchise i deschise manual la o presiune maxim de 16 bar.
Toate vanele vor putea fi acionate manual n condiiile de exploatare, de un singur om, i vor
avea montate reductoare, dac este necesar.
Pentru fiecare van se vor asigura o roat sau o cheie de manevr, i tija de manevra
extensibila, unde este cazul.
2.2.9.6.2. VANE FLUTURE CU FLANSE, CU ACTIONARE MANUALA, DN1000mm,
DN 300mm, DN 200mm, DN 150mm
1. Presiunea de lucru = 10 bar
2. Corp si disc din fonta ductila GGG40 conf. DIN 1693
3. Protectie anticoroziva interna si externa cu vopsea epoxy aplicat
electrostatic conf. DIN 30677
4. Ax din oel inoxidabil AISI 431
5. Inel reinere garnitura din oel inoxidabil AISI 420
6. uruburi si pene din oel inoxidabil A2
7. Material scaun din oel inoxidabil DIN X 20 Cr 13, AISI 420
8. Garnitur de etanare din cauciuc EPDM
9.Vana va fi cu actionare manuala si va fi prevazuta cu reductor, roata de
manevra si indicator de pozitie a discului .
10.Flane conform EN1092-2 (ISO 7005-2)
Page 120
BV-CL-12
Vor avea dou (sau mai multe) flane, n conformitate cu ISO 7005 partea 2.Contractantul
va prezenta un certificat de calitate prin care s dovedeasc faptul c vanele au fost ncercate
conform ISO 9003, EN 29003 i din care s rezulte presiunile i mediul n care a fost fcut
ncercarea. De asemenea, Contractantul va asigura accesul Angajatorului n fabrica
productoare de vane pentru ca acesta s poat verifica vanele montate i s participe la teste.
Furnizorul va pune la dispoziie un certificat de probe care s confirme faptul ca vanele au fost
testate i au rezistat la presiunea de ncercare conform ISO 5208.
Pentru dimensiunile DN150;DN 200;DN300;DN 1000, vanele cu sertar vor avea corpul i
pana din font ductil i urub din oel inoxidabil cu piuli din bronz.
Corpul vanei va avea o acoperire interioar i exterioar epoxidic rezistent,in grosime de
minim 250 microni. Toate vanele vor fi destinate unei presiuni PN10, dac nu este altfel
specificat. Dimensiunile vanelor vor fi aceleai cu dimensiunile conductelor n care sunt
montate, dac nu este altfel specificat n desene .
Axul vanei va fi de tip neascendent i filetat astfel nct s nchid vana la rotirea n sensul
acelor de ceas. Direcia de nchidere va fi marcat clar pe pe roata de manevr, dup caz.
Toate vanele cu sertar vor putea fi nchise i deschise manual la o presiune maxim de 16 bar.
Toate vanele vor putea fi acionate manual n condiiile de exploatare, de un singur om, i vor
avea montate reductoare, dac este necesar.
Pentru fiecare van se vor asigura o roat sau o cheie de manevr, i tija de manevra
extensibila, unde este cazul.
2.2.9.6.3. DISPOZITIV AERISIRE - DEZAERISIRE
Ventilele de aerisire pentru retelele de alimentare cu apa vor fi automate, cu dublu sens ,cu
orificiu de dimensiuni mari, cu trei functiuni: ventilare la umplere/aerisire la golirea
conductei/aerisire-dezaerisire in functionare normala.
Vanele vor avea presiunea de lucru 0.2- 16 bar, corp din fonta cenusie GG-25 (DIN1691),
flansa conform ISO 7005-2, mecanismul interior, flotorul vor fi confectionate din otel inox clasa
AISI 316 sau policarbonat .
Corpul vanei va avea o acoperire interioar i exterioar poliesterica. Garniturile vor fi din
EPDM.
2.2.9.6.4. VANA DE REDUCERE AUTOMATA A PRESIUNII, DN200mm
CU MANOMETRE PE INTRARE - IESIRE
Reduce, controleaz i menine constant o presiune aval prestabilit, indiferent de variaiile de presiune i/sau
debit din amonte.
Vanele de reglaj vor fi montate orizontal, intre doua vane fluture ,n cmine. Vor fi prevzute cu conduct de bypass, pe care de asemenea se va monta vana reducatoare de presiune. Imbinarea vanelor se va face cu flanse.
Precizia de reglaj trebuie s fie n intervalul 25%.
nainte sau dupa vana de reglaj se va monta un compensator de montaj care are rolul de a usura montarea
si demontarea vanei de reglare.
De asemenea, inaintea vanei de reglaj se va monta un filtru de impuritati.
Toate vanele vor fi protejate interior si exterior mpotriva coroziunii cu un strat de vopsea epoxidica. Piesele
interioare vor fi executate din materiale anticorozive.
Corpul vanei si capacul vor fi din fonta ductila.
Vanele trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici constructive;
Page 121
BV-CL-12
rezistenta la coroziune
rezistenta mare la cavitatie
forma hidrodinamica foarte buna
amortizarea foarte buna a zgomotelor
2.2.9.6.5. VANA DE GOLIRE, DN 150mm
Vanele de golire pentru reteaua de conducte se vor monta in punctele joase din sistemul de transport
al apei si in locatiile indicate in Piesele desenate.
Vanele de golire vor fi montate conform detaliilor de constructie prezentate in Piesele desenate.
Vanele si conductele pentru golire vor avea dimensiunile si clasa de presiune conform indicatiilor din Fisele
tehnice si Piesele desenate.
2.2.10Materiale constructii pe conducta

2.2.10.1.
Capace de camine
Capacele si ramele pentru caminele de pe reteaua de aductiune vor fi circulare, vor avea
diametrul interior de 600 mm si vor fi confectionate din material compozit tip SMC.
Toate capacele utilizate la camine vor fi prevazute cu sistem de protectie antifurt,asa
cum va fi confirmat de catre Inginer inainte ca Antreprenorul sa comande achizitionarea
acestora.
Capacele cminelor vor fi circulare, cu 600 mm la interiorul ramei, de tip masiv, din
material compozit, amestec de poliester armat cu fibra de sticla, cu cadru din acelasi material.
Capacele vor suporta sarcini de trafic 40 tone.. Capacele vor fi etane i bine fixate n cadru,
pentru a nu vibra la trecerea vehiculelor. Capacele vor avea posibilitatea de blocare iar pentru
deschiderea lor se va folosi o unealt speciala. Treptele realizate din oel protejat anticoroziv
vor fi nglobate n beton i se vor monta nainte de turnarea betonului n perei ( conf. SR EN
13101/2003.)
Capacele trebuie s fie rezistente la ocuri, calamiti.
2.2.10.2.
Camine
Pe reteaua de alimentare cu apa s-au prevazut camine de vane, camine de

aerisire/dezaerisire.
Cminele de vane se vor realiza din beton armat monolit sau din semifabricate din beton,pe
amplasamentul indicat n planul de situaie. Partea superioar a cminelor va fi la nivelul terenului
sistematizat.
In cazul caminelor monolit, se va prevedea realizarea unui pat de pozare din piatra sparta
compactata si a unui strat de beton de egalizare.
In cazul caminelor prefabricate, acestea se vor poza pe un strat de piatra sparta
compactat corespunzator de cca. 10 cm.
Prepararea betonului se va face conform prevederilor din capitolul 9 al normativului
NE012-99. Temperatura de turnare a betonului va fi de 5C30C. Certificarea calitaii
betonului trebuie fcut prin grija productorului n conformitate cu Legea 10/1995 i a
Regulamentului privind certificarea calitii n construcii.
La realizarea caminelor se va ine cont de detaliile ce includ partea hidraulic. Pe toat
durata execuiei cminelor, va exista personal tehnic calificat i atestat pentru astfel de lucrri
Page 122
BV-CL-12
care s conduc operaiunile de realizare a cminelor. Din partea beneficiarului lucrrile vor fi
urmrite de ctre un diriginte de antier.
La proiectarea cminelor se va ine cont de prevederile normativului P 73-78 Instruciuni
tehnice pentru proiectarea i execuia recipienilor din beton armat i beton precomprimat pentru
lichide precum i de Codul de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i
beton precomprimat indicativ NE 012-99 n alegerea betonului i a caracteristicilor sale.
Caminele vor fi prevzute cu trepte metalice de acces cu protectie anticoroziva conform
SR EN 13101/2003. Partea inferioar a cminul va fi prevzuta cu o ba de colectare a apei
ce poate aprea ocazional din infiltrarea apelor meteorice. La exterior bazinul se va proteja
prin tencuire cu materiale speciale mpotriva apelor din sol. Nu se vor incastra in beton
piesele speciale de trecere fr consultarea n prealabil i a detaliilor prevzute n planele cu
instalaia hidraulic aferent acestui obiect.
2.2.10.2.1 Materiale si armaturi pentru beton
Betonul si armaturile vor fi in conformitate cu cerintele din capitolele 5 si 6 din prezenta
Documentatie de Atribuire.
2.2.10.2.3 Piese de trecere
Piesele de trecere prin peretii caminelor vor respecta indicatiile din Piesele desenate si
cele ale producatorului, functie de materialul conductelor.
Prima piesa de conducta racordata la fiecare camin va fi o piesa mai scurta, care sa
permita reducerea momentelor de torsiune rezultate din tasarea caminului sau a
conductei racordate.
2.2.10.2.4 Protejarea caminului
Suprafetele interioare sau exterioare vor fi protejate dupa cum este indicat in Piesele
desenate sau dupa cum indica Inginerul si dupa cum este specificat in continuare.
Acoperirea externa va fi prevazuta pentru toate caminele construite sub nivelul apei
freatice sau dupa cum indica Inginerul.
Suprafetele interioare si exterioare ale caminelor de beton se vor proteja dupa cum urmeaza:
- La exterior se va prevedea o spoiala cu bitum aditivat executat pe strat suport la caminele
amplasate in teren fara ape subterane. Pentru caminele amplasate in teren cu ape subterane, se
va prevedea o hidroizolatie din membrana bituminoasa atat la suprafetele vertical (pereti) cat si la
suprafetele orizontale (intre betonul de egalizare si radierul de beton armat);
-La interior se va aplica o tencuiala hidrofuga pe baza de ciment, in doua straturi,
pe suprafete vertical (pereti).
Suprafetele vor fi curatate iar acoperirea se va aplica in conformitate cu instructiunile
producatorului materialelor de protectie si conform pretentiilor Inginerului.
2.2.10.2.5 Scarile caminelor
Treptele din interiorul caminelor se vor realiza din otel protejat anticoroziv si cauciucat
vor fi inglobate in beton si se vor monta inainte de turnarea betonului in pereti,conform
STAS 2448-82.
2.2.10.3 Masive de ancoraj
Atunci cand o conducta este pusa sub presiune, la curbe, reductii, teuri, ramificatii si capete
inchise, apar forte de impingere. Aceste forte trebuie echilibrate pentru a impiedica deplasarile
Page 123
BV-CL-12
in piesele de legatura si, in caz extrem, demufarea conductelor. De regula, acest lucru se obtine
cel mai economic folosindu-se masive de ancoraj.
Toate constructiile metalice vor fi protejate anticoroziv.
2.2.11 Materiale pentru terasamente conducte
2.2.11.1.
2.2.11.2.
Generalitati
Toate lucrarile tip vor fi considerate ca fiind uniforme, indiferent de amplasament, iar
volumele lor vor fi corelate intre ele, functie de lungimile conductelor proiectate.
Toate materialele rezultate din sapaturi vor fi evacuate imediat de pe amplasamente,
cu exceptia terenurilor agricole. In cazul terenurilor agricole si al spatiilor verzi, anterior
demararii sapaturilor, se vor indeparta straturile vegetale, care apoi vor fi reamenajate
la aceleasi grosimi, dupa finalizarea lucrarilor pana la cota initiala a stratului indepartat.
Pentru umpluturi se va utiliza pamant rezultat din sapatura, precum si agregate
minerale naturale extrase din balastiere (daca pamantul rezultat din sapatura nu este
corespunzator sau suficient), ca surse acceptate de Beneficiar sau Inginer, pe baza
rezultatelor incercarilor initiale de tip ale furnizorului. Utilizarea materialului se va putea
face numai daca este insotit de declaratia de conformitate cu sarcinile calitative
asumate de furnizor, prin proceduri interne proprii pentru produsul tip acceptat de
Beneficiar (sistem 4 de atestare, conform Anexa 3 din HG nr. 622/2004, actualizata
conform HG nr. 167/2012 - pentru modificarea si completarea HG nr. 622/2004).
Tipurile de materialele utilizate pentru umpluturile compactate ale transeelor pentru
conducte, exceptand cele aferente sistemelor cotelor de teren, sunt impartite dupa
straturile alcatuite pe cote descrescatoare si definite de Proiectant, dupa cum
urmeaza:
-material pentru umpluturi curente, functie de gradele de compactare prescrise;
-material pentru protejarea conductelor, functie de tipodimensunea conductei;
-material pentru pat de pozare conducte;
-material pentru imbunatatirea terenului de fundare local alterat.
Materialele utilizate sunt definite dupa cum urmeaza:
Material pentru umpluturi curente
Pentru umpluturi curente vor fi utilizate materiale excavate pentru umpluturi si agregate
minerale naturale extrase din balastiere (in cazul in care materialul excavat nu este
corespunzator sau suficient), ce nu vor contine materii organice sau alte impuritati si
trebuie sa-si pastreze gradul prescris dupa compactare.
Granulometria trebuie sa se incadreze in limitele tabelului de mai jos:
Dimensiunea sitei
Procent de trecere
75 mm
100
37,5 mm
85-100
20 mm
60-100
10 mm
40-70
Dimensiunea sitei
Procent de trecere
5 mm
25-45
600 micron
8-22
75 micron 0-10
Page 124
BV-CL-12
2.2.11.3.
2.2.11.4.
2.2.11.5.
Limita de umiditate a materialului, incarcat la furnizor in mijlocul de tranport auto, sa nu

depaseasca 30%.
Pe amplasamentele Proiectului, procentele de umiditate vor fi reglate pana la
atingerea celor optime necesare obtinerii gradului minim de compactare cu indice
Proctor modificat de 95 98 %, functie de intensitatea traficului si incarcarile din
circulatie,
aplicand
procedee
tehnice
proprii
supuse
acceptului
Inginerului/Beneficiarului. Atestarea gradului de compactare se face prin document
inregistrat.
Material pentru protejare conducta ingropata
Materialul pentru protejarea conductelor are rolul principal de a mentine forma
conductei ingropate si de a favoriza preluarea incarcarile verticale din umpluturi si
traficul de la cota terenului. Protejarea se realizeaza prin straturi succesive executate
diferit, numai prin compactare manuala, prescrise de furnizorul conductei:
-strat de sprijin, manual imprastiat afanat, de minim 10 cm grosime;
-patul superior de pozare, pana sub axul orizontal longitudinal al conductei, din produs
mineral prescris de furnizorul conductei pentru conditiile de pe amplasament, cu rol de
a asigura aliniamentul montajului. Compactarea se executa cu grija sporita si la un
indice Proctor de cca. 95 98 %, pe ambele parti si se verifica prin aplicari de sarcini
locale diferit directionate, sub care sa nu se produca deplasari;
-umpluturi laterale longitudinale, pana la generatoarea superioara, din produs
monogranular prescris de furnizorul conductei, cu indice Proctor sporit fata de stratul
inferior, cu rol de distribuire uniforma pe peretii conductei a incarcarilor verticale
preluate in sectiune transversala;
-umplutura peste generatoarea superioara a conductei, cu o grosime minima de 30
cm, din produs monogranular compactat la un indice minim de 95 %, functie de
adancimea de ingropare.
In toate cazurile, dimensiunea maxima a particulelor care protejeaza conductele este
cea recomandata de catre producatorul acestora.
Material pentru pozare conducta
Materialul pentru pozarea conductelor, constituie un strat bine compactat, de minim 10
cm grosime, pentru amenajarea fundului de transee dupa sapaturi si va fi prescris de
furnizorul conductei. Stratul va prelua si incarcarile rezultate in timpul montarii tipului
de conducta, fara afectarea cotei de rezemare a tipului de conducta in sectiunea
transversala din sapatura amenajata.
Acest material va fi folosit si pentru lestarea provizorie a conductelor montate pe
pozitiile din Proiect, prin intermediul unor saci impletiti din fire biodegradabile, umpluti
75 80 %.
Materialul rezultat in urma sapaturilor pentru transee nu va fi utilizat pentru pozarea
conductelor proiectate pentru acel amplasament.
Material pentru imbunatatirea terenului de fundare local alterat
Terenurile de fundare alterate din vina Antreprenorului, ca urmare a nerespectarii
tehnologiei, vor fi consolidate pe costuri proprii, dar numai pe baza unor solutii
aprobate de catre Inginer.
Page 125
BV-CL-12
LUCRARI DE DEMOLARE SI DEFRISARE
3.
3.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
3.2.
ADAUGIRI
Nici o adaugire.
LUCRARI de TERASAMENTE
4.
4.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
4.2.
ADAUGIRI
4.2.1.
4.2.1.1.
Terasamente la constructii
Generalitati
Antreprenorul va face excavari si taluzari si va indeparta materialele excavate dupa cum se
specifica in specificatiile tehnice si dupa cum se arata in Piesele desenate ale proiectului.
Antreprenorul nu va incepe lucrarile de terasamente pana cand nu va efectua toate masurile de
siguranta: ingradirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni
si vehicule, iar pe timpul noptii semnalizarea luminoase la toate punctele periculoase. Executia
lucrarilor de terasamente se va face avand in vedere prevederile din urmatoarele normativele:
NP 112 04 - Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa
C196 88 - Executarea lucrarilor de terasamente pentru executarea fundatiilor constructiilor
civile si industriale
C16 84 - Realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatiii aferente
GE 026-1997 - Ghid pentru executia compactarii in plan orizontal si inclinat a terasamentelor
Ordin nr. 9/N/15.03.1993 - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii
4.2.1.2.
Trasarea lucrarilor
Trasarea lucrarilor se va realiza conform planurilor de situatie in care se prevad elementele de
trasare.
Antreprenorul va inainta Inginerului, in vederea aprobrii, planurile in care se indica amplasarea
i nivelele sau coordonatele, dup caz, ale fiecrui reper si al fiecarei borne.
Antreprenorul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, in functie de axele principale ale bazei
de trasare.
Antreprenorul este raspunzator de trasarea corecta a lucrarilor fata de reperele date in studiul
topografic al proiectului.
Trasarea lucrarilor se va face de catre un topograf autorizat si va fi verificata de Inginer, in care
scop Antreprenorul este obligat sa protejeze si sa pastreze cu grija toate reperele, bornele sau
alte obiecte folosite la trasarea lucrarilor.
Dupa verificarea trasarii lucrarilor de catre Inginer, Antreprenorul va pregati un plan de trasare
pentru a fi anexat la Cartea Constructiei.
4.2.1.3.
Borne si cote de nivel
Page 126
BV-CL-12
Beneficiarul lucrarii are obligatia de a preda in scris bornele de nivelment in imediata apropriere
a santierului, pozitia acestora si valoarea cotelor de nivel rezultate in urma ridicarilor topografice
avizate de OCPI.
Antreprenorul are obligatia sa verifice valoarea cotelor de nivel si sa faca cunoscut
Beneficiarului lucrarii, in scris, in cazul in care se constata erori. De asemenea, pentru
verificarea trasarii de catre Inginer, Antreprenorul trebuie sa protejeze si sa pastreze cu grija
toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrarilor.
4.2.1.4.
Avizarea lucrarilor de terasamente
Inainte de a incepe orice lucrari de acest fel la locul de montaj, Antreprenorul va solicita in scris
avizarea lucrarilor de catre Inginer si Beneficiarul lucrarii, in termenul prevazut de Conditiile de
Contract FIDIC.
4.2.1.5.
Nivelul solului
Pentru scopul dat de specificatie, termenul de nivel al solului se va referi la suprafata solului
inainte de inceperea operatiilor de lucrare a pamantului, dar dupa curatarea amplasamentului si
indepartarea eventualelor lucrari de constructii existente.
4.2.1.6.
Extinderea excavatiilor
Extinderea excavatiilor va fi cea minim practicabila pentru construirea lucrarii, cu consultarea
planurilor de sapatura.
4.2.1.7.
Excavarea materialului necorespunzator
Daca Antreprenorul intilneste material pe fundul oricarei excavari, care dupa parerea lui poate fi
necorespunzator, el va informa imediat Inginerul, care va da instructiuni in scris Antreprenorului
asupra faptului ca materialul in cauza va fi tratat ca defectuos. Daca este cazul, materialul
defectuos va fi indepartat, si daca nu se specifica altfel, sau daca nu se comanda de catre
Inginer, Antreprenorul va umple golurile astfel formate cu material granular corespunzator.
Omiterea de catre Inginer sa dea instructiuni, nu va elibera Antreprenorul de raspunderile
pentru defectele in lucrare, daca inaintea construirii Antreprenorul nu a cerut in scris Inginerului
inspectarea fundatiei descoperite.
4.2.1.8.
Siguranta excavarii si constructii adiacente
Antreprenorul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavarilor si drumurile
si constructiile adiacente.
4.2.1.9.
Alunecari, caderi si excavatii in exces
Antreprenorul va preveni alunecarile si caderile de material din partile laterale ale excavatiilor si
taluzarilor.
In cazul alunecarilor sau caderilor ce apar in excavatii si acolo unde excavatiile sunt facute in
exces fata de dimensiunile specificate, orice material necorespunzator care a intrat in excavatii
trebuie inlaturat in orice umplere aditionala ce poate fi ceruta se va face cu material excavat
selectat sau importat si tasat pentru aprobarea de catre Inginer.
Unde se formeaza goluri prin alunecari sau caderi,sau prin excavari in exces fata de
dimensiunile specificate, care dupa opinia Inginerului pot afecta stabilitatea solului pentru
sustinerea lucrarii, sau constructiilor, sau serviciilor adiacente, Antreprenorul va umple golul
solid cu beton clasa C 8/10.
4.2.1.10.
Epuismente
Antreprenorul va mentine fiecare excavatie de constructie fara apa din orice sursa, astfel incit
lucrarile vor fi executate in conditii uscate.
Page 127
BV-CL-12
Metoda de mentinere a excavatiei fara apa, de epuizare si indepartarea apei, va fi supusa

aprobarii Inginerului.
Antreprenorul se va asigura ca exista instalatii de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a se evita
orice intrerupere in continuitatea epuizarii apei din excavatie.
Acolo unde sunt necesare epuismente continue, in timpul functionarii pompelor in cursul noptii,
se vor lua masurile necesare ca zona de lucru sa fie iluminata in mod corespunzator.
4.2.1.11.
Umpluturi
Daca nu se specifica sau se aproba altfel, materialul folosit pentru umpluturi va fi material
excavat selectat cu dimensiunile particulelor nu mai mari de 75 mm.
Materialul de umplutura plasat la lucrari permanente va fi sortat, fara bolovani, pietre mari,
fragmente de roca si altele - mai mari de 50 mm daca nu se specifica sau aproba altfel.
Dupa ce a fost data aprobarea de Inginer, conform conditiilor contractului, pentru inceperea
umplerii, operatia va continua pana la terminarea lucrarii in partea de lucrare pentru care este
data aprobarea.
4.2.1.12.
Compactarea umpluturilor
Umplerea gropilor cu pamint se va realiza manual in straturi ce nu vor depasi 200 mm, cu
pamint maruntit bine si compactat mecanic sau manual, pentru cca. 1,00 m de la fundul
sapaturii. Pentru restul umpluturii, straturile nu vor depasi 300 mm, cu compactare mecanica,
asigurandu-se realizarea gradului de compactare de 95 % prevazut conform STAS 2914 - 84.
Antreprenorul, daca este necesar, va uda materialul de umplere inainte si in decursul
compactarii pentru a ajuta obtinerea gradului specificat de compactare.
4.2.1.13.
Inlaturarea materialului in surplus
Antreprenorul va transporta si inlatura tot materialul excavat care nu este necesar pentru lucrari.
Locurile propuse de Antreprenor pentru indepartarea sau depozitarea materialelor excavate, fie
temporar, fie permanent, vor fi supuse aprobarii Inginerului.
4.2.2.
Terasamente pentru conducte
4.2.2.1.
Generalitati
4.2.2.1.1 Domeniul lucrarilor
Specificatiile din aceasta sectiune se refera la lucrarile de terasamente autorizate, necesare
pentru montarea conductelor ingropate, lucrari care includ in ordine specifica urmatoarele:
operatii pregatitoare privind transpunerea proiectului pe teren;
desfacerea sistemelor de suprafata ale cotelor de teren;
scarificarea sistemului cotei de teren si separarea materialului scarificat;
sapaturi mecanizate si manuale in taluz vertical pentru transee;
sprijiniri ale malurilor;
protejarea celorlalte retele subterane intalnite;
evacuarea apelor acumulate in spatiile de lucru si adiacente;
imbunatatiri ale terenurilor slabe de fundare;
pregatirea paturilor din material granular pentru pozare conducte ingropate;
pozarea conductelor imbinate;
executarea pe tipuri a straturilor de umpluturi compactate;
refacerea sistemelor de suprafata afectate de lucrari sau de organizari de santier.
Se mai refera la:
materialele utilizabile, specifice terasamentelor si asigurarea gradelor de compactare;
incarcari si transporturi cu diferite mijloace;
Page 128
BV-CL-12
controlul privind realizarea nivelelor de calitate corespunzatoare cerintelor specifice;

asigurarea conditiilor pentru receptionarea lucrarilor proiectate.
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele si normativele
tehnice in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin sistemul de calitate propriu atestat sau prin subcontractare cu un
laborator de specialitate acreditat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare
dovedirii satisfacerii nivelelor de calitate pretinse prin proiect si prezentul caiet de sarcini. In
acest sens, vor fi prezentate certificate de atestare sau cele de acreditare laborator, impreuna
cu extrasul de contract difuzabil, din care sa rezulte adresa laboratorului si persoanele
contactabile catre Beneficiar sau Reprezentantii sai.
In cazul unor suspiciuni privind calitatea, Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea
Beneficiarului sau Reprezentantilor sai, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului
caiet de sarcini, cazurile supunandu-se clauzelor din contract.
Antreprenorul este obligat sa asigure adaptarea metodelor tehnologice si organizatorice,
specifica fiecarui amplasament, conformandu-se si celor specificate expres in Procesul verbal
de predare-primire amplasament.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor climatice in care se executa
lucrarile de terasamente, a evenimentelor survenite in timpul fazelor de executiei asupra carora
produc influenta si va asigura inregistrarea documentelor ce atesta calitatea executiei si a
rezultatelor obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
In conditii locale deosebite se pot accepta si se pot aproba derogari de la prezentul caiet de
sarcini numai cu acordul scris al Proiectantului si/sau Beneficiarului sau Reprezentantilor sai,
dupa caz.
In cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini sau defecte calitative,
Beneficiarul sau Reprezentantul sau va dispune intreruperea executiei lucrarilor. Antreprenorul
este raspunzator de pagubele implicite cauzate de aceste intreruperi si de costurile privind
refacerea lucrarilor neconforme cerintelor.
Neconcordantele cu proiectul, constatate in etapa vizitarii amplasamentelor, vor fi sesizate in
scris Beneficiarului spre solutionare, in timp rezonabil, inainte de termenul de depunere a
ofertelor.
Neconformitatile constatate in timpul executarii lucrarilor de terasamente dintr-un front de lucru,
vor fi transmise in timp, rezonabil, in scris, Inginerului, spre solutionare in conditii legislative si
timp util mentinand in acelasi timp frontul in stare activa.
4.2.2.1.2 Programul lucrarilor si sistemul de asigurare a calitatii
Ca parte a Programului de esalonare a lucrarilor si a sistemului de asigurare a calitatii, cerute
prin contract, Antreprenorul va prezenta un program tehnologic detaliat pentru lucrarile de
terasamente propuse, pentru fiecare amplasament al proiectului si metodele propuse pentru
executarea sapaturilor, miscarea materialelor rezultate si cele necesare, compactari, depozite
sursa sau intermediare si miscarea de personal. De asemenea va prezenta si o lista detaliata
cu cantitatile fizice de realizat si tipurile mijloacelor de mecanizare care vor fi utilizate.
Sistemul de asigurare a calitatii va lua in considerare si cerintele particulare si de corelare ale
serviciilor tehnice responsabile din primaria careia le sunt arondate amlasamentele.
Lucrarile se vor planifica pe tronsoane de dimensiuni ce nu vor depasi 50 100 m, dupa caz,
cu operatii desfasurate in paralel pe maxim 2 3 tronsoane succesive.
4.2.3.
Executie terasamente
4.2.3.1.
Cote de teren existente (CT)
Page 129
BV-CL-12
Cotele existente ale terenului, indiferent de sistemul de alcatuire la suprafata, constituie baze
pentru masurari cote in adancimi, in sectiuni corespunzatoare caracteristice ale aliniamentelor
Proiectului de pe amplasament.
In cazurile in care, din diverse motive, cotele de teren au fost alterate de lucrari comandate de
administratia locala, sau de alti detinatori de utilitati publice anterior preluarii unui amplasament,
cotele de referinta ale Proiectului vor fi transpuse situatiei reale intalnite, utilizand elemente
edilitare cu cote CT nemodificate, cote ce vor fi mentionate prin Procesul Verbal de PredarePrimire Amplasament.
4.2.3.2.
Cote de radier (CR)
Antreprenorul va monta conductele la cotele de radier (CR) indicate in Proiectul aprobat.
Daca nu este indicat altfel de catre Inginer in cazuri particulare supuse spre aprobare,
adancimile transeelor vor fi realizate, astfel incat, sa asigure o acoperire de minim 1,5 m (dar nu
mai putin decat adancimea minima de inghet) deasupra generatoarei superioare a conductelor
ingropate.
4.2.3.3. Lucrari pregatitoare
Inaintea inceperii lucrarilor pe un amplasament, se includ a fi executate, fara costuri
suplimentare, lucrarile pregatitoare necesare, dupa caz, constatate dupa vizitarea
amplasamentelor:
curatirea suprafetelor de teren de: frunze, crengi, arbusti, iarba, buruieni, noroi acumulat sau
alte materiale inutilizabile depozitate accidental, inclusiv transportarea lor la rampele de
depozitare indicate si taxate de Administratiile Locale;
indepartarea de pe amplasamente a corpurilor, obiectelor si vehiculelor, cu regim de
proprietate privata, repozitionarea lor in afara zonelor de activitate, in urma acordurilor si/sau
somatiilor ce implica proprietarii sau Administratia Locala, dupa caz;
taierea arborilor si/sau arbustilor de pe trasee definite prin Proiect, cu tulpini 10 cm, cu
aprobarea forurilor locale, inclusiv scoaterea si indepartarea radacinilor;
colectarea si indepartarea apelor de suprafata in afara amplasamentelor Proiectului, inclusiv
protejarea fata de apele meteorice;
taierea regulata cu mijloace adecvate a sistemelor rutiere, pentru formarea latimilor necesare
desfasurarii oparatiunilor de sapare, latimi cel mult mai mari cu maxim 0,70 m decat latimile
superioare ale traseelor.
Latimea minima a transeei, in functie de diametrul nominal al conductei va fi conform SR EN
1610-2000. Acoperirea minima a conductelor va fi de minim 1,5 m.
asigurarea si tinerea sub control permanent a zonelor de activitate, in conformitate cu
restrictionarile aprobate sau impuse de factorii desemnati prin Certificatul de Urbanism;
amenajari de eventuale depozite intermediare provizorii, cu acordurile Administratiilor Locale,
pentru ameliorarea influentelor timpilor de transport auto asupra duratetelor totale de executie
pe amlasamentele Proiectului.
Antreprenorul va consemna si supune aprobarii Inginerului, toate lucrarile pregatitoare
efectuate, din cele enumerate mai sus. Totodata, ramane responsabil pentru efectele rezultate
din neefectuarea unora dintre ele.
Operatiile de trasare se vor efectua conform planurilor de situatie, functie de reperele existente
si coordonatele punctelor caracteristice ale aliniamentelor Proiectului pe amplasament (STAS
9824/5 -1975).
Page 130
BV-CL-12
La o data solicitata de Antreprenor si aprobata de Beneficiar, vor fi identificate si marcate vizibil

