UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU”

DEPARTAMENTUL ISTORIA, TEORIA ARHITECTURII ŞI CONSERVAREA PATRIMONIULUI.

TEMA PROIECTULUI DE RESTAURARE AN IV

– februarie / aprilie 2022 –

Fortificațiile orașului Sighișoara

Exercițiul are în vedere aplicarea cunoștințelor teoretice și metodologice proprii protejării patrimoniului
arhitectural în cazul concret al unui ansamblu de arhitectură militară istorică, cu scopul protejării și integrării
sale în viața societății contemporane. Este urmărită de asemenea aplicarea în cazul concret al monumentului
istoric propus spre studiu a cunoștințelor predate la cursurile de istoria arhitecturii și la cursurile de
specialitate – „Protecția patrimoniului (noțiuni de conservare)” și „Teoria proiectului de restaurare”.
Alegerea temei pentru acest an – restaurarea și introducerea în circuit public a unor puncte focale ale
fortificațiilor medievale ale Sighișoarei – este motivată de valoarea monumentului istoric care constituie
subiectul proiectului, cât și de necesitatea urgentă a găsirii de soluții pentru salvarea acestuia.
Fortificațiile Sighișoarei constituie cel mai extins ansamblu defensiv urban medieval păstrat pe teritoriul
României. Dacă fortificațiile similare ale altor orașe medievale transilvane – ex. Sibiu, Brașov, Mediaș,
Sebeș, Cluj – au dispărut în totalitate sau într-o proporție considerabilă odată cu ieșirea din uz și cu
extinderea orașelor moderne, la Sighișoara s-a păstrat mare parte din ansamblul de fortificații al Orașului de
Sus, ceea ce a continuat să condiționeze existența orașului și a conservat o structură și o imagine urbană
unice.
În pofida valorii indiscutabile a ansamblului de fortificații – care a contribuit la înscrierea în 1999 a sitului
urban în Lista patrimoniului mondial UNESCO – acțiunile absolut necesare, de întreținere și reparații sau, la
nevoie, de restaurare au lipsit pentru o lungă vreme. Consecința acestei lipse de măsuri concrete pentru
protecție este starea generală gravă și chiar critică a ansamblului, care s-a manifestat în ultimii ani prin
prăbușiri de curtine în diferite zone ale fortificației.
Ca răspuns la această situație, în prezent se află în pregătire un concurs internațional de soluții pentru
restaurarea și punerea în circuit public a ansamblului fortificațiilor, care va fi organizat de Institutul Național
al Patrimoniului, în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România, Primăria Municipiului Sighișoara și
Parohia Evanghelică C.A. Sighișoara. Etapa de pregătire a concursului – care constă în elaborarea de studii
și cercetări de fundamentare amănunțite, ale căror concluzii sunt coordonate prin studiul istoric-arhitectural
și vor fi integrate în tema de concurs – s-a încheiat anul trecut. Lansarea concursului este așteptată pentru
primăvara aceasta. În acest interval de timp, starea generală de nemulțumire față de situația fortificațiilor nu
poate să se atenueze.
Pe acest fond, exercițiul didactic pe care îl desfășurăm împreună va urmări să răspundă corelat atât
aspectelor arhitecturale și de conservare-restaurare, cât și celor sociale, în vederea integrării monumentului
în viața comunității locale. De asemenea, alegerea temei reflectă și dorința școlii de a racorda activitatea
didactică la realitatea societății noastre actuale.

***
 2
OBIECTIVE
Obiectivele principale ale exercițiului sunt: activarea cunoștințelor teoretice, corelată cu aplicarea tehnicilor
de analiză – istorică, arhitecturală, de degradări – a unui monument istoric, pentru a genera informația și
evaluările necesare definirii scenariului sau scenariilor de intervenție; integrarea în procesul de proiectare a
datelor istorice și sociale ale amplasamentului – în vederea identificării celor mai viabile soluții din punct de
vedere al integrării monumentului în viața comunității locale.

