COMPLEXUL NATIONAL MUZEAL

·CURTEA DOMNEASCA

VALACHICA
STUDII ~I CERCETARI DE ISTORIE A CULTURII

14

TARGOVI!ilTE
1994
 COMPLEXUL NATIONAL MUZEAL
CURTEA DOMNEAScA"
"

V ALACHICA
STUDII SI CERCETARI DE ISTORIE A CULTURII
•

TARGOVI~TE
1 QQ4
•
•

• •

..
-

VALACHICA
 •

VALACHICA
Publicapa COMPLEXULUI NATIONAL ~1LZE·\L
"CtJRTEA DOMJI.CAScA" - Tiirg~le {

Orice corcspcndenja va Iiexpcdjatii pc adresa:

Cornplexul National Muzeal "Curtea domneasca",
, str, Justipci nr, 3-5, Targovi§le 0200,
Judelul Dambovija, Tcl. 0451612877
ROMANIA

VALACI-IICA
Revue de L'ENSEMBLE NATIONAL DE MUSEES
"LA COVR PRI?\'ClERE" - Tilrgovi§!c
Toute correspondence sera cnvoyec i\ l'adrcssc:
L'Enscrnble Nat-ional de Musees ..La Cour princierc",
3-5, rue de la Justice, Targoviste 0200.
lc dcparterncm Dambovija, Tel. 045/612877

ROUMANIg

COLEGIUL DE REDACTIE
GHEORGHE BULEI - redactor §cf
ALEXANDRINA ANDRONESCU - secrctar de rcdacjlc
Traduceri: ALEXfu''DRINA A.''DRO:\ESCU
Foto: ION BtJRTESCU
Planse ~jdesenc: DANIELA IA.\fA,,,\,DI §i TATIANA
BA.LA$ESCU

Rl!:sPONSAJlILlTA TEA ASUPRA COSPNUTtJLUl MATERIALEI,OR REVIN~;

IN EXC1.lJSIVIl'ArE AUTORILOR
 • •

. /

STUDII~ICERCETARI-
,
LITERARE
 •
NOI CONTRIBU'fll LA RECONSTITUIREA
GENEALOGIEI FAMILIEI VACARE~TILOR
. '

Petre Cristea

In colec[ia "Lapidariu" a Complexului Nalional Muzeal "Curtea

domneasca", pr intre aile piese valoroase provenite de la vechca
biserica a Mitropoliei din Targovigte, se ana 0 piatrli funerura, a
carei inscripjie - dataia: 15 mar tie 1760 - consernncaza 23 de
nume din nearnut Vlic1ire§tilor. Aceasta lespede funerara a fost
remarcata de cercetatorii care au publicat textul inscripjiei", rara a
se I11Cercainsa, pana acum, ~i identificarca persoanelor mcnjionate .

•
• • ,
La inceputul inscrippel sunt notate numelc ,;dumnealui de bun
ncarn, [van yacarescu i jupalli!ll lui, Maria".
A
In onornastica familiei Vaclire§tilor (inainte de 1760), fI§a cum se
cunoaste panii ,Islazi - sunt atestate cu nurnele de Ivan, nurnai doua
persoanef: piturul de 1:.1Riistoaca, in prima jumatatc a secolului al
Xv lf-lea §i nepotul de fiu nl acestuia, vataful, in a doua jumatute a
accluiasi secol. Intrucflt soli a pitarului Ivan se numea Fiera (I lien],

J Radu Gjoglovan, Mihal Oproiu, InseripIii §i insemnilri din judelul Dllmbovila,

vot, I, Muzeul judelean Dambovila, 1975, p. 233, nr. 581 (vezi aici ~i biblio·
gratia)
2 La 1760 este menlionatll ~i0 a trela psrsoana purtand acest nume: Ivan
Vac3rescu, vt. logola! la 5 lebruane 1759 - 9 martie 1760 ~U4 decembrie
1760 (v. Th. Rlldulescu, Statui ~omnesc §i alIi mari dregillori ai Til'i;
Romatle§u din secolul a/ XVIII-lee Liste crono/ogies §i cursus noiiotum, in
Revista Arhivelor, vol. 34, nr. 4{19 2, p. 669). Acesta mnd remarcat printre
, dreglltori ~idupll 15 martie 1760 - data inscriplie; lunerare - nu asts luat
deci in discutie aiel.

,
 ,

8 PETRE CAISTEA

lIcrica)3, este sigur cli pcrsoana menjionata in fruruea inscriptic]

funerare, nu putea fi acest intai Ivan.
Sojia cclui de al doilea Ivan - vataful - se numea intr-adevdr
Maria, a§a eum atesta zapisul din 25 noicmbric 1703, prin care
"vataful Ivan Viicarcscu i jupaneasa Iui Maria" daruiesc Mitropoliei
din Tlirgovi§te un s1ila§ de rigani4. Aceasta realitate estc conscmnatil
§i in pomelnicele fumiliei Vacare~tilor5. De pil<.l1i,In pomelnicul din
anul 1697 (P. 1), Ivan vataful este menjionat imprcuna cu sopa sa,
Maria, urmandu-i in acest document fratelui mai mare, Ianachc (~i
el inscris aici impreuna cu sojia sa, Stanca) prccum §i parin\ilor lui.
:-./eagoe §i Neacsa. Pr irna menjiune des pre accst Ivan ll-Vacarescu SC
(ace in hrisovul din 3 dccembric 1669, prin cure Antonie Vodii din
Popesri lntiire§te "lui Ivan §i lui lanache, feciorri lui Negoi!ii
Vacarescu §i ai jupanesii Neacsei" stlipanirea satului Vaciirc§li ~i
partea lor din Sotanga, "cat au ramas nevandut de tatt-sau Negoija,
pana in zilcle Radului Voda Leon, leal 7176 (1667-1668)".6
Aciivitatca politica a vatafului Ivan Vacarescu nu a Iost atat de
stralucita pc cat <J Iost cea a frntelui sau Ianache, care, in timpul
dornn iei lui Constantin Brancoveanu a indeplinit III Sfaiul domncsc
(ea marc dregator) §i Ia Poarta (in calitate de capuchchaie), impor-
la,nte atribujii §i dificile tnsarclnan din partea voievodului liirii. Ivan
Vacarescu este menponat cu rangul de paharnic la 3] rnartie - 5
mai 1690, apoi in calitate de capitan za copii, la 29 septernbrie 169],

3 Arh. St. Bucuresti, Fond; Mitropolia Tarii Rom{jne~li, dos. 355/4 (doc. din 16
sept. (653); dos. 354/5 (doc. din 12 apr. (654).
4 Idem, dos. 348/15.
5 Fac'obiectul cercorarn noaS1~etrei pomeiruce dilenle ale vacare~tilor pe care
Ie notarn tn corumuare asuel: _
- Pomelnicul lui Stoica vacares1cu, cuprins in Pomelnicul Milropoliei din
T~r90vi~e - carat: 1697, cu simbblul: P. 1 (v. anexa 1) I
-e- Pomelnicul lui Badaa vacarescu, alcatuil la 1762 ~I Inolus in acala~1

pomelnic al Milropoliei din Targovi~le, eu simbolul: P. 2 (v. anexa 2).

- Pomelnieullui Badea vacarescu, alclituit Ia 18 ianuaria 1767, ta biserica
.Sf. Atanasie ~jOhiril", din Tar90vi~e. eu slmbolul: P. 3 (v. anexa 3).
6 George D. Florescu, Dan Ple~la. Condica Vllcllre~tjfor, in .Stud1i - reViSlade
iSlorie", tomu119/1966, nr. 5, p. 971-972, doc. 19.
 f

CONTRIBUJlI LA RECONSnTUIREA GENEAlOGIEI VACARE~nlOR 9

vataf za copii, la 13 ianuarie 1692 §i vataf, -de la 15 decembrie 1695

pana la 1 mai 1723.7
Un timp, Ivan II Vacarescu este alaturi de fratele sau Ianache in
acjiunea perseverenta pentru sporirea averii lor, cumparand tm-
preuna, alteori singur, sate din judejul Dambovita, din vecinatatea
A

localitajii Vaci!re§ti, dar §i din alte judeje. In511,ln anul 1697, intre
cei doi fra!i se stsrneste "mul~a galceava §i neasezamdnt pentru '
mosiile dumnealor, vrand sa sa imparla din mosii §i neputandu-se
tocmi". Intervenind cu autoritate In acest conflict, la 11 noiembrie
,
1697,.mitropolitul Theodosie realizeaza lmpaearea eelor doi frati §i
imp~rlirea mosiilor dupa voi~ lor, a§a cum releva zapisul lui Ivan
vatafu din 6.deeembrie 1697:81n acest act se precizeaza faptul ea
"mo§iia Vaclire§tii i Corbii i Raciul, cu morile cele vechi din Dam-
bovija ...", sli Ie stapaneasca Ianaehe §i Ivan "frlite§te".
Vestigiile arheologiee cu elemente d.e arhitectura brancoveneas-
ca, descoperite de catre Gabriel Mihaescu, in august 1973, la Vaca-
resti, aproape de raul Dambovija, in punctul "La Beci", sunt
atribuite de cercetatorul amintit lui Ivan vatafu.9 Acesta §i-a putut
stabili aici curtea boiereasca - flira tndoiala, abia dupa partajarea
averii, in 1697 - tnfiripandu-se, nu departe de vechea vatra a Vaca-
restilor, 0 "noua: asezare, identifieata de arheolog eu satul - azi
disparut - 'vliclire§tii din Vale.
tn aeela§i timp, in vatra plirinteascii, mai tarziu numita Vaclire§tii
'7 I. C. Filitti, Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Bue. 191~, p, 116, doc. 342
~i 343; $tefan D. Grecianu, Genealogii/e documentate ale temiliilor boiere§ti,
vol. l, Buc. 1-913,p. 138-139; George D. Florescu, Dan PI9§ia, op. cit., p. 983,
doc. 2; George POlra, Tezau(u/'documentar al judelului Dllmbovila, Muzeul
judejean Dambovija, 1972, p, 487t189, doc. 665; Am. SI. Iure~i' Fond
Mitropo/ia T8rli Rom§ne§ti, cop. m . 127, f. 30a-s08v;
Atribuirea rangului de clucer ace lui Ivan II VlIwescu, la 2 lulle 1670 (v.'
Cornel Cirstoiu, lanache Vacarescu, viala §i opera, Ed. Minerva, 1974, p, 22),
asta 0 confuzie - in realitate fiind verba de Ivan Ulzureanu, clucerul (v.
George D. Florescu, Dan Ple§ia, op. cit. p. 973, doc. 21 ~I 23).
8 George D. Florescu, Dan Ple§la, op. ctt., p. 984-;-985, doc. 1.
9 Gabliel Mlhllescu, Curt/fe Vg_cSre§tilor, eomunlcare sustlnuta la Sesiunea
§tiintlfieli a ,Muzeului judeteen DAmbov1la, Targovl§te. 1980.
 ,
10 PETRE CRISTEA

din Deal, i§i avea curtca fratele lui Ianache, care in 1698 - deci dupii
invoiala arnintita - ridica acolo biserica §i noul conac situat la nord-
vest de casa veche. .
Ipoteza privind atribuirea samlui Vaclire§tii din Vale lui Ivan
vaiafu este !nllirilli §i de pomelnicul din anul 1762 (P. 2), pentru 0
danie §i 0 candela de argint la mormantul boierilor Vaciire§ti din
Vale".10 Dintre cele 26 persoane menjionate de acest pomelnic - -
in care identificlim, fireste, §i pe Ivan vatafu cu sopa sa Maria - 20
sun! consemnate aproxirnativ in aceeasi ordine §i pe piatra funerara
.
in discupe, 3§czata deci pe mormantul boierilor Vacare§ti din Vale.
In studiile referitoare la aceasta familie, Ivan vatafu nu S-Cl
•
bl1CU-
rat de atcnjie: in cele ITIaimulte a fast ignorat. lar atunci c;and el a
fost inscris in genealogia vestitei familii, nu au fast nota]i totu§i §i
descendenjii sai, pretinzlindu-se chiar eli Ivan vatafu nu a avut ur-
ma§i.11 Doeumentele, pomelnicele Viicllre§lilor §i amintita in-
scripjie funcrara, probeaza cu certitudine faptul cli Ivan vatafu a
avut totu§i descendenji.
.. ..
..
10 Menliunea din acest pomelnic - dalal 1762, reprezinta prima atestare
cunoscuta a satulul VlIcllre~tl din Vale, la numal 65 de ani dup"ll separarea
averll celor dol frail VlIcltre~tl. satele Vltcllre~tll din Vale ~IVllellre~tii din Deal
sunt apol locallzate in: Harra, mililard auslriacA din anul 1789 (v. Bibl. Acad.
Rom., Hartl, D XXVII6 - plansa 60~;Harta rusA din 1835 (v. Bi~ Acao, Rom.,
Hartl, III 461). Este surprinzlUor ea pe Planul hotarnlelei intoc It, probabil in
1829, odatli cu copiile actelor cup nse in Condlea VlIclire~i1o (v. George D.
Florescu, Dan Ple~ia, op. cn., p. 986), satul Vliellre~tI din Vale I)u este
menponat lar VlIellre~i din Deal apare sub denumlrea de V!lcllre~ti. In oriee
caz, catagrafiile din primele decenii ale secoluluj al XIX,lea cuprind date
statistiee semnificative privind evolUJia ambelor sate. Astfel: Vacllr~j din
Deal avea Ie 1810, 83 de case cu 150 de sullete lar ta 1831,79 de lamilii ~ 5
nedajnicj, in limp ce VlIcllr~ din Vale avea la 181070 case cu 231 sullete
jar la 1831, 90 lamilii ~i 16 nedajnici (v. Alexandru A. Popescu-Runcu,
Catagrafia judelului O§mbovita la anu11810, TArgovi~te, 1936, p. 50; Extract
de sums plugarlfor ... (1831 iulia) in .Analele Parlamentare ale RomAniel, tom
III, Bucure~tI, 1982. p. 497.
11 Nicolae Stoicescu, Die/lonar al meritot dregAlor! din Tafs Romlineasca §i
Moldova, Ed. Enciclopedicli Romanll, 1971, p. 253.
CONTRIBUTII LA RECONSTITUIREAGENEALOGIEIVACARE~TILOR 11

Ultimul nume dliltuit in piatra tunerara ce face obiectul cercetani

noastre este al lui Badea Vdcarescu, El nu este menjionat panll acum
in nici un studiu despre Vacare§ti §i, deci, nu este cuprins inca in
genealogia acestora. Unele docurnente, intre care §i pornelnicele
Vacare§tilor atesta totusi existenja sa in prima jurnatate a secolului
al XVIII-Jea,
Badea Vacarcscu este atestat pentru prima data in iunie 1738, ca
rnartor - alatur] de §tefan, Radu §i Barbu, fiii lui Ianache Viicarescu
•
- in zapisul referitor la mosia Adancata din judejul Prahova. In
aceeasi calitate, de martor, el apare la 9 iunie 1742 in cartea de
judccata data de marele vornic al Targovistei, ~tefan Vac!lrescu,
egumenilor manastirilor Nucet (unde yliclire§tii crau ctitori) §i Gor-
gota, Ultima menjiune cunoscuta a activitalii sale eS1CfaCUla la 1
iunie 1756, lntr-un zapis pentru manastirea Mislea, el fiind §i in acest
caz consemnat tot ea martor.12
tnlrucat dupli aceastii data -1 iunie 1756 - existcnja lui Badea
Vaciireseu nu mai este remarcatii in documerue, faptul-ar putea.
indica decesul sau, petrecut intre limp. Data ins~isii pe piatra fune-
rara - ]5 martie 1760, fiind la scurt interval dupa data zapisului
arnintit, arata desigur data morjii lui Badea vacarescu. De altfeJ,
insemnarea numelui sau la sfar§itullistei - a§a cum am menjlonat
- indica nu 0 ordonare genealogica a numelor inregistrate, ci rapor-
lui dintre ultima persoana decedata, din cele .23 consernnate (Ba-
dea), ~i data precizata in inscripjia funerara (15 martie 1760). Data
decesului nu poate fi atribuita primului tnscris pe piatra Iunerara -
Ivan vatafu -deoarece, lntre 1 mai 1723 §i 15 martie 1760, existcnja
sa nu rnai este rem arcata in docurnente jar de la prima sa rnenpo-
nare, in 1669, se scursese aproape un secol.
Acest Badea Vacarescu a avut frate pe Iordache, mare dregaror
al TArii Romane§ti, cu demnitatea de vel sluger. Ei sunt mcnjionaji
tlnpreuoii la 18 august 1745, in actul de hotamicie a mosiei Vacilrc§ti,

J2 9tefan D. Grecianu, op. cit., vol, II, Bucur~ti, 1916, p. 225-226; George
Potra,op. cit., p. 657-658 (doc. 825); p. 725-727 (doc. 881).
,
 12 PETRE CRISTEA

fiind Invinuip atunci de incalcarea hotarelor mosie! Lucienilor, fo~ta

proprietate a Mitropcliei din Targovi§te.13
Fratii Badea §i Iordache Vacarescu sunt ctitorii bisericii din Tar-
goviste, eu hramul Sfinjii Atanasie §i Chiril, Dupa cum precizeaza
pisania din 1 august 1768, acestia au zidit ·"din ternelie" §i au impo-
debit cu pictura Iacasul respectiv, aflat pe locul unei biserici de lemTI,j
ridicata (cu cateva deceniimai tnainte) de mitropolitul Theodosie.1
Pomeinicul amintitei biserici, alcatuit la 18 ianuarie 1767 (p. 3)
ne releveaza ascendenja lui Badea Vacarescu, ingaduindu-ne de
aceasta data §i stabilirea locului sau in arborele genealogic al fami-
liei. In acest act, care consemneaza 22 nume de persoane - dintre
care 18 sunt inscrise §i pe piatra funerara a Vacare§tilor din Vale-
eel al lui Badea este prirnul menjionat, urrnandu-i imediat numele:
Ivan §i Maria. Observam In acelasi timp similitudinea acestui docu-
ment eu amintitul pomelnic din 1762 (p. 2). ~ide aceasta (:lata, Badea
Vacarescu - primul menjionat - este urrnat de aceleasi doua nume
arnintite: Ivan §i Maria.
Identificarea persoanelor lnscrise in unele pomelnice, din secolul
al XVlII-Jea sau chiar mal" dinainte, ne-a priJejuit observajia ca,
potrivit unei randuieli tradijionale, persoaneirnenjionate pe primp]
in
loc , pornelnic, jj urmeaza - de oblcei - numele pariDtiior sai.15
.
13 VirgUiu N. Drlighiceanu. Mitropolia T6rgovi§tel. Buc .• 1933. p. 17.
) 14 RaQu Gioglovan. Mihai Oproiu, op. cit., p. 104, nr. 189.
IS - In Pomelnicul Mllnllstirii Arge~ (v. B.O.R .. nr. 3-4/1965, p. 314), sum
notate ~i numele boierilor Cocora~ti: Vlad, Despa, Radu, monahia Magdalina,
. Mihall1.a. Observant taptul ch Vlad cocorascu (m. log. in a ~a jumatate a
secolului aI XVII-lea) ~i sojla sa. D~spa. urmeaza Radu Cocor scu (m.log. in
pri~a iumatate a secolului al XVII-I a) tatlil primului inseris in a est document;
- In Pctmelnicul Mitropoliei din. T rgovl~te - datat 1697, care cuprinde l1i
pomelnicele Vacare§tilor (p. 1 l1i p.2), sunt inscrise aceste nume: Gavril,
Tudoru, loana, Preda, Stanco (v. Radu Gioglovan, Mihai Oproiu, 6p. cit., p.
97, nr. 173). Identi(icand persoanele inregistrate in fruntea acestei lisle, pe
Gavril Druganescu (m. vornie al Targovi§tei la 1723). ~i pe sojia sa, VI~a,
deseoperim ~i aiel tapnn eli lor Ie urmeazli In amintitul documem, parinlii
primului tnscns: Tudor l1i loana tv. tabelul genealogic al familiei Drugane§ti,
la Ion Dumitrescu, Radu creteanc, Trei conaee boiere§ti, in B.M.!., nr. 4/1~73,
p.25).
- insu~i pomelnicul Vacare§tilor .(p. 1), ne olera un exemplu concludent in
acest sens: dupa Stoica V1,\cllreseu (postelnic la inceputul secolului al XVII-
lea), prirnul inserts in acest pomelnic, §i sopa , . ":Iena, urmeazalmediat tali
acestuia, Neagoe V1,\c1,\reseu.
CONTRIBUTIlLA RECONSTITUIREAGENEALOGIEIVACARE§TILOR 13

In consecinja, Ivan §i Maria, inscri§i in cele doua pornelnice amintite

dupa nurnele lui Badca Vlle(ireseu. sunt, fara Indoiala, parin!ii aces-
tuia; mai mult chiar, trebuie st1 recunoastem in aceste persoane pe Ivan
vatafu si sotia sa Maria, pt1rillJii celor doud vldstare: Badea §i Iordache
Vdcdrescu. Numai faptul eli Ivan II Vacarescu a fost tat1i1 acesiora,
explica temeiuJ menjionarii lor, Impreuna, drept ctitori la biscrica
din Sotanga. Este rclcvanra in aceasta privinja §i hotarnicia mosiet
din Sotanga - partea lui lordache Vacarescu - facuta la 20 oc-
tornbrie ] 745, in care "se pomeneste de Ivan vatafu Vacarescu .. l6.
Aceeasi rajiune 0 arc ~itnscrlerea lui Ivan Vacarcscu varafu ~ia
sojiei sale Maria pe aceeagi piatra funerara in care cste diiltuit
nurnele. lui Badea Vacarescu .

..
. ..
Un alt nume inscris pe piatra funerara a Vacare§tilor esic §i eel
81 lui Neagoe, situat ,,J optulea lntre persoanele rnenjionate. Sub
aces! nume este recunoscut in genealogia Vacarc~tilor. spatarul
:-"egoila, fiuJ pitarului Ivan §i al jupanesei Eiera (Hiera, 1Ierica). Dar,
dupa cum am probat cu un alt prilej17, a existat inca 1111 spatar Neagoe
Vdcdrescu, contemporan cu eel mai dinainte metuionat, EI a murit-
potrivit inscripjiei de pc piatra sa funerara - la 28 septembrie 1701,
fiind 'in varsta de 72 de ani, in timp cc spatarul Negoqa Vacurescu se
srinscse din via!1'i cu aproape un dcceniu rnai devrcmc (1. 1692).
lnscnerea numelui de Neagoe pe doua pierre Iuncrare diferite-
una din ~8 septernbrie 1701, iar cealalta din] 5 martie 1760 - susjine
.
afirmapa noastra despre existenja cclor doi omonimi comemporani.
Existenta, in acelasi timp, a doi Vaclirc§li cu numele de Neagoe se
dovedeste neindoielnica §i prin amintitul pomelnic din 1697 (p. 1).
Alaruri de tatal lui Stoica postelnic - primul inscris in documentul

16 Radu Gioglovan, Mihai Oproiu, op. ctt., p. 326, nr. 757; $tetan D. Grecianu,
op. cit, vol. II, Bucure~tl,1916, p. 159.
17 Petre Cristea, Comenterii cu privire /e genee/ogia Viicare§ti/or - pe merginea
one! inscrip!ii funerare, in •V~lachica",Targovi~te, 1969, p. 1B3.

•
.;_14.;__
_ _;_ PET~E CRISTEA

rcspcctiv - al lui Ivan pitarul (ce se numer tot Ne sgoe, postelnic

~i
la sfar§itul secolului al XVI_Ie~)18, apar menjionate alte doua per-
soane eu acelasi nume: un Neagoe 11- pe care 11identificarn eu tatal
lui Ivan vataful §i al lui Ianacbe Vacarescu - tnregistrat aiei al
optulea, fiind urmat de Neacsa (desigur, sojia sa) §i all Neagoe III,
•
conscmnat in acelasi pomelnic pe Iocul al douazeci §i patrulea.
Desigur, numele de Neagoe, incrustat pe lespedea [unerard dill] 5
martie ]760, indica pe Neagoe II Vacarescu (spasarut Negoifil), total
lui Ivan vatafu ~i bunicul Iui Badea, merqionati §i ei - dupa cum aln
vdzu] - III inscripiia [unerarti respectivd, lntrucdt unul dill ccita/li doi
Neagoe Vdcdrescu; a caror existenta IlU poate ii contestatd, avea de mai
tnainte daltuit Illlo/ele pe 0 alta piatra [unerard distinctd .

•
• •

lnlrC eele 23 de persoane rnenjlonate de inscripjia funcrarii din

/
1760 esre tnregistrat §i numele de Neacsa al unsprezecetca din §irul
respcctiv.
Se cunoaste faptul ea spatarul Negoila Vacarescu a fost easatorit
eu Neacsa, flica parcatabului Petrasco Bucsanul. Om necurnpatat,
"bCliv §i e§it dintru toatli firea omeneasca", cum i11nrali§eazli unele
doeumente - Negoil1i Vacarescu a fost despiiclil de sojia sa "penlru
I
ale lui fapte nebunesti" de catre insu§i mitropolitul ~tefan, pe la
1668. Afirrnajia unor cercetatori despre 0 pretinsa recasatorirc a
Ncacset eu Neagoe, fiul lui Antonie Voda din Popesti, parcrc deter-
minata de eonfuzia ce s-a facut In cazul inrudirii lui Ianachc Vacii-
rcscu eu Constantin Brancoveanu, a fost respinsa in ultirnul timp de

18 George D. Florescu, Dan Ple~ia.op. ctt., p. 187.

 CONTRIBUTIILA RECONSTmJIREAGENEAlOGIEI VACARE:?TILOR 15

• •
Nicolae Stoicescu, care a lamurit totodata §i temciul amintitei tnru-
diri.19
!
Observam ca §i dupa desfacerea casatortei, ]'fegoiIA VAcArescu §i
Neacsa Bucsanu continua sa fie menponaji tmpreuna in pomelnicele
Vacaresulor. Numele lor sunt identificate In pomelnicul din 18 ia-
nuarie 1767 (p. 3), deci la un secol dupa amintita desparjire, Negoija
§i Neacsa sunt menjionaji - de asemenea, impreuJili - §i in pornel-
nicul din 1762 (p. 2). Ei au fost Inscri§i In aceste doua acre ale familiei
Vacare§tilorlpentro cA erau bunicii lui Badea Vacarescu - primul
rnenjionat in ambele documente.
Prin urrnare, numelc Neacsa daltuit pe piatra funerara a v.aca-
rcstllor din Vale aparjine cu siguranja sojiei lui Negoija Viicarescll.
Ea este mcnjlonata aiel, ca §i in pomelnicele amintite, tmpreuna cu
Negoila, Intrucat, acestia erau parinlii lui Ivan vatafu §i in acelasl
timp bunicii lui Badea VlIcarescu - persoane deja identificate in
inscripjia Iunerara.
•

• •
Pe piatra funerara din 1760, nurnele Neacsei este precedat de eel
al lui Ianache, consemnat in cuprinsul inscripjiei, al doilea dupa
numele lui Neagoe.
1n stralucita familie a Vacaresulor, recunoastem sub acest nume
- Ianache - pc unul dintre fiii lui Negoita §i al Neacsei ca [iind Irate
mai mare allui Ivan vatafu.

19 Nicolae Stoicescu, op. cn., p. 253. n. 6.

lati!! schema care rezuhll. din corectarea erorii amintite:

Neagoe V T Neac~a
I aucsanu
Panll
pah.
T Vladaia Ne~uIT Neagoe
post

lanache Stanca lanache Marlca Const

vacarescu vacarescu Br'incovaanu
\...

•
 ,.
,
• •
,

16
• . -
PETRE CRISTEA

Fara indoiala, ca in aceasta familie au mai fost 'pana la-mijlocul

20
secolului al XVIII-lea §i alte vlas tare cu numele de Ianache ..
De altfel, in pomelnicele Vacarestilor, de 13.1762 (p. 2) §i 1767
(p. 3), este inscris un Ianache (Enache), sub care nu 11putem iden-
tifica pe fiul lui Negoita §i Neacsa, ci ·cu 0 alta perscana omonima,
.
pentru ca: pomelnicele amintite cuprind numele boierilor Va-
.
caresti din Vale, a§a cum de . altfe1 . se §i menjioneaza pe unul din
aeeste doeumente; or, se §tie ca Ianaehe, fiul lui Negoija §i a1 Neac-
§ej" nu facea parte din aceasta ramura a' " familiei, 'el stapanind Va-
carestii din Deal. Numai singura menjionare a lui Negoija §j a
Neacsei .in aceste'
,
acte ni se pare fireasca, .intrycat ei erau §i parintii
lui Ivan vatafu, intemeietorul ramurei respective; in ambele docu-
. /
mente, numele acestui Ianache este situat in partea finala a pornel-
nicelor
,
(al nouasprezecelea din douazeci §i §ase §i, respectiv, a1
saptesprezecelea din douazeci ,§i doua de nume consemnate), In
.
spatiul oe grupeaza
. aceleasi §ase persoane: Sava,
.
Constantin, Bdlasa,
, Stroe, Ianache §i Zoita, Observam Insa ca aceasta grupare de nume
este ornisa din pomelnicul Vacarestilor de Ii 1697 (P. 1), In .care am
,

identificat pe Ianache, fiul lui Negoija §i al Neacsei, inscris aici

Irnpreuna cu sotia sa Stanca, ,
, - Numele persoanelor din grupul amintit cu exceptia lui Ianache
.
\ - sunt consemnate §i pe piatra funerara a Vacarestilor din Vale;
reunite in acelasi spatiu strict, ae§.i tntr-o alta ordine. A§a cum am
ar atat mai inainte, nurnele de Ianache apare totusi Inscris pe piatra
.
funerara a1 zecelea In lista ,
respectiva, 1a 0 oarecare distanta de
. ,
. grupu1.
amintit. Acest nume Ianache, din inscripjia
"
funerara, pla-
I
sat in preajma nurrielor lui Negoita §i Neacsa, nu poate indica decat
pe fiul acestora. ,

De 1a eel dintai studiu monografic asupra Vacarestilor, cerceta-

------- , ~
, . I

20 Unul dintre aceste vlastare ale fam.iliei vacarestuor, a fost cunoscutul poet
lanache Vacare~cu (Ienachita), nascut, dupa unll biografi la 1740, dupa al!ii,
chiar "inainte de 1140". (v. Corne) Cirstoiu, op. cit., p. 47-51.) .
•
[, .
I /
,
 - •

CONTRIBUTII LA RECONSTITUIREA GENEAlOGIEI VACARE~TllOR 17

torii au' relevat activitatea politica §i diplomatica desfasurata de

•
catre Ianache I Vdcdrescu in tot timpul domniei lui Constantin Bran-
cov,eanu. Slujind cu devotament idealul politic aI inleleptului voie-
vod, de aparare a intereselor larii, Ianache §i-a legat destinul sau de
eel allui Constantin Brflncoveanu, urmandu-l pana 1a tragicul sfar§it
din 15 august 1714, el fiind prima jertfa din cei ucisi atunci de securea
calaului. Desigur, dupa 1720, cand osemintele lui Constantin Bran-
coveanu §i ale fiilor acestuia au fost reinhumate 1abiserica Sf. Gheor-
.ghe-Nou din Bucuresti ctitoria voievodului martir21, s-au adus in
·lara §i rama§ilele pamantesti ale lui Ianache I Vacarescu, pentru a
fi ingropate intr-un laca§ ctitorit de acesta. Ianache Vacarescu a fost
ctitorul mai multor biserici, unele inallate "din temelie", altele re-
incite §i impodobite cu pictura, sau Inzestrate cu importante danii.
Cercetarile arheologice efectuate la unele dintre aceste lacasuri nu
au descoperit pana acurrrrnormantul ctitorului lor. Cripta lui Ianache
Vacarescu nu a fost gasita niei la biserica Razvan din Bucuresti -
importanta sa ctitorie din 1706 un de se afla cavoul rudelor sojiei
sale, boierii Cojesti. Relevand aceasta constatare, cercetatorul Aris-
tide §tefanescu este .de parere ca morrnantul lui Ianache Vacarescu
este "practitat in biserica mitropolitana,,22, care nu poate fi dupa
opinia noastra decat cea din Targoviste,
Se cunoaste faptul ca in toamna anului 1708, Ianache Vacarescu
a dobandit calitatea de ctitor a1 acestui asezamant religios alaturi
de cei mai vechi ctitori (Neagoe Basarab, Radu Paisie, Matei Basa-
rab, Constantin Brancoveanu, §.a.), inzestrand edificiul targoviste an
"cu zugraveala, cu pardoseala §i cu facerea chiliilor despre mia-
zanoapte, din clopotnija pana in foisorul caselor celor vechi,,23. •

Asadar, osernintele lui Ianache Vacarescu au fost reinhumate, cu

siguranja, la mitropolia din Targoviste, unde era ctitor -in cavoul
•

21 Virgil Draghiceanu, Morm§.ntu//ui Constantin Br§.ncoveanu Basarab Voievod,

In "B.C.M.I.", VII, (1914), fasc. 27, p. 116 126; ~tefan lonescu, Panait I.
Panait, Constantin voae Brsncoveenu, Ed. ~tiintifica, 1963, p. 293. .
22 Aristide ?~efanes~u,,, ContriquIii epigrafice -te istorte bisericii Razvan din
Bucuresti, In .,GI.BIS. , nr 3-4/197B, p. 385. . .
23 Radu Gioglovan, Mihai Oproiu, op. cit., p. 72, nr. 140.
/

•
•
-------------------------------.
18 PETRE CRISTEA

fratelui silu, Ivan viitafu, allituri de pllrinlii lor, ~egoilii §i Neac-

~a.Faptul cil rama§ilele pamante§ti ale acestui Ianache au fost de-
pusc in morrniintul boieritor Vacare§ti din Vale, deci nu intr-un
cavou distinct, se poate explica prin aceea ca reinbumarea sa, ea ~i
in cazul lui Constantin Brancoveanu, a trebuit sa se faca in taina,
avand rostul sil derureze pe puternieii siii dusrnani, iar sap'area nu-
rnelui sau printre cele 23 de pe lespedea Vacllre~tilor din Vale,
trecca astfel neobservata.
,
Dintre cele 23 de nume lnregistrate pe piatra funerarii din 1760
a Viidlrc§tilor din Vale, am identificat de aceasra data numai §ase
persoane: Iva II, Maria, Badea, Neagoe, Neacsa §i Ianache, deslusind
iorodara gradul lor de rudenie cu primul Inscris: sojie, fiu, piirinli, §i
Irate. Identiflcarea celorlalte vlastare ale familiei Vacare§tilor, ale
carer nume sunt diiltuite pe piatra funenlTa respective, riimane in
continuare 0 preocupare a noastra - rezultatele cercctarii urmflnd
a fi valcrificate Intr-un articol viitor.

ANEXE
1
Pomelnicul lui Stoica Vtictirescu (cuprins ill Pomelnicul
Muropoliei dill Tdrgoviste, data(1697)

VACARE~TII: Stoica, Elena, Neagoe, Petru, Elena, Stoica,

Cneajna, Neagoe, Neacsa, pentru un s!ila~ de rigani cu 3 fcciori, doi
cai, 1 pahar de argint §i 1 felon.
Ianache, pentru ni§te case de piatra, Stanca, Ivanu, pentru 6
suflete de ligani, Mariia, ~tefan, Ivan, Badea, Ilinca, Datco, Mihal-
cea, Anca, Stanca, Niacsa, Costandin, Neagoe .
•
CONTRIBUTJI LA RECONSTITUIREA GENEALOGJEIVACARE~TILOR 19

Radu Gioglovan, Mihai Oproiu, Inscriptii.si insemnari dill jlll/elitl

Dtlmbovija, vol. I, Targoviste, 1975, p. 94, nr. 113.
2
Pomelnicul lui Badea Vacarescu, datat 1762 (cuprins tn
Pomelnicul Muropoliei din Torgovi§te dill J 697)

Badea, Ioanliven - n.n.], Maria, Asanu, Sarban, §tefan, Maria,

Zamfira, Neagoe, Neacsa, Dateo, Mihalcea, Ancuja, Stanea, Suva,
Costandin, BlIla§a, Stroe, Ianache, Zoija, Zmaranda, Zoija, Du-
mitru, Sanda, Rada, Barbul. Pentru 200 matci de stupi ce au dat
sfintei Mitropolii Targovistei ~i pentru 0 candela de argint 18 mor-
InantuJ boierilor VlIcllrc§ti din Vale at l/eu/t 1762.

Idem, p. 97, nr. 1?3.

3
Pomelnicullui Badea Vdcdrescu, alcdtuit la 18 ianuarie 1767
10 biserica "Sf Atanasie [i Chiril" din Tbrgovijte

Badea Viiciirescu 7275/17671 ian/uarie/18. Badea, Ivall,.Maria,

Asan, §erbanu, Zamfira, Neagoe, Neacsa, Darco, Mahalcea, Ancuja,
Stanca, Sava, Constantin, Balasa, Stroe, Enache, Joija, Durnitru,
Sanda, Rada, Barbu.

Idem, p. 104, nr. 190.

4
Inscriptio funerard de pe lespedea mormdntului boierilor
VlIcdreici din Vale de 10Muropolia din Tdrgoviste, dauuti
15 matrie 1760

Aicea odihnescu oaseJe durnnealui dIe/ bun neam jupan Ivan

 20 PETRE CRISTEA
------------------------------------~
Vacaresclu! ijupanija lui Maria, sna ego loan. ~tefan, Asan, Maria,
Slirban, Neagoe, Zarnfira, [all ache, Neacsa, Darco. Mihalcea, Cos-
randin, Stroe, Sava, Babue, Biila§a, Ancuja, Zoija, :? Rada, Radell.
Au raposat in zilele [0 Scarlat Ghica voevod, mart/ie/15 zil/c/, leat
726R!1760/.

Textul inscriptiei este reprodus oupa Radu Gioglovan, Mihai

Oproiu,op. cit., p. 233, nr. 581.
• Am subliniat numele pcrsoanelor identificate, cart: fae obicciul
discupei in acest articol.

NOUVELLES CONTRIBUTIONS
, ,
SUR LA
• I~ECONSTITUTION DE LA GENEALOGIE DE LA
FAMILLE VACARESCU
RESUME

L'arricle presente la genealogle de la famiIJe Vacarescu ecrue sur

une pierre de tornbeau; l'inscription date du 15 mars 167.0 et corn-
prend 23 noms de cette famille.
Celie pierre de tornbeau resulte de I'eglise ancienne du Palais
Metropolitain de Targoviste et fait partie qe la collection .Lapi-
dariu" de L'Ensernble des musees du departernent Dambovitza.
 SMARANDA GHEO~GHIU - PERSONALITATE
DE FRUNTE A INTELECTUALITATII
TARGOVl~TENE

Alexandrina Andronescu
Gheorghe Bulet

tmplinirea In septcrnbrie 1987 a 130 de ani deja na§t~rea SJ11UrUn-

dei Gheorghiu a const iiuit un prilej de evocare a acestei personalitjltl
de frunte a Jntelectualitapi lilTgovi§'tene, care printr-o activitate
laborioasa a contribuit la definirea unor forme specifice ale Inv;i![l-
mamulu: §i educapet in Romania, afirrnand in acelasi timp spiri
tualuatea ~i specificul national in cadrul culturii europenc.
S-a nascut Ja 15/18 septembrie 1857 la Targovqre, scaun de stra-
lucita domnie a Basarabilor, cerate a culturii romanesi],
Descendenra a vechilor farnilii boieresti - tatal Nil11, din familia
Andronescu ~imama, Alexandrina, din familia Vladescu, care avea
vii la MlInlistirea Dealu, urrnasa demna a marelui fabulist Grigore
Alcxandrescu, dar §i a generalului
Vladescu', a primit pnmele buchii
de In popa Vasile la scoala de la "Curtea dornneasca, langa mor-
mantul Domnijet Elena Matei Basarab'.z, apoi urmeaza cursu rile
secundare la $coala cemrala de Iete din Bucuresti, "care funcjiona
pe atunci langa turnul Coljci, in paJatu) Filipescu ..3.
Activitatca de institutoare ~i-o dcsfa~oara mai Intai la Sinaia ~i
apoi la Ploieju §i Bucuresti, fiind 0 adevarara ~islralucitii pro-
moioare a pedagogici nation ale, considerand ca §coaJa csre lntot-

Jubileul de 75 de ani al scriitoarei Smara, 18 seplembrie 1857-1932.

2 Ibidem,
3 Ibidem.
22 AL ANORONESCU, Gh. BULEI
,
dcauna 0 "uccnicie", care lii rape§te limp, energie.jcrrta, ofcrindu-ji
In schimb "scnli1l1cntul datoriei nnpllnite". Smaranda Ghcorghiu
considcru cil "pcnlru 11 fi un bun pedagog iii trebuic 0 vOinlii de fier,
o encrgie de afirmare, care sa echivaleze cu 0 chernarc esteticii, cc
trebuie sa piistreze nealterata personalitatea in sine a insrirutorului.
In en s:ilii~iuie~te caracrerul purernic al apostolatului, care sfarrnii
riparete obisnuite ale exisrenjei ca atareu4.
Dar ea nu se rezuma strict la activitatea de instirutoare pur §i
simplu, ci arata un-interes deosebit pentru manifestarile interne §i
internajionalc, prilejuire de ridicarea §colii in contexiul cerinjelor
epocii: ea sc afirlllil ca 0 adevarara prornotoarc a invllll1lnilntului
romanesc, prin conferin!eS, publicalii6, articole de pres57, parrici-
pari la congrese internationale pe terne de educajie. Astfcl, la 9
martic 192J, Smara Gheorghiu intemeiaza la Bucuresri uniunea
"Arta §i Istoria Nalionalii", in scopul de a organiza ,,~ezatori ... confe-
rin]e educative §i instructive, de preferinja sub cerul tiber, a vizita
monumerue, rnuzee, galerii, institutii de arta ... va avea 0 §coala
seralii gratuitii"S. Statutul era concept dupa acel al Socierajii
.L'Unione Storts ed Ane" din Roma9. Aces! lucru reprezcrua con-
cretizarea unor mai vechi prcocupari de a introduce ~i Iamilianza in
Romania §coala in aer Iiber ca forma de invilli1l11ant, stirnuland
totod:lta ~i aptitudinile pentru activitaiile practice gospouaresu.
DI.: altfel, cu membra de onoare a Societ1ilii Institutorilor §i sub

~ Arhiva Complexului National Muzeal.Curtea domnaasca: .dos, 410/1944,

p.50.
S Les tivres seo/aires - Discursul rostit la primul Congres International al
Uniunii temeuor pentru pace - Paris, 26-27 august 1900; Despre edueajia
na1ionala, conferintll linUl3 la Ateneul Roman in ziua de 12 aprilie 1901 ~i la
Liga Culturalll in ziua de 61ebruarie 1904; Smara, Confcrin1e §i discutsuti,
Bucurestl, 1905.
6 Smara, A.B.C. itustrst ~i Istorioare pentru copii.
7 Smaranda Gheorghiu face parte din comitetul de redaclie al revistei .$coala
rornana", aplirutli la Plolesti in 1882, organ pedagogic din judeJul Prahova.
S B.C.S.. Fond Saint Georges, P. X/13.
~I Ibidem.
 •

SMARANDA GHEORGHIU 23

egida Ministerului Cultelor ~i Instrucjiunii Publice, a inaugurat "in

ziua de 2/15 august 1918, in Sala Ateneului, intrarca Franklin, la ora
10 a.m ... prima expozijie a ~coalelor in aer Iiber ~i
gradinilor educa-
tive", cu care prilej au fost expuse piese executate In atelierele
§colare, lmplctituri, lesaturi, ceramica, etc.ID
Ca 0 recunoasrcrc a prestigiului de care se bucura in epoca,
Smaranda Gheorghiu este invitata sa participe la Congresul pentru
icoolfl in. aer liber, care a avut loc in 1932 la Rorna. Militanta activa
in I11Ul\Ca de Iurninare a maselor prin cultura, Smaranda G heorghiu
•
s-a straduit s1l modcrnizeze invalamantul elementar §i rnediu, dupa
rnodelu I §colilor di n strainatate, cerand chiar runcjla de "i nspectoare
a §coalelor prirnare de fete pentru studii ~i lucru Inanual,,11, recu-
noscandu-§i pricepcrca §i comperen]a didactica.
Printre preocuplirilc sale legate de studiul portului §i artei cusa-
turilor populare §i ea 0 fircasca implinire a crezuriior sale pedago-
glee §i a funcjie! instructiv-educative, pc care 0 tndeplinea ca
institutor, dar §i ca 0 conturare a firii sale de romanca, amintim §i
revista "AI tile §i bibiluri", unde Smara - fondatoare, vorbeste de
tradiliile portului popular, ale artei torsului §i jesutului. "Odi-
nioara ... in miiinile tinerelor sfaraia fusul, torcand firul borangieului
mai subjire ea paianjenul. ..u12, insistand totodata pentru pastrarea
§i perpetuarea tradqillcr legate de creajia populara. Presa vrernii
merqioneaza acesie nobile preocupari ale Smarei, nu numai in lara,
dar §i in strllinatatcl3.
n
Incununandu-si cxistenja printr-o suspnuta activitate de eonfc-
renjiar atat in lara, cat §i peste hotare, Srnaranda Gheorghiu cstc
membra de onoare a multor socictaji culturale, manifestandu-se ~i

10 Idem. P. XIX/S.
II corespcnoema Smaranda Gheorghiu - Constantin Istrate, B.A.R.,S. 41
(3)/DCLXX.
12 Altlte ~i
blbiluri, Bucuresti. 1893. p. 3.
13 Smara - Activitate peste hotare, Congresul femeilor - Limbe ~iportul
najional. in "Universulilierar" din 18 mai 1907.
24 Al. ANDRONESCU, Gh. BULEI

ca exponents a mi§carii ferniniste §i pentru pace in lume. Spirit

pacifist, angajata aciiv in prohlemeJe social-economicc §i politice ale
vrernii, Smaranda Gheorghiu fiicea parte (lin ccmitetele de orga-
nizarc, ea vice-presedinta a primului Congres Intemaponal al Uniunii
Universale a Femeilor din Paris, din 190014, care mai tarziu, in 1904.
organize Expozitia Unlversald de la Saint-Louis din Sraicle Unite.
Recunoscuui prin, inijiativcle pe plan cultural, Smora este rnem-
brrl a unor societa]! undc scriitoarea a activat cu daruire pentru
afirrnarea spirituala a Rornaniei pe plan mondial, prin recunoasterea
va lorilor de ansarnbl u, specifice istoriei ~i culturii najiona le. Ca prim
conferenjiar 1<1 Atencul Roman, Smaranda Gheorghiu va vorhi
dcspre Ti:irg()vi~te15, 0 dovada vie de recunoastere a rolului si impor-
lanlei istoriei melcagurilcr unde s-a nascut: ,.A vorbi des pre Tar-
govisre tnseamna a poseda acea titanica putcre de gandire, ace Ie
vaste cunostinje despre trecutul ei ..., a va infa!i§a cele [rei vcacuri
de marire in care vechea capitala a larii, Targovistea, strjiluci de cen
mai Inare slava ... sub zidurilc ciireia s-a pastrat atatea veacuri, liber-
tarea, datinile §i crcdintele neabatute ale poporului nostru ..:·16.
Surprinzand rolul politic ~i cultural al orasului natal, Smara este
mesagerul tradijiilor mostenlte de veacuri, "pe locul unde au trail
Coresi, Vacarescu, Eliadc, Cilrlova §i Grigorc Alexandrescu ..., un-
de sc afla llirana rnai mulier voievozi ai larii §i [easta celui mai
genial dintre diin§ii, acel vireaz Mihaiu, care a conceput §i reatizat
itleea unir ii tuturor romanllor sub un singur stindartl" 17. in con-
cepjia sa istoricil, tr ebuia "sa se pastreze fiecare p1irlicica, spre a
povesti la feciori de feciorii nostr i, gloriosul tr ecut al stramo§ilor
lor,·18

14 B.C.S. Fond Saint Georges, P. XIS.

1S SChifedin T§rgovi~te, 17 decembrie 1898, conferin!l.ltinutli la Atenoul Roman.
16 Smara, Schill) din Tfirgovilile, Buc., 1899, p. 3 4.
17 Smara, fAoz8icuri. Nuvele dm cemetut meu. Schile §i tipu(I cu creionut.
Aquarete. lnseililtun din gflnd. Buc. 1897, p. 92.
18 Ibidem.
SMARANDA GHEORGHIU 25

Evocand memoria marilor personalltaji istorice ale neamuJui ro-

19
manesc , linea in permanenja vie ideea unirii romanilor din Tran-
silvania ~i Bucovina, prin conferinle20, congrese, Intruniri publice,
dovcdind aceeasi , forlll de patrundere a fenomenului isto ric §i social-
politic: "am viizut 0 mana de romani (cuvant rostit cu prilejul come-
morarii morjii lui Mihai Viteazul), membri ai Ligii Culturale urcand
drurnul spre Manaslire;l Dealului la Targovi§te §i sarbatorind trei
sute de ani de la moartea Marelui Voievod" ... 21 §i adaugii: ..... aliituri
de faptelc siivlir§ite de erou, neinsemnata era eeremonia, dar mari
erau inimile §i, idealurile aeelor rornani, care se trudeau sa tina
aprinsa facia romanismului,,22. tn atmosfera de patriotism generate
de evocarea marclui voievod, a fast depusa 0 coroana de bronz din
parrea Ligii Culturale §i una de stejar din partea Asociajiei
Studentimii Romane, iar maiea Smara "a rostit versuri de oeazie,,23
Este Indeobste eunoseut interesul manifestat fata de rcvolujio-
naru I Tudor Vladimirescu, pe care il considera drept "maTe martir
al rcde§teptll.rii najicnale", "figurii clasica §i unicii .. .',24.
Ca membra a Asocitqiunii romdne pentru inaintareasi rdspdndirea
~/iilljelor, participii la Congresul de la Targoviste din 22-25 sep-
25
tembrie 1911 , unde conferenjiaza des pre controversata problema
a morjii lui Tudor Vladimirescu. De altfel, din corespondenja cu
prirnaria crasului reiese grija Smarei pentru iniillarea la Targoviste
a unui monument comemorativ care sa marcheze locul morjii re-

19 Smara, Aprodul Pur/ce, in .Universulliterar" din 2 iulie 1907; Conde/ele lui

Mircea, in .Universullilerar· din 3 oct. 1907; Despina Doamna, in .Universul
literar· din 19 iulie 1904; Moa~teie lui Mihai, foaie voranta,
20 Smara, La 24 lanusrie. Tabiou istoric. in .Universulliterar", nr. 38 din 24 sep-
tembrie 1907; MOlii ~I Transllvania, in .Universulliterar" din 13 august 1907.
2 J Smara, Spade slriJmo~e~ti. Proz~ ~i poezii peuictice. Bucuresti, p. 49.
22 Ibidem.
2.1 Peiermsglul d~ to 1,At1nsstirea Dea/u, in .Democratul" din 15 iulie 1901.
24 Smara, Sped/.!str(jmo~e~tI. Proz8 ~i poezii petriotice, Buc., p. 57.
25 AI VII-lea Congres pontru tnalmarea ~i rilspandirea ;;tiinlelor, care a avut loc
intre 23 ~J 26 septernone 1911 la Sala de arme din Ttirgovi~te"Arhivele
Statulul Do!Jmbovila,fond, Primilria orasuiut Targovi~te, dos. 24/1911, r. 43.
26 AL ANDRONESCU, Gh. BULEI

volujlonarului roman26. Cu ocazia inaugurarii in vara anului 1911 a

monumentului care evoca memoria eroului de la 1821, realizat ~i din
iniliativa Smarei Gbeorghiu27, ea va rosti versuri tncarcate de pa-
triolism28.
tn numercasele prezen]e peste hotarele larii, Smara va vorbi cu
predilecjie despre trecutul nostru istoric, in dorinja reliefarii spe-
cificului na1ional29. In acest sens, trebuie mcnjionat faptul ca, in
30
calitatea sa de membra a Societiqii presei din Romania , participa
la Congresul orientalistilor din 1899 de la Rorna, alll.turi de reputatii
.istorici V. A. U rechia §i Grigore Tocilescu unde, ca un omagiu adus
culturii, stravechilor tradijii istorice, a depus a core ana de bronz la
Forumul lui Traian31. Avea convingerea clara a originii poporului
roman, pe care a afirmat-o cu taria argumentului istoric in toate
conferinjele sale §i a trezit In constiinja cercuritor intelectuale ale
vrernii cultul stravechilor tradijii istorice. Astfel, tmpreuna ell mern-
~rii societii!iiArta §i Istoria Nationald propunea la 2S octombric 1931
"de a ridica in capitala 0 copie dupa Columna lui Traian spre a proba
lumii latinitatea noastbi,,32.
Ca publicist, Smaranda Gheorghiu desfii§oara 0 bogata activitate,

26 Idem. f. 40
27 In adresa Minlsterului Cultelor ~i Artelor din 13 iunie 1924se sOlicitll din partea
prim!lriei ora~ulul sprijin pentru Smaranda Gheorghiu in amenajarea parcu-
lui Mitropoliei. Arh. 51. D-la, tone Prim!lria orasulul TArgovi~te, dos. 18/1924,
f. 1
28 Smara, Eroul Tudor Vladimirescu. in .Universul literar". nr. 36 din 5. sept.
1914; Lui Tudor Vladimirescu, eroul menir III rede~teptarii najionale, loaie
voianta.
29 Consillul Najional al Femel/or din Praga 0 invita in 1925 pe Smaranda Gheor·
ghiu sa conlerentieze la Brno, Bratislava ~i Praga, unde vorbsste despre
treeulullarii sale. In urma acestei vizite, publica Schile ~iaminliri din Cehos-
tovecie, B.C.S., Fond Saint Georges P. XiS.
3Q Idem, P. CXXXIV/4.
31 Arhiva Complaxului Nalional Muzeal .curtea dornneasca". dos. 410/1944, f.
51.
32 B.C.S. Fond Saint Georges, P. Xl13.
 SMARANDA GHEORGHIU
27

abordand in presa cele mai variate teme, de la istorie §i probleme

socia Ie, la cronici artistice, literatura, fiind 11nstatornic colaboraror
atfit in 1ara33, cat §i In strliinatate 34.
La comemorarea Srnarei, se impune relie[area contribupe] scri-
itoarei la realizarea unui muzeu la TargOvi§te. Inca din martie ] 908,
,
prefectut judetu)ui Dambovita serie Sma rei despre hotiiriirea "de a
infiinla ... un rnuzeu regional, rugiind-o sa dea ajutorul necesar pen-
tru realizarea aeestui dezideral,,35. Din documentele de arhiva re-
-
zulta dorinja scriitoarei "de a dona muzeu]ui din orasul ei natal 101
ce avea mai de pre] in casa ei modesta,,36, aetivitatea ei exprimfind
crezul Intregii intclectualitlili targovi§tene, legal de constituirej, pa-
trimoniului muzeului inaugurat la 30 ianuarie 1944.
1ntr-o scrisoare a primariei orasului Tiirgovi§te catre fiicelc §i
mosrenuoareie scriitoarei (Zoe Garbea-Tomellini §i Magdalena ing.
Paunescu) din 16 martie 1944, se arata interesul pentru acceptarea
donalici "Smara", care, "In dragostea sa nemargnura [a!a de orasu!
in care s-a nascut, a facut 0 dona tie - perfectata la inceputul anului
1944 (n.n) - Muzeului regional Tiirgovi§te, Hisiindu-i operele ei,
biblioteca, tablouri, statui, portrete etc., co dorinja ca 0 salii sa-i
poarte numcle<.37.
Dorinja Sma rei a fost rcalizata prin includerea 10 structura te-
maticii a rnuzeului tiirgovi§lean a siilii .Poera Smara", ce cuprindea
obiecte donate, conrurandu.t §i in plan muzeistic personaJitalea in