toate instalatiile, retelele si orice alte constructii subterane, in prezenta detinatorilor acestora,
convocati de Antreprenor: electrice, telecomunicatii, apa, canal, gaze naturale, sau de alta
natura, ce vor fi intersectate sau in raza carora vor fi dezvoltate lucrarile Proiectului, in vederea
protejarii acestora sau devierii, conform procedeelor tehnice recomandate prin avizele emise de
detinatori, inclusiv recomandarile suplimentare specifice amplasamentului predat
Antreprenorului (STAS 9570/1 -1989).
Trasarile in detaliu vor fi efectuate si inregistrate de Antreprenor dupa supervizarea
documentului operatiei de catre Inginerul Proiectului.
In cazuri justificate, traseele Proiectului vor putea fi modificate, cu acordul scris al Inginerului pe
propunerea facuta in spiritul Proiectului de Antreprenor, in timp rezonabil, dupa caz si cu
consultarea Proiectantului.
Aceste modificari nu vor implica costuri suplimentare sau vor fi cele stipulate in contract.
Antreprenorul este raspunzator de trasarea lucrarilor conform Proiectului si de conservarea
materializarilor reprezentative de pe amplasament (punctelor de reper), ca baze pentru
masuratori si verificari, indiferent de volumul lucrarilor dezvoltate si metodele tehnologice
adoptate.
Pentru urmarirea realizarii pantelor Proiectului, se vor pozitiona, prin metode performante de
nivelment, balize de inventar si se vor utiliza dispozitive adecvate pentru vizari. Dispozitivele
pentru vizari vor avea rigle montate pentru cotele caracteristice aliniamentului proiectat.
Respectarea cotelor de montare si a pantelor conductei, precum si a pozitiei constructiilor
conexe prevazute in Proiect, prezinta o importanta deosebita, atat pentru functionarea retelelor
de conducte, cat si pentru efectuarea operatiunilor de reparatii, intretinere si exploatare.
Nerespectarea cotelor proiectate poate duce la colmatari sau formarea de pungi de aer, care
diminueaza debitul conductei si provoaca oscilatii de presiune, sau impiedica golirea completa a
conductei in caz de avarie.
4.2.3.5. Desfacerea sistemelor de suprafata
Operatiile de taiere a sistemelor de suprafata se vor executa cu unelte corespunzatoare, pentru
a asigura o taiere dreapta si exacta. Vor fi evitate alterari ale suprafetelor adiacente in urma
lucrarilor. Refacerile suplimentare rezultate cad in sarcina Antreprenorului. Cazurile particulare
vor fi supuse aprobarii Inginerului.
Antreprenorul va aplica metode corespunzatoare pentru sprijiniri si consolidari pentru a pastra
latimile transeelor in limitele prezentate anterior (la lucrarile pregatitoare).
4.2.3.6. Excavarea transeelor pentru conducte
Lucrarile de terasamente se vor executa in conformitate cu planurile de executie si se vor
respecta prevederile normativelor in vigoare.
La executia lucrarilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C 169-88
Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de terasamente, precum si NP1332013 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare a localitatilor.
Avizarea lucrarilor de terasamente
Inainte de a incepe orice lucrari de acest fel pe un amplasament, Antreprenorul va anunta in
scris Beneficiarul cu cel putin 7 zile inainte de data propusa. In aceasta perioada Antreprenorul
va tine evidenta nivelelor solului si topografiei, spre aprobarea Beneficiarului, pentru
masuratorile lucrarii.
Se vor obtine avize pentru taierea carosabilului pe drumurile principale permanente.
Page 131
BV-CL-12
Antreprenorul, cand va face demersurile pentru aceasta permisiune, va prezenta o adresa

scrisa Inginerului si autoritatilor, referitoare la intentia sa de a excava, din timp, pentru a permite
executarea procedurilor si aprobarilor necesare. El va colabora cu Politia Rutiera referitor la
planificarea si executarea traversarii.
Antreprenorul va fi complet responsabil de asigurarea drumurilor temporare pentru ocolire, a
barierelor, semnelor de avertizare, iluminat si paza. Beneficiarul nu va suporta nici o penalitate
impusa de autoritatile abilitate, pentru orice intarziere fata de termenele prevazute in
autorizatiile de spargere.
Nici o excavatie nu va incepe fara detinerea de catre Antreprenor a autorizatiei de construire
(obtinuta de catre Beneficiar) si a autorizatiei de sapatura. Autorizatia de sapatura se va obtine
pentru fiecare strada afectata de lucrari si se va emite de catre autoritatea locala.
Excavarea santurilor pentru conducte va avea un avans fata de operatiunile de punere in opera
a conductelor. Aici sunt incluse si excavatiile pentru ramificatii, caz in care transeea se va sapa
in avans in toate directiile urmate de ramificatie. Totusi, frontul de lucrari nu va depasi
posibilitatea acoperirii transeei in aceeasi zi.
Latimea minima a transeei, in functie de diametrul nominal al conductei va fi conform SR EN
1610-2000. Acoperirea minima a conductelor va fi de 1,5 m.
Latimea minima de transee in functie de
diametrul nominal al conductei, conform SR EN 1610/2000
Latimea minima de transee(D + X)

Transee nesprijinita
Transee
[m]
sprijinita
1.
Diametru
conducta fonta
[mm]
<225
2.
225<DN<350
D + 0,50
D + 0,50
D + 0,40
3.
350<DN<700
D + 0,70
D + 0,70
D + 0,40
700<DN<1200
D + 0,85
D + 0,85
Nr.
4.
>60
D + 0,40
<60
D + 0,40
D + 0,40
5.
D + 0,40
1200<DN
D + 1,00
D + 1,00
In valorile D + X, spatiul de lucru minim intre tub si peretele transeii sau sprijinire este
egal cu X/2 unde:
- D este diametrul exterior, in metrii;
- este unghiul peretelui transeii nesprijinite masurat in raport cu orizontala
Page 132
BV-CL-12
Latimea minima in transee in functie de

adancimea transeei, cf SR EN 1610-2000
Adancime de transee
m
Latime minima de
transee
m
1.
H< 1.0 m
1.
2.
1.0 m < H< 1.75 m
0.80 m
2.
3.
1.75m<H<4.OOm
0.90m
3.
4.
H>4.Om
1.00m
4.
Nr.crt.
Nr.crt.
In cazul in care se iveste vreun obstacol in timpul sapaturilor, se va informa Beneficiarul si vor
hotari masurile necesare a se lua inainte de reluarea operatiilor de montaj.
In locurile unde santurile pentru conducte subtraverseaza drumuri, adancimea acestora va fi
cea minim necesara stabilita in proiect si aviz, iar Antreprenorul este incurajat sa foloseasca
fierastraie speciale circulare pentru pregatirea marginilor santului, in functie de materialul ce
trebuie sapat.
Antreprenorul va fi platit pentru refacerea sistemului rutier, iar plata se va face dupa suprafata
portiunii refacute.
La saparea santurilor se va tine cont de: tipul terenului, existenta apei freatice, necesitatea
sprijinirilor, diametrul tevilor, tehnologia de montaj.
Sapaturile se vor executa partial mecanic si manual, functie de conditiile impuse in zona de
lucru si conform specificatiilor din listele de cantitati. Ultimul strat de 30 cm se va sapa manual
inainte de montarea conductelor in sant.
Sapatura mecanizata se va face cu excavator cu descarcarea pamantului in auto. Sapaturile se
vor executa in prezenta sprijinirilor. Sapatura ultimului strat pana la cota din proiect si politura se
vor executa imediat inainte de asezarea stratului de nisip sub conducta si a stratului de
egalizare pentru constructii, pentru a evita degradarea terenului de fundare. Operatiunea se va
executa pe timp uscat, fiind interzis lucrul pe timp de ploaie. In cazul in care se constata aparitia
crapaturilor paralele cu marginea superioara a transeelor sau a gropilor, se vor lua masuri de
consolidare suplimentara a malurilor pentru a evita surparile.
Pe timp de zi si noapte se vor lua masuri de semnalizare a sapaturilor, se vor monta parapeti de
protectie pe o singura parte pe toata lungimea santului deschis, se vor monta podete de
circulatie pietonale peste sant in zona de circulatie pietonala.
La intalnirea in sapatura de cabluri, conducte ori protectii care semnalizeaza prezenta lor in
teren, se va opri lucrul in acea zona, seful punctului de lucru va lua masuri de semnalizare a
prezentei retelei subterane, va anunta Operatorul de retea, lucrul in acea zona reluandu-se doar
in prezenta acestuia, cu luarea tuturor masurilor de protejarea retelei respective si de protectie
a muncii.
Dupa executarea sapaturii se va proceda la receptia calitativa a lucrarii referitor la natura
terenului, cote in plan si cote de nivel. Receptia calitativa se va consemna in procese-verbale
incheiate cu participarea Antreprenorului si a Beneficiarului.
Page 133
BV-CL-12
Receptia calitativa a terenului de fundare se va face de catre intocmitorul studiului geotehnic,

care trebuie sa fie geotehnician atestat.
Receptia terenului de fundare constituie faza determinanta prin care se va autoriza inceperea
lucrarilor de infrastructura (turnarea betonului de egalizare). Atat receptia terenului de fundare,
cat si autorizarea se va consemna in registrul de santier.
Transeele conductelor vor fi excavate la sectiunile transversale tipice. Antreprenorul se va
asigura ca in fiecare punct latimea transeei este suficienta pentru a permite pozarea, imbinarea,
realizarea patului si a imprejmuirii si reumplerea in jurul conductei, conform cerintelor
Inginerului.
Acolo unde imbinarea sau sudarea conductelor si/sau accesoriilor trebuie realizata in transee,
transeea va fi largita si/sau adancita in forma de clopot, la dimensiunea necesara stabilita de
catre Inginer. Aceasta largire trebuie sa permita executarea facila a sudurilor, imbinarilor si
fixarilor in toate etapele acestora, a tuturor reparatiilor necesare la conducte si la acoperirea de
protectie, si inspectarea acestor operatiuni.
Antreprenorul va aplica toate masurile necesare de sprijinire si consolidare pentru a pastra
latimea transeelor in limitele prezentate in specificatii.
Peretii transeei excavati in roca vor fi cat mai aproape de verticala, iar Antreprenorul va sustine
peretii in toate zonele in care acestia sunt slabiti indiferent de cauza, si va indeparta materialul
prabusit.
In zonele inaccesibile pentru echipamentele de excavare, sau in care Inginerul considera ca
utilizarea acestor echipamente este imposibila sau de nedorit, indiferent de motiv, excavarea
transeei se va realiza manual. Nu se vor efectua plati suplimentare pentru lucrarile in zonele
greu accesibile.
Materialul excavat va fi indepartat in intregime de pe amplasamentul excavatiei. Materialul
excavat NU va fi depozitat de-a lungul transeei. Toate costurile asociate cu transportul
materialului de pe santier vor fi considerate ca incluse in preturile unitare pentru excavatii de
transee. Cu cel putin doua saptamani inainte de inceperea excavarilor de transee,
Antreprenorul ii va prezenta Inginerului propunerea sa pentru amplasarea temporara si
depozitarea a materialului excavat, inclusiv locul de depozitare. Daca Inginerul considera
propunerea ca nesatisfacatoare, aceasta poate fi respinsa iar Antreprenorul va trebui sa o
revizuiasca corespunzator. Toate costurile suplimentare impuse de o propunere revizuita vor fi
suportate de Antreprenor. Antreprenorul va obtine aprobarea din partea autoritatilor pentru
depozitarea materialului excavat.
Daca, in opinia Inginerului, exista o intarziere nejustificata pentru: testarea conductelor,
indepartarea materialului in surplus, curatarea generala a zonelor in care au fost pozate
conducte, refacerea sau intretinerea suprafetelor, sau operatiuni similare, atunci Inginerul poate
sa blocheze deschiderea unor noi transee pana cand lucrarile restante nu sunt realizate
conform pretentiilor sale, iar Antreprenorul nu va avea o baza pentru reclamatii impotriva
Beneficiarului, in acest sens. Intarziere nejustificata va fi considerata situatia in care mai mult
de 100 de metri de transee este lasata deschisa pe orice santier. Intarziere nejustificata va fi
considerata si situatia in care o anumita sectiune de transee este lasata deschisa pentru mai
mult de 2 saptamani calendaristice.
Nu se vor demara lucrari de pozare a conductelor sau de formare a patului conductelor in
nici o sectiune de transee, pana cand formatiunea transeei pe acea sectiune particulara nu va fi
aprobata de catre Inginer.
Extinderea excavatiilor
Page 134
BV-CL-12
Extinderea excavatiilor va fi cea minim stabilita de Beneficiar, pentru construirea lucrarii.

Excavarea de santuri pentru conducte va fi intotdeauna limitata la lungimile aprobate anterior, in
scris de Beneficiar. Cu exceptia aprobarii scrise a Beneficiarului, lucrarea pe fiecare portiune
aprobata va fi executata pana la finalizarea acesteia, inainte de inceperea lucrarii pe o portiune
noua.
Excavarea materialului necorespunzator
Daca, in urma oricarei excavari, Antreprenorul intalneste material care dupa parerea lui poate fi
necorespunzator executiei lucrarii, el va informa imediat Inginerul, care va da instructiuni in scris
Antreprenorului, asupra faptului ca materialul in cauza va fi tratat ca defectuos. Daca este cazul,
materialul defectuos va fi indepartat de Antreprenor. Antreprenorul va umple golurile astfel
formate cu material granular corespunzator, cu aprobarea Inginerului. Omiterea de catre Inginer
in a da instructiuni scrise, nu va elibera Antreprenorul de raspunderile pentru defectele de
executie, daca anterior executarii acelei portiuni de lucrare, Antreprenorul nu a cerut in scris
Inginerului inspectarea portiunii de lucrare.
Siguranta excavarii si constructii adiacente
Antreprenorul va prevedea sprijinirile necesare, in conformitate cu prevederile legale, pentru a
asigura stabilitatea excavarilor (drumurile si constructiile adiacente).
Alunecari, caderi si excavatii in exces
Antreprenorul va preveni alunecarile si caderile de material din partile laterale ale excavatiilor si
taluzarilor.
In cazul alunecarilor sau caderilor ce apar in excavatii si unde excavatiile sunt facute in exces
fata de dimensiunile specificate, orice material necorespunzator care a intrat in excavatii trebuie
inlaturat si orice umplere necesara sau care poate fi ceruta de Inginer se va face cu material
selectat, urmat de tasarea de proba.
Excavarea transeelor se va realiza in sol stabil. In cazul in care, dupa opinia Inginerului, solul nu
corespunde, se va realiza o excavare suplimentara, conform indicatiilor acestuia si se va reface
cota cu material de baza compactat, daca solul natural care inconjoara zona este prea moale.
Materialul de umplere va fi beton C8/10.
Radierul transeei va fi, in fiecare punct, la cota necesara iar latimea transeei va fi suficienta
pentru patul de pietris, nisip si/sau beton si conform instructiunilor Inginerului. Daca vreo parte a
transeei este excavata, din greseala, la o adancime mai mare decat cea necesara,
Antreprenorul va umple transeea cu beton C8/10 pana la cota necesara, pe cheltuiala proprie.
Unde se formeaza goluri prin alunecari sau caderi, sau prin excavari in exces fata de
dimensiunile specificate, care dupa opinia Dirigintelui de Santier pot afecta stabilitatea solului
pentru sustinerea lucrarii, sau pot afecta constructiile, sau serviciile adiacente, Antreprenorul va
umple golul solid cu beton clasa C8/10. Acest lucru va fi pe cheltuiala Antreprenorului.
4.2.3.7. Localizarea si sustinerea lucrarilor subterane
Inainte de excavarile in drumuri si trotuare, Antreprenorul va obtine permisiunea completa si
aprobarea tuturor autoritatilor privind avizarile de lucru pentru a incepe lucrarile dupa cum este
necesar si respectand toate legile si reglementarile locale.
In plus, Antreprenorul va obtine toate informatiile disponibile de la autoritati si altii, care ar putea
fi necesare, referitoare la pozitia tuturor utilitatilor cunoscute de-a lungul traseelor tuturor
conductelor de pozat.
Antreprenorul va raspunde de localizarea exacta a serviciilor si in decursul lucrarii va lua toate
masurile necesare pentru a evita deteriorarile. Unde este necesar, utilitatile vor fi temporar
sustinute in decursul excavarii.
Page 135
BV-CL-12
Se va prevede suport permanent pentru utilitatile care traverseaza conductele, daca Inginerul
da instructiuni in acest sens. Daca acestea se deterioreaza in decursul lucrarilor, atunci
Antreprenorul va fi responsabil fata de detinatorul utilitatii respective pentru repararea pagubelor
produse. Antreprenorul va suporta toate cheltuielile de reparatii fie prin asigurari, fie prin surse
proprii.
Oriunde o utilitate publica sau un altfel de obstacol determina o blocare sau este pozata de-a
lungul traseului unei conducte, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul imediat de prezenta
ei si va prezenta detalii, inclusiv tipul utilitatii sau interferenta cu aceasta, dimensiunile ei,
adancimea sub nivelul solului.
Inginerul va stabili masura ce se va aplica.
4.2.3.8. Evacuarea apei, sustinerea si ingradirea excavatiilor
Pe toata durata lucrarilor, Antreprenorul va pastra zona de lucru si toate excavatiile uscate si
protejate fata de apa din orice sursa (ploaie, apa infiltrata, apa din izvoare de suprafata si
subterane, apa freatica etc.) si va asigura si utiliza toate cele necesare in acest scop (conducte,
pompe, puncte de foraj, aparate si materiale necesare).
Conductele vor fi pozate in transee numai dupa ce apa a fost evacuata in prealabil. Pe durata
executiei, Antreprenorul va proteja structurile si/sau conductele impotriva plutirii, prin lestare.
Acolo unde conductele vor fi montate sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din transee si din
sol va continua pana la finalizarea umplerii santului. Unde este cazul, Antreprenorul va utiliza
sisteme de evacuare a apei prin puncte de foraj, daca Inginerul nu hotaraste utilizarea altui
sistem.
Evacuarea apei de catre Antreprenor va corespunde cerintelor Inginerului si ale autoritatilor si
persoanelor care au drepturi asupra terenurilor pe/prin care se realizeaza deversarea apei
evacuate. Antreprenorul va fi responsabil fata de Beneficiar pentru orice pretentii sau penalitati
care pot fi generate de nerespectarea acestor cerinte.
Metoda de mentinere a excavatiei fara apa, de epuizare si indepartare a apei va fi supusa
aprobarii Beneficiarului. Antreprenorul va asigura instalatii de rezerva suficiente, tot timpul,
pentru a se evita orice intrerupere in continuitatea epuizarii apei subterane.
Costul acestei activitati se va considera inclus in tariful excavarii si nu va fi decontat, indiferent
de nivelul precipitatiilor sau a nivelului freatic subteran.
In timpul functionarii pompelor in cursul noptii (daca este cazul), se vor lua masurile necesare
ca zona de lucru sa fie iluminata in mod corespunzator.
Structurile vor fi construite numai dupa ce apa a fost evacuata din excavatii. Antreprenorul va
preveni, pe toata durata constructiilor, aparitia fenomenului de plutire a structurilor. Pentru
structurile care vor avea fundatia sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din excavatii va
continua pana la finalizarea reumplerii.
Laturile excavatiilor vor fi sustinute acolo unde este necesar, cu ajutorul grinzilor de lemn, otel
sau alte tipuri de grinzi, pereti, placi, foi sau alt sistem aprobat. Acestea vor fi asigurate de catre
Antreprenor, corespunzator destinatiei.
Antreprenorul va prezenta Inginerului propunerile detaliate pentru sustinerea excavatiilor, cu
sapte zile inainte de inceperea oricaror lucrari de excavatii. Propunerile sale vor tine cont de
natura solului in care se va excava, de nivelul apei freatice si de apropierea fata de cladiri si
drumuri.
Daca, dupa opinia Inginerului, sustinerea propusa de Antreprenor este insuficienta, atunci
Inginerul va solicita asigurarea unor suporturi mai puternice sau de alt tip fata de cele propuse
Page 136
BV-CL-12
de catre Antreprenor si, in aceasta situatie, Antreprenorul va adapta sistemul de sustinere fara
a pretinde vreo suma pentru aceasta adaptare ceruta de Inginer.
Nu se vor demonta sistemele de sustinere fara aprobarea Inginerului.
Antreprenorul va lua toate precautiile impotriva alunecarii, caderilor sau prabusirii excavatiilor,
dar daca acestea se intampla, Antreprenorul va trebui sa refaca conditiile zonei, inclusiv
refacerea suprafetelor, toate pe cheltuiala sa. In cazul in care aceste alunecari sau prabusiri
destabilizeaza sau slabesc fundatii sau suporturi ale Lucrarilor sau cladirilor adiacente, sau
creeaza spatii libere langa lucrarile in derulare, Antreprenorul va desfasura lucrarile
suplimentare pe care Inginerul le poate cere in acest sens, cum ar fi umplerea spatiilor libere cu
beton sau alt material, conform indicatiilor acestuia, toate costurile fiind suportate de catre
Antreprenor.
Antreprenorul poate utiliza foi de otel pentru sustinerea sapaturilor, dupa cum este specificat
mai sus, dupa cum considera de cuviinta, sau conform indicatiilor Inginerului, sau in situatiile in
care este indicat in Piesele desenate ca parte permanenta a structurilor. Dimensiunile si tipurile
foilor de otel utilizate pentru sustineri temporare vor fi determinate de catre Antreprenor si vor fi
supuse aprobarii Inginerului. In cazurile in care foile de sustinere formeaza o parte permanenta
a structurii, dimensiunile si tipurile vor fi cele indicate in Piesele desenate de detaliu sau cele
indicate de catre Inginer.
Antreprenorul va prevedea si intretine traversari temporare peste transeele conductelor in acele
pozitii in care excavarea transeelor impiedica derularea normala a traficului. Pentru a permite
trecerea pietonilor si vehiculelor, lucrarile de excavare, pozarea conductelor, imbinarile si
refacerea suprafetelor se vor desfasura in etape, pentru a permite accesul spre case, pe
drumuri, alei etc.
Antreprenorul nu va incepe lucrarile de terasamente pana cand nu va efectua toate masurile de
siguranta: ingradirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni
si vehicule, iar pe timpul noptii sa fie asigurate semne luminoase la toate punctele periculoase.
Executia lucrarilor de terasamente se va face avand in vedere Normativele Romanesti:
C16-84 - Realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;
Ordin Nr. 9/N/15.03.1993 - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii.
Ca o masura de siguranta, in zonele cu densitate mare de lucrari ascunse, se va executa
sapatura manuala.
Pe durata excavatiilor, Antreprenorul va lua toate masurile preventive pentru a proteja muncitorii
si persoanele publice. Aceasta include, dar nu se limiteaza la acestea, sustinerea peretilor
sapaturilor, ingradirea zonelor, montarea luminilor de avertizare si desemnarea unor
supraveghetori.
Antreprenorul va fi complet responsabil pentru masurile de intretinere si protejare a sapaturilor,
transeelor si forajelor (sustinere, evacuarea apei, ingradirea zonei, iluminat etc.) si nu va fi
eliberat de responsabilitatile din Contract, chiar daca Inginerul nu ridica obiectii fata de situatia
lucrarilor.
4.2.3.9. Utilizarea explozibililor
Utilizarea explozibililor nu va fi permisa.
4.2.3.10. Pozarea conductelor
Pozarea conductelor n anuri se va efectua n mod obligatoriu pe un strat de material
granular de 10cm, conform specificatiilor producatorului ,.
De asemenea, lateral umplutura din acelasi material va fi de minim 0,25 m de fiecare parte a
conductei ( SR 4163-3)
Page 137
BV-CL-12
Conductele nu se vor poza pe ct posibil la temperaturi ambiente sub 0C. n nici caz nu se
vor monta la temperaturi sub 5C.
Coborrea conductelor n an se poate executa manual n cazul conductelor uoare sau cu
ajutorul trepiedului i a macaralei, n cazul conductelor grele.
Conductele se coboar n an una cte una pe msur ce se mufeaz intre ele. Odat
realizat poziionarea tuburilor n sptur, deasupra acestora se aterne un strat de material
granular conform specificatiilor producatorului. Acest strat va trebui s nconjoare tubul de
fiecare parte.
Compactarea stratului pn la 2/3 din grosimea tubului trebuie executat cu mare grij,
manual, ncercnd s se evite deplasarea tuburilor.
Pentru compactarea manual se recomand utilizarea bttorului din lemn cu muchii rotunjite,
ncercnd s se evite deplasarea tuburilor.
Compactarea va trebui s fie aplicat tubului doar lateral i niciodat vertical.
La terminarea lucrrilor se ndeprteaz toate materialele de construcie rmase precum i
surplusul de pmnt, lsndu-se traseul lucrrilor n stare curat.
Pe tot parcursul execuiei lucrrilor se va evita inundarea anului cu ape subterane sau
pluviale, deoarece conducta din fonta ductila poate ajunge n stare de flotare.
Pn la efectuarea probei de presiune umpluturile din zona special se vor executa parial,
lsnd liber zonele de mbinare ntre tuburi i la fitinguri n scopul posibilitii de control vizual
al etaneitii.
Executarea umpluturilor
Dup montarea i probarea conductelor se vor realiza umpluturile de pmnt i refacerea
sistemului rutier i pietonal.
Umpluturile se vor executa cu pmnt rezultat din spturile anurilor.
Nu se va permite de ctre Autoritatea contractant folosirea pentru umpluturi:
a pmnturilor vegetale; a pmnturilor cu substane organice;
a pmnturilor cu coninut de materiale diverse (crmizi, bolovani, lemn, fiare

rezultate n general din demolri).
Executantul lucrrii are obligaia de a asigura prin compactare cu maiul mecanic:
pentru umpluturi n jurul construciilor i n traneele conductelor din afara zonelor

carosabile un grad de compactare de 80% Proctor.
pentru umpluturi n traneele conductelor n zone carosabile i umpluturi n corpul

drumurilor un grad de compactare de 95% Proctor.
pentru umpluturi de amenajare a platformelor 90% Proctor.
Pentru umplerea traneelor conductelor se va proceda astfel:
ntr-o prim etap traneea se va umple parial pn la 2030cm peste partea

superioar a tubului lsndu-se libere zonele de mbinare ntre evi sau mufe. Aceast
msur are drept scop evitarea plutirii conductei n caz de ploi abundente.
umplutura din prima etap va fi compactat cu maiul de mn n straturi de

maximum 25 cm.
Page 138
BV-CL-12
dup efectuarea probei de etaneitate i remedierea eventualelor defeciuni se

execut restul umpluturii. Aceasta se va executa n straturi de 3040 cm compactate cu maiul
mecanic.
n cazul conductelor pozate n zone carosabile umplutura se va executa pn la

nivelul stratului mbrcminii rutiere, iar n cazul conductelor pozate n zone necarosabile pn la
10 cm de la nivelul terenului, peste umplutur urmnd a se aterne 2030 cm de pmnt vegetal.
Fund de sant instabil
Atunci cand fundul de sant este alcatuit din pamanturi moi, afanate sau puternic
expansibile, el este considerat ca fiind instabil. Un fund de sant instabil trebuie stabilizat inainte
de a se amplasa conducta, sau trebuie facuta o fundatie pentru minimalizarea tasarii
diferentiate a fundului de sant. Pentru stratul de fundatie se recomanda un pat de pietris cu
nisip, calibrat, sau din piatra concasata (sfaramata). Grosimea patului de pietris nisipos calibrat
sau din piatra concasata depinde de severitatea conditiilor solului de fund de sant, dar nu
trebuie sa fie mai mica de 150 mm. Deasupra acestei fundatii se va pune un pat normal. Cand
se foloseste piatra concasata se va utiliza un strat de geotextil care sa inconjoare complet
materialul de fundatie pentru a impiedica materialele de fundare si cele pentru pat sa migreze
unele in altele, ceea ce ar putea cauza scaderea sprijinului conductei de baza. Daca se
foloseste acelasi material atat pentru fundatie cat si pentru pat, sau daca pentru fundatie se
foloseste pietris nisipos calibrat, nu mai e nevoie de geotextil. In plus, lungimea de conducta
dintre imbinari va fi de 6 metri.
Santuri inundabile
Atunci cand nivelul apei din teren (panza freatica) este deasupra fundului santului, nivelul
apei trebuie scazut cel putin pana la nivelul fundului santului (de preferinta la 20 cm mai jos de
acesta) inainte de pregatirea patului. Se pot folosi tehnici diferite in functie de natura solului. In
terenurile nisipoase sau prafoase se recomanda folosirea puturilor de epuisment. Este
necesara folosirea unui filtru in jurul punctului de suctiune (nisip mare sau pietris) pentru
impiedicarea colmatarii putului cu material de granulatie fina.
Atunci cand solul consta din argila sau roca, puturile de epuizment nu vor functiona.
Desecarea va fi mult mai dificila in aceste cazuri. Aici se recomanda folosirea baselor
colectoare si a pompelor.
Daca nivelul apei nu poate fi mentinut sub partea superioara a patului, trebuie prevazute
drenuri. Drenurile se vor face folosindu-se un singur fel de agregate (20 - 25 mm) complet
inglobate in geotextil. Adancimea drenurilor sub pat depinde de cantitatea de apa din sant.
Daca apa tot nu poate fi mentinuta sub pat, se va folosi geotextilul pentru a inconjura patul (si
daca e necesar zona conductei) pentru a impiedica contaminarea ei cu solul. Se va folosi pietris
sau piatra concasata pentru pat si umplutura. Trebuie luate urmatoarele masuri de precautie la
desecare:
Utilizarea de sprijiniri
Trebuie avut grija sa se asigure sprijin corespunzator intre terenul viu si umplutura inainte
ca sprijinirea sa fie indepartata. Extragerea sprijinirii pe etape si compactarea directa a
umpluturii din zona conductei asigura cel mai bun sprijin pentru conducta si elimina golurile care
apar frecvent in zona sprijinirii. Daca sprijinirea este extrasa inainte de umplerea in zona
conductei, umplutura isi pierde sprijinul astfel micsorandu-se sustinerea conductei. Pentru a se
reduce pierderea de sustinere, umplutura trebuie vibrata, in timp ce este extrasa sprijinirea.
Asigurati-va ca nu sunt goluri intre partea din afara sprijinirii si terenul viu, pe o portiune de cel
Page 139
BV-CL-12
putin 1 m deasupra generatoarei superioare a conductei. Pentru sprijiniri permanente, folositi