SUBIECT
Proiectul propune abordarea unor probleme specifice restaurării monumentelor în cazul concret al unor
elemente ale Fortificațiilor orașului Sighișoara, ansamblu înscris în Lista Monumentelor Istorice a Județului
Mureș cu codul MS-II-a-A-15805 – la alegere dintre cele enumerate în continuare:
1. Turnul Cositorarilor și bastionul adiacent
2. Turnul Măcelarilor și bastionul adiacent
3. Turnul Croitorilor și ruinele Zwinger-ului
Proiectul cuprinde cercetarea, evaluarea și propunerea de măsuri de restaurare a elementelor de fortificație
alese din lista de mai sus. Aceste cerințe implică realizarea cercetării bibliografice și arhivistice, a analizelor
vizuale și evaluărilor și utilizarea tehnicilor de cartare și de relevare cele mai potrivite.

TEMĂ
Prin cercetare, documentare și evaluare, susținute prin vizita pe sit, studenții vor trebui să răspundă,
argumentându-și teoretic opțiunile, următoarelor cerințe:
1. documentarea detaliată a structurii constructive, a etapelor de intervenție, a materialelor și a deteriorărilor;
2. restaurarea suprafețelor arhitecturale interioare și exterioare, inclusiv a componentelor artistice (metal,
piatră, pictură murală); se vor urmări următoarele probleme: integrarea lacunelor, întregirea modenaturilor;
tratarea suprafețelor arhitecturale (material, textură, tratare), a elementelor decorative și a elementelor de
tâmplărie;
3. tratarea elementelor incomplete sau dispărute – drumuri de strajă, scări de acces și de legătură între niveluri,
planșee, fortificații secundare.

CONȚINUT
Metoda de abordare constă în:
1. Analiza și interpretarea informațiilor conținute în:
a) documentația istorică;
b) analiza arhitecturală specifică despre edificiu, documentare la fața locului;
c) bibliografia despre construcțiile epocii și
d) releveu;
2. Identificarea elementelor valoroase din punct de vedere istoric și arhitectural;
3. Stabilirea modului în care se intervine asupra diverselor elemente: conservare, restaurare, reproducere,
precum și a limitelor în care se pot modifica sau se pot elimina / adăuga elemente;
4. Stabilirea rezolvărilor de arhitectură și a celor tehnice de conservare și punere în valoare, în relație cu
cerințele temei.
 3
DESFĂȘURARE
Studiul se desfășoară în perioada 28 februarie / 3 martie – 11 / 14 aprilie 2022, în cadrul orelor de atelier
prevăzute în orar, în cursul zilelor de luni și joi, pentru seria A (grupele 40-44) și respectiv B (grupele 45-49)
și limba engleză (grupa 4E).

ORGANIZAREA LUCRULUI
Proiectul se realizează în echipe de câte 3 studenți.
În data de 5 martie are loc vizita ghidată la Sighișoara (opțională).

FAZELE STUDIULUI
Studiul cuprinde 3 faze:
Faza 1 - între 28 februarie / 03 martie și 07 / 10 martie (două ședințe de atelier)
În această perioadă se vor forma echipele de lucru (câte doi studenți) și vor fi parcurși următorii pași:
a) Documentare directă a monumentului:
 schițe și notițe;
 documentar fotografic interpretat;
b) documentare bibliografică; organizarea și prezentarea bazei documentare:
 documentare a istoricului monumentului;
 documentare arhitecturală – analogii pentru programul arhitectural;
 documentare de specialitate – analogii privind intervenții de conservare-restaurare;
c) analiză arhitecturală:
 releveu (pe suportul anexat temei), actualizat, prelucrat și interpretat;

Faza 2 – până luni 21 martie, respectiv joi 24 martie (două ședințe de atelier)
În această fază se va realiza cartarea materialelor și a fazelor de edificare și transformare și cartarea
degradărilor, urmate de sinteza studiului.
d) analiză arhitecturală (continuare)
 releveu de degradări;
 cartarea fazelor de edificare și transformare (stratigrafie murală);
e) sinteza studiului și stabilirea tipurilor de intervenție:
 planșă la nivel de schiță de lucru, cu marcarea concluziilor studiului – valori și probleme;
 planșă cu propuneri de utilizare – scheme funcționale.

