Anul XV Fo.

24 11 Martie 1912

'
tia;10
I

.79089 Redactia 1 Administratia, strada Mntuleasa No. 9. Bucureti.

www.dacoromanica.ro
 Anul XV No. 24 11 Martie 1912

ALBINA
REVISTA ENCICLOPEDICA POPULARA
.
COMITETUL DE REDACTIE:
ION KALINDERU, P. Grboviceanu, G. Co,buc, Gen. P. V. Nsturel,
Gh. Adamescu, I. Otescu, P. Dulfu, V. S. Moga, N. Nicolaescu,
Gr. Teodossiu, C. C. Pop.-Tacit
1
Abonamentul in tari pe an . . lei 5. Abanamentul in tari pe 6 luni, lei 3.
I

Pentru elevii din toate geoalele ea si '' Abonam. in strainitate pe an 8 lei.

pentru absolventii scolilor rurale, Un numir 15 bani.
locuind in sate, pe an .. . lei 4.
Pentrn annncinri 1 len linfa. Mica pnblicitate, 5 bani cnvntnl.
Mannscriptele nepnblicate se ard
Redactiunea si rezerv dreptul ca, din articolele ce
nu se vor pute public in intregime, s dea numai extrase
san rezn nate.
SUMARUL:
Sofia Ndejde, Primejdia alcoolismului.
C. C. Pop.-Tagci9, Prichindel. (Poveste).
Cronicar, Expozitia de lucruri casnice dela Sibiu.
Sadirea si ngrijirea trandafirilor.
Dumitru D. Popescu, Scrisoare catre redactie.
DIN ZIARE SI REVISTE: Obiceiuri americane.
G. Vorobchivici, Inrrijirea caprelur iarna (Agricultorul").
Porcul in loeul cainlului. (Cu 1 ilustrcttie).
CRONICA : Cronica parlamentar:i., Int mplirile sipt"imn. Starea
a,ricola a Romniei la finele lunii Fevruarie. Informatiuni.
PAGINA GLUMEATA.: Duelul lui 'Christache Topenie. (Cu 8 ilus-
trtttiuni).
ILUSTRATIUNI: Ruinele cetat dela Poenari.
Bi bi iografie.
DIVERSE: Ingtiintare.Pugta administratiei. Erati.Spre gtiinti.
Licitatiuni.
ACTIVITATEA SOCIALA A ;PREOTILOR INVATATORILOR
Chestiuni pentru conferinlele lunare ale corpului didactic primar: L, Cttltul
eroilor (Thomas Carlyle).
Teodor S. Popescu, Desemnul in gcuala primari (.ndrumiri pentru pre-
dare si analiza programei clasa II primare).
T. Dumitrescu Firicel, Oboseala inteleetuala.
D. Modiga, _1pe1 pentru dotarea bibliotecei cercului Lumina Satenilor".
Ministerul financelor: Tabloul titlurilor de renta 5/e amortibila din 1903
iegite la sort la 17 Fevr./1 Martie 1912.

OMPATiO4VAIYMTAAV4TA-Mg9tetk9WWWIft
www.dacoromanica.ro
 PRIME f DIA ALCOOLISMULUI
.:.
`'1D1I0O
Cu prilejul faceiii unei pentru fmputinarea cr-
$melor in Frantia, putem scoate fncheeri pentru toateterile
in cari se bea din ce In ce mai mult spirt.
Ziarul Le Temps arata, ca, in 1880 erau in Frantia
354.000 de cr$me; iar azi se afla, 480.000, una la 80 de lo-
cuitori. In 1810 se beau 21.27 de ins; in 1911 s'a ajuns
la 41.13; iar in unele tinuturi chiar pan la 11 si 12'
Urmarea e vaditii : in 1869 au fost 135 de ucigasi, azi
au ajuns la 359; In 18:35, numa,rul nebunilor era, de 11.000;
azi este de 75.000. In Seine-Infrieure, numa,rul celor ce nu
sunt buni pentru armata se ridica, la 30 la sut; In Orne a
ajuns chiar la 55 la surd.
Deputatul Augagneur cu drept cuvant a zis: Alcoolismul
este pracan de ruing pentru team noastr; el lucreaa la im-
putinarea nn;sterilor. Ne plngem tog, dar numai cu vorbe
t'r'a lu msuri de vindecare. Alcoolismul face pe s nu se
poat apr de boli Fi este cea mai mare pricin a srciei.
Mai departe tot acel ziar arata, ca. In Olanda, prin fm-
putinarea crsmelor, a sca,zut bautura pe cap de om : din 1882
pan in 1905, dela 4,111 la 3,73 1. In Italia, a sca,zut din 1886
pan in 1905, dela 1,24 Ila 0,76 1. In Svitera, dela oprirea ab-
sintului, din 1892 pna'n 1906, dela 3,191 la 1,971. In Suedia
din 1880 pna,'n 1905, dela 5, 051 la 2,551; fn Norvegia, dela
1876 pn la 1905, dela 3,35 I la 1,39 1. de cap.
Deci e va,dit c, fmputinarea crsmelor e de mare ajutor..
Din cele aratate mai sus se vede nefndoelnic cum otrava
spirtuli lucreaza, asupra insului deci asupra unui popor.
Se mai vede cu numere cum nasterile scad, deci c natia
merge micsurandu-se. Ucigasii se fnmultesc, lucru ce arata
pierderea simtului de mil $i dragoste, prefacerea omului in
fiara. De-asemenea cre$terea numarului de nebuni e fioroasa.:
75.000 de mii de insi, cari apas asupra societtii, oameni,
cari. tocmai la vrsta cAnd ar pute fi folositori, sunt o sar-