dimensiuni suficiente, pentru a distribui corespunzator sarcinile laterale ale conductelor,
pe cel putin 300 mm deasupra generatoarei superioare a conductei. Sprijinirea permanenta
trebuie sa aiba durata de viata cat si durata proiectata a conductei.
Executia transeelor in roca
La trecerea conductei din roca in teren moale (sau invers), trebuie folosite imbinari
flexibile
Ca alternativa, folosirea de umplutura din ciment stabilizat pentru fundarea si constiturea
patului conductei care trece printr-o schimbare roca-teren normal, va anula nevoia de plasare a
unei imbinari flexibile la aceasta trecere.
4.2.3.11. Patul de pozare-material granular
Pentru a se asigura un suport corespunzator, patul de pozare trebuie construit pe un
teren ferm si stabil. De asemenea patul de pozare trebuie sa constituie un suport ferm, stabil si
uniform pentru conducta si mufa acesteia. In cazul unor pamanturi naturale instabile sau moi
poate fi necesar un strat suplimentar de fundare pentru a se asigura un suport ferm al stratului
de pozare. Stratul de pozare poate fi executat din material importat pentru a se asigura o
distributie granulometrica si un suport pentru conducta corespunzator.
Patul de pozare va fi adincit in dreptul fiecarei imbinari pentru a se asigura ca conducta
reazema continuu pe generatoarea inferioara si nu pe mufe. Zona din jurul mufei va fi refacuta
si compactata corespunzator dupa ce s-a realizat mufarea.
Indiferent de tipul materialului de umplutura si daca acesta este sau nu importat, se
aplica urmatoarele restrictii:
nu se vor admite bulgari de pamant mai mari decat dublul dimensiunii maxime a particulei;
nu se admit pamanturi inghetate;
nu se admit materiale organice;
nu se admit deseuri (cauciucuri, sticle, resturi metalice, etc)
Pozarea tubului trebuie astfel incat tubul din fonta sa se sprijine uniform pe corpul
tubului. Pentru mufe se sapa adancituri. Patul de rezemare trebuie sa asigure
repartizarea uniforma a presiunii sub tub, in zona de pozare. Astfel se evita aparitia
fisurilor, rezemarilor punctuale si aparitia neetanseitatilor. Densitatea materialului
stratului superior al patului de pozare trebuie sa corespunda densitatii stratului inferior
al patului de pozare. Din motive de siguranta si pentru evitarea deteriorarilor, lansarea
pieselor in transee se va face cu mijloace si prin metode adecvate conf. DIN EN 1610
paragraf 8.4.
Materialul utilizat la realizarea patului trebuie sa contina particule conform specificatiilor
producatorului.
Realizarea umpluturilor laterale si a celei de baza poate incepe numai dupa ce exista certitudinea
ca imbinarile tuburilor si patul de rezemare pot prelua aceste incarcari. Pentru umplutura se
recomanda sa se foloseasca materialul excavat.
Nivelul de compactare trebuie s fie n concordan cu rezultatul calculului static care a fost
fcut pentru conducta n discuie. Nu sunt admise utilaje de compactare mijlocii si grele la un strat
de acoperire mai mic de 1 m, masurat in stare compactata. Geometria santului si indicare zone
de pozare a conductei conf. DIN EN 1610.
Pentru un strat de acoperire mai mic de 1 metru este interzisa folosirea utilajelor de compactare
mijlocii si grele conf. ATV-DVWK A 139. De asemenea, este interzisa circulatia peste conducta
Page 140
BV-CL-12
cu utilaje sau vehicule grele sau depozitarea peste conducta a materialului de excavare. In zona
conductei sunt recomandate urmatoarele grade de compactare: densitatea Proctor DPr=95%
pentru soluri necoezive sau slab coezive; densitatea Proctor DPr=92% pentru soluri coezive.
Grosimea minima a stratului de acoperire este de 300 mm peste tub si 100 mm peste
imbinare conf. DIN EN 1610 paragraf 7.
4.2.3.12 Reumplerea transeei
Reumplerea va respecta normele specifice descrise in normativul NP133-2013, pentru fiecare
retea si cerintele stabilite de Beneficiar.
Odata cu testarea sectiunii de conducta, iar patul si imprejmuirea conductei sunt aprobate de
catre Inginer, transeele vor fi reumplute in straturi, conform specificatiilor. Fiecare strat va fi
compactat separat si orice tasare rezultata din compactarea insuficienta va tine de
responsabilitatea Antreprenorului, care va adauga imediat materialul suplimentar necesar si
care ulterior va fi compactat riguros.
Umplerea transeelor nu va incepe pana cand patul transeei, pozarea conductelor, imbinarea si
testarea lor nu sunt aprobate de catre Inginer. Inginer va primi o solicitare, cu 24 de ore inainte,
prin care se va anunta intentia de umplere a transeei, interval in care acesta va efectua
inspectia.
Astuparea santurilor pentru conducte se va face in doua faze.
Suportii de sustinere ai peretilor santului vor fi retrasi gradat, pe masura ce santul este umplut
avand grija ca aceasta retragere sa nu afecteze conductele puse in opera.
Faza I
Conducta si patul ei vor fi acoperite cu un strat ce va depasi cu 300 mm creasta ei, lasand
zonele de legatura descoperite.
Straturile vor fi compactate manual pe fiecare parte a conductei si deasupra ei.
Compactarea umpluturii se va face in asa fel incat sa se realizeze cel putin 95% din densitatea
maxima a materialului uscat conform STAS 2914 - 84 Tabelul 2. Aceasta actiune va incepe cat
mai curand in urma pozarii conductei in portiunea respectiva. Se vor face la inceput incercari
privind eficacitatea compactarii, iar dupa aceea se vor repeta la intervale propuse de Beneficiar.
Faza II
Dupa ce conducta in executie a trecut de testele de presiune preliminare/etanseitate, golurile
lasate in dreptul jontarilor vor fi acoperite respectandu-se aceleasi reguli ca mai inainte.
Restul santului va fi umplut cu material de umplutura asezat uniform in straturi, dar nu mai mari
de 200 mm grosime dupa compactare. Metoda de compactare va trebui sa duca la densitatea
maxima a materialului uscat, conform cu STAS 2914 84, Tabelul 2. Santul va fi umplut fie la
nivelul de la care se incepe lucrarile de refacere, fie pana la suprafata solului, pastrandu-se o
usoara ridicare fata de nivelul normal al solului, cu panta lina. Aceasta ridicatura va fi mentinuta
pana la expirarea perioadei de garantie.
Aceste lucrari vor fi incepute si terminate cat mai repede.
Umplerea trebuie efectuata intr-o singura directie si, pe cat posibil, in timpul orelor diminetii.
Este indicat sa fie lasate libere extremitatile conductei, pentru a putea executa cu usurinta
operatiile ulterioare de racordare la retelele existente.
Dupa realizarea unui strat de 50 cm de umplutura deasupra conductei, traseul acesteia va fi
marcat printr-o banda avertizoare din PVC,inscriptionata cu textul APA pentru conductele de
distributie a apei.
Page 141
BV-CL-12
Cu exceptia carosabilelor si a altor zone pavate, umplerea transeelor se va face la nivelul

natural al solului.
Sectiunea superioara a umplerii va fi sol de aceeasi grosime si calitate ca solul de suprafata din
zona inconjuratoare.
Pentru transeele practicate in zone carosabile sau alte zone pavate, umplerea va fi adusa la
nivelul terasamentului, sau la nivelul sub-terasamentului ca pregatire pentru lucrarile de
refacere a drumului. Acolo unde transeele se afla in zone carosabile, dupa pozare,
Antreprenorul va proteja conductele impotriva sarcinilor mobile, pe durata efectuarii lucrarilor de
refecere a drumurilor. Orice avarii la conducte dupa pozare va determina inlocuirea acestora,
iar Antreprenorul va suporta toate costurile si intarzierile cauzate.
Umplerea transeelor conductelor, cu exceptia imbinarilor, se va realiza cat mai curand dupa ce
conductele au fost pozate, imbinate, aprobate de catre Inginer.
Intinderea si compactarea umpluturii se va realiza in mod uniform, fara dislocarea, deformarea
sau deteriorarea conductei. Compactoarele de putere nu se vor utiliza la o distanta mai mica de
30 cm in jurul conductei sau imbinarilor.
Apa necesara compactarii terasamentelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
La punerea in opera a materialului pentru umpluturi se va tine seama de umiditatea optima de
compactare stabilita prin incercarea Proctor norma cu o variatie a acesteia de 2 procente
daca W opt > 12 % si 1 procent daca W opt este sub 12 % (cazul balasturilor).
Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si va face
recomandari in consecinta pentru punerea in opera.
Testele de densitate in situ ale materialului compactat vor fi realizate pe minim doua esantioane
prelevate la fiecare 100 m de conducta. Inginerul va determina locatia exacta in plan si
adancimea testarii. Testele care se vor realiza pe aceste esantioane vor include continutul de
apa, greutatea specifica, compactarea standard, densitatea in situ prin inlocuirea nisipului,
testul de permeabilitate si analiza gradarii.
Certificatele de calitate pentru probele de compactare se vor prezenta la receptia lucrarii.
Stratul se poate considera compactat daca gradul de compactare este 95 %, iar cel mediu 98 %
din valoarea obtinuta prin incercarea Proctor normal.
Se intrerupe orice activitate de excavare transport, imprastiere si compactare daca
temperatura exterioara scade sub 5 C. La executia lucrarilor de terasamente pe timp friguros
este obligatorie respectarea masurilor generale si a celor specifice lucrarilor de pamant
prevazute in Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente, indicativ C 16 1984.
In perioada cand temperaturile sunt peste 25o C se vor lua urmatoarele masuri:
compactarea se va executa imediat dupa umectarea stratului;
se va urmari starea de umiditate a stratului de compactare prin probe de frecventa marita (la
cca. 2 ore in perioada de arsita).
Daca stratul de imprastiat ramane o perioada mai mare necompactat, inainte de inceperea
compactarii se va determina umiditatea din strat si se va completa pana la umiditatea admisa
pentru compactare.
Antreprenorul va executa reumplerea transeei tinand cont si de specificatiile producatorului
conductei respective.
Antreprenorul va fi responsabil, in toate cazurile, pentru orice tasari ale umpluturii si va remedia
pe cheltuiala proprie orice astfel de tasare sau deteriorarile produse de aceasta. Antreprenorul
Page 142
BV-CL-12
va proteja conductele impotriva deplasarii dupa pozare, pe durata Lucrarilor. Toate conductele
deteriorate dupa pozare vor fi inlocuite iar Antreprenorul va fi responsabil pentru costurile si
intarzierile produse.
4.2.3.13.Utilitati/servicii existente
4.2.3.13.1 Folosirea drumurilor publice
Antreprenorul va lua toate masurile ca actiunile sale sa nu afecteze curatenia drumurilor publice
utilizate de acesta pentru desfasurarea activitatilor. Daca totusi acest lucru se intampla,
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a le curata, fara cheltuieli suplimentare din
partea Beneficiarului.
Toate lucrarile executate in lungul drumurilor publice vor fi semnalizate corespunzator prin grija
Antreprenorului.
La executia lucrarilor de canalizare, in ampriza drumurilor sau strazilor, se vor monta panouri de
semnalizare care se vor mentine pe toata durata executiei lucrarilor.
Pentru intreruperea circulatiei pe strazile unde se executa lucrari de montare conducte de
canalizare si pentru solutia de semnalizare propusa, Antreprenorul general al lucrarii va obtine
avizul Primariei si al Politiei locale.
4.2.3.13.2 Protectia drumurilor publice si private
Amplasarea lucrarilor incluse in acest contract poate, in unele cazuri, sa determine unele
conflicte cu utilitatile/serviciile existente.
Antreprenorul este responsabil de identificarea amplasarii exacte a acestor servicii, prin
cercetarea tuturor evidentelor disponibile de la autoritatile respective.
Beneficiarul nu isi asuma responsabilitatea pentru corectitudinea traseelor utilitatilor existente,
iar daca informatiile de acest gen se vor dovedi incorecte sau incomplete, Antreprenorul nu va
putea ridica nici o pretentie in acest sens.
Antreprenorul va notifica toate autoritatile publice, companiile utilitare si proprietari privati
asupra lucrarilor care ii vor afecta, cu cel putin 7 zile inaintea inceperii lucrarilor.
Antreprenorul va avea responsabilitatea de a identifica amplasarea utilitatilor in cooperare cu
institutiile de administrare a utilitatilor si va marca amplasarea lor inainte de inceperea
excavatiilor. Stabilirea aliniamentelor propuse si marcarea utilitatilor existente vor fi realizate
inainte de inceperea excavatiilor la o data agreata de catre Inginer.
Planurile care insotesc avizele arata care este pozitia posibila a serviciilor in proprietatea si
exploatarea companiilor de utilitati, care pot fi afectate de lucrari (apa, electricitate, gaze,
telefoane, cabluri TV, drumuri, etc.).
Antreprenorul va tine legatura cu companiile de utilitati, inaintea inceperi oricarei excavatii.
Antreprenorul va verifica pozitia exacta a serviciilor existente, care pot afecta sau sunt afectate
de executia lucrarilor.
Antreprenorul se va sigura ca toate aceste servicii sunt protejate adecvat in orice moment, in
concordanta cu cerintele companiilor de utilitati.
Pe durata excavatiilor, Antreprenorul va fi responsabil de protejarea, sustinerea, indepartarea
sau mutarea tuturor utilitatilor care pot fi deteriorate in timpul lucrarilor.
Inainte de inceperea oricarei actiuni referitoare la utilitatile existente, Antreprenorul va anunta in
scris autoritatile respective. In toate cazurile va coopera cu autoritatile si va urma instructiunile
acestora referitoare la protejare, indepartare sau mutare. Toate lucrarile de protejare si mutare
vor fi realizate in conformitate cu cerintele autoritatii respective.
Nu se va plati nici o intarziere a operatiunilor Antreprenorului cauzata de problemele legate de
identificarea, protejarea, sustinerea, indepartarea sau mutarea acestor servicii. Antreprenorul va
Page 143
BV-CL-12
4.2.3.14.
include astfel in preturile de oferta toate costurile alocate acestor servicii, fie din cauza
complicatiilor create de acestea, fie din replanificarea impusa de intarzieri.
Antreprenorul va fi responsabil pentru deteriorarile produse serviciilor existente. Daca aceste
deteriorari apar din cauza actiunilor Antreprenorului, chiar daca au fost luate masuri speciale de
protectie, Antreprenorul va fi responsabil in totalitate pentru aceste deteriorari chiar daca
actiunile si lucrarile au avut sau nu aprobarea Inginerului, si aceste deteriorari vor fi remediate
de Antreprenor pe cheltuiala proprie.
In cazul unei deteriorari a serviciilor datorata executiei lucrarilor, Antreprenorul are urmatoarele
obigatii:
Sa notifice compania de utilitati respectiva;
Sa ia masurile necesare pentru remedierea deteriorarilor fara intirziere. Antreprenorul va fi
raspunzator pentru costurile reparatiei.
Antreprenorul nu are dreptul la plati suplimentare sau prelungiri ale termenelor justificate de
problemele aparute din cauzele mentionate mai sus. Toate cheltuielile posibile ar trebui incluse
in pretul unitar al excavatiilor dat in Listele de cantitati.
Refacerea suprafetelor
In cazul in care nu vor aparea instructiuni specifice din partea Inginerului, Antreprenorul va
readuce toate zonele de lucru la starea initiala. Aceasta refacere va continua lucrarile de
umplere si va include gramezile de resturi, caile de acces, reziduurile si orice alte urme ale
constructiilor. Materialele in surplus vor fi transportate la depozitul Antreprenorului cat mai
curand posibil dupa instalarea conductelor pentru a reduce posibilitatea pierderilor cauzate de
terte parti.
Suprafata tuturor drumurilor existente, a zonelor verzi, aleilor, trotuarelor si pavajelor taiate pe
durata lucrarilor, fie ele publice sau private, vor fi readuse la situatia lor initiala de catre
Antreprenor.
Dupa reumplerea excavatiilor se va realiza o refacere temporara. Refacerea permanenta va fi
aplicata numai dupa consolidarea definitiva a solului. Antreprenorul va obtine din partea
Inginerului permisiunea de a incepe lucrarile pentru refacerea definitiva.
Toate suprafetele existente vor fi catalogate de catre Antreprenor pentru a se stabili starea
curenta, pentru a fi aprobate de catre Inginer inainte de inceperea excavatiilor.
Antreprenorul va asigura imbinarea corespunzatoare cu suprafetele de asfalt existente. Stratul
de uzura va acoperi intreaga latime a suprafetei taiate.
Drumurile neasfaltate vor fi readuse la starea de trafic prin compactarea materialului de umplere
si aplicarea unui strat de 250 mm grosime de material component al drumului (macadam,
balast, s.a).
Toate lucrarile de refacere a drumurilor vor fi realizate cu personal de specialitate sau de un
Subantreprenor de specialitate nominalizat de Antreprenor in Oferta.
Refacerea permanenta a celorlalte suprafete (zone verzi, alei, trotuare si pavaje) va fi realizata
imediat dupa umplere. Aceste zone vor fi readuse la starea lor initiala.
Daca apare o tasare excesiva a suprafetei refacute, Antreprenorul va excava transeea din nou,
la o adancime suficienta pentru a recompacta materialul de umplere si a reface suprafata.
Aceasta se va realiza pe cheltuiala Antreprenorului si nu se vor efectua plati suplimentare
pentru inlocuirea suprafetelor drumurilor temporare. Nu se admit tasari mai mari decat cele
prevazute in normativele specifice tipurilor de lucrari.
Orice parte a structurii care a fost avariata dincolo de latimea santului, se va decupa si reface,
fara costuri suplimentare pentru Beneficiar.
Page 144
BV-CL-12
4.2.3.15.
Traversarile de conducte
Realizarea lucrarilor de subtraversare a cailor de comunicatie trebuie realizate de
regula in conditiile de circulatie.
Subtraversarea conductei de gaz de inalta presiune se va realiza la minim 0,5 m sub aceasta,
cu conducta de aductiune, in tub de protecie din OL, prevazut cu inele distantiere si etan la
capete. Se vor urmari conditiile impuse in avizul tehnic TRANSGAZ SA MEDIAS.
Subtraversarea conductei de apa se va realiza la minim 0,5 m sub aceasta, cu conducta de
aductiune.
Conducta de aductiune se protejeaza in tub metalic cu diametrul de 508 mm. Diamentrul

interior al tubului de protectie trebuie sa depaseasca cu cel putin 100 mm diametrul exterior al
conductei, la care se adauga grosimea izolatiei(unde este cazul).
Spatiul dintre capetele tubului de protectie si conducta se etanseaza elastic.
4.2.3.16.
Curatarea santierului
Antreprenorul este responsabil de curatenia din santier si zonele adiacente lui, respectand
conditiile impuse de Autoritatea locala (Primarie).
Dupa finalizarea tuturor lucrarilor, Antreprenorul va curata santierul, indepartand orice obiecte,
mormane de pamant, obstacole etc. care ar putea crea disconfort.
Santierul trebuie sa fie eliberat de resturi, praf si murdarie. Antreprenorul va reface
amplasamentul la starea existenta inainte de inceperea lucrarilor.
Daca, dupa opinia Inginerului, apare o intarziere nejustificata la testarea conductelor,
indepartarea materialelor in surplus, curatarea generala a zonelor in care au fost pozate
conducte, refacerea partiala sau intretinerea suprafetelor, sau operatiuni similare, atunci
Inginerul poate bloca deschiderea unor noi transee pana cand lucrarile restante nu sunt
realizate. Toate costurile rezultate dintr-o astfel de cerere a Inginerului sunt suportate de catre
Antreprenor.
4.2.3.17.
Semnalizarea lucrarilor
Semnalizarea lucrarilor se va efectua in conformitate cu prescriptiile reglementarilor aplicabile in
vigoare.
In ceea ce priveste semnalizarea in zona lucrarilor se vor lua urmatoarele masuri:
se vor monta banda de protectie si indicatoare pentru a se impiedica accesul in zona sapaturii
a persoanelor neautorizate;
se vor lua masuri pentru semnalizarea sapaturii atat noaptea cat si ziua;
se vor lua masuri de avertizare si de protectie in vederea evitarii accidentelor;
se vor asigura pasarele/ podete de trecere peste santuri in zonele cu circulatie pietonala sau
accese in gospodarii, iar balustradele si podeaua de sustinere vor fi rezistente si rigide.
Pentru intreruperea circulatiei pe strazile/drumurile unde se executa lucrari de montare
conducte de canalizare si pentru solutia de semnalizare propusa, Antreprenorul general al
lucrarii va obtine avizul Primariei si al Politiei locale.
4.2.4.
Excavatii pentru structurile aferente conductelor
4.2.4.1.
Generalitati
Page 145
BV-CL-12
Aceasta sectiune a specificatiilor descrie lucrarile de sapaturi necesare pentru

construirea caminelor de vane si a altor structuri si include excavarea, evacuarea apei
si reumplerea golurilor.
4.2.4.2.
Materiale
Lucrarile de sapaturi nu vor fi clasificate in conformitate cu duritatea materialului excavat si
toate excavatiile se considera ca fiind excavatii comune definite in continuare, indiferent de
duritatea materialului excavat.
Costul taierii sistemului rutier si trotuarelor existente se considera ca este inclus in diversele
preturi unitare pentru Desfacerea si aducerea la starea initiala a amplasamentelor si nu se vor
plati separat.
Materialul selectionat pentru umplere nu va contine pietre, roci, radacini de copaci si alte
elemente asemanatoare, care prin impact sau compactare ar putea deteriora structurile.
Materialul va suporta o compactare fara utilizarea compactoarelor de mare putere si trebuie sa
nu contina bulgari de lut sau alte materiale cu dimensiuni mai mari de 40 mm.
4.2.4.3.
Executia
Excavatii si reumplere pentru structuri
Toate excavatiile pentru structuri vor fi realizate la dimensiunile, liniile si gradele necesare
pentru construirea structurilor asa cum sunt prezentate in Piesele desenate ale Beneficiarului
sau dupa cum este i ndicat de catre Inginer.
Excavatiile pe sau in care se va plasa beton sau umplutura compactata vor fi curate si fara
pietre, bulgari de pamant si alte resturi. Daca baza excavatiei nu ofera o baza solida pentru
turnarea betonului, aceasta va fi consolidata prin nivelare si/sau umezire, pana cand se obtine
densitatea necesara.
Orice excavare suplimentara in baza structurii va fi curatata si reumpluta cu beton sau material
compactat la 98 % Proctor Modificat la umiditatea optima } 2 %. Excavarea suplimentara in
roca va fi reumpluta cu betonul structurii sau cu beton C8/10, dupa cum indica Inginerul. Toate
excavarile suplimentare realizate pentru scopurile si motivele Antreprenorului, cu exceptia celor
solicitate in scris de catre Inginer, si respectiv reumplerea acestor excavari se vor face pe
cheltuiala Antreprenorului.
Acolo unde este posibil, fundatiile si blocurile vor fi turnate pe laturile neperturbate ale
excavatiei. Daca excavarea suplimentara peste perimetrul structurii nu se poate evita din cauza
naturii solului, din cauza formei structurii sau din alt motiv, spatiul dintre structura si laturile
excavatiei vor fi reumplute la nivelul initial al solului (fie natural, fie redus), dupa cum este
specificat pentru reumpleri.
Materialul excavat, in masura in care este necesar si corespunde, va fi pus de o parte pentru a
fi folosit la reumplere. Materialul excavat in surplus va fi utilizat fie pentru reumplere in alte zone
ale amplasamentului, fie va fi depozitat in conformitate cu clauzele respective mentionate
anterior. Acolo unde este necesar, Antreprenorul va obtine material corespunzator pentru
reumplere compactata din alte zone.
Reumplerea va fi realizata la gradele si perimetrele prezentate in Piesele desenate ale
Beneficiarului.
Materialul de umplere va fi plasat in straturi orizontale care sa nu depaseasca 200 mm grosime
dupa compactare. Materialul de reumplere va umple complet si ferm spatiile dintre linia
excavatiei si structura, fara a lasa nici un spatiu liber, si va fi compactat la densitatea de 98 %
Proctor Modificat cu umiditatea optima } 2 %. Laturile si baza excavatiei vor fi umezite inainte
Page 146
BV-CL-12
de reumplere, de asemenea si materialul de umplere, pentru a obtine continutul de umezeala

necesar pentru compactare. Fiecare strat va fi compactat manual si/sau cu compactoare
pneumatice aprobate de Inginer. Materialul de reumplere va avea continutul optim de umiditate
si va fi compactat in straturi ce nu depasesc 200 mm. Fiecare strat va fi compactat prin metode
aprobate, la o densitate de cel putin 98 % Proctor Modificat, inainte de amplasarea stratului
urmator.
4.2.5.
4.2.5.1.
4.2.5.2.
Verificarea calitatii si receptia lucrarilor

Controlul calitatii lucrarilor se va face in paralel cu executia acestora fara a afecta
ritmul de lucru. Controlul consta in:
control vizual;
control dimensional;
controlul calitatii materialelor prin surse, respectiv dupa punere in opera;
controlul comportarii constructiei in perioada executiei lucrarilor.
Toate lucrarile vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de
executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.
Receptia pe faze de executie
In cazul receptiei pe faze de executie se va verifica daca partea de lucrari ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
documentatii si de prezenta Documentatie de Atribuire.
In urma verificarii se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze se efectueaza de catre dirigintele lucrarii si seful de punct de lucru si
trebuie confirmate de Inginer.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
trasarea lucrarii;
decaparea stratului vegetal;
compactarea terenului de fundare;
executia umpluturilor.
Receptia terenului de fundare se va face in prezenta Antreprenorului si a
Beneficiarului.
Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)
La terminarea lucrarilor de terasamente se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
concordanta lucrarilor cu prevederile proiectului si a prezentei Documentatii de
Atribuire;
natura terenului din umplutura;
concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile Documentatiei de
Atribuire.
Verificarea se refer atat la elementele de construcii, cat i la instalaiile hidraulice,
mecanice, electrice, etc., efectuandu-se cu respectarea standardelor in vigoare i a
actelor cu caracter normativ.
La recepie se verific i executarea tuturor lucrrilor accesorii ale conductei.
Se vor avea in vedere in special condiiile tehnice privind:
folosirea echipamentelor prevzute in proiect;
respectarea traseelor conductelor;
Page 147
BV-CL-12
montarea i funcionarea corespunztoare a armturilor aferente reelei i a

accesoriilor;
rigiditatea fixrii elementelor de instalaii de elementele de construcii;
asigurarea dilatrii libere a conductelor;
modul de amplasare a armturilor i aparatelor de reglare, msur i control i
accesabilitatea acestora;
echiparea i funcionarea corespunztoare a instalaiilor pentru stingerea cu ap a
incendiilor, conform prevederilor din proiect i a indicaiilor productorului
echipamentelor;
calitatea izolaiilor i vopsitoriilor;
aspectul estetic general al instalaiilor.
Comisia de recepie poate recomanda amanarea recepiei cand:
se constat lipsa sau neterminarea unor lucrri ce afecteaz sigurana in exploatare
a lucrrilor din punct de vedere al exigenelor eseniale;
lucrarea prezint vicii a cror remediere este de durat i care, dac nu ar fi fcut,
ar diminua considerabil utilitatea ei;
exist in mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrrilor i este nevoie de incercri
de orice fel pentru a le clarifica;
se constat lipsa sau neterminarea unor lucrri ce afecteaz sigurana in exploatare
a utilajului, echipamentului i a instalaiei tehnologice sau capacitatea de producie
prevzut;
nu au fost respectate condiiile cerute de ctre organele de avizare abilitate in acest
scop.
Comisia de recepie recomand respingerea recepiei dac constat vicii care nu pot fi
inlturate i care, prin natura lor, impiedic realizarea uneia sau a mai multor exigene
esentiale, caz in care se impun expertize, reproiectri, refaceri de lucrri etc.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
nu s-au realizat cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului de fundare, cat si pe fiecare
strat in parte;
se observa fenomene de instabilitate;
nu au fost finalizate lucrarile de refacere a zonelor carosabile.
Odata cu incheierea procesului verbal de terminare a lucrarilor se vor consemna toate
defectiunile si se va stabili modul si termenul de remediere.
4.2.5.3.
Receptia finala
Are loc la expirarea perioadei de garantie, ocazie cu care se va consemna modul in
care s-au comportat lucrarile si daca au fost intretinute corespunzator.
4.2.6.
Cerinte de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea si
stingerea incendiilor
La executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile din Legea nr. 319/2006,
Legea securitatii si sanatatii in munca, precum si a altor norme si normative aflate in vigoare.
Pentru evitarea surparii malurilor santului, se vor prevedea sprijiniri. Antreprenorul este
raspunzator de stabilirea solutiilor tehnice pentru sprijinirile de maluri. Solutiile stabilite vor fi
supuse verificarii tehnice de calitate conform Legii nr. 10/1995.
Page 148
BV-CL-12
In locurile cu circulatie pietonala intensa se vor monta podete peste sant si se va asigura
semnalizare rutiera cu indicatoare metalice pentru a nu perturba continuitatea circulatiei in
timpul executiei lucrarilor.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor identifica in teren toate conductele si cablurile existente in
zona si in acele portiuni sapatura se va realiza manual.
In cazul in care in timpul executiei sapaturilor, Antreprenorul va depista cabluri sau conducte
neidentificate de beneficiarii lor la predarea amplasamentului, se va solicita asistenta tehnica
din partea acestora pe toata perioada executiei.
Zona aferenta realizarii obiectivului se va imprejmui cu parapete metalice.
Pentru evitarea accidentelor, sapaturile se vor semnaliza cu semnale adecvate atat pe timp de
zi cat si pe timp de noapte.
La executarea lucrarilor de terasamente se va tine seama de prevederile din Regulamentul
privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat cu Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993 al
Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarea Teritoriului.
Atat Antreprenorul cat si Beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus, cu precadere
urmatoarele articole pentru lucrarile de terasamente prevazute in acest proiect:
- pentru executarea spturilor, se va respecta art. 537-573 i 591-606;
- pentru preparare i transportul betoanelor, se respect art. 691-761;
- pentru turnarea i compactarea betonului, se va respecta art. 762-770;
- pentru fasonarea i montarea armturilor din oelbeton, se va respecta art. 794-805;
- pentru cofraje, se va respecta art. 1131-1191;
- pentru izolaii i protecii anticorozive, se va respecta cap. 36.
Se va tine cont si de prevederile urmatoarelor acte normative:
HG nr.1425/2006 - pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a pevederilor Legii
nr. 319/2006
HG nr. 1242/2011 - pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1425/2006
HG 300/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare
sau mobile
HG 1146/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca
de catre lucratori a echipamentelor de munca
HG 971/2006 - privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate
la locul de munca
HG 1091/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
HG 1048/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre
lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
HG 539/2004 - privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente
destinate utilizarii in exteriorul cladirilor
HG 1876/2005 - privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea
lucratorilor la riscurile generate de vibratii
lucratorilor la riscurile generate de zgomot
HG 1051/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea
manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice
Page 149
BV-CL-12
HG 1218/2006 - privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru

asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici
Ordinul MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 - Regulament privind protectia si igiena muncii in
constructii
PE 006/1981 Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitatile M.E.E.;
Norme generale de protectia muncii elaborate de I.C.S.P.M. si aprobate de M.M.P.S. cu ord.
Nr. 578/DB/5840;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari la inaltime, aprobate cu ord. Nr. 235/95
de Ministerul Muncii si Protectiei sociale;
Normativele avute in vedere privind masurile pentru prevenirea si stingerea incendiilor sunt:
Legea nr. 307/2006 - privind apararea impotriva incendiilor;
Ordin nr. 210/2007 - aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul
riscurilor de incendii;
Ordin nr. 163/2007 - privind aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;
Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiului pe durata executiei lucrarilor de constructii
si instalatii indicativ C300 1994, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 20/N/1994.
Ordinul Ministerului de interne nr. 381/1993 combinat cu ordinul MLPAT nr. 7/N/1993 privind
Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor
Decret D 290/1977 - privind Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea
si realizarea constructiilor si instalatiilor
H.G. nr. 51/1992 - privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere
a incendiilor, cu modificarile si completarile din H.G. nr. 71/1996, 571/98, 676/98;
Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 - privind apararea impotriva incendiilor, aprobata prin
decretul nr 636/1997 si cu modificarile din legea 212/97;
Normativ NP 133-2013 - privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare
cu apa si canalizare a localitatilor;
Normativ NP 086-2005 - pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere
a incendiilor;
P 118-99 si P118-2007 - Norme tehnice de proiectarea si realizarea constructiilor, privind
protectia la actiunea focului.
4.2.7.
Standarde, coduri si legislatie