33 Ziarele .DimineaJa·, 1913; •Voinja Prahovei·; .Actiunea Romanli" 1909;

.Poporul Romlin·, 1914; .Poporul muncitor", 1915; .Gazeta lemeii·, 1932;
.Adevlirul", 1908; .Universulliterar".
3-1 La revue diplomatique, Paris, 1899 (publicli amcoiur La ligne des femmes
pour Ie d(lpanemenl inlemaliona!).Scienze e Diletto. din 13 iulie 1902 (publicli
articolul L'llalia al/'eslero); ziarul Ceske Siovo din 1925 (publicli articolul
Denn! Zpravr-5/adky refrain); Glorna/e di Sicilia din 21-22 nov. 1928, (publicli
covesuoara La FidenZ81a di POdUfI); ziarul TUlia din 17 lebr. 1932, (publica
povestioara Lil/a Bianca); revista 1/ Grkio d'/talia - Genova, 24 mai 1936,
(publicA Omaggio ett« madri a sposa ilaliane in lutto). I
35 B.C.S. Fond Saint Georges, P XV/l.
36 Arh. Complexulul Nallonal Muzeal .Curtea comneasca-, cos. 410/1944, p.
16v.
37 Ibidem.
28 AL ANDRONESCU, Gh. BULEI

cadrul culturii locale, alaturi de lnaintagii de frunte ai Iiteraturii

dambovitene38.
Totodata, conducerea muzeului, AJ. A. Yasilescu solicita dona-
tori lor completarea fondului Smara cu "toate actelc ~i diplomele ...
cali mara, tocul, tamponul, scaunul ... §i tot ce avea in camera de
lucru ... toate manuscrisele publicate §i nepublicate, precum §i me-
moriile, inscmnele zilnice ... ca §i cornpletarea fondului de carte, din
cele 1000 de volume, fiind primite numai 43,,39. Muzcul propunea
comemorarea scriitoarei la 9 martie 1945, cu care prilej se cerea
bustul Smarei pentru a fi asezat Sn parcul orasului, ,.sau to locul unde
s-a nascut,,40.
Atentia scriitoarei pentru dezvoltarea muzeografiei rornane se
concretizeaza, de altfel, §i prin donapile fllcute Socieuuii lnstitu-
tori/or dill Romania, Fundatiei Culturale, Academiei Romdne, Scolii
Centrale de fete din Bucure§tj41 §i Teatrului Ntqional, care in 1943
prirncste din partea Sma rei cateva fotografii reprezentand ,,figuri ale
teatruJui rornanesc in epocli,,42. Yn adresa din 30 noicmbrie 1943,
directorul Tzigara Samurcas muljumeste Smarei pentru darul flieu!
Muzcului Najional, constand Intr-un cosnim national §i fotografia
sa43.
Subliniind contribujia Smarandei Gheorghiu in planul educapei
§i culturii najionale, a constiruirii patrimoniului muzcal, am cautat
sa realizam un portrct al personalitajii complexe a acestui intelectuat
darnbovijean, ee constituie un simbol al trairilor intense in slujba
idealurilor care animau socieratea rornaneasca a vrernii. Esre ceea
ce consernna Ion Marin Sadoveanu la 17 mar lie 1940, exprirnandu-si
respectuJ §i admiratia pentru "vitalilatea enorma §i adevarat roma-
neascii,,44 a Smarei Gheorghiu,

38 Idem, dos. 410/1944, f. 65. 65v, 66.

39 Ibidem.
40 Ibidem.
41 Idem. f. lSv.
42 B.C.S. Fond Saint Georges. P. XV/l.
43 Ibidem.
44 Album "Autografe celebre dedicate doamnei SII.. .a", Biblloteca oocumentara
a Complexulul National Muzeal .curtea dornneasoa", p. 16.
 SMARANOA GHEORGHIU 29
----------------------~ •

SlIiARANDA GHEORGIllU (1857-1944)

,
Sl\1ARANDA GHEORGHIU - PERSONNALITE
RE1\-IARCABLE
, A
I)E L'INTELLECTUALITE DE TARGOVI~TE

REsmfE
Lcs auteurs prescntem la personnalite de Smaranda Gheorghiu,
institutricc, femme de lcures, animarricc culturelle pour I'Cnl<1l1-
cipauon de 13 femme ct pour It: progres social.
Authcntique protect rice de l'enseignement roumain, SI11ara u
il1iti~ en Rournunie la methode de "l'enscignenlent en plein air" 0:.1
elle a participe a beaucoup de Congres Internationaux.
 vrSSARION lNEDIT
(I)

Gloria Gabriela Radu

Nu ne iluzioniim eli la capitolul VIATA am rnai puiea aduce

completjiri semnificative §i originale, caci scriitorul, [ire comuni-
ca tivii, a u§ural substantial sarcina biografului de mai tarziu, punc-
lilndu-§i opera eu prcjioase inforrnajf §i marturf actoblogratice.
Chiar §i data na§terii, corurovcrsara pana nu dernult, a fost slabiJita
de cercerarorut (profesor) Victor Petrescu.! in urma cercctiirilo[
sale in colccpa de documente §i manuscrise a Complexului National
Muzcal "Curtea dornneasca" din Targovi§te.
Soar putea deduce, eitind studiul introductiv al lui Victor Criiciun
la edijia din 1974,2 ca producpa Iiterara nepublicatg a lui Vissarion
- scarata de la autodafeul delibcrat din 1951 - a intrat irf poscsia
spccialistului avizat, spre exegeza §i editare, cereetatorului local
ralna nfindu-i doar ipoteza lecrorului, Dar - cum Vissarion era un
posedai <IItranscrierii grafiee a evcnimentului, trait _ sau imaginal
- de el, no land pe crice material proiecte sau simple ide i, nu ne-a
fost greu, rasfoind 0 parte din abonameruefs personate la presa
vrcrnli, sa dcscoperim interesarne norajli autografe (de la epigrarne,
poczii, cugeran -Ia presugioase formule chimiee sau maiemaucej,
asupra carora no-am aplecat eu toata considerapa ce 0 purtarn
acestui fecund condeier dambovilean.
Obicctul prczernului studiu iI constituie zece file3 conjinfind
lnsemnarne scriitorului pentru pcrioada 16 august - 10 septemhne
I
victor Petrescu, "Dare not esupt« nester« §! 8Clivil~lii titersre a lui I. C.
visserton", in Acta Valachica. 1972 pp. 403-405.
2 I. C, Vissarion.• Vamefjul". ed~ie ingrij'la,studtu introductiv~itabel cronologic
de V.Crllciun, Ed. Cartea Romaneasca, 1974, pp. 5-6.
3 Manuscris anat in posesia subsemmnatei.
32 GLORIA GABRIELA RADU
----------------------------
1916, pe care I1U le-a mai prelucrat artistic, omijandu-le eu buna
~tiinlij In volumul de note §i schije "Sub calcai", dupa Insii~i decla-
ratia sa din cea de-a 2-a nOla de subsol a volurnului: "Fiindca a m
•
suprimat din volum tnceputul notelor mele de panll aci, reproduc
nurnai nota de eri 11 Septembrie 1916, ca 0 icoana slaba a eelor ee
am ineeput eu sa palese la Spitalul Militar- Vererinar".
Rediim, In ortografia autorului, fragmentul de jurnal din tirnpul
ocupajiei germane.
"Din ziua de 16 August "1916 , sunt mobilizat la Spitalul Miliiar-
Veterinar, de§i ell fae parte din Compania a II-a sanirara.
La spitalul Militar-Uman, nu cunostiarn pe nimeni, iar la spitalul
Vererinar, prin D-rul Lupu. am faeut euno§tinla eu domnu Colonel
Stavrcscu, care verba ceia: avand in vcdere ~i eonsidedind ... ea sunt
scriitor, m'a facut furier la Cancelarie ...
La cancelarie, eu care am fost dispensat de armata permanents
~i pc rlrnp de pace, traiam bine. lntre niste oameni lurninaji, cniar
armata e a institujie plaeUla.
$eful cancelarii este in~ii dam nul sublocotencnt Laseu, care sc
simte oare cum stflnjenit de conslderajia ce mi-o dii domnul Colonel,
mic ... soldat prost!
Alalraicri a plecat insa domnul colonel Stavrescu la Craiova,
mutat ca ~ef la Corpul I de armata. A avut grija bunul om ~ide
prutcjatul sau §i a spus domnului Lascu:
_Y ii las pe Vissarion in grija. Tine-Ila cancelarie, adica la partes
sederuara a spitalului; nu-l trimite pe camp, caci eslab de constitujie,
c scriitor §i TIHli are ~i §3ptC copii ...
_ Am tnjelcs, dornnule Colonel.
Apoi a c~it In currea spiralului, §i a'nceput sa vorbeasca rutulor
cari , nc stranscscm in cere sa-l ascultam, I§i lua ramas bun deja noi,
spunand sa ne faeem datoria, in marginile atribujielor noastre, §i
pJangand, nc-a spus eli lar? noastra trece prin mari pericole,
fiindea ... etc ... etc... .
A ple cat §i eu am ramas in grija domnului Lascu. tn locul dom-
 VISSARION IN EDIT 33

nului Colonel, a venit un domn medic-veterinar, cu gradul de capitan

In rezerva, numit Zanfirescu.
Acest domn capitan ma trateaza bine §i n-am de ce mli plange;
dar domnu sublocotenent mi-a mutat cancel aria la un loe cu domnu
plutonier N uju §i cu UJ! elev de administratie ... Acestia sunt, JnSa
crunji §i nu-mi tngaduesc sa stau de yorba eu ei, dan§ii gradaji §i eu ...
sold at prost.
Ei, fie §i asta, a§a doara va fi militaria.
,
3 Septembrie1916

Reputajia mea de ... scriitor s'a dus pe copes. Domnul pl1:ltonier

Nuju, mi-a poruncit sa matur cancelaria §i sa curatesc praful de pe
ferestre. Un evreu, care facea slujba asta, a fast - zice - Jntre-
buinjat in alta parte.
Am cerut alt evreu, caci aici avem vre-o opt evrei, rama§i tojt ea
§i mine la partea sedentara, spitalul de camp, forrnandu-se §i plecand
pe campul de lupta.
- Ovreii au treaba ...
- ~ieu am treaba sa scriu ...
-Nu raspunde! ... §i am tacut, dar am facut eu §i slujba d-lui Filip.
Caporalul Papljica, mi-a explicat, ea evreii de aici sunt toji oa-
rneni cu mare greutate, nu un parlit ca mine ... Unu] e bancher, altuI
ceasornicar, unul hainar in strada Selari, ~Ilii ma~i functionari la
,. banci, §i nu se cade sa'm slujeasca mie ,rnaturandu-mi cancelaria, care
rna priveste ca :§i condicele ... Domnul Nisim, care are serviciul de a
duee §i a aduce po§ta, zambeste §i'm spune: "a§a e armata, ua
mizerie!"
Mi-arn ingrijit dar §i de curatenia cancelariei,, ea de 0 odae proprie
a mea.
D-I Nutu insa vine cu branza §i co ceapa, cu sticle de vin infundat,
~u
\
paine §i mizeluri, mananca in caneelarie §i asvarle pe jos toa te
Iiima§ilele.
34 GLORIA GABRIELA RAOU

Eu trebue sa Ie matur, caci: "un soldat trcbue sa izicure, nu sa

discute!"

. 7 Septembrie 1916

Au sosit cai riinili ~i oparip nustiu eu ce, de pe front,

Ah! ... dar pentruce sa notez eu asta? Ce importanl1i au aceste
note pri71irite ale unui sedentar ce ludura §i el mici mizerii, pe cand
a1lii rnor pe Ironturi?
Nu ~tie nimeni ca viaja de soldat e aspra? Suntern toti Ull rei de
pi ram kHi, §i ca niste cariimizi In piramida: ccle de desupt suf.:rii
prcsiunea celor de dc-asupra. Cele ncarse bine, sc sl'arilina de gre-
utatea coloanei de d'asupra lor ... ~ieu, om ne facut armata, sunt
sotdat, car1imidii dela baza, care trcbue sa sufer toate ordinele venite
dele superiorul eu cap dornnu plutonier Nuju ...
Fadi folos pernru lara fiind acesre note, Ie intrerup ...

9Sepl.1916

Am seris eil tmrerup notele. Nu pot. Azi am fost tnjurat, Imbrancit

§i trimes la privata s'o spal. N'am vrut. Atunci domnu plutonier
a'neeput sa'm ridice eruci ~i pasti, Cristosi §i Dumnezei.
- Ce militar e§ti tu? ... Aijurat sa te supui ordinelor, supune-tel ...
- Eu n'am jurat, eu am fost dispensat §i cine - Intrcaba d-ta -
a avut grija sa pue pe fostii dispensati sa jure? ...
- Ai lmbracat haina militara, aijurat, te-a luat hahamu ~i dracu ...
Du-te eu §omoiogul §i §terge-o, eli doar n'o s'o spal eu ...
- Nu rna due ...
Domnu Papilica m'a repezit cat colo §i mi-a spus eli dornnu
Popescu e mare arendas in Ialomita; domnu Demetrescu, mare
director de banca; domnu Iosifescu, student la vetennane, evreii
tali oameni pricopsip, numai eu fiind eel mai parlit dintre ei, eu I

trebuc sa cura] privata'. .."