www.dacoromanica.ro
990 ALBINA

cin grea .si dureroas, pentru familie societate. Nebunul

e mai totdeauna ori alcoolic ori urmas al unor p,rinti alcoo-
lici, Ce s mai zicem de faptul c mai rnult de jum,tate ti-
nerii, cari trag la sorti, sunt ori betegi, fnct nu-i poate
lu In armat ! Tot att de jalnic e si faptul c insii nu mai
au puterea de a trece unele boli, ceeace arata c,i tot trupul,
toate mruntaele si tot sngele lor este slbit de otrava al-
coolului.
Imputinarea nasterilor, cresterea nebuniei, sl,birea tru-
peasc,, sunt semne c o natie merge r,pede spre pieire. L-
comia nefnfrnarea dela bautura sunt cea mai mare f,ra
de lege, 'Ended printr'nsele vine in lume uci;a$ul $i ne-
bunul. Printr'fnsele aducem stingerea neamului, printr'fnsa
prbu$im in neflint, flac,ra vietei lsat noua din neam-
str,neam. Vai de poporul In care s'a pierdut credinta, c.
este dator a ls urmasi vrednici; iar dragostea de copii s'a
stins! Cu drept, socotiau cei vechi blestem dumnezeesc, is-
p,sire a unor fa,r, de legi grele lipsa de copii fntl''o familie
deci stingerea ei. Betivul poate fi ncredintat c, nu va
ave& nepoti ori strnepoti, cari, In rug.ciunea lor nevino-
vat, s zic, : ccIart,, Doamne, pcatele bunicilor si a stra-
bunicilor !.
Poate multora aceast, rug s, par, lucru de nemic,
dar crud se'n ?eal, !
Stingerea in$i1or, c.derea unei natii nu se face in ctiva
ani, ci in sute, $i ea cuprinde in sine atta durere, atta su-
ferinta, atta plans $i scr.snire a dintilor, fnct trebue sa ne
prinz groaza nil mai gndind. t:aderea unei natii aduce Inge-
nunchere $i sup mere a1tci natii. Amar de poporul cruia i se
striga: uVai de nvinsi !.
Oamenii de stiint, din toate pxtile, ca prooro,ci adev-
rati, arata mereu c alcoolismul e pieirea rasei albe.
Dac nu se pun stavili, dac, nu se aduc fndreptri, in
curgea vremii, natiile alcoolizate vor ea-deb, subjugate de ra-
sele mai tinere sau neotr.vite.
Deci toti ne facem datoria luptnd impotriva celui
mai mare dusman al omenirii albe, p,n' acuma rasa aleas
cea care a ntemeiat civilizatia cea mai mreat,.
Sofia Ndejde.
Obiceiuri americane.
Legile americane pedepsesc pe barbatii cei ri Cu usare
asprime: In California, brbatul parsevte easa i familia
e pedepsit s mature stradele din ora', ori cat ay fi el de domn
mare. Brbatii, cari nu dau cele de lips pentru ntretinerea casei,
sunt trim; i ntr'un fel de institute, onde trebue s munceasca in
sill, iar ceeace c. tig capltl familia lor. In satul Albama, ccl ce -ei
bate nevasta e condamnat la muncl silnicl In mine, qi iarna trebue
s rnescl zpada depe strad.