Faza 3 - până luni 4 aprilie, respectiv joi 7 aprilie (două ședințe de atelier)
În această fază se vor discuta propunerile concrete de soluționare a cerințelor temei, detaliind intervențiile
propuse și motivându-le prin analogii (exemple), documentare și teorie.

Fiecare colectiv trebuie să realizeze 2 corecturi. Colectivele care nu îndeplinesc această condiție nu vor fi
primite la judecată.

PREDARE și susținere
Luni 11.04.2022 orele 16.30-20.30 (seria A), joi 14.04.2022 orele 16.30-20.30 (seria B și seria în limba
engleză). Proiectele vor fi predate în format digital, prin încărcare pe un server de transfer și trimiterea
linkului. Dimensiunea arhivei nu va depăși 20 Mb (condiție eliminatorie). Susținerea va avea loc online, cu
excepția cazului în care se modifică reglementările interne ale școlii privitoare la combaterea pandemiei.
 4
CONȚINUT
Caiet de studiu, cuprinzând schițe, fotografii prelucrate, fișe de documentare, planșe de lucru (piese format
A4 sau pliate la format A4, legate/îndosariate – document final digital);
Expunere scrisă a ideii și principiilor proiectului (format A4, adăugată la finalul caietului de studiu);
Planșe redactate pe format A2:

1. Planuri – releveu cu marcarea categoriilor de intervenție permise Sc. 1/50

2. Elevații – releveu cu marcarea categoriilor de intervenție permise Sc. 1/50

3. Secțiuni – releveu cu marcarea categoriilor de intervenție permise Sc. 1/50

4. Planuri – propunere (cu mobilare) Sc. 1/50

5. Elevații – propunere Sc. 1/50

6. Secțiuni – propunere Sc. 1/50

7. 2 detalii semnificative pentru soluția de restaurare propusă dimensiune sau scară

convenabilă

Planșele vor fi color, cu explicații și scheme în tehnică la alegere, cu condiția lizibilității și vor avea
existentul prezentat după caz în colaj fotografic rectificat, prin colorit diferit sau prin hașuri.

CARTUȘ

Fortificațiile Sighișoarei, Turnul ........... – STUDIU DE RESTAURARE

COORDONATOR UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂȘI URBANISM „ION MINCU”
Departamentul Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului
CONȚINUT PLANȘĂ Scara:
Scara:
ELABORAT Stud. / Stud. Grupa:
ÎNDRUMĂTOR Data: 2022

ÎNDRUMAREA STUDIULUI

seria A – luni, 16.30 – 20.30 seria B – miercuri, 16.30 – 20.30

grupă îndrumător grupă îndrumător

40 lect. dr. Irina Iamandescu 45 lect. dr. Gabriel Panasiu

41 lect. dr. Gabriel Panasiu 46 conf. dr. Petru Mortu

42 dr. arh. Arina Nițulescu 47 conf. dr. Horia Moldovan

arh. Ioana Zbranca
43 asist. dr. Diana Mihnea 48 conf. dr. Adrian Crăciunescu

44 conf. dr. Ștefan Bâlici 49 lect. dr. Irina Iamandescu

arh. Alexandra Stoica

seria în limba engleză – joi, 16.30-20.30

4E asist. dr. Alexandra Teodor
 5
PREZENTAREA TEMEI: Prezentarea temei este programată luni 28.02.2022 și joi 03.03.2022 ora 16.30, online.
Pentru seria în limba engleză, prezentarea temei are loc joi 03.03.2022, ora 16.30 (link aici).

CRITERII DE APRECIERE
 Respectarea statutului de monument istoric al clădirii – criteriu principal. Din acest statut decurge
obligativitatea conservării valorilor istorice, arhitecturale și memoriale, în spiritul Cartei de la Veneția și al
legislației naționale.
 Păstrarea valorilor istorice, arhitecturale și memoriale (și a altor categorii de valori identificate) nu exclude
posibilitatea sau chiar necesitatea propunerii de intervenții noi. Calitatea și utilitatea intervențiilor
contemporane reprezintă un criteriu important de apreciere.
 Gradul de aprofundare a studiului și calitatea redactării, din care să se poată desprinde ce și în ce mod s-a
păstrat, care au fost intervențiile propuse, precum și relevanța lor pentru respectul autenticității.