,
VISSARIONINEDIT 35
~~~~~-------------------------
N'arn vrnt.
- Maine 0 sa vrei preal
~im'au oprit in cazarrna, ~'e r,i·~e.care ca §i evreii, ca §i tOli ccllalt
personal, dormiam In oras, II! e., <er~1i '.!urmiaU" numai soldajii ec
vcneau cu caii la cautare. §i "'"l!t. re to dre pt, ei fae serviciile de
corvoada pe bani dela noi.
Spitalul militar are un efcc:iv de oarnem sU";liri, cu palrncle ea §i
harua de curate - cum sa munceasca ei? ..

10 Sept. 1916

-l'i·a
~
venit randulla curapu. .. Pune-ji om, ori haidc.
In tnilna Papijica avea un §le"" !,'T('S ~i
chitit pe date.
- Pui am acus].
- Repe de!
M'arn dus, m'arn tocmit, dar soldajii, care pnmisera ordin sii
nu-mi primeasca bani §i propunerea, nu vrea nici unul,
- Ilaide!
- DAm voe, voi gasi pc strada om §i-! voi plilt' ..
- Nu e voe om strein aici. .. Vin spioni. .. Haide ...
Alergai la mitli ...
- Douazecl de lei pune d-ta om in Joc.
- Nici c'o sutli nu gascsc, haide!. ..
- Fie 0 suta, pune d-ta om in Joe!. ..
- Bine, dar mie ce-rni dai d'oi gil.si,ca muljumire?
• - Un pol, ..
- Adu banii incoa.
ti dildui §i scapai.

(II)

eli scriitorul a fost un epicureic, este un adevar indeobjte cunos-

cut; cu atat mai mult cu cat luciduJ - care a fost Vissarion - a
practicat un stilconfesiv, adeseori autobiografic.
36 GLORIA GABRIELA RADU

Scriitor fecund, aplecat cu meticulozitate asupra problernaticii

laranului muntean, Vissarion a fost stapanit constant de 0 nco-
bi§nuita aspirajie spre cunoastere pentru domenii dintre cele mai
variate §i mai pujin tangente cu Iiteratura: fizica, ehimia·- ba chiar
§i maternatica. Spiritual un autodidact, scriitorul §i-a completat cu
tenacitate educajia, receptiv la tot ceea ce tnsemna cultura auten-
tica.
Ne-este u§or sa ne imaginam procesul creajiei literare a artistului,
cunoscand numeroasele adnotari facute de el pe marginea car!ilor,
sau publicatiilor care i-au trecut prin mana.
Cercetand asemenea insemnari (tn spajiile libere ale revistelor,
carjilor sau pe ,simple file de caiete) remarcam repetarea, cu
obstinajie, a unor teme ce .i-au stimulat fantezia.: FEMEIA, in ipos-
taza de mama, iubita, sojie; VINUL, adjuvant al unei bune dispozitii
§i NATURA, ale carei frumusep Ii prilejuiesc tncantare §i meditatie
optimista asupra vietii. ,
Sensibil la farrnecele tinereIor, Vissarion le '!dreseaza strofe pline
de admirajie:
"Mandre fete, de-ali §tivoi
cat de dragi lmi suntep mie,
M'ap lasa sa mU§codata
Merile astea din iie!

Zau asa, sunt mandre tare

Merile de fata mare.
§i a§a cu gust ce sunt ,
Altele nu's pe pamant,

§i'apoi ochii vostri, nu §tiu,

Sunt a§a Ispititori,
Cii uitandu-rna in ei
Ma cuprind numai fiori!...

, ----------------~------------~~
VISSARION INEDIT 37

•
~sali-mii, ziiu, 0 leaca
Sa va sarut ca sa'mi treaca
Doru! ce'mi este de voi,
Tot privind umerii gOi".4

Versurilc dedicate unei frumusep locale, "Marioara St." se in-

tituleaza, semnificativ, "Plical": •
"Frumoasa Marioara, pacat de ochii tlii,
ca I~i pe un Nitescu sa tot priveasca'n ei.
Pacat de obrajeii rorunzi, trandafirii, .
De'i la§i ca sli'i sarute un om ce nici nu'l §tii.
, Pacat de mandra-ti gura, atat de zambitoare,
Ce pare tuturora un rasarit de scare.
Pacat de tine InSUP, pacat §iiar plical,
Cll.dai iubirea ta unui neamorezat!"S
SpileuituJ Nitescu, probabil perceptor comunal cu veleitaji don,
juaniste, aflat in flagrantli rivalitate cu localnicul Vissarion, este
desfiinjat printr-un disprejuitor "un" Nitescu ...
Rareori scriirorul i~j asuma rolul, susceptibil de ipocriaie, de
cenzor al relelor moravuri Iemeiesti:
.Dac'as §ti ca reputajia buna mi'ar forma-o femeile stricate, ori
lipsa de judecatli a prostllor, m'as spanzura!u6 ,
"Ce-i Iipseste femeii sa fie Inger? ... Aripa.
,,,7
"'d rae..~... Coarne ....
""I
A
In plina crizli de melancolie suicida, optimismul viguros aJ
laranului ii abate intenjiile spre placerile pamantene:
'"Eram odata sa ma sinucid. Dece? Asta rna priveste. Ce, m'am
gandi!: de cat mort §i cu gura plina de pamant, mai bine viu §i cu ea
plinli de vin. Decat sli mli asvarl in garla, mai bine sli ma insor!"S
4 .Revista Now!!·, an. V, nr. 10. coara nenumerotata, pe verso reproducerea
acuarelei .Pe glleatli· a lui Hans Dahl.
5 Ibidem.
6 Ibidem.
7 Ibidem.
8 Ibidem.
 38 GLORIA GABRIELA RAOU
------------------------------------------
Dincolo, tnsa, de inofensivele rautali la adresa paciitoaselor, jus-
rificnre tic mcnialitatea rimpului, Vissarion i§~exprimii in tcrrneni tie
() inflnita gingli§"ie, dragosrea pentru femeia iubita:
..l-erneia cal e tanara bratele ei sunt Icagan,
ZambcI ul: lanjuri, de §i de flori, dar mai tari ca cclc de fier.
A

Incruntarca ei: rca dispozijie.

Cantl 7mbatr1ine§te insa, brajele sunt azile de orfani, or; de in-
fi rm i.
:iGalubelul: binecuvantare.
A

Incru ntarea: blestem .

•S'o iubim cfind are leagari, Ian] de flori §i rea- dispozipc, ~i s'o
rcspccuirn cand e axil, cand blnecuvanteaza §i cand blcsteam1i".9
Prosuu, snobismul, de§ertaeiunea, dandismul, cusururi vizate
trucvcnt in literatura noastra ii ocaztoneazu vehernente rilnduri:
,,0 ulcr lnalt, cravata purpurie,
Panta loni -de ea tifeak ..
Doamnc. ce rnai boierie
Pc cate-o lichea!. .. IO •
..- De ce dracut sunt pe lume alalia prosti?
- De, fiindca in toaui lumea nu e decat 0 litra de minte!
- 0 lilra de rninte?
, - Numai, 0 litra!
,
- ~icin'ji'a spus? •
11
- Taica rnosu' ", •
Structural legal de locurilc natale, Vissarion adreseuz.i 0 caldii
plcdourie peruru frumusejile naturii rurale:
.,Obi~nui!i-\'a a gasi farrnec in vialli. Gandi\i-va vara lu munca,
privqi florile, codrul, cerul senin §i tncantaji-va. !arna priviji zapada.
~i giindi}i,-v,l mult, fiindca noptilc sunt lungi §i De of era rirnp de
giindit". -

9 Ibidem.
10 Fascicol din .Bevlsta noua", an. Y.nr. 8-9.1892, p. 359, intercalat in .Revisla
nous" nr. 3-4. 1892.
11 Ibidem.
12 ..Revista noua", an. V, nr. 10. 1892
VISSARION INEDIT 39

Fara a emite pretenjia unci contribujii decisive, credem di aceste

randuri exprima esenja optimismului, a atitudinii fala de viata, care
l-a condus pe Vissarion pe intreg treseul agitatei sale existenje.
I
Toiodata, imenjia noastra a fost de a pune la indemana cer-
cetatorilor vie1ii §i activitalii literare a acestui sensibil §i dot at obser-
vator al evenimentclor - esentiale, sau marginale - rodul
cautartlor noastre, in care - nu ne sfiim s-o marturisim - am
investit un mare capital sufletesc.
,
• I. C. VISSARION - INEDIT

RESUME

L'aute~r presente quelques pages en manuscrit ct des notes

signees pur 1. C. Vissarion.
Les pre rnieres pages contiennent des nouvelles sur Ie service
militaire obligatoire A un h6pital militaire veterinairc; I'humour
natural, les situations et les veridiques personnages, constituent des
elements curacrerisuques au talent du narrateur populaire 1. C.
Vissarion.
Dans la deuxierne partie il y a des notes, des epigrammes, des
poesics ct des pcnsees que l'ecrivain a ecrites sur les revues aux-
que lies il ctait abonne.
Toutes ccs notes expnment I'etat d'esprit de I'ecrivain, juste au
moment de leur redaction: tristesse, hesitation, joie, optimism .

•
 MEDALION LITERAR - $TEFANIA STiNCA

. Dorin Nicolin

A trliit ~i EI scris Ia Targovi~te. 0 poets pujin cunoscuta, de~

talentul sliu incontestabil ar fi trebuit sa-i inregimenteze vocea rit-
mara atat pe plan local, cat §i la nivelul scriitorilor valorosi ai po-
porului nostru. Este yorba de ~tefania Stinca, pe care 0 vom prezenta
in acest rnedalion, menit sa deschidli drumul unei mat largi analize
§i prezentari, pe deplin meritate.
Stefania Stinca, pseudonimulliterar al ~tefaniei Nicolaescu, s-a
nascut la Targoviste la 10 noiembrie 1919, ca flica lui ~tefan I.
Nicolaescu §i a Mariei Nicolaescu, nascuta Craiovescu.
A invalat primii patru ani la §coala primara din orasul natal, a fost
eleva liceului de fete care purta in vremea respectiva numele lui
Carabella, eel care donase candva terenul pe care s-a construit
§coala. Ultimii ani de Iicen i-a trecut "io particular", ceea ce lnsemna
•
atunci fnvatlimant fara frecvenja, promovarea dintr-o clasa in alta
faeandu-se pe baza de exarnene in sesiuni speciale, pentru care elevii
se pregliteau singuri. Terminarea lieeului in aceste condijii s-a da-
torat faptului ea ~tefania Nicolaescu s-a casatorlt foarte tanara - cu
profesorul Dumitru Savoiu - avand inss 0 casnicie de scurta durata,
deloe Iericita, care se pare ca a adaugat 0 ,amprentii asupra sufle-
tului, §i a§a nelinistit, al viitoarei poete. Rana Interioara s-a marit §i
mai mult cand, dupa desparprea de sojul ei, singurul copil rezultat
din aceasta caslitorie a murit la 0 varstli frageda, ca urmare a unei
operajii chirurgicale nereusite.
$tefania Nicolaeseu a studiat, dupa terminarea liceului, la Uni-
versitatea din Bucuresti, Facultatea de Drept, pe care a absolvit-o
flira a activa rnsa Intr-o profesie juridicli. Dupa aeeea a fost studenta
la cursurile farli frecvenja ale Facultajii de Iilozofie §i istorie, absol-
vind-o §i lncadrandu-se, dupli un timp in invalam~nl, Iuncjionand,
 42 DORIN NICOUN

pilnii. la pensionare, ca profesoarii. de limba §i Iiteratura rOlnana Ia

diferite §coli din jude] §i din Targoviste. In ultima perioada a caricrei
sale didactice a fast tncadrata la Liccul economic din oras.
fnainte de a deveni profesoara ~tefania Nicolaescu a lucrat la
Editura "Boema" din Bucuresri §i a Iost scurt timr hibliotecara §cfii
la Biblioteca ora§eneascil Tfirgoviste.
Carrera didacuca §I-a sfar§it-o in anul 1~76,cand s-a pensionat
pcntru limitii de varsti:i. S-a stins din viata 1a 15 noiembric 1.984, la
Tfirgoviste in casa parinteasca de pe StT.Nicolae Biilcescu nr. 291.
Am amintit mai inainte de parinjii poerei. Cateva cuvinte in plus
se cuvin despre §tefan 1. Nicolaescu, tatal ~tefaniei, care a Iost 0
figura bine cunoscuta in peisajul cultural al urbci, aviind un profil
spiritual aparte ~i incJinalii dcosebitc spre cuvarnul tipari!. EI a fost
ani de zile corcspondentul unui mare cotidian din capita Iii pentru
A

judejul Dambovija. In unereje a seris versuri, semnand versuri eu

pseudonimul $tefan Seimeanu. Este menponat tn "Muarul presei §i
alJumii politico" inca din anul 1909 ea ziarist III Tfirgoviste. A avut
rclajii cu multi carturari ai vremii (Bratescu- Voine§ti, Maiea Smara,
Gala Galaction, G. M. Vlii.descu~i aliii). Afost decorat cu mai multe
ordine ~i medal ii, dintrc care una oferita de Ministerul Instrucpunii
Publiee din Franta. Era ruda sau numai prietcn cu doetorul $lefan
Sttnca, cunoseut militant socialist, care a Iocuit 0 vreme la "iIU, in
I
judejul Darnbovija, astfel ca e probabil ea fiica lui $tefan Nicolaescu,
scriiroarea pe care 0 evocam, sa-§i Ii adoptat pscudonirnul literar
insplrata de nurnele eclui mai sus amintit. A avut un frate, Rliducanu,
care a fast ofijer §i care a murit foarte tanar, in 1909, la numai 28 de
ani. Acesta, un maladiv, a seris §i el poezii, pe care Je sernna Radu
Stlnca. .
Talentul poe lei se manifestase de timpuriu, debutand in pagina
tipiirita inca din vremea studenjiei, in 1940, cand publica versuri §i
cronici literare §i de arHi plustica, in pagina de litcratura ~i arta a
ziarului .Anchcra", care aparea la Targovi~te sub <.l ~ elia lui 1. C.
Vasiliu. Dar ~tcfania Stint' a i§i vede tipiiritt: versurile §i In pres-
tigioasa revista "Gandin:<I" Desi avern inform.qii ca i s-au publcat
 •

MEOALION LI'ltRAR - ~TEFANIA STiNCA . 43

poczii in mai mulre numere, am purut identifica numai poemul

Sborul, care a apllrut in numarul 1 din ianuarie 1943 (pag. 31). S-a
mai giisit printre manuscriscle ramase de la scriitoarc §i un text
decupat din revista .Dcbrogca juna" din IS deeembrie 1942 cu
poezia "",!adrigal".
Mult mai tarziu, in decembrie 1970, publica in revista liceului
leniichila Viic1irescu din Tilrgovi§te- Vlastarul- poezia "Coresi",
iar in 1973, cu ocazia semicentenarului liceului economic, a pare
volumul .Jubileu" (ed. Universitajii Bucuresti), in care este cuprins
po en, ul ,,0111", scmnat de $tcfania Stinca, profesoara la aceastii
~cOHIH. ...
Din consemnarile autobiografice ale- poetei aflarn ca activitatea
sa litera rA cstc mult mal lntinsa decat am rezumat-o in aceste din·
duri, rezultand cA a mai publicat §i in "Convorbiri literare" (direcjia
J. ll.. Toroujiu), in .Universul", .Revista scriitoarelor §i scriitorilor"
(direcjia Aida Vrioni), "Vremea", "Claviaturi" (dirccpa Ghcrghincs-
cu Vania). "Gazeta de Turda", "Viora" (directia Livlu Rebrcanu),
.•Caietele Teatrului National" (direcpa Liviu Rebr eanu) etc.
Tot din aceleasi consemniiri rezulta ca a participat la viaja lite-
rara in anii 1936-1970 (data aceasta, ultima, nu exclude §i alte
participari ulterioare), ea eleva, studenta ~iprotesoara, prin pre-
zenja activa la ~ezatorile literare organizaic periodic sau sporadic,
Hind alaI uri de alii scriitori la Alba-Julia, Fieni, Turda, Consianja,
Bucurestj etc. t n cadr~1 rnanifestarilor literarc §i eul.turale $tefania
Slinell avea sii se afle alaruri de personalitaji de prim plan ale
litcraturii noastre, pe care le-a cunoseut, desigur, amintind doar
ciitevII nume: Liviu Rcbrcanu, Ion Minulescu, N. D. Cocca, lonel
Tcodoreanu, Virgil Carianopol, Coca Farago, Matei Alexandrescu
§i mulj] allii, pana la scriitorii afirmaji mai 11Irziuea: Radu Petrescu, .
Mircca Horia Sirnionescu, Tcodor Bals, Gh. Tomozei, tOli k:gali,
direct sau indirect de Targovi~te.
Tn anul 1980 §tefania Nicolaescu cste solicitata in scr is de catrc
Ccntrul de llngvisticd, istorie literard §i folclor din Ia§i sa depunii un
 ,
44 DORIN NICOLIN

material cu privirela biografia §i activitatea sa literara, pentru a fi

inclusa tntr-un dicjionar al Iiteraturti rornllne din secolul al XX-lea.
Raspunsul dat este foarte interesant §i irnpresionant, deoareee se
precizeazA 0 serie de amanunte privind viaja §i lueriirile ~tefaniei
Stinca §i se desprind cateva laturi definitorii ale sensibiJitiilii deo-
sebite, ale l1:lrgirjjorizonrului spiritual §i ale modestiei poetei, Mai
afliirn, cu aceasta ocazie, eli scriitorul Octav Sargejiu era in srransa
legiiturli de comuniune Iiterara cu poeta ~iacesta 0 indrunia staruitor
sa trim ita fi§a pentru dictionar. Vom reda cateva rlinduri emojio-
nante, prin care $tefania Stinca se autocaracteriza pe sine §i poezia
.
ei:
"Dupa ce am consultat primul volum al Dicjionarului literaturii
rornane §i am admirat documentarea unor prezentari, m-am in-
tirnidat ca un elev slab §i mi-arn zis ea am realizat in Iiteratura prea
pujin sau nimic ea sa merit fie
§i un rand in volumul al doilea.
Silitli de imprejurliri nefaste am abandonat inca aeum trei decenii
(1948 n.n.) Bucurejtii sau Bucurestii m-au abandonat. Am dat fuga
- in legitim! aparare - sa rna capatuiesc dlisciiJita in targul natal
• ca sa ajung ca mesterul Artur (R.nli§eseu n.n. )...
Arta mea a stat de Ja inceput sub semnul rlizboiuJui §i al neno-
roeuJui.
La douli luni dupa aparijia poeziilor lui Arrur Ena§escu (editate
sub ingrijirea poetei n.n.) mi-arn ingropat la Belu singurul copil, 0
fetila tare dcsreapta. Arn pierdut-o Intr-o noapte .
......................................................... ................................................
Rigoarea, clasicitatea sonetelor, mll fascineaza §i cand mi Ie ros-
tesc mie rnsami nu mai §tiu daca am pierdut literatura sau de nu
eumva literatura m- a pierdut pe mine.
Pujin Inaintea morjii tragice, George Buznea, eel mai bun tra-
ducator allui Dante, mi-a Iaudat sonetele tntr-o serisoare care poate
constitui 0 eventuala prefaja".
Deoarece am
parcurs ultimele randuri ale scrisorii lui George
Buznea catre §tefania Stinea, eredem ea este cazul a transcrie aici 0
apreeiere ce poate sta, desigur, ca 0 scurta uar sintetizatoare prefaja
 -
•
MEOAUON UTERAR - ~TEFANIA'SrtNCA 45
•
la versurile poetei: "Verbul durnneavoastra poetic are paloatea fer-
mecatoare a marmorei ~i sonoritatea melancolieli a bronzului".
Pornind de la aceasta introducere in universul poetic al ~tefaniei
Stinea, sa precizam care au fost principalele sale lucrari ~i soarta pe
care au avut-o,
Asa cum am mai amintit, .seriitoarea a ineeput sa creeze inca din
unereje §i anu! 1940 a .constituit 0 data in aetivitatea sa prin faptul
eli i§i vede publicate primele realizari, unele sub pseudonirnul Alba-
Maria Seimeanu, in ziarul Jocal ,,Ancheta".
tn 1947, Iucrand a§a cum s-a ararat mai sus, la editura "Boe-rna"
din Bucuresti, seoate la iveala un velum al poetului Artur Enli§escu,
cu titiul "Revolta zeului" §i cu menjiunea: "edilie prefajata §i ingri-
jita de ~tefania Stinca".
Ynaceiasi perioada, scriitoarea preda editurii volumul de versuri
"tntaia carte", care are 0 soarta greu de imaginat: inrrata in tipo-
grafie dupa eorecturile de rigoare, avand imprimat §i un portret de
A

V. Velisaratu, urma sa ia drumul difuzarii in Iibrarii, Imprejurarile

vitrege, neclare pentru noi, fac insli ca reate exemplarele, finisate se
pare, sa dispara, In timp ce §i editura "Boema" se desfiinja. Volumul
avea 60 de pagini §i putem sa i1 reconstituim §i astazi, cu oarecare
aproximajie, din materialul giisit dupa decesul poetei, fara a se
..
indica precis care din poeziile in manuscris au fost sigur incluse in
volum.
Tot in manuseris a ramas un ciclu nefinisat, pe care §te[ania
Stlnca dorea sli-I intituleze, la 0 eventuala publicare, cu 0 trimitere
la eroina epopeei antice a lui Vergilius: "lnfelix Dido".
Alt manuscris, de data aceasta in proza, §i mai pupn finisat,
euprinde ineepulul unui ciclu de nuve]e (cu caracter autobiografic)
ce urma sa se intituleze ,,Domeniul garoafelor",
~tefania Sttnca a flleut §i 0 traducere, de asemenea aflata sub
semnul nefericit al pierderii in intregime, inainte de publicare, a
manuscrisului. Este vorba de romanul ,Malaise" al scriitorului fran-
cez Henri Fauconnier, ee u'rma sa apara in 1948 la aceeasi editura

,
46 DORIt-{ NICOUN
,
.Boema", sub titlul ".>'l1nok", fiind reglcrncmata problema drep-
turilor de autor cu libraria Stock-Delamcin ct Bouicllier din Paris,
A§adar, singurul velum ic§it din mainile ~tefanici Stlncii §i ajuns
In circulajie a Iost "Revolta zeului" poezii scrise de Artur Ena§escu,
contribujia poetei fiind meritorie totusi, prin srrangerea lor ill volum
~i prin prefaja pe care a scris-o.
Interesant de ~tiut este faptul cli edirarea carlii lui Artur Ena§cscu
a fast comentata de cateva figuride prim plan ale literaturii §i criticii
din acea vrerne. Astfel tntr-o tablets din ziarul .Adevaru!" din fe-
bruarie 1947, Tudor Arghezi se refera In mod laudativ la editarea
poeziilor arnintite de catrc tanara noastra (atunci) poeta: "A1TIras-
. fuil cu tragcrc de inirnii §i cu 0 lacrima de rniloasa ornenie, volurnul
.Revolta zeului", aparut in editura "Bocma" §i prezentat pe un plan
piezis, de doamna sau domnisoara $tefania Srinca, un nume in-
dicator de talent, !i rnuljumesc cil mi l-a trim is",
Tudor Vianu, in lucrarea sa "Seriitori rornllni" (vol. III, Ed, Mi-
nerva, Bucuresti, 1971, pag, 324), In capitolul intitulat "Umbra
poetului" (Artur Ena§e::scu n.n.] scrie urmatoarete: "Dupa moarre.
poerul a gasil un apologet in Stefania Srincfi, ediroarca unci culcgeri
din pocziilc lui: Revolta zeului. Umbra poetului va fi trl!sarit in neguri
uncle dispiirusc cu totul",
lntr-o analiza a poezlei lui A. Ena§cscu [acutu de Perpessici us in
volumul "Mentiuni de istoriografie ~i folclor" ,(1948-1956), ESP L,.!."
Bucuresti, 1957, gaSin1 de asernenea 0 trirniterc la strflngerea §i
prezentarea pocaiitor nefericitului poet de ciitn: $lefauia Stinca.
Dupa ce suhlinia necesitatea unci reabilitari a poctului §i a unci
corecte situari a acestuia in cadrul ce I 51! cuvinc, criticul literar
Perpessicius noieaza: "Este iocmai ce a Intreprins 0 ternerarti cdi-
lura §i 0 tanara ~i cntuzia~ta cditoare §i Iaptul se cuvine subliniat, cu
ioata gratuudinca, chiar dad (§i poate rocm.. ! pent u acest lucru)
realizarea insii~i ridica obiecjiuni de amanunt." Accsie randuri, de
la pagina 19, eu 0 nota de subsol care indica volumul pus in discujie:
Artur Ena§escu, Revolta zeului, vcrsuri cu 0 prefa\u de $tefania
 • •

MEOAUON LlTERAR - $TEFANIA STiNCA 47

Srlncji §i un portrct-sirr bol, inedit al autorului, de Ion Sava, edirura

Boema.
Virgil Carianopol, III cartea "Scriilori care au devenit amiruiri",
vol. I, ed. Minerva, Bucurcsti, 1973, se refera la editarea poeziilor
lui A. En1i§cscu de c:iue scriitcarea noastra: "Volunlul. .. Revolta
zeului, apiirut in anul 1946 (data cronata n.n.) la editura Boema, cu
•
o strlllucit!! prezentare f!;C',lta de poeta Stefania Stlnca (pag. 98). In
capitol ul "All popas-Targoviste", Virgil Carianopol deapana arnin-
tiri in care apare pocta-fiica a acestei urbe: "Cand ne-am intors, in
fala librariei, in mijlocul unui grup de elevi de clasa a VIII-a a liceului
din localttatc, ne asteptau scriitorii ... care strangeau in mijlocul lor
silueta dulce a poe.ci l~rgovi§tene ~lefanla Stincii".
o prezentarc ,1 VOh.l111Ului lui A. Enasescu semneaza poctul de
origine targovi~tcana George Paun in ziarul "Tribuna romflneasca"
nr. 43, Bucuresti, 1947.
Nurnele $tefaniei Stinca e arnintit de D. Murarasu in "lstoria
litcraturii rornfine" (ed. Carica Romaneasca, Bue. 1943, p. 407),
precurn ~i in volumul "Gandirea §i gandirismul'' de Dumitru Mieu
(ed. Minerva, Bue. 1975, p. 671), precurn §i in alte arncore ~i me-
nografii (ex. Dan Patrasincu, 1943; Lucian Penescu, 1970; G.
Sbarcca, I. Vasiliu, 1980).
Ne vom stradui, in continuare, sa treeem In revista, in limitcle
perrnise de un asemcnca .medatton", versurile pe care ni le-a Hisal
$lcfania Srinca, de frumusejea carora VOl' fi convinsi cei ce citesc
aCCS1C randuri, numai parcurgand citatele pe care Ie vom folosi,
comentariilc fiind uneori de prisos,
Una din poeziile care a vazut lumina tiparului in anul 1941, deci
in prima pcrioada de activitate scriitoriceasca, se intituleaza "La
sjtirIif de caiet" §i etaleaza in mod clar un talent format, 0 stiipa"irc
deja afirrnata a mijloacelor poetice, precurn se vede In strofa a III-a:
"Langa jaful inirnii nu e/ Nici un zbor sa-mi sangere mandria,' ~im-a
~
,Iuat de mana poczia/ Cer §i scare, vis §i liniste". In 1942 publici! in
"Dobrogca j una" un Madrigal" in care apare sernnul tristeji] ce va
Ina rca cea mai mare parte a poemelor ~tefaniei Stinca: "S-au Sfa§iat
 •

48 DORIN NICOUN

niaUisuri de argint/ In sufletul-corabie saraca/ Nu vine nimeni,

nimeni nu mal pleaca/ ~j-i cantecul mai trist ca un colind". Un
arpegiu de stralucite note lirice gasim lntr-una din strofele poeziei
Sborul, publicata In revista "Gandirea" (an XXII. nr. 1, ianuarie
1943, p. 31): "Un paun de Iini~te rotea/ Hohot mai arnar, mai
deslusit,' Cine te- a §tiut §i te-a iubit/ Stea nauca, fara moarte stea?"
Intr-un manuscris gasim 0 strofa in care se sintetizeaza plangerea
poetei pentru cascada de nerealizari, care i-au tulburat viata, cu 0
singura consolare: poezia §i ceea ce trebuie subliniat, cea pe care a
dat-o larii, din tot sufletul ei de artist-cetajean: "N-am speranje,
n-arn copii/ ~i nimic din ce-as fi vrut/ Ei, §i n-am §tiut decat/ Sa-i spun
!arii poezii".
Volumulintdia carte, asa cum am rnai spus, n-a aparut niciodata
in vitrinele librariilor, §i nici n-am putut sao] reconstituim exact, dat
fiind faptul ca am gasit filele pentrucorectura in numar de numai 23
de'titluri de poezii, desi cartea a avut 80 de pagini (dupa cum nota
chiar scriitoar ea). Redam aceste titluri: Invocatie cdtre muzd, Ceas
solemn, Cdntec de internat, Tit1u mic, Sborul, Vizitd, Maria Mag-
-
dalena, Cale Domneascd; Fip,l risipitor, Ruga, Cdntecul lebedei;
Fdntana, Schimbarea la fall!, Lecturi (zece poeme), Vdrsta recrecqiei,
Dragonul de fum, Cdntec pe intuneric, Pacea de sus, Ruga de noapte,
Tdrgul pitoresc.
In prima poezie, care da §i titlul volumu lui, se vadesc desigur
caracteristicile versurilor ~tefaniei Srinca subliniate in mod fericit
chiar de autoare ("Diafanele cuvinte/ Tot mai parguite mi-s/ Trist
apasa peste vis/ Litera de plumb fierbinte"), precum §i mijloacelc
A

artistice care nu mai sunt ale unui incepator (imaginile, rimele). In

versurile: ,,~ii tineri se gasese/ Sa se mute lntr-o carte" se intrevede
trecerea de la trairea varstei primavaratice la forrnularea con-
cluziilor acestei trairi, in carte.
Uncle poezii ne due cu gandul la sensibilitatea specific feminina
a Magdei Isanos, cum ar fi acele versuri pe' care se pare ell. le-a
dedicat fiicei sale, pierduta insa inainte de a putea line seama de
indemnurile marnei: "Nu te sflidi eu greierii ea mine/ Nici nu cata
MEDALION LlTERAR - ~TEFANIA sTiNe'&' 49

prin ierburi inteles". Un interesant final se pare a fi fost t9tu§i exclus

din poezia Invocatie cafre muzd in forma sa definitiva, pentru volum:
"Feti!a rni-a §optit eil Dumnezeu/ Ar fi un flapietar intarziat! Cu vals
§i papagal prin mahalale".
~tefania Sttnca este deseori coplesita de istoria ce gHisuie§te la
tot pasul in orasul ei de 0 via!a. Targovistea, veche cetate de scaun,
care-i inspira versurile n~j-a noapte-buna §i-au suras volevozii",
(Ceas solemn).
Natura participii la starile sufletesti ale prea de timpuriu Intris-
tatej poete: "Mli-nf1i§ur ell toata tinerejea/ Cerului seme] §i-o strang
in brale! Toamna cand intAiul stol de rale! Frematand lmi spinteca
tristejea". (Etegie],
Poezia Sborul, de care am amintit, reliefeaza, 0 data in plus,
izvorul liric al ~tefaniei Stlnca: "De prin anii pustiiji §i goi! Rar adun
indemnul
, unui sbor/ N-are aripi bietul vislilor! Cat iI cheama
umbrele- napoi",
I
De rejinut sunt §i versurile in care evoca interiorul casei parin-
te§!i: "Cand doarme Strada Mare! ~i bunica din portret/ Sli trimitem
la plimbare/ Acest suflet desuet", prilej de exprlmare a starilor
sufletesti ale celei care, tn casa de pe Strada Mare (Calea Dorn-
neasca din Targoviste), l~i trimite la plimbare cu romantism totusi
juvenil, "sufIetuJ desuet".
Orasul in care a trait ~tefania Sttnca apare creionat in contururi
semnificative in poezia Calea Domneascd, Este redatll in' cateva
tablouri sugestive, eu talent de pictorila, atmosfera tirgovi§teana:
"Castani solemni te-ntampina la gara", sau: "Mi-aduc aminte ulijele
miei! Cu plozii goi ~i bl1ltile eu scare", sau: "Se pripasise-n col] un
covrigar/ Un grec eu fes de lana fumuriu! Dadea covrigi uscaji pe
A

datorie! Cu gesturi largi de latifundiar". In final, gasim irrlbinarea

trecutului istoric al orasutui cu framantarile interioare ale poetei:
A

"Cale Domneasca-secole mllrele!lmi regasesc Iantanile secate/ Mli

jefuiesti de leaganele toate! Zadarnicli, fierbinte tinereje". -: ..
Poeta foloseste ~i versul alb, ea '\0 poezia Tdrgul.pitoresc in care,
din nou, startle sufletesti se tmbine cu peisajul targului natal.
50 DORIN NICOLIN

Creajia $tefaniei Stlnca din ultima parte a viejii sale - in orice

caz - dupl! 1970 (de~i purine versuri poarta data compunerii lor)-
o vom analiza in continuare, aratand cil s-au gasit manuscrise ce nu
fac parte, se pare, din ciclul "lnfelix Dido", cum §i poezii dac-
tilografiate, deci in forma definitiva, care urmau ~5faca pane in mod
cert din acest ciclu.
De observat ca poeziile din aceasta ultima categoric pot fi impiir-
lite, dopa forma lor, astfel: sonetele scrise cu respectarea normelor
sonetului clasic (douii strofe dc cate patru versuri §i alte doua de cate
trei versuri endecasilabice) §i altele scrise io vers alb, cu 0 nedes-
mintita muzicalitate ce le dl! acel ritm interior care susjine f1uiditatea
lecturii.
Prima poezie'din ciclu se intitulcaza Craiovestli. $tefania Stinca-
Nicolaescu era fiica - asa cum spuneam in introducere - a Marici
Craiovescu §i probabil, gandul care a stat la baza poernului se inH)ar-
ce catre vechea familie a Craiovestilor, cu radacini adanci in istorie.
Pacta spune ca de la boierii care §i-au inscris numele in file de
cronies, a mostenit ..numai acest plaivaz", nefiind purtaroarea §i a
unor caHtali de Iuptator: "Port poafe duhul unuia rnai bland! Ce s-a
,lasat taiat decat sa taie", $i, continuand: "Eu, spada voastra nu mi-o
~
aseu}iillndragostit sunt de vapaia mintii! Un menestrel ce-si pomeni
paTiniii! Tarana vie-a mumei Rornanii".
Poezia (datata noiembrie 1982), fllra titlu (un sonet), este im-
presionania prin finaluJ ei: "laT versurile, paisprezece ioate/ Mi-s
dragi ea le privesc ingemanate! De spaima morjii, de vapaia viejii".
Un alt sonet, de asemenea Cara titlu, e poate a Ars Poetica,
autoarea definind versurile ca un sublirn mod de claustrare: ,,M-a
prins in "foi§orul de hartie! AI rimelor §i ritmurilor rarel Un timp
ciudat a§lept sa le masoare/ Esenja lor de Jut §i farAezie". ~ise
continua: "Mil ispitejte strofa, ma Imbie/ Rigoarea §i caldura ei tmi
pare! Ca versul miglilit cu strll~nicie! E modul meu sublim de claus-
rrare". Fara doar .§ipoate, sonetul e antologic.
PoemuJ Om, scris in vers liber cuprinde 0 reu§ita concentrate a
MEDALION UTERAR - ~TEFANIA STiNCA 51

nclinistilor ce rramantii. sufletul poetei: "Om dacii sunt/ mu§ca din

mine, fHimandl toate intrebarile";
Nu putern trece u§or peste un scnet, tot flira titlu, in care intalnim
~i 0 lalurii mai optimistii a poeiei, o ince rcare de a scapa de apasli-
torul destin ce i-a adus multa ::~:~ncir,,: .,Nu am la mine gata 0
pova1ii1Ma iau de mana §i fugirn in via~i''. iJe:: rolupa este confrun-
tarea eu viaja, iesirea din soli.udine.
De amintit faptul eli scriiioarea s-a tnconjurar, mai ales in ultirnii
ani de vialli, in casa in care locu.a sin&'1lra,de rnulte pisici. In ver-
surile ce poarts titIul Ambioll!Q g~~im 0 dedicajie catre aceste vie-
[uitoare: "Felinele lin loc de muza/ Cand dragostea Ii se refuzal ~i
moartea nu te inai omoara", fn Sonetul datat 15-16 august 1970,
poeta sc tnroarce eu gandul la Enes ~jDidona (de unde titlul ce urrna
sa-J poarte cicluJ de poezii) §i, pe langa alte calitap prozaice fixeaza
sentenjios rosturile iubirii, singura ea fiieandu-I pe om nernuritor:
.Nu ziduriIe, crancenul arnorl Enea te-a tacut nemuritor".
Modestia ~jdelicatetea ~tefaniei Stinca se imbinli fericit cu rnij-
.oacele de exprimare ce impresioneaza §i se impriml! il) memoria
uIectiva a cititorului, ca in doua din ultirnele sone ie (tot fara titIa)
.:U~ ciclului de poezii. Citam spre exempJificare: "Ma lupt cu setea
mea de ineditl §i nu banuie nimeni ce delicii/ Prin ce Mesopotamii
~i Fenieiil inflacllrarea rn-a ademenit". Sau finalul: "Posteritatea
n-a§ vrea sa m-auda/ E dintre toate fiara cea mai cruda", ne obliga
sa tacem spre a llisa sa triumfe, in posteritate, numai "deliciiIe"
poetei. Ideea se repeta }i in versurile ce De Jasli imaginea frumoasa
a celei care "S-a lmbarcat
, pentru azur".
Asadar, conehidem ca "Jnfelix Dido" este (sau ar trebui sa fie) 0
mare reu§ita, in care scriitoarea a dovedit ea poseda un real talent
in transpunerea sentimentelor sale de chinuita existenja, urmare a
unor permanente nelinisti priIejuite nu nurnai de obstacolele pe care
viaja i le-a asezat in drum, dar §i de fire a sa de 0 sensibilitate atat de
deosebita, amintind de marile modele ale romantisrnului, de§i nica-
ieri nu intalnirn ceva care sa mai fi fost spus, nimic ee putea sa
umbreasca originalitatea exprimarii unei autentice poete.
52 DORIN NICOUN

Daca ar fi sa concentram in cateva randuIi 0 fidem caracterizare

a §tefanieiStmca, am putea recurge la propriile ei versuri: ,,0 lebeda
bolnava de tristete/ Pe marile de sunet, revarsate" (Vir.l'ta) §i "M-am
razboit cu motile de vant/ ~i doborat de canrec 0 sa mor" (Fiul
risipitor'[. .
~tefania Sttnca n-a uitat insa ca, in afara de razboiul interior pe
care 1- a dus cu ea insa~i, exista §i legatura sa exterioara cu batrana
cerate a Targovistei, astfel ca este cazul sa arnintim aici un frumos
poem tnchinat diaconului Coresi: "tn straiele cernite de §iac/ Pe
strazile ce-mpodobesc orasub' Nemnritor petrece diaconajul/
Tinand in m~a cartea lui. de veac". Parca-l privim pe Coresi, imor-
taJizat in bronz de Iulia Onita in parcul din fala Muzeului tiparului.
In reluarea unora din aceste versuri, se face trecerea peste timp, la
anii de inceput ai limbii literate romane§ti §i cei ai conternpora-
neitalii: "Cu straie mohorste de §iac/ De peste munji se-ntoarce
diaconasul/ Ca sa contemple-ntinerit orasul/ Ce- ntinde !arii cartea
lui de veac" .
. La lncheierea acestor sumare considerente pe marginea poeziei
~(efaniei Stinea, trebuie subliniat cli Targovi§tea a avut §i a pierdut
o poeta de reala valoare, fapt care va cere eel or ce urmeaza sa se
straduiasca a-i inmlinuchia frumoasele ei versuri intr-un volum eu
care s!i se ins erie aiel, in eetatea tiparului, inc!i un nume vrednic de
stihuitor, alaturi de cele ale marilor sru tnaintasi,
, ,
EVOCATION LITTERAIRE - ~TEFANIA
STiNCA

L'auteur presente la vie et I'activite literaire de ~tefania Nicolaes-

cu, professeur dans la ville T!irgovi§te. Poetesse sensible, mais
modeste, §tefania Stincii allie harmonieusement la tradition cul-
turelle des precurseurs ,de Diimbovitza, avec Ie modernisme Iyrique.
 •

•
CORESPONDENTA INEDITA
G. M. VLADESCU - ION VASILIU

Victor Petrescu

Editorul, publicistul si ernul de cu1turii Ion Vasiliu, niiscut pe

malul Dunari! la Braila, venind la Targoviste, s-a legat definitiv de
uceste plaiuri dfimbovitene, unde a trait ~ia activat pe taramul
cultur ii §i scrisului aproape patru dece aii, panii la moarte.
Yn acuvitatca sa a tntrejinut Iegaturi de prietenie eu 0 serie de
scriitori de prestigiu ai gcneratiei interbelice ~ipostbelice. Printre
eel ai generapei interbelice se numars §i prozatorul G. M. Vladescu,
uuior de nuvele §i schije, dar §i al romanelor "Menuetul" §i "Mounea
Iratelui mcu", In care reconstituie existenja degradata a tiirgurilor
de provincic sau plcdeaza pentru dragostea §i tncrcdcrea dintre
•
oarneni,
Relativ mai jos circa scrisori din fondul Ion Vasiliu aflat in colec-
lia de manuscrise a Bibliotecii judejene "Ion HeJiade Radulescu".
Prima dintre aces tea, datata Bucuresti, 30 XII, 1933, reda intenjia
lui Ion Vasiliu, in aeea perioada redactor la ziarele "Pammlul" (din
august 1932) ~i.. Curierul din calar3§i", de 3 transforrna romanul
..'l.1CnueIUI" trur-o piesa de teatru:
30 XII 1933

•
Stirnate domnule Vasiliu,

Aflu cil. d'( umncavostra) impreuna eu un colaborator a1 d'(um-

neuvostrji) pe care nu-l cunosc, lucraji 1a transformarea romanului
rncu "Mcnuclul", intr-o piesa de teatru, Fireste ea inijiativa d'(urn-
.
 •
•

54 VICTOR PETRESCU

neavosira) rna bucura, in aceiasi masura in care rna surprinde faptul

eli mie personal nu mi-aji seris nimic, de~i socot ca poate a~ fi avut ~i
eu de spus 0 verba in aceasta chestiune.
Daca n-aji renunjat Ia gandu] aeesta ~iali lucrat ceva m-ali
indatora foarte mult trirnitandu-mi ~jmie manuserisul.
Cu 'prilejul acesta va muljumesc pentru bunele aprecieri pe care
le-aji facut romanului meu §i lin sa va trimit cele rnai ciiJduroase
felicitari pentru noul an care bate la u§ii.
,\1 d'(umneavoastra) cu prietenie calduroasa, •
G. M. Vladescu
Parcul $os. Iancului
Str.. A Nr. 26

Urrnatoarea scrisoare din Bucuresti, 6 oct. 1934, DC reliefeazji

~in'iul deosebit de critic allui G. M. Vladescu la valoarea asa ziselor
..rurnane de avent uri" ale unui obscur scriitor (Marton Hertz) pe
care Ie calificli drept porcoase sau grotesti, Totodatji i§i spune pa-
rerea nu prea favorabila asupra rornanului d-lui Petre Belu. "Apa-
rurea are cuvantul", respingand astfel de produse literare, nu
:Igreaza nici cititorii unei astfel de Iiteraturi, des pre care scriitorul
afirrna
•
c!i "nu avera nevoie". -

Iubite domnule Vasiliu,

\'ad in numarul 3 al ( ...) ca-li aminresti de unele pareri ale meJe
relativ la romanele ~de aventura" ~icli te slujejt! de ele pentru a
dovedi cli activitatea .,editorialli" a d-lui Marton Hertz ar fi in folosul
bunei liieraturi careia Ii pregatesre citirori.
Regret ca de data aceasta, nu sunt de aeord eu d-ia. Irni pasrrez
credinja despre rornanele de avenruri ale lui Jules Verne, Mare
Twain, Jac London, Alexandru Dumas, Michel Zevaco, Knul Ham-
sum cic., dar detest pe cele porcoase sau pe' cele grorejti cu eari d.
Hertz i§i alcatuieste "repertoriul literar" apoi nu pot avea parerea
durnitale des pre ..romanul" d-lui Petre Bellu, oricat entuziasrn ar fi
pricinuit. Cand s-a scris "lama" §i chiar "easa ell fete" a alat de
nccunoscutului C. Ardelcanu, iarta-ma, dar nu mai vad in "Apararea
are cuvfim ul" nici un cuvant de admirajie. Nu e cazul aici sa vorbesc
 CORESPONOENTAINEOITA 55

de aceasta luerare. Dar ea sa nu se ere ada eli cele serise de d-ta ar fi

parerile mele, iii deelar ca dupa mine, romanul prefajat de generosul
Panait lstrati, e 0 lucrare de grajdar, oricat soar supara veneratuJ meu
prieten, poetul Petre Chirieula, care era gata sa sucombe de emojie
pe ceJe cateva coloane din "Gazeta ..."
Iar In ceo). priveste pc d-I Marton Hertz, ered eli singura opera
utila ee ar puiea face ar fi aceea de a da foe tntregii sale ..scriituri",
tncetand astfel sa ne mai pregateasca "cititori de care nu al'e"1
nevoie": .
Rugandu-re sa publici cele de mai sus, iIi muljumesc ~i te tncre-
dinjcz ca, ceJ pujin in ce rna priveste tli voi riilnane acelasi bun §i
devota t prieten.
G. M. Vladescu
Bucuresti, 6 oct. 1934
Ultima scrisoare din 13 XII 1935, prezinta scuzele scriitorului
pentru 0 tacere mai indelungata, preeum §i dezvaluirea unor pro-
iecte literare peruru viitorul apropiat.

Drags domnule Vasiliu

La serisoarea d-talc alat de frumoasa, am raspuns ... tot.cu raceret
Xu §liu niei eu ec am cu dotal §tiu mai bine zis ce are Intamplarea eu
dots pentru eli eu n-arn decat bune §i calde sentimente de prietenie.
De cand mi-ai scris, poate ca de zece ori am pus mana pe condeiu,
sa-Ii raspund ~i sa-li trimit fragmentul. Dar deodatii s-a pus intre noi
dusmanu) d-tale: jntamplarea.
Sau a venit cineva, sau nu rnai este hartie; (verba sa fiel) sau
scoate saba fum, sau rni-arn pierdut stiloul ... Ma rog, ciind vrea
destinul sa te persecute, are el ce nascoci! Pan a cand asiaz], viizand
/ di-i 13, am poruncit lui feeioru-meu sa scoata musai bucajica asta ca
sa ji-o trimit, de~i poate e prea tarziu, §i apoi ai fost prin Bucuresti
~jpe la mine n-ai dat! De ce? Ti-ai fi Juat singur manuscrisul. Mi-a
spus Elieseu. $i te-am asreptat. A~a eli ~i d-ta e~ti de vina, nu numai
eu!
Daca mai este posibil, baga-I pe ..bonapartisti" ... in proxirnul
matale numar ...'iar daca nu ..., lasa-i sa mai faca strategie paoli la alt
numar. Abea vor putea ciidea de aeord.
•
Altceva ee mai faci? '
56 VICTOR PETRESCU

Eu am dat la "Cugetarea" un volum de nuvele intitulat "Plecarea

Magdalenei" ~i apare in Februarie, Iar "volul", care inca nu-i tnceput
apare pe la P,a§ti!
Poate ca pana atunci va mai apare 0 editie din "Moartea".
§ti eli ani primit vizita nepoatei mele, dona Dumitrescu, De ase-
menea, am primit 0 scrisoare (§i fotografiile) din partea d-lui Ne-
goescu, caruia te rog sa-I arap toata eaIda mea muljumire. Mi-a scris
.
§i dol Sachelarie. Numai
'
zapciul rn-a uitat. '
Iti poruncesc sa nu mai pleci din Bucure§tiflira sa rna vezil Altfel,
adio manuscris!
Teate res peete Ie doamnei, !ar d-tale numai urari de sanatate!
, G. M. Vladescu
13 XII 1935

Cele semnalate mai sus vin sa reliefeze afat cateva ganduri, idei
ale scriitorului G. M. Vladescu, prozator lucid, realist, al perioadei
interbelice, cat §i afinit1:iliie §i personalitatea editorului §i publicis-
tului Ion Vasiliu, conectat 0 mare perioada pernnetrului de spiri-
tualitate targovisteana. '

CORRESPONDANCE lNEDITE G. M.
VLADESCU - ION VASILIU

Dans cet article I'auteur parle de la correspqndance entre

J'editeur et Ie publiciste Ion Vasiliu, qui a vecu presque 40 ans. a
Targoviste et l'ecrivain G, M. Vladescu qui a ecrit des-nouvelles, des
recits et meme des romans.
On voit dans les lettres de G. M. Vladescu son esprit critique pour
les ouvrage,;; Iitteraires qui ne correspondent pas aux exigences de
l'epoque." _

•
•

•
•

•
 •

UN DOCUMENT lNEDIT DES PRE

MESTESUGUL CARAMIDAru.TULm
iN JUDETUL DAMBOVITA

Ion I. Drligoescu

Cercetarile de teren efectuate pentru Atlasul Etnografic al Ro-

maniei ne-au permis descoperirca unui document inedit in comuna
Potlogi, judejul Darnbovija 1• Manuscrisul, un contract pcntru ex-
ecutarea unei masivc ~arje de caramidii, datat 6 februarie 1879,
prezlnta interes pentru studiul istoriet ~ etnoscciologtet locale, fapt
•
care justificll, credem, publicarea §i comentarea sa. De atucl, pu-
blicarea unor asernenea documente a fost iniliala inca de la tn-
ceputul secolului nostru de N. Iorga, prin cunoscutele "Scrisori §i
•
zapise de mesteri romani".
tn publicarea documentului, caruia ii acordam §i valenje etno-
Iingvistice, am respectat forma vorbirii, dar l-am transcris In grafia
rnoderna. Din parcurgerea lui observarn aparitia unor nume ce de-
finesc rnestesugurile (Ciirlimidaru, Curelea, Dogaru), precum ~iune-
Ie forme de manifestare concreta a etnologiei juri dice tradijionale
locale. Redlim, in transcriere moderna, aces! document inedit:

Contractu.
Prin care subsemnapi Vasile Caramidaru, Nae' Vasile Cararni-
daru §i Stancu Curelea, locuitori in comuna ruralii Potlogi, declarlim
cli ne-arn angajatil eu d-nu Gheorghe Vasile, comerciantu din com-
una urbana Potlogi a-i face douazeci mii caramizi de zid cu ur-
maroarete drepturi ~i indatoriri:

Autorul aduee ~i pe aceasta cale mullumirile sale boiangiului George Vasile

pentru amabllitatea eu care ne-a pus la dispozilie acest documenr mostenh
de ta st(:ibunlcul sau. Donat Muzeului judelean DAmbovila' in septernbrle
1981, doeumentul este invantariat eu nr. 2294/34584. . ,
 60
1.1. ORAGOESCU

I-iu. Ne obligam ea sa faeem caramida in numaru merqionat mai

sus dupa dimensiunile ~i modelul ararat de d-nu G. Gh. Vasile,
pamantu sa fie bine calcatO ~iamestecar cu nisipu pe care ni-l va
aduce cu trasura d-sale,
Il-Iea. Aceasta suma de cariirnidii De obliga a-i uli preda la intiii
august anul 1879 §i care predare 0 vom face dupa ce se va arde cu
lemnele d-sale; ea surna totala acestor caramiz: nu va intra lcrnnelica.
euptorului, care deva fi buna uli. pcate lua d-nu Gheorghe Vasile
preeum §i oricate va mai trece peste douazeci de mii ua poa te Iua
d-nu platindu-se tor cu acelap preja,
III. D-nu Gheorghe Vasile se obliga a ne plali miea de cariimizi
cu elite lei noi trei §i treizeci §i §asii bani, pe care bani in sutj1i1de lei
noi §ase zeci i-am primitu acuma la facerea contractului, mat dandu-
se §i da fiecare mie cate cinci oca malar, una oca de brllnza §i una oca
basamacu, aeestea )nsa Ie vom primi cand vom intra in lueru ca-
ramizii.
IV. tn cazul cand, din imprejuriiri fortune, ar trebui ca aceasra
cllr1imida sa rAmana earna viiroare in cuptor, noi ne obligam a uli
plizi de a nu se strica cuptorul sau a se fura de cineva,
Pentru exzacta Indeplinire acestui angajamentil garantam soli-
dariceste, mai dand garanr §i pe d-nu Stan Petre Dogaru, care,
tmpreuna cu noi, va plliti d-Iui Gheorghe Vasile cate lei nouli zeee
de fiecare mie, in cazul de a nu 0 face sau a-i 0 face proasta,
Pentru care, spre asigurarea numitului d-nu, e-arn dat acest con-
tractillegalizat ~i de primiiria comunei noastre,
1879 februarie 6
Vasile Caramidaru
• Nae Vasile C3ramidaru angajament
Stan Petre garaniu •
Stancu CureJea
Primariea comunei ruraIe PotJogi. Samnaturile de mai SLlSIt in no.
de patru, fiind juste, sa atesra,
Primar 1879 Iernb. 6
ss/indescifra bil No. 37
Not. N. Poppa".

•
 •
UN DOCUMENT INEDIT 61

UN DOCUMENT INEDIT SUR LE METIER DE

FABRIQUER DES BRIQUES AU
DEPARTEMENT DAMBOVlTZA

RESUME
Conformement au document de 1879 du village Potlogi, on ap-
porte des informations sur Ja modalite de l'achevement des contracts
pour la fabrication des brjques, entre le producteur et Ie
beneficiaire
. .

•
• \

•
•
 CALATORLL GRABIT NU VA 1NTELEGE

Marian laeob

Gropul cladirilor vechi din centrul Pietrosijei s-a construit in

ultimii 0 'suta cincizeci de ani. Cartierul de sud ~i centrul satului se
deosebesc de oricare alr sat d1imbovilean prin numarul §i ponderea
construcjiilor intcresantc prin arhitectura lor. Edificiile vechi alc
satului te facsa crezi lntr-o intamplare fericita. Inlamplare desigur
Iavorizara de tmprejurarite istortei, de pozljia geograficii §i carac-
terul mai aparte al arbitecturii locale §i al rnatcrialelor folosite.
'Moda §i modelele at; In arhirectura 0 imporranjii aparle. Locuinja
cu doua nlvele provenind din arbetipul "construcliei turn", domina
A

arhitectura Pierrosijei, ca de altfe! tot nordul Munteniei, In unele

locuri rnodelul e tabu, se rcia intoemai, obscsiv, fadl cuncesii. Pie-
tro§ila scapa acestei tiranii a modelului, fantezia rnesterilor izbuc-
nind lrur-o adrnirabila diversitare, particularizand fiecare
construcjie.
Fiind sat de rnuntc, Iernnul ~i pia era s-au gasit §i se gasesc inca din
bclsug. Locuinjele au dimensiuni ample, sti'ipanii lor le-au pastrat
aproape neschirnbate, uneori le-au rcparat, dar foarte rar le-au
dernolat. E greu sa demolezi la Pielro~ita. Satul are radiicini de
piatra. Fundajiile, soclurile, scarile exterioarc, nivelul inferior at
construcjiilor, un cod cladirea tnrreaga piina la stresini sunt din pia-
- .
trii; piatra din raul Ialomija, care strabate de la nord la sud sa tul,
piatra de cariera. Se zide~te rar fara liant, "zid sec", ftecvent cu
mortar ~i Ja cladirile mai noi cu mortar de cimern. Se foloseste calcar
sau bazalt, se prelucreaza materialul din gros sau cu infinita grija
dupa inrrcbuinjari ~i posibilita!i.
Locuinja ~janexele gospodariei de munte sunt grupare pe trei
laturi ale curjii, a parra Iarurs fiind rezervata imprejmuirii §i porjilor
spre drum; acestea din urrna au, in general, ancadramentele d:1
 64 MARIAN IACOS

piatra de talie §i batanjii din lemn masiv. De remareat poana fru-

• rnoasa cu ancadrament din piatra de rau tencuita a gospodariei
Tache Andronescu din Joseni.Tnscriptia "fecit" §i anul ,,1871" sunt
inscrise in ancadramente tencuite. Gospodaria Iorttficata nu are
mult spajiu pentru modificari sau extinderi. Un model clar a) unci
astfel de organizari a curjii il ofera proprietatea Serghe Popescu din
Joseni, fermata din doua Iocuinte cu unul §i doua mvele, arnbele
construite in 1888, cu par tile din lernn refacuie in 1Y37. Locuinjelc .
ocupa laturile de nord §ivest ale gospodariei, anexele laterale de sud.
E atat de compacta accasta incinta incat acccsul spre resrul pro-
prietiitii se face printr-un gang situat la primul nivel al locuinjei de
pe latura de vest.
Asczarea e inghcsuila lntre lnilltimile de la rrlsarit §i raul Ia-
lornija, fapt care face ca dcnsitatea gospodariilor, mai ales 1n centr ul
comercial sa fie atat de marc Incat case Ie sa formeze un front con-
tinuu, ici-colo intrerupt de lillimea unor porji, Pe isujul construit
•
compact sugereaza spajiul transilvan Dupa al doilca rfizhoi rnondial
numai trei clildiri mai Importantc au rcu~it sa-§i gascascil un am-
plasament in centrul satului: posta, complexu! corncrcial (ambclc
cladiri tipizate rara nici 0 legatura cu arhitcctura zonci, eu acoperis
terasa neadaptat cantitajii de precipuajii) §i noul cumin cultural;
acesta din urma construit pe locuJ easel lui Alexandru Gh. Popescu
terminate in ]830, afectatli grav de cutrcrnurul din 1977, a fast
dernolata; singura amintire a acestei case vcchi rarnane 0 Iotografie
din colecjia profesorului Durnitru Ulieru.
Densitatca grupului de case de munte le obligii sa se plieze
accidentelor terenului. Locuinja preia in cele mai diferite moduri §i
cu ingeniozitate pantele mai line sau mai abrupte ale reliefului.
Nivelul inferior al construcjiilor larane§ti ce adaposrea depozne de
produse §i unelte; 0 faza mai noua admitea §i a buciitiirie la parter;
construcjiile negustoresti din centrul cornercial au In parter ma-
gazine sau ateliere me§te~ugare~ti §i la eta] locuinja Iarniliei. A~a
arata proprietajile Paraschivescu, Panaiot, Negulescu, Popescu,
Panjuroiu, Legatura intre parterul casei §i etaj se fllcea fie printr-o
 •

CALATORUL GRABIT NU VA iNTELEGE 65

• scara eu chepeng pornind din sala deschisa a parterului, ell una sau
doua rampe, fie la locuinjele mai noi, din anii 20-30 ai secolului
nostru, prinrr-o scars exterioara acoperita, adosata partii dinspre
curte a imobilului, parterul §i etajul fiind astfel complet separate.
Proprietatea plutonierului de jandarmi Draghia din Joseni, locuinja
eu doua nivele are la parter Incaperi pentru cfirciurna §i In fa!a Jor
I •
sala pe doua laturi; la capatul de nord al acesteia 0 scara de lemn in
doua rampe cu chcpeng te conducea in sala deschisa de la etaj.
h

Incuierea chepengului separa complet locuinja de la etaj de restuI

cHidirii pe timpul nopjii, Situarea proprietajii Draghia in Joseni,
unde construcjiile sunt mai aerisite decat in centruJ cornercial, 0 face
mai u§or observabila pe toate laturile; 0 singularizeaza de asemenea
eleganja proporjiilor §i sobrietatea detaliilor din Iemn, contrazisa
doar de contrafisele traforate.
Tot datorita densitatii mari a construcjiilor §i reliefului acciden-
tat, o muljime de ulicioare in panta, ganguri, treceri acoperite, trepte
sau rampe leaga diferiteie cote ale terenului. Majoritatea sunt pi-
toresti §i spectaculoase; uneori ridieole precum Iaimoasa troila co-
cotata la cinci metri deasupra strazii §i la care urea 0 scars perfect
verticala fara balustrade, pe care cu greu Ii-ai putea-o lnchipui
urcata de un om tan aI, necum de 0 credincioasa in varsta §i eu
lumanari aprinse in maini; "celebritatea" se gase§te In cartierul
Joseni peste drum de proprietatea Scrghe Popescu.
- Ultimul argument al indesirii gospodariilor din centrul satului
este dinarnica dernografica. Astfel "Catagrafia comunei Pietrosija"
din 1838 numara la Pietrosija 834 locuitori, "Dictionarul enciclo-
pedic" - Frunzescu -1872, 1110 locuitori, "Marele dictionar geo-
grafic aJ Rorndniei" - Lahovary, Bratianu, Tocilescu, 1893 - 1900