www.dacoromanica.ro
 PRICxaINTIOYEa..
A fost odat ca niciodat, c de n'ar fi fost nu s'ar
H povestit. A fost de mult, foarte de mult, pe cnd se pot-
coviau puricii cu nou oc de fier la un picior si tot sriau
pn'n tavan. Da, a fost intr'o sar din lumea mare, un biet om
btrn, care ave trei feciori i, toti erau att de sraci,
inct nu puteau leg doua intr'un curmeiu, de$ munceau
to(i din greu.
Intr'o zi, btr"anul zise fiilor si s plece in lumea larg,
ca poate or ave mai mull. noroc.
Pe cel mai mie dintre frati il chem Prichindel. Desi
om in tQat firea, totusi era mic la staturamai de pre c-i
ntiu soco-
un copil. Nu 'ncepe nimic pn nu-si fce
telile. Ori ce vede cauta s afle pricina pentru ce ;e a$,
$i nu altfel. a$, c fratii lui bateau ]oc de incetineala
cu care el fce orice treab.
Mergnd ei cale lunga sa le ajung poposira ntr'o
tara, unde era mare fierbere vnzoleal in popor, r,ci
fmpratul dduse sfoar in tara, c cine s'o gspala-
s-i
doboare la pmnt un stejar mare de sub ferestrele
tului
palatului, din care apa
sa-i faca o fntn, in curtea
da jumtate imp,rtia $i
sa nu sece niciodat, II va incercase
bani cat o pute duce. Multi s drme stejarul,
care face mare umbr odilor palatului, dar nimeni n'o
putuse scoate la nici un capt, caci in locul unei crci
rupte iesiau doua noi la loc. Cei ce cercase s faca fntn
iaras nu reusiser, cci palatul find zidit in vrful unei
stnci, la cteva degete sub pmnt ddeau de piatr si nu
mai puteau merge mainte. ei norocul:
Cei trei frati hotrr, s-si incerce si
imprtesc. Dup ctva
Plecara deci spre palatul vrful cruia era, o pdure timp,
ajunsera pe un deal, in de
molift . Stnd ei s poposeasc, auzir niste lovituri ca cum
cineva. ar fi tiat un lemn.

www.dacoromanica.ro
 992 AI.NiNA

Ciudat lucru ! Cine o fi tind lemne acolo? zise

Prichindel.
Ai si de ce te mira, i rspunser cei doi frati; o fi
vr'un mester care fsi taie un copac.
Se poate, dar eu vreau s vd cine este.
As zicnd, plec spre locul de unde veni sgomot, si
gs acolo un topor mare care t! sirigur un mol.ft.
Bund ziva, zise Prichindel, ce tu singur vrei s tai
lemnul?
Cum vezi, ii rspunse toporul si de multi ani te
asteptam s vii!
Bine, bine, iaca-m venit.
Il lu fl scoase din coadd si ambele prti le puse In
desagii ce-i ave in spinare. F'ratii, cnd se napoie, rser
si-sl batur joc de prostia lui.
Mergnd ei mai departe, a j unser la ma rginea unei
prpstii, din fundul creia veni un sgomot ca cel 1e
care fl fac ciociinitoarele.
Iac, iar mi se pare lucru ciudat! De uncle s vie
acest sgomot?
N'o s mai sfrsesti cu prostiile ? ii ziser fratii. Ce n'ai
vzut o ciocnitoare gurind cu ciocul o scoarta de copac?
Ba da, dar vreau s vd ce este! Si fr s tie
socoteal de batjocura lor, se scoborf in prpastie, unde
gics un ciocan ascutit care sp singur n piatr.
Bre! zise Prichindel, da ce esti singur?
Da, sunt multi ani de cnd sap asteptndu-te.
Bine, :ac-m.
Lud ciocanul, fl scoasc din coad si-1 bg In desagi.
Fratii din nou fsi btur, ,joc de el.
Mai merser ei ce mai mersera si deter peste un DA-
ria$, si cum erau obositi de drum se lungir jos si fncepur
si bea ap.
Vreau s stiu de unde vine apa asta! zise iar Pri-
chindel.
Zu, dra frate, ne temem c-ti pierzi mintile,
caci fntr'adevr cineva trebuie s, fie foarte srac de minte,
ca s se mire de toate nimicurile. De unde izvoreste acest
prias ? Vrei s stii ? Ce, n'ai vzut nici odat un izvor
de ap i!
Ba am vzut, dar vreau s-1 vd pe acesta.
As zicnd porni pe cursul prului, care din ce In ce
se micsor, pn ajunse la locul de unde izvor dintr'o
coaja de nuc.
Bun &it, izvoras, in mare pustietate te afi.
Hei! dragul meu, de multi ani te astept.
In sfrsit iac-m, zise Prichindl, si lug coaja de
mica, fi astup gaura pe uncle curge s'o puse si pe ea n
desagi