STAS 9824/0-74 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale
STAS 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si
agrozootehnice
STAS 9824/5-75 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale si
cabluri
STAS 10493-76 Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea
tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor
STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor
STAS 6054-77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei
STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice
STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul
STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea
Proctor
STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren
Page 150
BV-CL-12
STAS 9850-89 Lucrari de imbunatatiri funciare. Verificarea compactarii terasamentelor

STAS 1848/1-86 Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri si amplasare
STAS 1848/7-85 Siguranta circulatiei. Marcaje rutiere
STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale
STAS 297/2-80 Indicatoare de securitate. Reprezentari
LEGEA 10-1995 Legea privind calitatea in constructii
C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente
constructiilor.
C 16-1984 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente
C 169-88 Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale
C 159-89 Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrarii in
con, penetrare statica, penetrare dinamica, vibropenetrare
ST 010-1997 Specificatie tehnica prinind calitatea de performanta ale echipamentelor pentru
lucrari de fundatii, pentru asigurarea calitatii constructiilor, a protectiei vietii si sanatatii, a
sigurantei in exploatare si a protectiei mediului
ST 005-1995 Specificatie tehnica privind criteriile si nivelele de performanta ale echipamentelor
pentru lucrari de terasamente pentru asigurarea calitatii constructiilor, a protectiei vietii, a
sigurantei in exploatare si a protectiei mediului ambiant
U 9/2-1985 Normativ privind intretinerea si repararea uneltelor, sculelor si dispozitivelor folosite
in constructii
U 6-1978 Normativ privind lucrul utilajelor de constructii pe timp friguros
STAS 9824/5 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale si cabluri
HG nr.622/(r1)/2004 (publicat in 2007) Privind stabilirea conditiilor de intoducere pe piata a
produselor pentru constructii
HG nr. 167/2012 pentru modificarea si completarea HG nr. 622/2004
4.2.8.
Camine de vane
4.2.8.1.
Generalitati
Dispozitii generale pentru Antreprenor
Pentru realizarea in bune conditii a tuturor lucrarilor care fac obiectul prezentei investitii,
Antreprenorul va desfasura urmatoarele activitati:
-Studierea proiectului pe baza pieselor scrise si desenate din documentatie,
mentionate in borderou, precum si a legislatiei, standardelor si instructiunilor tehnice
de executie la care se face trimitere,astfel incat la inceperea executiei sa poata fi
clarificate toate lucrarile ce urmeaza a fi executate;
-Conductele folosite pentru realizarea instalatiilor trebuie sa poarte un consemn de
marca care sa asigure conformitatea cu normele standard;
-Va sesiza proiectantul in termen legal de eventualele neconcordante intre elementele
grafice si cifrice sau va prezenta obiectiuni in vederea rezolvarii si concilierii celor
prezentate.
In timpul executiei, Antreprenorul:
-Va asigura aprovizionarea ritmica cu materialele si produsele cuprinse in proiect in
cantitatile si sortimentele necesare;
-Va sesiza proiectantul in cazul imposibilitatii procurarii anumitor materiale si produse
prevazute in documentatia de proiectare prezentand in acelasi timp o oferta a altui
Page 151
BV-CL-12
material similar, cu caracteristici cel putin identice din punct de vedere tehnic si
economic cu cel prevazut in proiect;
-Va asigura forta de munca si mijloacele de mecanizare necesare in concordanta cu
graficul de executie si cu termenele partiale stabilite;
-Va respecta cu strictete tehnologia si caracteristicile de lucru mentionate in proiect
(tipul materialului, diametre, adancimea de pozare, pat de material, montaj, etc.).
Antreprenorul lucrarilor este obligat sa pastreze pe santier, la punctul de lucru, pe toata durata
de executie si a probelor tehnologice, intreaga documentatie pe baza careia se executa lucrarile
respective, inclusiv dispozitiile de santier date pe parcurs.
Aceasta documentatie impreuna cu procesele verbale de lucrari ascunse, documentele care
atesta calitatea materialelor, instalatiilor, celelalte documente care atesta buna executie sau
modificarile stipulate de proiectant in urma deplasarilor in teren, vor fi puse la dispozitia
organelor de indrumare control.
Modificarile de orice fel ale prevederilor proiectului tehnic se vor executa numai cu avizul
proiectantului.
Modificarile consemnate in caietul de procese verbale vor fi stipulate si in partea desenata a
documentatiei, in scopul informarii beneficiarului la punerea in functiune despre elementele
reale din teren. In caz contrar, Antreprenorul devine direct raspunzator de eventualele
consecinte negative cauzate de nerespectarea proiectului.
Dispozitii generale pentru Beneficiar
Beneficiarului, prin dirigintele de santier, ii revin urmatoarele sarcini:
-Receptia documentatiei tehnice primite de la proiectant si verificarea pieselor scrise si
desenate, precum si a corespondentei dintre acestea, exactitatea elementelor
principale (lungimi, diametre, trasee, etc.);
-Sesizarea proiectantului de orice neconcordanta sau situatie specifica aparuta la
executie, in scopul analizei comune si gasirii rezolvarii urgente;
-Anuntarea proiectantului in vederea prezentarii la fazele determinante: trasare retele,
punere in functiune sau alte situatii;
-Neacceptarea modificarilor fata de proiectul tehnic fara avizul proiectantului;
-Urmarirea ritmica a executiei lucrarilor in scopul respectarii documentatiei tehnice,
participarea conform sarcinilor sale de serviciu la controlul calitatii lucrarilor, la
confirmarea lucrarilor ascunse si a cantitatilor de lucrari, efectuate de Antreprenor la
nivelul fiecarei faze determinante;
-Neacceptarea sub nici un motiv a trecerii la o alta faza sau receptia lucrarilor
executate fara atestarea tuturor elementelor care concura la o buna calitate a
materialelor si executiei;
-Pentru orice nerespectare a prevederilor proiectului tehnic, beneficiarul, prin dirigintele
de santier, va solicita sprijinul proiectantului in scopul clarificarii problemelor.
4.2.8.2.
Conditii de executie
Caminele de vane se vor realiza din beton armat monolit sau prefabricate, pe amplasamentul
indicat in planul de situatie. Partea superioara a caminelor va fi la nivelul terenului sistematizat.
La realizarea lor se va tine cont si de detaliile ce includ partea hidraulica. Pe toata durata
executiei caminelor, va exista personal tehnic calificat si atestat pentru astfel de lucrari care sa
conduca operatiunile de realizare a caminelor.
In prima faza se va executa trasarea pe teren. La trasare se vor consulta in special urmatoarele
normative si instructiuni:
Page 152
BV-CL-12
-STAS 9824/1-81 - Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si

agrozootehnice;
-Indrumator privind executarea trasarii de detalii in constructii C83-81.
Sapatura pentru executia caminelor se va face in urmatoarele etape:
-etapa I - executarea sapaturii pana la cota inferioara a caminului;
-etapa a II-a - executarea a doua puturi de epuisment in afara perimetrului constructiei
pana la cota 2,50 m si coborarea nivelului apei pe perioada executarii caminului.
Sapatura se va face cu sprijinirea peretilor, iar intre constructie si peretele gropii se va lasa o
bancheta de lucru de minim 50 cm.
In timpul executarii sapaturilor si a lucrarilor de executie a structurii de rezistenta se vor
respecta instructiunile privind securitatea si sanatatea in munca.
Incinta santierului se va ingradi, iar circulatia va fi libera doar pentru personalul de executie a
lucrarii.
O parte din pamant se va depozita de-a lungul transeei, pentru realizarea umpluturilor dupa
executarea constructiei. Excesul de pamant rezultat din sapatura va fi utilizat pentru nivelarea
terenului sau va fi depozitat in locuri special amenajate (gropi de imprumut, depozite de
deseuri). Se interzice depozitarea pamantului pe marginea transeei fara a lasa o bancheta de
minim 0,5 m. Dupa realizarea sapaturii se va trece la turnarea betonului de egalizare intr-un
strat de 5 cm. Acesta nu se va turna fara realizarea Procesului verbal de receptie a terenului si
Procesului verbal de verificare a cotei de fundare. Apoi se va monta armatura din radier
conform detaliilor de executie. Betoanele si armaturile se vor prepara si confectiona in sectiile
bazei de productie ale Antreprenorului sau in sectii specializate ale furnizorilor.
Toate materialele ce se vor pune in opera vor avea certificat de calitate si vor
respecta conditiile impuse de standardele in vigoare.
Nota: pe tot timpul instalarii caminului, se recomanda ca acesta sa fie acoperit cu un
capac de protectie provizoriu. Executantul sapaturii si persoanele care monteaza
caminului trebuie sa tina cont de normele de securitate si sanatate in munca din
domeniu.
In functie de zona de amplasare, gradul de compactare minim este indicat in tabelul de
mai jos:
Amplasamentul
caminului
de vizitare
Drumuri principale
Drumuri secundare
Trotuare si alei pietonale
Grad minim de compactare %

Pe conturul
In zona
caminului
cosului de
acces
85
85
85
90
85
80
Ultimul strat de 0,50 m

grosime situat sub
fundatia
caii de acces
95
90
85
In cazul in care nivelul panzei de apa freatica este la mica adancime (deasupra
nivelului bazei caminului), caminul se va aseza pe fundatie de beton dimensionata conform
conditiilor hidrogeologice si statice ale pamantului (grosimea trebuie sa corespunda rezistentei
substratului de pamant).
In functie de nivelul panzei freatice, spatiul din jurul caminului se va betona partial sau total.
Acoperirea caminului
Page 153
BV-CL-12
Capacul din material compozit tip SMC cu rama se monteaza pe inaltatorul de camin,
incastrandu-se in placa de beton prevazuta, luand in considerare ca, suprafetele inelare de
sprijin dintre capac si rama trebuie sa asigure contactul intre acestea pe toata circumferinta.
Montajul capacelor din material compozit tip SMC se face conform normelor nationale in
vigoare. Groapa de constructie si instalarea caminului trebuie sa tina cont de normele de
securitate si sanatate in munca.
4.2.9. Palplanse metalice
Daca in zonele unde se vor instala conductele de apa nivelul panzei freatice este ridicat,
este necesara folosirea palplanselor metalice, pentru sprijiniri.
Palplanele metalice trebuie s fie in conformitate cu specificaiile definite in proiect in ceea ce
privete tipul, forma, calitatea i marca oelului in conformitate cu SR EN 12063 - 2003.
Posibilitatea de infigere a palplanelor trebuie sa tina seama de stratificatia terenului, iar daca
aceasta nu este cunoscut se recomanda a se executa una sau mai multe incercari de infigere,
inainte de inceperea lucrarilor de executie a structurii cu palplanse.
Pentru obturarea interspatiilor dintre tronsoanele palplanelor se vor folosi dulapi de brad cu
grosimea de 5 cm, dispui orizontal pe toat inlimea sprijinirii, in conformitate cu SR EN 13131/A1/2001.
Dulapii se vor introduce de sus in jos, prin batere, fr a rmane interspaii libere intre acetia.
4.2.9.1 Lucrari pregatitoare
Inainte de inceperea lucrrilor propriu-zise, Antreprenorul va executa lucrrile pregtitoare:
-semnalizarea zonei de lucru;
-verificarea existentei si pozitiei eventualelor utilitati in ampriza lucrarilor sau in vecinatatea
acesteia - se vor lua toate masurile pentru executarea lucrarilor in siguranta;
-trasarea lucrarilor;
-asigurarea scurgerii apei de pe amplasament - lucrari de epuismente.
4.2.9.2 Executia platformei de lucru
Platforma de lucru se realizeaza din balast (SR 662-2002) sau alt material granular in grosime
medie de 0,30 m si va fi realizata in conformitate cu cerintele impuse de gabaritul utilajului de
infigere a palplanselor si a circulatiei locale de santier.
Toate operatiile aferente executiei sprijinirilor din palplanse metalice se vor face in conformitate
cu SR EN 12063 - 2003.
4.2.9.3 Infigerea palplanselor
Palplanele sunt introduse in pamant prin una, sau printr-o combinatie a urmatoarelor metode
de infigere:
-batere, vibrare sau presare.
Infigerea prin vibrare este in multe situaii metoda cea mai eficace. Pentru stratificatii alcatuite
din nisipuri sau pietrisuri foarte indesate deasupra nivelului apei subterane sau straturi de argila
tare, vibrarea poate sa se dovedeasca ineficienta.
Tipurile de utilaje pentru infigerea palplanselor sunt:
-Berbeci cu cdere liber, Diesel sau hidraulici;
-Ciocane cu aer comprimat;
-Vibratoare cu inalt i joas frecven.
Specificatiile acestor echipamente sunt, in functie de producator, in conformitate cu specificatiile
tehnice ale furnizorului.
Procedeul instalare i infigere presupune ca fiecare palplansa sa se infiga pe toat lungimea
inainte de infigerea urmatoarei palplanse. Acest procedeu prezinta avantajul ca palplansa nu
Page 154
BV-CL-12
trebuie sa fie ridicata deasupra terenului decat pe o inaltime egala cu lungimea palplansei si
conectarea palplanselor intre ele se efectueaza la nivelul terenului putandu-se face manual.
Procedeele de infigere in panou i de infigere in panou decalat permit un control mai bun al
poziiei palplanelor in lungul sprijinirii. Dezavantajul procedeului de infigere in panouri este ca
conectarea fiecarei palplane necesit ca ea s fie ridicata la o inaltime egala cu doua ori
lungimea sa.
In cazul intampinrii de dificulti la infigerea palplanelor in materiale necoezive indesate, se
poate proceda la urmtoarele metode de ajutare a infigerii palplanelor:
-Splare cu presiune joas, cu volume mici de ap
-Presiune: 1,5 MPa 2,0 MPa;
-Debit: 2 l/s 4 l/s.
-Splare cu presiune mare
-Presiune: 25 MPa 50 MPa;
-Debit: 1 l/s 2 l/s.
4.2.9.4 Montare reperi topografici
Se vor monta reperi metalici prin sudur pe capetele palplanelor pentru efectuarea
msurtorilor topografice pe intreaga perioada de exploatare a sprijinirii.
4.2.9.5 Excavaia pamantului din faa palplanelor
Excavaia se realizeaz in trepte de maxim 2.00 m inlime astfel:
-Prima treapt, de la partea superioar a palplanelor, dup finalizarea infigerii tuturor
palplanelor;
-Urmtoarele trepte, cu interval de relaxare a pmantului de 3 4 zile intre fiecare treapt de
excavaie;
-La fiecare etapa de excavaie se vor face msurtori topografice pentru msurarea deplasarilor
laterale ale sprijinirii.
4.2.9.6 Umpluturi
In spatele palplanelor, dac exist goluri la partea superioara a palplanelor, rezultate din
motive tehnologice, acestea se vor umple cu material granular local, indesat cu maiul pentru
asigurarea contactului intre sprijinire si teren.
Dup executia lucrrilor si amplasarea statiei de pompare, se vor executa umpluturi in
conformitate cu prevederile de la capitolul 4 din prezenta Documentatie de Atribuire.
Umpluturile din faa sprijinirii se vor executa in etape:
-Prima etap reprezint execuia umpluturii;
-A doua etapa - extragerea palplanelor pe intreaga inlime a acestora;
-A treia etapa reprezint aducerea la cota terenului.
4.2.9.7 Monitorizarea comportrii structurii de sprijin pe perioada realizrii
excavaiei din faa structurii de sprijin pe nlimea elevaiei
Msurtori topografice
Msurtorile topografice se fac prin reperi montai pe palplaelor metalice de la partea
superioara a acestora. Poziia reperilor se va face la interdistana de maxim 5 m.
Frecvena msurtorilor este:
-Inainte de inceperea spturilor corespunztoare fiecrei trepte de excavaie;
-A doua zi dup terminarea spturii corespunztoare fiecarei trepte de excavaie;
-Dup evenimente deosebite aprute in timpul realizrii excavaiilor (cutremure, inundaii,
explozii).
Observaii directe
Page 155
BV-CL-12
-Urmrirea apariiilor de fisuri, crpturi in versantul sprijinit cu palplane metalice ancorate;

-Umezirea i/sau apariia infiltraiilor printre palplane cu precizarea dac aceste infiltraii au fost
evideniate in timpul infigerii palplanelor sau in studiul geotehnic.
4.2.9.8 Utilaje
Utilajele necesare pentru execuia lucrrilor nu sunt specificate in prezenta Documentatie de
Atribuire, dar acestea vor fi adoptate in funcie de tehnologia de execuie a Antreprenorului
aprobat de ctre Inginer.
4.2.9.9 Supravegherea i controlul execuiei lucrrilor
Responsabilul cu execuia lucrrilor trebuie s fie o persoan cu calificare corespunztoare i
experimentat.
Acesta trebuie s rspund de:
-conformitatea lucrrii cu precizrile din SR EN 12063/2003, Documentatia de Atribuire,
planele cu detaliile de execuie, procedura agreat;
-monitorizarea execuiei lucrrilor;
-inerea la zi a inregistrrilor;
-informarea Inginerului, Beneficiarului i/sau a proiectantului asupra eventualelor neconformiti.
4.2.9.10 Controlul lucrrilor
Pe parcursul execuiei lucrrilor, se vor face urmtoarele verificri:
Nr.
crt.
1
Faza
Verificare
Infigere palplane
Excavatia
- poziia in plan
- lungime palplane
- natura terenului de incastrare
cota si natura terenului
corespunztor fiecrei etape de
excavaie
- deplasari pe direcie orizontala la
finalizarea fiecrei etape de excavaie
La verificrile in Faze determinante va participa i reprezentantul D.R.C.C. (Directia Regionala

in Constructii Centru), in conformitate cu precizrile din Programul privind controlul calitatii
lucrarilor pe faze determinante.
4.2.9.11 Tolerane de execuie
Acestea trebuie s respecte prevederile SR EN 12063/2003 cap. 8.6 cu privire la:
-poziia in plan a palplanelor metalice;
-verticalitatea palpanelor metalice.
BETONUL SI COFRAJELE
5.
5.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
Page 156
BV-CL-12
5.2.
ADAUGIRI
5.2.1.
5.2.1.1.
Prepararea si transportul betonului

Beton preparat pe santier si beton gata preparat
Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostintele
necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate. Pentru operatiunile de dozare
si amestecare a betonului toate instalatiile si echipamentele trebuie sa asigure prin buna lor
functionare cerintele pentru aceste genuri de operatii, conform prevederilor din NE 012/1 2007.
In cazul in care betonul este livrat de la statii, Antreprenorul trebuie sa verifice la
producator buna functionare a echipamentelor si instalatiilor si de asemenea sa verifice daca in
momentul livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daca bonul de livrare contine toate
informatiile necesare. Verificarea efectuata nu trebuie utilizata de statia de betoane ca dovada a
controlului calitatii betonului si nu absolva statia de preparare a betoanelor de raspunderea
livrarii unui beton conform cerintelor si nici nu va exclude o respingere ulterioara a betonului de
catre Antreprenor/Inginer.
Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, Antreprenorul va
colabora cu un laborator autorizat, altul decat cel al statiei de betoane, pentru acest gen de
lucrari, care este echipat cu toata aparatura si instalatiile necesare efectarii unor determinari
specifice si controlului calitatii betonului. Daca Antreprenorul apeleaza la un laborator
independent, trebuie specificate prin contract toate determinarile necesare asigurarii si
controlului calitatii betonului, functie de specificul lucrarii.
Toate betoanele trebuie supuse controlului de productie sub responsabilitatea
producatorului. Controlul productiei cuprinde toate masurile necesare pentru mentinerea
caracteristicilor betonului in conformitate cu conditiile specifice si se va realiza in conformitate
cu capitolul 9 din NE 012/1 - 2007.
In starea proaspt, betoanele vor indeplini, la locul de punere in lucrare, urmtoarele
condiii:
consistena va corespunde clasei de tasare S3 (tasare de la 100 - 150 mm);
temperatura maxim va fi de +25C.
5.2.1.2.
Stabilirea compozitiei betonului
Pentru lucrarile curente, compozitiei betonului se stabileste de laboratorul unitatii tutelare
a statiei de betoane, in conformitate cu prevederile din Normativul NE012/1 - 2007.
Stabilirea compozitiei se va face:
la intrarea in functiune a unei statii de betoane;
la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
la introducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea acestora;
la pregatirea executarii unei legaturi care necesita un beton cu caractersticile deosebite
de cele curent preparate.
Compozitiei de betoane se aproba de conducerea unitatii care conduce laboratorul, daca
prin caietul de sarcini nu se prevede ca aprobarea sa fie data de reprezentantul Beneficiarului
sau proiectant.
In cazul constructiilor speciale, definite conform din Normativ NE012/1 - 2007 precum si
in cazul utilizarii unor tipuri de ciment, agregate aditivi sau adaosuri care nu sunt prevazute in
prezentul caiet de sarcini sau care nu au reglementari speciale, stabilirea compozitiei
Page 157
BV-CL-12
betoanelor se va face pe baza de studii, elaborate de laboratoarele de specialitate din institutiile

de cercetare.
Lunar, laboratorul va analiza rezultatele incercarilor efectuate la varsta de 28 de zile si va
supune aprobarii conducerii unitatii, eventualele corectii ale dozajului de ciment sau alte masuri
necesare in vederea asigurarii calitatii betonului.
Cantitatile de materiale corespunzatoare unui amestec (sarja) se vor stabili pentru un
volum de beton proaspat, de maxim 80 % din capacitatea nominala a utilajului folosit pentru
malaxare.
La statia de betoane se va afisa reteta corespunzatoare tipului de beton ce se prepara si
care va contine:
numarul de ordine al retetei;
notatia corespunzatoare tipului de beton;
cantitatile de materiale care se introduc la fiecare sarja (cumulat pentru agregate,
functie de ordinea de introducere);
lucrabilitatea betonului prevazuta sa se obtina la statie;
zona de granulozitate a agregatelor.
5.2.1.3.
Prepararea betonului
a) Dozarea materialelor: la dozarea materialelor pentru prepararea betonului se admit
urmatoarele abateri:
} 3 % pentru ciment, apa, toate agregatele, adaosuri utilizate in cantitate > 5 % din
masa cimentului;
} 5 %pentru aditivi si adaosuri utilizate in cantitate 5 % din masa cimentului.
Mijloacele de dozare vor fi verificate cel putin o data pe saptamana, folosindu-se greutati
verificate in prealabil, masuratori sau alte procedee operative.
Cel putin o data pe an se va proceda la verificarea metrologica a mijloacelor de dozare si
ori de cate ori apare necesar.
b) Amestecarea betonului si incarcarea in mijlocul de transport.
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau
betoniere cu cadere libera.
In cazul utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm se vor folosi numai betoniere
cu cadere libera.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face conform cartii
tehnice a utilajului respectiv, dar incepand cu sortul de agregate cu granula cea mai mare.
Durata de amestecare va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei, dar va fi cel
putin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora dupa
caz pentru:
utilizarea de aditivi sau adaosuri (cenusa de centrala termoelectrica);
perioade de timp friguros;
utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 5 cm).
Executantul va stabili caracteristicile betonului proaspt la preparare cu un ecart care s
in seama de evoluia acestora in funcie de durata de transport, timpul de punere in oper i
condiiile de mediu, astfel incat la punerea in lucrare s aib consistena prevzut in proiect i
s nu depeasc temperatura maxim de +25 C.
Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncarul
tampon va fi de maxim 20 minute. La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii
Page 158
BV-CL-12
betonului pe o durata mai mare de 1 ora, este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu un
jet puternic de apa sau apa amestecata cu pietris si imediat apoi golita complet.
Condiii de preparare pe timp friguros
In perioada de timp friguros, Antreprenorul trebuie s ia msurile necesare preparrii
betonului sub temperatura minim prevzut.
Aceste msuri vor cuprinde: indeprtarea gheii i a bulgrilor de agregate ingheate,
acoperirea agregatelor cu prelate in inclzirea lor cu abur sau aer suflat prin registre de evi,
utilizarea apei calde etc.
Agregatele nu vor fi inclzite la temperatur mai mare de 60 C.
Dac la prepararea betoanelor se utilizeaz ap care are temperatur mai mare de 40
C, se va evita contractul direct al apei cu cimentul.
In acest caz se va amesteca mai intai apa cu agregatele i numai dup ce temperatura
amestecului a sczut sub 40 C, se va aduga i cimentul.
Condiii de preparare pe timp clduros
In perioada de timp clduros, Antreprenorul va lua msurile necesare producerii
betonului sub temperatura maxim admis. Aceste masuri vor cuprinde:
-stropirea depozitelor de agregate cu ap rece, protecia depozitelor de agregate i a
rezervoarelor de ap impotriva aciunii directe a razelor solare i a vanturilor calde i uscate,
folosirea apei reci la prepararea betoanelor, betonarea la ore cu temperaturi mai sczute ale
zilei sau noaptea.
5.2.1.4.
Transportul betonului
Transportul betonului cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare, iar a
betoanelor cu tasare de maxim 5 cm, cu autobasculanta cu bena amenajate
corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi
transportoare, jgheaburi sau tomberoane.
Fiecare transport de beton va fi insoit de un bon de transport in care vor fi menionate
cel puin urmtoarele date:
numrul bonului i data intocmirii;
betoniera la care s-a preparat betonul;
tipul de beton i volumul (mc.);
destinaia betonului;
ora plecrii din staie;
ora sosirii in antier;
ora inceperii i terminrii descrcrii.
Datele referitoare la staia de betoane vor fi completate de eful staiei, iar datele din
antier de conductorul lucrrii. Bonul de transport se va intocmi in dublu exemplar,
din care unul rmane in antier i cellalt se intoarce la staia de betoane.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment.
Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculanta pe distanta mai
mare de 3 km, suprafata libera de beton trebuie protejata, astfel incat sa se evite
modificarea caracteristicilor betonului, ca urmare a evaporarii apei.
Durata de transport, se considera din momentul terminarii incarcarii mijlocului de
transport si sfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile din tabelul urmator,
decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori.
Page 159
BV-CL-12
Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare este data in tabelul urmator:

Temperatura
amestecului
beton C
10 < t < 30
t < 10
Durata maxima de transport (minute)

Ciment clasa 32,5
Ciment clasa 42,5
50
70
35
50
Observatie: In cazul transportului cu autobasculanta durata maxima se reduce cu 15 minute

fata de limitele din tabel.
Ori de cate ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de
transport depaseste o ora precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de
apa. In cazul autoagitatoarelor acestea se vor umple cu cca. 1 mc de apa, se vor roti cu viteza
maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa.
Antreprenorul va lua msuri ca in timpul transportului s nu se altereze calitatea betonului
(pierderi de lapte de ciment sau segregri, in cazul transportului cu basculante, adugri de
ap, in cazul transportului betonului cu autoagitatoare).
Antreprenorul va asigura transportul betonului in bune condiii, in timpul executrii lucrrilor pe
timp friguros sau clduros, luand msurile corespunztoare de protecie in scopul conservrii
calitii betonului proaspt.
5.2.2.
Turnarea betonului
5.2.2.1.
Pregatirea turnarii betonului

Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai dupa ce sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
intocmirea procedurii si acceptarea de catre Inginer;
sunt aprovizionate si verificate materialele componente si sunt in stare de functionare utilajele
si dotarile necesare;
sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie si
masurile privind securitatea muncii si PSI;
rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere existente si corecta montare si fixare a
sustinerilor, existenta panelor si a altor dispozitive de decofrare, a talpilor pentru repartizarea
presiunilor pe teren, etc.;
in cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca e neasigurata
rezistenta si stabilitatea sustinerilor se vor adopta masuri corespunzatoare;
inainte de a se incepe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de eventuale corpuri
straine, beton ramas de la turnarea precedenta, rugina neaderenta, etc. si se va proceda la
inchiderea ferestrelor de curatire;
in cazul in care de la montarea la receptionarea armaturii au trecut peste 6 luni este necesara
o inspectare a starii armaturii de o comisie alcatuita de beneficiar, executant, proiectant si
reprezentant DRCC;
suprafetele de beton turnat anterior si intarit vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment si
udate corespunzator, conform normativelor in vigoare;
sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului;
sunt stabilite masurile de continuare a betonarii in caz de situatii accidentale;
sunt asigurate masuri de recoltare a probelor la locul de punere in opera si efectuarii
determinarilor prevazute pentru betonul proaspat;
este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care sunt refuzate;
Page 160
BV-CL-12
in baza acestor conditii se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre:

- responsabilul tehnic cu executia, reprezentantul beneficiarului;
- in cazul fazelor determinante se adauga reprezentantul DRCC si al proiectantului;
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor verificari in cazurile in
care:
au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii;
betonarea nu a inceput in interval de 10 zile de la data aprobarii.
Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate mai sus.
Inainte de turnarea betonului se va controla (conf. Normativ NE 012/ 2 - 2010):
concordanta armaturilor cu proiectul (sectiune, nr. de bare, pozitii);
corespondenta cotelor cofrajelor, atat in plan orizontal cat si pe verticala, cu cele din proiect;
orizontalitatea si planeitatea cofrajelor;
existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor;
stabilirea sistemului de sustinere a cofrajului, pentru a nu se produce deplasarea sau
deformarea acestuia in timpul sau dupa terminarea betonarii;
functionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactarea betonului;
existenta materialelor de protectie a betonului in stare proaspata
Dac se constat nepotriviri fa de proiect sau se apreciaz c nu sunt asigurate toate
condiiile necesare inceperii betonrii, se vor lua msurile corespunztoare.
In urma efecturii verificrilor menionate mai sus i a celor prevzute in alte documente, se va
completa Procesul verbal de inspecie la punct fix pentru verificarea condiiilor prealabile
betonrii
5.2.2.2.
Reguli generale de betonare
Betonarea va fi condusa de catre conducatorul punctului de lucru prezent permanent si care va
respecta prevederile NE 012/2 - 2010 si procedura de executie.
Betonul trebuie pus in lucru in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare, se admite
un interval de maximum 30 minute numai in cazul in care durata transportului este mai mica de
1 ora.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni in contact cu betonul proaspat vor
fi udate 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi
inlaturata;
Din mijlocul de transport descarcarea betonului se va face in bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare;
Daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in tolerantele referitoare la
valorile specificate pentru consistenta sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa
punerea lui in lucrare, admitandu-se imbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv
superplastifiant;
Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in cazul elementelor
cu inaltime mai mare de maxim 1 m, respectiv nu mai mare de 1,5 m si celelalte cazuri, inclusiv
elementele de suprafata (placi, fundatii);
Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau
prin intermediul unui tub avand capatul inferior situat la maxim 1,5 m de zona care se
betoneaza;
Page 161
BV-CL-12
Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de

straturi orizontale de maxim 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei
betonului turnat anterior;
Se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca
totusi se vor produce asemenea defecte, vor fi corectate in timpul turnarii;
Se va urmari cu atentie inglobarea in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului
de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului;
Nu este permisa ciocanirea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a
vibratorului;
In zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii prin
indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui, in cazul
ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitatii de acces lateral al betonului in spatii
care sa poata permite patrunderea vibratorului;
Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora,
luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau caderi;
Circulatia muncitorilor, a utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine, astfel
rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau
pe zonele cu beton proaspat;
Betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de
executie (Cap.11.5 NE 012/2 - 2010):
- rosturile de turnare se vor pregati astfel (,,Rosturile de lucru - Cap.11.5 din NE 012/2 -2010)
- suprafata va fi curatata si frecata cu peria de sarma
Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea unor
masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei
betonului.
In lipsa unor determinari de laborator aceasta durata se va considera de doua ore de la
prepararea betonului in cazul armaturilor cu adaosuri si de respectiv 1,5 ore in cazul
cimenturilor fara adaos;
In cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa
numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor;
Instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor pe planseele betonate, precum si depozitarea
pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi, este permisa numai dupa 24-48 ore, in functie de
temperatura mediului si tipul de ciment utilizat.
Durata maxim de timp admis intre turnarea a dou straturi succesive se va aprecia in funcie
de compoziia betonului, condiiile de mediu i dimensiunile elementului, astfel incat s existe
garania ca stratul nou de beton turnat poate fi vibrat impreun cu stratul turnat anterior. Dac
Antreprenorul consider c, din diferite motive, nu poate asigura turnarea straturilor de beton in
timpul necesar asigurrii continuitii elementelor, atunci la prepararea betoanelor, pe lang
aditivul de baz, se va folosi i aditiv intarzietor .
Dac totui betonul din stratul turnat anterior s-a intrit sau dac din motive de for major,
continuarea betonrii este imposibil, suprafaa betonului se va considera rost de turnare i va fi
tratat in consecin: se va cura betonul necompactat, laptele de ciment, se va crea o
suprafa rugoas care inainte de reluarea betonrii va fi bine suflat cu aer comprimat i
splat Se va avea grija sa se realizeze inglobarea completa a armaturilor in beton si sa se
respecte prevederile proiectului in ceea ce priveste grosimea stratului de acoperire.
Page 162
BV-CL-12
O atentie deosebita trebuie acordata umplerii complete a sectiunilor din nodurile de armaturi
dese sau la punctele de innadire, fiind recomandabila indesarea laterala a betonului cu sipci
sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui.
In cazul betonarii elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) trebuie avute in vedere:
pentru elementele avind o inaltimea de maximum 3 m la care vibrarea betonului nu este
stanjenita de grosimea redusa a elementelor sau de desimea armaturilor, este admisa cofrarea
tuturor fetelor pe intreaga inaltime si betonarea pe la partea superioara a acestuia;
in situatiile in care se intrevad dificultati la compactarea betonului, precum sI pentru
elementele cu inaltimea de 3 m, se poate adopta una din urmatoarele solutii:
cofrarea unei fete de maxim 1 m inaltime si completarea cofrajului pe masura

betonarii elementului respectiv;
betonarea prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub alcatuit
din tronsoane;
pentru recipiente, cofrajul se monteaza pe una din fete pe intreaga inaltime de maxim 1 m,
completandu-se pe masura betonarii;
primul strat de beton trebuie sa aiba o lucrabilitate superioara si sa nu depaseasca 30 cm;
In cazul betonarii grinzilor si placilor va incepe dupa 1 - 2 ore de la terminarea turnarii stalpilor
sau a peretilor pe care se reazema. Grinzile si placile care vin in legatura se toarna de regula in
acelasi timp.
In cazul placilor, betonarea va incepe dupa 1 - 2 ore de la terminarea turnarii peretilor pe care
se reazema. Pentru a asigura respectarea grosimii conform proiectului, la turnarea placilor se
folosesc reperi dispusi la distanta maxima de 2 m.
5.2.2.3.
Compactarea betonului
Se face manual sau mecanic. Compactarea manuala se admite concomitent cu baterea
cofrajelor in urmatoarele situatii:
cand introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza desimii armaturii sau a
dimensiunilor sectiunii respective iar vibrarea externa nu este eficienta;
defectarea vibratorului sau intreruperii curentului;
cand se prevede prin reglementarile speciale.
Compactarea mecanica se face cu vibratoare de urmatoarele tipuri:
vibratoare de interior - pervibratoare cu care se face vibrarea interna a betonului;
vibratoare de exterior - care se exercita vibrarea cofrajelor;
vibratoare de suprafata care se folosesc la compactarea betoanelor din elemente de suprafata
rare si grosimi mici.
Alegerea tipului de vibrator se face in functie de dimensiunile elementelor care urmeaza a fi
compactate.
Vibrarea se considera terminata atunci cand:
betonul nu se mai taseaza;
nu mai apar bule de aer la suprafata betonului;
suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa.
Distanta maxima intre doua introduceri succesive ale vibratorului este de 1 m, ea putandu-se
reduce functie de desimea armaturilor si caracteristicilor sectiunii.
Grosimea stratului de beton care urmeaza a fi vibrat nu trebuie sa depaseasca 3/4 din lungimea
buteliei, la compactarea stratului urmator butelia trebuie sa patrunda la 15 cm in stratul anterior
compactat.
Page 163
BV-CL-12
Vibrarea externa se aplica la executare elementelor prefabricate sau in cazul celor executate
monolit, avind grosimi mici si armaturi dese. Ea se efectueaza cu vibrator de exterior, ceea ce
impune a se lua masuri corespunzatoare de asigurare a rigiditatii cofrajelor.
Vibrarea de suprafata se aplica in cazul compactarii placilor cu grosimea de maxim 20 cm.
Durata vibrarii de suprafata este de 30 - 60 secunde, iar durata optima se poate stabili prin
determinarea de proba cu prima sarja de beton pusa in opera.
Distanta intre doua pozitii succesive ale placilor vibrante se stabileste astfel incat sa fie
asigurata suprapunerea pe cel putin 5 cm in raport cu pozitia precedenta.
5.2.2.4.
Rosturi de lucru (de betonare)
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel
incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.
Cand ros turile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prin proiect sau prin
procedura de executie. Numarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru ca ele pot avea o
rezistenta mai mica in comparatie cu restul structurii in cazul in care sunt tratate
necorespunzator. De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost cu
consecinte in reducerea gradului de protectie impotriva coroziunii armaturii.
Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale elementelor structurii care nu sunt supuse la
eforturi mari in timpul exploatarii.
La stabilirea pozitiei rostului de turnare se vor respecta urmatoarele reguli:
- La stalpi se vor prevedea rosturile numai la baza;
-La grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se va face in
regiunea de moment minim;
-In cazul in care grinzile se betoneaza separat de placa de planseu, rostul de lucru se lasa la 30
50 mm sub nivelul inferior al placii;
-La placi, rostul de lucru va fi situat la 1/5 - 1/3 din deschiderea placii;
-La plansee cu nervuri, cand betonarea se face in directia nervurilor, rostul se va face in zona
cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor;
-La plansee cu nervuri, cand betonarea se face perpendicular pe directia nervurilor, rostul se va
face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale.
Suprafata rosturilor de turnare la stalpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa acestora, iar la placi
si pereti, perpendiculara pe suprafata lor;
Tratarea rosturilor de turnare se face astfel:
-Se buciardeaza suprafata de contact beton vechi / beton nou, se sufla cu aer sub presiune, se
spala cu jet de apa (pentru a se indeparta pelicula de lapte de ciment aparuta pe suprafata
rostului, in urma vibrarii betonului);
-Inaintea betonarii, betonul mai vechi trebuie udat la suprafata si lasat sa absoarba apa, dupa
regula beton saturat dar cu suprafata zvantata .
Cerintele de tratare a rosturilor de lucru enuntate trebuie sa fie indeplinite si in cazul rosturilor
netehnologice, ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor defectiuni,
nelivrarii la timp a betonului, etc.
De regula betonarea se face fara intrerupere pe nivelul respectiv intre doua rosturi de dilatatie.
Atunci cand acest lucru nu este posibil rosturile de lucru trebuie prevazute in zonele de solicitari
minime.
5.2.2.5.
Tratarea betonului dupa turnare
Page 164
BV-CL-12
Inainte de a fi complet intarit, betonul trebuie sa fie potejat de efectele nocive ale vantului,
soarelui, temperaturii si variatiilor de temperatura, incarcarea prematura, abaterea sau impactul,
apa subterana agresiva si alte cauze nefavorabile.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature datorita radiatiilor
solare si vantului si o masura de prevenire a efectelor:
scurgerii (antrenarii) pastei de ciment datorate ploii;
diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
temperaturi scazute sau inghet.
Pentru protectia betonului se utilizeaza, de regula, urmatoarele metode, separat sau combinat:
pastrarea cofrajului in pozitie;
acoperirea suprafetei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la margini si la imbinari
pentru a preveni uscarea;
amplasarea de invelitori umede pe suprafata si protejarea acestora impotriva uscarii;
mentinerea unei suprafete umede de beton, prin udare cu apa;
aplicarea unui produs de tratare corespunzator.
In cazul recipientelor, mentinerea umiditatii betonului trebuie asigurata timp de 14 - 28 de zile
(in functie de anotimp si de conditiile de expunere).
Suprafetele de beton proaspat trebuie de asemenea protejate in timpul ploilor cu folii de
polietilena sau prelate, atat timp cat exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Utilizarea produselor de tratare pentru protectie la imbinarile constructive, pe suprafetele ce
urmeaza a fi tratate sau pe suprafetele pe care este necesara aderarea altui material, este
permisa numai daca acestea sunt indepartate complet inainte de urmatoarea operatie, sau
daca se dovedeste ca nu au nici un efect negativ asupra operatiilor ulterioare.
5.2.2.6.
Turnarea betonelor la temperaturi ridicate:
Se vor respecta prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.
Masurile specifice ce se adopta in perioada de temperaturui ridicate se vor stabili tinand seama
de:
-prevenirea fisurarari sau craparea betonului in conditii de temperature ridicate;
-se recomanda ca betonul sa fie turnat dimineata devreme sau seara tarziu;
-cofrajul va fi ferit de expunerea directa in soare atat inainte de turnarea betonului, cat si in
timpul dispunerii lui;
-se vor lua masurile corespunzatoare pentru a se asigura ca armatura, si cea interioara si cea
care iese in afara sectiunii ce va fi betonata, este mentinuta la cea mai scazuta temperatura
practicabila.
-betonul la turnare nu va avea o temperatura mai mare de 30o C. Daca este necesar, se vor
raci agregatele si apa de amestec.
5.2.2.7.
Turnarea betonelor pe timp friguros:

Se vor respecta prevederile din Normativele C 16-84 si NE 012/2 - 2010.
Masurile specifice ce se adopta in perioada de timp friguros se vor stabili tinand seama de:
regimul termoclimatic real existent pe santier pe timpul prepararii, transportului, turnarii si
protejarii betonului;
dimensiunile si masivitatea sau subtirimea elementelor ce se betoneaza;
gradul de expunere a lucrarilor ca suprafata si durata la actiunea timpului friguros in cursul
intaririi betonului;
intensitatea prezumata a frigului in perioada respectiva;
Page 165
BV-CL-12
betonul nu poate fi plasat in contact cu terenul inghetat, cofrajul inghetat, gheata sau zapada;
betonarea nu va fi realizata cu materiale inghetate;
se asigura ca temperatura la suprafata betonului la momentul dispunerii nu este mai mica de
5 C, pe o perioada consecutiva de cel putin:
o 4 zile, atunci cand cimentul utilizat in beton este ciment obisnuit de tip Portland;
o 2 zile, atunci cand cimentul utilizat este ciment cu intarire rapida de tip Portland.
incalzirea agregatelor si a apei de amestec, cu conditia ca temperatura sa nu depaseasca 60
C, apa si agregatele vor fi amestecate pe o perioada suficient de lunga pentru ca ele sa
dobandeasca o temperatura uniforma inainte de adaugarea cimentului;
inconjurarea completa a betonului proaspat turnat cu un invelis si incalzirea aerului din
interiorul invelisului, care va trebui pastrat umed, curentii de aer cald sau uscat nu vor
fiindreptati direct catre suprafata betonului;
izolarea cofrajului si a suprafetelor finisate ale betonului;
dotarea cu ecrane care sa protejeze betonul de curentii de aer.
La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sa se exercite un control
permanent si deosebit de exigent din partea conducatorului tehnic al lucrarii, responsabilului
CTC atestat MLPAT si al beneficiarului (dirigintele de santier atestat MLPAT). In procesele
verbale de lucrari ascunse se vor mentiona masurile adoptate pentru protectia lucrarilor si
constatarilor privind eficienta acestora.
5.2.2.8.
Decofrarea
Decofrarea elementelor se va face conform NE 012/2-2010 cap.11.7.
La decofrare trebuie sa se respecte urmatoarele prevederi:
a) elementele pot fi decofrate in cazul in care betonul are o rezistenta suficienta pentru a putea
prelua, integral sau partial, dupa caz, solicitarile pentru care acestea au fost proiectate. Trebuie
acordata o atentie deosebita elementelor de constructie care, dupa decofrare, suporta aproape
intreaga solicitare prevazuta prin calcul.
b) se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la compresiune la care se poate decofra:
partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta la
compresiune de minimum 2,5 N/mm, astfel incat sa nu fie deteriorate fetele si muchiile
elementelor;
cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se pot indeparta, mentinand sau remontand popi de
siguranta, numai in conditiile in care rezistenta la compresiune a betonului a atins, fata de clasa,
urmatoarele procente:
70 % pentru elemente cu deschidere de maximum 6,0 m;
85 % pentru elemente cu deschidere mai mare de 6,0 m.
c) indepartarea popilor de siguranta se face la termenele stabilite in proiect.
Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se
cofreaza sau la care se toarna betonul.
- Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub + 5 C, atunci durata minima de
decofrare se prelungeste cu durata respectiva.
Daca nu s-au indeplinit conditiile de calitate se vor analiza de proiectant masurile ce se impun.
Sunt admise urmatoarele defecte care vor fi remediate conform C149/87 pana la receptionarea
lucrarii:
defecte de suprafata (pori, segregari, denivelari): daca au adancimea de maxim 1 cm si
suprafata de maxim 400 cm2 iar totalitatea acestora este limitata la 10 % din suprafata fetei
elementului
Page 166
BV-CL-12
defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri, segregari ) cu adancimea mai mica decat
stratul de acoperire in lungime de maxim 5 cm. iar totalitatea acestora este limitata la 5 % din
lungimea muchiei respective.
Receptia lucrarilor de betonare se va face conform caiet V din normativul C.56-85, iar abaterile
admisibile se vor inscrie in clasele de toleranta (a se vedea anexa C din NE 012/2 -2010),
astfel:
(i) clasa TS,III, pentru planeitate;
(ii) clasa TN,I, pentru denivelari locale.
5.2.3.
Cofraje
In functie de confectionarea si gradul de reutilizare cofrajele se clasifica in urmatoarele
categorii:
cofraje fixe executate de regula direct pe santier, datorita consumului mare de lemn si forta de
munca, aceste cofraje se utilizeaza numai pentru constructii de forma speciala la care nu se pot
aplica alte tipuri de cofraje mai eficiente;
-cofraje demontabile;
-cofraje mobile executate sub forma de ansambluri de inventar, care pe portiuni mici sau in
intregime pot fi desfacute, pot fi deplasate in pozitii succesive pe masura ce se toarna betonul.
Orice tip de cofraj trebuie sa urmareasca urmatoarele conditii tehnice cu caracter general:
-sa asigure obtinerea formei dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiectul
respectiv;
-sa fie rezistente sub actiunea tuturor incercarilor ce apar in timpul executiei lucrarilor;
-sa fie etanse pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment dupa turnarea betonului;
-sa fie alcatuite astfel incat sa asigure o decofrare usoara si o preluare treptata a incarcaturilor
de catre elementele care se decofreaza;
-sa fie usor de manipulat.
Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele operatii:
-trasarea pozitiei cofrajului, asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor, verificarea si
eventual corectarea pozitiei panourilor incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;
-o atentie deosebita trebuie acordata cazurilor in care elementele de sustinere a cofrajelor
reazema
fie pe terenuri inghetate sau supuse inghetului, fie pe pamanturi sensibile la umezire; in astfel
de situatii, trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a evita deplasarea acestora in functie
de conditiile de temperatura si de posibilitatea de inmuiere.
Pentru calculul cofrajelor si sustinerile acestora la incarcari verticale se iau in considerare
urmatoarele:
-Incarcari orizontale statice provenite din impingerea laterala a betonului asupra peretilor
cofrajului, distributie in functie de viteza de betonare reprezentand raportul dintre inaltimea
elementului ce trebuie turnat si durata de timp apreciata pentru umplerea cofrajului cu beton pe
inaltimea respectiva.
-Incarcarea orizontala dinamica pe peretii cofrajelor provenite din socurile care se produc la
descarcarea betonului se apreciaza astfel:
pentru o capacitate a mijlocului de transport
0,2 mc 200 kg/mc
0,2 - 0,7 mc 400 kg/mp
0,7 mc 600 kg/m
pentru turnarea cu jgheaburi si palnii
Page 167
BV-CL-12
5.2.4.
5.2.4.1.
5.2.4.2.
5.2.4.3.
5.2.4.4.
200 kg/mp
pentru turnarea cu pompa
600 kg/mp
-Incarcarea datorita vantului - numai pentru calculul sustinerii cofrajelor mai inalte de 6 m
Executarea elementelor de constructie prefabricate
Elementele prefabricate se confectioneaza in tipare metalice de beton sau de lemn, alegerea
materialului facandu-se pe considerente tehnico - economice.
Fetele tiparelor care vin in contact cu betonul trebuie unse cu agenti de decofrare inainte de
utilizare.
Tiparele si piesele lor de fixare trebuie sa fie suficient de rigide pentru a nu suferi deformatii in
timpul vibrarii, manipularii.
In cazul in care decofrarea se face prin smulgere, tiparele trebuiesc astfel ancorate incat sa
reziste la forta de smulgere.
Prepararea betonului
Compozitiei betonului se stabileste pe baza de incercari preliminare.
Transportul betonului la locul de incercari preliminare.
Transportul betonului la locul de turnare se face cu instalatii sau utilaje adecvate, care
sa permita segregarea acestuia sau pierderea laptelui de ciment
Turnarea betonului
Inainte de turnare se fac toate verificarile necesare si anume daca tiparele sunt bine
curatate, incheiate, fixe si unse, daca armatura este curata si a fost corect asezata.
Compactarea betonului se face cu ajutorul vibratoarelor de suprafata, de cofraj, mese
vibrate, in conditiile stabilite prin fisa tehnologica.
Decofrarea elementelor prefabricate se face la termenul prevazut in fisele tehnologice.
Aceasta operatie trebuie executata cu grija, folosind mijloace adecvate pentru a nu se
rupe muchiile elementelor si a nu se deteriora tiparele.
Pe timp calduros elementele prefabricate trebuie mentinute umede timp de 7 zile, prin
stropire periodica si acoperire cu folii de polietilena.
Manipulare, transport, depozitare
Agatarea elementelor prefabricate in vederea manipularii lor se face numai din
punctele indicate in fisa tehnologica.
Transportul elementelor prefabricate se face folosindu-se piese de fixare, distantieri
sau rastele, care sa asigure atat mentinerea pozitiei elementelor pe tot parcursul, cat si
evitarea deteriorarilor.
Montarea elementelor prefabricate
Lucrarile de montare se executa pe baza unei fise tehnologice care trebuie sa
cuprinda:
-cantitatea de elemente de montat pe sortimente;
-mijloace de transport pana la locul de montare;
-daca montajul nu se executa direct de pe mijloacele de transport, locul si modul de
depozitare;
-metodele de montare si utilajul necesar;
-ordinea de desfasurare a operatiilor de montare;
-formatiile de lucru necesare montajului;
Page 168
BV-CL-12
5.2.5.
armat
5.2.6.
-detaliile privind modul de pregatire al suprafetelor pe care urmeaza a se rezema

elementele prefabricate;
-ordinea de executare a sudurilor si conditiilor tehnice de calitate ce trebuiesc
indeplinite de aceste suduri.
Inainte de inceperea lucrarilor de montare trebuiesc efectuate urmatoarele:
-trasarea axelor necesare pozitionarii corecte a elementelor prefabricate;
-aducerea la nivel a suprafetelor de rezemare si pregatirea acestora in vederea
montajului;
-verificarea functionarii utilajelor si dispozitivelor de prindere provizorie;
-verificarea elementelor prefabricate transportate la locul de montare.
Montarea elementelor prefabricate se face in ordinea si pozitiile prevazute in proiect.
Compactarea betonului din imbinari trebuie efectuata cu o grija deosebita de regula
prin vibrare. Dupa betonarea imbinarilor in mod obligatoriu trebuiesc luate masuri de
protejarea betonului, impotriva uscarii, spalarii de ploaie, ingheturi.
Abateri si defecte admisibile pentru elementele de beton si beton
Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata confectionate:
-lungime 4 mm;
-latime 3 mm.
Tolerantele pentru marimile geometrice pentru constructii (lungimi, inclinari, planitate,
denivelari relative sunt prezentate in anexa C din Normativul NE 012/2 - 2010.
Urmatoarele defecte privind aspectul si integritatea elementelor de beton si beton
armat:
-defecte de suprafata (pori, segregari, denivelari) avand adancimea de maximum 1 cm
si suprafata de maximum 400 cm2, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitate la
maximum 10 % din suprafata fetei elementului elementului);
-defecte in stratul de acoperire a armaturilor (stirbiri locale, segregari) cu adancimea
mai mica decat grosimea stratului de acoperire, lungime maximum 5 cm iar totalitatea
defectelor de acest tip fiind limitata la maximum 5 % din lungimea muchiei respective.
Defectele care se incadreaza in limitele mentionate pot sa nu se inscrie in procesul
verbal care se intocmeste, dar vor fi in mod obligatoriu remediate conform normativului
C 149 - 87 pana la receptionarea lucrarii.
Defectele care depasesc limitele mentionate vor fi remediate conform solutiilor stabilite
de proiectant si/sau expert dupa caz.
Controlul calitatii lucrarilor de beton si beton armat
In fazele procesului de executie a lucrarilor de beton simplu si beton armat, majoritatea
acestor lucrari devin ascunse, astfel incat verificarea calitatii lor trebuie sa fie
consemnata in procese verbale de receptie calitativa. Procesele verbale de lucrari
ascunse vor fi incheiate intre reprezentantii Antreprenorului si ai Beneficiarului si vor fi
aduse la cunostinta Proiectantului. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie
inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza anterioara.
Verificarea calitatii lucrarilor este mentionata in C 56 - 1985 + C 56-2002 Normativ
pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii aferente si se va face pe
parcursul urmatoarelor operatii:
-verificarea calitatii materialelor componente ale betonului;
-executarea cofrajelor:
Page 169
BV-CL-12
alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinirile;

incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii
necesare;
dimensiunile in plan ale sectiunilor transversale;
pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la
nivele inferioare;
pozitia golurilor.
-calitatea si montarea armaturilor:
o numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni ale elementelor
structurii;
o distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;
o lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a
fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior;
o pozitia innadirilor si lungimilor de petrecere a barelor;
o calitatea sudurilor;
o numarul si calitatea legaturilor dintre bare;
o dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;
o modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile
acestuia;
o pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.
Inainte de inceperea betonarii se verifica daca sunt corespunzator pregatite
suprafetele de beton turnate anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul
nou, in sensul ca s-au indepartat zonele de beton necompactat. Suprafetele in cauza
trebuie sa prezinte rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre betonul nou
si cel vechi si sa fie in stare umeda.
-calitatea betonului livrat de statia de betoane se verifica daca:
o datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund celor
prevazute in proiect si
nu s-a depasit durata admisa de transport;
o lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute;
o conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;
o se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe;
o sunt corespunzatoare masurile adoptate si mentinerea pozitiei armaturilor si
formei
cofrajelor;
o se aplica corespunzator masurile de protectie a suprafetelor libere ale
betonului proaspat.
-conditiile de turnare si compactare a betonului;
-decofrarea elementelor.
5.2.6.1.
Verificarea calitatii lucrarilor privind punerea in opera a betoanelor

Calitatea betonului pus in lucru se apreciaza conform NE 012/2 2010 cap.15.5 si se
consemneaza intr-un registru al betoanelor, tinut de executantul lucrarii, care periodic
se verifica prin control de responsabilul atestat al antreprenorului si al investitorului,
Page 170
BV-CL-12
incheiat printr-un proces verbal, prin care se constituie actele primare pentru cartea
tehnica a constructiei.
La sosirea betonului pe santier, seful punctului de lucru verifica buletinul de compozit
tip SMCie emis de statia de betoane, dupa care permite punerea in opera a betonului.
5.2.7.
Masuri de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea si
stingerea incendiilor
La executarea lucrarilor de constructii se vor respecta prevederile din Legea nr. 319/2006,
Legea securitatii si sanatatii in munca, precum si a altor norme si normative aflate in vigoare.
Pentru evitarea surparii malurilor santurilor si a sapaturilor, se vor prevedea sprijiniri.
Antreprenorul este raspunzator de stabilirea solutiilor tehnice pentru sprijinirile de maluri.
Solutiile stabilite vor fi supuse verificarii tehnice de calitate conform Legii nr. 10/1995.
-HG nr.1425/2006 - pentru aprobarea Normelor metodologice
HG nr. 1242/2011 - pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.
1425/2006
HG 300/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile
HG 1146/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
HG 971/2006 - privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca
HG 1091/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
HG 1048/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de
catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
HG 539/2004 - privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de
echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor
HG 1876/2005 - privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii
lucratorilor la riscurile generate de zgomot
HG 1051/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea
manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
HG 1136/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice
HG 1218/2006 - privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca
pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici
Ordinul MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 - Regulament privind protectia si igiena muncii in
constructii La executarea lucrarilor prevazute in documentatie se va tine seama de prevederile
din Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat cu Ordinul Nr.
9/N/15.03.1993 al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarea Teritoriului.
Atat Antreprenorul cat si Beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus, cu precadere
urmatoarele articole pentru lucrarile de constructii prevazute in acest proiect:
pentru executarea sapaturilor, se va respecta art. 537-573 si 591-606;
Page 171
BV-CL-12
pentru preparare si transportul betoanelor, se respecta art. 691-761;

pentru turnarea si compactarea betonului, se va respecta art. 762-770;
pentru fasonarea si montarea armaturilor din otelbeton, se va respecta art. 794-805;
pentru cofraje, se va respecta art. 1131-1191;
pentru izolatii si protectii anticorozive, se va respecta cap. 36.
De asemenea, se vor respecta si prevederile specifice din:
Norme speciale de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea
betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, aprobate cu ord. Nr.
136/95 de Ministerul Muncii si Protectiei sociale;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari la inaltime, aprobate cu ord. Nr.
235/95 de Ministerul Muncii si Protectiei sociale;
Norme specifice de securitate a muncii pentru executarea constructiilor inalte prin glisari
si liftari, aprobate cu ord, nr. 57/1997 de Ministerul Muncii si Protectiei sociale.
La proiectarea, executarea si exploatarea lucrarilor prevazute in documentatie, se va avea in vedere
respectarea urmatoarelor acte normative:
P 118-99 si P118-2007 Norme tehnice de proiectarea si realizarea constructiilor, privind
protectia la actiunea focului;
C 300/94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executari lucrarilor
de constructii si instalatii aferente;
Legea nr. 307/2006 - privind apararea impotriva incendiilor;
Ordin nr. 210/2007 - aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul
riscurilor de incendii;
Ordin nr. 163/2007 - privind aprobarea Normelor generale de aparare impotriva
incendiilor;
Normativ P 66 2001, pentru proiectare si executie lucrari alimentare cu apa si
canalizare in localitati rurale;
Normativ 133/2014-1999, pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a
retelelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor;
Normativ NP 086-2005, pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de
stingere a incendiilor;
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate de Ministerul de Interne
cu nr. 381/04.03.1994 si MLPAT cu nr. 1219 /M.C./94;
Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiului pe durata executiei lucrarilor de
constructii si instalatii indicativ C300 1994, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 20/N/1994.
H.G. nr. 51/1992 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si
stingere a incendiilor, cu modificarile si completarile din H.G. nr. 71/1996, 571/98, 676/98;
Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata prin
decretul nr. 636/1997 si cu modificarile din legea 212/97;
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu ord, M.I. nr.
381/1993 si ord. M.L.P.A.T. nr. 4/N/1993;
Ordinul Ministerului de interne nr. 381/1993 combinat cu ordinul MLPAT nr. 7/N/1993
privind Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor
Decret D 290/1977 privind Norme generale de protectie impotriva incendiilor la
proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor
Page 172
BV-CL-12
5.2.8.
Sumarul actelor normative