loeuitori, .Dicponarul enciclopedic ilustrat" - Candrea, Adamescu,
1931-289.3 locuitori, "Micul dicjionar enciclopedic", 1984-3543
locuitori. Cresterea netncetata a numarului Iocuitcrllor Pietreslje!
dovedeste ca satul a §tiut sa profite de pozitia lui strategies la nordul
Targovistei, fosta capitala a Valahiei pana la 1714, la frontiera de
Importanja cu Ardealul. Dornnitorul Caragea admite la. 1817 ca
 66 MARIAN IACOB

vama Strunga la nordul Pietrositei sa funcjioneze, dar numai ca drum

peruru calatori nu §i pentru carele cu marfuri. Acestea aveau varna
la Dragoslavele-Rucar §l pe valea Prahovei, domnia nu permitea
Pietrosijei sa le coneureze.in tranzitul de marfuri. Oricum Pietro§ila
era din vcacul al XVII-lea re§edinta vatafilor de plai, persoane cu
greutare, boiernasi eu multe drepturi §i scutiri de taxe in sehimbul
datoriei de a apara §i supraveghea frontiera. Aceqti slujbaji erau
legap direct de dornnie atata-tirnp cat aeeasta a rezidat la Targovi§te.
Re§edinlii. a plaiuJui Ialomita, Pietrosija pastreaza arhitectura vre-
murilor ei bune, sfar§itul secoJului al XIX-Jea §i perioada dintre cele
doua razboaie mondiale. Memoria locuinjei e scurta, 0 suta-s-o suta
cincizeci de ani reprezinta 0 varsta respectabilli pentru arhitectura
civila romaneasca, care se pastreaza in situ.
Tocmai de aceea grupul compact de construcpt ocupand centrul
cornercial §i cartierul de sud al satului e consider at 0 rezervajie de
arhiteeturli civila §i reiigioasa- tn interiorul ei se gasesc doua laca§uri
de cult, monumeruele eroilor, vechea §coala §i vecbiul carnin cul-
tural, casa fostuJui primar lancu BiiJa§escu care I-a adapostit pe I. H.
Radulescu, care la a suta aniversare a morjii acestuia a primit 0 placa
A •

memorial1i. In interiorul rezervajiei se gase§te de asemenea colecjia

muzealli sateasca organizata de profesoruJ Dumitru Ulieru in easa §i
ea momument de arhitectura de la sfar§ituJ sec. al XIX-lea a lui
Ghitica §erb Popescu, casa aproape boiereasca de dimensiuni apre-/
ciabile cu opt Incaperi, cu scara in interiorul cladirii in holul de la
intrare, eu sali deschise pe latura de sud §i vest §i cu un frumos foisor
accentuand accesul principal. Abunda ca element decorativ lemnul
traforat. Un element insolit probabil adaugat ulterior este balconul
- din fier forjat cu geamlac de pe faja de est a locuinjei. Se gasesc in'
pcrirnetrul rezervajiei aproape 0 suta de case prezentand interes
prin arhiteetura lor; cele mai multe dupa cum am mai spus cu
vechimea cuprinsa lntre cincizeci §i 0 suta de ani. Case interesante
are tcatl! comuna Pictrosija. Rezervajia de arhitectura intereseaza
in plus prin densitatea elementelor de arhitectura veche, prin re-
[eaua stradala §i prin raporturile ce se stabilesc tntre gospodarii in
CALATORUL GRABIT NU VA iNTELEGE 67

juxtapunerea lor corespunzand posibilitajilor materiale, gusturilor §i

personalitatii mesterilor. Limitele ei sunt riiullalomita Ja vest, strada
bisericii la est, paraul cu nume'scatologic dar exact avand in vedere
funcjia lui colectoare de la sudul cartierului Joseni ~i paraul Valea
Lupului la nord.
Monument din a doua jumatate 'a secolului al XVIII-lea, rnai
vechi decat locuinjele ce 0 lnconjoara, biserica din Joseni cu hramul
.,Adormjrea Maicii Domnului ~i Preacuvioasa Paraschiva" ctitorita
de ~erban Fusea §i vataful de plai Radu fiul lui Bordea Viita§escu,
se afla la intersecjia strazii principale din Joseni cu strada numita
chiar "a bisericii". Are plan tricon ell turla pe naos §i turn clopotnija
. pe pronaos, cu scara de acees tntr-un turnule] adosat partii de nord
a edificiului. Dimensiunile 0 lipsesc de aroganja. La exterior, Ielegant
este profilul in dublii acolada pujin adanc din registrul inferior al
fajadei. Pictura atat cat s-a pastrat sub strcsinile turlelor, pe fa!adele
de sud §i vest, consta din elemente geometrice sau volute vegetale
lipsite de constrangeri. Cromatic domina ,
negrul, rosul §i verdele..
culori care, au coborat de pe ziduri colorand celebrul chilim de
Pierrosija. in interior, pictura de dupa Brancovea nu mai sigura §i mai
ferrna decat in bisericile Targovistei; unele scene au 0 grajie, care nu
aunge inca manicrisrnul, dar iI anunja.
Pe strada bisericii se giise§te 0 alta cliidire ce depli§c§te vechimea
locuintelor rezervatiei, proprietatea Nicutli cali net. Interesant este
nivelul inferior datand de la sfar~ituI secolului al XVIII-lea, din
piatra cu bolta sernicilindrica §i arce dublouri. 1n exteriorul zidului,
la Iimita strl!zii, cladirea are contraforti masivi de asernenea din
piatra aparentii. Etajul e complet refacut acum douazeci de ani §i
lipsit de intercs. .
Proprietatea Caline] se gaseste in apropierea amplasamentului
fostei primarii a Pietrojijei, cladire mistuita de incendiul din 1888.
LocaJuI actual al primariei se gase§te tn cladirea construitii In 1886
~i care initial a servit de cazarma soldajilor din "Varna Dambovija
- Plaiul Ialomija" §i unde era §i resedinja vatafilor de plai §i sediul
Companiei de ciiHira§i, cu schimbul aparjindnd Regimentului 22 de
,
68 MARIAN IACOB

infanterie run Targoviste (apud Ion Cioranescu, "Ghipuri de al-

tadata"). Cladire de piatra cu parter loalt, acoperis in doua ape,
aflata in centrul cornercial pe marginea drumului national, disto-
neaza puternic cu cladirile din jur.
lnceputuJ secolului nostru aglomereaza evenimentele eco~omi-
ceo In 1912 inginerul Elie Radu termina calea ferata Pucioasa-Pie-
trosija, de-acum tnainte turistii sosesc direct de la Targovistc sau
Bucuresti, Se pune In valoare izvorul de apa minerala "Mihai Bravu",
se face analiza apei §i se incepe exploatarea. Dupa primul razboi
mondial apar intreprinderi de exploatare forestierli, banci §i coo-
perative, ascciajii de turism. Visul neclar al locuitorilor capata rn ann
'30 un contur precis: Pietrosija va deveni stajiune climaterica, lntre
anii 1936-1940 satul este stajiune climaterica, cu consiliu de ad-
• In frunte eu doctorul Dumitrescu se straduiesc sa pro-
ministrajie
moveze turismul §i activitatea balneara. Evenimentele anuJui 1940
spulbera iluziile. Urmele acelor ani de "mari speranje" sunt cladirile
din centrul comercial, impozante, mai toate in stil neoclasic; eon-
srrucjii import-ate parca direct de.la Sinaia ~
se ascund In spatele
jederii prin Joseni sau pe stradujele din spatele centrului; vila Nina,
vila Florica ..., Revenind in centrul comercial senzapa este a unei
, horbote continui la nivelul etajelor. Salile, fOi§oarele, parmalacul,
fruntarele, contrafisele devin adevarate dantele de lemn traforat.
Uneori balustrii §i elemente ale fruntarelor sun! executap la strung.
Frumusejea acestor motive gcornetrice sau vegetale traforate , e un
sfar§it, 0 limita din colo de care nu se poate trece. lntre casele
laranilor Instari]]
, din Joseni §i Iocuinjele de negustori din centrul
.
cornercial e distanta dintre sat §i eras, dintre timpul cu. anotlmpuri
al !aranului §i panda febrila a negustorului pentru care cuvantul
"conjunctura" are importanja capitals.
Dupa al doilea razbo; prin anii '50 s-a reluat fara succes ideea
stajiunii clirnaterice. Refacerea judetului Dambovija aduce in 1975
asfaltarea drumului national care leaga Targovistea de Pietrosija §i
de Sinaia. Turistii nu rnai fug ingroziji de praf, dar nici nu raman la
Pi~tro§ila. Dupa ordinele vechii stapaniri Pietrosita ar fi ajuns eras

•
•

CALATORUL GRABIT NU VA iNTELEGE 69

lntr-un rllstimp oarecum nectar, rnasurat in cincinale, Acum ordinele

nu mai sunt. tit loeul lOT Pietro§ita trebuie sa puna cuvantul •
"iniliativll". tnsll azi "ini!iativa ccmunitapi" e un cuviint ~i nimie mai
muJt.
A

Iruorcandu-ne la arhitectura, trebuie spus eli locuinjele noi din

sal eopiazl!. cabanele sau locuinjele de munte germane sau elvetiene.
Primul nivel, stll.lpii sunt din piatrji uneori meticulos finisata §i tesuta,
obosiioare prin regularitate. Se construiesc case mari eu doua §i trei
nivcle din care ultimul este ades 0 mansards . din bile de brad. Ele-
mentcle traforate au fost surghiunite din plastica fajadelor paziile,
capriorii aparenji §i stresinile sunt singurele elemente uneori Ira-
forate foane discret. Spiritul practic al rnunteanului a intors spatele
I
neorornantismului alegiind modele simple §i funcjionale. Totus! la
plccurea din Pjetro§ila imagine a care staruie In amintire este tea a
dantelariei lernnului rralorar.
Impresia prima la sosirea in Pieteo§ila e eli ai nimerit lntr-un sat
•
marc de aeum cincizeci de ani. Daca c§ti curios §i au prea griibit pUli
opri rnasina ca sa hoinarest! pe stradujele din Joseai, prin centru §i
pe ulija bisericii. Daca nu e~li curios Pietrosita se parcurge eu masina
cam intr-un minut §i jurnatate. •

"LE VOYAGEUR PRESSE

NE COMPRENDRA PAS"

REsUME
Pielro§ila, grand village momagneux situe a quarante kilometres
nord de Tilrgovi§le sur la route qui monte vers Jes Bucegi (chaine de
rncntagnes apparlenant aux Carpathes Meridionaux) abrite en son
centre une ires riche et interessante collection des maisons pay-
sannes datant de Ja seconde moitie du dix-neuvieme siecle.
Pietro§ila fut pendant tout Ie Moyen-Age point de douane entre
la Valachie et la Transylvanic. lei residait l'inspecteur douanier qui
,
•
70 MARIAN IACOS

etait en meme temps Ie sous-prefet d'un arrondissement a la mon-

tagne appele .Jalomija" d'apres Ie nom de la riviere qui arose le
village. Les viUageois etaient exemptes d'impots et de corvees A
condition qu'ils gardent la frontiere. Pietrosija sut profiter de sa
position pour Ie developpement edilitaire.
La maison caracteristique pour les riches villageois de Pietro§ija
avait Ie rez-de-chaussee bati en pierre de taille. II abritait des depots
des boutiques ou des ateliers. A I'etage se trouvait le logement de
plan symetrique entoure par des grands espaces ouverts des balcons
et des loggias.
Les details en bois trafore des·timpans, des piliers et des ba:
lustrades sont d'une beaute surprenante, mais i1s demandent un
delai, une fHlne~ie a travers les petites ruelles qui entourent Ie centre
du village. .
Pour Ie voyageur qui, dans sa voiture, se presse vers la monraigne,
Pietro§ila reste seulement une panneau de signalisation, rien de J?lus
et c'est dornmage.
, Traduit par Marian Iacob,
•

•
 ASPECTE ALE VIETTI RURALE INTERBELICE
DIN JUDETUL DAMBOVITA

Gheorghe Bulei
Ion Teodorescu

Abordarea vie!ii rbrale - realitate complexa §i bine conturata in

limp - este facilitate de interpret area interdisciplinara in cadrul
careia argumentuJ stailstic-informaponal, coroborat cu eel istoric,
etnografic ne orcra imaginea societajii romanesti.Ia un •
moment dat,
In acest sens ne-arn servit de Statistica din 1928 avand la baza
chestionarul elaborat de Institutul National de Statistica, trim is Co-
misiei de statistica judcjcana de pe Janga prefectura, care a Iost
trirnis sprc complciare 'in toate localitajile judejulului Darnbovija.
Chcstionarul este alcatuit pe baza cunoasterii profunde a socielalii
rurale romanc§li interbelicc. Raspunsurile reflects strucrura com-
plexii a vic!ii rurale. In final - chestionarul poarta (pentru 0 rnai
buna conforrnitate) semnaturile preotului, invallitorului, primarului
*i notarului din fiecare localitate, in care s-a efectuat statistica.
Intrebarile din chestionar au tost centralizate la nivel de jude],
apoi de lara. Din analiza statistica a chestionarului, rezulta lrn-
pletirea dorninaruelor (economice, sociale, etc.) cu cele specifice.
Am ales esanuoane reprezentauve din Iccalitajile aflate in rnj-
crozonc geografice diferite (ses, deal §i subcarpatice) dar §i pe con- •
siderenie de ordin istoric §i etnografic. Ne-arn alcatuit lucrarea de
falll pe baza chestionarului, respect-and ordinea Intrebarilor: pdmdnt
(ca element determinant al satului romanesc), proprietate, unelte,
animale, institiqii, tehnica populard §i elemente referitoare la modul
de viajd. _
1n ceca cc privestc pamantul, informajiile precizeaza clar modul
 72 Gh. BULEI, I. TEODORESCU

de tmparjire (bine compartimentat), in funcpe de relief §i structuri

economice.
, In localitaple de §es ca Potlogil, dintr-un total de 1.965
ha, se cultiva grau pe 521 ha, porumb pe 728 ha. Se objineau in
A

" medie, 9 chintale de grau la ha §i 16 chintale de porumb. In Bdleni

. Romani", din totalul de 1.770 ha, graul ocopa 834 ha §i porumbul 740
ha, cu 0 producjie medie de 5 chintale lahectarulde grao §i 4 chin tale
Ia hectarul de porumb. Fata de aceasta Iocalitate, Ia Baleni Stirbi3
suprataja cultivata cu grau §i porumb era mai redusa
, (400 ha grau §i
450 ba porumb).
Pentru Rifzvad4 (asezare din zona colinara) cultivarea porum-
bului este mai .intensa decst a graului (porumb pe 384 ha, grau pe 78
ha).
In zona subcarpatica (PietroJila,5 Bl1rbule16, Candesti', Fierr/I,)
suprafaja afectata culturii cerealelor scade sensibil, in unele din
localitajile culturile de grau §i porumb nu mai sunt prezente (Pie-
tro§i!a, Candesti, Fieni), cu 0 excepjie: la Barbule] pe 200 ha se
objineau 600 chintaJe producjie. •
Alaturi de grau §i porumb un loc important revine culturii de orz
§i ovaz. La Baleni Romani se cultiva orz pe 32 ha §i ovaz p 82 ha; Ia
Baleni Sarbi orz pe 25 ha, iar ovaz pe 27 ha, La Razvad se cult iva
ovaz pe 55 ha. ~iin localitaple subcarpatice se cultiva ovaz: la
Candesti pe ] 0 ha.
Prezenja culturilor cerealelor mari subliniaza - inca 0 data -
pronuntatul caracter agrar aJ Iocalitajilor dambovijene, alaturi de
culturile specifice. Comunele Baleni (Romani §i Sarbi) erau re-
• numite pentru cultura leguminoaselor §i zarzavaturilor (se mergea

1 Arhivele Statului - Filiala D~mbovila, dos. 139/1928, Potlogi.

2 Idem. dos. 32/1928, Bllieni Rom~ni. . .
3 Idem. dos. 33/1928, Baleni Sarbl.
4 Idem. dos. 142/1928, aazvac;
5 Idem. cos. 132/1928. Pietro~ila.
6 Idem. dos. 36/1928, Blirbulel.
7 Idem. dos. 57/1928, Cancje~ti.
8 Idem. dos. 82/1928, Fieni.
 ASPECTE ALE VIETII RURALE
73

cu marfa la Targoviste §i Bucuresri]. La Baleni Romani fasolea se

cultiva pe 14 ha, lintea pe 2 ha, mazarea pe 3 ha, cartofii pe 10 ha,
varza pe 28 ha, pepenii pe 16 ha. La Baleni Sarbi: fasolea pe 3 ha,
carroff pe 6 ha, varza pe 8 ha.
Com una de deal Riizvad e~a cunoscuta pentru ville sale §i pentru
pomii fructiferi. Erau 238 ha de vii pe rod ~i25 ha vii fiira rotl.
Chestionarul specified natura vijei de vie: altoita §i nealtoita, Cea
altoitl!. producea 1.137.hl., iar cea nealtoita 53 hl. Pruni erau pe 198
ha §i dildeau 51.120 kg. fructe.
Prezenja prunilor ~ja altor pomi fructiferi este notata §i in alte
regiuni: Baleni, 420 de pruni; Pietrosqa, 400 de pruni. ,
o caracreristica pentru toate localitatile 0 reprezinta cresterea
anirnalelor, intre care de 0 atenjie deosebita se bucurii cornutele
mari: Potlogi, 308 vaci, 106 boi; Razvad 188 vaci, 230 boi; Baleni
Sarbi 280 vaci, 80 boi; Baleni Romani 30 vaci, 120 boi; Barbule1241
vaei, 242 boi; Pietro§ila 225 vaci, 228 boi.
In chestionarul statistic este rnenjionat in mod expres: rasele sunt •
numai romdnesti. Explicabil de ce, erau adaptate la mediu §i mai
pujin pretenjioase. ,
Un loc aparte Il dejine cresterea oiler, prezenta atat in zonele de
§es, cat §i de deal §i submontane. La Potlogi sunt 2.060 oi (zona de
§es); Razvad 513 oi. t n zona montana numarul oilor creste: Pietro§ila
3.825 oi; Biirbulet 1004 oi, dar §i la Baleni 5arbi 1.850 oi.
Cresrerea cailor este §i ea prezenta in reate zonele; numarul lor
este, insli, mult mai mic decat eel al boilor.
Toatl!. aceastll situajie statistics releva faptul cii importanja ere§-
terii animalelor in societatea rurala este majora - ca SUTSade hrana,
mijloc de transport §i materie prima pentru tabacarii, pieliirii, bla-
nlirii. De aici - suprafejele intinse pentru pa§uni §i faDele atat in
zonele de carnpie, cat §i de deal §i submontane (Potlogi 287 ha
pll~uni; Baleni Sarbi 220 ha pli§uni; Barbul]. 450 ha fanele §i 250 ha
pii.§uni).
 I

74 Gh. BULEI. I. TEODORESCU

Alaturi de fanele §i pa§uni. padurile ocupau suprafeje intinse. La

Baleni Romani 938 ba; Razvad 725 ha §i Barbulel200 ha.
in privinja propriefajii, chestionarul statistic mcnticneaza nu-
mele dep/ugari (mici proprictari), care constituie majoritatea locui-
torilor satului, dar §i marii proprietari, lntr-un numar mai restrans.
La Baleni Romani, dintr-un total de 2.250 de locuitori, 6 sunt mari
proprietari, iar 1.201 sunt rnici proprietata Ctarani mijlocasi) ..
UneJtele folosite sunt cele clasice: sape, greble etc. Plugurile
sunt, tn exclusivitate, cele clasice, cu tracjiune anirnala, dar incep sa
patrunda ~i cele cu tracjiune mecanica, in Razvad existau 132 de
pluguri cu tracjiune animala §i 2 pluguri mecanice. 1n zonele sub-
montane, Insa, plugurile nu sunt amintite ("Fara pluguri"),
Patrunderea tehnicilor noi se f~ce mai puternic simlita in rnorarit.
Pe langa morile de apa existente, practic in toate localitajile, exista
§i una-doua mori cu·aburi. La Baleni Sarbi 0 moara cu apa §i doua
cu aburi, iar la PotJogi 3 mori cu aburi. •
• Bste sernnalata in lumea rurala aparijia micilor intreprinderi, in
special de industrie alimentara: la Balen] Romani 0 fabricli de me-
zeluri, iar la Razvad una de salarn.
Tabloul este completat de prezenja in fie care localitate a rna-
celariilor, brutariilor, rotariilor, Iierariilor.
Mijloacele de transport lin ~i ele pastil cu teh~ica, tnclh notarn
prezenja tn mediul rural a camioanelor §i automobilelor. Astfel, la
Razvad sunt inregistrate 7 automobile §i 5 camioane; la Potlogi 6
automobile §i 2 camioane §i la Barbulej I auto mobil §i 2 camioane.
Este notabila in viaja rurala prezenja unor institujii, dintre care
§coala trebuie trecuta pe primul loc. tn fiecare localitate funcjlo-
. neaza 0 §coalii primara mixta (de stat). In unele Jocalita!i (Baleni
Romani) sunt chiar 3 §coli.
Alte institujii sunt bancile populare (cu capital roman, in special),
prezente in fiecare localitate, de la §es - Ja cele submontane - §i
 ASPECTE ALE VIETH RURALE 75

cooperativele in fiecare comuna, iar la Barbule] sunt menjionare 2,

•
una din ele purtand numele de "Sf. Pantelirnon" .
Statistica menjioneaza §i prezenta unor etnii: german a, maghia-
ra, rusa, Italians §i chiar turca.
Nu sunt omise nici unele boli care sunt rnai frecvente: tusea
convulsiva, gripa §i pelagra. Numarul nasterilor, ill toare Jocalnajile,
.
nasteri §i 44·de decese).
.
este superior numarului de decese, (Baleni Sarbi tnregistreaza 108

In concluzie - putem 'preciza ca acest chestionar ~tatisitic ne·

, of era imaginea unei societati rurale bine inchegate, bine strucrurate

economic pe vechi tradijii, diferenjiata social, cu 0 patura mijlocie
puternica, spiritual axata pe tradijie, dar, in acelasi timp, deschisa la
nou. Mornentul 1928 reprezinta 0 secventa de timp care arata cer-
cetatorului complexitatea vietii rurale interbelice. Evident, cerce-
tarea nu se poate opri 1a acest reper, ci va investiga evolujia viejii
rurale 10 timpullui Carol al Il-lea, tn tirnpul celuide-al Il-lea razboi
mondial §i sub comunism.
Fiindca "ve§nicia s-a nascut la sat", cum extrem de plastic afirma
rnarele Lucian Blaga ...
-
ASPECTS DE LA VIE JlURALE ENTRE LES
DEUX ,GUERRES MONDIALES DANS LE
DEPARTEMENT DAMBOVITZA

RESUME

Cet article est realise conformement 11une statistique elabor'ee

par l'Institut des etudes sociales, dirigee par le professeur Dimitrie
Gusti.
Cette statistique a ete realisee apres la premiere guerre mondiale
sur un questionnaire tres bien precise.on iI y a des dates concerant

,
 Gh. BULE.I, I. TEODORESCU
76

les champs et la modalite de Ies cultiver, et aussi la mocame de la

distribution des terrains. Il y a aussi des dates sur Ie nombre des
habitants et de leurs nationalite, sur les maladies epidemiques, et des
dates demographiques de cette p6riode, dans les villages du de-
-
, partement. .
L'article realise sur cette statistique met en -evidence la com-
plexite materielle et spiritueJ1e du village de Diimbovitza, pendant
la periode d'entre les deux guerres mondiales.
• •

•
 •

,
I

I ,
• •

PRESA,
INVATAMANT

. ,
 •

FIGURI LUMINOASE ALE INVATAMANTULUI

DAMBOVITEAN. D. p, CONDURATEANU
~I C. ALESSANDRESCU'- REVIZORI
~COLARI

, Florica Deftu

D. P. Condurajeanu s-a nascut la 1848, in judejul Prahova. I~i face

pregaurea ca un foarte bun clev la seminarul de pe Hinga Episcopla
•
Buzaului. Dil concurs §i esre numit la Valenti de Monte in 1870, jar
dupii 4 ani il gusinl la Targoviste ca institutor la Scoala prirnara nr.
1 pani! in 1885, timp in care cste ~i profesor de cfint in anul §colar
1875-1876 la gimnaziul "Tennchita Vacarescu" din localitatc.
Dupa 1885 trece ca director la ~coala generals nr. 2 baieti din
,
Targovi§te, pana In 1889. Dupa aceea i§i desfa§oarii activitatea ca
.
rcvizor §colilr pcnrru judejele Dambovita §i Musceltimp de aproape
11 ani, pi! na in 190 J, cand iese la pensie.
Figura irnpunatoare, dascal meritos §i respecrar;' rnembru al
Societlitii Regale de Geografie, a luat, dupa cum. sc §tie, premiul
Academiei pentru prirnul dicjionar geografic §i Jntocmesre harta §i
manuaJul de geografie ale judejului Dsrnbovqa. A indrumat cu pres.
, tigiu activitarea didactics in satele din judetul nostru, panli a ie§it la
pensie, In 1901, la varsta de 52 de ani. Moare in anuJ 1908 la
Targoviste, un de este ~i Inmormilntat.
1n caJitate de revizor §coJar il gasim notandu-gi impresirle in
registrele de inspccpi Ja §colile din comunele §i satele judejelor pe
care Ie vizitcaza, multe dintre ele chiar de cateva ori pc an. Acolo
unde constara cll este necesar sa se intervina pentru irnpulsionarea

I, Negoescu, tstorte §coalelor din T§rgovi§te, 1933,p. 5~55.

=8~O ~ __ ~F~LORICADEFTU

activilalii pe Iinie material-administrativa la construcpa ~i repararea

§colilor. dotarea eu material didactic sau combustibil, cat ~i pe linie
uidacticll. 0 facea imediat, iar pcntru a-§i da seam a dad! unete
constaiari negative au fost !,accidente" pentru invfillilorii respeciivi,
revenea de mai multe ori in localitate.
In pericada 1893-1900, ll intalnim frecveru, in altcrnanlfi cu C.
Alessanurescll, inspectand §colilc din comunele: Aninoasa, Can-
ue§ti, Dragomiresti. Cornisani, Sateni, Dojce§ti, lzvonrcle, Lazuri,
Ocnija, Pietrari, Raul Alb sau Viforata. Constatam 0 mare grijii
pe ntru calitatea pregatirii invalatorilor, urlnarindu-i dacil studi,lzll
dlrli sau reviste metodico- ped~g()gice §i trebuic sa spuncm eli cei
H10i 111ulti dintrc acestia faeeau lecjii intcresante ~i acceslbilc iOlC-
lcgerii elcvilor, studiau manualul de gramatica <.IIlui Cosiescu sau
flldrunHiriie pentru Il!vlil{[malllUI primar.
tn cadrul insp<::cliilor, urrnarea rnai ales pregutirea crevllor, In-
dcosebi asupra modului cum raspund §i calculeaza la arilmetieii, cum
ciresc cu intunatie §i daca In!eleg ce citesc, ca §i modul de rezolvare
a cugetarii §i ex prima rea corecta a ceea ce invala elcvii.
La §coala din Gorgota, in 1896, revizorul ii multurnea Invrllii.-
tor ului Gr. Constantinescu pentru "Iectiile pe cart: Ie realiza, ob-
linand un progres de roata lauda,,2. Cerea lnvalatorului D. Marian
de la §eoala din Candesti, In 1893 sau la Pietrari, in 1895, inva-
liitorilor losif Radulescu §i M. Teodorescu sa rezolve cu eopiii pro-
bleme luarc din viata practica, mai ales Ja clasa I §i a II-a. Sii Ie dca
"s1\ execute pe placa §1 pe hattie schije de planuri ~i hilrli ale ~colii
• •
sau comunei natale, realizand un lnvatamant intuitiv §i experimen-
t(lI,,3, ofcrind prin exemple itnediate posibilitalea ea elevii singuri sa
poata dcscifra uncle inforrnatii luate din tradijia 10eaHI. La §coala
din. comuna lzvoare, in inspecjia de la 14.XII.1900, era multumit

2 Arhivele Stalului, Filiala judo Dambovila, fond Revizoratul ~colar. cesar

7/1896.
3 Idem, dosar 3/1893.
 ... -
- ...
FIGURI LUMINOASE ALE INVA1AMANTULUI
81

ca"noul inviiliitor, C. D. loncscu, ii inviila pe copii canrecc nalionale

§i §colare pe care lc executa foarte bine, folosind dialogurile". Facca
lecjii cu price perc, respcctand program a, dar ii rcprosa eil "nu folo-
seste spajiul suficient, recornandandu-i sa facii dintr-o camera pc
care 0 linea ocupata pentru lucrari ale eleviler 0 cancelarie tm-
podobil1i cu material didactic luat de la »Casa $coa1clor,,4. ti re-
cnmanda sa ceara pr imarului teren peDLTU gradinari: §i pomicultura
pcntru practica agricola. Pentru a realiza toate aceste recomandarl,
i se cerca sa sc stabilcasca in comuna pentru a nu se mai deplasa
zilnic la Siurzcni, in comuna Priboiu.'Acelea§i recornandari Ie Hicca
~i la
inv1il1i!(lrlllui Iosif Rlldlllcscu, de Pietrari, care facea naveta la
Yoine§ti. Acestuia Ii rccornanda in 1900, sa "infiinlezc 0 canrinii
§COltlra pentru elcvii siiraci din caumele lndepartate, folosind sumele
rcpartizaic de catre revizorul §coJar din fondul cantinclor; de ase-
menea, sa infiinlcze 0 societate de incurajare §i sprijinirc a industrici
casnice, plantand grad ina ~colara.
. Inva!atorului Iosif Radulescu de la Pietrari ii recornanda obli-
galivit3tea lnviilllmantului, conform legii, pentru a-i determina pe
parinV sa-§i lase copiii la §coala.
Lipsa de cornbustibil era sernnalata nu numai aici, ci §i la §coala
din Aninoasa, Cornisani, Dragodanesti, Izvoare, Lazuri, Raul Alb,
Viforata, in pcrioada 1893-19'00.
Neccsitalea introduccrii lucrului manual este semnalata la toaie
~colilc sale~li din judej, Doar Ja Ocnija, in 1894, revizorul aprecia
Iaptul ca invalatoru! Toma Popescu, iiobisnuieste pe copii cu "sculp-
iura plana din lemn,,5.
Alte indicajii metodice date In aceasta perioada (1893-1900) sc
refereau §i la modul cum trebuie sa fie pnuta arhiva, materia luI §i
zestrea didactica, care, in unele §coli, erau sau Ja invalator acasa, sau
risipite pe 18 prirnaric, sau inghcsuita in catcdra, ..multe cu foi rupte
4 Idem, dosar 10/1894.
5 Idem, dosar B/189S.
•
82 FLORICA DEFTU
,

sau chiar roasa de ~oareci,,6, La §colile din Aninoasa ~i'Viforata

.,autaritalile nu au dat de mutt pc aici" - nota revizorului de la 18.
1. 1894 §i de aceea "Iemnele nu sunt ad use", iar .,broasca de la u§ii c
stricata, 1I§3 care dil chiar afara, in curte §i de accca am gli.sil rnulta
apa, noroi pe jos, in clasa, ceca ce face aerul infect, expunand pc
copii la bali", copiii tu§csc sau sunt balnavi de friguri7.
-
In recomandarilc fiicute se constara ea §i tn scptembric 1894, in
dcccrnbrie acclasi an §i la 25 rnai 1895 nu s-a rea lizat nimic din ceea
ce se recomandase la prima inspccjie §i anume "sa sc faea 0 palata
in rala u§ii ca sa nu se mai descfiida direct afara", ceca ce cauza mult
diu. Aceasra situajie nu sc rcrnediaza nici pana III finele sccolului
trecut, de§i primarul prornisese s5 rezolvc cele indicate. La Viforata,
nota in 1894, cii "nu s-a schimbat prea mult de la inspecjia de anul
trccut, iar rnarea stranlbiitura a localutui face ca disciplina sa sc
menjina greu §i la scris copiii sa tntampine dificultali,·8
!J
La unele §coli revizorul cons tala aspecte nagarive pe Iinie uidac-.
lieu §i, de aceea, in registre lc de inspecjie indica unor dasciili de la
§coaJa din Dragodancsii sa controleze caictele elevilor, sa le dca
Ierne sau compuneri, mici exercitii gramaticale sau problernc, re-
cornandand sa se depunii staTuin!1i la scris §i la desen. lnspectfind 6
ani la rand §caala din Comisani, In 1896 revizorul Condursjeanu
arata cil "clevii sun I slab pregiHili la toate materiile, pcntru cii
Invalatorul nu prea citeste de ale §colii". La §coala din comuna
Izvoarelc ii recomanda invalalorului sa nu rnai lase copiii sa recite
cuvam cu cuvant la istorie §i la geografic'', lecpilc sa nu Lie invajate
nurnai oral, ca orice studiu de memorie, ci sii-i raea pe elevi sa spuna
ideile cu cuvintele lor, dezvolulndu-Ie mai rnult judecata §i memoria
"sa descnezc singuri haqi in caierele lor,,10, "Modul de predare nu

6 Idem, dosar 5/1893.

7 Ibidem.
8 Idern, dosar 8/1893.
9 Idem, dosar 6{1893.
10 Idem, dosar 8/1893.
•

•
FIGURI LUMINOASE ALE iNVATAMANTULUI 83

mi-a placui", nota in 1894 Condurajcanu, de aceea reeomanda tnva-

latorului I. Dumitreseu, "sa se oeupe de roji elevii sirnulran §i nu
individual, sa nu stca eu spatele la unii elevi, pentru eli ceilalji fae fcl
de Icl de neoranduicli, a§a incal vai de ea de atenjiunc sau dis-
ciplina"ll. La §coala din Ocnita se recornanda ea grija invalatorului
sa se indrepte mai ales asupra clasei r -Ia limba romana, pentru a-i
face pe elevi "sl1vorbeasca usor ~ibine,,12.
Un alt aspect urrnarit in cadrul inspecjiilor este eel ce sc rerera
la prezenja copiilor, care la cclc mai rnulte §coli era slaba, fie din
cauza rejinerii pentru diferile munci de catre parinlii acestora, fie
din cauza bolilor cc bantuiau satele judejului, ca frigurile, tusca
magareasca, variola, scarlatina, febra tifoida, sau raia, recornandand
cu rncdicul judcjului masurile ce se impuneau de ajutor, curalenie §i
dezinfecjie stricta in §coli, conform indicajiilor medicale corespun-
zatoare, mergiind chiar pana la suspendarea CUTS uri lor.
tn 1899, la §coala din comuna Lazuri se arata cli Iocplul e In ,
paianta, diu construit, friguros §i impropriu pentru cursuri, curjitcnia
nu este flieuta cum trebuie pentru ca ;,servitorul este pHitit doar cu
4 lei pe luna". "Ferestrele rau ajustate, frigul §i vantul intra in §coalii
prin ele flira. rezistenja, mai ales eli azi e ger cumsecade,,13.
Dar eea mai trista constatare spune mull mai mult asupra me-
dului larg in care erau vaz~le problemele invalatoru)ui de catre D.
P. Condurajcanu - problerne pe care le-a urrnarit §i cunoscut Jn-
deaproape in ultlmul sfert de veac. De asemenea, ele constituic
prilej de inleJepeiune §i de invatiitura pentru urmasi privind pre~-
cuparea penrru legarea aetivitiilii §tiintifice eu practica in invaili-
•
manto
Tiir.govi§tcan prin adoptiune, C. Alessandrescu se na§te.in 1836
la Ramnicu Valeea, unde urmeaza §coala primara. Spunern probabil,

11 Idem, dosar 10/1894.

12 Idem, dosar 11/1896.
13 Idem, dosar, 10/1'893.
 -- -------- --

84 FLORICA OEFTU

deoarece data de mai sus este dedusii din analiza amplei sale ac-
tiviti:ili, prccum §i din perioadele de slujire a inviiliimantului.
o prima §tire despre institutorul C. Alessandrescu 0 avern din
lucrarea .Jstorla §coiilelor din Targoviste" a profesorului I. Negoes-
cu, care noteaza ca datli de nastere anul 188614, continuand sa
prczinte aspecte din acrivitatea lui C. Alessandrescu. Acesta estc 0
vreme elev la liceu! Sf ..Sa va din Bucuresti, obpnand 0 bursa prin
concurs, unde nu ,ramane pana la terrninarea studiilor, ci vine la
Targoviste, in 1874, odata cu Condurajeanu, amandoi numip in-
stitutori la $coala nr. I baieli din localitate. , In 3Ou11883, C. Alessan-
drescu este numit revizor §colar al judejului Dambovija, apoi la
Muscel §i Dolj15. Revizorul C. Alessandrescu moare 1n 1909. J\
dcsfasurat 0 bogata activitate DUnumai de indrumare ~i control, dar
~i ca autor de manuale §colare, harti geografice ale judejelor Dam-
bovita, Muscel §i Dolj. Ilarta judejului Dambovija era mereu soli-
citata reyizorului §colar tntrc ani 1883-1881 de catre dirigintcle
• §co!ii din com una Glodeni, reclamand Prirnaria ca nu 0 cumpara,
"de§i e foarte necesara pernru iDvlilarea cu lolesnire §i succcs a
geografiei judejului".
Pentru activitatea §i pasiunea sa de cercetator C. Alcssandreseu
a fost aprcciat ca un apropiat colaborator al Ministrului Instrucjiunii
Publice §i Culturii - Spiru Harer. De asemenea, a condus §i revista
targovi§teana .Armonra" §i a publicat piese, nove le, poczii §i articole
de interes general §i didactic, colaborand §i la Dicjionarul geografic
al judejului Prahova, publica! in 1897 §i prerniat de Societatea geo-
grafica romaoa16. Asadar, 0 acrivitate plina de glorie nu numai in
dorneniul §tiinlific, ci §i de indrumare §i control al scoluor din com-
un!;!!; I\ninoasa, Lazuri, Caprioru, Tlitlirani, Cande~ti, Dragoda-
J4 in lucrarea lui I. Negoescu, tstort« §caale/or din Targovi$te, anul de nastars
al institutoruluiC. Alessandrescu apare 1886, in loc de 1836, deci oste 0
gre~eala de tipar.
IS I. Negoescu, op. cit.,p. 53-54.
16 Ibidem.
FIGURI LUMINOASE ALE iNVATAMANTULUI 85

nesti, Cornisani, Gorgota, Izvoare, Ocnija, Pietrari, Rau Alb, Vi-

Iorfita, In perioada 1893-1901.
Dupil anul 1901, nu mai aparc In registrcle de inspecjii, u nde §i-a
notat Cll raspundere, constiinciozitatc §i cornpetenja parerile despre
calitatea pregiitirii §i calitatea Invalatorilor §i mai ales dcspre me-
todele Iolosite de acestia pentru a transmite, forma §i de a dezvolta
faculti;ilile intelectuale ale copiilor. Dar el se intcresa desprc copii §i
sub aspect social, notand faptul ell vin la scoats "desculli, saraci,
•
prost tmbraca]l §i rnurdari, unii •palizi §i bolnavi de variola, ruse,
scarlatina, febra lifoidii,,17.
lata, de exemplu, la §coala din Aninoasa era muljumit de d-l
Maieescu, "un vcchi §i iscusit InvalllloI,. care pune priceperc §i sia-
ruinlii, folosind mctode potrivite In pregarirea elevilor, ce §tiu sa
dezlege eu tnlesnire diferite probleme, sa citcasca- frumos, inle-
legflnd ceca ce spun"l8. La §coala din comuna Dragodiinesti nota:
"copiii sunt patrun§i de cele lnva!ate prin atliruinla lnviil1ilorului D.
Radulescu" > ciiruia ii re cornandii totusi Sa activeze elevii de la clasa
a IV-a la obiectul aritmetica, prcgatindu-se el insu§i, citind diferite
reviste de specialitate.
Dupa 1893, inspectand §coala din comuna Pietrari aratii ea cJcvii
.
raspund bine la clasa condusa de i'uvalatorul diriginte M. Tcodores-
cu, care studiaza §i reviste 'didactice, cum ar fi "Gnimaliea" de
A

Costescu, Ii recornanda totu~i invalatoru)ui sli insiste "asupra de-

clinlirilor §i conjugarilor §i asupra cxercijiilor intuitive"l!). lar Ia
§coala din Rilu Alb, In 1897, menjiona progresul objinut de catre
lnvaliilorul Ilie Popescu, apreciind chipul cum cxpune ~jse prezinta
in fala elevilor, care, la riindullor, "lucreaza eu inlesnire pe tabla §i
In caietele gcografice". La fel de rnuljumit a ramas revizorul C.
Alcssundrescu de inv!ilatorul I. Dumitrescu de la §coala din com una
.
17 Arhivele Stalului, Filiala judo Dambov1la. dosar 6/1898.
18 Idem. dosar 4/1893,
19 Idem, dosar 9/1894.
•
•
86 FLORICA OEFTU

Izvoar.:20, care de§i e »in prag de pensie, i§i dii silinta pe cat il aJutii
puterile de a corespunde misiunii sale". Cu reate eli nu avea §coalii
speciala, totusi, »timp de mai bine de 30 de ani a seas multi copii ce
~Iiu carte, gra!ie'riibdarii cu care acest vechi invaliitor a lucrat in
cursul tndclungatei sale cariere,,21. Totusi, indica pentru cei ce vor
veni dupa cc sc va pensiona respectivul lDviiliitor, ca acestia s1l se
OCUpl.: mai mult de rezolvarea de problerne cu copiii.
22
La Caprioru-Tataranl, inspectand §coala ln 1897 , revizorul nu
•
era multurnit de pregatirea copiilor, din cauza dcsclor schimbiiri ale
,
tla~ciililor, ca §i la §coala din Candesti, dupii cc a decedat invaliitorul
1. Marian, s-au succedat §i aiei multi suplinitori. T01U§i, revizorul C:
Alcssandrescu i§i exprirna inere·derca in noul invalalor Ilie Mihailes-
CU, care "d(;punc stiiruinla pentru en in termen scurt ~aparcurga
rnatcria din anul treeut,,23. Revenind la acee asi ~caalii din Candcsti
•
ill anul l 897. nota In registrul de inspectii cii respectivul invalator 1.
Mihii ilescu, prin Iecjiuni intercsante §i atragatoare i-a pregaru pe
copii bine, dovada raspunsur ile acestora." Copiii, "erau iniliali ~i in
taincle crl:§lcrii gandacilor de matase", aceasta §coala fiind prirurc
primcle ~coli siile§ti care in aceasta perioada introdusesc activita]]
la lucrul manual.
Pregatirea elevilor la §coaJa din comuna Lazuri era slabii, materia
nu se predasc decflt jurnatate, la 20 decembrie 1895, de aceea, clcvii
nu au cunostime corespunzatoare, caietele de teme erau murdare,
ea ~icopiii §i localul §colii. Dupa 1897, venind un alt inv311itor, C.
Durnitrescu, constata ca s-au facut progrese, de aceca spera sa
mcarga mai binc, "pentIu ell 'oului lnvatator nu-i lipsese nici cu-
nO§linlelc:, nici metodul folosil,,24. Dar acesta sta doar un an ~i, dupa
1897, iarli§i se, succcd la catedra invalatorii suplinitori, care nu se mai

20 Idem. dosar 10/1894. •

21 Ibidem.
22 Idem, dosar 11{1897.
2.1 Idem, dosar 11/1896.
201 Idem, dosar 12/1893. • •
 87
FIGURI LUMINOASE ALE iNVATAMANTULUI

ocupa de ~coalli ~i nici de pregatirea elevilor, despre care Ales-

sandrescu spunea ca "citesc mono ton §i rara inleles §i la aritrnetica
sunt slab preglitili,,25. Materia nu au parcurs-o nici jumatate. De-
abia dupa 1899, venind un vechi §i ccstoinic tnvajator, C. Mu§at, i se
tecomandli sa introducli ordine la predarea lecjiilor, conform pro-
grarnei, sli-i obisnulasca pe elevi sa raspunda numai ciind sunt in-
trcbaji, iar lnvall1torul sa continue sa sc -pregareasca pe Iinic
metodica, citind lucrari de specialitate. La fel §i la §coala din Vi-
fori:ita26 elevii crau prost pr~gatili la gramatica din cauza schimbarii
inva!atorului.1n vizitcle sale la §coJile sate§ti din judejul Djlmbovita, ..
revizorul C. Alessandrescu se ocupa §i de a stabili, impreuna ell
ofici~,lil1ilile comunelor, locul eel mai potrivit pentru a construi noi
spaIii de invii!lImant, la Cornesti In 1897 sau la Ocnija in 1!.\96,
cornune care de-abia dupa 1900 vor avea §coJi tip, dotate ell mobil ier
eorcspunzator.
Aceasta cste 0 alta falada a activita [ii ample desHi§urata de
rcvizorul C. Alessandrescu In judejul Dambovija

,
FIGURES REPRESENTATIVES DE
L'ENSEIGNEMENT DE DAMBOVITZA: D. P.
CONDURATEANU ET, C. ALESSANDRESCU
, , -
INSPECTEURS DES ECOLES ELEMENTAlRES •

L'article presente les remarcables figures de l'enseignemcnr de

Dambovitza D. P. Condurateanu et C. Alessandrescu, pendant les
moments les plus representatifs de leur activite d'insriruieurs er
d'inspecteurs des ecoles 6Jementaires.
•
2S Ibidem.
2(i Idem, cesar 12/1899. •
 •

N. GR. ARAMA (1863-1941)

NOTITA BJOGRAFICA

Alexandrina Andronescu
Dr. Mihai Oprniu

Personalitate aparte, in continua miscare §i zbucium sufletcsc,

rcceptiva la toate noutajile epocii sale, Nicolae Grigorescu a riitruns
in con§tiin!a conternporanilor sai sub numele de N. Gr. Arama.
S-a nascut la 3 Iebruarie 1863 in ciitunul Udresti, ce apartinea
atunei cornunei Colanut A urmat intre anii 1870-1876 §coala pri-
mara din Targoviste, unde a avut ca insitutor pe :S. B. Secareanu,
caruia i-a pastrat 0 frumoasa amintire.
Epoca in care s-a format, se remarca prin incercarite unui grup
de intelectuali progresisti, de a revitaliza viaja culrurala a orasului,
acum, ellnd au aparut prirnele ziare, cand se tipiiresc primeJe Jucriiri
§tiintifiee §i se infiinleaza societaji culturale/:
Aceste schimbari, evenimente notabile pentru Targovisre, au la-
sat urme adanci asupra elevului, fiind §i peste ani cu sufletul, cu
mintea §i eu voinja allituri de cei care au contribuit la formarca sa.
tntre anii 1876-1880 a urmat seminarul central di~ Bucuresti,
apoi a revenit in orasul natal, unde a incercat sii-§i di§tige existenja
ca invlila!or suplinitor ~i preot supranumerar Ja biserica Sfanta Vi-
neri3.
Relntors la Targovi§te, sufletul sliu se afla intr-o continua

1 Fondul documentar N. Gr. Arama delinUlde familie.

2· Constantin Manolescu, MihaiOproiu, Pagini din ietorie culturii tllrgovi$tene,
In Acta Valaehiea, III, 1972, p.364-368.
3 Fondul documemar N, Gr,AramlidetinUlde familie.Vezi~i Graiul D§mbovitei,
an VI, nr. 5-6/1931.
90 AL ANDRONESCO, Dr. M. OPROIU

framilntare, gasindu-~i cu greu locul printre ceilalji institutor! din

oras, apropiindu-se eu predilecjie de generajia care inf'iinjase so-
cietatea culturala "Progresul" ~i care, ca membru act iv, 0 ajutli sa-~i
desrl.i~oare mai user activitatea pentru luminarea maselor populare
pe cuprinsul judcjului.
A

Iii stransa legatura eu practica pedagogica, tanarul institutor a

luncponat Ja §colile din rnahalalelc orasului (Oboru-Vechi, Suseni,
Sarbi), unde a int~mpinat greutati in predarea limbii romane.
Din acest efort s-a nascut in colaborare cu Augustin Grajian un
"Povtilttifor Laabecedar", format din dona paqi, care a vazut lumina
tiparului cu sprijinul material §i spiritual al revizorului §colar C.
Alessandrcscu4. Purtand ca motto "Voesce §i vii putca" cartea a
cunoseut un tiraj de 15.000 exemplare, care reprezinta un eveniment
editorial targovi§tean, deosebit, in strans!! legatura cu necesitajile
didactice ale tarii intregi, fiind prima lucrare a genului.
jn ultirnul deceniu al secolului al XIX-lea se observa cum revizorii
~colariD. P. Condurajeanu ~iC. Alessandrescu au evidenjiat metoda
clara §i precisa, care purta pecerea unei purernice personalita]j
pcdagogice.
~
In acelasi timp se dis tinge prin preocuparea de a da cunostinje
terneinicc elevilor slii, 1n stransa legatura eu viaja, infiinland un
atelier de lamp.liirie in cadrul §colii din Sfirbi. Obiectele executate de
clevii sai au objinur prernii la expozijiile de lucru manual organizate
la Targovi.§te, in jude! §i in larar
Desfasurandu-si activitatea in mijlocuJ maselor populare insti-
tutorul N. Gr. Arama sesizeaza necesitatea unor schimbari prof'unde

4 N. Gr. Aramli, Augustin Gratian, PoviJluitor Ie ebeceder, partea I Iii a II-a.

Targovi~le, 1897. Noua lucrare a primit girul Ministerului cuaetor ~I in-
structiunii Publice. liind aprobata in urma concursulul orqantzat pe anul1 896.
S Unul dintre obiectele executate sub indrumarea sa urma sli participe in cadruJ
pavilionului rcrnanesc ta expozljia universalli organizatli in 1900 la Paris.
Numai lipsa de spajiu a determlnat pe organizatori sli renurne in ukimu'
moment la expedierea obiectului.
N. GR. ARAMA (1863-1941) 91

in viaja satului romanesc. Filra sa gaseasca cea mai bunil cale in

propasirca satului el se straduiestc totusi sa aleaga solulii pentru
A

imbunatalirea matcriala a satenilor. II intiilnim printre iniliatorii,

din judejul nostru, care au lnfiintat bancile populare, mcmbru activ
aJ bancii "PasIon"" din Lucicni, secretar-contabil al Socieuuii Fi-
lantropice .Damboviia u6.
Dupa anul ] 900, cand rand pe rand, s-au retras din activitatea
didactica cci care au anima! viata culturala a orasului la sfar§itul
sccolului trecut, N. Gr. Ararna a devenit unul dintre cei mai cunoscujl
institutori dambovileni, des(a§lJrilndu-§i activitatea ea subrcvizor §i
revizor scolar (1898-1899; 1901-1904; 1908-1911), prccurn ~i
controlcr al Bancilor populate pe lara (1904-1907)7.
~u putcrn trece cu vcderea multumirile adusc pentru "nlodul
inteligent ~i con§tiincios in care ~i-a indeplinit multiplele lndatoriri".
Avfind rnulte raspunderi sociale, a continuat sa fie prcocupat in
perrnanenja de viaja grea a sateanului, il1i!iind lnfiinjarea tie noi
banci populare ("Gradina", 1906)8, •
Tot acum se Inscr ie cu toata fiinta sa printre cci care tnjeleg
nevolle invlliamantului romanesc, sufluJ Innoitor, §i se Inregimen-
lcaza printre cei care lncearca sa-l puna in aplicare, ca revizor §i
institutor. Yn iunie 1909, cand a fost publicata rcvisra inva!atorimii,
institutorul N. Gr. Ararna nu putea sa nu-si arate entuziasrnul, spu-
nand: "Mi-e draga revisra noastra ca ochii din cap. Azi cand am
primit-o am tntors-o pe toate parlile, am privit-o lung, am tot prlvit-o
§i mi se tot parea ea ochii rna mint,,9.
Pentru institutorul targovi§tean primele doua decenii au ..

6 Almanahul Dllmbovitei, Targovi~te. 1912, p. 114.

7 Fondul documenlat N. Gr. Ararna, detinut de familie.
S Almanal)ul DBmbovilei, Tgv., 1912,· p. 114. Noua oanca avea in 1911 un
cap~al de 65.000 lei ~i 200 membri, rapt care permitea sa cumpere un izlaz
de 60 hectare ~Isa-~i ctadeasca local propriu.
9 I. G. Oumitra~cu,Din istoncot Asociariei generale a Tnva-!aloriJordin RomOnia,
vol, I, Buc.. 1940, p. 138-145.
 92 Al. ANDRONESCU, Dr. M. OPROIU

reprezentat epoca marilor sale rcalizari. Avand 0 bogata expericnja,

crcscut tn.spiritul tnaltei datorii faja de patrie ~i de locurilc natale,
el a continual activitatea Inaintagilor sai. De§i ave a de infruntat
numeroase lipsuri materiale, a considerat "datorie ~i obligajie" in
acelasi limp ca sa readuca In faja institutnrilor participanjt la con-
gresul lor, care vizitau orasul in ziua de 4 iulie 1901, vcchile tradijii
§i aspecte cu caracter inedit din istoria vechii capnale a Tarii Ro-
,
mfinc§ti.
Top cci veni]i la Targoviste, plecau in suflct cu profunde impresii
despre "cetatea sfanla a neamului" ~i cu 0 carticica indrcptar util
pe ntru pregatirea patriotica a elevilor, lamuri!i asupra locului §i
importanjei Targovi§lei in istoria patriei10 ..
Peste ani s-a preocupat sa aducii imbuniitaliri lucrarii fiicand [loi
Investigajii documentare, realizand in anul 1911 primul ghid istoric
al Targovi§tei 1 t. Era dcdicat "colegilor, invatatoare §i invalalori ... ,
care au participat la al VIII-lea Congres", desfasurat la Bucuresti in
zilele de 20-24 , august 1911 §i revencau in 'stravechca re§edinla de
scaun, de unde cu secole in urrua, cu mintea §i cu spada inaiutasli
pastrau ne§tirbita independenja 12. -
Acestea constituiau 0 lndeplinirc fireasca a preocuparilor §i gan-
durilor institutorului N. Gr. Ararna, care inca din-1884 r1brundea cu
interes Ia chcstionarul istoric cerui de Ghenadie Enaceanu, des pre
localitajile llirii.
Du pa 1918 de§i revine in funcjia de revizor §coJar, nu-§i gastl§te
muljumirea. Orasul, colegii, au cliplitat 0 noua inflili§are, au idealuri

J()Tergovi§te, Miei expliqaIii doeumentate !ji legandare asupra monumentelor

istorice din veehea eapita/d a Tarei. Bucure~ti, 1901.
11 Ghid. T§rgovllite In trecut Iji astflzi. Miei axplicaJIi documentate Iii leganda.re
asupra monumente/or ei, Targovi~e. 1911.
12 Manffestarile se inscriau in cadrul unor actiuni mai man cars-si propuneau
preglitirea masclor populare pentru realizarea umrii luturor romanuor. ACJiuni
asernanaroare lntpa ~i Lige Cultutallla Romllnilor. Vezi Radu Gioglovan, Mihai
Opro1u,InseripIIi Iji insemnllrl din JudeIul Dllmb~ .IIa. vol. I. Targovi~te. 1976.
p.257.
 93
N. GR. ARAMA (1863-1941)

§i vederi deoscbite de cele ale nbatranului" institutor. Viata orasului

tntr-o continua rniscare a capatat noi as pecte, pe care N. Gr. Arama
nu le-a inlelcs in acecaji masura ca inainte.
Sexagenarul urmareste cu interes noii animatori ai vieji] cui-
turale, ea unul ee in tinereje se zbatuse in Iipsuri §i greutati §i i§i
crease cu greu un nurne, infiinteaza 0 bursa prin care i§i propune sa
ajute pe tinerii studiosi ai serninarului de teologic 13
Este epoca cand conternporanii tree ell u§urinla pe !1inga impor-
tanja personalitatii sale, cand nu i se apreciaza munca siaruiroare §i
plinli de abncgajie, lucru care-I supara §i-I irita. Se retrage in iruc-
riorul fiinjei sale ~i tntocmeste 0 lucrare de mare valoare, care din
pacate g-a picrdut §i care cuprindea inscriptiile din judcjul Dam-
bovija.
Ramane pana in ultirnii ani ai vietii (moare Ia 6 august 1941) plin
de vigoarc, cu 0 linuta impozanta, dominatoare, sigur pe sine, ca unul
ce-§i facuse pc dcplin datoria §i care vreme de mai bine de 20 de ani
Iusese cea rnai reprczcntativa figurii de institutor §i animator spi-
ritual din judejul Dambovija.
-

13 Reproducem mai jos cateva randuri din scrisoarea de rnuljumire adresata de

unul din baneficiarii bursei instituitli de instiMorul N. Gr. Aramli: •... De~i este
un interval de aproape trei luni totusi amintirea bunlitlilii ;;i carita!ii sulletului
(dv.) este prezentli in sulletul meu de copil POIzice. Eu ma numesc Gh. Tilea.
posesorul calor 2.000 de lei. trirnisi de (dv.) in seziunea iunie. pentru a veni
in ajutorul celui mai distins absofvent de ta acest seminar. M-am simlil
surprins ~i tnoutosat pana la lacrimi cand am vazut in mana mea suma
aceasta, mare. mare pentru un om asa de sarac. Parca ma vedeam in dosul
acestui dar; m-arn trudit ~i ma trudesc ca sa desprind lumii din infinitul perfect
~I cast al universului ca sa vli construiesc chipul ~i sli mli mangai cu aceasia
trumoasa opera - imaginea invizibila a unui suflet pe care mereu sa-l vlid ~i
sa·1cunosc ...
Aji contribuit dAci (...) eu mult la pregatirea mea ~i va sunt destul de
recunosclitor. Primiji aceste randur! aoanc simlite scrise de eel ce .mereu vI!
va fl recuncscator ~i va va pastra memoria!"
Semnata. Gh. Tilea (com. Socetu - Teleormanl
Absolvent: seminarul central Bucure~i
Datatll 9 septernbrie 1932.
 AL ANDRONESCU, Or. M. OPROIU
94

N. GR. ARAMA (1863-1941)

NOTE BIO.CRAPHlQUE
• •
RESlThm

Les auteurs presentcnt le portrait du pretre Nicolae Grigorcscu-

Ar81na, pcrsonnalitc rernarcable de la culture du dcpartement Dan1-
bovitza.
En comprenant Jes necessites de l'enseigncment roumain, l'in-
suuncur Ararna a edite en collaboration avec Augustin Grajian un
ab(:cedairc, lc premier dans le departernent Dambovitza.
II a soutenu la t'ondation -des banques populaires SUI' villages
roumains.
Il 1:1 ete aussi inspectcur scolaire et en etant preoccupe cle ['his-
toirc de Targovi§te, il a elabore un questionnaire histor ique sur lcs
localites du pays.
Il est Ie fondatcur d'une bourse d'ensetgnemcnt pour lcs jeunes
ctucliants en meotogic.

" •

• •
 •

CASA DE EDUCATIE NATIONALA DIN CAZACI

Maria Nlistnse
Constantin Nlistase

t nfiinlatain iunie 1921, in urrna ordinului Ministcrului de rlizboi

§i al Ministerului Instrucjiunii Publico §i al Cultelor nr. 233 din 17
rnai 1920, prin care se dispunea orgunizarca in fiecare comunii a unci
Case de Eclucalie Najionalii, accca din Cazaci este unul din prirnele
a§ezi!luinte de cultura din judetull)il.mbovital.
tnlr-un proces-vcrbal tncheiar eu prilejul intrunirii unor rnernbri
Inrr-o prilna ~cdin11l de eonsituire, la 8 rnai 1921, se nota: "Filiala
Casei de Educajic Nalionala, eu incepere de asiaz! SOl considera
infijnlaLa ill aceastii comunll ~il§i va inccpc imediat activitatea in
conforrniratc eu ordinele §i instrucjiunile primite"Z. Aceste .Jnstruc-
[iuni" - de fapt un proiect de statui al Casei de Educajic Nalionala
_ prevedcau, prirure altcle, "sa coordoneze metodele §i mijloacele