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 993

Ei bine, fi ziser fratii, cund fi ajunse, i vzut de

unde izvorte apa ? trebuie s fi fost ceva ne mai vzut.
In adevr c nu er dect o gurice mic de unde
izvor, ciar sunt foarte multumit c'am vzut cu ochii mei.
Nu mai merser mult $i ajunser la curtile fmprte$ti,
unde erau adunati o multime de pierdevar, fn dorinta de
a ctig rsplata fgduit.
Din pricing c veniser din toat lumea o rnultime de
coate goale, cari alergau dupa noroc, beau $i rnncau la
curtea fmprteasc, fr s poat face treaba pentru care
erau chemati; impratul, suprat, dete tutulor in tire, c
acelor ce nu vor pute indeplini porunca, li se vor ti
urechile $i vor fi surghiuniti fntr'o insul deprtat in mij-
locul mrii. Atunci numrul concurentilor s fmputin.
Cei trei frati s chibzuir, se sftuir $i In urm, hot-
rr s se fnfti$eze fmpratului.
Cel mai mare dintre frati se puse fntiu la lucru, dar
sIracul pt i el ca altii, cci unde rupe o crculit, ieiau
doua fn loc, a, c gealatii i I luar, fi tiar urechile i f1
duser in insula depar,tat.
Cel mijlociu Ai tot a$.
Cnd veni rndul lui Prichindel, impratul i zise :St
ce, mi biete, eu o s-ti tai chiar acum urechile, ca s nu
te mai osteneti de geaba, c:;.ci dad'', n'au putut nimic fratii
+i $i atti voinici c,ti au ncercat, cum o s poti tu, un
copil pipernicit?
birite fmprate, rspunse Prichindel, pedeap.s fr
judecat nu se poate! Cnd nu voiu fi In stare s-ti dobor
stejarul, ori nu-ti voiu putea, face fntna, atunci pe buna drep-
tate voiu p imi sa mi se taie urechile. DA dar porunc s
fin dus la stejarul cu pricina $i de urechi orn vede mai pe
urm.
S i se implineasc cererea, poruncl impratul.
and ajunse la stejar, f$i scoase din de.sa.gi toporul,
il aez bine in coad 'apoi fi zise: Taie.
Toporul se ridic, s fnvrt ca o sgeat i ct ai
clipi, falnicul stejar fu doborft la pmnt.
Scoase apoi ciocanul,' fl puse $i pe el in coad i-i
porunc s sape. Pietrele sburau In bucati $i fn putin timp
o fntn larg $i destul de adnc er sapat. Prichindel
sc scobor In ea, scoase coaja de nuc, o aez fntr'un
colt, desfc cepul i-i porunc s curg. In cteva clipe
fntna se umpl cu o ap limpde ca lacrma $i rece de-
iti fnghet dintii.
Irnpratul, fn culmea bucuriei, fi tin cuvntul $i dd
fmprtia lui Prichindel. Acesta fi rscumpr
umtate
'ratii din robie aduse $i pe btrnul sau tat s locu-
iasc cu el.

www.dacoromanica.ro
994 ALBINA

Tot poporul, care auzise de S1ltmplrile lui Prichindel,

Sl lud zice : Ce bine e ca omul s cerceteze tot ce-i iEse in
cale ,si s-tisi dea seam de pricina fecrui lucru!
Mai trziu Prichindel se fnsur cu fata unui imparai
vecin 0 a fcut o nunt de s'a dus pomina. $'a trait in
bogtie $i fericire ani multi $i de n'o ti murit mai tre$te
$'acu.
Poveste norvepian, prelncratit de C. C. Pop. Ta$c.

Ingrijirva caprelor in timp de iarn.

In timp de iarn, snntem nevoiti a line caprele necontenit
fn grajd. Ca s putem ave folos deplin dela ele, trebuie s ler
dm pe lng nutretul corespunztor ei o fngrijire bun.
Inainte de toate, grajdurile trebuie s fie clduroase, ca s
nu sufere sntatea vitelor. Frigul fmputineaz laptele caprele-
slbesc, pierznd carnea. Cldura in grajd s nu fie niciodat ma's
joas de 120 R i Si s nici s treac peste 200 R, caci ,si
cldura prea mare este striccioas; dar cu toate acestea mai
curnd vor sufer de prea mare frig dect de prea mare cldur_

Caprit de Alpi din Elvetia.