Pe perioada implementarii Contractului, Antreprenorul va respecta reglementarile si
standardele in vigoare in Romania.
Atunci cand in prezentul volum se face trimitere la anumite standarde si coduri cu
privire la bunuri sau materiale care vor fi furnizate si lucrari executate sau testate, se
vor aplica prevederile din cea mai recenta editie sau versiune revizuita a standardelor
relevante si codurilor in vigoare. Vor fi acceptate alte standarde autorizate care asigura
o calitate egala sau superioara standardelor si codurilor specificate doar cand Inginerul
aproba in scris aceasta schimbare.
Legislatia in vigoare
Legea calitatii in constructii nr. 10/1995
Legea protectiei mediului nr. 137/1995
Legea apelor nr. 107/1996
Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
HG 925/1995 si ord MLPAT nr. 77/N/96 Regulament de atestare tehnico
profesionala a specialistilor cu activitate in constructii
HGR nr. 728 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite in
constructii
Ghid pentru programarea controlului calitatii lucrarilor pe santier, emis de COOCC SA si avizat de MLPAT
Ord. MLPAT nr. 9/N/93 Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii.
PE 006/81 Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitatile MEE.
Ord. MI nr. 381/93 si ord MLPAT nr. 7/N/93 Norme generale de prevenire si
stingere a incendiilor.
HG 273/94 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii.
Normative, reglementari si instructiuni
Page 173
BV-CL-12
ARMATURI DIN BETON
6.
6.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
6.2.
ADAUGIRI
6.2.1.
Fasonarea armaturilor
Nici o adaugire.
6.2.2.
Montarea armaturilor
Nici o adaugire.
6.2.3.
Legarea armaturilor
Nici o adaugire.
Innadirea armaturilor
Nici o adaugire.
Acoperirea cu beton a armaturilor
Nici o adaugire.
Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect
Nici o adaugire.
6.2.4.
6.2.5.
6.2.6.
Page 174
BV-CL-12
LUCRARI PENTRU CONFECTII METALICE
7.
7.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
7.2.
ADAUGIRI
Nici o adaugire.
Page 175
BV-CL-12
LUCRARI PENTRU HIDROIZOLATII
8.
8.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
8.2.
ADAUGIRI
Nici o adaugire.
Page 176
BV-CL-12
LUCRARI HIDROTEHNICE APARARI DE
9.
MALURI
9.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
9.2.
ADAUGIRI
Nici o adaugire..
Page 177
BV-CL-12
ARHITECTURA SI CLADIRILE
10.
10.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
10.2.
ADAUGIRI
Nici o adaugire.
Page 178
BV-CL-12
LUCRARI DE ZIDARIE
11.
11.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
11.2.
ADAUGIRI
Nici o adaugire.
Page 179
BV-CL-12
LUCRARI DE INVELITORI SI SARPANTE
12.
12.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
12.2.
ADAUGIRI
Nici o adaugire.
Page 180
BV-CL-12
TENCUIELI INTERIOARE
13.
13.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
13.2.
ADAUGIRI
Nici o adaugire.
Page 181
BV-CL-12
ZUGRAVELI SI VOPSITORII
14.
14.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
14.2.
ADAUGIRI
Nici o adaugire.
Page 182
BV-CL-12
TAMPLARIE DIN PVC
15.
15.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
15.2.
ADAUGIRI
Nici o adaugire.
Page 183
BV-CL-12
PARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT
16.
16.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
16.2.
ADAUGIRI
Nici o adaugire.
Page 184
BV-CL-12
REALIZAREA LUCRARILOR DE
17.
CONSTRUCTII
17.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
17.2.
ADAUGIRI
Nici o adaugire.
Page 185
BV-CL-12
CONDUCTE SI LUCRARI AUXILIARE
18.
18.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
18.2.
ADAUGIRI
18.2.1.
Domeniul lucrarilor
18.2.2.
18.2.2.1.
18.2.2.2.
18.2.2.3.
Acest capitol al specificatiilor acopera toate lucrarile privind furnizarea, livrarea,

imbinarea, testarea etc. retelelor de conducte. Toate elementele si toate lucrarile vor
respecta si vor fi in conformitate cu specificatiile prezente si in celelalte sectiuni.
Respectarea prevederilor din acest caiet, la executia instalatiilor hidraulice, este
obligatorie pentru Antreprenor, urmarirea pe santier a modului de executie de catre
Inginer si Beneficiar facandu-se in baza acestor prevederi.
Abaterile la executie, din punct de vedere al gabaritelor pieselor, al calitatii materialelor
folosite, se vor remedia de catre Antreprenor pe cheltuiala acestuia.
Asigurarea calitatii
Certificare
Antreprenorul va asigura certificarea, indeplinind cerintele indicate in specificatii:
a. certificatul producatorului;
b. certificatul testarii de laborator.
Conductele vor fi testate in fabrica si vor fi supuse testelor hidraulice si de impact
(obiect in cadere). Toate bunurile importante vor avea certificate de conformitate,
stabilite de legislatia romaneasca, anterior utilizarii acestora in Romania.
Costurile esantioanelor, transportul lor la laborator si testarea se considera incluse in
preturile unitare si nu vor fi platite separat.
Inspectia Beneficiarului
Beneficiarul, Inginerul sau reprezentantii autorizati ai acestora vor avea dreptul sa
inspecteze conductele sau sa asiste la producerea si la testele de control al calitatii
conductelor. Astfel de inspectii nu vor scuti Antreprenorul de responsabilitatile sale de
a asigura produse care respecta standardele aplicabile.
Alternativ, Antreprenorul poate prezenta Inginerului certificate emise de laboratoare
autorizate prin care se arata ca materialele au fost supuse testelor impuse de
standarde iar rezultatele sunt satisfacatoare. In acest caz Inginerul va avea dreptul
(dar nu va fi obligat) de a renunta la alte teste. Daca Beneficiarul doreste sa asiste la
producerea, testarea sau finisarea conductelor, nu inseamna ca el aproba produsele
sau testele.
Raportari
Antreprenorul va include in oferta sa, pe langa articolele specificate, date suficiente
pentru evaluarea globala a conductei propuse. Aceste date vor include, minimal,
urmatoarele informatii specifice:
-Detalii referitoare la materialele conductelor, specificatiile producatorului si adresa
furnizorului;
Page 186
BV-CL-12
18.2.3.
18.2.3.1.
18.2.3.2.
-Detalii referitoare la materialele de imbinari, specificatiile producatorului si adresa

furnizorului;
-Detalii referitoare la alte materiale necesare (vane, alte materiale si echipamente
hidraulice).
Executia retelelor de conducte
Generalitati
Antreprenorul va trimite certificatele producatorului si certificatele care atesta testele
de laborator asupra conductelor, cu rezultate satisfacatoare, conform standardelor
specificate.
Transportul, manipularea si depozitarea conductelor
Conductele de fonta ductila
Datorita proprietatilor fizice ale materiei prime, suprafata tevilor se poate deteriora cu
usurinta. Pentru evitarea acestui fenomen, este necesar ca tevile sa fie manipulate, transportate
si depozitate cu precautiune.
Transportul, manipularea si depozitarea conductelor si a accesoriilor pentru imbinare se va
face cu vehicule adecvate, incarcate si descarcate sub supravegherea atenta. Pe durata
transportului, conductele nu vor depasi lungimea vehiculului cu mai mult de 0,6 m si in acest
caz vor fi legate intre ele pentru a elimina balansarea lor. Incarcaturile de conducte nu vor
depasi inaltimea de depozitare de 2 m. Nu se permite depozitarea peste tevi a altor materiale.
Tevile livrate in bare, pot fi transportate numai cu mijloace de transport prevazute cu
platforme. Tevile transportate trebuie fixate de platforma mijlocului de transport, in asa fel ca
acestea sa nu alunece si sa nu fie deteriorate.
Din punct de vedere al protectiei muncii, este interzisa prinderea si ridicarea tevilor dintr-un
singur punct.
Se va evita manipularea brutala a conductelor, in special la temperaturi scazute.
Antreprenorul va avea grija pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata coborarii in
transee, a pozarii si imbinarii.
Tuburile de fonta transportate pe drumuri sunt de obicei ambalate in cadre de lemn care
separa randurile orizontale. Scandurile pot fi fasonate pentru a fi pe masura formei tuburilor
acolo unde intervine transportul pe distante lungi.
Pentru ridicarea tuburilor din fonta, cablurile metalice sau lanturile trebuie sa fie captusite
cu benzi de cauciuc sau plastic pentru prinderea tuburilor si evitarea zgarieturilor. Suportii de
lemn ai cadrelor nu trebuie sa fie niciodata folositi la ridicarea tuburilor.
Nu se admite folosirea carligelor pentru ridicarea tuburilor de la capete. Tuburile si
racordurile se pot descarca direct din camion de-a lungul transeei. Cand tuburile se descarca in
acest mod, trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:
-tuburile trebuie sa se descarce cat mai aproape posibil de transee pentru a evita manevre
ulterioare suplimentare;
-tuburile trebuie sa fie descarcate pe partea opusa depozitelor de materiale rezultate din
sapatura, astfel incat sa poata fi usor rostogolite peste marginea transeei pentru coborarea si
asezarea lor;
-tuburile se vor descarca individual de-a lungul transeei.
Conductele vor fi manipulate cu mare atentie la incarcare si descarcare. Antreprenorul va fi
responsabil de calitatea conductelor si de starea lor din momentul livrarii.
Page 187
BV-CL-12
Manipularea tevilor se poate face manual cind dimensiunile tevilor si greutatea lor o permit,
sau cu ajutorul utilajelor de ridicat incarcator cu furca, macara, etc.).
Inginerul va avea dreptul de a respinge transporturi sau loturi de conducte din care s-au
extras conducte deteriorate, sau poate cere testarea la presiune in afara retelei de conducte,
chiar daca nu exista defecte aparente, daca se presupune ca au fost manipulate
necorespunzator. Toate costurile aparute in acest fel vor fi suportate de Antreprenor.
Antreprenorul va avea capacitatea de supervizare, forta de munca, utilajele de constructie,
materialele si depozitele necesare pentru a preveni in orice mod deteriorarea conductei.
Antreprenorul va prezenta Inginerului propunerile sale pentru a preveni deteriorarea conductelor
pe durata transportului si instalarii in transee.
Tuburile din fonta trebuie sa fie actionate cu grija pentru a preveni deteriorarea lor. Tuburile
nu trebuie sa suporte sarcini de impact si trebuie intotdeauna sa fie manipulate cu grija, fara a
le lasa sa cada. Trebuie avut grija sa nu se rostogoleasca sau sa se tarasca pe teren dur sau
pietre ascutite care pot produce deteriorari.
Tipul de ambalare depinde de mijlocul de transport (pe sosea, cale ferata sau apa).
Tuburile din fonta sunt de obicei ambalate in pachete, proiectate sa mentina tuburile intr-o astfel
de pozitie, care sa asigure suficient sprijin de-a lungul tubului si sa protejeze tuburile impotriva
sarcinilor exterioare.
Pentru usurarea manipularii, piesele de imbinare grele, livrate de furnizorul tuburilor, sunt
asigurate cu urechi de ridicat. Aceste urechi sunt amplasate in centrul de greutate si pot fi
utilizate, de asemenea, la sprijinirea pieselor de imbinare in timpul realizarii montarii, pentru a
reduce cat mai mult efortul manual.
Descarcarea sau manipularea trebuie sa fie efectuate cu grija pentru evitarea deteriorarii
capetelor drepte sau ale pieselor de imbinare.
Tuburile pot fi depozitate pe santier cu conditia ca solul sa fie plat si fara pietre sau alte
materiale care pot produce deteriorari.Acolo unde depozitarea trebuie sa se faca pe o suprafata
inegala, se pot folosi suporti de lemn, in conditiile in care este disponibila o suprafata de sprijin
suficienta pentru fiecare conducta. Aceasta trebuie sa aiba aproximativ 200 mm largime, iar
tuburile nu trebuie sa fie stocate in stive mai inalte decat este indicat in tabelul urmator:
Diametrul nominal 200 300 400 500 600-700 800-1.200 1.400-2.400
Nr. straturilor de tuburi 8 6 5 4
3
2
1
Conductele vor fi depozitate in zone ferite de lumina directa a soarelui si in conformitate cu
recomandarile producatorului. La depozitarea pe santier, terenul va fi neted, fara pietre.
Depozitarea se face pe sortimente, in locuri special amenajate, avandu-se grija sa nu fie puse
in contact cu substante chimice agresive pentru materialul conductei sau cu materiale abrazive.
Pentru depozitarea pe termen lung la temperatura ambientala medie, se va lua in
considerare inaltimea stivelor pentru a evita deformarea posibila a diametrelor conductei. Se
recomanda o inaltime maxima a stivelor de 1 m. Pentru depozitarea temporara pe santier, se va
asigura ca terenul este neted si fara obiecte ascutitePe timpul stocarii se vor lua masuri astfel
incat conductele sa nu fie deteriorate. Toate conductele trebuie protejate impotriva contactelor
cu materiale deteriorate: combustibil de motor, solventi sau alte lichide similare. Nu sunt admise
zgarieturi sau striatii cu o adancime mai mare de 10 % din grosimea peretelui conductei.
Armaturi si piese speciale
Producatorul va asigura ambalarea si conservarea corespunzatoare a acestora pentru a fi
protejate corespunzator impotriva efectelor daunatoare a intemperiilor, a socurilor sau a altor
degradari fizice pe toata durata transportului, manipularii si depozitarii lor.
Page 188
BV-CL-12
La manipulare este interzisa riparea, rostogolirea sau alta metoda care poate provoca
degradari. Se vor folosi in acest scop dispozitive de transport sau de ridicat corespunzatoare.
Depozitarea armaturilor si a pieselor speciale se va face in stare ambalata sub acoperis
(sopron) sau in stare neambalata in spatii inchise unde se asigura protectia impotriva
precipitatiilor sau radiatiilor solare.
18.2.3.3.
Imbinarea conductelor
Taierea conductelor va fi minima. Contractantul va include in preturile unitare si pierderile
cauzate de risipa.
Daca este necesara taierea conductelor, aceasta se va realiza cu precizie, cu ajutorul unei
masini de taiat, astfel incat capatul conductei sa fie un cerc perpendicular pe axa conductei.
In toate situatiile, capetele conductelor vor fi curatate cu atentie, atat in interior cat si in exterior,
inainte de a incepe imbinarea. Imbinarile vor fi lasate descoperite pana la finalizarea testului de
presiune, daca nu este stabilit altfel de catre Inginer.
Ca regula stricta, capetele libere ale conductelor vor fi inchise cu capace etanse de siguranta,
pana la realizarea imbinarii.
18.2.3.3.1 Pregatirea imbinarii conductelor din fonta ductila
Inainte de coborarea tubului in transee, se recomanda sa se asigure o adancitura de imbinare
numita clopot, pe fundul transeei (in dreptul imbinarii) pentru a permite o asamblar corecta.
Adancitura clopot nu trebuie sa fie mai lunga decat este necesar si trebuie sa fie umpluta cand
se realizeaza umplutura.
Inelul de etansare din cauciuc al racordului si capatul drept pereche, trebuie sa fie curatate si
unse generos cu pasta de imbinare chiar inainte de realizarea imbinarii, astfel incat sa nu se
usuce.
18.2.3.3.2 Conducte din fonta ductila
Imbinarile conductelor din fonta ductila vor fi de tip uscat cu mufa si inel de cauciuc EPDM.
Rigiditatea imbinarii nu va depasi rigiditatea materialului conductei.
Tuburile din fonta se livreaza cu lungimea standard de 5m;5,5m;6 m. Se recomanda ca tuburile
sa fie depozitate de-a lungul traseului iar sapatura sa se execute coordonat cu montarea
tuburilor.
Temperatura exterioara in perioada de montaj nu va fi mai mica de 5 C.
Imbinarea tuburilor si a pieselor speciale
In general tuburile se livreaza cu mufele de racord corespunzatoare, astfel incat conductele din
fonta constituie efectiv un sistem de conducte cu capat drept si mufa. Daca sunt necesare pe
santier se pot realiza racorduri suplimentare pentru conductele taiate si pentru imbinarea
pieselor speciale.
Instalarea pieselor de imbinare
In multe cazuri, proiectarea sistemelor de conducte permite ca piesele de imbinare sa fie
amplasate cu suficienta exactitate fara a mai taia conductele. Acolo unde se cere o exactitate in
pozitionare la un grad mai inalt, pot fi taiate pe loc cu usurinta bucati scurte de tuburi si montat
un racord suplimentar.
Piese de racord din fonta
Producatorii de fonta ofera urmatoarele piese de racord:
-teuri la 90 (sau alte unghiuri daca conditiile din teren o impun);
-reductii concentrice;
-coturi la unghiuri fixe sau functie de conditiile din teren;
Page 189
BV-CL-12
-cuplaje normale sau cu diametru exterior egal cu al tubului;

-flanse libere sau fixe.
18.2.3.3 Conducte de otel(pentru subtraversari)
Imbinarea prin sudura
Sudurile se vor efectua de catre sudori autorizati marcand piesa cu poansonul celui ce a
efectuat sudura. Se vor folosi numai electrozi adecvati materialului pieselor ce trebuiesc
imbinate (in special pentru piesele din otel inoxidabil).
Capetele tevilor vor fi controlate inainte de sudare pentru ca sa fie curatate de rugina si
murdarie.
Grija deosebita se va acorda alinierii corecte a pieselor ce trebuiesc sudate si a
perpendicularitatii flanselor pe conducte sau fitinguri.
Pentru sudura, tevile din otel, trebuie sa aiba capetele netede, bine calibrate (neovalizare) iar
daca grosimea peretelui este mai mare de 5 mm, capetele trebuie sa fie sanfrenate, tesite. In
scopul evitarii deformarii tubului si aparitiei unor eforturi suplimentare importante, care ar face
ca sudura sa fisureze, sa crape ulterior, la tuburile cu diametrul mai mare de 400 mm, sudura
nu se face continuu, ci discontinuu, pe sectoare asezate in sah. Cordoanele de sudura se
aseaza uniform, cu protectie speciala sau numai cu aceea de pe electrodul de sudura.
Controlul sudurii se va face prin examinare cu ochiul liber sau lupa, verificand aspectul exterior
(sudura nu trebuie sa aiba crapaturi, nepatrunderi in material, incluziuni de zgura, pori,
suprafata spongioasa, intreruperi bruste) si cu metodele radiografice, ultrasonice sau magnetice
realizate cu dispozitivele adecvate. Este interzisa incercarea sudurilor prin ciocanire.
Rezultatele controlului vor fi consemnate in buletine de examinare si vor fi prezentate la
receptia preliminara si finala a lucrarilor.
Defectele cordoanelor de sudura depistate la controlul vizual vor fi indepartate cu mijloace
mecanice pana la materialul sanatos, dupa care vor fi resudate. Modul si conditiile de reparare
vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omologata. Portiunile din imbinarile sudate reparate vor
fi verificate dupa remediere ca si sudurile initiale.
Capetele libere ale segmentelor de conducta supusa sudurii se vor proteja cu capace.
Dupa terminarea sudurii mai ales in cazul otelului inox se va acorda o atentie deosebita pentru
refacerea protectiei interne si a celei externe din zona cordonului de sudura dupa ce in prealabil
locul a fost foarte bine curatat.
Nu se vor executa suduri pe timp de ploaie, burnita, ninsoare si la temperaturi mai joase de - 50
C si mai mari de 250 C, decat luandu-se masuri speciale.
Depozitarea electrozilor se va face in locuri uscate, ferite de intemperii, fiind interzisa sudarea
cu electrozi umezi.
18.2.4. Constructii pe conducte
18.2.4.1.
Generalitati
Pentru a permite izolarea unei portiuni de conducta de apa s-au prevazut camine pentru vane.
Caminele se vor instala pe toata aductiunea de apa la distanta de maxim 2-3 km.
Toate caminele de vane pentru conductele de apa vor fi numerotate individual, in
conformitate cu un sistem indicat de Inginer. Numarul va fi gravat in clar pe placa de
identificare a caminului. Cartea constructiei si inregistrarile vor indica numarul de vane
instalate.
Page 190
BV-CL-12
Toate tipurile similare de vane folosite in lucrare vor fi furnizate de la acelai productor
acceptat. Echiparea caminelor de vane se va face cu vane si echipament conform specificatiilor
din Capitolul 2, punctul 2.2.9.6.
Vanele vor fi proiectate s satisfac condiiile operaionale i de mediu aa cum se specific n
seciunea particular a specificaiei. Numai dac nu se specific altfel, vanele vor fi furnizate s
se potriveasc presiunii maxime de lucru, incluznd toate vrfurile de presiune.
Numai dac nu se specific, altfel toate vanele vor avea flane duble la nivelul standardelor TS
810 NP 6, NP 16, NP 10, NP 16 sau standardelor relevante DIN 2631, 2632, 2633 sau BS 4504
NP 16, NP 6, NP 10 sau standardelor echivalente.
Pentru toate corpurile vanelor se vor furniza urmtoarele informaii de ctre
Contractor:
Numele productorului
Presiunea hidraulic de operare
Mrimea vanei
Direcia curgerii apei - Sageata
Toate vanele, axele i roile de manevr vor fi poziionate ntr-un mod care s permit accesul
cu uurin al personalului de operare. Va fi posibil ndeprtarea, nlocuirea sau
recondiionarea scaunelor, pana sau garniturilor, care vor fi accesibile fr ndeprtarea vanei
de conducte sau n cazul vanelor cu actionare electrica, fr ndeprtarea servomotorului de
acionare.
Mecanismele de comand ale tuturor vanelor vor fi realizate nct s poat fi deschise i
nchise de un singur om la o presiune cu 15% mai mare dect presiunea de operare maxim
specificat. Orice mecanism va fi astfel proiectat nct s permit operarea manual n timp util
i s nu depeasc o for de tragere solicitat de 250N.
Toate roile de manevr vor fi asamblate s se nvrteasc n sensul acelor ceasornicului
pentru a nchide vanele. Direcia rotirii, pentru deschidere i nchidere va fi indicat pe roata de
manevr.
Vanele vor fi operate n siguran n concordan cu proprietile ntregului sistem. Dac nu se
precizeaz altfel valvele vor fi realizate dup cum se solicit prin TS 526, GGG 40 sau GGG 50
sau standarde echivalente, din font cu grafit sferoidal. Grosimea pereilor vanelor va fi la
dimensiunile minime cerute de AWWA C-304; i discurile vor fi fabricate potrivit standardului
pentru fonta cu grafit sferoidal TS 526 GGG 40 sau standardelor echivalente.
Piuliele i toate celelalte piese interne folosite pentru vane vor fi din bronz rezistent la
coroziune sau oel inoxidabil (nivelul de calitate minim AISI 316L).
Lucrarile de beton legate de conductele de apa (camine de vane, blocuri de ancorare
etc.) vor fi realizate in conformitate cu Cerintele Generale din Capitolul 2 - Sectiunea 2
- Partea 2 - Lucrari Civile.
In cazul aductiunii, caminele de vane propriu-zise vor fi rectangulare in sectiune si se
vor realiza din beton armat monolit. Masurarea dimensiunilor caminelor de vane pentru
apa in listele de cantitati este facuta la dimensiunile interioare. Aceste camine se vor
executa conform detaliilor cuprinse in Piese desenate si vor avea caracteristicile
specificate in Capitolul Camine pentru conducte din cadrul prezentei Documentatii
de Atribuire.
18.2.4.1.1 Piese desenate
Detaliile de constructie pentru tipurile diverse de camine de vane, sunt prezentate in
Piesele desenate. Aceste desene sunt pentru caminele din beton simplu prefabricat si
Page 191
BV-CL-12
din beton armat prefabricat si monolit. Daca Antreprenorul alege alta solutie tehnica,
va trimite Inginerului desene de executie pentru aprobare.
18.2.4.1.2 Date prezentate
Calculele de proiectare si desenele de executie pentru camine demonstreaza
capacitatea caminelor de a suporta toate incarcarile de trafic si ale solului si sunt
prezentate in Documentatia de Atribuire. Desenele de executie includ toate detaliile,
inclusiv listele cu armaturi si detalii ale treptelor de acces. Daca Antreprenorul alege
alta solutie tehnica, va trimite Inginerului calcule de proiectare si desene de executie
pentru aprobare.
18.2.4.2 Executia
In executie, Antreprenorul va respecta specificatiile din caietele de sarcini, proiectul si
indicatiile Inginerului.
18.2.4.2.1 Cote
Cotele pentru capacele caminelor vor fi dupa cum urmeaza:
-trotuare, drumuri sau alaturat acestora: marginea superioara a capacelor va fi stabilita
la cota finala a drumului sau trotuarului;
-zone deschise, in afara drumurilor si trotuarelor: marginea superioara a capacelor va
fi stabilita la cotele finale ale drumurilor si trotuarelor sau deasupra cotei naturale a
solului, dupa cum stabileste Inginerul.
18.2.4.2.2 Excavare si reumplere
Specificatiile pentru lucrari de pamant pentru structuri de conducte vor fi aceleasi cu
cele din Capitolul 2 Excavatii pentru structurile conductelor din cadrul prezentei
Documentatii de Atribuire si nu se mai repeta aici.
18.2.4.2.3 Manipularea si transportul elementelor prefabricate de camin
Manipularea elementelor pentru camine de vizitare, la incarcarea si la descarcarea, in
si din mijloacele de transport se face cu macarale prevazute cu dispozitive speciale de
prindere.
Dispozitivele de prindere sunt alcatuite din lanturi (cabluri) de otel prinse la un capat
intr-un inel de agatare in carligul macaralei, iar la celalalt capat cu ochiuri de agatare a
ancorelor.
Elementele de baza se manipuleaza cu dispozitiv metalic de 2,5 to cu 3 ramuri de
ridicare, de cele 3 ancore inglobate.
Capetele tronconice si elementele drepte se manipuleaza cu dispozitiv metalic de 1,3
to cu 2 ramuri de ridicare, de cele 2 ancore inglobate.
Se interzice manipularea elementelor de camin prin introducerea cablului prin interiorul
lui.
Se interzice descarcarea elementelor de camin prin cadere libera.
In mijloacele de transport: auto sau vagoane CF, asezarea lor se face in pozitia de
montaj si sunt asigurate impotriva deplasarii.
Elementele de camin se depoziteaza suprapus, numai pe suprafete orizontale care nu
permit tasari.
Inaltimea maxima de depozitare este:
element de baza - 2 randuri;
cap tronconic - 1 rand;
Page 192
BV-CL-12
element drept - 2 randuri.