educajiei locale, sa siingrijcasca de cducajia fiz ica a populajiei prin
. conferinje, cinernatografc, afise, serbari §i §edinle . educative, sa se
ingrijcasca de cducajia corala a uneretului, popularizarea cante-
eelor najionale, Sa se tngrijeasca de rcfaeerea industriei casnice, sa
3
supravegheze §i sa infraneze specula §i luxul .. .
Membrii Casei de Educajie Najionala erau considcraji fonda tori
acrivi, donatori §i ooorifici. Ei erau constitui]i tmr-un comitet de
acpune eu atribulii de supravcgherc a executarii programului Casci
§i in subcomitete pentru acjiuni speciale. Comitetul de (lcliune avea
opt mcrnbri: presedinte de onoare, presedinte activ, sccrerar

Arhivele staunui, Filiala DAmbovila. fond Prefectura judo Dlimbovila. dOS.

42/1921 (Casa de Educalic Nalionala din Cazaci). f. 3.
2 Idem. f. 7.
3 Idem. f. 9.
96 M. NASTASE,C. NASTASE
--------------------------------
general, easier-contabil §i patru membri eonsilieri. Taxa de Inscr ie re
era de 2 lei, iar cotizatia lunara de 1 leu.
Pe data de 9 iunie rnernbrii Iondatori sc tntrunesc in loealul
prin)ariei. Sedinta inaugurala- cste prezidata de eel mai in varsla
dintre cei prezcntl. Cu ocazia acestei §edin!e inaugurale a Iost ocz-
batut §i aprobat proiectul de statut dupa care s-a trecut la alegerea
comiletului de a<-1iune. Au fust alesi: prcsediniele, secretarul ge-
neral, casierul, contabilul §i membrii delegati ai subcomilelelor din
satcle Movila, Nucet, Cazaci, Bratestii de Jos §i Brate§lii de Sus.
La tnceput Casa de Educatie Nationala din Cazaci a avut lin
program sporadic, aliit din lipsa uuui local proprio, uncle sa sc
desfil§oare aClivitalile propusc, cat §i datoritli lipsei de spr ijin din
partcn atlttlritalilur cornunci.
Primul progr:-l1n de activitate al Casei de Educajie Nalional:'l din
Cazaci estc dezhiitut tn §edin!a din 14 iunie 1921. Printre allele, SI!
preCOllizenza: ..... in fiecarc durninica §i In aile sarbator] se vor line
la ~eoli conferinjc. Acest lucru se va face pana ce Casa se va popula
cu mai multi mcmbri, apoi vor In cepe seria serbnritor cu prcmii
pcruru distin~i. Prima serbare va fi inaugurarca Casci ( ...) pcruru
care am luat miisuri a se organiza concursuri, piese de teatru, spor-
iuri de alergart §i lupte romanc~li,,4.
Confcrinjcle cu scop educativ §i cultural s-au linur lunar, atal la
§coala, In casele unor locuitori ai comunei, cat §i - dupf cum spune
prc§edinlele in darea de scams pe anul ]930 - pe la col\uri de
stradii.
Cu toatc lipsurilc inlilmpinatc, Casa de Educatie ~ali()nnlli a
cunoscut in perioada 1921-19290 intensa activitute. Conferinjcle
incep s5 se lina regular in fiecare sapUimana, sunt organizate sc-
wtori literare, expozitii cu lueru de mana, eu decernarc de prcrnii,
concursuri de costume ~i obiecte 'populate. Tinerii din comunii §i

~ Idem. t. 13
 ..
CASA DE EDUCATIE N_A.;..!T1"-O:..._N_A_LA:..._-
__ ~ 9_7

elevii ~colii de agricultura §i meserii din Nucet au dat spectacole cu

piesc de tearru, coruri, recitaluri, monologuri, etc. Din 1924, Casa
organizea:z.a spectacole cincmatografice, secjiunea cinemalografica
a Fundajici culturale najionale punandu-Ie la dispozitie "filme cu
caracier cultural, educativ, moral §i najional, precum §i opere com-
plete reprezentand drarnc renumite, comedii §i vederi aproape din
toata lumca"S.
Casa de Educalie Naponala din Cazaci §i-a format §i 0 bibliotecll
proprio, la Inccpu~ dintr-un fond de 30 de volume donate de pre-
§edintcle ei, ajungand 111 1927 la peste 100 de volume, pentru ca In
1930 sa rnai ceara Prefecturii judcjului Darnbovija donarea carlilor
din bibliotccilc regiunilor agricole Titu §i Bogaji, biblioteci care se
d()sfiinlau6.
Printre preocuparile membrilor Casei de Educajie Na!ionaHi din
-
Cazaci sc• tnscric §i aceea a consrruirii unui local propriu. Con-
struirea va fi inceputli in anul1924 en un fond inijla! de 130.000 de
lei (panll la ridicarea definitive cladirea va costa 290.000 de lei)
rcstul sumei fiind .acordat de prC§edinte.
CHid,irea - nuclcul actualei §coli din satul Cazaci - era cornpusa
din arureu, camera pentru biblioteca, camera pentru muzeu §i 0 sala
mare de 8/12 m pcntru conferinje, teatru, cinematograf, serbilri,
§eziitori etc. Y n 1924 ea este aproape terminate, trebuind varuita,
vopsita lampliiria, montate geamurile §i procurat mobilierul. In-
tenjia membrilor Casci de Educatie Najionala era de a picta sala
.
mare cu diferite scene patriotice din razboi, a Infiinja un mic rnuzcu
in care sa fie expusc diferite obiecte istorice §i de arta populara, §i
de a confecjiona doua placi de rnarrnura cornemorative, pe care sa
fie "siipate eu lirere de aur numele eroilor clizuIi pe ciimpurile de
lupta in razboiul pentru independenja §i 'in razboiul pentru in-

5 Idem. f. 26. •
6 Idem. f. 211.
 ,
98 M.NASTASE,C.NASTASE

tregirea nealTIului,,7. ·Din acestea, ultimul proiect va fi realizer in

) 930, cu sprijinul societajii "Cu](elpr croilor", pliicile cornernorative
fiind fixate la inceput in antreul Casei.
.
Cladirea nu va putea fi inaugurate decat in 1930; ~n ciuda nu-
meroaselor adrese trimise de Casa de Educajie Najionala catre
Pretura pla§ii Titu, Prefecture Judejului Dambovita §i Ministerul de
•
Interne, pentru a se face recepjia Iocalului, autoritaple tergiverscaza
rezolvarea doleanjei satenilor din Cazaci. Acest lucru nu i-a lin-
piedicat, tnsa, sa organizeze manitestari cultural-educative chiar tn
propria cladire. Confcrinjcle, ~ezatorilc,spectacolele de teatru, fil-
mele, balurile, expozitiile de ilrta populara, concursurile, toatc a-
ceste actiuni sunt organizate cu r egularitare tn localuri ale Casei de
Educajie Najionala. Despre fructuoasa activitate a acestei institujii
culturale din Cazaci ziarul "Cuvantulliber" scria la 17 ap~ilie 1927:
•
"Ea dezvolta 0 activitate ce meritli toata lauda. 0 frumoasa §c-
zatoare cultural-artistica a fost organizata joi in localul propriu al
Casei. A asislat foarte multa lurne din sat, precum §i 0 delegajie a
Casei Najionalc din Targoviste, s-au adresat cuvinte vibrante sa-
tenilor des pre nevoia ridicarii neamului pe tararnut cultural, Ieli-
citand locuitorii comunei Cazaci care, prin mijloacelc IQr, au reusit
sa ridice 0 cladire frumoasa, Casa lor proprie. Elevii ~colii (de agri-
cultura §i meserii), sub conducerea dirigintelui, au jucat 0 piesa §i au
recitat versuri, etc. §ezatoarea s-a incheiat cu 0 hora frumoasa, tn
care s-a prins toata asistenli:1"S.
o alta Jatura a activitatii- Casei de Educajic
..
Naponala din Cazaci
...
este §i educajia pentru mdnca a cctajcnilor comunei. In prograrnul
de activitate pe anul1930 sunt prevazute organizarea de "c()ncursuri
ell distribuire de premii pentru lngrijirea vitelor, agricultura sis-
tematica §ilucruri de gospodaric casnica, in care scop se va arnenaja

7
1\
Idem. f. 59.
Idem. f. 206.
- ..
 99
CASA DE EDUCATIE NATIONALA

§i linc 0 expozilie" §i "tiparirea unor brosuri cu sfaturi educative ~i

morale pentru siilcni §i satence". De rapt, aceasta preocuparc pentru
revigorarea industrlei casnice cxi- :i din 1924 cand, Intr-un raport al
Casci se mc:nliona faptul c1l: "gospodinele se ocupa Cll sericicultura,
chiar noi le-arn procurat sam1i.nl<:lde la Staliunea sericicolii de la
.
Blineasa, am luat iniliativa orgallizarii de expozijii cu lucruri rna-
u9
nuale §i chiar am hotiirat dccernarea de premii .
La toe de fruntc III activitatea cultural-educativa a Case; de E-
ducajie NatiQnalll din Cazaci se tnscrie §i efortul depus pcntr u ti-
parirtca unci gilzete proprii. In acest scop, pentr u cli nu aveau
posibililali mater iale ~i[inanciare, au cerut sprijinul Casei de E-
ducajic Nalionalil din Targovi§le (Casa infiintata la 25 rnartie 1\127,
care l§i t1csrii~llra aClivitalea tn localul §colii prirnare nr. 3). Din
pacaie, inilialiva ramane ncrealizata, secretariatul Casci din Tflr-
govi§tc consideriind accasta "un lucru foarte greu, chiar dacii ar Ii
Ioarte frurnos'' J O. .
Anul1930 va fi foarie greu pentru desfa§urarea~lclivitalilor cul-
turale la Casa de Educajie Nalionala din Cazaci. Chiar daca §i pana
in acest an autoritalilt: cornunei manifestau dez.inte.es pentru ac-
uvitatea accstei institutii, nu acordau subvenliile Decesare sau niei
rnacar aprobari pentru organizarea anumitor manifesHiri, in 1930
autoritalile comunei patrund cu torja in sala de conferin]c in timpul
unei manifestari, bruscandu-i pe participantill. Acelasi lucru <c in-
tam pia ~iin ziua de 3 februarie 193(}, cand preotul pla§ii :\ ucet,
pre~edintele comisiei Interimare Cazaci §i notarul au patruns in
12
eH\direa Casei de Educalie Nalionala, foqand u§ile • Teate acesica
./ ansa, nu i-au impiedicat pc rnembrii Casei din Cazaci sa organizcze
in c()nlinuarc conferinje, §ezalori, serbari culturale §i educativ-

<) Idem. I. 37.

10 Idem. f. 135.
11 Idem. I. 152.
12 Idt>m. f ""
 •

100 M.NASTASE,C.NASTASE

concursuri, spectacole de teatru, muzica corala, etc. Un lucru demn

de remarcat este faprul ca rnajoritatea fondurilor objinute din or-
ganizarea acestor manifestari erau folosite pentru finanjarea ac-
tivitlilii Casei §i pentru ajutorarea copiilor orfani §i saraci, resrut
fiind afectat fondului centralei "Caselor Nalionale,,13
Prin toate activitajtle organizatc, Casa de Educajie Nalionala din
Cazaci a contribuit la educajia culturala §i morala a cetajcnilor
cornunci, la petrecerea in mod pliicut §i uti) a tirnpului libcr.

LA MAISON D'EDUCATION NATIONALE

DE CAZACJ

RESUME
Les auteurs s'occupent des premiers intitutions de culture du
departement Dambovitza. La maison d'education nationale de la
commune Cazaci, a ete une puissante impulsion morale et educative
pour la jcuncsse du village.

13 Idem. f. 60.
 •

o PUBLICATIE ROMANEASCA DE LA PARIS

MILITANTA PENTRU MAREA UNlRE DIN 1918

Gabriel ?lilihliescu

Printre publicajiilc care au militat fervent peniru 'infaptuirea

statului national unitar roman - Iacand cunoscute opiniei publice
franccze aspiratiile romanilor, s-:! aflat §i gazeta La Tribune ROil-
nlaine.1 -nparitli la Paris cu subtitlul Organ roman apcTrtind lunar,
publicalia era editata de un comiret din care face au parte Vasile V.
Hanes (viitor profesor la Liceul militar de 1a Dealu), Vladimir C.
Missirltu, Ion T. Plessia,2 Alexandru M. Roman, George M. Ses-
ccoreanu, George G. Vrabicscu §i Nieol~ G. Vrabiescu - ultirnul ,
avfind calitatea de redactor §ef. Au aparut in total §ase nurnere -
tncepflnd eu luna februarie 1914, datate in zilele de 6 ale fiecarei luni.
o !lOla catre cuitorl, cuprinsa in numarul 6/6 iulie 1914, anunja eli
urnnitcarca cdilie trcbuia sa apara dupa vacanja, tn luna octombrie,
ceea cc nu a rnai fast posibil din pricina izbucnirii rll.zboiului mondial.
Periodicul aparea In opt pagini, cu excepjia numarului 5, care a
,1\'UI zcce. Pe frontispiciu sunt imprimate.Ja stanga, stema Regatului
"
Romaniei, iar la dreapta sterna Parisului." •
~
In articolul-program intituiat Scopul nostru, aparut in primul
nurnar sub scmnatura lui Nicolae Vrabiescu, se preciza: "Noi vrem
srI facern cunoscute aspirajiile noastre naponalef ...) §i care, in pofida
l;1cerii ~iresemnarii noastre, sunt totdeauna gandirea unicii atfit a
cclor care locuicsc palatele, eat §i a ultimului lilran din ultimul sat.
•vce stc ganduri care dccurg din durerile trajilor nq§tri, gernand Inca
sub 0 dominatie ,traina, vrem sa le relararn pentru ca francczii sa §til;!
I coiectta color sase ed~jj, numerolate de la 1 la 6, in cate un exemplar, a intral
in patrlmonlul Complexului Muzeal National .Curtea domneasca" Targovi~te
in anul 1984.
2 Nu mai figureazli in comnetul de redactia la numerele 4-{;.
3 0 corabie infruntand valurile, pe cer Steaua Polara, in cere deviza .Fluctuat
nee mergilul'" (.E izbit de valuri, dar nu se scutunda").
 GABRIEL MIHAESCU
-
102

§i sa poata inlclcge cforturilc noastre cand clapotul va suna."

Y n acelasi numar, Vasile V. Hanes scmna studiul istoric Unirea,
din care redam urmatorul pasaj: "Dar acjiunea de barbalie, de cfort,
de sacrificiu n-a Incetat niciodatji la romani. Najiunea romana nu §i-a
indeplinit misiunea deoarece nu este cuprinsa in truregime in ace-
Jea§i horare. Dupa zcci de ani, rornanii §i-au reunit cforturile pentru
acest seop nobil al unitalij culturale a tuturor elernentelor naliunii
noastre. Intelectualii §i ganditorii nu au alt scop decal acela de fI
reuni pc concetajenii lor prin amintirea unei origini comune §i spe-
ranja lor este aeeea de a uni, cu timpul, diversele provincii care
consutuiao altadata Dacia Traiana." .
Articolul intitulat Problema naiionald, sernnat de George Ses-
ccaoreanu, face o jncursiune istorica §i dernografica in situatia Ro-
manici, prcngurand sensul viitoarei participari la razboiul rnondial
~i conchlzand de pe 0 peeijie principial justa: .Pentru ca aceasta
problema najtonala a unci Romanii mai intinse sa trcaca de hi starcu
de vis la cea de realitatc trebuie sa asteptam momentul feirt1.wI lie
gtllldim sa-t provocam. Care este acest moment? Acesta este un
caraclism, un cutremur at aces/IIi mozaic de popoare care se afla
legale pr intr-un fir de Austro-Ungaria; acesta este 0 lichidare in care
ficcare i~i va valorifica drepturile.Tn orice caz, la momentul cuvenit
rornfinii vor scuiura jugul, ncmaiputand sa-~i rnabu§e suspinele, §i
dovezi prca cvidcntc vor suspne revendicarile lor." \
Ca ~i in alie anicole aparute in aceasta revista, autorul i§i pro-
pune sa influcnjczc opinia publica franceza. De aceca, se evocjl
adcsca rradqionalcle relatii amicale romano-Irancczc ca fundament
al aClivitlilii de sensibilizare a francezilor la susjinerea cauzei na-
liunii romsne." In acelasl scop, gazeta prezintii ·in fiecare cditie
citatc scmnificativc din presa .§i publicistica Iranceza, ca §i opinii ale "\\

4 Ion I. Plcssia. FranIa ~i Rom&nia. VI. MisirGu: InfluenIa §tiinlei franceze tn

Rom6nia. AI. Roman, Influenla politica a Franjei asupra Romanlei (innr. 1); 1.1.
Plossla, 01. Poincare §i Romania (in nr. 2); V.V. Hanes, Vasile Alecsandri In
suau: FranIei (in nr. 4); Constantin D. Mavrodin,0 colonie Inteleewald tren-
ceza pe lilrmul Milrii Negre (in nr.~; V.V. Hane~, Marele patriot romsn Mihail
KogllJlliceantJ /a Luneville (in nr. 6).
 o PtJBUCATIE ROM;:.A;:.N:.:E~A.:.SC.:.A;.:.- 1.:..;.03

un or persqnalita]] poliucc din Franta cu privire la problemele

romane§Ii.5
o altli scrie de articole milireaza pentru unitatea luptei romfinilor
§i sarbilor, ale carer aspiratii najionale erau analoge.6 Printre aces-
tea, inlainim relatari de la adunarea din 20 martie §i de la agapa
colegialli din 22 martie ale studenjilor rornani §i"sarbi de la Paris,
aparute In nr. 3 al gazetei. Aceeasi orientare consecventa spre co-
laborare este declarata §i fala de popoarele muntenegrean, albanez,
grec, ture ~i polonez,7 ceca ee constituia unul din [elurilc activitatii
Asociajici romano "Vasile Alecsandri", creata la Paris la 16 decem-
•
brie 1912, cum afliiru in relatarea cuprinsa in nr. 1 al periodicului, .
asoclape care adcra apoi, in iunie 1914, la Federajia studenjilor
romjlni, sarbi §i greci din Paris (§tire tnserata In nr. 6). Cronica
•
relatarilor Asociajici studenjilor romani, cuprinzilnd arnanuntc des-
pre 0 serie de acjiuni de solidarirate intreprinsc de aceasta este
prezenta in fiecare nurnar din numcrelc gazetei.
o inreresa nta §i vehementa analiza eu privire la Noua orientate IJ
politicii externe romdnesti, sernnata de avoeatul §i politicianul Mircca
Rusu-Sirianu in nr. 2 al .revistei, cuprinde afirrnajii categorice ca
acestea: "Nu e destul cu politica austriacal Am urmat intotdeauna
instrucjiunile §i sfaturile, se poare spune chiar ordinele, pe care ni Ie
dadca Vicna ~i mergeam din diu in mai rau. Cat priveste rczultatul
definiliv al unci astfel de polirici, el va ti, fara Indoiala, sinuciderea"
s Scrisoarea conrelui Albert de Mun (in nr. 2); Scrisoarea profesorului G.
Lacour·Gayet (membru aI Academiei de ~tiinle Morale ~i Politice. presedinte
al Comitelului franco-roman, creat in ianuarie 1918); Fragment din conferinla
d lui Lacour·Gayet; Conferenpari ttencezi in Romania (nr. 3); Leo Clarielie,
Acord franco-roman (in nr. 4); Raplaill-Georges Levy (membru allnSlilutului
Franlei), Romania ~i chestiunea agrarB; Rene Moulin, Rom§nia ~i regele SBU;
Andre Chereadame, Evolupa rom§nii (in nr. 5).
6 G. Vr1ibiescu. Romanil §I stlrbii (in nr. 1); Pierre Yovanovitch (pre§edintele
AsoCialiei saroe din Paris), Stlrbii §i romtlnii; G. Sesceoreanu, Reuniunea
saroo-roman/} (in nr. 2).
7 N. Vr~biescu. Conferinlalul Leo Claretie .Grecia§i Romanis" (in nr, 2); C. D.
Mavrodin, Tratatul de la Adrianopol §i romsnii (in nr. 4), precum ~i scurtele
'i"ri insarate in rubrica de cronlca a fiecarui nurnar .

•
 •
104 GABRIEL MIHAESCU

Rornaniei: mai intai abandonarea complera a aspiraliiJor sale te-

ritoriale, In sfar§it, chiar ruina statului romdn existent. Noi nu in-
!elegcln sa ne sinucidem pentru singura satisfacjie de a places
hatranului Imp~rat aJ Austro-Ung~r;ei, sub auspiciilc caruia fratii
•
nostri din Tra nsilvania sunt deznajionalizaji, nici pcntru a fi agrea bi Ii
.Kaiserului", care s-a servit de Romania ca de 0 marca (land) ger-
mana. Frajii nostri din Transilvania ne chcama. Sa fim gata sa dam
lovitura."
~
• In acelasl nurnar, reportajul lui George Vrabiescu despre sar-
A

batorirea la Paris a Unirii Principarclor Rornane relata; "Intr-o

ccnferinja documcntatli, Mario Roques (profesor de filologic §i lite-
ratura romana la Sorbona) a relevat eforturile romanilor pentru
vechea lor cauza naponala - Unirea - §i, plin de entuziasm, ne-a
recomandat asiduitatea §i curajul eel-mal hoturat pentru a putea
realiza 0 unirc definitivii, 0 unire a tuturor romdnilor dill a/urn gra-
nile/or (vechii Rornanii). tncheind, conferenjiarul a citit, intr-o ro-
mana perrecia, inaintea unui public care-t ovajiona, celebrcle
cuvinte ale .Horei Unidi"; .Hai sa dam mana cu mana". Atitudinea
filoronlana a profesorului Mario Roques rezulta §i din amplul ne-
crolog facut dc acesta lui Pompiliu Eliade, profesor de Iiteratura
franceza la Universuatca din Bucuresti, cu care se deschidc nr. 6 al
revisiei.
Targovi§teanul Ion C. Nicolaescu scrnncaza in nr. 4 aI gazetei un
cuprinzator articol, iritituIat Un /lOU proces politic In Ungaria. Autorul
apeleaza la opinia publica franceza §i a celorlaltc popoare latine
pentru apararea inculpaplor romani din procesul politic iruentat de
autoritiijile rnaghiare din Satu Mare, (acilnd analogii pertinente CU
proccsul Memorandistjlor, care se bucuraserji de 0 larga solidarizare
a intelectualitjljii latine, cu doua decenii mai tnainte, precum §i cu
sprijinul de care au beneficiat acuzajii ruteni din procesul de la
Sighet din partca opiniei publico europene.
,
o PUBUCATlE ROMANEASCA 105

Articolul publicat in acelasi numar de George Vrabiescu, sub

titlul Dill rdu ill mai rdu, dezbate problema persecutarii romanilor
din Transilvania, de data aceasta prin interzicerea prezentarii unei
piese de tcatru sensa de Octavian Goga. Cronica revistei semnala ~i
editarea ,Ia Arad, a cotidianului Romdnul, sub conducerea lui Vasile
Goldi~.
tn numarul 5 semneaza istoricul A. D. Xenopol, membru 81 In-
·stitutului Franjei, care comenta Un reviriment in politica ungureasca,
ridiculizand lncercarea politicienilor rnaghiari de a se apropia de
• •
Rusia, in timp ce crau prcocupaji §i acjionau pentru deznajiona-
Iizarea romanilor, sarbilor ~irutenilor. Ca ~j G·eorge Sesceoreanu,
scrnnatarul articolului Rusia ~iRomania din acelasi nurnar, A. D.
Xcnopol milita pentru atragerea Rusiei de partea intereselor ro-
mane§ti. Nurnarul 4 al gazctei rclatase rurneul intreprins de rnarele
istoric roman in primava;a anului 1914 i"l Belgia ~i Franta, prilejuit
de alegerca sa printre mernbrii asociaji ai Academiei de §tiinle
-
Morale ~i Politice a Franjei, prilej cu care a conterenjiat despre: •
Caraaerul j1iinlifie 01istoriei (8 mal, la Universitatea din Bruxelles);
o noud interpretare a notiunilor de generalizare §i de abstractizare (9
mai, la Institutul Franjci); Influerua intelectuala a Frarqei ill Ro-
nit/ilia (12 mai, la Cl!~inul stundcnjilor romani din Paris); Familia
latina (13 mai, la §coala libera de §liinle poliuce din Paris); Li-
beralism religios (13 mai, la Socictatea de sociologic din Paris).
A

In acelasi numar publica, in traducere franceza, articolul aparut

in original in "Noua revista roman a" din 11 mai 1914 filozoful Con-
stantin Rlidulescu-Motru. Autorul justifica cu argumente, Interne-
iate pe normc de drcpt, pozipa adoptata de autoritali §i de Academia
ROlniinli In cazul vicarului Mangra, unul din mcmbrii sai, deputat aJ
rornflnilor transilvaneni tn parlamentul de Is Budapesta, care a tra-
dal irucrcsele conajionalilor lui.
•
106 GABFIIEL MIHAESCU
.
Problema romanilor aflap sub dominatie straina, respeetiv in
afara granitelor veehii Romanii, revine de regula in toate ruhricile8.
o serie de 'alte probleme ardente ale dezvoltarii societapi ro-
mfiIje§ti (agrara, constitujionala, culturala) §i-au gasit, de asernenea,
locul in paginile revistei.9 Totusi, ponderea mate~ialului editorial
•
este depnuta de chestiunea nationala, eu precadere a romanilor
transilvaneni, pentru solujionarea eiireia redactorii soan angajat sa
militeze eu pana §i cuvantul lor inca de la primul nurnar al publicajiei .

UNE PUBLICATION ROUMAINE DE PARIS,

MILITANTE• POUR LA GRANDE
UNION DE 1918
, ,
RESUME
•
L'article presente six nombres du journal "La Tribune Roumaine", edite a
Paris a I'approehe de la Grande Union de 1918.Poblieepar lesjeunes patriotes
roumains, etudiants dans la capitale de 1aFrance, la revue se distinque par une
actlvite soutenue, militantepour l'Union de 1918.

8 in alara cetor citata. vezi ~i: V. V. Hanes, uoire« rnnctoeietor

Romane (in nr.
2); Eugen Goga ~iA. Esca, Situalia politi~a §i economtcs a tomsnttor din
Transilvania; G, Sesceoreanu, Romtlnii din Transilvania (in nr. 3); Matei Rusu,
Suiletut romenesc: Doina (in nr. 6).
9 AI. Roman, Problema micii proprietali rura/e in Romfinia; N. Dascovici,
Problema agrara in aomsnte. Un expozeu sumar al sicuaIfel (in nr. 2); C. G.
vorvoreanu, Exproprieres; N. Vrabiescu, Revizuirea Constiluliei Romfine (in
nr. 3); Emilian Georgescu, Benc« Na1ionala a Romtlniai (in nr. 5); George
Florian, Alegerile pentru Constituanta Romtlna; 0 publicalie trencez« a o-nei
Cora/ia Xenopol (Riria), (in nr. 6).
 I

,
•

"

ART A, F I L 0 Z 0 F I.E,
JURISPRUDENTA

•
 •
•
•

PREZENTE ARTISTICE ALE EPOCII

BRANCOVENE~TI DIN JUDETUL DAMBOVITA

Dr. Maria Georgescu

o parte components
•
a patrimoniului artistic brancovenesc din
judejul Dambovija 0 constitute rnonumentele de arhitectura civila ~i
religioasa, ansarnblurile de picturii murala, care fae obiectul pre-
ll.lntiirii c~c fillll, complctate cu un numar de opere de artii: icoanc,
clemente de arhitectura, sculpturi In piatra, picsele de arta de-
corativa, mobilier religios (iconostase, sfesnice, tetrapoade, u§i 11)1-
paratc§ti) §i picse de argintane (anafornije, candele §.a.)
reprezentative pentru st ilul brancovenesc.
'
Din accasia categoric un Joe important iI rcprezinta atat prin
valorca artisticii, cat §i numeric, monumentele de arhitectura *i
operele de arta monumentalii. Aces tea sunt concentrate pe teritoriui
orasutu! Targovi§te In imediata vecinatate a acestuia, sau in 10-
calillililc mai tndeparune, pe mO§iile domnitorului Constantin Bran-
covcanu, sau ale rnarilor boieri, biserica din Corbii Mari (com.Corbii
Mari) clitoritli de familia Corbeanu iotre anii l€i88-1714 (pahar-
nicul Durnitrascu Corbeanu §i jupancasa Tudosca) ~jpictata in anul
1761, Parroaia (com. Crangur ile), ctitorie a Cantacuzinilor (biserica
a fost construit.l de Piirvu Cantacuzino, mare stolnic Intre anii
]691-]693 fiind terrmnata de Barbu Greceanu aga, ginerele sau la
1715, care a §i zugravit-o), curjile boierilor Vacarc§li situate in satul
Vacarc§ti (corn. Vaciire~ti). Astjiai se pastreaza uncle vestigii ale
accstora, ruinele casci de secol XVI §i casa ridicata concornitent cu

Maria Georgescu, Dezvotteres culturii §i enet din Tara Romaneasca in epoce

, br§ncoveneascil. Contribu!ii te studierea unor aspecte enistice. Teza de
doctoral rozumat, Bucuresti, 1982, p. 10-12, 22-25; Adriana Stroe,
Diclionaruf istotic sf judetului Dllmbovi[8, Targovi~te, 1983, p. 70, 94-95,
115 116,177,182,193,253-254. ,
 ~11~O~ -=D~r.~M~A~R~IA~GEORGESCU

biserica, de catre lanache Vaclirescu, mare aga in 1698-1699, dupa

cum menjioneaza pisania refolosita la capcla din secolul al Xl Xvlea .
•
lntr-un singur caz, biscrica din Pielro~ila (com. Pietro§ita), critor itfl
inrrc anii 1765-1767 de Negoila, fiullui ~crban Fusca cupejui din
Tiirgovi~le ~i de Radu, vataf de plai, fiul lui Bordea Vat1i~escu,
critorie a unui boier de rang mai mic §i a sarenilor - construcjie
pos Ihra ncoveneasca.
Arhitcctura brancoveneasca §i post~ril.ncoveneasca din judcjul
Dfimbovija prczintii UD aspect mai pujin unitar. Exista 0 discrcpanja
tnrrc rcalizarile pline de frumuseje §i eleganla ale perioadel bran-
cuvcnesti §i acelci postbrancovenestj.
Arhitectura civila a epocii brancovenesti impunc prin rcalizari
arhitcctonlce remarcabite-c- palarele de la Targoviste (1692-1696)
~i Potlogi (coin. Pottogi) (1698) prezentand excepjionalc calil1l1i de
compozijic arhitcctonica, de decorajie §i contort §i conacele de la
Doiccsti (corn. Doicesti) (1705-1706) §i Vaciirc§ti (coin. V1\care~ti)
(1698-1699), repetsnd in forme rnai modeste acelas] tip de pi" n,
lnscritndu-sc in acelasi principiu de construcpe, care se evid~nliuzi3
prin frurnuseje §i originalitatc.

• ...,.

•
Fig. I Fig. 2
PREZENTE ARnSTICE BRANCOVENE~n 111

Palatcle brfincovcnegri prczintil calcva note particularc, care sum

cornune tutuTor2: compozijie clara, regulate, atfit a construcjici prin-
cipale a palarului propriu-ais, cat §i a cladir ilor anexe §i a incintclor.
In aceastii vrerne griidinile consutuie un element peisagistie integrat
ansamhlului.
Ansamblul re§cdinlei prezinta doua paTli distincte: 0 curte prin-
cipalli de onoare, de forma. piitrata, miirginitii de ziduri inalte, pe una
din laturile careia, in mijloc, se gase§le poarta, tratata monumental
ca un turn. Pe latura din fala intrarii, in centrul cuqii princlpale, se
. .
g1iSC~tCpalatul a carui falada este dominatii de traditionalul foi~tlr'
cu element carncteristic al constructiilor
5C(l1'1I, brancovcnesti, care
au dlJull fatal": principale.
Pia nul inlregului palat este axat tn jurul unci pivnijc cu boljilc
slIpralnal1ate cu- cupole sernisferice. Pivnita esie centrale, foarte
mare §i grupeaza ill jurul ei lncaperile desfasurate pe douil niveluri,
formate din parter §i eraj, incaperile etajului fiind acoperite cu holli
de pcnetrajii pe console decorative. Pe Iajadele longitodinale se
inscriu cele doua clemente esenjiale, care dau farrnec ~i originalitate
arhitccturii brancovenesti, Pe Iaiura care ave a vcdcre larg dcschisa
spre lac, este 0 terasii cu colonade legate eu arcuri in acolada sau
Iestoane, denumita loggia, care este un ax de legatura ell celalali
element nou al palatului, foisorul.
o caracrerisuca comuns a acestora 0 constituie bogii!ia deco-
ra!ici exterioare §i interioare, la care 0 contributie imporranta 0 aduc
sculpturile in piatra (portalurile de la intrarile pr incipale, ancadra-
mentcle de ferestre, traforurile, coloanele §ibalustradcle fOi§oarclor
§i loggiilor, consolclc de boltii etc.).

2 MariaGeorgescu, Stilul orsncovenesc in contextul artei medievale romllne$ti

§i a celei suo-est europene, in ..Valachica", Targovi!;'le. nr. 12-13, 1980-
1981, p. 300.
•
112

Fig. 3:. Fig.3b

Fig. 3~
Monumentele religioase pastreaza din Iondul traditional Iorrnclc
arhltcctonicc generale §i sistemul.decorativ al fajadelor ell arcaturi
din ciubuce, monumentele acesiei epoci se caracterizeaza prin cliu-
,
 PREZENTE ARTISTICE BRANCOVENE§TI 113

tarea unor proporjii rnai elegante, prin decorul ancadrarncntelor de

• piatra, al coloanelor pridvoarelor, pridvorul deschis deve nind un
•
element deosebit de reprezentativ."
• Monumentelc religioasc din judetul Darnbovita, remarcahilc prin
proporpi ~i prin dcralli arhitectonice, prezinta tipul de plan trieonc
folosit eu prccadcre in ctitoriile mai importanrc, in iimp ce planul
dreptunghiular apare in ciitorii rnai mid. Se rcmarca '(5e cviden-
liazii) de aserncnea folosirea in plan a pronaosului supralargit. "In
•
clcvarie apare aproape ca o permanenjti turla-clopotnitti pc pro·
naos, la care acccsul se face fie printr- 0 scara disirnulatji 10 grosimca
•
zidului, fie prirur-o sC(lrii dispusa lnrr-un turn ali pit aJ scilrii fa!adci
nord ice.
Descori dccorajia exterioara cste foarte redusa, fH!ada fiind i111· ,

piirIita in dO\I1i rcgistre nedecorate.

Aiunci cand apare, decorajia
consra in panouri dreptunghiu-
lare, Sal! arcaturi, iar spre sfiir§ilul
sccolului al Xv Ill-Ica apar area-
tur ile in stucaturji Dambovicioara
(COOl. Branistea) (1746-J 747).0
singura excepjie intilln;1Tl Ja Doi-
cc§ti (com. Doiccsti] (1705-
1706), unde paramemut exterior
este neted;iar pridvorul cstc sub-
liniat de pictura deeorativii. Un
brau orizontal supratnaljat §i al-
catuitdintr-un profH semicircular
Fig. 4 aflat tmre -qoua benzi in zimli de
fieriistriiu, trnpartc faladele bisericii in doua registre inegalc.
Ca clemente de sculpturii, apar, insa rar, ancadrarneruele de

•
3 Ibidem.
 114 Dr. MARIA GEORGESCU
-------------------
pialrii §i traforuri cu motive vegetate, rclieful fiind pronurttat, iar
dezvoltarea motivului am pla: Doicesti §i Brezoaielc (com. Brezoa-
iele) 1728.

•
•
•

Fig. 5

(, I

Fig. 6

-.
PREZENTE ARTISTICE BRANCOVENE~TI
_!_ -
115

..

•
1·

•
FIg 7

Fig. 8
 I
•

116 . Dr. MARIA GEORGESCU

-----------------
1n general, cu exccpjia catorva bune reuliziir! de la inceputul
secnlului aJ XVIII-lea, in perioada imediat urrnatoarc monumentele
sum de mici dimensiuni, folosind in general planul tricunc, apar
rnulte inabilita]i de construcjie, cat ~i
in execujia arcclor, bOI!ilor. in
proporjia monumentclor.
Celt! patru monumenre care aparjin accstci pcrioudc, D1llnbovi-
cioara, Nucc§ti - Pilaru (COl11. Potlogi), (1727-1730), Piclrp§ila §i
Ghimpaji [com. Racari), (] 772) se '<listing prinlr-o graciliiatc u silu-
etei, cat §i prin delicatejea unor deialii (cnloanele §i orccle de la
Dfimbovicioara sau clansarea siluetei bisericf de la Nucesti - Pi·
taru).
Parnrnentul exterior esie tencuit, apar aproapc ca 0 pcrmancnja
arcurile in acclada. Sculptura in piatra, atunci dln<l clIislH (Bre-
znniclc) este executaia io piatra moale (gresie), iar moiivelc decem-
rive ample apnrpn repertor iului brfincovcncsc.

Fig, 9
 PREZEN1E ARTISTICE BRANCOVENE§n 117
'------

,
'-~ Fi.
t, 1()

,
,
118 Dr. MARIA GEORGESCU

Spre sf1iI§itul secolului tradijia constructiva se pierde complet,

Monumentele din aceasta perioada folosesc in general pla nul drep-
tunghiular. Silueta monumentelor lsi pierde monumentalitatea, exis-
-
land 0 v~ditil disproporjie lntre lungirne §i la!i1ue in favoarea eelei
A

dintiii. In eleva lie sunt preferate de asernenea sisterne de aeoperire

.sj mple: bolta in Jeagan §i planul drepr. In exterior monume ntele au
paramentul tencuit, l1nparlit in doua registr.e inegale, nedecorate, .
printr-un brflu [Julin decorat.
Pictura murala a epocii brfincovenesti a fost de ascrncnca mar-
cata de intense inovajii." Este epoea in care pictura devine de un
accentuat decoraiivism ~i de 0 profunda aplecare spre laic, in care
registrele decorative vegetate .iau de asernenea 0 mare amploare,
eapiitand uncori prepondercnpi, din punct de vedere al ate ntiei eu
care sunt rcalizate asupra iconografiei,
Pictura epocii braneovooe§li din judejul DlIrbovila se confunda
cu activitatea rernarcabila a §colii de la Hurez, echipa care a Impus
un adevara: slit, iar gruput ansamblurilor picrate, care aparjin aces-
lei perionde exccutate de grupul de mestert alcatuit din Constan-
tines, loan, Ioachim §i Stan, a devenit de 0 relevanta omogenitate de
stil. \
10 cadrul fieciirui monument se obscrva,, ea pietorii au incercat sa
adapteze atal prograrnul iconografic, Gat §i cromatica condijiilor
particulare oferitc de monument.
Decorul pictat al bisericii mari dornnesii din Targovi~te5 apartine
•
a Irei nl0Jllcn!c istoricc ~istilisiice diferite.
4 Ibidem, p. 3Q1.
S I. D. $tefanescu, Contribution a retuoe des peintures muretee veteques, Paris,
1928, p. 234 278; Idem, La petmuro« n§ligieuse en vetecnie et en Transit·
vanie depuis les origines jusqo'eu XIX-6mesiecte, Paris,'1932, p. 134-145;
Teodora Voinescu, $c081a de pictura de 18 Hurezi In ..Omagiu lui George
Oprescu", sucuresu. 1961, p. 576; V. Dragu!, Ane romilneascil. Preis/orie,
Antichitale. Ev. meoio. Rensstere. Beroc, Ed. Meridiane, sucuros«, 1982. o.
298-299, 398; Carina Popa, Maria Georgescu. Particularila!ite etuisuc« ~i
tconoqrettce ale eneembtotui de pictuti din bisetice domnaasca ,din
Tilrgovi$t€, In ..Valachica", T~rgovi~le. nr. 12-13. 1980-1981, p. 279-285.

,
 PRE2EN"(E ARTISnCE BRANCO~_V:..:E::..._N:..:E:..!~...:.n::__ 1::..._1_9

Pictura scoasa la ivt:alii prin decapare cu prilejul restaurarii din

anii 1962-1963, decoreazii diaconiconul §i credern eli eslC posibil sa
fie conlcmporan5 eu anul incheierii construirii bisericii.
Decorul pictat al perejilor din altar, proscomidie, naos §i pronaos
•
(cca. 90% din pictura monumentului) apartine epoeii brancovene~ti,
decor inchcial lntrc anii 1693-1699 §i realizat de mesterii Constan-
tines, Joan, Iuachirn §i Sian.
Picturile ce decorcaza sernicalota §i scmicilindrul altarului, par-
[ial bazu turlei ~i cclc patru bcl]l semicilindricc ale naosului datcaza
•
din sccolul al X VI ll-lca.
lnlrucal pictura hriincoveneasdi a acoperit integral resturile de
piCllll'U vcchc , 7.0)111de pic lura apurtinand sccolului al X~l-lea nu se
incudi t!tlz1i prograllllliui iconografic al picturii brancovene§ti.
Picturn de sccol XVlll S-H Iimita t la repictarea unor scene §i sc
lncadft.:a:.:(l prnsr:lnltllui pieturii brancovene~ti.
La hisur ica dnnlncasca din Tiirgnvi§tc, datorita spa!iului mare,
711gravii anlplificrl ~i diversificn scenele §i folosesc 0 gama• crornaticii
rnai [uminousii.
Tabloul votiv pictat pc perctele de vest al pronaosului (evident
•
repiciat in sccotul al XIX-lea), reprezinta cea mai mare galerie
voievudalil cxislcnlll in pictura rnurala din Tara Romaneasca, care
prczilltii aluturi lie ctitorul bisericii, Petru Cercel §i pe eel al picturii
hr5nc()\'enc~lI, Constantin Brancovcanu, alaturi de Maiei Basarub.
Neugoe Basarab, Mihai Vireazul, Radu ~erban. Constantin ~erban,
5<!rbt,n Caruucuxino §i Mihnea al l Il-Iea; inscripjii votive le indica
numcle ~i calitatea .
•In ansanlhlu, pictura hiser icii dornnesti prezinta 0 relcvanlii omo-

gcnitate Slilisticu. Pictura hrancovt:neascli de aici prezinul 0 mar-

A

canlrl prcocupare pentru narativisrn. In majoritate, scencle sunt

('0I11PUSCdin nurncroase clemente scenografice (peisaj, arhitecturi,
mobilier ). Zugravii urrnarcsc constant redarea spajiului atfit prin
120 Dr. MARIA GEORGESCU
-----------------------------------
tratarca plastica a personajelor §i arhitecturilor, cat §I prin alter-
narea de zone de culoare rece cu allele de culoare caldii.
A

In ccc a cc priveste gama cromatica a acestui ansamblu se observe

utilizarca prcfercnpala a pamanturilor (ocru, galben, umbra, violet)
§i prezenja unei dominante cromatice in dcsfasurarca unui rcgistru,
o zuna de lini§tc ataturi de aspectul mullicolor al imaginilor cu fundal
I
de arhiiecturi. .
Pictura.bisericii mar! dornnesti din Tsrgoviste constitute un com-
plex ansarnblu de pictura mcdicvalii, opera anonimului mester din
•
secolul I'll XVI- lea, a echipci de zugravi ai lui Constantin Brfin-
covcanu (Constantin, Ioan, Joachim §i Stan) §i probabll Papa roan
zugrav, fiul lui Popa Vint ilji din Malurcni Argc§, (1752 §i 1785)
(intruc5t in inscriptii sc amintcsc la arnbcle date repictjiri) ce per-
mite surprinderea a trei rnomente diferite din cvolupa picturii mu-
rule din Tara Romiineascii. •
La biserica Sf. Dumitru din Targuvi§te6 se constarf cu in an-
sarnblu pictura acestui monument prezinta 0 rclcvanta omogcnltate
srilisticii §i putcrn considera eft autorul este Constaruinos ~icchipa
Sil.
A

In acest ansamblu iconografia este irnpusfi de structura monu-

rnentului, balta in leagan ~i spatial restrans dercrmina lnccrcarca tic
dispuncrc a tcmclor tmr-un mod in care. sa sc apropic eiil mai rnult
de modelcle iconografice noi, prin concentrarea mai multor teme
in! r-una singurii.
Descnul eSI~ rcalizat printr-o Iinie bruna , cuala
.::- :1 iar la pictura
originala linia de contur este mult mai valorata.ln crornaricu accstui
ansarnblu SC observii folosirea culoriJor ocru, verde, rosu, iar. pentru
fond rosu, verde ~j ultrurnnrin dispose In proporjii cgalc, iar pentru'
G R. Greceanu, lstori« aomniet lui Constantin Basarab voievoo (1688-1714).
S!udiu introeJuctiv~i ed. crntca intocmite de A. lIie~, aucuresu, 1970, p. 125;
N. stotcescu, Diclionar istotic OIlmari/orr areqetot! din Tara Rom§neasc§ Iji
Moldova. Sec. XIV-XVII, aucuresu, 1971, p. 133-134: C. Moisescu,
1§rgoviljce. Monumence istotice $i de ana, Bucurestl, 1979, p. 94-95.
 \

PREZENTE ARTISnCE BRANCOVENE~n 121

--~-------------------------
partile rcpictaic culorile alb §i rosu. in modeJeuJ figurilor proplasma
~
CSIC ocru cu r()~u, iar umbrele sunt verde rnasliniu. In paqile rcpic-
tate proplasrna este bruna, iar umbreJe sunt dure, brun Inchis, La
pictura originala, la vesminre, indicarea faJdurilor se face prin linii
.
Ion sur ton, iar la rcpictari prin mari pete de culoare. Cornpozqia
exprimli rigiditate §i simetric. Prcluarea ~i rirmarea acpunii din pla-
•
nul inlai sc face prin arhiiecturi sau reliefuri In planul al doilea.
Viziunca de ansamblu ca §i garna crornatica prezenta In pictura
acestui ansamblu, realizata in anul 1697, caracterizeaza §i pictura
brflncovcncascii de la biserica mare domneasca din Targoviste, uncle
au lucrat aceia§_i zugravi, Constantinos §i echipa sa.
Decorul picun al biscricii din Doicesti apare In altar, naos, PJO-
naos, iar in exterior pictura decorativa se pastreazii in special pc
porjiunea corcspunzand pridvorului.
Deosebit de intcrcsaru este tabloul votiv, unde este reprezentata
tmreaga- familie a voievodului Constantin Brancoveanu ~i dcarnna
Maria cu cci patru fii §i cele §aple Iiicc .
•
In aces! ansamblu, alat dispunerea scenelor, unitatea spajiului
interior, cromatica, cat §i modul de dispunere al personajelor, reate
caracrcr isticile iconografice §i stilistice, recornanda acest ansamblu
de picturfi prinrre realizar ile reprezcntative ale picturii brancovc-
•
ne§lI.
Desenul este realizat printr-o linie subjire, de culoare bruna
valoratji, iar modelcul figurilor este redat prin treceri gradate de la
zonclc lurninate la cele in umbra. Modeleul vesrnintclor este realizat
ell I,umini albc in forme geometrice, iar faldurile sunt indicate prin
linii in tehnica Ion sur ton.
Cornpozijia se bazcaza pe simetrie, prin sublinierca Iigurii din
primul plan prin arhitecturi din pla nul secund, ~care rirrneaza ac-
liunca.
In cromatica acestui ansarnblu se observe utilizarea culorilor de
•
 •

Or. MARIA GEORGESCU

122

bazii: rosu, verde ~i ultramarin. Conrrastul fond-Iigura CSlC. mai

evident dedit in pictura bisericii mari domncsti din Targoviste con-
tribuind la reliefarca volumului. Se observa 0 mai mare naiuralaje a
Ini§carilor §i compozipei sccnclor. Pictura ansarnblului de la Doiccsti
este mai unitadl in dispuncrc, fiind mai apropiatii de cea de la Hurcz,
•
dccat de pictura de la Curtea dornneasca din Targoviste .
•
Pictura de la mijlocul secolului al XVIII-lea exprimii 0 mare
diversitate de forme. Nici unul din ansamblurile de pictura ale aces-
tei pcrioade nu prczinta asernanari cu un altul din jude].
La biserica de la Pietrosija decorul pictat esie un'reusit cxernplu
de picturll postbrflncoveneasca.
Pictura acestui ansarnblu este dominate de nuanje de griur i, pre-
zintii culorile dispuse plat, iar desenul parca decupeaza pcrsonajelc
pe fundal. Modelcul figurilor se rernarca prin treceri mai pujin dure
de la zonelc luminate, 13 zone le de umbra §i este format din pete
plate de culoare. La vesrninte indicarea modeleului se •face prin linii
negre, iar anatomia esre indicata In linii esenjialc pastrandu-§i pro-
portia corecra.
In cornpozltie sublinierea personajului principal se face prin cle-
mente de arhitectura §i de peisaj, Se remarca frecvenja motive lor
decorative, a registrclor decorative, vegetale mult stilizate, motive
vegetate prinse in rejea de romburi, de tringhiuri sau de motive
vegetate in rinceauri. I

Cu totul altfcl se prezinta pictura bisericii de 1a Nucesti-Pitaru,

unde vivacitarea coloritului, unitatea spajiului interior, calitatea mo-
deleului apropie acest ansarnblu de pictura de piciura reprczentativii
a acestei perioade.
Desenul este realizat prin redari in linii eseniialc ale figur ilor, iar
conturul estc rcalizat cu 0 linie bruna rnai pujin rnodclata. Pro-
poqiile corpurilcr sunt in general corecte. Modeleul figurilor cste
realizat prin perc de culoare, iar la vesminre se tncearca
•
modelarea
PREZENTE ARTISTICE BRANC6VENE~TI 123

prin pliuri anguloase. Moiivclc decorative fJorale folosite sunt cele

cunoscute in cpoca: laleaua, trandafirul, garoafa, prinse ID rcjclc.
Compozipa esre bazata pe simetrie cu elemente in planuJ al doilea,
care reiau §i ritmeaza elementele din planul intai accentuandu-le. -In
crornatica SC obscrva utilizarea preferenjiala a culorilor cornplemen-
tare rosu §i verde. I

Tabloul votiv care SI! dcfa~oarli pe perejii pronaosului ocupa un

luc important in aces! ansamblu. Personajele care com pun tabloul
votiv sunt boierii ctitori: jupan Ianache ' Strambeanu ~isojia sa,
jupaneasa Billa~a, biv vel cJuccrul Mihai Strarnbeanu, sojia sa, j upfi-
ncasa Ilinca §i copiii accstora.
Printre reali',dlriIe scrnnificative ale picturii postbrftncovenesti se
inscrle §i cca de la biscrica din Corbii Mar i, undc se face deja Sinl\iti'i
repetarea unor modele, stfingacic in descn, cornpozijie §i in pro-
porjionarea personajelor.
Printre realizarilc semnificative ale picturii postbrancovenesti se
inscrie §i cea de la Corbii Mari?
Din vechiul ansarnblu al bisericii se mai pastreaza tablaul votiv,
pic tat pe perejii pronaosului. Atat prin reusita cornpozijiei, cat §,
prin tema, tablaul votiv sublinia prestigiul boierilor ctitori - per-
sonaje polirice importarnc ale vremii .
. Personajele care com pun tablout voriv sunt reprezentate in pi-
cioare; inscripjii votive Ie aresta numele §i calitatea. Dintre acestia,
mai cunoscut este paharnicul Dumiirascu Corbeanu §i marele sluger
Constantin Corbeanu reprczcntap tmpreuna cu familiile lor.
In ansamblu, picturii postbrancovenesti din judejul Dflmbovija ii
lipsesc acele note de pitoresc, de inovajie, de inrudire cu pictura de
inspirape populara.
Considerarn necesar, ca in tratarea manifestar ilor artisticc ale
epocH bra ncovenesii din judejul Dambovija, sa acordlim a deoscbita
7 Maria'Georgescu, Tabloul votiv 81bisericii din Corbii "1ari. Un exemplu de
picrurii poslbr§ncovenessctl, in "Valachica"1978-1979, or. 10-11, p. 233-
239.
 Dr. MARIA GEORGESCU
124

arenjic aliit clemcntelar de tradipe, cat !ji celor de inovatie, pcntru

•
a pune in cvidcnla caractcrul original al acestci epoci.
F..poca brancoYeneasca inovatoare' §i traditionalist-istorica este 0
epoca de crcape originala §i de unitate in arta, cu caractere distincte
rata de artn epocilor amerioare, avand ca principala trasatudi de-
Iinitor ic unitatea stijistica 11 tuturor gcnurilor artistice.
Epeea briincovcncascli estc 0 sinteza originala, plinli de sern-
nificaj!i, care face trcccrea intrc cpoea mcdievala §i eea mocerna.
Partea cca mai [mportanta a patrirnoniului ,
artistic brfincovcnesc
din jl1dclul Dfirnbovija 0 constituie monumentcle de arhitecturli
civilii ~i rcligioasa, prcculn §i ansan1hlurill.) de pictura prezentitc,
atat prin valourca artisticii, cat §i numerics, aducfintl 0 contribcjie
insemnata la imbog1i\irca substanjiala a parrimoniului artistic na-
lional.
•

PJ{ESENCES ARTISTIQUES DE, L'EPOQUE DE

BRANCOVEANU DANS LE DEPARTElVIENT
DAMBOVITZA
, '
• RESIDIE
•
Une partie c'omposante du patrimoine artistique de I'epoquc de
Brancovcanu du departement Dambovitza est cnnstituee par' des
monumerns d'arehitecturc civile et rcligleuse, par res ensembles de
III peinture murale, qui sont presentes, dans eel article, ct qui sont
completes par un nombre d'objects d'art; des leones, des elements
d'urchitccture, des sculptures en pierre, des pieces d'art decoratif,
mobilicr rcligicux (des iconostases, des chandeliers" des Iutrins, des
entrees des sanctuaires) et des pieces d'argenicrie (des ciboires), des
candclas: tout est reprcsentalif pour 1" ,style de I'epoque de
Brfmcoveu nu.
 •

PREZENTE ARTISTICE BRANCOVENE~TI 125

On II inclus dans ceue cauigorie les monuments d'architccture Cl

lcs Oeuvres d'art monumental qui sont represcntecs aussi du point
de vue artistique que numerique.
On a considere necessaire accorder une attention spectate aux
clcml!nts de tradition, aux clements de I'innovation, pour me lire en
evidence Ie caractere d'authcnucire de ceue epoque.

LISTA JLUSTRATIILOR

1) Foisorul. Palatul de la Potlogi.

•
2) Pisania. Palatul de In Potlogi.
3 (a. b, c). Console de bolta. Palatul de la Pouogi.
3. (a) Decorul eu rnonvul vas ului de Ilor i.
3. (b) Decor eu motiv heraldic.
3. (c) Decor cu mache ron.
~) Pararnenr exterior. Detuliu. Biscriea din Porlogi.
5) Coloane
. de la pridvor. Biserica rnitropolie! din Targovi~lc .
6) Baza de coloann de la foi§or. Curtea domneasca din
Tfirgoviste.
•
7) Ancadrament de fen:aslrn. Biser ica de la Viiciir(;;~li.
3) Fereastrti trafontlfi ~i ancadrarnern pictat. Biscrica din
Doicest].
9) Panou din balustrada cafasului, Epoca brancovo.:neas(;ii.
Hiscrica marc dornncasca din Tilrgovi~te.
10) Capiiel. Conacullui lanache Vacarescu de 1<1Vaciirc§li.
11) Colonna. Detaliu, Biser ica tic la vacarc§ti.
12) Monranr de ancudrurneru de u§a. Biscrica de 1:1Poilogi .

•
 •

BOB BULGARU EVOCAT DE LITEI{ATI

Monica Sangeorzean

Despre Bob Bulgaru au scris multi - §i mai eu se arna oameni de

lirere (§i nu Intanlplihor).
Moartca, care a survcnit de timpuriu, la numai 31 de all i (In 1938),
nu i-a ingaduit decal parru ani de creajie, oprind asccsiunea vi-
'gu)'osului siiu ralcnt, ceea ce aminteste cazuri similare inregistrate in
istoria llteruturii romflncsti: Nicolae Labis, Magda Isanos, Anton
l lolban.
Contactul tdruirului Bob Bulgaru eu lumea scriitorilor tnccpc inca
din timpul Irecventtirii Faeultalii' de litere §i filosofie din Bucuresti,
unde InChC;tgii prictcnii suuornice, baza te pe afinitiili spiruuale.
Edgar Papu marturlscstc ca, dupii tcrminarea cursurilor de la
universitate, organiza in Iiecare samblitii seara Intr unir i axate pe
diseu!ii desprc arta, literaturil, filozofie. Din grup fiieca parte ~i Bob
Bulgaru. Participau de asernenca, Eugen Ionescu, C. Fantfinaru,
Horia Groza, ~tt!fan Toderascu, Luca Durnitru, Emil Botta.
A

In 1934 il gasim prinrre cci can: participii la .,Asocia!ia indc-

pendcnia a scriitorilor ~i ani§lilor". Unul dintre proiectele asociajici
era §i accla de organizare de expozitii libere peruru ilustrarca rut uror
tcndintelor in ana. Prinrre cei Inscrisi in asociatie figurau §i AI.
Philippide, AI. Sahia, Victor Eftimiu, ~Ie'fan Roll, Radu Boureanu,
Victor Brauner.
Bob Bulgaru era un pasionat al cunoaster ii; autodidact ca artist,
cl poseda 0 tcmeinica cultura. In timpul siudiilor universitare stu-
diasc asiduu din auturii latini. Discuta cu prietenii despre Iliada ~i
Odiseea, dcspre Dante ~iPetrarca. Circa de aserneni §i litcratura
moderna. Avca in original lucrarile lui Verlaine, Baudelaire sau
Proust. Ii pliiceau Knut Hamsun ~ial!i mulji nordici, Aceste pre-
dispozijii au influcnjat trnr-o oarccarc masurii viziunea sa de 3rl,ist. .
..
 •

MONICA SANGEORZEAN
128
----
Lui Tudor Vianu structure vizuala §i efectcle coloristice ale cape-
tclor de copii ii rrezeau 0 asociajie cu frescele pompeiene. cu obser-
\'alia, insa, ca Bob Bulgaru nu Ie cunostca. De Iapt, prin aceasts
conlparu\ic estcticianul Tudor 'Vianu avansa ingcnioasa idee a unu.
r '
iransfcr de valori de pe planullingvistic, pe eel piclura1.
Bob Bulagaru a 11Is:.I10 imprcsie puternica celor cc 1-(lU cunoscut
il1dcaprO'I1)c, tncflt din divcrsitatea aprecierilor lansatc de scriitori
numui, aparc pn:gnant ornul-arrist de 0 rarii sensibilitate.
Rernarcabil rjimfine portrctul pc care il va face poetul Miron
R,ldu ParaschivcscLI in chiar primavara morpi artisiului: ..... de-ar II
sfJ-i fucem un portrct nc-ar lipsi conturul §i culoarea. AIl1 izbuii rna:
~h;grabti ell dcgetul pc un ge am abur it, fiindcii mai puj in decth (
pn':7.cnli1, Bob era 0 trccerc, infiorarc, 0 ~oapta".
0 J

Rcdflm, in coruinuarc, irnprexii scr ise tndcosebi ell ocazia retros-

pcctive lor, in viziunca unor scriitori, prieteni ai arristului,
Stefan Roll (Uh. Dinu), reteritor la expozi!ia posturnii din sub
Promercu din Bucurcsti (1943), scria: .,Pc panourilc salii de ex-
pozijie "Promclcu" din capitala. tablourile talc, dragaBob Bulgaru
_ din grija unor prieteni pc care umpuria ia dispanjie i-a emoliona
~i-i mai elno!ioncazii inca - au fost vernisare. Ceea ce niciodata pc
vrcmca cand dcgctele talc lungi ~i grcle mi§cancl incct ca tntr-u
a~\'ariuln. le fiiCl!:IU ell rnigala, arse de acca conlinua Oacarfi a arte
nu rcu~iscril. Prea era un lux pc care lemperamenlul lau bland nu-
cuieza, pre .. era 0 purtarc care nu se asernana eu sfiala ta, eu care it
pliicea sil trcci prirure oanleni".l
('U ucclasi prilej il cvoca §i Cicerone m
Theodorescu: "Ccl
limpcde jaratec al desavar~irii ardea in ochii lui. Staruc in arnintire