BIBLIOGRAFIE
Teoria patrimoniului cultural
Carte și convenții internaționale (enumerare selectivă)
 Carta de la Veneția – Carta internațională pentru conservarea și restaurarea monumentelor și siturilor,
Veneția, 1964 (adoptată de ICOMOS în 1965).
 Convenția pentru protejarea patrimoniului arhitectural al Europei (Consiliul Europei, Granada, 1985;
ratificată de România prin L. 157/1997).
 Carta ICOMOS privind analiza, conservarea și restaurarea structurală a patrimoniului arhitectural
(ICOMOS, Victoria Falls, Zimbabwe, 2003).
 Carta de la Ename – Carta ICOMOS privind interpretarea și prezentarea siturilor din patrimoniul
cultural (ratificată de ICOMOS la Québec, 2008).
 Convenția de la Faro – Convenția-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural
pentru societate (Consiliul Europei, Faro, 2005).
Cărți și articole
 Brandi, Cesare, Teoria restaurării, Editura Meridiane, București, 1996.
 Muñoz-Viñas, Salvador, Contemporary Theory of Conservation, Elsevier Butterworth-Heinemann, 2005.

Sighișoara și fortificațiile sale

 Baltag, Gheorghe, Sighișoara – Schässburg – Segesvár. Istoria Sighișoarei de la întemeierea orașului
până în 1945, Editura Nereamia Napocae – Cristian Matos, Cluj-Napoca, 2004.
 Drăguț, Vasile, Cetatea Sighișoarei, Editura Meridiane, București, 1968.
 Dubowy, Erich, Sighișoara, un oraș medieval, Editura Tehnică, București, 1957.
 Giurgiu, Emil, Sighișoara, Editura Sport-Turism, București, 1982.
 Leonhardt, Kurt, Waltraut Eberle, Gabriele Frank, Schäßburg. Bauaufnahme einer mittelalterlichen Stadt,
Honterus-Verlag, Hermannstadt, 2009.
 Machat, Christoph (ed.), Corina Popa (coord.), Denkmaltopographie Siebenbürgen, 4.1. Stadt Schäßburg
- Topografia Monumentelor din Transilvania, 4.1. Municipiul Sighișoara, Rheinland-Verlag – Editura
Rheinland, Köln, 2002.
 Niedermaier, Paul, „Geneza orașului Sighișoara”, în Revista muzeelor și monumentelor. Monumente
istorice și de artă, nr. 2, 1979, p. 67-74.
 Niedermaier, Paul, Atlas istoric al orașelor din România / Städtegeschteatlas Rumäniens, Seria C,
Transilvania / Reihe C, Transsylvanien, Fascicula 1 – Sighișoara / 1. Lieferung – Schäßburg, Editura
Enciclopedică, București, 2000.
 6
 Nussbächer, Gernot, Aus Urkunden und Chroniken. Beiträge zur siebenbürgischen Heimatkunde, Neunter
Band, Schässburg, Aldus-Verlag, Kronstadt, 2010.
 Stroe, Adriana, Aurelian Stroe, „Turnul Fierarilor din Sighișoara. Studiu istoric”, în Daniela Marcu
Istrate, Angel Istrate, Corneliu Gaiu (coord.), In memoriam Radu Popa. Temeiuri ale civilizației
românești în context european, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2003, p. 361-369.

Rapoarte de cercetare arheologică

 Iosipescu, Sergiu, Raluca Iosipescu, „187. Sighișoara, Jud. Mureș. Punct: Turnul Fierarilor, Cod sit:
114523.05”, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2000, București, 2001.
 Marcu Istrate, Daniela, „Archaeological contributions to the history of Sighișoara. The Tinsmiths’
Tower”, în Corviniana. Acta Musei Corvinensis, XIII, 2009, p. 237-261.
 Pascu, Ioan Fedor, „184. Sighişoara, jud. Mureş. Punct: Turnul Cizmarilor. Cod sit: 114523.09”, în
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002, București, 2003.