Manipularea, transportul si depozitarea elementelor de camin vor fi in grija
Antreprenorului.
18.2.4.2.4 Stratul suport
Elementul de baza de camin se aseaza pe un strat suport din pietris bine compactat
de 10 cm grosime.
18.2.4.2.5 Montarea elementelor prefabricate de camin
Montarea elementelor care compun caminul de vizitare se face cu macaraua.
La asamblarea elementelor de camin se folosesc garnituri pre-lubrifiate, care permit
centrarea cu usurinta a elementelor. Garnitura se potriveste pe cepul elementului de
camin si se fixeaza prin tragerea din cateva puncte.
18.2.4.2.6 Testarea caminelor
Antreprenorul va asigura apa, forta de munca, conductele, coturile si alte echipamente
necesare pentru realizarea testelor, si nici un camin sau alta lucrare nu se va acoperi
inainte de verificarea si aprobarea Inginerului.
Testele care se vor aplica caminelor vor consta din umplerea lor cu apa pana la 10 cm
sub placa de acoperire sau nivelul solului si, dupa alocarea a 24 de ore pentru
saturarea betonului, se reumplu pana la nivelul initial.
Astfel, pierderea de apa trebuie sa fie mai mica decat echivalentul a 2 cm pentru
intreaga suprafata a caminului, in 24 de ore. In cazul neindeplinirii acestei conditii, se
va proceda la repararea caminului si la repetarea testelor pe cheltuiala
Antreprenorului.
18.2.5.
Cerinte de siguranta si sanatate in munca

La executarea conductelor de apa se vor respecta prevederile din Legea nr. 319/2006,
Legea securitatii si sanatatii in munca, precum si a altor norme si normative aflate in
vigoare.
Pentru evitarea surparii malurilor santului, se vor prevedea sprijiniri. Antreprenorul este
raspunzator de stabilirea solutiilor tehnice pentru sprijinirile de maluri. Solutiile stabilite
vor fi supuse verificarii tehnice de calitate conform Legii nr. 10/1995.
In locurile cu circulatie pietonala intensa se vor monta podete peste sant si se va
asigura semnalizare rutiera cu indicatoare metalice pentru a nu perturba continuitatea
circulatiei in timpul executiei lucrarilor.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor identifica in teren toate conductele si cablurile
existente in zona si in acele portiuni sapatura se va realiza manual.
In cazul in care in timpul executiei sapaturilor, Antreprenorul va depista cabluri sau
conducte neidentificate de beneficiarii lor la predarea amplasamentului, se va solicita
asistenta tehnica din partea acestora pe toata perioada executiei.
Pentru evitarea accidentelor, sapaturile se vor semnaliza cu semnale adecvate atat pe
timp de zi cat si pe timp de noapte.
- HG nr.1425/2006 - pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
pevederilor Legii nr. 319/2006
Page 193
BV-CL-12
- HG nr. 1242/2011 - pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin
Hotararea Guvernului nr. 1425/2006
- HG 300/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile
- HG 1146/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
- HG 971/2006 - privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca
- HG 1091/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de
munca
- HG 1048/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de
catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
- HG 539/2004 - privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de
echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor
- HG 1876/2005 - privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii
expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot
- HG 1051/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de
afectiuni dorsolombare
expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice
- HG 1218/2006 - privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in
munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta
agentilor chimici
- Ordinul MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 - Regulament privind protectia si igiena muncii in
constructii
18.2.6.Lista codurilor si standardelor
Materialele si calitatea bunurilor ce urmeaza a fi furnizate in cadrul contractului, vor fi
in concordanta cu Standardele Internationale adecvate (ISO).
Toti furnizorii pentru materialele si bunurile ce urmeaza a fi procurate conform listei de
cantitati, vor fi atestati prin ISO 9001 sau EN 29001.
Exceptand cazurile in care se specifica altfel, toate utilajele, materialele si forta de
munca vor corespunde standardelor si normativelor valabile in Romania.
Alte standarde autorizate, care asigura o calitate egala sau mai ridicata decat
standardele si codurile specificate, vor fi supuse analizei si aprobarii prealabile in scris
de Beneficiar.
Diferentele dintre standardele specificate si standardele alternative propuse vor fi
descrise amanuntit in scris de catre Antreprenor si trimise Beneficiarului cu cel putin 28
zile inainte de data la care Antreprenorul cere aprobarea Beneficiarului.
Antreprenorul va obtine si va tine pe santier cel putin o copie a Standardelor si
codurilor de utilizare la care se refera specificatia si oricare alt standard care se aplica
la materialele care urmeaza a fi furnizate sau care se refera la calitatea lucrarilor ce
urmeaza a fi executate.
Page 194
BV-CL-12
Un Antreprenor care isi propune sa foloseasca versiuni alternative ale codurilor si

standardelor specificate va trimite versiunea alternativa Beneficiarului pentru aprobare.
Toate materialele si calitatea lor, nespecificate pe deplin aici sau neacoperite de un
standard aprobat, vor fi de tip superior.
Acolo unde cerintele oricarei specificatii sau reglementari standard contravin cerintelor
acestei specificatii, sau oricarui articol din Piesele desenate, Antreprenorul va cere
Beneficiarului clarificari inaintea inceperii lucrarilor.
Aceste standarde sunt descriptive si nu restrictive. Antreprenorul poate furniza bunuri
care sa se conformeze si altor standarde, dovedit fiind ca acestea asigura o calitate cel
putin egala cu standardele mentionate.
STAS, SR - Standarde Romanesti
ISO - Standarde Internationale
EN - Norme Europene
I - Normativ pentru lucrari de instalatii
C - Normativ pentru lucrari de constructii
PE - Normativ pentru lucrari de instalatii electrice
P - Normativ pentru lucrari de arhitectura, rezistenta, drumuri
NP - Normativ pentru lucrari de rezistenta
SR 10898:2005 - Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie
SR 8591:1997 - Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare
STAS 8591/1997 - Retele edilitare subterane Conditii de amplasare
STAS 6054/1997 - Adancime de inghet
SR ISO 80000-1:2009 - Marimi si unitati. Partea 0. Principii generale
STAS 737/5 - Sistemul International de Unitati (SI). Multiplii si submultiplii zecimali
preferentiali ai unitatilor SI
SR EN ISO 9001 - Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in proiectare,
dezvoltare, productie, montaj si service
STAS 9002 - Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie, montaj si
service
STAS 2308-81 - Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de
vizitare.
STAS 3061 - Hidraulica. Terminologie, simboluri si unitati de masura.
STAS 4163/1 - Retele de distributie - Prescriptii fundamentale de proiectare
STAS 4163/2 - Retele de distributie Prescriptii de calcul
STAS 4163/3 - Retele de distributie Prescriptii de executie si exploatare
STAS 4273 - Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta
STAS 11410-80 - Piese de legatura din policlorura de vinil neplastifiata pentru
canalizare. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 9570/1 - Marcarea si reperarea de conducte si cabluri din localitati
STAS 7488-89 - Masuratori terestre. Geodezie, topografie, fotogrammetrie, cartografie
si cadastru. Terminologie si simboluri.
STAS 9824/0-74 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor.
STAS 9824/1-87 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, canale
si cabluri.
STAS 9824/5-75 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte,
canale si cabluri.
Page 195
BV-CL-12
STAS 2250 - Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de incercare si

presiuni de lucru maxim admisibile
SR EN 1610:2000 - Executia si incercarea racordurilor si retelelor de canalizare
P 118/1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor
I 9-2013 - Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor sanitare
din cladiri si de alimentare cu apa si canalizare din ansambluri de cladiri
NP 133-2013 - Normativ de proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de
alimentare cu apa si canalizare a localitatilor
GP 043-1999 - Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de
alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din P.V.C., polietilena si
polipropilena
NP 084/2003 - Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor
sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, utilizand conducte din
mase plastice
C 56/1985; 2002 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente
P130-1999 - Normativ privind comportarea in timp a constructiilor
ISO 12162 - Sisteme de clasificare
NF EN 545, ISO 2531 - Specificatie tehnica a retelelor din fonta ductila
EN 545, ISO 2531 - Tuburi cu mufare
EN 545, ISO 2531 - Tuburi cu flanse
EN 545, ISO 2531 - Racorduri cu mufari
EN 545, ISO 2531 - Racorduri cu flanse
ISO 7005-2 - Dimensiunea flanselor (fixe si orientabile)
EN 681-1, ISO 4633 - Inele de imbinare.Specificarea materialelor
EN 545, ISO 8179-1 - Izolatie exterioara a tuburilor cu zinc
EN 545, ISO 8180 - Manson din polietilena
EN 545, ISO 2531 - Izolatie exterioara a tuburilor cu polietilena
EN 545, ISO 2531 - Izolatie exterioara a tuburilor cu poliuretan
EN 545, ISO 4179 - Izolatie interioara cu mortar de ciment
SR EN 295 - Tuburi si accesorii de gresie si imbinarea lor la racorduri si retele de
canalizare
SR EN 1610/2000 - Executia si incercarea racordurilor si retelelor de canalizare
EN 29001, ISO 9001 - Model pentru asigurarea calitatii in conceptie, dezvoltare,
productie,montaj si asistenta dupa vanzare
EN 29002, ISO 9002 - Model pentru asigurarea calitatii in productie si la montaj
Legislatie in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conditii de munca (protectia
muncii)
Norma metodologica din 11.10.2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii si
sanatatii in munca nr. 319 din 2006.
Codul Muncii Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, text in vigoare incepand cu data de
22 decembrie 2005. Text actualizat in baza actelor normative modificatoare, publicate
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pana la 19 decembrie 2005.
Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei nr. 646 din 26 iulie 2006.
Page 196
BV-CL-12
Legea nr. 436/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2000
privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia
persoanelor incadrate in munca.
Legea nr. 177/2000 privind modificarea si completarea Legii Protectiei Muncii
nr.90/1996
Legea nr. 90/1996 - Legea Protectiei Muncii, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei nr. 47 din 29 ianuarie 2001.
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii (conform cu H.G. nr.
795/1992 si aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993, publicat in Buletinul
Constructiilor nr. 5-8 din anul 1993).
Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I nr. 11/1996.
Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul
Sanatatii cu Ordinele nr. 34/1975 si 60/1975.
Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj aprobate de M. C.
Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980
TESTAREA SI DEZINFECTAREA
19.
19.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
19.2.
ADAUGIRI
19.2.1.
Testarea conductelor
19.2.1.1.
Generalitati
Inginerul va primi o adresa scrisa, cu cel putin 7 zile inainte de data testului de pentru orice
conducta.
Antreprenorul va fi responsabil pentru furnizarea apei dintr-o sursa identificata de el, cu
aprobarea Inginerului.
Verificarile, incercarile si probele punerii in functiune se fac la conductele noi si la inlocuire de
conducte. Acestea se pot efectua la intreaga retea prevazuta in documentatia de investitie sau
pe tronsoane de conducte ce pot fi puse in functiune.
Inainte de punerea in opera, fiecare conducta va fi curatata si se va verifica starea ei.
Conductele care au fost deteriorate si care, in opinia Inginerului nu mai pot fi remediate in mod
satisfacator, vor fi respinse si indepartate de pe santier.
Dupa ce conductele sunt in pozitia finala si imbinate, transeea se va umple la un nivel
care depaseste cu putin partea superioara a conductei, lasandu-se imbinarile neacoperite.
Imbinarile se vor lasa neacoperite pana la finalizarea urmatoarei liste de actiuni, iar Inginerul
acorda permisiunea de acoperire.
Toate testele se vor derula in prezenta Inginerului.
Cu cel putin o luna inainte de inspectarea si testarea primei sectiuni de conducta, Antreprenorul
va prezenta Inginerului, spre aprobare, o planificare detaliata si metodele de lucru pentru
realizarea inspectiilor, a testului de presiune, dezinfectarii si predarii spre exploatare. Orice
Page 197
BV-CL-12
modificari solicitate de Inginer fata de detaliile prezentate vor fi aplicate de Antreprenor pe

cheltuiala proprie.
Daca Inginerul considera ca un anumit numar de tronsoane de conducta inacceptabil nu a
raspuns in mod corespunzator la problemele de presiune, Antreprenorul este obligat sa refaca
probele pe santier inainte de montaj. In acest caz, rezultatele trebuiesc prezentate Inginerului
spre aprobare inainte de reluarea montajului. Costul acestor probe va fi suportat in intregime de
Antreprenor.
Punerea in functiune a obiectivelor se va face etapizat, pe baza graficului de executie a
lucrarilor. Dupa terminarea lucrarilor la un obiectiv, care functioneaza independent de restul
componentelor din contract (tronsoane de conducte intre camine), toate lucrarile aferente
acestui obiectiv vor fi testate, urmand apoi punerea in functiunea a obiectivului.
Inainte de testarea oricarei linii de conducte, Antreprenorul se va asigura ca aceasta este
ancorata adecvat si ca socurile din coturi, ramificatii sau din capetele conductelor sunt
transmise solului sau unei ancorari temporare corespunzatoare. Capetele deschise vor fi
inchise cu dopuri sau capace.
Imbinarile vor ramane expuse fara a fi umplute, iar umplerea nu se va realiza la un nivel mai
mare decat cel al radierul conductei pana cand toate inspectiile si testele nu au fost finalizate
conform pretentiilor Inginerului si pana cand acesta si-a dat permisiunea in scris pentru a realiza
acoperirea conductelor.
Punerea in functiune a obiectivelor se va face etapizat, pe baza graficului de executie a
lucrarilor. Dupa terminarea lucrarilor la un obiectiv, care functioneaza independent de restul
componentelor din contract (tronsoane de conducte intre camine), se va proceda la testarea
tuturor lucrarilor aferente acestui obiectiv, urmand punerea in functiune a obiectivului.
Se vor efectua urmatoarele inspectari si testari:
-inspectarea vizuala in care Inginerul va verifica directia, linia, aspectul suprafetei
interioare, adancimea si imbinarea corecta;
-test de presiune hidraulica numai pentru conductele sub presiune;
-inspectia video.
Toate testele se vor efectua in prezenta Inginerului.
19.2.1.2.
Verificarea lucrarilor
Pe parcursul executarii lucrarilor, in afara verificarilor pe care le va efectua Inginerul (prin
dirigintele de santier), Antreprenorul va efectua verificari de calitate prin persoane autorizate de
I.S.C. (responsabilul tehnic cu executia si responsabilul cu controlul tehnic de calitate in
constructii) dupa cum urmeaza:
-calitatea materialelor utilizate, dupa certificatele de calitate;
-respectarea tehnologiei de montaj;
-respectarea traseelor conductelor, amplasarea caminelor etc.
Toate materialele pot fi introduse in lucrare numai daca sunt conform prevederilor din
proiect, daca au fost livrate cu certificate de calitate si daca in cursul manipularii nu au suferit
deteriorari.
Inspectarea vizuala va fi realizata de Inginer, care va verifica inclinatia, directia,
liniaritatea, aspectul suprafetei interioare, adancimea si imbinarea corecta. Inspectarea vizuala
va fi insotita de o verificare insitu cu o camera video inserata in interiorul conductelor, costurile
fiind suportate de Antreprenor. Orice modificari cerute de Inginer vor fi realizate inainte de testul
de presiune si dezinfectare.
Page 198
BV-CL-12
La conductele sudate vor fi verificate prin sondaj cordoanele de sudura folosindu-se

metode nedistructive (de exemplu gamagrafiere) respectandu-se prescriptiile tehnice specifice
in vigoare.
Verificarea debitului de apa efectiv transportata este recomandat sa se faca odata cu spalarea
totala a conductei.
Verificarile, incercarile si probele se executa coform Legii 10/1995, privind calitatatea
constructiilor, Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
(HG nr. 273/94), STAS 4163 si a altor reglementari specifice.
Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica:
-Concordanta lucrarilor executate cu proiectul;
-Caracteristicile robinetelor, golirilor, ventilelor de aerisire-dezaerisire, reductoarelor de presiune,
clapetelor, altor armaturi etc.;
-Pozitia si executia caminelor, echiparea acestora;
-Protectia anticoroziva si termoizolatiile, unde este cazul;
-Calitatea sudurilor si a altor tipuri de imbinari;
-Executia masivelor de ancoraj.
19.2.1.3.
Proba de presiune a conductelor de aductiune.
nainte de umplerea totala a anurilor pentru conducte aflate sub presiune, acestea
vor fi verificate.
nainte de verificare, anul va fi umplut n jurul fiecrei conducte, cel puin jumtate
din lungime excluznd mbinarea, cu material de umplere selectat, bine compactat,
cu grosime minim de 300 mm sau cu pmnt granular din stratul de la suprafaa
conductei.
Se vor aplica teste pentru a dovedi rezistena structural a diferitelor elemente ale
conductei, inclusiv a conductei, a vanelor i a blocurilor de ancoraj precum i
etaneitatea la ap a conductei.
Testarea cu aer pentru conductele sub presiune este interzis.
Executantul va asigura pompe, instrumente de msurare, mufe, supori i toate
instrumentele necesare pentru desfurarea testelor i le va menine n bun
funcionare.
Seciunea testat va fi izolat cu capac sau flane oarbe la fiecare capt i la
fiecare ramificaie.
Executantul va asigura transmiterea forei de frecare a captului nesusinut ctre sol
la capetele sau pe laturile anurilor. Verificarea nu va fi permis n cazul unei vane
nchise.
Probarea conductelor aflate sub presiune se va realiza pentru fiecare tip de
conducta conform prevederilor producatorului, a standardelor si reglementarilor
tehnice specifice dupa o spalare prealabila.
Proba de presiune a conductelor se executa conform prevederilor S.R. 4163 si
STAS 6819 precum si a normativului NP 133/1-2011.
Incercarile de presiune a conductelor se fac numai cu apa.
Se supun la proba numai tronsoanele care ndeplinesc urmatoarele conditii:
Au montate toate armaturile;
S-a realizat o acoperire partiala a conductei lasandu-se mbinarile libere
S-au executat masivele de ancoraj la conductele ce nu pot prelua eforturi

axiale
Page 199
BV-CL-12
Nu sunt admise mbinri care implic tieri i filetri sau alte prelucrri care ar putea
deteriora rezultatul final al lucrrilor.
Aparatele care vor fi folosite la probe vor avea cadranele cu diametrul de cel puin
150 mm, gradate astfel nct presiunea de proba s aib cel puin 75 % din
presiunea indicat de aparat.
Dac este necesar se vor furniza aparate diferite pentru tronsoane diferite.
Verificatorul va avea la dispoziie cel puin dou aparate care vor rmne la
dispoziia Dirigintelui de antier pe toat durata lucrrilor.
Executantul va trebui s poat s monteze i s demonteze cu rapiditate aparatura
din dotare pe perioada probelor.
Toate aparatele de msura vor fi etalonate i ncercate nainte de nceperea
probelor i la intervale regulate dup aceea.
Fiecare tronson ce urmeaza sa fie supus probelor va fi nchis cu capace la ambele
capete si fixat, astfel nct s reziste la forele de reaciune care apar.
Toate mbinrile se cur de pmnt n exterior pentru a se putea observa cu
usurin eventualele scurgeri de ap.
Indepartarea aerului din conduct este important pentru acurateea rezultatelor
testului i, prin urmare, umplerea conductei trebuie s se fac de o maniera
controlat, cu ndepartarea aerului n timpul procesului de umplere i presurizare.
Conductele vor fi testate la 1,5 x presiunea de regim pentru instalaia respectiva,
dar nu mai putin de 12 bari;
Presiunea n conducte se va realiza cu o pomp de ncercare hidraulic i se va citi
pe un manometru montat pe pomp,care se va amplasa n punctul cel mai de jos al
retelei.
Conductele se vor menine sub presiune timpul necesar verificrii i imbinrilor,dar
nu mai puin de 20 minute,interval unde nu se admite scderea presiunii.
Rezultatele probelor de presiune se consemneaz ntr-un proces verbal, care face
parte integrant din documentaia necesar la recepia preliminar i definitiv a
conductei.
Dupa terminarea complet a lucrrilor de execuie pe conducta, se va executa o
proba general pe ntreaga ei lungime, n regim de exploatare.
Dupa un test satisfacator, seciunea de conduct nu va mai fi supus unor
operaiuni de sudare, deformare la rece sau la cald.
Proba de presiune a armturilor
ncercarea hidraulic va fi fcut dup montarea pe conduct a tuturor fitingurilor.
Presiunea de ncercare a conductei va fi inferioar valorii de 1,25 x presiunea
nominal a robinetului.
mbinrile din flane a instalaiilor hidraulice, care la verificare nu corespund, avnd
deplasri ale feelor mbinate, se vor remedia pe cheltuiala constructorului.
Dup efectuarea probei de presiune, se va efectua splarea i dezinfectarea
instalaiei.
Verificari i probe dup efectuarea probei de presiune
Dupa efectuarea probei de presiune se vor efectua urmatoarele verificari si probe:
Intocmirea procesului verbal al probei de presiune;
Umplerea transeii in zona imbinarilor ;
Umplerea transeii;
Verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectului;
Page 200
BV-CL-12
Refacerea partii carosabile a drumului conform prevederilor din proiect;
Refacerea trotuarelor;
Refacerea spatiilor verzi;
Executarea marcarii si reperarii retelelor conform STAS 9570/1.
Inainte de punerea in functiune, se face spalarea si dezinfectarea retelei,

conform normelor specifice.
Punerea in functiune a retelei se face de catre personalul unitatii de

exploatare a retelelor, asistat de constructor conform prevederilor STAS 4163 -3 , art.
4.1.
La proiectarea, executia, darea in functiune, exploatarea si intretinerea

aductiunilor se vor respecta normele de protectie a muncii.
Testul de presiune se considera reusit daca dupa trecerea intervalului de o ora de la

atingerea presiunii de incercare, scaderea presiunii in tronsonul testat nu depaseste 10%
din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile de apa.
In cazul min care testul de presiune nu a reusit, Antreprenorul va localiza pierderile si va
repara, inlocui sau reface tronsonul/imbinarea defecta si va relua probele hidraulice pe
cheltuiala sa.
Probe hidraulice preliminare
Probele preliminare vor fi facute dupa ce conducta a fost pozata, cuplata la conductele
existente, iar santul a fost umplut pana la cel putin 300 mm deasupra ei. Imbinarile nu se vor
acoperi pana dupa terminarea testelor.
Toate tronsoanele vor fi verificate in acest fel.
Proba de presiune se va face pentru conducta, accesorii.
Proba de presiune se va face in prezenta Antreprenorului, Beneficiarului, Proiectantului si a
reprezentantului Inspectiei de Stat in Constructii, urmand a se incheia un proces-verbal de faza
determinanta.
Probe hidraulice finale
Probele finale se vor face dupa ce intr-o subzona s-au pozat, imbinat si verificat preliminar toate
tronsoanele. Aceste probe finale se fac inainte de legarea noilor conducte la sistemul existent.
Dupa legarea noilor conducte la sistemul de distributie existent, imbinarile vor fi lasate
descoperite si se va introduce in intregul sistem lichid la presiunea nominala. Beneficiarul va
trebui sa-si dea avizul la inspectia vizuala finala.
Probele finale nu cuprind si probele de presiune la conductele existente.
Dupa executia instalatiilor hidraulice, se va executa proba de presiune a imbinarilor la presiunea
de lucru, pentru care se vor consemna rezultatele intr-un proces verbal.
Proba se va realiza in prezenta reprezentantului Beneficiarului.
Imbinarile in flanse a instalatiilor hidraulice, care la verificare nu corespund, avand
deplasari ale fetelor imbinate, se vor remedia pe cheltuiala Antreprenorului.
Dupa efectuarea probei de presiune, se va realiza spalarea si dezinfectarea instalatiei.
Page 201
BV-CL-12
Receptia finala a lucrarilor se va efectua de o comisie, a carei competenta va fi conform

prevederilor legale in vigoare. Consultantul va face parte din comisia de receptie si va acorda
lamuriri necesare comisiei.
La efectuarea incercarilor de presiune, se vor lua masurile necesare de protectia muncii pentru
personalul care executa incercarile.
Presiunea la care s-au facut probele si rezultatele obtinute se vor trece in procesul verbal de
receptie.
Testul de infiltrare
In cazurile in care conducta a fost montata sub nivelul natural al apei freatice, dupa reumplerea
transeei, interiorul conductei va fi testat pentru infiltratia apei exterioare prin imbinari. Canalele
vor fi acceptate ca satisfacatoare daca infiltrarea pe o perioada de 15 minute nu depaseste
cantitatile permise stabilite de catre Inginer. Orice scurgere astfel detectata va fi reparata
conform instructiunilor Inginerului, iar linia de conducta va fi retestata, toate pe costurile
Antreprenorului.
19.2.1.4.
Spalarea si dezinfectarea conductelor
Spalarea si dezinfectarea conductelor pentru apa potabila se va realiza conform EN 805
pentru sisteme i componente la exteriorul cldirilor
Executantul va dezinfecta toate conductele principale.
Executantul va lua msurile necesare pentru a reduce riscul de contaminare a noilor conducte
i conducta principal la care va fi legat.
Dupa ce proba de presiune a fost ncheiat i s-a constatat ca nu mai sunt necesare nici un
fel de reparatii, se procedeaza la spalarea conductelor.
Splarea se face de catre Executant, cu apa potabila conform cerinelor furnizorului si pe
tronsoane de 100-500 m.
Durata spalarii este determinata de necesitatea ndepartarii tuturor impuritailor din interiorul
conductei. Spalarea se face din amonte in aval.
Dezinfectarea se face imediat dupa spalare, pe tronsoane separate de restul reelei i cu
branamentele nchise.
Toate tronsoanele de conduct vor fi dezinfectate nainte de a fi racordate la sistemul de
distribuie existent.
Dezinfecia se va face prin umplerea conductelor cu ap tratata cu clor conform normativelor
i va avea loc atunci cnd se umple conducta pentru probele finale.
Aliniamentele simple de conducte pot fi clorinate i la testele preliminare.
Soluia se introduce prin prize special amenajate si se verifica daca a ajuns n ntreaga parte
de reea supusa dezinfectarii.
Verificarea se face prin armaturile de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerata
terminat in momentul n care soluia dezinfectat apare n toate aceste puncte de verificare,
n concentraia ceruta de dirigintele de antier.
Doza de clor va trebui s permit existena a 20...25 mg ( conform SR 6819-4) de clor activ
de-a lungul conductei. Apa clorinat va trebui s rmn n conducta 24 de ore sau mai mult
conform indicaiilor dupa care se evacueaza prin robinetele de golire si se procedeaza la o
noua spalare.
n aceasta perioada, vanele din sistem vor fi acionate cel puin o dat.
La sfritul perioadei mai sus amintite se vor face teste pentru msurarea reziduurilor de clor.
Testele se vor face n captul cel mai deprtat de locul n care a fost introdus clor. Reziduurile
de clorin trebuie s fie de cel puin 10 mg/l.
Page 202
BV-CL-12
n caz contrar se repet clorinarea pn la obinerea acestei valori.

Splarea conductelor dup dezinfecie se va face pn dispare mirosul de clor. Dupa
terminarea spalarii este obligatoriu efectuarea analizelor fizico chimice si bacteriologice.
In cazul n care ntre dezinfectarea i darea n exploatare a reelei trece o perioada de timp
mai mare de 3 zile i n cazul n care, dup dezinfectare, apa transportat prin tronsonul
respectiv nu ndeplinete condiiile bcteriologice i biologice de calitate, dezinfecia se repet.
Dupa terminarea complet a lucrrilor de execuie a aduciunii nainte de dezinfectarea ei se
efectueaz o ncercare hidraulica general pe ntrega ei lungime, n condiii de funcionare la
parametrii proiectai.
19.2.2. Receptia lucrarilor
Receptia reprezinta actiunea prin care Beneficiarul accepta si preia lucrarea, aceasta
putand fi data in functiune, certificandu-se faptul ca Antreprenorul si-a indeplinit obligatiile
conform prevederilor contractuale si ale documentatiei de executie.
Receptia se face conform Legii nr.10/1995 privind calitatea in constructii,
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr.
273/94) si altor reglementari specifice.
Etapele de realizare a receptiei sunt:
Receptia la terminarea lucrarilor prevazute in contract;
Receptia finala - dupa terminarea perioadei de garantie prevazuta in proiect.
Receptia retelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor se efectueaza in
conformitate cu prevederile normativului NP133-2013 si a reglementarilor in vigoare privind
calitatea, receptia lucrarilor de constructii si instalatii si receptia obiectivelor de investitii.
In vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut in conformitate cu
prevederile din proiect, a reglementarilor tehnice privind executia lucrarilor aferente, precum si
a instructiunilor de montaj ale producatorului de echipamente.
Verificarea se refera atat la elementele de constructii, cat si la instalatiile hidraulice,
mecanice, electrice, etc., efectuanduse cu respectarea standardelor in vigoare si a actelor cu
caracter normativ.
La receptie se verifica si executarea tuturor lucrarilor conexe retelei.
Se vor avea in vedere in special conditiile tehnice privind:
Echiparea cu aparate corespunzatoare;
Folosirea echipamentelor prevazute in proiect;
Respectarea traseelor conductelor, a diametrelor si tipurilor de materiale stabilite in proiect;
Montarea si functionarea corespunzatoare a armaturilor aferente retelei si a tuturor
echipamentelor auxiliare;
Rigiditatea fixarii elementelor de instalatii de elementele de constructii;
Asigurarea dilatarii libere a conductelor;
Modul de amplasare a aparatelor de reglare, masura si control si accesabilitatea acestora;
Echiparea si functionarea corespunzatoare a instalatiilor pentru stingerea cu apa a
incendiilor, conform prevederilor din proiect si a indicatiilor producatorului echipamentelor;
Calitatea izolatiilor si vopsitoriilor;
Aspectul estetic general al instalatiilor;
Scopul receptiei este sa verifice:
Realizarea lucrarilor de constructii-montaj in conformitate cu documentatia tehnicoeconomica si cu prescriptiile tehnice;
Indeplinirea conditiilor pentru exploatarea normala;
Page 203
BV-CL-12
Realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobati.