relor care I-au cunoscut cateva iurese de incandescenlii, caleva dln
ieee de pasta iluminatii, cateva zboruri salvate §i atatca culori ,
uuduiri grelc de talazuri care vin din auanc. Cei care I-an cunoscu
illd~Hpr(lapC 111iirturiscsc cli era un sentirncmal. Vorbca pujin s

'9tefan Roll, EXp07i!ia unui inger, ..Tirnpul", 2.V.1943

 .
BOB BULGARU avocar DE UTERAl' 129

deloc, Cineva spunea chiar (Radu Popescu) cll.i-ar fi stat mai bine
sa-§i fi pastrat numele de botez Gheorghe care j se porrivea atat de
bine mai ales cand ti1ce8C8un laran".2 Acelasi lucru lJremarca Radu
Paraschivescu: ..A§ marturisi ea nimie nu rn-a imprcsionat mai mult
la biiiatul aceta inalt §i frumas cu parul nilel revarsat §i eu privirile
in febra, dec~~ discrejia Qcsavar§itli a trecerii lui prin lurne, prin
viata. Numele lui Bob Bulgaru mi-a aminitit intotdeauna fi eu 0
intensitate copleslroare, sentimentul acesta al unei desavar§ite dis-
crejii, al unei rejineri in gesturi ~i atitudini, deloe straina aceluia din
uleiurile §i crochiurile lui. Cand era inlre prieteni prefera sa asculte.
Bra un am care n-ar fi fost in stare sa re supcre. Teare marturiile
referitoare la omul Bob Bulgaru amintese ea era un baem. Este
asociat adesea cu unii boemi ai Bucurestlului literar §i artistic al
timpului, Bogdan Amaru, eu Temenschi, cu Oscar Lemnaru. Vesnic
lara bani, manca in laptarii sau la autornatul american ce se infiinjase
de curand in Bucuresti, vestitul Herdan. Avea pr;nlre prieteni faima
ncrneritata a Ienevici. Era tot atat de activ lencvind ca §i atunci eand
luera. Acumularea irnenselor resurse de temperament necesare unei
rnunci tnversunate ca aceea pe care 0 depunea el in epoeile de
fervoare, cerea indelungi epoci de"vagabondaj inteleetual, de dis-
ponibilitaji propice Inregistrarii pasive §i observajiei intenponate.
Srudiul era ~i scopul lencviei sale".3
, Cu ocazia Retrospectivei Bob Bulgaru din 1972, ~tefan Roll con-
sernna: "Eram tineri. Eram cntuziasti, eu ideal uri, cu nazuinje, cu
tcrncritaji adolescente. Prieteni viscolip de arta. Pictori, poeji, zia-
ri§ti sau numai contemplativi. Dar eram prieteni. tndragostili unul
de altul, cu acel sentiment in care aprehcnsiunea trlidiirii nu exisra.
A

1ncrederea lntre noi se erija ea 0 eoloanli iJuminiseentii eu capiteluJ

lnconjurat cu crini de marmora. Destinul lui? Ca al celor mai mul]!
artizani ai frurnosului, conternporani. Precar. Dar dernn. Trecerea
•
lui printre burghejii card iovascula ri era 0 lifHi data soeiet1i!ii lor. Nici
2 CiceroneTheodorescu, •Viala', r mai 1943
3 MironAaduParaschivescu, Amintiri, Ed,10n Creangli,Bucure~ti,1975
 130 MONICA SANGEORZEAN

macar nu voia.»a le arate ca este un caznit al privajiunilor de Iiecare

zi. Era elegant, cu tot dichisul urban al omului care se hranea Gand
avea cu ce, la barurile .ieftine, la 0 cafenea pentru narcisisrnul lui in
licoarea intuneeata".4 .
§i Geo Bogza, un apropiat at artisfilor avangardisti, ii dedica 0
sensibila tablets: "Mort, in foarte mare saraeie, inaintc de a fi lm-
plinit rreizeci de ani, acurn mai bine de treizeci de ani - dacii traia
ar fi Iost coleg, poare chiar la Academie, cu Ciucurencu, care de
curand rni-a vorbh despre el eu emojie - pictorul Bob Bulgaru JlU a
fost dat cu totul uitarii, Evocat din timp in timp de cei ee i-au fOSI
prieteni §i .n-au contenit sa-i deplanga disparijia tirnpuric, imi tn-
chipuiam ca numele sau, cum se int1hnpHi eu numele artistilor pe
care moartea i-a secerat tineri - cu darul.de a misca sufletele, mai
mult dccat numele celor dima§i In viala. Or, spre marea mea mah-
nire, intre!esuta ~ieu alte sentimenre dirirre care nu lipseste revolts,
aflu de la sora sa ea de trei ani se straduieste sa organizeze 0
•
expozijie eu lucrarile lui Bob Bulgaru - ai caror posesori au fost
identificaji §i §i-au dat consimtamantul :- §i eli de trei ani este
purtata de la Unul la Altul, din Plciesti unde l§i are Iocuinja §i toceste
scarile Comitetului judejean de cultura, In Bucuresti, unde se afla
forurile superioare ... Multe m-am straduit sa fac cu serisul meu, de
la incercarea de a opri de~lantuirea celui de a.l doilea razboi mondial
§i piinli la aceea de a instaura mai multi! nobleje Jn raporturile dintre
oameni §i multe n-arn izbutit ... Sii sper ca voi reusi sii pun in miscare
sufletele, hartiile §j §tampiJele necesare pentru 0 rctrospectiva - §i
foarte bine ar fi §i 0 monografie-Bab Bulgaru? Uneori, cand n-am
pretenjii pre a mari, soarta Imi §i surade: 0 data am ca~tigat 0 suta de
lei la )OZ in plic". 5 '.
Sugestive §i pline de savoare sunt arnintirile lui George Macoves-
cu: »: .. Pe. Bob Bulgaru, pictorul, l-am cunoscut apt ani mai. tarziu.
Venea in redacjia ziarului .Adevarul". Aceeasi frumusete, aceeaji
.4 Stefan ROll, ..Contemporanul", 7 iulie 1972
5 Geo 809za, .comemporanur', 21. 01.1972
BOB BULGARU EVOCAT DE UTERATl 131

•
eleganja in mers, in gesturi. Vorbea mai discret, mai retinue Ochii ii
erau §i mai adfinci, privirile §i.mai nclinistite. Trasaturile feIei capa-
.
tasera maturirate, dar pastrasera ~i fine!ea din adolesccnja. De obi-
cei, in mana dreapta ascundea un mic suJ. 11 desfacea eu gesturi
timide §i din el arareau capetc de eopii desenate sau pictate pe
hartie de calc ... ~tefan ROll, poetul-gazetar, veselul ~i guralivuL Ghi-
la, le lua tacand §i tot tacand ie§ea pc u§li. Intr-un tarziu, Roll
revenea, Fie cu toate lucrarile de calc cu care plecase, fie cu una, fie
cu nici una. Uneori, dupa colindsri prin birourile redacjiei, rcu§ca
sa vanda picturile lui Bob. De obicei objinea douazeci de lei pc una.
tn vremea aceca 0 paine neagra costa 5 lei ... Tanarul aceta tnalt;
frumos §i dclicat, cu ochi adanci §i priviri nellnisttte pleca zambind
prietenestc, penrru a se tntoarce peste catcva zile, eu aceeasi dern-
nitate in mcrs, cu aceeasi timiditate in gest".6
Din tableta "Un pictor uitat" semnata de Eugen Jebeleanu este
semnificativ pasajul: "Necesitatea necunoscand clemenja, Bob ~ul-
garu incepu , sa faca. a§a numitele de el lnsusi "picturi alirnentare":
capere de copii, naturi moarte, peisaje, luerate eu () sensibilitate in I

care lacrima este nu odata prezenta, - dar, mai pres us de orice,

dinlauntru luminatc, ca de un jar de trandafiri ~i de 0 seninatate de
nuferi. Picrate eu ghiara in gat, uncle din aeeste tablouri, in general
de proporjii red use, au fost adrnirate la 0 expozipe, pe care tm-
preuna cu Cicerone Thecdorescu, am organizat-o in Iosta saUl"Mo-
zart", de pe Sarindar, in' timpuJ razboiului. Miron Radu
Paraschivescu, dupa care imi aduc aminte, a vorbit Ja vernisaj dcspre
.
acest pictor, de 0 atat de vie sensibilitatc §i de 0 cOfl§tiinla artistica
exemplara. $i acum se implinesc trci deccnii de cand Bob Bulgaru
- .... u 7
ne-a parasu .
Cel care s-a apropiat cel mai mult de personalitatea §i opera lui
Bob Bulgaru, realizilnd ace a monografie la care aspira Geo Bogza,
a fost Edgar Papu. Cu ocazia retrospectivei din 1972'el scria: "tn liua
6 George Maeoveseu, .Romania literara", 6 iulie 1972
7 Eugen Jebeleanu, Un pietor Ui181, .ccntemocrarun., 19 aprilie 1968
 132 MONICA SANGEORZEAN
~----------------------~~~
•
de astaz] 2 iulie cand scriu aceste randuri, am avut fericirea sa as lSI
Ja 0 mare victorie asupra uitarii. La Muzeul de Arta din Ploiesti s-a
inaugurat expozitia retrospect iva a pictorului Bob-Bulgaru. Faptul
se datoreaza abnegajici de adevarata Antigone, relevata de sora
artistuJui, precum §i.Comitetului de Cultura ... al judejului Prahova,
care i-a dar concursul, Din gre§eala noastra, a celor ce l-am iubit §i
apreciat, prea pujin au, in momentul de fala, cuno§tin!1i des pre
- existenja defunctll. a lui Bob Bulgaru. ~itotu§i acum vreo lrei decenii
_ mai precis in primii ani d~pa ce ne- a parasit pentru totdeauna
(1938) - am scris desprc el cu colegii Gh. Oprescu, Ion Vinca, Miron
Radu Paraschivescu, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, Jon
Vlasiu, Ion Frunzetti, Barbu Brezianu, Pericle 'Martiuescu, Arsavir
Acterian §i multi allii. Cu toarte rare excepjii antcrioare, abia dirt
1968 incepe a fi reamintit, precedandu-l la scurt interval actuala
expozijie;o frumoasll. evocare semnata deGeo Bogza ... Multi artist],
tndeoscbl de suflu romantic, care au certitudinea ca mor tincri - §i
•
Bob presimjea acest lucru, dupa cum mi-a destainuit de atatea ori
cu an.i tnainte de-a se apuca de pictura - debuteaza Ioarte timpuriu
§i sunl eruptivi in arta lor, pares ar dori, cat rnai dispun de rligazul
viejii, sa lea, dintr-o data, totul din ei. Bob Bulgaru, tnsa, patruns de
aceeasi con§tiinlli a pujintlor sai ani, dar cu 0 credinja aproape unica
in realizarea imposibilului, a inceput tarziu, Ia 27 de ani §i era 0
naturli laborioasll., care cultiva rnigala studiului artistic in acccpjia sa
clasica ... A§adar, Bob Bulgaru a avut la dipozipe numai patru ani.
atit cat a constituit §i intervaiul de creajie al delirantului Van Gogh.
La acesta din urma, lin and seama de inspirajia sa febrila, scurta
pcrioada de activitate ne apare intrucatva explicabila. Cum a izbutit,
insa, laboriosul Bob, ca in tot atat de putin timp sa ajunga la per-
fecpunea clasica - blncinjeles conjugata cu cele mai noi inflexium
moderne - rlimane de. netnjeles. ,,8 Opera sa, destul de bogatil
penrru scurtul interval in care .a ere at, a fost inghilitli de diverse
• 8 Edgar Papu, Marin Mlhalache, Bob Bulgaru, Col. Arti~ti rornani, Ed. Meri·
diane, Bueure~lI, 1984 ,
 BOB BULGARU EVOCAT DE LITERATI 133

colectii particulare, Bob Bulgaru neputand fi vazur In nici unul din

rnuzeelc noastre marl. A§a stand lucrurile, 0 scrisoare din februarie '
1972, prlmita de sora artistului (D-na Maria Mold"oveanu) de Ja
Eugen Ionescu produce 0 mare surpriza. Dupa aproape 40 de ani
academicianul francez de o~igin¥ rornana i§i aminteste cu ernojie de
Bob Bulgaru: "L-am cunoscut bine pc Bob Bulgaru *i cram buni
prieteni. Avca un foartc mare talent, picta §i mal ales descna ad-
rnirabil. Facea 0 picture fina §i sensibila. Scnsibilitatea mai ales era
caracteristica talentului sau. Moartea lui a consrituit 0 pierdere
ireparabila de care insa sc resirnte pietura rornaneasca. Adesea rna
gandesc la el ~i it regret §i Il p,lling".
Asupra dcesebitei prczenje a lui Bob Bulgaru se opreste §i Radu
Boureanu: ,
"Ca §i marele pictor Theodor Pallady, nedcsparjit de blocuJ de
descn, a cules in crunt masurata-i calc florile chipurilor copilariei in
ncspus de sensibilc §i sigure linii. A fast In plastica rornaneasca 0
triada de vrajitori ai condeiului, ai culorii, care au vesnicit tn-panze
~i pe hartie chipurile copilariei: Tonitza, Dcrnian, Bob Bulgaru, Nu
c pornita aceasta evocare §i pe analiza operclor cclor trci. Dar cum
ochii mei urrnaresc pe "OgJind1l" tr ecerile fugare ale cJipelor viejii
lui Bob, voi in~oli umbra lui, mai departe, in profundul oglinzii ...
Feciorul sateanului notar din Malaic§tii Vasluiului venise din anu-
.. mite linii de nobila stirpe pe pamant §i can don de spilli larancascli
inca! sa DU-Jlin de parte de tot rnarirea versului arghezian ,,0 fi Iost
rna-fa vioarji/ Trestie ori eapribara/ $i-o fi prins in pan lee plod/ de
strigoi de voievod" - Cli din oarneni de rand/ nu te-al zarmsli;
nicicand".9

9 Radu Boureanu, VilzuJj in oglinda timputui, Ed. Eminescu, Buc., 1973

 134 MONICA SANGEORZEA
•
, ,
BOB BULGARU EVOQUE PAR LES HOMMES
DELETTRES
•
..
Bob Bulgaru (1907-1938) plasticien autodidacte, mort I'
jeunc, a ctc inclus quand meme dans Ia creation arristique de
pcrtode d'entr e les deux gucrres mondiales par sa sensibilite
sujet, des portraits des enfants et des jeuncs, des modeles classiqi,
dans un context des courants novaieurs ..
Les arnis, hornmcs de lettres ont une influence stirnulatricc ~
I'oeuvre au plastician, des la vie d'etudiant.
lis ont essaye le tircr de l'anonymat: Edgar Papu, $t~fan Roll (G
Dinu), Cicerone Theodorescu, Geo Bogza, George Macovescu, E
gen Jebeleanu, Miron Radu Paraschivescu, Radu Boureanu, Eugc
Ioncscu.
Ces i!crivains, de grandes personnalites de la culture rouma:
ont presenre Bob Bulgaru, a l'occasion de l'exposition posthurr
comme un homrne et un plasticien d'une tres rare scnsibilite, da
un monde boheme qui lui a ':te si proche.

BIBLJOGRAFlE
1. Radu BOUREANU, - VazuJi in oglinda timpului
Ed. Eminescu, Bucuresti, 1973
2. George MACOVESCU, - Farmecul ptirndntulul
Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977
3. Periclc MARTINESCU, - Retroproieqii literare
Ed. Cartea romaneasca, Bucuresti, 1973
4. Edgar PAPU, Marin MTHALACHE - Bob Bulgaru, Col. k
·Ii§ti rornani, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1984
• 5. Miron Radu PARASCHIVESCU -Amiflliri, Ed. 1. Crcang
Bucuresri, ] 975
6. Ion VASILIU - Poveste cu. ruiluci, Editura autorului, .
merotat 1780
,
 •

UN COMPOZITOR DAMBOVITEAN
ION RUNCU-POPESCU
,
Mihai Gabriel Popescu

Vatra multirnilenara de istorie §i cultura, izvor de inspiratie,

Judejul Dambovila a da1larii scriitori, poep, compozitori, oameni
-
de ~tiinla, arti§ti, eroi.
Printre figur ile culturii rornancsti moderne, la lac de cinste stu
cornpozitorul dlilnbovitean Ion Runcu-Popescu. . •

S-a naseut la 1 deccrnbrie 1901,n cornuna Runcu, judejul Dfirn-

bovija. Ca sLiola §i respect pentru satul natal, va SCITlna opcrclc sale
§i eu topOniJ11UIRuneu. De altfel, in lurnea muzicala esre cunoscut §i
•
a semnat simplu: Ion , Runcu.
~i-a facut studiile primate in comuna sa, iar pe cele secundare la
Bucuresti, In. vacanjctc de vara organizeaza serbari pentru' eon-
salenii sai, un lac central avfmdu-! in cadrul acestora prograrnele
prezentate cu corul pc care-l dirija, §i-i interpreta uncle cornpozijii
avand ca motiv de inspiratie folclorul din nordul judejului nostrul.1
La Bucuresti este rernarcat de ilustrul compozitor §i profcsor de
muzicii vocals Ionel Briitianu, care i1 Indcamna sa urmeze com-
pozipa in cadrul conservatorului.
Estc trimis la Sofia, in Bulgaria, unde absolve cursurile Conser-
vatorului, limp in care este profesor §i director al §colii primare de
aiel.
A

In capitala Bulgarici,
Ion Runcu organizeaza §i conduce un cor
de prestigiu, din cadrul caruia faceau parte artistiai operci bulgarc;
a dat concerte, a facul cunoscuta publicului bulgar frurnusetea fol-
clorului rornanesc, a muzicii noastre corale.
1 Gabriel N. Popescu, Mihai Gabriel Popescu, Runcu - Dlimbovi/a, pagilli /a 0
monogrefie, Targovi~te, 1973, p. 43.
136 M.G. POPESCU

Intors in lara, realizcaza 0 serie de compozijii coralc, slrabatute

de geniul rnuzical popular autohton, folosind folclorul din regiunea
de munte a judejului Dambovija, trecut prin filtrul scnsibilitiilii sale.
Ton Runcu a fost un prod us de marc pre! al acetuiasi geniu
rnuzical autohion. In lucrarile sale tntrebuinjcaza satira peruru a
critica gandurile ascunsc, deprinderile relc, fiitarnicia, irnoralitatea,
in crltlca adaptand stilul popular, luand apararca celor multi §i
asupriji. Reprczentativ pentru aceasta ni se par corurile: "Munca",
"Me§lcrii", ,,7 babe blcstemate", .Doina haiduceasca".
Arti§ti de prim rang ca Mircca Baciu, Durnitru Scurtu §i allii, de
la Opera tomana, i-au irnterpretat 0 parte din lucrari, Ja fel unelc
forrnajii corale de prestigiu au avut In rcpertoriul lor compozijf
corale scrise de Ion Runcu, Ni se pare lotu§i importanta opera sa
"Din vrerni strabunc", oratoriu istoric in doufi paqi pcntru cor rnixt,
soli§ti §i acnrnpaniament de pian, avant! text §i motive mclodice
populare, oratotiu Ja care a'}ucral multi ani. A fost publicat peruru
prima data in anul1966 avand ~i unele invocajii rcligioase''.
Yn anul1970 Ion Runcu doneaza Casei Crcatici Populate a jude-
!ului Dambovija, unele bucali cora Ie, facand propunerea ca accasta
institujie sa- i achiziponeze oraroriul pe care-I modificase in uhimii
ani, fiind 0 opera laica cu caracter istoric de valoare.
Personal, posedarn 0 sinteza a oratoriului (text) trimisu spre
documentare, cat §i cateva serisori; i§i dorea ca oratoriul siiu s5 fie
inierpretat de catre 0 Iorrnape coralii diiJnbovileanii. Avca in vcdere
corul ..Cantarea brani§teana", in ale carui porcnje valorice uvea
incredere cat ~i in talentajii lui dirijori: Valeriu Dumirrcscu ~i Du-
rnitru Bendic.
In oratoriu sunt prczentate gcneza, continuitatea *i
durabiliratea
poporului TOman pe accste rneleaguri. Personajele oratoriului sunt:
.Decebal-s- CraiuJ munjilor", "Traian - feciorasul Rflmului", .. ))0-
chia - Criiiasa plaiului", un povestitor, cor, pian.
2 Ion Runcu, Sa/ada vremuri/or strabunc, ,n .Biserica ortodoxa (omanA", an.
LXXXXIV,11-12/1986, p. I-CXLVIII.

, ,
 UN COMPOZITOR OAMBOVITEAN
137

tn prima parte este deserisii legendar nasterea poporului roman.

Traian -fecioTa~ul Ramului:
.Pornind cale mare
Spre soare rasare
Soata sa-ii gaseasca
~isa se-nsojeasca"
Din Intalntrea eu Dccebal, caruia Ii cere de sojie pe fiica sa
Dochia, ia nastcre un conflict: Decebal nu accepta decat daca Traian
Il va lnvinge in intrecerea cu buzduganul, arcul §i sabia, in lupta
A

dreapta. In intrccere: •
.Da, Craiul, eu buzduganul,
Plina cadea ... trecca anul!
Feciorasul de-azvarlea
fndarat. .. nu mai cadeal"
Lupta dreapta este cu alternanje. Craiul pe Fecioras:
w·· de mijloeel
•
,
Pana-n nori zvarlea Cll ell"
"Iar Feciorasuj
Pe Crai daca-l apuca
Pan-la brau mi-l Ingropa!"
Neputand birui nici unul, se roaga Soarelui.
Craiul ii cere sa dogoreasca ~i mai tare pentru a parjoli pe Ram-
lean: ti va da in schimb:
.Jnima cat banija
Sange cald cu ciutura
lnima voinicuJui
Sangele Rarnleanulur',
Ruga Ieciorasului este duioasa §i ademenitoare. Cere Soarelui
sa-§i domoleasca dogoarea, fagaduindu-i:
"Ti-oi da geana zonlor
~i mireasma florilor •
Ti-oi da roua campuJui
Lacrima izvorului",

,
• "\
 M.G. POPESCU
138

Se roaga §i Doehia care, sfa§iata tntre dragostea pentru tala §i cea

pentru Fecioras, cere Soarelui;
.Arnandoi soare mi-s dragi
Rogu-te sa mi-i Impaci".
Lupta rein cepe §i mai apriga, dar Craiul simtind ca va fi biruit se
inchide in cerate §i cere soarelui sa porunceasca munjilor, apelor,
codrului, sa-i vina in ajutor:
"Soare auzea,
Adanc suspina,
• -
D ar ... nu raspun d ea.1/'
tnciudat, Craiul i se adreseaza:
"Fie Soare, dar at unci
Eu sa le dau porunci
.......................................................
Munjilor, carunjilor ...
Frunjile vi le-naJlati •
Pan-la anul sa surpap- •
Pe Ramlean mi-l ingropati!
.
...................................... .
Veniji ape spumegatel
Adunap-va 'cu toate,
Din matcii sa vii iC§iti
Pe Ramie an sa-I potopi!i
.............................................................
Codrule, viteazule
Frate-al meu in ceasul greu,
Buzdugane faureste!
ca Ramleanul De pandeste
.......................................................
Hai,codre, sa ne uniml
• Pune umar sa trudim,
Pe Ramlean sa-J biruim.'
Top, aud, suspina dar ... nu raspund".

•
UN COMPOZJTOR DAMBOVITEAN
, 139

Parlisit de munji, ape, codru, pe care ruga Feciorasului i-a vriijit,

Decebal tot nu cedeaza §i spune Feciorasului:
"Ia ce vrci. Ti-am dat cuvant!
Dar dedit m-oi da lnfrant,
Mai bine cenU§a-n vant!"
Craiul Iereca porjile ceta1ii, careia Ii da foc §i piere lntr-o apo-
tcoza de fHicliri.

Partea a doua, pe text §i motive melodice libere, trateaza tnte-

•
meierea lcaganului stramo§csc, evolujia acestuia §i avatarurile in
dccursul veacurilor.
Traian vesrcsie lumii tntregi biruinja §i i§i tmpleteste viaja cu
Dochia - Craiasa Plaiului. La nunta lor a venit )nsu~i soarele care,
dupa ce le-a hlirazit sa se jnmu1leascli:
"cat iarba campului,
cat stelcle cerului,"
le-a daruit toate bogii!iilc pamantului §i i-a sfatuit: -
"Sa terncluiasca •
~isa-nfaptuiasca
Tara Romaneasca",
Nearnul Dochiei §i al lui Traian se tnmuljeste, cautandu-§i pil§nic
de munca:
"... ~tiindu-se stiipan
Pe soarta §ipc-ntinsulpamantului strabun",
Timpul se scurge fericit. Braje voinice .
. mu§cii, cu plugul III glia
tarii. Se unduieste sub scare bogajia holdelor. Sub poale de padure .
doinesc naciiii, la focuI vetrei batranii deapana arnintiri, marnele i§i
leagana, fericite copiii ... Pacea domneste peste tot pamantu! stra-
,
mo§esc ...
Dar, fara veste, din genunea zarii so n!ipustesc asupra poporului
hoar de vrii§m<l§e: . .
"In report de capite, Irozi cu obraze hade
Dealungul §i dealatul, pamanlul i-au calcar".
 I •
140 M.G. POPESCU

N-a fost scutit nearnul rornanesc niei de navala f1amandclor lii-

custe eu chip omenesc:
"I -au supt din vlaga muneii, vampiri eu buze crude
Pe fruntc wand sa-l puna al robului stigmat!"
Lupta se-ncinge crancena. Poporul nu se lasa nici nimicit, niei
robit. Plimantu1larii rodesre eroi care:
"... eu viteaza spada
A holdelor pradalnica stihie au. zdrobit".
Dupa veacuri au luptat:
"... §i-au intregit hotarele
Eroi ce-n sanul !arii pe loti De-au adunat".
Fresca a muzicii romanesti, oratoriul se inscrie printre opcrele
valoroase In care predomina muzica regiunii noastre.
Ton Runcu a tncetat din viala la 4 decembrie 1975 la Bucuresti.

UN COMPOSITEUR DE DAMBOVITZA:
ION RUNCU-POPESCU -

Dans cct article l'auteur parle du compositeur Ion Runcu-Popcs-

cu qui a ecrit de la musique inspiree de la creation populaire du
departernent Dambovitza.
Dans son oeuvre il a critique I'hypocrisie, l'immoralite et les
pensees dissimulees des hommes.
Dans son oratorio les personnages sont des heros de l'histoire
roumaine.
Ses ouvrages ont ete interpretes par des artistes ct par des forma-
lions chorales de la Roumanie et de l'etranger.
 ASPECTE ALE PRACTICII JUDICIARE
iN JUDETUL DAMBOVITA LA SFAR~ITUL
A
SECOLULUI AL XIX-LEA ~J
,

lNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA

Georgeta Torna

In cadrul cclecjiei de istorie modern a §i contemporana a Com-

plexulur l'a!ional
, Muzeal "Curlea dornneasca" din Targoviste a fost
lnscris §i fondul "T. C. Nicolaescu'', conjinand acre de Iarnilie, Ioto-
grafii de epoca, documcnte, din cercetarea carora se dcsprind date
noi referitoare la cunoasterea unor particularnap ale viejii politice
locale, cal §i la cunoasterca unor as pecte legate de practica juridicii
cxcrcirata dupa legea din 1864, care stabilea statutulavocaturii.
Nc vom opri la "caqile de avoca]!" ale acestei Iarnilii ce a dat trei
gener91ii de juri§ti (bunie, fiu, nepor), Cu scopul de a preciza rnoda-
Iiiatea • de objinerc a aeestora, prccum §i va loa rea lor intrinscc1i. •
Investirea cu titlul de avocat a unor persoane ce nu indeplineau
conditiile prevazute de legca din 1864, de cji tre baroul dalnbovi!ean,
ca de altfcl ~i de celelalte barouri din tara, este discutara in lucrari
de spccialitutc ' §i cu refcriri la unul diri membrii acestei fanlilii-1.
·C. Nicolaescu.
111adcviir documentcle ofcrite releva ince(iJ.lcnirca practicii de
ucordare ,,11 carjilor de avocat", baroul dambovilean pornind de la
intcrprctarea legii din 1864, in spc!i:i. de la paragrafelc 25 ~i 28.
Acestc paragrafe au crcat posibilitarca de lnscricrc in rabelul avo-
cajilor de persoane2 ce vor putea practica aceasta profesie, in baza .

I Dorin Eliescu, N. Pili~, "Fabrica de avoca!i" de te T6rgovifjtc - legendll. fjf

, reentete, in vatacntca, vot 12-13 p. 358.
2 Idem, p. 360.
142 GEORGETA TOMA

verificarii cunostinjelor de speciaJitate ~iin virtutea practicii an-

/
tcrioare.
Prima generatie, Ion Iancu Nicolaescu (fig. 1), s-a nascut la 8
rnartie 1835, asa dupa cum reiese din actul de botez3•4, ca fiind fiul
luiNicolae de la.care.si-a.Iuatnumele
. decuNicolaescu. Tancu Nicolaes-
nu a urmat cursuri
juridice de spccialitate, Iiind
menjionat ca facandu-§i
studiile ca autodidact.5
A indeplinit functii im-
portante: mernbru al Con-
siliului Judejean, 1870,
consilier comunal, 1875-
1876, consilier judejean,
1877, membru al Consiliului
general judejean, 1883, pri-
mar al orasului Targovi§te,
1883, prefect al judcjului,
1883-18856, fiind primul
prefect ales dintrc )ocalnici.
In domeniul juridic a o·
cupat diferite funcjii: se-
cretar la Grefa Tribunalului
Dambovija (1859), ajutor la
Fig. 1 Grefa Tribunalului Darn-
3 Complexul National Muzeal .Curtea domneasca·. fond .• I.C. Nicolaescu",
doc. nr. 3.
4 Complexul National Muzeal .Curtea oomneasca", Actul de donalie catre
Complexul Nalional Muzeal .cunea comneasca", p. 1-2.
5 Ibidem.
6 Complexul Nalional Muzeal .Curtea oomneasca", Fond ... I.C. Nicolaescu",
doc. nr. 4/30 dec. 1870; doc. nr. 492/8 martie 1871; doc. nr. 2750/17 febr.
1873; doc. nr. 14145/18 sept. 1873; doc. nr. 6947/iulie 1876; doc. nr. 9095/13
aug. 1887; doc. nr. 2242/10 febr. 1883; doc. nr. 4828/1882; doc. nr. 197/2
nov. 1885. •
 •

ASPECTE ALE PRACTICII JUDICIARE 143

bovija (1860), expediter lu biroul postal din Targoviste (1862), gre-

fier la Tribunalul Arge§ (1864). tn 1866, este transferat in acc~a§i
fu ncjie la Tribunalul Darnbovi!a7
• •
La 13 august 1867 este numit in functie dc procuror la Tribunalul
Dilrnbovija, funcjionand piina 1<116 august 1868, cand cste nurnit
judecator de instrucpe Ia Tribunalul Dambovija. 1n anul urrnator,
1869 este transferat in aceeasi funcjie de judecator de Instrucjie 1a
Tribunalul0lL8
Prin deeret dornnesc este Dum it avocat al statului, clasa a III-a, la
1'1l.rgovi§lc, In 1876, unde funcponeaza piinii in 1882.9
A

In urma acestei bog ate activitaji, dejinand funcjii Irnportantc ~i

peruru praetica juridica desfii§urata, lui Iancu Nicolaescu i se acorda
doua "carri de avocat" (Fig. 2, 3a §i b), conforn Legii din 1864, carli
ernise de baroul din Targ~Jvi§te.
-
/'
r,l
f' ~
( ~,~ II -
,.,.j)
(tocut,..I ........... wot•••• ~. oj,tn"
I
,. . ,/,L..,*V

• J
J
II

.~

Fig. 2 Fig.3a

7 Idem, doc. nr. 2488/29 martie 1859; doc. nr. 8103/2 tebr. 1860; doc. nr.
20390/25 febr. 1862; doc. nr. 3780/22 febr. 1864; doc. nr. 3870/1866; doc.
nr. 234/1866; doc. nr. 869/august 1866; doc. nr. 3042/13 august 1867; doc.
nr. 3743/16 august 1868; doc. nr. 1451/31 ian. 1869.
8 Idem, doc. nr. 36/26 mai 1876. •
9 Idem. doc. nr. 49/23 oct 1866.
•
•

GEORGETA TOMA
144

Documcntul ernis la
23 octombrie 1866 de
t Consiliul de discipline al
( 0"" II..fcl ulu.'I'(".b .......u1'(.Ul •
avocatilor judclului
,,,,t\,'......
l~ ~..._1\\.l(lIL"'1UA.
Darnbovija, pfln care
.1N1/4,,//p, ~
-- - Iancu NicoJaeseu estc
trecut pe iabelul

Fig'.3b
ani ca avoca! stagiar ~i
esre admis avocai, cu mentiunea cli "poate pleda la toare instanjele
din Romania".ll
Aceste doua ciiTlide avocatura poarta semnatura primului decan
al baroului de avocaji din Darnbovija N. Chirculescu, despre care s-a
publicat In rcvista de spccialitate,lZ Valachica nr. ]2-13.
Fiullui Iancu Nicolaescu, Constantin 1. Nicolaescu (Fig. 4), nils-
cutla 23 februaric 1861, a urrnat studiilc Iiceale la liceul Sf. Sava din

10 Idem~doc. nr. 29 din 20 februarie 1871 ~

II Dorin Eliescu, N~Piti~, op. cit., p. 259-360.
12 Ibidem.
ASPECTE ALE PRACTICII JUDICIARE 145

Bucurcsu, dupa care a •

~bsolvit in ] 88-1 Facul-
tatea de drept din
Bucurcsti, A indeplinit
funcjii importante in
jude! §i in lara. A fost
membru activ al Par-
tidului National Liberal,
secretar general al Minis-
terului de Interne, sena-
tor, presedintc :11
Partamentului in 1927,
cfind este numit, rege,
Mihai 1.13
Constantin I., Nicola-
escu este posesorul unci
carli de avocat emisii de
barouJ din Dambovija,
purtand aceeasi semna-
ludi a dccanului N. Chir-
culescu. Este vorba de
documentul nr. 12 din 1 Fig. 4
februarie 1883, prin care •
Constantin T. Nicolaescu, licenjiat in drept al Facultjiji! din Bueu-'
re§ti, este inscris pe tabelul avocajilor stagiati din barou I judejului
Dambovila,14 acest lucru fiind considerat drcpt "carte de avoca-
iura". (Fig. 5)
loan C~ Nicolaescu, nepotul lui lancu Xicolaescu §i fiul lui Con-
stantin Nicolaescu, nascut in 1892, a continual tradijia familici,

13 Complexul National Muzeal .Cunea domneasca", Targovi~te, Actul de

donajie, p. 24, 28.
14 Complexul Nalional Muzeal .cunea domneasca", Targovi~te, Actul de
donatle, p. 37.
 146 GEORGETA TOMA

urrnand cursurile liceului Sf. Sava

§i Facultaica de drept din
Bucuresti. ~i-a luat liccnja in drept
in 1913, dupa care a objinut doc-
toratul in drept la Paris.

apoi timp de 15 ani a

functia lie consilier

I - r:
!'
'"~."e.;J...., .
.. 'l.~'

Fig. 5
economic permanent al Arhiepis-
copiei Bucurestilor, -gazetar, fon-
dator al Federajiei Societap]
Sportive Rornane. 15 •
loan C. Nicolaescu este Rose-
sorul unci "carli de avocat" cu nr.
5762 din 27 cctornbrie 1922 (Fig.
6), elibcrata de aceasta data de
decanul corpului de avoca]i din
judcjul Tlfov, ell precizarea cli, In
1913, avand titlul de doctor • in Fig. 6
15 Complexul Nalional Muzeal .curtea dornneasca'', T~rgovi~te, Fond. I. C.
Nicolaescu, doc. nr. 5762 din 27 octombrie 1922.

•
 ,

ASPECTE ALE PRACTICII JUDICIARE 147

•
drept al Facultiijti din Paris, a lost inclus ca avocat stagiar in corpul
avocajilor din Dfimbovi]a, §i upoi transtcrat ea avocat definitiv la
baroul Ilfov, I s-a eliberat act" l~tiicarte cu dreptul de a exercita
.
aceasta profesiune pe tot cuprinsul regatului Romaniei.
Din documentele cercetate reiese ca eliberarea "carlilor de avo-
ca]i" sc Iacea pe baza examiniirii cunostinjelor ~i a practicii juridice
antcrioare, Eliberarea "ciiqilor de avoca[i' sc fiicea §i in cazul cand
persoanele in cauza posedau §i studii de specialitare [cazul lui Con-
stantin I. Nicolaescu §i loan C. Nicolaescu).
"Car!ile de avocat" elibcrate de baroul din Targovisic, ca de altfel
~i de celeJalte barouri, nu erau echivalente cu diplomclc tic liccnja;
dar in baza Jor se purea practice avocatura.
Cert este ca aceste practici s-au inradacinat In pcrioada ime diat
urmiitoare dupa Unirea Principatclor de la 1859, cand schirnbilr ile
social-eccnornice survenitc, puneau 0 serie de problernc, iar in-
viiliimantul de specialitate creat nu satisfacea Jndeajuns toate nc-
cesitajile,
• •

ASPECTS DE LA PRATIQUE JUDICIAIRE

, '" '
DANS LE DEPARTEMENT
,
DAMBOVlTZA
,
A LA
FIN DU XIX-EME SIECLE ET AU
COMMENCEMENT DU XX-EME

Dans cet article il s'agit d'une Iarnilie anciennc d'evocats de

Tfirgovisie, Iorsque Ics nominations des avocats eraient realisees
conformement aux "charles d'avocats" elib~r~es d'apres la Loi de
1864, par les barreaux d'avocats, sans des etudes de specialite: les
charles etaient 61ibeT(!CSaux personnes qui, avaicnt une prariquc
juridique Iaborieuse dans ce domain d'acuvire.
148
• GEORGETA TOMA

•
LISTA fLtJSTRAl1lLOR
LA LISTE DES ILLUSTRATIONS

Fig. 1. laneu (Ion) Nicolaescu

Premiere figure. laneu (Ion) Nicolaescu
Fig. 2. Carte de avocat, laneu Nicolaescu, 23 octornbrie 1866
Figure 2. Charte d'avocat, lancu Nicolaescu, le 23 octobre 1866
Fig. 3. a, b. Carti de avocat, lancu Nicolaescu, 20 februaric 187]
Figure 3. a, b. Chartes d'avocat, lancu Nicolaescu, Ie 20 fevricr
1871 •
Fig. 4. Constantin I. Nicolaescu
Figure 4. Constantin I. Nicolaescu
Fig. 5. Carte de avocat, Constantin 1. Nicolaescu, 1 Iebruaric ) 883
Figure 5. Charte d'avocat, Constantin J. Nicolaescu, premier
Ievrier 1883
Fig. 6. Carte de avocat, Ion C. Nicolacscu, 27 octombrie 1922
•
Figure 6. Chartc d'avocat, Ion C. Nicolaescu, Ie 27 octobre 1922
.
• •

TIMPUL JANDARMULUI
, 100 Teodorescu

~IOTTO:.Nu aisu'i evenimente snu persona]e

pril'ile.rrin(e: studiind epoca lui Atexandm cet ,I((Ire
Stili mesaju! lui Buddha, nu esti mol aproape dt

Dumnezeu decal studiind istoria unui Sill dill !.lulI·

, ""1'grll s(lu biograjia unui pirat uiuu. ill ["/11 Ill;
Dumnezeu toate evenimentele istorice SIIII(
voloroase. $; cine JIll crede t" Dumnezeu lice: I" [<li(1
istortei".
Mircea Etiadc •
.•Mitul ctcr nci rcmtoarceri''.

Ce, este, oare, TIMPUL'! .Daca sun! Intrcbat si , caul s-o explic,
nu o'§tiu", spune episcopul de Hippona, Augustin. Sum cuprinse in
nojiunea de "timp": nasterea, copilliria. iubirea, eiisiitoria, tradarea,
lasitatea, razboiul, foamea, boala, spcranja, maanea §i gandul ce
cstc dincolo de ea. ~itoare acestea se nurnesc sirnplu, VIATA unui
001. 9i existenja sa csie cuprinsa in istorie §i aceasra cuprinde §i
suferinja. ~j ce sufcrinta! "D(Hl/11ne, Dumnezeul meu, de cc rn-ai
parfisit?!" a strrgat tanarullSlIs. Iar, peste tirnp, tii'narul Pascal sc va
trnrcba: "C8nd t1111gandesc 1<1mica durala a vielii rnclc absorbuf 1n
vesnicia care prcccda §i care urmeaza, la micul spajiu pc care il vad,
rna sperii ~i rna uimesc ... Cine 01-::1 asezat aici? Prin porunca ~i
oranduirea cui mi-au fost destinate acest loc ~iacest lilllP'!"] In
contextul istorici tncarcara de cvenimente care se succcd, DivinuI a
coborat Intr-u n timp istoric concret pentru a sufer i, a muri §i a Invia.
~idin ace) moment istoric tnccteazli a rnai fi fabula, Maya, ci cste
cocterna ell Ziditorul. ~inimic nu este fara rest in f<lla Ziditorului,

1 Blaise Pascal, Cugel6ri, Ed. Univors, Buc., 1978, p. 63.

 150 • ION TEOOORESCU

pentru eli in aceasra coeternitate stau alaturi filozoful Jean-Paul

Sartre §i plutonierul de jandarmi de la Titu, Marin Stan.
Putem cerceta istoria timpului sub difer ite aspecte, Cll accent pc
eel trecut (arheologie), eel prczcnt (politologie, sociologic, istorie ,
conicrnporana) §i vii lor (Iuturologie}; sa introducem nojiuni precum
serla (A.D. Xenopol) "tin1p lung" ($coala Analelor), "limpuJ ciclic"
(Vico, Croce). Dar daca nu [inern searna de prevala.rea divinului,
sacrului, istoria I§i pierde sensu I, sau devine, in eel mai bun caz, 0
carle de morals. $i eternul se transeede in noi prin credinja, Credem
§i apoi vorn cerceta; vom cerccia isroria fiieand parte din armenia
, Ziditorului. $i cand masuram succesiunea evenimentelor, masuram
armenia lor: "Ceca ee im i apare eu claritate in mod evident, csre ca
nici viitorul, nici treeutul nu existii §i ca nu este propriu a spune eli
sunt trei timpuri: ..trecutul, prczenrul §i viiiorul", dar soar spune,
pOUlC, ruai bine "tinlpurile sunt trei: prezentul trecutului, prezcruul
lucrurilor prezenic §i prczentul viitorului", caci aceste trei timpuri
sunt, toate trci, in sufletul rneu, §i In alta parte nu Ic vjid. Prezeniul
trccurului esre memoria, prezeruul prczentului - intuijia, iar pre-
zem ul viitoruJui cste a§teptarca".2
1. Ce esre E1'ERNITATEA, timpul care se scurgc?
Asupra aces tor lnrrcbllri sil-J conslliem pe TOlna d' Aq u ino: .Etcr-
niratca estc viala fara margini posedata in tntregimc de sirnul-
rancirate §i perfecpune".
2, Durnnezeu cste ctern?
.Dumnezeu esic imuabil, nu cste nurnai etern, cl este, asemeni,
cternitatea sa",
3. Etcrnitatea este proprietatca exlusiva a luiDurnnezeu?
"Dumnezeu este etern pcntru ea esre adevarat ~i absolut imuabil.
Celclaltc existenje sunt ererne in masura in care participa Ja irnu-
abilirare".
4, Eternitatea diferji de cea atimpului?
2 Aurelian Augustin, Contosiuni, in N. I?agdasar, V. Bogdan, C? Naly, Ant%gie
tttozottcs. FI/ozol/ streinl, Ed, Casa soaretor, 1943, p, 177-182, .
 TIMPUL JANDARMULUI 151

..Erernitatea difera de timp pentTu ca exisrenja sa esre in imrc-

gimc simultana, in vrcmc ec cxistenja timpului este succesiunea, dar
ea nu difera de timp prin absenja tnceputului §i a srar§itului".
5. Difercnja dintre ev (perioada) ~i limp.
"Evulline locul dintre limp §i eternitate".
• 6. 13xista un singur ev .
"Nu cxistli decat un singur ev".~"
Cine cstc jandarrnul? Numele vine din franceza ("gendarme"-
pour gens d'ar~lcs), soldat faisant partie de la gendarmerie; gen-
darme a a
pied, cheval, in "Nouveau Petit Larousse", Paris, 1954; in
•
Italia.jandarrnii se nurnesc "carabinieri". Romania a prelut modelul,
infiinlfind in 1891, trupele de jandarmi, cu scopul pazei localitli!ilor
ru ra Ie ~i supravcgherea ordinii de drept (filajul, urrnarirea spionilor,
a celor care raspilndesc zvonuri §i manifesre).
Alaluri de arma cavaleriei - jandarmeria a fost considerata ca °
arm a nobila, cavalereasca atat pentru soldatii care faceau armata in
icrrncn la jandarmi (majoritatea !arani), ea §i pentru ofilcrii de
cavalerie. A face parte din aceasta arrna era 0 onoare §i 0 mandrie.
Rcfcriror la titlul lucrarii, se poate face 0 mica remarca: in Iimba
r0l11anii avcm, 0 data, tcrmcnul "limp" (latin de origine), care trimite
la timpul sacru, ~i "vrcnlca" (slav de origine), de scmnificajic pro-
fanli, cotidianii ("vreme trece, vreme vine").
Titlul lucriirii ar fi putut fi "Vremea jandarrnului". Ca §i cava-
lcri§tii, avand misiunea de pastratori ai ordinii in tanarul stat na-

..
jional roman, ei.jandarrnii, erau consiqeraji .ero:" ai neamului (cum
erau apreciaji, de altfel, §i agenjii secreti in eele doua razboaie
rnodiale). Conduita lor trebuie sa fie de adevara]i eroi: devotarnent,
mfindrie, curaj, sii sara in ajutorul eelor slabi; "oamenii i§i reglernen-
tcazfi conduita nu in funcjie de condijia lor adevarata, ci de irnaginea
pe care §i-o fae despre ea §i care nieiodatii nu 0 reflecta eu fide-
lil<lle".4
3 Toma c'Aqulno, Somme /heo/ogique, Les Editions Rieder, Paris, 1927, p. 114,
.1 Georges Duby, /lis/eire et ideo/egie des societas, tn Faire de I'hisloire, lorn
I, NOuQC!3UXproblemas, p. 147-148,

•
 152 ION TEODORESCU

Pcntru jandarm, existcnja lui cotidiana era lntrcrupta de marile

eve nirnente ale Timpului saeru: Craciun, Anul Nou, Paste - sau
zilele sfinjilor (Sf. Vasile, Sf. Ion, Sf. Gheorghe, Sf.-tii Constantin §i
,
Elena, Sr.-Iii arhangheli Mihail §i Gavril ~i allii mai mici). Aceste
sarbatori erau pretext de petrecere, felicitarea §efilor, baluri (cel al
prefecturii ocupa un lac apartc). lntrarca in acest limp sacru era un •
prilej u§or superfluu de a scapa de sub ordinele curente, de a uita de
mieile necazuri, supararl de familic. Totodata, sarbatorile ofereau
ocazia de a intari (sau inijia) relajii cu §cfii icrarhici, intrucat acestia
purtau in ei ceva charismatic, care 1I facea pe subaltern sa actionezc
cu mai mult zcl: "Cu prilejul felicitafilor de Anul Nou, Craciun,
• Paste, Iiecarc of icier va felicita numai (sublinierea noastr a) pe seful
direct supus, Tar cu oeazia zilelor onomastice oficierul felicita din
partca lui §i a trupei (nu ca particular n.n.) pc cine crede de cuviinja,
dar in mod expres pc §eful sau direct SUpl/SuS
Pe langa acesre sarbatori, care reaminteau jandarmului existenja
in timpul sacru, mai'existau sarbatori, a§a Lis "nalionalc", care, prin
amploarc ~i ritual, dcvcneau saerosanete: 10 Mai ~i Ziua croilor:
"Avcm onoarea a va aduee la cuno§tintii ca l.P.S.A. Patriarhul Dr.
Miron Cristca, inaltul Regent, Prcsedintele Societillii, va trimitem
patriarhicesti biuecuvaruari *i vii muljumiri pentru avfintul suflctesc
cu care ali riispuns chemiirii strangerii obolului obsresc pentru so-
cictate In ziua Eroului. Tabelut adevcrcstc eli s'a primit §i 600 lei". ,
(Nota trirnisf Legiunii de jandarmi Dambovija pe data de 9 ian. 1929,
din partea Socictiilii eroulnieaecunoscut.) Jar rapoartcle Legiunii de
jandarmi clitre esaloanele ierarhice inccpeau CU "avern ("am") 0-
noarea". Nu esre 0 simpla formula de-complezenja, ci dorinja castei
militare de a face din onoare ~i credinja emblcmele unui alt limp al
oooarci ~i al credinjei, diferit de eel crestin §i de eel cotidian.
Cel care imbra!~a arrna jandarmeriei era altceva decar un civil
de rand. EJ facea parte din efectiv, trebuia sa aibil 0 stare de sanataie
\
5 Arhivele Statului-Filiala Dambovita.Fond Legiunes de jSl1dsrmi. dos. 1/1928,
f. 18.

•
•
 I

TIMPUL JANOARMULUI 153

•
~----------------------------------
buna, ehipamentul pUS la punct, armatura (curata), [lnuta (tngrjjita),
discipliner §i credinjtT.6 •
Cum se desfa§ura programul trupei mtr-o zi rezulta din tr an-
scrierea din ziua de 5 mai 1923.
- 7,30 - 8 Inspectia de diminc31a
•
- 8- 8,10 Ajuns 18 campul de instrucjie
- 8,15 - 8,30 lnstrucpe
- 8,30 - 8,40 Salutul de pe IOf
e
- 8,40 - 8,50 lntoarccrea de pc toe
- 8,S!) - 9,10 Pas de muncvra
- 9,25 ",9,40 Repaus-
- 9,50 -10,15 Instrucjlc
- 10,20 - 11 Ochirc
- 11,45 - 11,55 1ntoarcercala cazarma
- II,55 - 12,30 Masa de pranz
- PunG la ora 14 Program administrauv ,
-14- tS,l5 CurAlirca hainelor
- 15,15 - , publice ~i credinta la jandarmi.
16 Despre sarcinilc Apoi urma
all program administrativ, papa la ora 18.
Credinja in rege, in ordinea statuJui roman de atunci ~i credlnja
religioasa presupunea ascultare, pastrarea secretului. Ordinea - nu.
numai la noi, dar in toata Europa - se intemeia pc pastrarea
sccretului; §i tot ce este secret, devine 0 enigma, un mister. Aceasta
misie eu earacter secret a jandarrnului, prefigureaza tipul NKVD-is-
tului, dAndu-i iluzia ea-§i poate creea istoria §i propria sa tibertate,
c~ "supunc" timpul trecut, prezent §i mai ales, viitorul. §i el trebuie
sa fie prczcnt in istorie cu orice pre! ca un cavaler al ordinii, crcdinjei
§i pastrator al secrete/ lor. Teoria eli secretele se vor afla in cazul
istoriei, se va schimba. Aceasta cste tragedia jandarrnului, deatunci
§i de aiurca, indiferent de spajiu §i timp. Este drama omului modern,
dorinju de a face competijie Etemitajii pe aces! parl1ant §i de a creea
allccva decal lnaintagii siii. ,!Pentru omul modern, omul nu poate fi
6 Legiunea de Jandarmi a Jude!ului Oflmbovila, din 1923.
154 ION TEODORESCU

creator decat in rnasura in care este istoric; cu alte cuvinte, orice

creajie ii cstc irucrzisa, in afara celor care-si ana sursa in propria-i
libcnatc §i, in consecinja, totul ii este refuzat, in afara de libertatea
de a face istoria, facandll-se pe sine ... Libertatea de a face Istoria,
cu care se mangaie omul modern, este iluzie pentru quasitotalitatca
speciei ulna ne". 7
Dusmani ai ordinei §i, indirect ai jandarmului erau sectanpi,
cornunistii §i legionarii. Intr-un raport al Legiunii de jandarmi Dam-
bovi!a (J 1 ianuarie 1926) citim: "In prezentul sector at satclor sunt:
adventisti, studenji in Biblie §i martori ai lui Iehova. Majoritaiea sunt
advcruisti §i ttu jac propaganda: Cornesti 5 adventisti; , SU!k1Seaca 24;
Raciu 2', Piersinari
~ 8·, Vacarestis, I: Odobesti:r., 'l: Pucioasa 18', Tala 22',
Pictro§ila 1; Voinest! 1". Inforrnajiile sunt precise, majoritatea sec-
tanjilor sunt fernei, care au incercat sa-i atragil §i pe b5rbalii IOf, dar
nu prea au reusit. Inforrnajia cu roJ vital In timpul de zi cu zi al
jaridarrnului este punetul s'iiu de onoare §i de desavar§ire. "In prirnul
-
rand suru chernap sa culeaga intormajii §efii de post §i ajutoarele lui.
Esre bine dupji cum vi s'a reeomandat §i anterior ca fiecare §ef de
post sa aibji oamenii sai de incredere care ii poate procura informajii
numeroase, care trebuie sa fie punctul de onoare ~i linuta de apos-
tolat in executarea sarcinilor fiecarui ostas care trebuie sli fie un
adevarat jandarm pentru spcran!a Tarii".8
Tinta ordinului, pe care, de obicei, era scris "strict confidenjial",
erau acjiunile comunistitor, ca agenp ai Moscovei. Ei trcbuiau ur-
mariti §i depistaji. "Lega!ia noastra de la Paris a trimis Ministerului
Afacerilor straine 0 nota din care rezulta ea statuI sovietic orga-
nizeaza actiuni provocatoare in cursul lunii Mai pe tot teritoriul
Rornanici §i in special in Bucure§ti".9 Sau: "Atentic! Se ra.spilnde~te
clandestin ziarul liber Scanteia care conjine articolc de Ana Pa-
uker!"IO Partidul cornunist va plana in permanenja asupra statului

Mircea Eliade. £seuri, Ed. $tiin!ilica, Bue. 1991, p. 114.

8 Arhivele statului-Filiala Dambovila, Fond Legiunea de /andarmi, cos. 32/1926,
f. 229.
9 Idem, dos. 30/1926, I. 90.
 •

TIMPUL JANDARMULUI 155

roman de atunci §i, implicit, asupra timpului jandarmului. Peruru cci

de atunci comunismul se asimila politicii expansiooiste a Rusici
Sovicticc. ,,0 ma§ina apare alaturi de trotuar, langa persoana ba-
•
nuita ca fiind ccrnunista, se deschide u§a masinii §i cineva diniiuntru
pronunja cuviruele: "Victoria va fi a Rusiei".ll Foarte interesant
este faptul ea intr-un jude! ca Darnbovija, eu 0 putenica industrie
pctrollera §i eu clasa muneitoare, Rapoartele Legiunii de jandarmi
Dambovija precizeaza de mai multe ori: "Nu sunt acjiuni comuniste.
Nu sunt acjiuni antisemitice. Nu sun! mi§ciiriJegionare", dar su-
pravegherea secreta va continua in permanenja ..
Dopa venirea lui Carol al Il-Iea la putere §i instaurarea dictaturii
regale (1938), §i dupa rebeliunea din 1941, legionarul alaturi de
cornunist §i de sectam - face obiectul urrnaririi de catre jandarrn,
Ordinele atenjloneaza jandarmii din Dambovija: "Legiunea a schirn-

°
bat parola - Lcgiunca §i Capitanul - eu - Traiasca Lenuja §i
Costcl" .12 p'crchezilie facutii la spitalul din Ia§i a giisit la legionari
121 manifeste, ] 8 revolvere, 7 cujite, etc. Mai suot §i spioni care
patrund, tn special sunt viza!i cei maghiari:"O anurne Olga Fieher
din Brasov patrunde in casele Oficiului de jandarrni eu scopul de a
culege informalii",13 spune un Raport din 1941. Dar Timpul - eel
care se joaca preeum un eopil- a Iacut sa fie 0 vreme a legionarilor,
apoi 0 v~eme mai lunga, a cornunistilor; §i eel care urmareste - sa
fie, la randul lui, urmarit. Dar viaja cotidiana a jandarmului mai
include ~i tncalcarca rcgularnentului, abuzurile sale. Cum sa nu faca
un abuz un om care §tie ea el tmparte legea §i ordinea?! Puterea lui
devine imensa, sacra. Jar piutonierul Marin Stan din Titu este bagat
la careers 3 zilc, Iiind "condamnat la Iibertate", cum ar fi spus
coctcrnul sau Jean-Paul Sartre. Binelnjeles ca, la carcera, Marin
Stan a simjtt 0 putcrnica ... grealii §i angoasa, ca Jean-Paul, la Paris.
-
10 Idem. dos. 35/1928. f. 49.
II Idem, dos. 166/1941, r. 14.
12 Idem. f. , 5.
13 Idem. f. 61.
 156 ION TEODORESCU

Marin Sian, plutonierul de jandarmi, va travers a perioada rllzbo-

iului, va fi reformat in ]948 §i apoi harjuie. Peruru Jean-Paul filozofia
existenjialista va fi dorinta lui de a crea 0 noua ordine; la fel, §i Marin
Stan i§i va fi dorit sa initieze 0 astfel de ordine.
$i - peste timp - referitor la Jean-Paul Sartre viitorimea va
decide cli a fost jandarrn in filozofie, iar pluionierul Marin Stan -
Iilozof ln jandarmerie. (Poate fj 0 simpla butada a autorului; dar cine
ma poate contrazice, cand viitorul nu-existar")
Bun dimas, jandarrnule, §i pe curfind!

L'EPOQUE DU GENDARME

Dans I'article ci-dessus l'auteur presente les relations entre Ie

temps sacre et le temps profane. On fait une analyse sur l'activite de
la gendarmarie du departernent Darnbovitza, entre Ies deux guerres
mondiales.
Par ses diverses activites de contre-espionnage, le gandarme de-
sirait etre un createur d'hisroirc, en realite il a cree son propre
espace et sa propre epoque. L'epoque (le temps) cree par le gen-
darme portait le signe du secret et pendant ce siecle tout ce qui est
secret dcvient rnystere.
Mais I'homme est soumis a I'impecable temps sacre et routes ses
activites doivent avoir un chemin horizontal et vertical, pour eire
6ternel.
•

I
 •

. I

•
• • •

PATRIMONIU
•
•

•
, I
•
CA"rEVA CONSIDERATII ASUPRA UNUI
MANUSCRIS SLAVON DIN COLECTIA
COlVIPLEXULUI NATIONAL MUZEAL
"CURTEA DOMNEASCA" DIN TARGOVI§l'E

Dumitra Bulej

Recenta opcrajiune de reevaluate a fondului de carte veche

dc!inut de Complexul National Muzc.:al "Curtea domncasca" din
•
Tilrgovi§tc a facilitat descoperireu unui manuscris slaven, cuprins In
invcntarul colectici la nr. 249/1449 - document de 0 rea Iii impor-
tanla pentru istoria culturii noastrc vechi,
Manuscrisul semnalat nu figurcaza in cataloagele de manuscrise
slave publicate pana acurn. I .

1n actuala elapl! de studiu am avut In vcdcrc idcntificarea §i

t •
dararca rnanuscrisului prin cercctarca bartici §i a filigranului con-
[inut de acesta, prin cflteva particularitati de linlbil §i paleografie
(forma §i dimensiunilc literei), prin ornamentica folositii in ilus-
trarca inceputurilor de capitol §i a legaturii, prin intervenjiilc ul-
terioare asupra textului §i legaturil. •
-
Lucrar ea 1<1care ne referim este un Tetraevanghcl §i cuprindc
urrniitoarele parti: cele patru cvanghelii (f. 1-258), Sinaxtarul cclor
12 luni (f. 259-270 verso), Supunerc pentru fiecare zi (f. 271-278).

1 P. P. Panailescu, Cara/ogul menuscrtsetor slave din B.A.R.P.R. vol. .1, suc.,

1959; V. Br1ltulescu. Miniaturi §i manuscrise din Muzou: de arIa reJigioasii,
Bucuresti, 1939, Elena Linta, Caralogul msnuscriselor stevo-romsne din Cluj.
Napoca, Bucuresti, 1980; Elena Linla, CalaJogul manuscrise/or stevo-romsn«
din la!ji, Bucurest], 1980; Elena Linla ~i cotecnv, Catalogul manuscrise/or
stevo-romsne din Bucure!jfj, Bucuresti, 1981; Elena Linla, Gara/ogul
menusctisetor stevo-romsne din t;Jrs§ov,Bucure~li. 1985.
 •

160

Pig. 1
CONSIOERAT" ASUPRA UNUI MANUSCRJS 161

Fig. 2
162 DUMITRA BULEI

1
'11 ~ '1""" , It ",. I 1 r '4

,
,~ t. .'" ~I
•
, ,.
1 ~, ~
I
\
•

I
...
\ I

;-I'.,..J. I, 1l "
~"\ 1t\1V~'I""
I
.I"l·' II '\
'
" I

• , ..... I '11:
111'\: W',
I , 1M
It I..!_ "I 'IC , •
_"~ ., II I (
•,:.. ,(\).tiC\'·
~"I..
•
• Ilf'"
.: 1'0'
,
,l
-
f,:" I

- f ", ,
~I\""!I
t,
.
J t\
'
~.
t'J~ttT\
tll..J"
I

Fig. 3
 •

CONSIOERAT" ASUPRA UNUI MANUSCRIS

• • ,
Fig. 4
 164 OUMITRA eUlEI

- - •

.
,mIN ~.\«i·~;,
I~~~ ~ .trH'f",:·C' ':
;::-..v "~lMtfW.f.tHtlA"'f.ll~lJA\ £
•
~"'."h,""n'A-1-'T' ,(,On'
1,fw.UR,u . a~~a'f.....
..' •.a~ ~ft ,W~.....a. .
tt sn
-
IU1Jtf..f
• H 6It
,ILtCMtM
,
IY"Il'U. UI'"
IYt
• •
~'CA.'~&'".~'A"~.H
.J~_~&"ll'. ",.
'''~f+'"(n~'lJlrt. 'It
,-i~·r~li!AnW1u"r~.
~t1uK4
.."~"+I~""
e .\~ ~4~.h~J"
..
WIttl,K.Jt\I~n~(t~, CA'~~
• .,. ..... ' " f'&h{fltlf . ·"~~NC" •

, I ,
• J I'
•lI
! I.• r ;._.~.~~_~ _ •
Fig. 5
•
CONSIOERATII ASUPRA UNUI MANUSCRIS 165
----------------

fig. 6 I
166 DUMlmA BULEI
~---------------------------------
€>IC~ w (m) MATt-A C(e.~TO (~) e(\(ANr£A£)

F. 1-71v. Sf. EvangheJie de Ja Matei.

rAAf)bl ~(Ij)A (Nr)E.AiA £.;jjC(£) w (m) M"PKA

F. 72-73. CapeteleEvangheliei de la Marcu.

nPt:.ACII.Os·lE. E.(A)w (m) MAP)(.ACmrO £(6A)Nr(E)lIiA

F. 73-74\'. PredosJovic Ja Evanghelia de la Marcu .
•
£. ~t w (If\) MA.PKA (CTOE.) £. \I (N) r (£.)1\1£
F. 75-120. Evanghelia de la Marcu.
£~€. w{If\)I\'JKbl c(e.*)m(A)Toe<J(,,)r(~)I\·iArl\
•
F. 121-122v. Capetele Sfintei Evanghelii de Ia Luca.

npl(AO)CI\O~'it. E:>tCt w(mli\ ~KbICT(olTOe:(e.jI,)Nr(£ )AjA

F. 122\'-123v. Predoslovia Evangheliei deja Luca,