Fortificații medievale în Transilvania și în Teritoriul săsesc

 Amlacher, Erwin, Wehrbauliche Funktion und Systematik siebenbürgisch-sächsischer Kirchen- und
Bauernburgen : ein Beitrag zur europäischen Burgenkunde, IKGS-Verlag, München, 2002.
 Anghel, Gheorghe, Ion Berciu, Cetăți medievale din sud-vestul Transilvaniei, Editura Meridiane,
București, 1968.
 Anghel, Gheorghe, Cetăți medievale din Transilvania, Editura Meridiane, București, 1972.
 Băldescu, Irina, Transilvania medievală. Topografie și norme juridice ale cetăților Sibiu, Bistrița,
Brașov, Cluj, Editura Simetria, București, 2012.
 Baldescu, Irina, Transilvania medievale. Le cita fondate di Sibiu, Bistrița, Brașov, Cluj, Bonsignori
Editore, Roma, 2005.
 Fabini, Hermann, Universul cetăților bisericești din Transilvania, Editura Monumenta, Sibiu, 2012.
 Fabini Hermann, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, ed. a 3-a,
Hermannstadt – Sibiu, Heidelberg, 2002.
 Fabritius-Dancu, Juliana Cetăţi ţărăneşti săseşti din Transilvania, Sibiu, 1980.
 Fabritius-Dancu, Juliana, Turnuri transilvănene – Siebenbürgische Wehrtürme, Sibiu, 1982.
 Greceanu, Eugenia, Monumente medievale din Mediaș, Editura Meridiane, București, 1968.
 Niedermaier, Paul, Geneza orașelor medievale în Transilvania, Editura Academiei Române, București,
2016.
 Rusu, Adrian Andrei, Castelarea carpatică. Fortificații și cetăți din Transilvania și teritoriile învecinate.
(sec. XIII-XIV), Editura Mega, Cluj-Napoca, 2005.
 Rusu, Adrian Andrei, „Țigle și olane la monumentele istorice (cu privire specială asupra monumentelor
religioase din Transilvania și vecinătățile ei)”, în A.A. Rusu, Investigări ale culturii materiale medievale
din Transilvania, Cluj-Napoca, 2008, p. 211-230.
 Sebestyén, Gheorghe, O pagină din istoria arhitecturii României: Renașterea, Editura Tehnică,
București, 1987.
 Vătășianu, Virgil, Istoria artei feudale în Țările Romîne. Vol. I. Arta în perioada de dezvoltare a
feudalismului, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1959.
 Velescu, Oliver, Cetăți țărănești din Transilvania, Editura Meridiane, București, 1964.

Bibliografie – Restaurare
 Szabó, Bálint, „Mecanica șarpantelor istorice”, în Transsylvania Nostra, 1, 2009, p. 22-43.
 7
Glosare și dicționare:
 Drăguț, Vasile, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, Editura Științifică și
Enciclopedică, București, 1976.
 Szabó, Bálint, Dicționar ilustrat de structuri portante istorice, Editura Utilitas, Cluj-Napoca, 2004.
 Viollet-le-Duc, Eugène, Dictionnaire raisonné de l’architecture française du XIe au XVIe siècle,
Édition Bance-Morel, 1854-1868.
https://fr.wikisource.org/wiki/Dictionnaire_raisonn%C3%A9_de_l%E2%80%99architecture_fran%C3%A7ais
e_du_XIe_au_XVIe_si%C3%A8cle
 EwaGlos – European illustrated glossary of conservation terms for wall paintings and architectural
surfaces, English definitions with translations into Bulgarian, Croatian, French, German, Hungarian,
Italian, Polish, Romanian, Spanish and Turkish, Ed. Angela Weyer, Michael Imhof Verlag, Petersberg,
2015. (http://openarchive.icomos.org/1706/1/2015ewag.pdf)
 ICOMOS-ISCS: Illustrated glossary on stone deterioration patterns, Ed. V. Vergès-Belmin, 2008.
(http://iscs.icomos.org/glossary.html)

ÎNTOCMIT,
Februarie 2022 Conf. dr. Ștefan Bâlici