Receptia obiectivelor de investitii se desfasoara in urmatoarele etape:
Receptia lucrarilor de constructii-montaj care se efectueaza pe parcursul executarii lucrarilor
sau la terminarea obiectelor sau grupelor de obiecte care pot functiona independent;
Receptia punerii in functiune a capacitatii finale a obiectivului de investitii;
Receptia definitiva a obiectivului, care se efectueaza la termenul prevazut pentru realizarea
indicatorilor tehnico-economici aprobati.
Comisia de receptie examineaza:
respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si avizele si conditiile de
executie impuse de autoritatile competente.
Examinarea se va face prin:
cercetarea vizuala a lucrarii;
analiza documentelor aferente cartii tehnice a constructiei sau a utilajului;
executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatiei de
executie si ale reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale conform legii;
analizarea referatului de prezentare intocmit de proiectant, cu privire la modul in care a fost
executata lucrarea. Beneficiarul va urmari ca aceasta activitate sa fie cuprinsa in contractul de
proiectare;
terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre Beneficiar si executant si in
documentatia anexata la contract.
In cazurile in care exista dubii asupra inscrisurilor din documentele cartii tehnice a constructiei
sau a utilajului, comisia poate cere expertize, alte documente, incercari suplimentare, probe si
alte teste.
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul-verbal
de receptie si il va inainta in termen de 3zile lucratoare Beneficiarului impreuna cu
recomandarea de admitere cu sau fara obiectii a receptiei, de amanare sau de respingere a
ei.
Comisia de receptie recomanda admiterea receptiei, in cazul in care nu exista obiectii sau
cele consemnate nu sunt de natura sa afecteze utilizarea lucrarii conform destinatiei sale.
Comisia de receptie recomanda amanarea receptiei cand:
se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in exploatare a
lucrarilor din punct de vedere al exigentelor esentiale;
lucrarea prezinta vicii a caror remediere este de durata si care, daca nu ar fi facuta, ar
diminua considerabil utilitatea ei;
exista in mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrarilor si este nevoie de incercari de
orice fel pentru a le clarifica;
se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in exploatare a
utilajului, echipamentului si a instalatiei tehnologice sau capacitatea de productie prevazuta
sau nu permit punerea in functiune;
nu au fost respectate conditiile cerute de catre organele de avizare abilitate in acest scop.
Comisia de receptie recomanda respingerea receptiei, daca constata vicii care nu pot fi
inlaturate si care, prin natura lor, impiedica realizarea uneia sau a mai multor exigente
esentiale, caz in care se impun expertize, reproiectari, refaceri de lucrari, etc.
Presedintele comisiei de receptie va prezenta Beneficiarului procesul-verbal de receptie cu
observatiile participantilor si cu recomandarea comisiei. Pe baza procesului-verbal de
receptie, Beneficiarul hotaraste admiterea, amanarea sau respingerea receptiei si notifica
Page 204
BV-CL-12
hotararea sa, in interval de 3 zile lucratoare, Antreprenorului, impreuna cu un exemplar din

procesul-verbal.
In cazul in care admiterea receptiei se face cu obiectii, in procesul-verbal de receptie se
vor indica in mod expres acele lipsuri care trebuie sa fie remediate. Termenele de remediere
se vor conveni cu Antreprenorul, dar ele nu vor depasi, de regula, 90 de zile calendaristice de
la data receptiei, daca, datorita conditiilor climatice, nu trebuie fixat alt termen.
Receptionarea lucrarilor este precedata de controlul riguros al acestora, care cuprinde in mod
obisnuit:
Verificarea transeei si patului conductelor;
Verificarea conductei montate in sant;
Verificarea cotelor conductelor;
Verificarea respectarii prescriptiilor de montaj si functionare corecta a vanelor, aparatelor de
masura, ventilelor de aerisire;
Respectarea dimensiunilor si a cotelor prevazute in proiectele de executie;
Asigurarea etanseitatii conductei;
Verificarea la presiune;
Verificarea capacitatii de transport (debitului);
Verificarea umpluturilor, refacerii pavajelor si strazilor betonate;
Respectarea masurilor de protectie si de securitate a muncii;
Respectarea masurilor de protectie a mediului sau a celor stabilite de autoritatile locale.
19.2.3. Marcaje aferente conductelor de aductiune
Sunt utilizate placute de marcaj doar pentru caminele de vane, caminele de vane si
golire, caminele de aerisire/dezaerisire, caminele de golire.
Page 205
BV-CL-12
REABILITAREA CONDUCTELOR
20.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
20.2.
ADAUGIRI
Nici o adaugire
Page 206
BV-CL-12
REABILITAREA CONDUCTELOR de
20.
canalizare
21.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
21.2.
ADAUGIRI
Nici o adaugire
Page 207
BV-CL-12
RENOVAREA RETELELOR DE AP
21.
22.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
22.2.
ADAUGIRI
Nici o adaugire
Page 208
BV-CL-12
REALIZAREA LUCRARILOR LA TUNELE SI
22.
CHESOANE
23.1.
AMENDAMENTE
Nici un amendament.
23.2.
ADAUGIRI
Nici o adaugire.
Page 209
BV-CL-12
LUCRRI DE DRUMURI
23.
24.1.
Amendamente
Nici un amendament.
24.2.
Adaugiri
24.2.1.
Drumuri si platforme de exploatare

Traseele drumurilor si ale platformelor vor respecta aliniamentele indicate in planurile de
situatie.
Atat pentru circulatia curenta cat si pentru platforme, sistemul rutier va fi rigid, cu
imbracaminte din beton cu o fundatie din balast.
Pe aceste drumuri si platforme, circulatia de exploatare este de volum mic in comparatie cu
cele de pe drumurile publice.
Lucrarile de terasament pentru drumuri se vor conforma cu prevederile de la cap. 4 din
prezenta Documentatie de Atribuire.
Imbracamintea din beton vibrat se va executa conform SR 13108/2014 si conform
normativului C 22 - 84, cu beton clasa BA 16 (B 300) si avand o grosime de 18 cm.
Conform acelorasi acte normative se vor realiza rosturile longitudinale si transversale (de
dilatatie si de contractie).
Rosturile vor fi taiate, iar umplerea lor se va face cu mastic bituminos.
Fundatia va fi realizata din balast, conform STAS 6400 - 84 si piatra sparta conform STAS
662 - 89.
Lucrarile de terasamente se vor executa la cotele prevazute in proiect, astfel incat cota finala
a drumului sa corespunda cu cota proiectata.
Profilul transversal tip prevede ca partea carosabila sa fie incadrata de acostamente pe
ambele parti, cu latimea de 1,00 m fiecare.
Panta transversala va fi de 2 % si va permite ca apa sa se scurga lateral, in afara platformei
drumului, in santul creat, in cazul ca linia rosie este la nivelul terenului sau in debleu.
24.2.2. Amenajarea si refacerea suprafetelor, altele decat drumuri
Exceptand cazul in care o autoritate isi rezerva dreptul de a reface, pe cheltuiala sa, o
suprafata de teren afectata de operatiunile Antreprenorului, acesta din urma va fi responsabil
material pentru refacerea la conditia initiala a tuturor suprafetelor deranjate, cum ar fi:
marginile drumurilor, banchete, poteci, terenuri libere, gradini si orice altceva pana la
satisfacerea autoritatilor locale, proprietarilor particulari sau a persoanelor ce au control asupra
terenului respectiv.
Toti copacii, tufisurile si plantele vor fi transplantate cu grija si vor fi replantate la pozitia
initiala dupa umplerea excavatiilor.
Readucerea copacilor batrani sau maturi va putea fi anulata in cazurile cand varsta
copacilor face imposibil acest lucru.
Pamantul vegetal va fi depozitat cu grija si repozat la suprafata umpluturilor, acolo unde se
impune acest mod de tratare.
24.2.3. Drumuri de acces
Excavatia pentru drumurile de acces va fi realizata pe cat posibil aproape de dimensiunile
si de forma specifica a traseului.
Page 210
BV-CL-12
Daca s-a excavat mai mult in exces decat era necesar, adancimea suplimentara va fi
umpluta cu balast compactat, pe cheltuiala Antreprenorului.
Acolo unde sunt necesare umpluturi pentru a aduce terenul la cotele din proiect, se va
folosi balast cu granulometrie continua, care se va poza in straturi nedepasind 40 cm si care va
fi compactat cu cilindru vibrator de 10 tf, pana se ajunge la greutatea volumetrica de 2,1 tf/m3.
Stratul de fundatie pentru aceasta categorie de drumuri va fi tratat conform cap. 4.
Imbracamintea stratului rutier va fi din beton si se va trata conform cap. 4.
Daca Antreprenorul doreste sa foloseasca drumul definitiv de acces pentru trasporturile
necesare constructiei (materiale, terasamente, betonare) atunci el are permisiunea de a
executa impietruirea pentru fundatie, care va avea grosimea in acest caz de 20 cm, dupa
cilindrare prin vibrare. Dupa terminarea transporturilor legate de tehnologia executarii
constructiilor, Antreprenorul va executa o scarificare a impietruirii drumului de acces, dupa care
va proceda la completarea acesteia cu un strat de 10 cm de balast, dupa cilindrarea cu
vibrocompresorul.
Conditia drumului la terminarea lucrarilor din contract va fi "ca nou", cu suprafetele curate,
profilate precis, cu rosturile precis trasate, fara pete de beton sau de alta natura, lucrari de
peticire, linii marcand foste sapaturi (santuri), vopsea, ulei sau scurgeri de combustibil, sau alte
defecte vizibile sau structurale.
24.2.4. Lucrari de drumuri
24.2.4.1.
Lucrari de terasamente
Lucrarile de terasament pentru drumuri se vor conforma, in general, prevederilor din
prezenta Documentatie de Atribuire.
Atunci cand densitatea terenului uscat la o adancime de 0,3 m de la nivelul platformei este
sub 90% din densitatea maxima a terenului uscat, determinata conform prevederilor
standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, subsolul va fi refinisat si compactat
la 90 % din densitatea maxima a terenului uscat.
Umplutura mai jos de 0,3 m adancime sub nivelul de platforma va fi compactata la 90 %
din densitatea maxima a terenului uscat. Umplutura ce se incadreaza in 0,3 m adancime sub
nivelul de platforma va fi compactata la 95 % din densitatea maxima a terenului uscat.
Atunci cand se compacteaza sectiuni din subsol, se va acorda o atentie speciala conditiei
ca subsolul natural sau umplutura sa fie compactate cu o usoara panta spre exterior pentru a se
asigura o buna scurgere a apei de suprafata.
Materialul excavat pentru patul de suport al drumului care este adecvat pentru umplutura
va fi utilizat in acest scop in masura in care este posibil.
24.2.4.2.
Finisarea si protectia subsolului
In momentul in care subsolul a fost compactat in gradul dorit, suprafata va prezenta un
strat paralel cu suprafata finisata a carosabilului si cu nivelele si sectiunea transversala corecte.
Suprafata finisata a substratului va fi aprobata de catre Inginer inainte de amplasarea
materialului de egalizare. Subsolul (substratul), odata compactat, cu forma definita si aprobat,
va fi protejat si mentinut bine drenat.
Utilajele si materialele nu vor fi depozitate sau stivuite pe strat. Traficului Antreprenorului
nu i se va permite sa treaca peste subsolul finalizat, decat daca se aproba de catre Inginer.
Antreprenorul va repara, pe cheltuiala sa, orice portiuni moi sau deteriorari ale subsolului
(substratului).
24.2.4.3.
Conditii cu privire la compactare
Page 211
BV-CL-12
Utilajele de compactare cu vibratii pot fi utilizate daca sunt aprobate de Inginer.

Numarul traversarilor va fi determinat avandu-se in vedere caracteristicile utilajului si
materialului care vor fi utilizate.
Daca este necesar, vor fi prelevate specimene de testare pentru a se determina metoda
optima de compactare. Suprafata fiecarui strat de material va fi, dupa finalizarea compactarii,
bine inchisa, nemiscata sub utilajul de compactare si fara planuri de tasare.
Zonele necompactate, separate sau in orice alt mod defecte vor fi refacute la grosimea
stratului si recompactate.
24.2.4.4.
Materialul si constructia bazei
Baza va contine unul din urmatoarele materiale:
Piatra de fundatie selectata;
Piatra sfaramata;
Baza de pietris stabilizat cu ciment.
Pietrisul selectat sau piatra sfaramata vor avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de
conditiile existente ale terenului. Materialul pentru baza va fi bine calibrat, in conformitate cu
urmatoarele cerinte:
-Valoarea CBR dupa 24 ore de inmuiere nu va fi mai mica de 80 %;
-Limita lichidului si indicele de plasticitate nu vor depasi 25 % si respectiv 8 %;
-Limitele de calibrare vor fi:
Marimea sitei Procentajul de trecere a masei
75 mm .......................100
37,5 mm ....................85-100
20 mm .......................60-100
10 mm .......................40-70
5 mm .........................25-45
600 micron ................8-22
75 micron ..................0-10
Pietrisul selectat si piatra sfaramata vor fi compactate la 100 % din densitatea maxima uscata.
Compactarea se va executa prin udare si cu cilindrul compresor pana cand nu mai apar miscari
vizibile ale materialului de piatra compactata, iar pietrele din materialul de baza atunci cand vor
fi aruncate sub cilindru vor fi sfaramate. Un strat de finisare de nisip va fi cilindrat pentru a
umple golurile din suprafata.
Pietrisul selectat stabilizat cu ciment va avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de
conditiile existente ale terenului. Pietrisul va fi conform cerintelor specificate anterior si va fi
stabilizat cu ciment Portland in procent de 6 8 %. Pentru a se obtine un amestec uniform de
materiale si apa, pietrisul selectat stabilizat cu ciment va fi fabricat intr-un malaxor, transportat
la amplasament si compactat la 100 % din densitatea maxima uscata. Daca conditiile permit si
Inginerul aproba, baza de pietris selectat sta bilizat cu ciment va fi fabricata pe santier, cu
ajutorul unor biele rotative si cisterne de apa pentru a se obtine o baza bine amestecata.
Conditiile de compactare vor ramane neschimbate, de exemplu 100 % din densitatea maxima
uscata.
Materialul va fi dispus, imprastiat egal si compactat, imprastierea efectuandu-se in paralel cu
dispunerea.
Materialul pentru baza drumului va fi imprastiat de preferinta intr-un singur strat, utilizandu-se o
masina de derulat sau un utilaj similar aprobat.
Page 212
BV-CL-12
Materialul va fi imprastiat astfel incat dupa compactare grosimea totala sa fie conforma
cerintelor.
Antreprenorul va organiza lucrarea astfel incat sa fie evitate imbinarile longitudinale pe
materialul intarit.
Daca nu este posibil, atunci inainte de inceperea lucrarii pe o imbinare longitudinala de material
intarit, marginea compactata anterior, in cazul in care a fost expusa mai mult de o ora, va fi
taiata vertical pentru a se obtine o fata echivalenta cu grosimea specificata a stratului de
material corect compactat.
Compactarea bazei drumului la un minim de 100 % din densitatea maxima uscata va fi
finalizata de indata ce este posibil dupa ce materialul a fost imprastiat. Echipamentul de
compactare nu se va sprijini direct pe materialul intarit sau deja intarit dispus anterior, decat in
masura in care este necesar pentru a se obtine compactarea specificata a imbinarii. Se va
acorda o atentie speciala obtinerii compactarii complete in vecinatatea imbinarilor longitudinale
si transversale, iar Antreprenorul va folosi suplimentar compactoare mici speciale daca este
necesar sau se dispune de catre Inginer.
Materialul necompactat sau slab compactat din vecinatatea imbinarilor de constructie va fi
indepartat si inlocuit cu material proaspat. Suprafata fiecarui strat de material compactat, la
finalizarea compactarii, va fi bine inchis, nu se va misca sub utilajul de compactare si nu va
prezenta planuri de compactare, creste, fisuri sau material necompactat. Zonele necompactate,
separate sau in orice alt mod defecte vor fi refacute la grosimea stratului si recompactate. Daca
aceasta nu se poate realiza in 2 ore de amestecare, remedierea va cuprinde spargerea
materialului pe intreaga grosime a stratului, indepartarea lui si inlocuirea cu material proaspat
amestecat si compactat conform specificatiei.
Imediat dupa finalizarea compactarii, baza va fi maturata timp de cel putin 7 zile, cu
exceptia cazului cand se dispune contrar de catre Inginer. Maturarea se va realiza fie prin
acoperirea cu un strat de plastic impermeabil, asigurat impotriva vanturarii de pe suprafata cu
imbinari suprapuse pe cel putin 300 mm si stabilizate astfel incat sa se evite pierderea de
umiditate sau in conformitate cu clauzele din specificatie ce se refera la beton, sau prin
pulverizare cu un compus de maturare aprobat.
In ciuda celor mentionate anterior, Antreprenorul va construi baza drumului conform conditiilor
si specificatiilor emise de Autoritatea sau Municipalitatea in cauza. Specificatia care a fost
inclusa aici va fi aplicata numai in absenta unor conditii speciale ale acestor autoritati.
24.2.4.5.
Pavajele asfaltice
24.2.4.5.1 Pavajele asfaltice de acoperire
Pavajele asfaltice de acoperire vor cuprinde:
- Stratul de beton asfaltic;
- Stratul de legatura;
- Stratul de uzura.
Toate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic, dar de o compozit tip SMCie diferita, in
special in ceea ce priveste compozitiei granulometrica a particulelor de pietris. Stratul de beton
asfaltic va fi cel mai gros si cel de uzura cel mai subtire.
24.2.4.5.2 Betonul asfaltic amestecat la cald
Amestecul de bitum pentru straturile suprafetei se va conforma cerintelor amestecurilor
produse local.
Compozitiei amestecurilor se prezinta de regula astfel:
- Umplutura de praf inert;
Page 213
BV-CL-12
- 5 - 7 % bitum;
- 70 - 75 % material calcaros gri sau albastru;
- 23 - 25 % nisip.
Amestecurile de bitum vor fi obtinute de la o statie de amestec locala aprobata, in masura in
care este posibil.
Vor fi furnizate Inginerului numele si adresele producatorilor locali. Nici un mestec bituminos nu
va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de Antreprenor si aprobata de
Inginer, in scris.
Formula va indica procentul exact de fragmente cernute si procentul exact al asfaltului care va fi
utilizat la amestec, inclusiv temperatura de amestec. Formula de fabricatie se va incadra in
gama etalon specificata si va fi valabila pana cand va fi modificata in scris de Inginer.
24.2.4.5.3 Limitari determinate de conditiile meteorologice
Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu este
ploioasa.
Astfel de straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 10 C si in scadere, dar
pot fi dispuse atunci cand temperatura este de cel putin 8 C si in crestere, cu exceptia cazului
in care se dispune altfel de catre Inginer sau Autoritatea locala.
24.2.4.5.4 Pregatirea pentru aplicarea pavajului
Imediat inainte de aplicarea pavajului bituminos, suprafata stratului de dedesubt va fi curatata
cu atentie de materii necompactate sau straine. Stratul de dedesubt va fi acoperit cu un strat
adeziv de asfalt lichid cu maturare rapida (amorsa). Stratul adeziv care va fi utilizat va fi supus
aprobarii Inginerului. Invelisul adeziv va fi aplicat cu suficient timp inainte de plasarea
amestecului de beton asfaltic astfel incat sa asigure o pelicula subtire adeziva de ciment
bituminos care sa ofere o buna legatura.
Invelisul adeziv va fi aplicat intr-un strat uniform cu ajutorul unui pulverizator manual sub
presiune, in cantitati de cel putin 0,2 litri pe metru patrat si nu mai mult 0,3 litri pe metru patrat
de suprafata, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre Inginer. Jaloanele pentru
controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate si intretinute de catre Antreprenor, supuse
verificarii si corectarii Inginerului, cu scopul ca Lucrarile sa se conformeze traseelor indicate pe
planuri.
Jaloanele vor fi montate in paralel cu axul central al zonei ce va fi pavata, decalate si spatiate
dupa cum dispune Inginerul.
24.2.4.5.5 Transportul
Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la statia de amestec la utilajul de
imprastire(repartitorul de asfalt) in camioane cu platforme netede si curate care au fost unse cu
cantitatea minima de pelicula de ulei aprobat pentru a se preveni lipirea amestecului de
platforma camionului. Incarcatura va fi acoperita cu prelate sau alt material adecvat pentru a o
proteja de praf sau ploaie si a impiedica pierderea de caldura.
Livrarile vor fi astfel aranjate incat imprastierea si cilindrarea amestecurilor pregatite pentru o zi
sa poata fi finalizata in timpul zilei, cu exceptia cazului in care este asigurata o lumina artificiala
satisfacatoare pentru Inginer. Incarcaturile udate in mod excesiv de ploaie vor fi respinse. Nu va
fi permisa remorcarea pe materialul proaspat dispus.
24.2.4.5.6 Amplasarea
Pavajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente inainte de indepartare si excavare sau
cea indicata pe planuri, avand minimul specificat. Temperatura fiecarui amestec la momentul
plasarii in utilajul de imprastiere va fi cea indicata de Inginer, plus sau minus 100 C.
Page 214
BV-CL-12
Utilajul de imprastiere va fi ajustat, iar viteza reglata, astfel incat suprafata stratului de asfalt sa
fie neteda si cu o asemenea adancime ca, atunci cand este compactata, sa se conformeze la
sectiunea transversala indicata pe planuri. Lungimea fiecarei benzi amplasate inainte de
turnarea benzii adiacente va fi indicata de catre Inginer. Atunci cand doua utilaje de imprastiere
functioneaza decalat, benzile nu vor fi amplasate inaintea celei adiacente cu mai mult decat
permite o imbinare longitudinala la cald, satisfacatoare intre benzi.
In situatia in care se realizeaza o imbinare longitudinala, o fasie de 150 mm, de-a lungul
marginii langa care se va amplasa materialul suplimentar, nu va fi cilindrata pana cand nu este
aplasat materialul suplimentar, cu exceptia cazului cand lucrarea va fi discontinua. Dupa ce
prima banda a fost plasata si cilindrata, va fi amplasata banda adiacenta in perioada cand fasia
de 150 mm necilindrata este fierbinte si in stare de usoara compactare. Cilindrarea benzii
adiacente va incepe de-a lungul imbinarii. Amplasarea amestecului va fi continua pe cat posibil.
In zonele unde nu este posibila utilizarea utilajelor de imprastiere, amestecul va fi imprastiat
manual si indreptat cu raclete. Incarcatura nu va fi amplasata mai rapid decat poate fi
manevrata corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si raclete.
Suprafetele de contact ale bordurilor pavajelor construite anterior, caminelor si structurilor
similare vor fi acoperite cu un strat adeziv inainte de amplasarea amestecului de bitum.
24.2.4.5.7 Compactarea amestecurilor
Compactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem.
Cilindrarea amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara o
dislocare nedorita. Nu va fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspat imprastiat.
Cilindrarea initiala va fi executata cu cilindre compresor in tandem, urmata imediat de cea cu
cilindre cu trei roti. Cilindrarea va incepe la extremitatile benzilor si va continua catre centrul
pavajului, suprapunandu-se pe fasiile succesive cu cel putin jumatate din latimea rotii din spate
a cilindrului cu trei roti. Pe curbele suprainaltate, cilindrarea va incepe in partea joasa si va
inainta catre cea inalta. Drumurile alternative ale cilindrului se vor efectua pe lungimi usor
diferite. Testele de conformitate in ceea ce priveste netezimea vor fi efectuate imediat dupa
compactarea initiala, iar deviatiile in exces de la tolerantele stipulate vor fi corectate prin
degajarea suprafetei fierbinti cu raclete si indepartare sau adaugare de material, dupa cum se
dispune, inainte de continuarea cilindrarii.
In general, cilindrarea se va executa astfel incat sa rezulte o suprafata neteda si va fi
continuata pana ce se va obtine o densitate de cel putin 100 %. In timpul cilindrarii, rotile
cilindrului vor fi umezite astfel incat sa se previna lipirea amestecului de acestea, dar nu se va
permite excesul de apa. Antreprenorul va furniza cilindre aditionale si suficiente daca se
constata ca nu se atinge densitatea pavajului. In zonele care nu sunt accesibile pentru cilindre,
amestecul va fi compactat cu atentie cu batatoare manuale la cald, cu o greutate de cel putin 10
Kg, cu o suprafata de batere de cel mult 300 cm2. Nu va fi permisa repararea stratului
superficial al unei zone cilindrate.
Orice amestec care este amestecat cu materii straine, sau in orice alt mod deficient, va fi
indepartat si inlocuit cu amestec proaspat si recompactat. Nu se va permite stationarea
cilindrilor pe pavajul care nu a fost complet compactat. Se vor lua masurile de precautie
necesare pentru a se preveni scaparea de ulei, grasime, petrol sau alte materii straine pe pavaj,
indiferent ca cilindrul functioneaza sau stationeaza.
Antreprenorul va asigura forta de munca competenta care sa fie capabila sa execute
lucrarile legate de corectarea iregularitatilor pavajului.
Page 215
BV-CL-12
Suprafata finisata nu va varia cu mai mult de 3 mm atunci cand este testata cu o margine
dreapta de 3,00 m dispusa in paralel cu linia centrala a pavajului. Dupa finalizarea cilindrarii
finale, se va verifica netezimea stratului si se va corecta orice iregularitate care depaseste
toleranta sau care rezulta in retinerea apei pe suprafata prin indepartarea zonei deficiente si
inlocuire cu pavaj nou, fara costuri suplimentare. Pavajul de bitum finalizat va fi testat in privinta
grosimii dupa cum dispune Inginerul. Acolo unde grosimea se dovedeste a fi cu mai mult de 5
mm mai mica decat cea stipulata, pavajul deficient va fi inlaturat si inlocuit cu unul satisfacator,
fara costuri suplimentare.
Toate imbinarile vor prezenta aceeasi textura, densitate si netezime ca si celelalte zone ale
stratului.
Imbinarile intre benzile noi si cele vechi, sau intre sectiuni, vor fi realizate astfel incat sa
asigure o legatura continua intre pavajul nou si cel vechi. Toate suprafetele de contact
batatorite vor fi acoperite cu un strat adeziv subtire si uniform inainte de plasarea amestecului
proaspat. Atunci cand marginile imbinarilor sunt neregulate, in fagure, sau slab compactate,
toate sectiunile nesatisfacatoare ale imbinarii vor fi batatorite astfel incat sa expuna o suprafata
uniforma, verticala sau cu panta abrupta, pe intreaga grosime a stratului.
Amestecul proaspat va fi raschetat uniform la punctul de imbinare, apoi va fi cilindrat. Dupa
cilindrarea finala nu va fi permisa circulatia niciunui vehicul pe pavaj pe o perioada de cel putin
24 ore.
24.2.4.6.
Amplasarea bordurilor
Bordurile din beton prefabricate vor fi amplasate conform Standardelor relevante, aliniate si
la nivel, iar bordurile care se constata ca deviaza cu mai mult de 5 mm de la aliniament sau
nivel, la oricare dintre capete, vor fi inaltate si re-amplasate.
Acolo unde este posibil, bordurile vor fi amplasate inainte de pavaj. La refacere, de obicei se
refolosesc bordurile initiale, cu exceptia cazului in care acestea sunt deteriorate. Acestea vor fi
curatate cu grija inainte de re-amplasare si vor fi potrivite la aliniamentul si nivelul celor
nederanjate.
Bordurile dispuse pe un pavaj stabilizat vor fi incastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisipciment, cu o grosime de 150 mm si captusite cu beton, turnat peste si in jurul panelor de fixare
din otel anterior inserate in pavajul crud si modelate la sectiunea transversala dorita.
Bordurile care sunt amplasate altfel decat pe pavajul de beton vor fi incastrate intr-un strat
de 2:1 mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm, captusite cu beton si modelate la
sectiunea transversala dorita.
Bordurile circulare turnate special vor fi introduse in curbe cu raza de 13 m sau mai putin.
Bordurile vor fi imbinate cu mortar de ciment, cu exceptia imbinarilor de expansiune care sunt
realizate cu material de etansare premodelat, cu o grosime de 13 mm. Imbinarile de expansiune
vor fi realizate prin fundatia si betonul de captuseala.
24.2.4.7.
Aleile
Platforma si subsolul aleilor vor fi pregatite dupa cum se stipuleaza pentru drumuri, cu
exceptia cilindrarii de proba, care nu este necesara.
Dalele de pavaj vor fi din beton prefabricat nearmat cu o grosime minima de 50 mm si avand
o culoare naturala, cu exceptia cazului in care se dispune altfel, si se vor conforma prevederilor
standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.
Marginile aleilor vor fi din beton prefabricat. Acestea vor fi incastrate in fundatie de beton si
modelate.
Page 216
BV-CL-12
Nu este necesara o baza dedesubtul aleilor. Baza va fi cea specificata pentru drumuri,
amplasata si compactata la o grosime minima de 75 mm, cu ajutorul unui cilindru cu o masa de
cel putin 2,5 tone sau un alt echipament aprobat care confera o compactare echivalenta.
Atunci cand se stipuleaza o suprafata finala flexibila, stratul de baza va fi etansat cu un strat
de bitum diluat, pulverizat la 100 secunde de grad, la o rata de 1,4 litri/m2 si va fi acoperit cu un
strat de uzura cu textura medie, avand o dimensiune nominala 6 mm si o grosime de 25 mm,
fabricat si amplasat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in
vigoare.
Atunci cand dalele de beton sunt specificate ca suprafata finala, acestea vor fi incastrate
intr-un strat de nisip cu o grosime de 50 mm, amplasata pe stratul de baza. Imbinarile vor fi
realizate din mortar 3:1 nisipciment.
Aleile cu suprafata din dale de beton nu vor avea in mod normal margini de beton
prefabricat.
24.2.4.8.
Testarea
Antreprenorul va efectua teste la intervalele dispuse de catre Inginer pentru a demonstra ca
materialele pentru sub-baza granulara si baza drumului se conformeaza specificatiei si ca
densitatile specificate pentru subsol, sub-baza si baza drumului sunt atinse.
Antreprenorul va inspecta si testa fiecare zona a stratului pentru conformarea cu acuratete la
nivelul suprafetei.
Page 217
BV-CL-12
MPREJMUIRI SI SISTEMATIZAREA
24.
LUCRRILOR
25.1.
Amendamente
Nici un amendament.
25.2.
Adaugiri
Nici o adaugire.
Page 218

2.2.1 Lucrari Civile - CSP

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.2.1 Lucrari Civile - CSP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 2

Cerinte Specifice Proiectului

Controlul calitatii lucrarilor

Program pentru urmarirea comportarii in timp a constructiilor in exploatare

1.2.6. Program pentru urmarirea comportarii in timp a lucrarilor la retelele de

2.2.6.1. Ungerea cofrajelor

2.2.6.3. Condiii de montaj

Oteluri pentru armaturi

2.2.7.1. Controlul calitii armaturilor

2.2.9.2. Conducte din fonta ductila

2.2.9.3. Conducte din otel(pentru subtraversari)

Error! Bookmark not defined.

2.2.9.6. Vane si echipamente

2.2.9.6.3. Dispozitiv aerisire-dezaerisire

2.2.10.3. Masive de ancoraj

2.2.11. Materiale pentru terasamente conducte

Material pentru umpluturi curente

Material pentru protejare conducta ingropata

Material pentru pozare conducta

Material pentru imbunatatirea terenului de fundare local alterat

LUCRARI DE DEMOLARE SI DEFRISARE

4.2.1.2. Trasarea lucrarilor

4.2.1.3. Borne si cote de nivel

4.2.1.4. Avizarea lucrarilor de terasamente

4.2.1.5. Nivelul solului

4.2.1.6. Extinderea excavatiilor

4.2.1.7. Excavarea materialului necorespunzator

4.2.1.8. Siguranta excavarii si constructii adiacente

4.2.1.9. Alunecari, caderi si excavatii in exces

Inlaturarea materialului in surplus

Terasamente pentru conducte

4.2.3.1. Cote de teren existente (CT)

4.2.3.2. Cote de radier (CR)

COMPANIA APA BRASOV SA

4.2.3.3. Lucrari pregatitoare

4.2.3.4. Trasarea lucrarilor

4.2.3.6. Excavarea transeelor pentru conducte

4.2.3.7. Localizarea si sustinerea lucrarilor subterane

4.2.3.8. Evacuarea apei, sustinerea si ingradirea excavatiilor

4.2.3.9. Utilizarea explozibililor

4.2.3.11.Patul de material granular

4.2.3.12 Reumplerea transeei

4.2.3.14 Refacerea suprafetelor

4.2.3.16. Curatarea santierului

4.2.3.17. Semnalizarea lucrarilor

Excavatii pentru structurile aferente conductelor

Verificarea calitatii si receptia lucrarilor

4.2.5.1. Receptia pe faze de executie

4.2.5.2. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)

4.2.5.3. Receptia finala

4.2.6. Cerinte de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea si stingerea

Standarde, coduri si legislatie

4.2.8.2. Conditii de executie

Prepararea si transportul betonului

5.2.1.1. Beton preparat pe santier si beton gata preparat

5.2.1.2. Stabilirea compozitiei betonului

5.2.1.3. Prepararea betonului

5.2.1.4. Transportul betonului

5.2.2.1. Pregatirea turnarii betonului

COMPANIA APA BRASOV SA

5.2.2.2. Reguli generale de betonare

5.2.2.3. Compactarea betonului

5.2.2.4. Rosturi de lucru (de betonare)

5.2.2.5. Tratarea betonului dupa turnare