,
t.I(,")AVI(~' c(64)m(O)TO bA(A)Toat. CT6oflANIE.
F. 124-201v. Blagoslovenia de la Sf. Luea.

E*,-
,
w(m) IwA.,.NA
.
c (&~)m(A)ro £(IlA)Nrtl,\lA rl\"(611)
F. 201v-202. Capetele Sfintei Evanghelii de la loan.

oPt. (AO)CAO e.iE . ~ ~~ w (m)','(w)NNA

F. 202-203v. Predoslovia Evangheliei de la loan.

w(mli <.A)ANN (Al c (e.~)ll\o(rl>.) 611.(A)rOf>'6cTiE.

F. 204-258v. Blagoslovenia de la Sf. loan.
Ii I'

c 10 lOo'PN(LLK.) B 1 1>1(E.C'E.)Y'b c KA~A N'" IE.

F. 258-271. Sinaxarul cclor 12 luni.

CKA~AI-J'i€.. '<.~~ NI>. e.('r.)c~(K.h)A(b)lJ~

F, 271-278. Supunere pcnrru fiecare zi.
 .•

CONSIDERA111 ASUPRA UNUI MANUSCRIS 167

Dupa filigranele hartiei foJosite Ja manuscrisul slavon mai sus

menjionat (floare stilizata, ancora in cere eu stea deasupra, trifoi eu
inijialele H §i B2), putem afirma ca hartia este de provenienja ve-
nejiana.
,

FIg. 7

2 C. M. Briquet. Les filigranes. Dietlonnaire historique des marques du papler,

Paris. 1907.
168 DUMITRA BULEI

Rcdacjia folosita la copierea rnanuscrisetor est c slavona rorna-

ncasca din Transilvania.
Litera folosita este scmiunciala (4 mm). Scrisul este uniform,
drept, foarte cite], culorile cernelei Iclosite sunt ro§u pentru initiale,
pentru titlurile capitolelor, pentru notajiile marginate §i pentru une-
Ie sublinieri in text, baza texrului fiind in negru cu nuanta de maroniu
(brun inchis).
Manuscrisul arc 278 de file plus 0 fila lirninara, cu 0 legatura din
piele pc suport de lemn, care nu este originaHi, aparjinsnd lnce-
putului secolului al XVITI-Iea, cand s·a efectuat ~i0 rcstaurare
snmgacc a file lor, s-au adaugat alte file rnunuscrise in locul celor
rupte (L 257, 263-269, 272-278), iar allele au fost reintregite §i
textul completat de alta mana §i eu alta hartie(f. 270).
Legatura este din piele in nuanje de brun !nchis (31,5 x 20,5 x 7
ern) cu decor unltar, in tehnica imprirnatii la rece.
Coperta 1 prezinta un decor cu motive predominant fitomorfe §i
geornctrice; marginca este marcata de un chenar pe laturile mici;
central are un motiv romboidal eu clemente florale la colturi ~iin
interior. in unghiurile formate de chenarul floral se rcgasesc aceleasi
motive prezente in interiorul rombului central.
Coperta 2 prezinta acelasi .tip de decor structural in aceeasi
maniera, C\I chcnar marginal, iar carnpul segmentat de 6 registre
verticale.
Cotorul este in cinci registre delimitate in interior de binduri, are
motive florale puternic stilizate grupate in romb §i cercuri.
Textul este scris pc 22 de randuri, oglinda acestuia fiind de 21 x
12,5 em, iar bloeul caqii este de 29 x 19 em. Sigur dimcnsiunea filelor
a fost alta, dar odatli curelegarea manuscrisului, marginile au fost
taiale.
De rernarcat este §i faptul ea manuscrisul nu a fost numerotat
inijial. Numerotarea filelor este flicutii ln creion mult mai taniu, de
presupus de unul dintre ultimii detinatori at eartii. .
Un alt element care vine sa sublinieze valoarca artistica a ma-
 CONSIDERATII ASUPRA UNUI MANUSCRIS 169

nuserisului il consrltuie ornamentele: frontispicii, inijiale ornate,

vignete.
Cel mai amplu ea realizare este frontispieiul prezcntat la in-
ceputul Bvangheliei lui Matei, de fonna dreptunghiulara, cu in-
trerupere 18 mijloc. In partea de sus este dispusa central crucea
lncadrata de inscriptia urmiitoare: IC - XC Cornpozipa in sine
Nl-KA.
consta intr-o Impletitura de elemente vegetaJe stilizate, conturate cu
rosu, punctate eu negru, iar in unele zone sunt delimitate in nuanje
de verde §i galben.
La ineeputul Evangheliei de Ia Marcu frontispiciul pllstreaz1i
aceeasi forma dreptunghiulara, dar de dimensiuni mai mici, com pus
din elemente vegetale puternic srilizate, conturate cu roju, iar in
interior unele zone sunt delimitate cu galben §i verde. alternand cu
zone libere, in alb. Coljurile exterioare ale compozijiei sunt marcate
fie de clemente vegetale, mai pujin stilizate, asociate cu motive
avimorfe §i zoornorfe (pasare §i §arpe).
Central, in partea superioara se an!! 0 cruce intr-o reprezentare
naturalistii flira inscripjia consacrata. .
tn aceeasi maniera cornpozijionala, fara a fi terminat sc prezinta
§i frontispiciul de la lnceputul Evangheliei de la Luea. Elerncntcle
A

vegetale sunt intrepiitrunse §i conturate in ro§u. In partea superioa-

ra-central - este prezenta crucea simpla in dezvoitarea morivului
dominant, eu inscripjia IC - XC iar lateral configurare doua ele-
NI-,KA; •
I mente in acelasi stil.

ClI 0 particularitate a rnanuscrisului este §i faptul cA ultirnul

frontispiciu de la inceputul Evangheliei de Ja loan Iipseste, spapul
ramanand liber, iar celelalte frontispicii, cu excepjia celui de la
EvangheJia lui Mareu mai pupn izbutite sub raport artistic, sugerand
fie trebuinja stringenta a manuscrisului, fie un alt motiv a carui
semnificajie nu 0 putem cunoaste.
 170 DUMITRA BULEI

Inipalele ornate de la mceputul fiecarei evanghelii sunt executate

in ro§u eu acelasi motiv vegetal, dar de dimensiuni -diferite.
Litera "K" (6/4 em) de la inceputul textului este desenata In rosu
§i punctata in spajiile Iibere eu verde. '
Litera "Z" (13/4,5 em) de la ineeputul Evangheliei de la Marcu
este desenata eu rosu, avand acelasi motiv vegetal.
Litera ,,;r" (8,2/4,3 em) de la tnceputul Evangheliei de la Luea este
mai simplu ornamentata, colorate tn rosu.
Litera ,,/1" (8,4/2,3 em) de la inceputul Evangheliei de 18 loan
pastreaza acelasi motiv vegetal, desenat tot in rosu.
Singura vigneta intalnita in paginile manuscrisului S8 afla pe
verso-ul F. 123, la sHir§ituJ Predosloviei EvangheJiei de la Lues §i il
reprezinta pe evanghelist avand dedesubt 0 mana care line 0 cruce,
stilizat in manieril proprie copistului, care nu-ji lasa numele notar in
niei urr loc din manuseris, el definindu-se prin scriere §i miniatura.
Stare a de conservare este relativ buna. Pe legatura se observe
urme de carii in piele §i lemn. Y n interiorul manuscrisului marginile
filelor sunt restaurate, a§a cum am mai amintit, pe unele file se pot
vedea pete de ceara, alte file sunt innegrite de patina Iuncjionala.
Insemnanle rnanuscrise in limb a slavona de pc rnarginea iruerioa-
rli a filelor 1-9 §i de la fila 120 verso ne dau a imagine ipotctica a
proprietarilor carora a aparpnut manuscrisul, undeva in [inuturile
•
transilvane dupa onornastica numelor (Lupsa, Frasina, Forica etc.),
dupa Iimba folosita in scris, dupa grafie.
Manuscrisul conpne trei §tampiJe ovale de culoare roste cu ur-
matoarea Inscrippe: "Biblioteca Grigore Creju no.", localizate pe
fila 1, fila ]21 §i fila 278v. Grigore Creju (1848-1919), fiJolog roman
•
nliscut la Targu Neamj, s-a oeupat de texte vecbi romane§li §i de
copii manuscrise (Codicele voronejean, Lexieonul slave-roman allui
Mardarie Cozlanulj '.

3 Mlc dicl!onar encictopetiic, Bucuresti, 1976.

<. .'
CONSIDERATII ASUPRA UNUI MANUSCRIS 171

Insemnarea manuscrisa in limba romana fiicuta cu cerneala nea-

gra la inecputul veacului, de presupus a fi a proprietar-ilui cunos-
cater al rnanuscrisului slaven, are urmatorul conjinut: "Aeeasta
rcdactiune reproduce un.text apropiat de al Tetraevanghelului mieu
de pre Is 1500, insii eu unele forme mai innoite, din eari mai multe
seamana eu cele ale Evangh, lui Benkner" §i este un document
privind grafia, limba §i datarea aproximativa a manuscrisului (fila 1
lirninara),
Alte doua §taropilc circulare, negre, sunt prezer.te pe fila 1 §i pe
ultima fila avand inscrippa: "MuzeuJ regional Ploiesri", confirmand
apartenenja manuscrisului la aceasta institujie pana in 1967 cand
intra In parrimoniul Complexului National Muzeal "Cur tea dom-
ncasca" di n Targovi§ tc, ,
A

In continuare reproducem tradueerea insemnlirilor manuscrise

slave din josul filelor 1-9: .Aceasta carte pe nume Tetraevanghel a
fast faeuta pentru robul lui Dumnezeu Focsa §i sojia lui Forica/la
rugamimea sa §i pentru sufletul copiilor lor robii lui Dumnezeu loan,
$lcfu, Florea, Odochia/(foaie tiliata cu ocazia restaurtarii n.n.) cine
va fi sau unde va aseza aceasta carte pentru sufletele noastre la care
(...)/ iar acela sa nu 0 vanda, sau cine 0 va pune in numele Domnului
ca zalog,' (fila taiata Ja restaurare n.n.)/sa se roage, iar cine va
tndrazni, ori cine va fi din neamul nostru/ori dintre strain! oricare
dintre ei ar da-o sau ar vinde-o sau ar a§eza-o sa aiba parte de duhul
de la sflnji] piirin!i 318 care sunt de la Nikeia §i cine va fi dupa ei/iar
acela 0 va da mai departe copiilor no§tri §i aceJora care vor fi dupa
ei/s-a dat accasta carte frarilor supusi despre care apostolul Pavel
blagoslovestc: nu trebuie sa 0 iei (cii) accla va fi blestemat; Cine va
vinde sau cine 0 va cumpara va fi Impreuna eu lllda/§i impreuna cu
Iratele §i care nu sunt arnesteca]i in rele pentru eli raul a fost flira de
~tirea noastra, ori dupa moartea noastra §i aoela sa fie blestemat de
Durnnezeu/si de prea cinstita lui mama §i de cei patru evanghelisu
(...) sa 0 a§cze pe ea sa steal sa piara cliu de cei mai sus amintip de
172 OUMITRA BUlEI

moarte rea ( ... ) sli 0 aiba de comoara, care va voi sa 0 inslrilincze ea

s-o aibli de cornoara".
A doua insemnare in slavona-se gase§te la fila 120 verso ~Icu-
prinde urmatoarele: .Aceasta carte cu numelc Tetraevanghel a cum-
parat-o Lupja §i sojia lui Frasina pentru sufletullor §i pentru sufleru!
copiilor lui. Aceasta carte a fost data pentru prea milostivul dorn-
nului pe care popa Met (?) 0 avea §i Met(?) nu pomenea pe Lup§u
§i pe sojia lui §i pe copiii lOT. Sa fie blestemat de Durnnezeu ~i prca ,
cinstita lui mama §i de §apte soboare §i de trci sute parinli ~i de
optsprezece de la Nikeia. Cine 0 va vinde sau curnpara sa lie hlcs-
iemat de Dumnezeu §i de prea cinstita lui marna §i de trei sure piirinli
§i optsprczece iar Ia Nikeia sa slujeasca ziua §i noaptea".
Din prezentarea flicula rezultii eli manuscrisul prin clementele
sale constitutive, prin particularitajile de limba, palcograf'ie, f'ili-
granele- hartici, originalitatea ornamenticii, a scrierii, prin tnsern-
naTile manuscrise, prin onornastica numelor, poaie fi tncadrat In
grupa manuscriselor Interne", scris probabil tn Transilvania veacu lui
al XVI-lea.
EI reprezinta un valoros document atestfind Iimba scrisa folosila
In acca perioada, in copierea textelor originate din literatura reli-
gioas1i ortodoxa in redacjia slavonei Tomane§ti din Transilvania.
Manusctisul se constituie totodata prin vechimea lui, prin lirnba
insemnarilor manuscrise, prin buna stare de conservare, prin aspcc-
tul artistic §i caligrafic, ca un bun cultural reprezentativ pentru
patrimoniul cultural najional.
In etapa urrnatoare ne propunem 0 aprofundare a cercctarii,
stabilirea unor analogii eu altemanuserise din acceasi epoca §i zona,
in vederea unei tncadran Cal mai precise, a stabilirii circulapci aces-
tuia §i eventuala legatura eu prirnele tiparituri tiirgovi§tcnc, res pee-
tiv cu Evangheliarul lui Maearie, 1512.
Allcxa: lnsemnare manuscris f 1-9, ill iosul paginiloi
4 P. P. Panaiteseu. op. ctt., p. XI'
 •

CONSIDERATlI ASUPRA UNUI MANUSCRIS 173

'/le if9 KNI..Lf"9 N9u...M.Il> }l.lLrl\b C:{.tf1 r:

f' °
Ii (6) b [oJrc.1..L J.L c;O(..t<J w~ IA.. nOAJvfl.{f_l}~ro
1opl.U<.(<JJ/,~ M[oJt\6~ .cf.Gt; u, ~1
AfN).UJ u,

At;~I'w Jit']
L-1.X -r- i'w[~) (11] ~ jt;.
1/10P~ W Ao r~ I. I( .
1-
t<.'1'O '~Ae. u..t\u.. rA.E..-

nOl\ofu..c;r) ci'f<'... KNUvr1 ~I N~IJ.J 'tL 0

A~'f ~ Komorlu.. f ---81.L/ j w(,..,)

Ng,l.L1Ii! - - - n_soAj'TI K.. (..(..AIJv'''irroo.ILN c.c

},cipr t': 'J1k., ~At ~M; 6r J'jNj/.

!H(O)Au.. T77 (.(.. Jx:mo cGt;$lA't(mY
noK}Jc. K. vru: b~AK... x.TTiO 1<./\1.<- w(",) jW()TO

fOAIs'! u.su: w(m) '-f~jAi~(x)k/'/.{.. N~(X)

oAr bY-I(. (tTT) #..-Hb lillie nJDAr"'u.. u..Jr"'r6~}fi

•

/
,
174 OUMITRA BULEI

-
KNU.r 1 Ai. .r: ~ fA. w(lJ7) 1J1~ ro~S) J

ClJloE..~ w("') i'iA: v....1?_b6 tJK.t<.£. (I<--) ~ )( 7TTo

S'YA?_(f71) nON'fJ.i >/ j'f'W('1') A.1bU•.",jJ·

+r=» At 'TIft.(.. u.. N~Wu..""U JAj)l"t/t
NU.:X 7Tio1V~('(''''/Atl\/Cb ci"~ KNU.r 1
C.1\1.U.Ul(,Tflill~ b~J'77l,iHI K.JlCoromb'117(oo)
moAT, 'Jb'f.{IIY'f i!AJ~(fJI)N+Ilf.<..A? 6'bJc.U1J'i{!Tr)
JJ.- 'Pe(m7 b'~(Au.) nr0l<vll/t- em]/ mo b"'lf, 'roAr/
.u- mo(rp) x",o ~ ('TT) tflA'i(rrl} K'tInWi1Lt ~ ('IA7.~)

Cl,ID't Ovjeb ~Au/Jw (1'1) e!J.I MNL/Ju.-/

u: tr:. ~(f1)ci; '1Y'fl'J t10C1NU- u.-'T10"'~

6"/)I1£-,(N) XJ FJ1t_ os (lf7)jAt f10~# (JII'"!
b'Z.CJ) NJUJ~ro j-NJNij U./IM-- no NjUJf.

cz» F'T't,V J 'fTtJ{m) A.

J b~~'i.('7') npoM.."*('II)
0.>(';;) b(or)J/ u: W (rn) f1f(£)'1(~C)fi76ftr.<iro
 CONSIDERATII ASUPRA UNUI MANUSCRIS
175

t1(j)fJ1(£.)J~ u: w(I)1)'1E.'71i~~)~¥(r[-)

-1 u..e m (J.,) (6) to 1- (.t.-t¥ 0 =F-AU 1 i',{l. c. 'T7 5 (rn)1

JAS"- 'noru: Gjf.('17) W(I71) rOf~tr'o(~) 'tAw(017)¥

~rt, t xo fT1O(IJ7) ~HJf:(A)'i ~,IM;~m~
exO!()~«- If,I

QUELQUES REFLECTIONS SUR UN

l\1ANUSCRIT SLAVON APPARTENANT
A L'ENSEMBLE NATIONAL DES MUSEES
"LA COUR PRINCIERE" DE TiRGOVI~TE

RESUME

L'etude prescme un intcressant manuscrit slavon, date probable-

menr au XVI- erne siecle qui appartient a la collection de livre ancien
de L'Ensernblc national des musees "La Cour princiere" de
Tiirgovi§tt:. Nous avons cssaye Caire une description du rnanuscrh,
quelques aspects concernant le fiiigrane du papier, la paleographte,
Ies el(!mcnls <.]'ornamentation et les particutarltes de la langue.
 ,

~------------------------------~~~ --
176 OUMITRA BULEI

LISTA ILUSTRATllLOR
Fig. 1._ TETRAEV ANGHEL, manuscris slaven. seculul al XV I-
lea, f. 1 Evanghelia de la Matei - frontispiciu §i iniliala ornata.
Fig. 2. _ TBTRAEV ANGHEL, rnanuscris slaven, secolul al XV {-
lea, f. 75 Evanghelia de la Marcu - frontispiciu §i initialii ornaHi.
Fig. 3. - Fila 120 verso, insernnare manuscrisa tn Ilmba slavona.
Fig. 4. _,. TETRAEV ANGHEL,manuscris slaven, secolul nl XVI-
lea, f. 121 Evanghclia
, de la Luca.
Fig. 5. - TETRAEVANGHEL, manuscris slavon, secolul al XYI-
lea, f. 124 Evanghelia de In Luca - troruispiciu §i iniliulll OTl1a1<1.
Pig. 6. _ TETRAEVANGHEL, rnanuscris slaven, secolu: al XVJ-
lea, f. 204 Evanghelia de la loan - lipsestc fronuspiciul, inilinla
ornata.
Fig. 7. _ Filiurane
~
incluse m manuscris. .Fiecare dirure acestcu sc
regasesc pe majoritatea filelor.

•
•

•
 COLECTIA DE EX-LIBRISURI A BIBLIOTECII
JUDETENE ION HELIADE RADULESCU-
DAMBOVITA

Victor Petrescu
Sergbc Parascbiva

Termenul de ex-libris (din, dintre carlile mele) marcheaza pro-

prieta tea asupra unei opere, manuscris sau tiparitura, care este
aplicata de clitre poses or (persoana fizicli, institupe, asociajie cul-
turala, profesionalli etc.).
Cea mai slmpla forma a insemnului de proprietate a fost chiar
aceasta expresie latineascli, care precede numele posesoruJui carIii.
Mai tarziu, odata cu dezvoltarea rnestesugului tipografic s-au adau-
gat acestei menjiuni gravuri sau blazoane ale familiei. S-au n1is.cut
astfel ex-librisurile heraldic §i eel figurativ, tipiirit separat sau sub
forma unor etichete gravate ce se aplicau pe verso copertei. Uneori
ex-Iibrisul heraldic era imprimat prin presare sub forma unui timbru
sec pe foaia de titlu.
Cea mai riispiindilli forma de ex-libris cunoscuta la noi este cea a
sigiliului (§talnpilli) aplicata de cele mai multe ori pe foaia de titlu
sau in interiorul carlii.
Ca vechi centru de cultura al llirii, Targovistea a avut 0 bogata
tradilie in domeniul tipliririi §i constituirii unor importante biblio-
•
teci. Aceastll pasiune de innobilare a sufletului, de cinstire a valorilor
perene ale tezaurului spiritualitajii romane, este continuatii §i in
zilele noastre, atat de unii pasionaji bibliofili cat §i de biblioteca
noastra.
Avand in vedere continua imbo,glipre ~i diversificare a colecjiilor
sale, Biblioteca judejeana .,Ion Heliade RlIdulescu", §i-a inscris
 ,

178 V. PETRESCU, S. PARASCHIVA

printre preccuparile sale constituirea unei colecjii de ex-Iibris. Dupa

infilnjarca in 1972 a Societajii romane de bibliofilie cu sediul la
l-argo\'i~te, in 1973, s-a constituit un cere de ex-libris, a carui ac-
tivitate s-a materializat de-a Jungul anilor prin organizarea a nume-
.
roase expozijii atat in Targovi§te cat §i in alte erase ale 11irii. Cercul
nostru a arras un numar insernnat de graficieni, care au creat ex-
librisuri pc diferite reme, diferite pentru cei peste 50 de membri ai
s1ii. Uncle din creajlite acestor graficieni au fost prerniate atat In tara
cat §i In diferite reuniuni §i expozijii internajionale, cum ar fi cele de
la Bled in Iugoslavia §i de la Centenarul Pinochio (Italia - 1983).
Actuala colecjie numara peste 2000 de ex-librisuri rornancsti §i
strjiine, avant! 0 tcrnatica §i realizare graficii diferitii, unele dintre ele
de 0 marc valoare artistica. Dintre exernplarelc straine, enumeram
pe cele din Germania, Belgia, Suedia, Franta, Bulgaria, Italia, Po-
.
Ionia, lugoslavia, Cehoslovacia ~etc. Unele dintre acestea sunt dedi-
cate memoriei unor personalitaji ca: Victor Hugo, Nicolae Copemic,
Picasso, Lev Tolstoi, Lermontov, sau unor reuniuni intcrnajionale
cum ar fi: Congresele de ex- libris de la Helsinki, Lisabona, Linz,
BIed, Oxford.
Dintre tipurile de cx-libris mai reprezentative sublinicrn pc cele
ale carjilor eu ex-libris autogra], ale unor personalitii!i romanesti cum
ar fi: Nicolac Iorga, Dimitrie Sturdza, Carnil Petrescu, Victor Ef-
tirniu, Ion I. C. Bratianu, Alexandru Papiu Ilarian, Vasile Lucaciu,
Matei Caragialc, Radu Petrescu, Matei Millo, Alexandru Vlahuta, I.
•
Palladi, Barbu Constantinescu, generaJul Tell.
Odatii cu tnfiinjarea dupa 1830 a primelor biblioteci pubJice
romane~li, a aparut 0 noua forma de ex-libris -Itampiia bibliotecli.
Colecjiile noastre pastreaza exernplare ale unor carli aparjinand
Bibliotecii najtonale a Colegiulul Sf. Sava, devenita dupa 1864 Bi-
blioteca centrala a statu lui. Pe langa apartenenja la diverse biblio-
teci lain tntreg spatiu rornanesc, carlile noastre poarta insernnul unor
r.
 •
COLECTIA DE EX-UBRISURI
179

societa]] §i asociajtt prestigioase ca: Societatea rornana din Rorna,

Soeietatea pcnrru. invatlitura poporului roman, Societatea pentru
cultura §i literatura romana in Bucovina, Asociatia bibliofila romana,
Fundapa culturalli Mihail Kogalniceanu.
Sunt evideritiate de asemenca, unele §coli prestigioase romane§ti:
~coala romlinli din Roma, Institutul roman de bizantinologie, ca ~i
posesorii unor biblioteei binecunoseute in limp, ca cea a mitropo-
litului Moldovei §i Sucevei, Iosif Maniescu, a lui Barbu Grcceanu,
Petre Girboviceanu, Flondor-Storojinel, Virgil Draghict:anu, Maria
Cunjan, Camil'Petrcscu, Gheorghe Adamescu, Victor Eftimiu, D. A.
Sturdza, V. A. Urechla, Grigore Trancu- Ia§i, Generalul Radu Roser-
ti.
Studiind colccjiile noastre se pot reliefa de asernenea mari tipo-
grafii §i edlturi, care au trudit la ridicarea edificiului monumental al •
culturii najionale: Eliade, Cultura najionala, Fundajnle regale, Car-
tea Romaneasca, Tipografia Gutemberg, Editura Cartea-Motdovei,
Editura Bilete de papagal.
o preccupare statornica a noastra a eonstituit-o §i acbizljionarca
unor lucriiri a carer ex-Jibrisuri atesta istoria biblioteeilor, prove-
,
nienja fondurilor de carte, circulajia acestora, de-a lungul tirnpului,
tn perimetrul dambovijean. Dintre acestea menjionam ex-librisunle
Bibliotecii Cercului s~denlese dambovijean, ale Biblictecii publice
D. Atbanesiu-Blju (ale ciirui dcnajii au constituit nueleul biblioteeii
noatre infiinlatil in 1944, odatii eu Infiinjarera Muzeului de istorie al
ora§ului Targovi§te) ale altor donatori ca: I. TaJangescu, C. C. Cor-
beseu, Victor Brandu~, Lazar Dinescu, Diculeseu Constantin, pre-
cum §i ale $colii eomereiale din Targovi§te, $colii profesionale
Fussea, §eolii pedagogice de invatatoare, §colii superioare de co-
mer], gimnaziului Ienaehilil Vilcareseu,lieeului Carabella. Totodata
sunt evidenjiate 0 serie de tipografii taIgovi§tene sau din jude! ea:
Theodor Michllcscu, Elie Angelescu, I. Gh. Pflrvulescu, Viitorul,
Unirea, Ddmbovija.
 •

180 V. PETRESCU, S. PARASCHIVA

Toata aceasta enurnerare vine sa sublinieze mca 0 data dezvol-

•
tarea culturala in timp a Targovi§tei, adaugand 0 noua pagina la
monografia sa spirituala. to ultima perioada dezvoltareastilistica a
ex-librisului a fost din ce in ce mai strans legata de dezvoltarea
tehnieii tipografice, posibilitatea de exprimare a artistilor este prae-
tic nelimitata, Cu timpuJ se diminueaza scopul initial al ex-librisului,
eel de tnsemn de biblioteca, in favoarea graficii miniaturale, con-
ceputa cu 0 impreslonanta sensibilitate §i bogape artistica, reliefand
ce este mai reprezentativ in activitatea, pasiunile, modul de it fi al
posesorului, dar §i alte teme ca portrete, peisaje, sirnboluri pro-
•
fesionale, alegorii, natura moartii ~imulte altele.
Ex-Iibrisurile sunt concepute azi in tehniei diverse (X - gravura
in relief; 0 - gravura in metal (calcografie); p ~ reproduceri
fotografice; L -litografie; S - sericografie; T - tipografie; Col -
orice tehnica colorata manual). _
tnsemn de carte, obiect de colectie sau ambele pentru posesor,
ex-librisuJ ramsne insemn al culturii, aJ dragostei fala de frumos, a1
unui umanism care poate §i trebuie sa inal1e omulla adevaratele sale
valenje §i Innobilari socio-umane, pe care perpetuu Ie cultiva pentru
sine, pentru semenii sai §i generapile viitoare .

,
COLEC'J1A DE EX-UBRI5URI 181

EX-UBRISURI APARl1NAND BIBUOTECII.JUDETENE

.ION HEUADE RAoULESCUM
182 V. PETRESCU. S. PARASCHIVA

J,lUSEU
DE
OVAR

E
X
L
I
8
R
I
8

l'ORTUGAL
•

EX 1-IBRIS

11:" LI8!!1l!
COLECTIA DE EX-UBRISURI 183

LA COLLECTION DES EX·LIBRIS

APPARTENANT A LA BIBLIOTHEQUE
~ A
ION HEI,IADE RADULESCU DE TARGOVI~TE

RESUME

Les auteurs ont essaye decrire des ex-libris qui represcnicnt des
preuves de In spiritualite roumaine ct aussi de la spiritualite univer-
•
selic. La collection de la Bibliotheque Ion Heliade Radulescu de
Targo,;i~tc contient plus de 2000 cxe mplaires des personnalites com-
me: Nicolae lorga. Camil Petrescu, Dirnitrie Sturdza, Alexandru
Papiu Ilarinn, Radu Petrescu, Matei Millo, Alexandru Vlahu!a, et
aussi Victor Hugo, Nicolae Copcrnic, Picasso, Lev Tolstoi, Lerrnon-
tov. •
L'article parle aussi de la participation 'de la Roumanie a
plu-
sieurs Congres intemationaux comme ceux de Helsinki Lisabona,
Linz, Oxford. _
Les Iivrcs de la bibliotheque Ion Heliade Radulescu portent le
signe des ex-libris des societes ct des associations de culture comme:
La Societe Rournaine de Rome, La SOCiete pour l'enseignement du
peuple roumain, La Societe pOUT la culture et la Jitterature rournaine
de Bucovina, L'Eiablissernent culturel Mihail Kogalniceanu,

I
•
 •
•

"IN MEMORIAM": VASILE FLORESCU

(191S_:_1982)

Gloria Gabriela. Radu

•
Desfii§urata la data de 3 mai 1991, cand s-au tmplinit 75 de ani de
la 'na~terea remarcabilului specialist roman in dornniul retoricii,
manifestarea consacrata omagierii profesorului Vasile Florescu, u-
nul dintre cei mai de seams carturari umanistl z1ilnislit de judejul
nostru in ultimele decenii, a beneficiat in inipere ~i organizare, de
aportul unor oameni de spirit §i suflet din orasul Targoviste §i din
Bucuresti, prieteni §i adrniratori ai personalitajf - de mare rafina-
ment, dar §i de 0 excepjionala modestie - care a fost savantul Vasile
Florescu. .
1n calitate de gazda a primei pillJi a programului evocator, Muzeul
scriitorilor damboviteni - secpe a Complexului MuzcaI "Cu.rtea d9m-
neasca", a organizat partea §tiinPficli a intillnirii prin realizarea unei expozqii
§ipregatirea simpozionuluice a urmat acesteia.
Pentru aceasta, in sala mare a Muzeului scriitorilor s-au arnplasat
7 vitrine cu picior, pentru carte, manuscrise, documente fotografic,
corespondenja - §i doua vitrine tridimensionale pentru exponatele
etnografice.
Marea parte a materialului expus a provenit din donatia Vasile
Florescu.! fiicuta in 1982, familia profesorului punandu-ne la dis-

I DonaJia prof. Vasile Florescu, prin,grija fratelui acestuia, avocat Ion Flores·
cu-Manga, fost secretar al senatorulul de DAmbovlla, C. D. Dlmitrlu - ~ia
so] lei profesorului, plctorqa Octavia Milculescu- Florescu, perfectata la 15
septembrie 1982, cuprinde:
- 1.114 volume (beletristlcll romAneascli ~i strliinll, IIteraturli in specialitatea
retonca, istorie ~I critica literara);
- 478 plicuri din corespondenta savarrrului cu personalitll~ romline ~i strliine
in oomemut retoricfl;
- 22 lucrari de arta plasticll semnate de sopa protesorulul, reprezentAnd
scene tstoncs, portrete de tlnere fete, batrAni sau bArrline din com una natall!
a profesorului, Manga (remarcabill! - 0 mireasli in cestum popular de
\
DAmbovita).
 •

186 • GLORIA GABRIELA RADU

~--------------------------~
POZilJC, pentru durata lirnitata, cateva piesc etnografice valoroase
(costum popular femeiesc de Darnbovita}, diploma mamei profe
sorului, datand dill, 1903. oblinuta la concursul national de brodcrii
de la Bucurcsti, documcnte fotografice reprezennlndu-i pe parin\il
scriitorului, in frumoase costume najionale, in 1941, sau pc marna sa,
in costum national, in fala Turnului Chindia, in acelasi an; caieva
lucrari plastice cumparate de Vasile Florescu de-a lungul existenjei
sale, tnccpand eu perioada cfutd era licean la Targovi§te; 0 biblie II
Iarnilici, pe a carei pagina de garda profcsorul tncercase 0 schilii
gc nealogica, in 1975.
Avand la indemana, in colccjiile noastre, un bcgat material ilus-
trativ, apt sa acopere un spajiu destul de marc, dar obliga]] - de
condijiile spatiului limitat - sa selcciam cu mare zgfircenic,. am
optut, finalmente, pentr\! cele mai valoroase excmplare de carte,
ro)niineaseiI §i strliina, manuscrise, instantanec Iotugnficc etc., care
sa puncteze clocvent Iorrnatia spirituala, activitatca 111dorncniul
criticii literare §i specializarea in retorica a suvantului roman.
1n acest sens..-: publicul prezent la festiviiatea din 3 mai 1991 a
putut admira, printre exponate:
_ lucrari de specialitate sernnatc de" A. Sasu, VI. Coteanu, T.
Vianu, L. Rusu, R. Barilli, cs. Perelman, J. Arnold, G. Pcllissier, H.
Johnston;
_ literatura romana ~iuniversala din domcnii lnrudite, de re-
putali autori: Lucian Blaga, George Clilinescu, Nicolae Manolcscu,
Savin Bratu, P. P. Negulescu, Descartes, Francis Bacon, H. Bergson,
D. Huysmans, G. Lukacs, Curtius, Rene Wellck, ::-!onhtrop frye,
Giovanni Cianci, A. M. Guillernin, Benedetto Croce;
_ clasici ai literarurii universale, lncepand eu aniicii §i aducand
expunerea pana in contemporaneitate: Cicero, Platon, Aristotel,
Eschil, Tucitide, Lucrejiu, Seneca, Horatiu, Ovidiu, Dante, Petrarca,
Erasm, Moliere, Corneille, Voltaire, La Fontaine. Vi on ~Cr~11CI!.
Kant, Verlaine, Baudelaire, Mallarme, Rimbaud, Schnpenlvuuer O.
Wilde, Rilke, Goethe, Schiller, Malraux, Maurois, R: Rolland
Duhamel;
 •
.IN MEMORIAM": V. FLORESCU (1915.1982) 187

- lucrarile profcsorului (edijie romfineasea ~i traduceri): COII-

ceptul de literaturd veche; Retorica §i neoretorica; La rhetorique et la

neornetorique; La retorica nel SLiO sviluppo storico; Rhetoric and Its
Rehabilitation in Contemporary Philosophy;
- colaborarile ~tijnlifiCt: ale profesorului V. Florescu in pres-
tigioase publlcap: din striiinlitale: Rcthoric Society Quarterly;
Rheroric and Rhetorical criticism; Speech monographs; Philosophy
and Rhetoric;
- corespondcnja lui Vasile Florescu eu: asist. univ. Isarnu Tani-
guchi, Univ, SI. Andrew, Sakai, Osaka, Japonia; prof. Brran Vickers,
Pft:§cdinleJ.e Societatii Internationale de Istorie §i Retorica, Zurich;
prof. Chairn Perelman, Univ. din Bruxelles; prof. univ, Henry W_
Johnston jr., Univ. din Pennsylvania;
- docurnerite fotografice pe parin!ii, fralii, ru-
reprezcntandu-i
dele}i pe profesorul insu§i, in diferite ctape §i lmprejurari din vial a;
- clemente de port popular din Manga, Dambovija, c.omuna
natala a savantului, aparjinand unei nepoare:
- acuarele semnate de sojia profesorului, Octavia Milculcscu-
Florescu, prezcntand expresive chipuri de tinerc, sau de varsrntcl din
Manga;
- cateva uleiuri ~i acuarele, achizitionate de Vasile Florescu inca
din vremea cand era licean la Targovi§te, lucrari care-i erau dragi §i
care i- au luminal clipele austere ale exisrenjei de intelectual tinzfind
spre perfecjiunca cunoa~tcrii.
Simpozionul a ofcrit participanjilor la manifestarea ornagiala
dcdicatii lui Vasile Florescu poslbilitatea de a cunoaste aspecte
inedire ale viejii ~i
creajiei sale in planul exegezei literare §i al artci
oratorice.
Manifestarea s-a lncheiat cu un pelerinaj la monurnentul funcrar
:II distinsului savant, in comuna nataHi, Manga - Dambovita.
188 GLORIA GABRIELA RAOU

.
"IN MEMORIAM": VASILE FLORESCU

II s'agit de la commemoration de 7S annees de la naissance du

savant de la rhetorique, Vasile Florescu.
Au colloque ont participe des ecrivains et des hommes de culture
.
de Targovj~te, Bucarest, Cluj etc.
Les ouvrages scientifiques, les souvenirs de ceux qui ont connu Ie
professeur
,
Vasile Florescu, ont ete completes par Ja presentation de
l'exposition memoriale Vasile Florescu.
Les organisateurs ant presente des livres de l'oeuvre de I'ecrivain,
en roumain et des traductions de la Iitterature universelle, des docu-
men IS, des manuscrits, des phorographies et des objets personnels.
-
•

,
•
 LECTIA UNEI EMOTII "TESTAMENTUM '91"

~tefan Ion Gbilimescu

Intre 23-28 septernbrie ] 991 s-a desfagurat Ia Targovi§te §i in

alie localitlili ale judejului Dambovita, edipa a doua a suitei de
manifestari culturale "TESTAMENTUM '91", dedicata aniversarii
a 175 de ani de la nasterea scriitorului, econornistului ~iomului
politic ION GBICA; comemodirii a 160 de ani de la rnoarrea poe-
tului prerornannc VASILE CIRLOVA §i, respectiv, 40 de ani de la
moartea scriitorului I.C. vISSARION. Cu aces! prilej, la capela
familiei Ghica de Ja Ghergani s-a oficiat un Te Deum, urrnat de a
evocate a viejii §i aClivit81ii scriitorului §i economistului Ion Ghica,
1<1care §i-au adus contribujia, printre allii, arhitecjf Marta §i Radu
Greceanu, urrnasl ai scrlitorului pe linia Pantazi Ghica, arhitect Ada
Gheorghievici, restaurator al intregului complex arhitectural al ca-
pelei, profesor Ion Livede, directorul §colii Ion Ghica, Gheorghe
Bulei, direcrorul Complexului Naponal Muzeal "Cunea domneas-
ca", muzeografi, 1;iari§li, alIi oarneni de cultura. Cu aceasra ocazie a
fast vernisata §i. expoaijla de carte §i documente: "Carturarul Ion
Ghica".
La 24 septembrie, la Costest» din Vale, eu a larga participare a
saicnilor din•
comuna, au fost cornernorap 40 de ani de la moartea
seriitorului I.C. Vissarion, acest Creangii rnuntean, eum I-a nurnit G.
Calinescu, Au participat profesorul universitar Victor Criiciun, edi-
torul operei scriitorului, profesorul Preda Petre, profesorul Ion Ola-
reanu §i Alcxandru George, reprezentanp de marca ai ~colii
prozatorilor targovi§tcni, grupul de critici de "Calende" in frunre cu
Nicolae Oprea, AI. Th. Ionescu §i GabrieI.Grigore. Lor Ii s-au ala-
.:..1.:..90=- ~--__:_----- !it.t. GHILIMESCU

turat cu intervenjii pcrtinente criticii grupaji in jurul rcvistei "Lon-

gitudini" Valentin Ciocsan, Marins Biidilescu, Mircl Lazar Stefan
Ion Ghilimescu, Tudor Cristea §i alliJ.
Mornentul de varr al acestui "diariurn'" cultural, Intins pc 0 sap-
ti:iJnana inchciata, I-a constituit sirnpozionul, desfa~ural!a Casa Me-
mnriulii "loan Ciorjincscu" de la Moroieni: "Cil)rane~tii, o mare
r;lmilie de carturari", prccurn §i intalnirea fiilor localitiilii eu pluri-
valentul am de cultura, Alexandru Ciorancscu, rncmbru de onoare
al Academic! Rnrnfine, president In Insulele Canare, Spania, des-
ccndcnt al ilustrei "dinastii" a Cioranestilor.
Calitatea cornunicarilor, sustinure intf~ allii de Nicolae Baliag,
lon Biincsl;u Piinu§ Bililii~leanu §i Mircca Horia Sjmioncscu, pre-
cum §i caldura cu .caTe cetajcnii urbei l-au inllllnpincit pe rnarclc om
Lit! culturil, inspiratul sau cuvant de raspuns atat de vibrant In intal-
nirc a cu locurilc §i carnenii din rfindul carora ,I ptecat in lume cu
apruupe 50 de ani in urrnii, s-au constituit . In coordonat
. ... ale unci
en otionnnte Ice!ii de civism.
Concurerqi din peste Ifl judeje ale larii §i dill Republica Moldova
au avut pr+lejul in ccle 7 zile de sarhataare culturala sa se intalneasca
cu oarneni de arta, sa cunocsca bogatul patrimoniu cultural dam-
bov ilean. Au Iost vizitate Muzcul tiparului ~ial caqii rornanesu
vechi. Inanastinle Dcalu §i Viforata, Cornplcxul rnuzeal "Cunea
uornncasca", Mitropolia ~iComplcxul muzeal Stclca .
•
lnchciaia cu un recital poetic susjinut de lauretllil concursului de
lucraturli, dublat de un concert de muzica modernd intitulat ..Cun-
l.ind cu Icnachila Viicarescu", la care §i-a adus contr ibujiu "Studioul
de Inuzidi vechc al Acaderniei de muzica din Bucurcsti", uvfind-o ell
protugnnistji pc cxcelenta soprana Georgctu Stoleriu, cdi\ia a
\\llI-a a Concursului de literatura, ca §i imreaga suitil de rnani-
f..:stfiri, "Teslnnlentum'91··. au fast In intregullor prilejuri de aleasr,
cinstirc a memarici tnaintasilcr, de elevatii bucurie spirituulil, §i, 3§a
LECTIA UNEI EMOT'I 191

cum remarca criticul rcvistei "Contemporanul- Jdeea Europeana",

"un minunat pretext pcntru 0 serie de evenimente culturale de
arnploare".

LA LE<;ON D'UNE EMOTION

"TESTAMENTUM '91"

Dans cct article l'auteur mci en evidence l'imporrance des rnani-

festations culturclles qui ont eu lieu dans Ie departerncnt Dfimbovi.
tza a l'occasion des anniversaircs de quelques ecrivains comme , Ion
•
Ghica, l.C. Vissarion ct Joan Cioranescu.
Les rnanifestarions ont etc honorees par la presence de quelques
critiques llueraires, ccrivains et hornmcs de culture cornunc: Nicolae
Oprca, AI. Th. Ioncscu, Gabriel Grigore, Martus Badilcscu, Mire J
Luzar. $tefan Ion Ghilimescu, Tudor Cristea, Mirceu T. Georgescu, ~
Mircea: l Ioria Simionescu, Costache Olareanu, Alexandru Ciora-
nescu, Gheorghe Bulei, Victor Petrescu .
.
 ,

AUTOGRAFE DrN COLECTIA DE CARTE

A SCRIITORILOR TARGOVI~TENI

•
Gabriela Ni!ulescu •

Leagan a I pri mei tipl'lrituri rornf nesti, Targovistea este loeul unde
s-au format §i au scris reprezentanp de seams ai culturii noastre,
orasul unde s-au nilscllt primelc inspirapi poetice, -iar g:ln~ul
scrisului in lirnba rOlnan[1 it (recut, prin limp, de la Coresi lu Antini
Ivireanu, tic In Carlova ta Heliade, de la embrionul gencros <II
Iiteraturii vcchi la maturitatea celci moderne. Orasul a lnchinat l1irii
() trurcaga ffllanga de prcmergaton ai unitatii culturale §i politice
• romllne~li, dar a gllzduit ~i alte talentc ale literaturii §i culturii
noastre, '11e carer scricri i-au proslavir virtutilc patriotice , Omagiul
vechii cetii!i tie scaun a Tilrii Romanest: a fast dublat de dragosrca
cu care rnarile rulente §i-au aflat aici locul, mereu, dar §i tie muncn
plina de ravnl'l a iubitorilor de cultura, a cclor care s-au ingrijit de
pastrarea carlii ~i a elernernelor legate de ea. Cu preciidere in pe-
rioada interbelica - un moment de efervcscerua spirituala deo-
sebita, cfind Targovi§tea regaseste aici marile valori ale literaturii §i
cuhurii nalionalc - eforturilc lndreptate spre adunarea ~i pastrarea
unor opere valoroase au capiltat aspecre concrete, rnaterializate in
reunirea unor edi!ii princeps, exernplare de carle rara, documente ~i
rnanuscrise, obiccte legate de marile persnnalitap dambovijene, Era
o acjlune de sutler, opera a catorva ernuziasti, care i~i dorcau or.
ganizarea unui muzeu local ~ircpunerea la locul cuvenit a celor ce
striiluciscrii pe ecru ITilrgovi§tci. Chiar §idura organizarea muzeului
local (ianuarie 1944), luerurile adunate eu grija §i dragoste erau
pupne; prin eforturi susj inute de 0 intensa munca de cercetare, s-a
rcusit reunirca rnultor vol urne ale scriitorilor targovi§teni, a
194 GABRIELA NITULESCU

manuscriselor, a unei bogate corespondenje literare, alaturi de foto-

grafii §i alte obiecte, reate incluse In interesantul "Muzeu al scrii-
•
torilor dambovijeni", organizat in deeembrie 1968.
MuJte din carlile care constituie cclec[ia de scriitori, carte straina
§i litcratura contemporana au Insemnari manuscrise, autografe §i
ex-Iibrisuri interesante, din deseifrarea carora se poate cunoaste
istoria bogata in invlilliminte a clirlilor, respeetul datorat lor, dar §i
sentimentul adanc al prieteniei pentru omul de cultura, al dragostei
§i tnjctegeru umane.
tn cele ee urrneaza, ne vom oeupa toemai de aceste aspecte, prin
prezentarca unor autografe inedite ale scriitorilor rom ani §i oa-
menilor de cultura straini, autografe aflate in colecjiile Complexului
National Muzeal "Curtea domneasca" §i care, eredem, pot in teresa
in egala IT\asura pe cercetatorii istoriei literare, pe bibliofili, pe cei
ce iubesc literatura.
Diotre aces te autografe, cele mai relevante ni se par a fi elernen-
tele dio colecjia de carte a scriitorului Joan Alexandru Brdtescu-
Voinesti, colectie bogata in edijii princeps, ediji! revazute, edijii
ingrijite din Pompiliu Eliade, Herbert Spencer, Emile Faguet, Ed-
mond Bouty, Ferdinand Bruneriere, Emil Durkheim, A. Hannequin,
Jean Jaures, 1. Ioteyko, M. Stcfanowska, Henri Bergson, H. Taine,
Ch. Louandre, AI. Dumas, Saint-Simon. Acestor edijii li se adauga
- trur-o altli tncapere a muzeului - edijii bibliofile din Schiller, V.
Hugo, Lamartine etc.
Semnate de multi prieteni ai scriitorului, autografele reflecta
relajiile dintre ei, dragostea de carte a lui Bratescu- Voinesti, dar §i
un ornagiu pe care autorii sau traducatorii tl aduc targovi§teanului-
scriitor, membru al Academiei Romane incii din anu11918.
tn ideea aces tor relalii de prietenie §i de respect reciproc, in-
cepem prezentarea eu autograful psihologului Jon Rddulescu-Po-
goneanu, coleg la Universitate §i prieten cu Brdtescu-Voinesti, caruia
AUTOGRAFE DINTR·O COLECTIE DE CARTE 195

Ii impa1"ta§ea - in bogata corespondenja pe care muzeul 0 poseda

- gandurile §i proiectele sale, ideile literarc, politice §i sociale pe
care Ie avea, simpatiile §i aiitudinea falA de comemporani, pe 0
traducere din Heinrich Pestalozzi, "Leonard §i Ghertruda, 0 carte
peiuru popor", parte a I §i II, Tipografia carlilor bisericesti, Bucuresti,
1909,1i care are ca subtitlu "tradusa in romaneste §i insoliti!l de 0
introduccre de Ion A Radulescu-Pogoneanu". Pe pagina de titlu,
Rjidulescu-Pcgoneanu scric: wMult iubitului meu prieten, Ionel B.
Voinesti, Cll fr(ileasca iubire. I.A. Rddulescu, 24 octombrie 1909".
Pastrata in familie, Jucrarea a intrat in patrimoniul nostru odata eu
tnfiinjarea Muzeului scriitorilor, cand s-a Imbogajit §i colecjra de
manuscrise, lntre care multa corcspondenja intre Radulescu-Pogo-
ncanu ~i Bratescu-Voinesti sau familia acestuia. Fiul scriitorului,
pictorul I.A.A. Brdtescu, marturisea in 1974, chiar in casa tatalui sau,
ca pastreaza despre Radulcscu-Pogoneanu 0 arnintire plinii,pe duio-

~ie, eu imaginea unui om 'sensibil, a unui prieten dclicat §i atent, a

•
unui om de 0 cultura deosebita. La moartea acestui neprejuit prieten
•

al sau (rnartie 1945), Brarescu- Voinesti va Ii foarre afectat ~iva reuni

eu grija toate scrisorile ~i celelalte lucrari rarnase de la prietenul sau .
. Prieten care nu a fast numai un remarcabil profesor universitar, ci ~i
mernbru in comitetul de conducere de Ia "Convorbiri Iitcrarc", cel
care a publicat "tnsemnarile zilnice" ale lui Titu Maiorescu .- per-
,
sonalitate fala de care, impreuna cu scr.itorul Bratescu- Voinesti, a
nutrit un mare respect §i 0 afecjiune profunda.
o
alta lucrare are ca autor tot un prieten al scriitorului, pe
savantul Grigore Antipa . Este vorba de volumul .Dunarea ji pro-
•
blemele ei stiintifice, economice ji politice", apjirut In 1921, acum in •
edijia realizata la Bucuresti in anu11941, In limba germana, sub titlul
,,Die DOliall, Ihre Politische UIlP Wirtschaftliche Bedetungum leben des
Rumanischen Volkes", Bukarest, Die Dacia, 1941. Pc aceasta edijie,
 196 GABRIELA NITULESCU

auiorul scrie, pe pagina de titlu: .Domnului coleg §i -bun prieten

Ionescu (? - n.n.} Brdtescu- Voinesti in semtt de deosebita afecJilille.
Gr. Antipa", Este un exemplar Ioarte bine paSlrat, pe care - dupa
inforrnajiile primite de la fiul scriitorului in 1973 _, Bratescu-
Voinesri II aprecia foarte rnult. Sa eredem -eli a eontribuit la aceasta
prejuirc §i dragostca s~riitorului pcntru natura ~i pescuit - patima
din urma fiind egalara doar de tea a lnareJuiMiiltlil Sadoveanu'l Mai
mult ea sigur. Mai alcs ell in biblioteca scriitorului se afla §i un volum
aJ acestui prieten al lui, Mihail Sadoveanu, cu care de alrfel, in
momentul aparijici acestui volum (1943) nu mai era in bunelc rclalii
de dinainte. Ne referim la lucrarca .E'Aubcrge d~lIcolllza" (ap1irutii
In lirnba romana In 1928) §i pe care Yves Augier 0 traduce in anul
1943,1a editura Alcan din Paris. Foarte bine pastrat, exernplarul din
muzeul nostru are pe pagina de titlu autograful traducatorului, in
limba franceza: ,,A Monsieur J. Brdtescu-Voinesti hommage du traduc-
teur. Y. Augier, 1943, Didier". Cu nostalgic - J~i arnintea pictorul
Alexandra Brdtescu - scriitorul, tatal sau, privca volurnul
prietenului Sadoveanu §i i§i remcmora frumoasclc peregriniiri de pe

. .
Valea Frumoasei,
.
rupiura mtre er.
memorabilele colocvii, inainte de a sc produce

~i0 ultima lucrarc, care complereaza , intcrcsante le .studii de

psihologie §i filozofie aflate in biblioteca scriitorului: ..L 'ideal
createur, essai phycho-sociologique sur l'evolution socia le" de Dumltru
Drdghicescu, Librairie Felix Alcan, Paris, 1914. Cu un scris ingrijit,
autorul - §i e) prieten cu Bratescu-Voinesti - noteaza pc prima
pagina a lucrarii, tOt in Iirnba franceza: ,,,4 Monsieur Ion Al. Brdtescu-
Voinesti avec les plus sinceres sentiments de sympathie et d'admiratiorc .
• .
Bucarest, 20 octobre 1914. Dr Draghicescu", Volumul provinc tot de
la familia scriirorului,
~i,pentru a incheia prezentarea autografelor din colecjia lui
 AUTOGRAFE DINTR"() COLECTlE DE CARTE 197

Bratescu- Voinesti, sil-I amintim pe eel al scriitorului Insugi, aflat pe

pagina de titlu a volumului .Din pragul apusului", aparut in 1935.
Sunt randuri care sintetizeazii, credem, eel mai bine spiritul §i clar-
viziunca sa. Pentru cii spune Brdtescu-Voinesti,
cat mai activo ,,0

osmozd intre popoare este eel rna; eficace mijloc pentra realizarea
illfrr11irii lor".
Flirii a considers incheierea prezentarii complete a tuturor
aurografclor din colecjia de carte a scriitorilor targovi§teni, sa amin-
.
tim aici - in acelasi cadru de afecjiune profunda §i puternica
spiritualitate - dedicapa facutli pe
. numarul
,
patrn din volumullI al
J'Uerarii "Magazin istoric pentru Dacia", pe care August Treboniu
Laurian serie: .Domnului Eliade (Radulescu - n.n.) de la Autori",
Autorii, adica Treboniu Laurian §i Nicolae Balcescu, ultimul legal
afectiv §i spiritual de Targoviste §i de Heliade Radulescu. Noi am
menjionat ~i aeest autograf, pentru eli lucrarea - achlzijionata In
] 972, eu tntreaga colecjie a revistei - s-a afIa t in posesia- [amiliei
Bratescu, la un moment dat, apoi a intrat In posesia altcuiva. ~i
pentru cil am considerat, in prezentarea succmta a unor marturii
privind nume de rezonanja ale culturii romanest] eli este de datoria
noastra - incep1ind cu nepotu) mare lui literat §i pasoptist - sa
terrmnam srudiul eu insu~i Ion Heliade Radulescu, precursor al lui
Bratescu- Voinesti in iubirea ~iprotejarea elirlii, a respectului pe
care ea il impune .

•
198 GABRIELA NITULESCU

.' DES AUTOGRAPHES DE LA COLLECTION DE LIVRE DES

ECRIVAINS DE TARGOVI~TE
RESUME
L'etude presente quelques autographes des collections du Musee
departernental Dambovitza, sur des livres irnprimes en Roumanie au
sur des traductions. Les autographes appartiennent aux ecrivains au
aux savants roumains. (Radulescu-Pogoneanu, Grigore Antipa,
Bratescu-Voinesti, August Treboniu Laurian). En meme temps on
presente des livres roumains traduits ~ l'etranger, par Yves Augier
et par D. Draghicescu .
•

•
•

•
•

ELENA DALLES - "TESTAMENT MISTIC"

Gloria Gabriela Radu

Dintre numeroasele documente ale Bancii Comerciale §i In-

dustriale din Targovistea anilor 1917-1922 - constituite In donatia
"Ion Dobriea"l - atenjia ne-a fast placut rejinuta de un set de acte
referitoare la legatarul universal al sueeesiunii Elena Dalles §i, eu
deosebire, de elauzele pe care nobila restarnentara i Ie impune in
TEST AMENTUL sau "MISTIC".
intoemit eu trei ani inaintea morjii, survenita in 1921, dar in
posesia intregii capacitaji psihiee, tcstarnentulf esre strabiitut de 0
tainica durcre a marnei care §i-a pierdut ce avea mai scump pe lurne
- pe cei doi copii - dar, ca 0 compensate a acestei suferinje, de 0
dorinla de a riispliiti devotamentul §i credinja eelor ce au slujit-o,
de-a lungul existcnjei saJe. Onestitate, altruism, luciditate, inlelep-
eiune §i inlelegere pentru nevoile celor din preajma sa - aceste
trasaturi se desprind din lectura testamcntului olograf al Elenei
•
Dalles.
,;Acesta este testamernul rneu, Subscrisa, Elena 1. Dalles, v~duva,
proprictara, dorniciliata In Bucurcsrl, SIr. I. C. Bratianu Nr. ]2
aflandu-rnil in deplina sanat(lte ~i in intregimea facutrajilor mele
mintale; neavfind niei eopii(i) mie i, nici rude de sus care sa rna
mostencasca de drepr §i cugetand in deplina liber tate ~inesitita de
nimeni, asupra celor ce trebue sa se faea dupa lncetarea mea din
viala cu averea mea, am hotarat §i dispun eele ee urrncaza: I. -
lnstitui legatar universal al meu pe nepotul meu de sora: Mihail M.

J Donat'a sa aftll in Colecpa de documente - Istorie conternporana a Com-

plexulul National Muzeal"Curtea oornneasca".
2 Noua ne·a parvenlt copla tacuta de legatarul Elenei Dalles. anata in dosarul
cu acjlunl la Banea Cornerciata ~i Industrial:! din Targovi~te.
200 GLORIA GABRIElA RAOU
.
Capujineanu, caruia iilas intreaga mea avere irnobiliara §i mobiliarn,
de once natura. care se va gasi Ia moartea mea, insa cu urrnaroarelc
sarcini ~i Indatoriri, cc-i impun a Ie indeplini ~i executa neaparat ~i
anume: 1). Las §i leg Eforiei Spitalelor Civile din Bucuresti, suma de
300.000 (trei sute de mii) precum ~i loeul din satul Bucsani, depe
mosia mea Bucsani, din judo Dambovija, adica locul de langa §coalll.
pe care sc afla sera cea mare, pentru ca Eforia Spitalelor, pe accsi
loc §i eli aceasta surna, sa construiasca in aceasta cornunii Bucsam.
in termen de eel mult doi ani dela moartea mea un spital, dura
modelul pe cat posibil al spitaJelor rurale Regele Carol I i'nsa eI§acu
si!iaibll 101 confortul neeesar pentru 2~(doua zeci §i cinci) paturi ~i
pentru consultajii zilnice, cu personal medical, sanitar §i de serviciu
•
bun §i suficient, ~i in care sa se dea lngrijiri medicate, rnedicamente
~i hrana, flira nici 0 plata, tuturor bolnavilor barbajl, temei §i copu
de preferinja laranilor muncitori de pamant, §i in prim rand
locuitorilor din cornuna Bucsani §i Catunul Rajoaia, iar apoi celor
din Comunele §i Caruncle invccinatc: - Suma de lei 300.000- (Irci
sute de mii) se va lua din creanta de lei 600.000 (§3se sute de mii) cc
am la Societatea Dacia-Romania, cu privilegiu in mo§ia Cornisani-
Lazuri §i Bungetu, ce i-am vandut. Spitalul va purta nurncle: ,,[oan
I. Dalles". iar fondul de tntrepnere Il fixez la un capitol urrnator. 2)
Las §i leg Ministerului Cultelor §i Instrucjiune publice, suma de lei
100.000 (una sutii de mii lei), care se vaIua din acceas creanja
privilegialii cc am la Societaiea Dacia Romania, pentru ca Minisicrul
sa construiasca, in termen de doi ani de la moartea mea, un internal
de biiieli pe Iftngii Gimnaziul din orasul Targovqte, pc locul cc va
cumpara in acest scop in zisul oras, cu parte din aceasra suma. -
Accst internal va fi inzestrat cu tot confortul neccsar, insli modest ~i
trur'Bnsul sc vor primi §i tntrepne ariual 20 (douazeci) elevi din cei
mai silitor i, insii lipsiii de mijloace, ai Gimnaziului; CaleS (cinci) din
fiecare clasa, carora Ii se vor da locuinta, hrana, imbriicl'iITlihlC ~I
 ,

ELENA DALLES -. TESTAMENT MISTIC" 201

carli: prccum §i Ingrijirea §i educajiunea necesara, foarte serioasa,

adica tot ce Ie va trebui, insii absolut fara nici a plata, in tot cursu I
celor patIu clase de studiu din Gimnaziu. - Inscrierea in internal se
va face prin concurs, admijfindu-se cci care vor objine note mario -
Internatul va purta numele "loan I. Dalles" iar fondul de intrejinere
ilfixez la un capitol nrmator. _. 3) Las §i leg Ministerului Cultelor §i
Instrucjiunei pub lice: a) Suma de lei 40.000 (patruzeci de mii lei)
precurn §i locul din fala curjei conacului depe trupul de mojle
Rajoaia, din Catunul Rajoaia, JUd. Dambovija §i tmpreuna cu laeul
eel rnic de alaturi pe care a fost hanul din Rl:Ilaaia, pentru ca Mini-
sterul cu aceasra suma sa construiasca, in termen de dai ani dela
moartea mea, pe primul Joe a biserica midi (0 capels) in sarul
Raloaia, iar pe al doilea loc doua odaile cu saHi pentru preot. - b)
Casa §i curtea cu tot ce cuprinde tn ea, din CiitUDulRliloaia, §i care
a servit de conae pentru trupul de mosie Riiloaia, pentru ca Minis-
terul sa 0 amenajeze in local de §coall! §i sa lnfiinjeze intr'insa in
termen de un an deja moartea mea, a §coalli in acest sat Rlitoaia.-
~coala va purta numeJe de "J.PD§i Dora I. Dalles", iar fondul de
tntrejinere pentru aceasta capels ~i scoals, care urmeaza sa se faea
de minister, preeum §i pentru biseriea §i §coaJa din com una Bucsani,
care exista facute de mine ~ide fiul meu, 11fixez la un capitol urmaror.
- 4) Las §i leg Eforiei Spitalelor Civile din Bucurcsti, tntreaga
pad urea depe rnosia mea Bucsani-Rajoaia, din Jud. Dambovija,
lmpreuna §i cu' via cca mica zisa del a Conjeasca, insa cu excluderea
tutulor celorla)te vii, tutu lor locurilor foste vii, filoxerate §i
intrebuinjate azi ea locuri de cultura, a tutulor terenurilor defrisate
depe deal pana langa padure, cum §i a tutu lor zavoaelor depe apa
Ialomija, - adica numai padurea, propriu zisa Bucsani Raloaia, _
pentru ca din venitul anual al acestei paduri sa se tntrejina: Spitalul
din BUC§3Di,Internatul din Targoviste, ~co3Ja §i biserica din Bucsani,
§i §coala §i capela din Rl1!oaia. _ Ynacest seep Eforia Spitalelor va

\
 •

202 GLORIA GABRIELA RADU

amenaja zisa padure, prin silvicultorii ei, impartind-o in 25 (doua

zcci §i cinci) parchete, din care se va tiiia §i exploaia in fiecare an
numai cate un parchet, 8§a incat dupji douazeci §i cinci de ani sa se
retnceapa taierea §i exploatarea de la -primul parchet §i apoi sa se
urrncze tot astfel in perpetuu. - Darea in exploatare a fiecarui
parchet sa se faca prin licitajie publica, linutii din vreme, ~pre a se
avea vcnitul anualla timp. - Valoarea sau prejul fiecarui parker, va
forma astfel venitul fiecarui an, din care Eforia Spitalelor va opri 2/3
(doua treimi) pentru tntrepnerea Spitalului din Bucsani §i va da
anual 1/3 (0 treime) Ministerului Cultelor §i Instrucjiune publice,
care, la randul sau, va tntrebuinja 2/3 (doua trcimi) pentru tntrejln-
erea internatului din Targoviste, iar 1/3 (0 treime) pentru Intrejine-
rea §coalelor §i bisericilor din Bucsani §i Raloaia. - Rodul anual al
viei, ce las Eforiei Spitalelor va fi destinat Spitalului din Bucsani,
spre a servi la hrana bolnavilor, fie ca struguri, fie ca vin. - Atat
Eforia Spitalelor Civile, cat §i Ministrul (sicj) de Culte §i Instrucjiune
publica vor inscrie in bugetele lor anuale la capitolele respective
fondajiunilor de mai sus partea din veJlitul anual al padurei Bucsani-
Raloaia destinatii tntrejinerei fiecarei fondajiuni, sub denumirea:
"Fondul Ion I. Dalles"; 5) Las §i leg Academiei Romane, casele cu
tot locul lor, adica intreg imobilul din Bucuresti, Strada I. C. Brlitianu
N° 12, precum §i casele cu tot locul lor, adicli intreg imobilul din
Bucuresri Str. Eugen Stlitescu (Costli Gloriei) N° 4 cu urrnlitoarea
destinatiune: Din tot ce se va prinde din venituril.e lor panli la
efectuarea exproprierilor proectate pentru largirea stradei I. C. Bra-
tianu in bulevard, §i pentru indreptarea stradei Eug. Statescu §i din
to! ce se va prinde din exproprieri, ca valoare a terenurilor §i con-
strucjiunilor ce se vor expropria, se va Carma un capital, din care cu
o mica parte, eel mult 10%, se va forma un fond al carui venit va fi
destinat pentru tntrejinere, iar cu restul capitalului in termen de doi
ani dela efectuarea exproprierilor, dupa ce se vor daralna ~itoate
consrrucjiile ce ar mai ramline dupa exproprieri, se va construi in
mijlocul terenului dimas, 0 cliidire frumoasa §i inciipatoare, dupa
planul ce va hotarl Academia, insa a§a Iel ca sa pcata avea slilile
 •

ELENA DALLES - .TESTAMENT MISnC· 203

necesare pentru expozijiuni artistice de tot fclul: de picturjl, de

sculptura, de arhitecrura, de lesaruri ~icusaturi nalional( e) etc.; apoi,
pentru examene §i audijiuni de muzitii ~ideclarnape; §i in fine penlru
cursurile sau conferinjele Asociajiunei Universitajei populare din
Bucuresti, cum §i a alter institupi ce s'ar lnfiinja in menirea de a
forma caractercle cetajenilor romani pefitru cultivarea §i educarca
lor sufleteasca; Locul imobilului din Str. Eug. Statescu, care este lipit
de 0 buna porjiune cu eel din Srr. I. C. Brarianu N° 12, se va curati
de construcjiuni §i va riiman~ teren Jiber §iva servi drept a doua c§ire·
spre Str, Eug. Statescu, afara de esirea spre strada I. C. Bratianu, pe
unde va fi intrarea §i e§irea principala, jur imprejurul construcpunei,
prccum §i la locurile de intrarea §i estre, se va face §i Intrejine
gradina frumoasa ca sa fie podoaba de toate parjile. Accasta
fondajiune artistica §i culturala va purta numcle: "Fondaliunea loan
1. Dalles"; 6). Las §i leg Casei rurale, tOt pamanrul arabil depe mosia
mea Bucsani-Rajoaia, din Jud. Dambovija, cu excludcre» tutulor
locurilor depe deal uri, fostele vii filoxerate §i parasite a terenului
defrisat dintre Valea Mosului §i Olari pana la Jidovni]a, §i cu ex-
cJuderea tutulor locurilor numite varzarii precum §i tutulor locurilor
virane, ce am In satele Bucsani §i Raloaia: - cu destinajiunea §i
obligapunea pentru Casa rurala, ca lot pamantul acesta arabil sa-I
trnparta §i sao] dea in plina proprietate locuitorilor, Iarani cultivatori'
de pamant fara alta ocupajie, din satele Bucsani §i R1iloaia dupa zisa
mea mosie, ~i eopiilor lor carora in!eleg sa Ie daruesc acest
acoperamant adica tutu lor laranilor §i rarancelor, §i copiilor lor,
baeli au fete, pe suflete, cate se vor afla in zisele sate la data lncetarei
mele din viall! a§a Incat sa-i vie fiecaruia cate un JOt, afara de ranipi
grav §i de infirmii din razboi carora Ii se vor da cate doua loturi de
fieeare ranit sau infirm. - Loturile vor fi egale. =-Masurarea, parce-
larea, §iimparleala se vor face de Casa rurala prin oameni destoinici,
cinstiji §i drepji; §i In urma se va proceda la predarea fiecarui lot
catre fiecare indreptatil, celor majori lor in§i-le iar eelor minori prin
reprezentanjii lor. - Operajiunea predarei se va face numai dupa
expirarea contractului de arenda al mosiei, daca va fi in curs. -La
aceasta opcrapune des pre care se va dresa un document, care sa se
pastreze tn arhiva primliriei comunei Bucsani-Rajoaia, §i catc un
exemplar In arhiva Casei rurale §i Prefecturei J ud. Dambovi!a, rog
sa asiste un delegat a1 Casei rurale, un delegat al Prefecturei

,
 GLORIA GABRIELA RAOU
204

Judejului, precum §i prirnarul cornunei. - 7). Las §i leg: a). So-

cietalei ortodoxe Najionale a femeilor romane, suma de lei 60.000
(§ase zeci de mii lei) cu destinajiune de a servi la marirea fondului
necesar pentru cresterea, ingrijirea §i educajiunee orfanilor de dis-
boi. _ b). Bisericei din Comuna Habeni, J ud. Dambovija, porliunea
de circa un pogon teren de oultura ce am in zisa comunli in apropiere
de zisa biserica. - c). Bisericei Adormirea Maieei Domnului din
orasul Giurgiu, locul viran ee-l am in zisul oras strada Heliade R1i-
dulescu Nr. 8 fost NT. 6. - d). Bisericei Sf. Nicolae $elari din
Bucuresti, locul viran ee-l am in Bucuresti, str. Sf. Nicolae $elari,
adicli locuT situat pe zisa stradela, tncepand diri easele actuale ale
bisericei §i pana langa curticica caselor mele din str. Lipscani Nr. 23,
care case fac coil cu zisa stradela. - e). Bisericei din com. Comi§ani,
Jud. Dambovlta, lei] 0.000 (zece mii lei) pentru repar ajiunca ei. -
g). Las §i leg: a). Sorei mele, Doamnei Aretia M. Cupulineanu tot
conIinutul, adica: mobile, mobilier, lucruri, trasuri, cal etc. ce se va
gasi in casa mea unde §ed, din strada 1. C. Brjitianu NT. 12 afar!! de
cele doua portrete mari, ale fiicei §i fiului meu, facute de pictorul
Mirea care se vor da dar Pinacotecei statului sau pentru una din salile
fondapunei ce fac sub 'Nr. 5. - b). Nepoatei rnele de sora D-nei
Maria Dr. Gh. Teehan, via cea mica de pc dealul Mo~iei mele Buc-
~ani, din Jud. Darnbovija, zisa via Popa !i)erban cu toata obrajia ei §i
cu tot ce se afB:!.pe ea in toata intinderea ei, pan a in p1idure; pre cum
§i casa din com. Bucsani, siruata in taja porjei conacului §i nurnita
Vila de langa Meara. - c). Stranepoatei mele de sora, D-rei Miuis
Dr. Teohari, fiica nepoatei mele, Dvnei Maria Dr. Teohari, imobilul
din Bucuresti, srr. Lipscani NT. 68 care raspunde panli in strada
Gabroveni. - d). Nepoatei mele de sora D-nei Ecaterina Nanu,
venitul capitalului de lei 120.000 (una sura doua zeci mii), ee am
depus 18Societatea Dacia-Romania din Bucuresti, pentru 8 i se plati
rents viagera suma de lei 500 (cinci sute) lunar, cat va trai; iar dupa
moartea sa, acest capital sa treaca 18 cele doua fice (sicl) ale sale:
Iosefina §i Jeana St. Popescu a§a cum sc prevedea in actul ce rni-a
dar societatea intuulat "Obligalie de renta vtagera" §i autentificat de
Tribunalul Norariat Ilfov la Nr. 605 din 14 Februarie 1918. - 9). Las
§i leg: a). Lui Ion D. Petre, fost in serviciul meu la Mosiilc Bucgaru
§i Cornisani, casa din com una Bucsani Jud nllnlbovi18 nurnitii hanul
eel mare, care eSIC dat ca conac pentru arendusi, cu tot locul ~i ell tot

•
 ELENA DALLES - "TESTAMENT MISTIC" 205

ce se ana pe el, - b). Lui Aurel Pisovski, mecanicuJ electrician, casa

din aceeas comuns Bucsani, casa in care locueste D-l Grigore Du-
mitrcscu, adrninistratorul mosiei. Daca acestia nu vor voi, sau nu vor
putea, sa primeasca legatcle lor, atunei cle vor trece D-nei Maria Dr.
Gh, Teohari. - c). Fetci Joana Iiica lui Matei Stlincseu, din com.
Bucsani, fina fiului meu, locul ce se anli langli via lui Ghila Popescu.
- d). Lui Ghilli Popescu, nu j se va mai pretinde plata datcrici
ipotecare ce avea la fiul meu asupra viei sale, de oare cc fiul rneu i-a
iertat-o, 'pentru copii (sicl) lui, inca pe cand traia, insa ipoteca a
rarnas neradiata, - c). Lui Gheorghe Popescu, fiul deccdatului
prcot Gheorghe Iliescu, fost preot io Bucsani, locul cu casa §i ell lot
ce se aflli pe el, situat in com una Bucsani, peste drum de biserica, §i
care Ii fost dat de decedatul meu so] familiei fostului preot G h.
Iliescu ca sa Ioculasca, - f). Lui Ion, zts §i Ionija Teodorescu,
feciorul meu din casa, locul de langa biserica din Bucsani, cu tot ce
se afla pe el, adica lacu I cu cascioara in care a stat Niculae Gaman.
- g). Lui Stanciu D. Cartaroiu §i lui D-tru Nastase, ambii din cornu-
• na Bucsani, terenul de cultura de circa 36 pogoane, ce am In com.
Habeni, Jud. Darnbovija, §i care se va imparli in parti egale intre
amandoi. - 10). Destinez 0 surna de lei 10.000 (zece mii lei) peruru
lntretinerea morrnantului Iamiliei me Ie, dcla cirnitirul Bellu, precum
§i a celor patru candcle dela mormant; - §i mai dcstincz 0 suma de
lei 20.000 (doua zeci mii) eu care rag pe legatarul meu universal Sa
faca, printr-un sculptor capabil, un monument pe locul ales ~i des-
tinat de mine, anume pe celina pe care'se afla casa padurarului
Constantin, Ia intrarea viiii comune in padurea Bucsani, monument
pe care sa se scrie: .Aceastil coloana s'a ridicat de Elena 1. Dalles,
in memoria mult iubitului ei fiu loan 1. Dalles", decedat la 22 De-
cernbrie 19]4 §i in memoria sojului ei loan Dalles decedat la 4
Ianuarie 1886, arnandoi proprietari ai acestei mO§ii Bucsani. Rugaji-
va pcntru noi. -11). Tot ce mai ramane din averea mea, tntre care:
I
Conacul dcla mo§ia Bucsani, cu loata curtea §i cuprinsul lui, cu toate
construcjiunile, atfit cele din curte, cat §i cele din afara dinspre pare,
[01 parcul panli in garla, reate zavoaelc depe Ialomija: toate Jocurtle
numite viirzarii, toate locurile de vii parasite, locul defrisat dintre
valca rnosului §i olari panii 13Jidovnija; uzina electrica cu ferastraul
§i rnoara de coaje, moara cu poiana ei; casa unde §ade meeanicul; via
CCII mare depe dcalul rnosici Buscani cu toati( obrajia ei §i eu tot cc
•
 •
206 GLORIA GABRIELA RADU

se afla pc ca; irnobilul dill Bucuresti, strada Lipscani nr. 23 coil Cll
strada Sf. Nicolae ~elari §i in fine orice alta avere ce nu am legat-o
.~iIasat-o separat altei persoane; ioata 0 las ~ise va cuveni Iegatarului
meu universal nepotului meu, Mihai M. Capujineanu, pe care il
numese ~i executorul meu testarnentar, §i il rog sa execute intocmai
acest testament <11 meu. - 1. 1. - Aceasta estc ultima mea voinja; §i
declar ca tcstamentul de fata a fost scris §i dat de 0-1 Teodor
Seimeanu avocat din Bucuresti, dupa dictare a mea; ca estc; semnar
de mine Insu-rni cu mana mea; §i eli este expresiunea fidela §i exacta
a ultimei mele voinji. - Facut astiizi la 16 Mai st.n. anul1918 in casa
mea din Bucuresti str, 1. C. Bratianu Nr. 12."

LE TESTAMEN'r MYSTIQUE D'ELENA DALLES

RESUME
Les derniers desirs de eette noble dame-s'adressent aux gens qui
I'ont servi avec affection et devouement: au valet, au jardinier, au
mecanicien et aussi aux rnernbres des families de ceux-ci. Elena
Dalles a donne aussi de grandes sommes d'argent pour construire un
hopital a Bucsani, une ecole avec de I'internat et une salle
d'exposition (i'l Bucarest)':_ Is salle Dalles .

•
;
•
-

RES T A·U R ARE,

CONSERVARE

•
 INVES1'JGATIA $TIINrrIFICA $1 APLICAREA
'I'RArrAMENTULUI FIZICO-CHIMIC. ASPECTE
FUNDAMENTALE IN RESTAURARE

Doina Biro

Yom exernplifica prin cateva lucrari restaurate in cazul carora s-a

impus invcstigajia §i aplicarea tratarnentelor fizico-ehimiee, inaintc
de consolidate ~i integrare. Dosarul, marrorul tuturor investigajiilor,
conjine printre altele §i fi§a de conservare, care prezirua starea de
siinatale §i tipurile de deteriorati §i transformari pe care le-au suferit
obicctete 1n timpl Yom prezenta pe dlnd starea de conservar e a
aces lor lucrari, investigajiile Iizicc §i chimico-biologice, preCUITI §i
tratamentele aplicare, fara ca sa intdim in detalii asupra restaurarii
propriu-zise, vorn sublinia, pe rand, cercetarca istorica §i artistica
efectcata in perioada in care lucriirile se aflau in laborator.
1. Manuscris pe mutase, sfdl1it de secol XVII

Lucrarea era ilnbi\csila, deshidrarata, cu pierderi de fire de ur-

zeala, decotorats, urzeala tiiiatii pe zona de inscriptio cu tu§, urme
de ruginii §i pete de ccarii, alae activ de mucegai din cauza urniditajii
relative crescuie din spajiile de depozhare, atac de molii §i carii. De
la tncopur-ne-am anal in rala unei lucrar] necunoscure, riira fi§a
analiticli completa, cxecuiata trur-o rehnica neubordara de noi pana
atunci - manuscris pc matase - §i iruuind valoarea ei, am inceput
colaborarea cu chimist! ~i biologi de la douii laboraroare zonale,
Astfel, s-a dctcrminat tusul de imprimerie (cerneala ferogalica) §i
tipul aracului de mucegai, s-a determinat natura fibrelor textile.

I A. Moldoveanu, 0 cerinla majora a aclivirlllii de conservara inca nerezo!vatll:

IIf8 de sllnill8le a ooteciuu», in .Revista mozeetor', nr. 5/1976.
:<:10 DOINA BIRO

(Laboratorul de patologia eiirlii de pe langii B.C.S. ~i

Muzeul de Arta
al Romaniei), Dupa tcstcle de solubilizare a tusului s-a efeetuat
tratarnentul de hidratare, emoJiere §i indreptare a cutelor, de use-
menea de scoatere a petelor de ceara. In final, s-a trecut Ja con-
solidarea pe un nou suport §i dublare.1ntre timp investlgajia istorica
a fast efectuata prin traduccrea tcxtului din Iirnba slavona (dr. Eva
}.1arza); s-a studiat prin comparajie grafia Iucrarii §i simbolistica
clerncntelor decorative. Un raj deoscbit in datare a avut-o inves-
tiga!ia cuJlica: iconografie, funcjionalitate, piesa fiind un antirnis
datat In sfiir§ilul secolului al XVII-lea, iar eercetiiri de arhiva2,
verbose de posibilitateu ca aceasta sa provinii de la Mitropolia Jui
Mihai, Viteazul de In Alba Iulia. Lucrarea a Iost prezentara la se-
siunea de bibliofilie de la Tulcea, din 1986, publicata in "Revista
muzeelor" nr. 9/1986 §i' in rcgistrata in Biblioteca centrului inter-
nalional.de conservare §i restaurare de la Roma.
in
Menjionam cii in momentul de fala se aflii. faza de lucru,. un alt
rnanuscris, pe panza tnsa, Ja care s-au aplicat metode de neutralizare
§i albire a hartiei, dupa consuliarea un or lucriiri §i efectuarea de .
teste.

2. Mitrd - broderie de Jactura bizantind, atelier Moldova,

lnceput de secol XYII
Pe Hinga deteriorar ile tipice firului de aur, argint §i matasc, bro-
dcria era perforata in urrna unui alae de molii. Suportul broderiei
era lipit pe o panza de in eu bumbac, eu un adeziv, ceea ce a dus Ia
Iragilizarca acesteia ~i a amplificat fJuxul tratarne ntelor aplicate. La
Muzeul de Aria alRomaniei, s- au efectuat investigatiile chirnice:
dererminarea cornpoz qiei meta lelor - argint §i arginr aurit §i com-
pozijia tibrelor textile - rnatase, bumbac §i in - pre cum §i. corn-
pozijia chimica a adezivului. S-au efecruat fotografii in lumina

2 I" Mirea, Valori bibtiotite, meni/onate tntr-un document din anu/ 1978, in
.Indrumatorul pastoral". 1987.
ASPECTE FUNDAMENTALE iN RESTAURARE
~~--------------~ 211

directa ~iUV. diapozitive color, inclusiv 13 stereornicroscop. lnves-

tiga!ia biologica (Ia Muzeul satului din Bucuresu) a aiestat atacul de
molii. Tratamcruul umed s-a ;mp .s pcnrru hidratare, emoliere, dar
mai ales pentru climinarea adezivului, 'cop in care s-a demoruat
piesa in par!ile cornponerue, str •.: ..rile CO;:duhluri fiind tratate pe
rand §i dife rii, de In caz la cal'. Pentru -roderia eu fir, s-au avut in
ve derc incompaubihuqi!c marer ialelor componcrue §i deci, §i a sub-
-srante lor de folosit. Tratamcntul a fost de lunga durata in paralel cu
srudierea la sicreornicroscop a cornportfirii adezivului faIa de diversi
detergenji neutri folosili: Rornopal, Radix saponaria, Cornplexon,
C.11.C., in final aldetuhul-ul a dar rezulrarctc favorabilc: eliminarca
adezivului, hidratarca nlfltilsii, curtljirea firclor metalice. Restau-
rarea proprtu-zisa 11 fost lit' lunga duruta, datorita susjtncrii in comi-
sia de resiaurare u ideii de integrare crornatica. Inererua punerii In
,
evidcn!a a motivului dccorutiv.
lntrucat lucrarca era deja datatii §i descrisa, in intcrvalul cand
piesa s-a aflat in laborator, s-a cf'ectuat un studiu arnplu privind
broder ia de facrurti bizantina din lara noastra, siudiu necesar in
reconstituirea efcctuara ulterior.
Lucrarca a fost sus!inu1ii la scsiunea de comunicari §liinlifice de
la Oradca din 1985, ~i a fost publicatii in .Revista muzeelor" nr. 10/
19S5.

3. 7"1:.\/i/c1 arill:u/ogiccT, hciillLtfci de copi/

Piesa provinc de la Biserica Negru Voda din Cfirnpulung Musce I,
este daiata de arhcotogul Drighiccanu, inceputul secolului al XVII-
~
lea".
La preluarca in laborator era a§ezata Intr-o cutie, acoperita In
intregime cu saruri de cupru, carbonaji §i cloruri, preeum §i resturi
ale compusilor organici. Investigajia chirnica a pus in evidenja 1'1'0-

3 V. SIi'idescu, RCSlaufarea unui va§m§nt de copil, piesa erneotoqice, dalalii

toceout de sec. XVII, in "Revlsta muzeetor". nr. 4/1983.
 ,

212 DOINA BIRO

du~ii de coroziune. S-a studiat descornpunerea colorantului prin

oxidarea fibrei textile In sol. Variajia urniditdjii a modificat indicii
fibrei: greutate, sarcina de rupere, grad de lmbatranire, moliciune §i
fineje. S-au studiat cele doua medii in care , s-a pastrat piesa. La
tnceput, in morrnant, apoi dupa scoatere, In depozite, in sp.alii DC'
corespunzatoare, Acestea au dus la grave degradari: deshidratare
,
totala (pana la aspectul de tabla tndoita), fragilizare, depozit de
saruri de cupru etc. Depunerea de rnaterie organica, parul topit, a
conservat 0 porjiune din spaiele cama~ji, astfel, s-a paslr~1t alat
elasticitatea fibrei de matase, cat §i culoarea, chiar §i urrna de metal
(cupru argintat). Tot datorita pastrar]: necorespunzatoare, piesa a
suferit §i un atac biologic cu insecte din grupa Derrnestes, ciima§ile
,
nimfale §i insecteJe fiind ascunse prin pliurile acesteia.
Dupa interpretarea buletineJor de analize, emise de laborarorul
Muzeului de Arta, respectiv, Muzeul satului, s-a efectuat un trata-
-
ment pentru eliminarea sllrurilor. Aceasta a durat aproximativ 7 Juni,
eu pauze mai Iungi, urmate de neutralizari §i bai de glicerina. lntre
limp piesa' §i-a recapatat forma §i cu ajutorul bailor de glicerina,
repetate, circa 20, moliciunea §i chiar luciul. S-a putut reconstitui
tiparul, priJej de a face §i un studiu al costurnului de curte din seeoluJ
al XVrI-lea.
4. Tesaturti venetiand, secolul al Xl/Ill-lea
Aceasta piesa a intrat in laborator sub forma a doua acope-
rarnintede altar de la biserica Maieri din Alba Iulia. Dupa inves-
tigatia chimica efectuata fa Muzeul din Sibiu, s·au consernnat '
materialele componente: fibrji imbatdlnita, decolorata, urzeala
rupta pe porjiuni mari §i atae chirnic activ la firul metalic, atac
biologic, - molii. S-a impus efectuarea tratamentului pentru sto-
parea atacuJui chimie prin folosirea substanjelor §i concentrajiilor
 ,
ASPECTE FUNDAMENTALE iN RESTAURARE 213

necesare de- Radix saponaria §i solujie de Complexon 1% pentru

zonele de depuneri, urmate de neutralizari, , Dupa consolidarea in
gherghef a unui Iragrnent de 70 x 54 ern, $-a ,observat la at doilea
fragment, care era rulat pe panza de consolidare, mici zone de saruri
de cupru. Dupa prclevare de probe §i constatarea eli ionul clor este
In libertate, s-a reluat tratarncntul la eel de-al doilca fragment. Ne
aflarn iarii§i in faja uneipiese necercetate, fara fi§a analitica. Du pa
un studiu comparat al !esalurii §i al dccorului (medalioane ogivale §i
acolade in relict, cu desert fata-revers in relajie inversa), Iost saten
violet, cu fire rnetalice, rcallzand aspectul !csaturii venejienc "drap-
pi d'oro" sau a celei orientale de tip "camba" amandoua foarte,
riispjtndite in Tllrile Romane in secolele XVIl-XVIIT.4
Yerificarea §i confirmarea acestor presupuneri au fost facute de
catre specialisril de la Muzeul de Arta din Bucuresti. Dupa demon-
tarea pieselor s-a ajuns Ia concluzia cli fragmentele se reconstituic
dupa motivul . dccorativ central §i ca ele Iac parte dintr-un ve~lnant
de curte reutilizat in scop cultic. Piesa a fast publicata in "Revista
muzeelor" nr. 6/1988.
Din analiza lucrarilor prezentate, rezulta gradul inalt de dificul-
tate al acestora, diferite fiind: manuseris eu tus, textila arheologica,
broderie bizanrina, lesatura veneliana - alat prin tehnica de exe-
cujie, cal §i prin problcrnele pe care le l-idicau din punctul de vedere
al rcstauratorului de textile, iar ca 0 consccinja a acestui Iapt, pro-
cedeul tehnic aplicat de la caz la caz. Fiecare lucrare, a constituit 0

nouii experienpi, colaborarea s-a impus in loate cazurile. S-" ajuns

la il1terferl!~!11 tntre tchnici in restaurare: textile-hfirtie §i textile-
111CL,II; s-au putut ver if'ica rejete §i tratamentc: s-a verificat J110-

daliiatea de climinare a unui adeziv prin folosirea unei subsranje noi:

•
~ A. Lazarescu, Catalog de Iesllruri din psmmonio! 8ibliorecii 8atthyaneum.
·Alba lulia, in ..Apulurn" xx.
214 DOINA BIRO

S-(l urrmirit tratamentul dificil §i de lungji duratll a unei textile ar-

hcologice, efcctul cornplexonului in climinarea clorurilor de pe firele
metalice ~i
ccl emclicnt al glicerinei.
Considerfim eli cxperienjele au fost utile §i pe linia colaborarii eu
experjii din diverse dornenii, marindu-ne astfel, posibilitatea de
intuitie in fala unci piese nccunoseute §i posibilitatea de depistare §i
salvare a unor piesc textile de mare valoare, eu alai mai mult, eu eat
acest aspect este poatc §i mai important pentru Transilvania. Sc
afirmli eli "restaurarca inainte de a deveni 0 problema rehnica este
mni inliii o problema culturala". Esre important sa se sublinieze
dirnensiunilc iehnologice ale restaurarii, dar estc necesar sa se acor-
de inlpOfltJlllill()lalfl recunoastcrii, identificar ii §i caracrerizarii valo-
rilor care trcbuicsc slIlvatc5.
Con§ticnli ea acrivitarea resrauratorului se inscrie in rigorile unor
principii pe care este obligai sa le respe.cte §i a faptului ca, cu-
noasterea trcbuie sa piitrunda paDa in structura moleculara a sub-
stanjclor ce inlra in componcnja obieetului de resiaurat, ne obligarn
sa colaborarn cu cercetatorii, dar §i eu Iaboratoarele zonale §i eu
Insututcle de cercerare. Trebuie sa lucrum cu disccrnamant pornind
de la ipotcza c1l oricc picsa este susccptibilll de 3 face parte din
patr imoniul culturul national. Adresarn §i pe accasta cale colegilor
nostrl tie brcaslil, npetul tansar de profesorul Vasjlc Dragu], pentru
ca irnpreuna sa tucern prin restaurare "un trccut pentru vritorul
nostru" .

5 PaulPhilipPOI, Consetveres opere/or de aria, 0 problemll de oouuc« cullura/Il,

In .,Cronica",nr. 12/1986 allCCROM, vezi ~i b. ComanSpineanu ~i.AI. Gilli~.
Organizarea ecrivira/ii de resteurere-conservere - opinii/e unor speciaJi§ti
strllini, In ,Revista rnuzector' nr. 2/1989.
 • ,
ASPECTE FUNDAMENTALE iN RESTAURARE 215

LA RECHERCHE SCIENTIFIQUE ET LA MISE

EN PRATIQUE DU TRAITEMENT PHYSIQUE
ET CHII\1IQUE. ASPEC1'S ESSENTIELS DANS
LE PROCESSUS DE LA RESTAURATION
,

L'aureur prcscruc quelques objets restaures et le processus qui

est necessairc pour CCHeoperation chimique ct physique. II s'agit de
la restauraucn d'un manuscr it sur un support en soic, d'une mitre a
broder ie byzantine faitc dans un atelier de Moldavie, d'une toile
archeologiquc du XVII-':'nc siecle et d'une toile de Veriise du XVIII-
erne siecte.
Les recherches scicntifiqucs ont ct6 ~ffectuees dans Ies labo-
raroircs du MuSeL: d'art tic la Rournanic, au Muscc du village de
Bucarest et aussi dans lcs labor.nou es du Musee Brukcnthal de
Sibiu.

••
 •

INEDIT iN TOPOLOGIA LEGATURII CARTII

•
~IRESTAURAREA ACESTEIA

Tatiana Blilil§escu

Lucrarea de fali!. are ca obiect volumul de carte strains "APOS-

TOLl CAE HISTORrAE~', scrisi!. in limba latina de caire Cyprianus
§i Abdias §i a fost tiparita Ja Basel in anul 1540.
Cartea aparjine fondului special al BibJiotecii Najionale (2620/
871-2; XVI/V 40), resraurarea ei realizandu-se din acest motiv in
laboratorul de patologie §i restaurare a car!ii al acestei institujii §i
constituie obiectul lucrjirii de atestat a autorului prezentului mate-
rial.
Ineditul in procesul de restaurare este legal de tipologia ell.rtii,
volumul avand 0 tnvelitoare mixtll.: cotorul clirlii §i 1/3 din fejele
scoarjelor sunt tmbrscate in piele de culoare galbuie, ornamentatli
cu chenare !iniare §i cate douA registre cu medalioane reprezentand
chipuri de personalita]] ale vremii (ex. Erasm din Rotterdam), inca-
drare tnrr-un model floral, iar restul invelitorii este reprezentat de
cate un fragment de pergament - manuscris execurai cu cerneala
ferogalica - majusculele textului fiind executate in culoare ro§ie
(cinabru) §i albastra (azurit).
Referitor la starea de conservare a volurnului se constata urrnii-
toarele:
i]\'VELITOAREA
Partea de piele a invelitorii prezenta pete §i depozite de im-
puritaj]. Partea inferioara a fe!ei I prezenta lipsuri de material §i
detasarea parlialli de scoarjs. tn zona mediana invelitoarea a fost
tiiiata cu un obicci ascujit (cu!it, lama), fapt care a afcctat
medalionul cu figura lui Erasrn. Capisoanele erau degradate, rupte
 •

218 TAnANA BALA~ESCU

§i fisurate nemaiprotejand capital-bandurile. Pielea era rigidizata.

Zona cororului prezenta o inchidere pronunjata a culorii, ca urmare
~
a contactuIui cu mediuI Inconjurator. In dreptul nervuriIor profilate,
pielea era roasa, subpatli, prezentsnd chiar lipsuri. Pe zona ar-
ticulajiei externe se observau cateva giiuri de zbor produse de ano-
biidae. Pielea era extrem de degradatii in zona marginaleIor coperjii,
(Fig. 1,2)

Fig. 1 Fig. 2
Pergamentul de pe coperta I prezenta 0 degradare avansara
prod usa de rozatoare (ducand paDa la pierderea unei treimi din
invelitoarea anterioara) §i taierea eu obiectul metalic ascujit, pe
~
dircctie oblica, afectand centrul copertii. In aceasta zona pergarnen-
lui s-a dctasat de scoarta §i s-au pl'odus rasuciri ale marginilor
taieturii, fisuri §i pierderi de material. Coljul superior extern prezen-
ta 0 dereriorare a pergamentului pe rraiectul ductului, ducand pana
Ia dantclarea suportului pe conturul IitereIor §i Ia imprimarea cer-
nelii de pe versouI pergamentului pe scoarja de carton. in aceasia
zona se obscrva §i un defeetde fabricare a pergarnentului (0 ruptura)
~i urmcle lasate de acuI cu care s-a efectuat rcpararca matcrialului.
~
Intreaga suprafaja a pergamentuIui era extrem de murdara, 0 bunii
parte.din cerneala utilizata Ja scrierea manuscrisului s-a §lers, lliisand

-
INEDIT IN TIPOlOGIA LEGATURII CARTII 219

doar un contur slab alliterelor. Per-

garnentul de pc coperla a doua pre-
zenta in centru un defect de fabri-
cape asemanator eu eel descris
anterior. S-aj.l constatat picrderi de
material in zona coljurilor ~ia zo-
nelor marginalului. Erau prezente
de asemenea gliuri prod use de in-
secte, (F.ig. 3)

SCOARTELE
•
Scoarja 1era foarte deteriorata,
in special in treimea inferioara, un-
de s-au produs pierderi de material ,•
§i exfolieri ale straturilor din care era alcliluit cpruinul. I n zona
centrala se observa urmefe oblice de tiiiere prccurn §i galerii sinuase
prod use de anobiidae.

COTORUL INTERIOR
Se prezenta tntr-o stare buna do
conservare, Excepjie fiicea capital.
bandul inferior care era degradat §i
detasat partial in zona medians.
(Fig. 4)

FORZATUL
Forzajul anterior prezerua pete
prod use de migrarea frontului de
apa, care se intindcau din zona in-
ferioara piina spre ccrurul hartiei.
Zona fallului prezenta abundente
depozite de praf (nfliina"), rezul-
tate din acuvuatca insectelor
precum ~i diverse aile impuritaj].
Fig. 4
 220 TATIANA BALA~ESCU

Hartia forzatului prezenta 0 tmbrunire generala. Erau prezente mul-

tiple deteriorari biologice produse de mai multi agenji: microor-
A

ganisme, insecte, rczatoare. In zona inferioara se observau pete de

culoare cenusle §i negricioasa aparute en urrnare a atacului fungic.
Erau .preze.nte de asemenea gauti §i galerii produse de insecte,
raspandite pe intreaga suprafaja, In coljul superior extern al paqii
libere a forzajului se intalneau dejecjii de musre (diptere).
In zona coljurilor inferioare externe s-a produs 0 irnportantii
pierdere de material, ea urmare a activitajii rozatoarelor. Coljul
superior extern al partii libere a forzajului prezenta 0 lipsa de ma-
•
terial mai putin tnsernnara. Tn zona centralii era prezenta 0 tliietura
oblica.
Forzajul posterior - s-a pastrat doar partea fixa ;__ aceasta
, prezentflnd pe langa 0 imbrunire generals, pete marginate produse
ca urrnare. a migrarii frontului de apa cu impuritiiji. Erau prezente
de asemenea gii1.lriproduse de inseete chiar in centrul filei, depozite
de spori demicro organisme in special in zona coljului inferior intern
§i in centrul paginii pe direcjie median-srizontala. t n partea in-
ferioara, in zona nepurtjitoare de text, se observau rupturi, tncre-
lituri §i pierderi de material suport,

CORPUL CARTII
Primele 45 de pagini prezentau importante lipsuri de rnaterial
produse in zona coljului inferior extern ca urrnare a activ'italii roza-
toarelor. In aceasta zona hartia nemaifiind protejata de coperta era
foarte murdara ~i prezenta lipsuri, fisuri, rasuciri §i subjieri. Toate
paginile prezentau piitari marginale, dcpozite de praf §i spori in
zonele afectate de apa. In parte a centrals a aces lor pagini erau
prezente doua taieturi oblice paralele, produse de acelasi obiect
ascutit cu care au fost deteriorate coperta anterioara §i forzajul.
Restul paginilor care compun corpul eartii prezenta pete marginate
de culoare bruna, depozite de praf, indoituri ale coljurilor §i fran-
jurari marginale.
Darorita pastrarii integritajii cotorului .cr ior, de§i s-a constata
o degradare avansaia In special a legaturii, eu afectarea coljului
INEDIT TN T1POI,.OGIA LEGA TURII CARIII 221

inferior extern a primelor 45 de pagini, s-a recurs .Ia restaurarea

volurnului fara a se desface legatura originala, ceca ce a necesitat 0
munca deosebit de cornplexa §i un timp destul de indelungat.
Operatiunile de restaurare au fost cele clasice, §i anume: corn-
pletarea parjilor Iipsa din paginile afectate, folosindu-se hariie ja-
poneza §i carbuximetilceluloza in concentrajie de 5%, prin tehnica
Ia dublu; aceleasi operatiuni au (OSI executaie §i la Iorzajurile vo-
Iurnulul, intrucat s-au past rat eele originale, acestea continand in-
semnari manuscris de circulajie a car!ii, precum §i note de lector
executate cu cerneala de carbon.
Problernc deosebite a ridicat restaurarea Invelitorilor de perga-
ment manuscris. Acestea au.fost detasate de scoarjele originale prin
tamponari sueeesive eu alcool izopropiJic §i glicerina, dupa care a
urmat 0 curalire UTIlcd5.a acestora pe ambele fele eu aceeasi solujie.
Dupa uscarca §i presarea acestora, s-a trecut la cornplerarea paqilor
,
lipsa eu pergarncnt nou prin subjierea cat mai fina a zonelor de
o

suprapunere, In a§a fel 1l1cihsa nu se simta diferenja de grosirne

dintre pergamentul original §i partile cornpletare. ConsoJidarea Ii-
surilor s-a efectuat cu colagen, hartic japoneza, carboximet ilcelulozji
5% §i clei animal. (Fig. 5, 6)

Fig. s ,
,
222 TAnANA BAl.A!?ESCU
-------------------------------
Acelasi proccdeu de resraurare s-a praciicat §i la Invclitoureu de
piclc, fiiciindu-sc complctiiri eu picle nouii de culoare alba, in zona
capisoanclor, acestea avand un rol de prorccjie a volumulul, in zona

Fig. -r \

capului §i piciorului acesruia.

Svau restaurai de ascrncnca
capltalbandurllc cu rol de
protecjic a cxirernhajilor co-
torului interior, cu ala de cu-
loa rea celei originale, respec-
tiv alb-verde. (Fig. 7,8)
Singurelc parti componen-
II: ale volurnului care au Iost
inlocuitc cu uncle noi, la ace-
lea§i dimensiuni §i grosime cu
ccle originale, au fast scoar-
[ete, cele cxistcruc fiind irecu-
perabilc. Fig. 3

Dupa reancorarea caperelor ncrvunlnr n 'C". Ilf Ie'

1 II(lU croiic s a
recurs la rcaplicarca lnvelitorilor de perunmum ~ipl .. le nou res-
•

•
INEOIT iN TIPOLOGIA LEGATURII CARTlI 223

taurate, la realizarea ain~lagurilor §i la aplicarea Iorzajurilor ori-

ginale restaurate. (Fig. 9)
Pentru colorarca pcrga-
mentului nou folosi! la com-
pletarea zonelor lipsli din
invelitoarea de pergarncnt s-a
folosit un pigment solubil in
apa, special pcntru colora rca
pielii ~ipergarncmului, prin
tamponarl usoare §i rcpciate,
jar pentru colora rca pielii 1'0-
losita la cornpletarca pfirlilor
lipsjl din tuvelitcarca. de pielc
s-a folosit Q solujic-Inc (pro-
dus Anglin) cu care s-a pen-
Fig. 9
sulat intreaga suprafaja a in-
velitorii de piclc, accasra avflnd in accla~i tirnp §i rol de prorecjie .

•
•

-
-

Fig. 1() Fig. I I

•
 224 TAnANA BALA!?ESCU

6 •
1ntrucat reate procesele de restaurare s-au electuat fiira a sc
desface cusatura originala, menjionam cli volumul nu cornporta 0

deschidere corecra, iar cotorul exterior al clirlii, de§i a fost errioliat

In etape succesive, este extrem tie rigidizat, fapt care nu pcrmiic 0
deschidere totala pe linia aruculajiei externe, aceasra datnritji' Iap-
tului cli s-a mers pe 0 linie dorninanta in ultimii ani a procesului tie
restaurare §i anume aceea de plistrare cat rnai integra a originalului
obiectului atat ca tehnicli cat §i ca aspect.
Acest procedeu presupune 0 duratii mai mare a procesului de
restaurare, dar are avantajul folosirii rninirnului de material.
Ca 0 coricluzie, menjionam eli cele de rnai sus reflecta 0 anurne
mctodologie.de lucru in proeesul de restaurare folosit pentru prima
datf in lara asupra unei Iucrari cu acest lip de legatura.

LISTA ILUSTRATIILOR
Fig. 1. Aspeetul copertei I tnainre de restaurare
Fig. 2. Aspectul cotorului exterior inaintc de rcstaurare cu evi-
denperea degradlirii caplsoanelor
Fig. 3. Evidenjierea dcgradarii scoarjei r §i a coljului inferior al
primelor file •
• Fig. 4. Aspectul transei inferioare inuinte de restuur arc eu cvi-
derqierea deteriorarii ~i deta~arii parpale a capital-bandului, pre-
cum §i a pierderilor de material prod usc in zona marginalelor
invelitorii de piele a volumului
Fig. 5. Aspectul invelitorii de pergamcnt tie pe scoarta I dupa
eolorarea zonelor ccmpletate eu pergameru nou aproap~ de cu-
loa rca dobadita in timp de pergarnentul original
Fig. 6. Aspectul invelitorii de pergament ~c pe scoarja a II-a durll
colorarea zonelor cornpletate eu pergament nou, aproape de cu-
loa rea dobandita in limp de pergarnenrul original
 •

INEDIT IN TIPOLOGIA LEGATURII CARTH 22S

Fig. 7. Aspectul trarqei inferioare cu evidenjierea repararii (re-

eoaserii) capital-bandului
Fig. 8. Aspectul lnvelitorii de piele dupa completarea zonelor )
bpsa cu piele noua
Fig. 9. Aspectul transei inferioare cu evidenperea realizarii ca-
pi§onului
Fig. 10. AspectuJ cotorului exterior dupa restaurare
Fig. 11. AspectuJ copertei I dupA restaurare

LA NOUVEAUTE DANS
•
LA RESTAURATION
D'UNE COUVERTURE DE LIVRE

L'article a comme sujet la restauration de Ia couverture du livre

APOSTOUCA!3 HISTORlAE ecrit par Cyprianus et Abdias et pu-
blie en 1540 a Basel. Le volume fait partie du fond des collections
speciales de 1a Bibliotheque Nationale de Bucarest.
La nouveaute dans 1a restauration de Ia couvcrture du livre reside
de Ia difficulte de travailler sur une couverture de type mixte (Ie
volume a ete relie en cuir et avec de parchemin-maouscrit). La
restauration a ete realisee sur le livre nondeplle, ce processus etant
Ie premier dans les laboratoires de notre pays.
 PRINCIPII ~I Mh'TODOLOGII DE •
CONSERVARE A l'EXTILELOR ~I PIELEI
ARHEOLOGICE

Camelia Nita

tn sapaturile arheologice sunt descoperite pe Janga obiecte din

cerarnica §i metal §i piese textile ~idin pie le, care constituie marturii
ale culturii §i civilizajiei populajiilor care au trait pe teritoriul jarii
noastre §i care.fac obiectul cercetiirii §tiintifice.
Un rol prepondcrent in activitatea muzeistica 0 are ocrotirea §i
conservarea patrimonihlui in expozijii §i in depozite, in acest sens
tinii'ndu-se cont de natura rnaterialului din care au fost "executate
• piesele
. §i de domeniul care face obiectul. cercetiirii §tiiniifice .
In cele ce urmeaza ne vom ocupa de cateva principii de censer-
vare a textilelor §i pielei arheologice bazate pe informajii cuJese din
materiale publicate in lara §i in strliiniitate.
tn siipaturile arheologice se regasesc numai obiecteJe care au
stabilit un echilibru cu mediuJ de tngropare, care este mai mult sau
rna} pupn Iavorabil conservarii lor. Cercetarile au dovedit ca cele
mai prop ice medii sunt cele umcde, datorlta agentului dublu, apa,
care tndeplinejte un rol distructiv prin modificlirile pe care Ie deter-
rnina in strucrura materialelor §i prin mediul propice pe care tl
creeaza dezvoltiirii microorganismelor, dar §i un rol de conservare,
.
care consta in realizarea unui echilibru care poate avea ca rezulrat
chiar stoparea procesului de degradare, Indiferent de mediuJ de
.
ingropare, pentru toate materialele organice primul contact eu at-
mosfera poate avea rezultate nedorite, daea pentru aceasta nu se iau
 228 CAMEUANITA

masuri stricte de conservare. Pentru alegerea tratamentelor se va

tine cont de eriteriile pur estetice legate de 0 eventual a expunere a
pieselor §i se va efectua cu minupozitate 0 cercetare a gradului de
•
degradare §i a efectelor pe care le pot avea substanjele folosite
asupra materialelor in cauza.
to carol restaurarii-conservarii unor textile arheologice, care pot
•
prezenra ~i pictura, intereseaza mai pupn completarea fragmenteior
lipsll., sau redarea culorilor, Intr-o primii etapa, aceentul punandu-se
pe consolidarea suportului textil §i a stratului de pictura,
tn ceea ce privejte scoaterea §j stocarea provizorie a acestor
materiale arheologiee, de precizat este urgenja cu care se efectueaza
aeeste operajiuni, care eonstau in asigurarea unor protecjii fizice
fala de noile condijii de mediu, prin folosirea de film plastic, hartie
aluminium, cofraje, tmbracare in musch! pentru cele care necesita 0
menjinere a umiditlilii etc. to cazul in care variajiile de umiditate pot
afecta starea materialelor, protecpa firie! se poate realiza printr-un
dublu ambalaj confecjionat din saei de pclietilena, inc~i sub vid,
ata§andu-se de fiecare data 0 eticheta ce va conjine date de cata-
logare asupra obieetului, scrise cu cerneala renstentii 1a umiditate.
Aceasta modalitate de ambalare prezintll. avantajul cli piesele pot fi
p,astrate sub strict a supraveghere panli la apliearea spliJlirii §i a
"tratamentului. I .

Indiferent de starea textilelor arheologice, umede sau uscate, ele

sunt intotdeauna extrem de fragile. De aceea sunt scoase cu pamam
eu tot, dupa care urmeaza de obicei 0 spiUare prin "decantare".
Pentru aceasta, obiectul cu pamant eu tot este depus pe 0 placa din
material plastic §i este scufundat in ap~ piimantul fiind progresiv
tndepartat cu ajutorul unei pensulemoi, apa putand fi schimbata ori
de cate ori este nevoie. Datorita placii din material plastic textila
poate fi u§or manipulata fara a exista riscul de a so aeeentua starea
de degradare. La Inceputul operapunii se pot adauga in apa cateva
picaturi do detergent neutru dup~ 0 prealabilli. testare, pentru ca
 •

PRINCIPII ~I METODOlOGII DE CONSERVARE

.
acesta sA nu compromita eventualele vopsele prezente. Va urma
limpezirea mai fntai cu apa curenra, iar 1n final cu apli demine-
ralizata. Dupa limpezire textila va fi transferatli pe 0 placa de stielii,
unde surplusul de apa va fi absorbit cu hartie de filtru. Urmeazli.
uscarea in tre coli de hartie neutra sub 0 u~oarii presiune, coli ce vor
fi schimbate regulat.
Pentru textilele care prezinta saruri minerale se va aplica 0 spli-
lare simpla cu apa curata, cu ajutorul unei pensule moi, dadi fra-
gilitatea 0 permite, Vor fi supuse apoi unei uscarr Ierne, dupa care
textilele, a·§ezate pe suprafeje plane (bucap de sticla) se vor depune
tntre doua hartii de matase sau in hartie neutra, totul fiind a§ezat
5n1r-o mapa cartonata. Pentru fixarea pe lamelele din sticlli. a tex-
tilelor mineralizate fragile, casante sau distorsionate se poate folosi
punctarea cu clei celulolitic. Astfel piesele sunt pregatite pentru
urrnatcarele operajiuni (consolidare, montare, finisare), efectuate
in laboratoarele de restaurare.
Pentru piesele din piele descoperite in slipliturile arheologice,
extragerea se va face cu plimant cu tot, pentru eli prezinta avantajul
conservarii ansamblului celor mai mici elemente, care pot fi sem-
nificative pentru restaurarea piesei §i pentru studierea ei. Precaujii
deosebite se vor lua pentru pielea arheologicli. umeda, care In ge-
neral este supla. Astfel, sacii de polletilena trebuie sa fie suficient de
mari pentru a evita noi deformari ale pieselor. Stocarea provizorie
se va face pe plan orizontal pentru ca obiectul sa nu se deformeze
sub greutatea sa proprie, Dupa stocare este indicata folosirea unci
fungicid solubil in apli, sau a vaporilor de pentaclorfenolat de Na, cu
spectru larg de acjiune ~i 0 buna compatibilitate.
SpaJarea pielii umede se va realiza in apli curenta, cu mare
atenpe Ja manipulare
. pentru a nu deteriora structurile
. cu 0 rezis-
tenta mecanica slaba ..
Deoarece pieseJe din piele glisite uscate sunt foarte fragile, cu-
230 CAMEllA NITA

rlltirea se va face in mediu uscat printr-o periere foarte u§oara,

eve ........lele uI.JDedevegetale sau de nisip fiind Inlaturate cu ajutorul
unui bep§or din lemn, folosirea obiectelor metalice ~i tliioase care
nsca sa deterioreze fibrele, fiind contraindicata.
Uscarea pielei arheologice umede se va realiza sub vid sau Ja
ternperaturi de la -25 la -40·C prin evaporarea apei,
Ca ~iin cazul textilelor vor urrna operajiuni de consolidare, mon-
tare, finis are, efectuate in laboratoarele de restaurare.
Aplicarea acestor metode de conservare ar putea permite su-
pravietuirea materialelor organice arheologice, punand astfel la dis-
pozijia specialistilor un bogat material de cercetare §tiintificii.

PRINCIPES ET METHODOLOGIES DE
CONSERVATION DES OBJECTS
ARCHEOLOGIQUES

L'auteur presente quelques methodes de conservation des tex-

tiles et des objects en cuir prevenus des fouilles archeologiques.
Les conditions de l'atmosphere - l'humidite par exemple -
peuvent entratner des modifications importantes sur les structures
phisiques et chimiques des objects.
Dans Ie processus de la conservation la rapidite avec laguelJe on
actionne sur les objects est tres importante.
PRINCIPII ~I METODOLOGII DE CONSERVARE 231

BIBLIOGRAFIE
1. Elena Pana.t Pirau - Restaurarea ullei piese din piele des-
coperitd In asezarea medievald de la Baia, in ,,Revista muzeelor §i
monumentelor", nr. 6/1985
2. Carmen Marian - Probleme ridicate de conservarea §i res-
taurarea unei piese textile arheologice, 10 "Revista muzeelor §i mo-
numentelor", nr. 7/1984
3. Etudes des documents sur Ie patrimoine culturel. Conservation
des sites du mobilier archeologique. Principes et methodes, nr. 15,
1988 (UNESCO)

•
•

,
•

• •

,
 •

SUMAR

STUDII ~ CERCETARI UTERARE -

PETRE CRISTBA - Noi contdbutll la reconstltuirea genealogiei

familiei Vlclre§tilor , , '.' .. . . . 7

ALEXANDRINAANDRONESCU,.GHEORGHEBULEI_Smaran_
da Gheorghfu - personalitate de frunte a intclectualitipi tArgovi§tene 21
.'
GLORIA GABRIELA RADU - Vissarion inedit . .. . .. . .. . . . . . . . . . 31

DORIN NlCOLIN - MCdalion literar - ~tefania Stlncli 41

,
VICTOR PETRESCU - CorespondentA iDedlt~. G. M. V1lidcscu _
•
\ TonVasiliu 53

•
ETNOGRAFIE

ION I. DRAGOESCU - Un documem inedit despre mc§tc§uguJ clirli-

midliritului InjudcruJ DAmbovila 59

MARIAN IACOB - CliJ4toru! grAbit nu va InleIege.. . . . .. .. ... . . . . 63

GHEORGHE BULEI, ION TEODORESCU - Aspecte ale vietH ru-

rale interbelice din Judclul Dambovila " . . .. .• 71

•
234
\

FLORICA DEFTU - Figuri luminoase ale invalamantului dimbo-

vilean. D. P. Conduraleanu §i C: Alessandrescu - rcvizori §colari ... 79

ALEXANDRINA ANDRONESCU, Dr. MIHAl OPROIU - N. Gr.

Aramll (1863-1941). Noti13 biograficli 89

MARIA NAsTASE. CONSTANTIN NAsTASE - Casa de cducajic

nalionalfi din Cazaci _ . 95

GABRIEL MIHA.ESCU - 0 publica lie romancasd! de Is Paris \

militanl3 pcntru Marea Unire de la 1918 .. 101

ARTA, FILOZOFIE, JURISPRUDENTA

Dr. MARTA GEORGESCU - Prczcnje -artistice ale epoclt

brancovene~li din [udejul Dambovi18 , ... ~"• .... " ..... ,.......... 109

MONICA SANGEORZEAN - Bob Bulgaru evocat de literali 127

MIHAl GABRIEL POPESCU - Un compozitor diimbovilcan. Ion

Runcu-Popescu , : ,............................ 135
•
GEORGETA TOMA - Aspecte ale practicii judiciarc In judclul
DAmbovila la sra~itul secolului aI XIX-lea §i lnccputul sccolului al
XX.lea ., : 141

ION TEODORESCU - TunpuJ [andarmului ...... ,............... 149

PATRIMONlU

DUMITRA BULEI - calcva considerajii asupra unui manuscris

. slaven din coiecpa Complexului NaIional Muzeal "Curtea dcmncasca"
din T:lrgov·i~te '.... .. 159
,
 235

VIcrOR PETRESCU. SERGHE PARASCHlVA _ CoICClia de eJC-

Iibrisuri a Bibliotecii ]udclcnc "Ion Heliade RiiduJescu· _ Targovi§te 177

GLORIA GABRIELA RAoU - "In memoriam": Vasile Florescu

(1915-1982) ':................................ 185

§TEF AN ION GHILIMESCU - Leclia unci cmolli _ "Testamentum

91" ,.... 18.9

GABRIELA NITULESCU - AutograCe din colcclia dc carte a scrii-

tontor targOvi~teni 193

GLORIA GABRILEA RADU -Elena Dalles - "Testament mistic" 199

•

RESTAURARE,CONSERVARE

nOINA BIRO - Tnvestigalia §tiinlifica §i apJicarea tratamentltIui fi71-

co-chintic. Aspecie lundamentalc in restaurare 209

TATIANA BALA§ESCU - Incdit in tipologia Icgaturii carpi §i res-

taurarea accsteta _. 217
•
CAMELlA NITA - Principii §i metOdologii de conservare a tcxtilelor
~i pielei arheologice '" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 227

.:. .
 I
SO,MMAIRE

ETUDESETRECHERCHESLITT~

PETRE CRISTEA - Nouvelles contributions sur Ia reconstitution de

fa gtntalogie de fa famille V3clirescu "., .... ,,''',................ 7

ALEXANDRINAANDRONESCU, GHEORGHE BULEI - smaran-
.
da Gheorghiu - personnalite remarcable de )'iIlttlectualitt de T4r-
govl§te 21

GLORIA GABRIElA RADU - Vissarion inedit , :. . 31

DORIN NICOLIN - Evocation Iitttraire - ~teCaoia Slincli '....... 41

VlcrOR PETRESCU - Correspondence inedite. G. M. Vlldescu -
Ion Vasiliu : ••••••••••••• -1 ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 53

ETHNOGRAPHIE
ION I. DRA.GOESCU - Un document Inedlt sur le metier de Cabrlquer
des briques slans Ie departement Damboviua . .. . .. . ... . .. . .. . . . . . .. 59

MARIAN IACOB -.,Le voyageur presse ne comprendra pas" .,.... 63

GHEORGHE BULEI, ION TEODORESCU - Aspects de la vie ru-
rate entre tes deux guerres mondiales .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .• . . . . . . . 71

PRESSE, ENSEIGNEMENT

FLORlCA DEPTU - Figures representanves de l'enselgncment de

DAmboviua: D. P. COndurAleanu er C. AJessandrescu - mspecteurs
.
des ecotes tltmentaires . . ... ... . .. ... ... . ...... . ... ... .... ... .... .. 79

•
238

ALEXANDRTNAANDRONESCU, Dr. MlHAl OPROIU - N. Gr.

AramA (1863-1941). Note biographique 89

MARIA NAsTASE, CONSTANTIN N.iiJTASE - La Maison d'tdu-

•
calion nationale de Cazaci 9S

GABRIEL MIHAEscu - Une publication roumaine de Paris, mili-

lante pour la Grande Union de 1918......... . .. 101

ART, PHILO SOPHIE, JURISPRUDENCE

Dr. MARIA GEORGESCU - Presences arnsuques de l'epoque de

Br4ncoveanu dans Ie dtparlcment Dambovilza 109
,
MONICA SANGEORZEAN - Bob Bulgaru evoque par les hommes
de lettres _ ,_ :........ 127

MIHAl GABRIEL POPESCU - Un compositcur de DambovitUl, Ion

Runcu-Popescu _ ,. . .. . . . .. 135
,
OEORGETA TOMA - Aspects de la pratique [udiciaire dans ie d6-
partcment Dambovitza a Ja fin du XlX..eme steele et au commencement
du XX-~me _ __ 141

ION TEODORESCU - L'epoque du gendarme ,.,.. 149

PATRIMOINE •

DUMT'J'RA BULEI - Quelques r6f1ections sur un manuscrit slavon

,
appartenant a L'Ensemble national des musees "LA COUR PRIN-
CIERE" de T!rgovi~te......... 159
,
 239

VICTOR PBTRESCU, !,BROHB PARASCHIVA -La collection des

ex-libris appartenant a Ia Bibliosnequc "Ion Heliade Rldulescu~ de -

Tirgovi§te 177

GLORIA GABRIELA RADU - "Tn memoriam": Vasile Florescu

(1915-1982) , ~. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -. . . . . . . . . . . . . .. 185

~1EFAN ION GHTLIMBSCU - La I~n d'une emotion - "Tes-

tamentum '91" . _.. . . - . __.. _.. . . . ... 189

GABRIELA NITULBSCU - Des autographcs de 13 collection des

livres des tcrivains de T1irgo~te _ _. __ _ _ 193

GLORIA OABRTBLA RADU - Le testament mystique d'Elena Dal-

I

les 199
•
•
RESTAlJRATION, CONSERVATION
,

DOINA BIRO - La recherche scienufique et la mise en pratique du

.
traitemcnr physique er chimique. Aspects esscnriels dans Ie processus
de 1a restauration _ __ , . .. . . .. 209

TATIANA BALA~ESCU - La nouveaute dans la restauratlon d'unc

couverturc de livre _ _. 217

CAMELIA NIlA - Principcs et metbodologies de conservation des

• objects arcneotogtques 227