Caprele o duc bine in grajd, daca atesta are o cldur.

de 15 -200 R; iar daca ele vor cpt nutretul corespunztor, vor
fi totdeauna in stare bung, el vor da malt lapte. Intiu trebuie s
vedem ea grajdurile de iarn s nu fie prea mari el ca ueile yi
ferestrele s fie bine fnchise. SA, avem grij a caprele s aib.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 995

totdeauna asternutul uscat, caci printr'un asternut uscat va fi lltrerinuta

4i cldura curpului, pe and umezeala va ln corpului caldura prin eva-
porare. Umezeala este totdeauna stricacioasa animalelor, din care cauza
trebuie sa ngrijim de o buna scurgere a mustului. Daca va fi foarte frig
sa mbracam parerii pe dinafara eu strujeni sau cu saci cu paie.
Asemenea vom mbrac si usa grajdului eu paie sau eu un rol
vechiu, ca sa nu poata intr frigul in grajd.
Nu vom da niciodatA iarna caprelor mncare si ap rece; ci vom da
nutrerul ash de cald cum este caldura grajdului, bautura nsa se
fie de a binele calda. Prin bautura si mncare prea rece se poate
fntmpl sa se mbolnaveasca animalele; racindu-si stomahul, acesta
va lucr mai purin, ash ca adesea vitele se vor imbolnav de boale
primejdioase. Dar nu numai prin mneare si bautura prea rece
se pot imbolnavi caprele, ci si prin sederea in grajduri friguroase,
la cari iarna nu se nchide usa si ferestrele, in cari intrA frigul
prin pererii prea subriri si in cari ngheara apa in galeata. In
asemenea grajduri stau caprele tremurnd, inghemuite de frig.
In acest caz, ele capata boale primejdioase ale organelor de res-
pirarie, a stomahului, ca .si a ugerului, cari vor dur timp
fndelungat. Cte din aceste biete animale au trebuit sa piara din
cauza neglijenrei ngrijitorului lor, capatnd aprindere de plamni
(pneumonie) sau umfindu-li-se gurmazul si capul; deaceea sa avem
grija, ca iarna caprele sa fie ferite eu bagare pe seamA de frig, si
sa totdeauna asternut bun si uscat. SA le dam nutren si apa
buna si in cantitate ndestulatoare si care le prieste lor. SA
.fngrijim nsa ca si aerul in grajduri sl fie curat si bun, deschiznd
pentru seurt timp usa chiar si in zilele cele mai friguroase, c,a
sa poatA intr aer proaspat, si ca respiraria vitelor sa nu fie stingheri-
tA. Ventilaria s se faca nsa astfel, ca anitnalele s nu stea de loe
in eurent. Aerul carat este pentru capre tot att de trebuincios
ca si nutrerul.
Afara de aceasta trebuie sa dam si alte ingrijiri ca-
prelor: SA nu uitam iqrna, ca sA le curarim in fiecare zi, ash
ca sa ramie eu pielea curatA. Ugerul trebuie sA-1 rinem curat, spA-
.lndu-1 zilnic cu apa deabia "caldi si stergndu-1 in urmA eu un
gervet curat. Si unghiile trebuie din cnd in cnd taiate, daca sunt
prea lungi. In zilele mai calde vom las caprele pe la ameaza
afara, ea sa se soreasca.
Daca vom fngrij astfel de caprele noastre, folosul ce-1 vom
ave dela ele va rasplat aceasta ngrijire fnsutit. Omul bun are
mila de vitele sale si nu le lasa sa ducA lips de cele trebuincioase.
Agricultornl". G. VorobChievici.
POSTA ADMINISTRATIEI
D-rei Tenica Ench,escu, inv., Diofti, Izomanati. Ca sg, propnnem pro-
blems trimisit, trebue s ne dati deslegarea rationamentul de fticnt.
Pdrinlelui Alex. Baroan, Godineti, judetul Tecuci. Pe anul al XIV
(1 Octomvrie 1910-30 Septemvrie 1911), sunteti aehitat cu chitanta No. 36.378;
iar printele N. Chereiu on chitan No. 36.379, pe acelas timp. Avizul este
pentru anal curent al XV (1 0 tomorie 1911-30 Septe:ncric 1914).

www.dacoromanica.ro
 Expozitia de lucruri casnice dela Sibiu.
D-na Maria Cosma, vrednica preedint, a Reuniunei
Femeilor Romne din Sibiu" a deschis in 4 camere ale locu-
in f ei sale din acel ora o pre f ioas, expozitie de lucruri casnice,
lucrate de txancele romne din tinuturile locuite de Romm
i adunate de d-sa eu mari cheltueli i cu mult oboseal..
Deschiderea egpozifiei s'a fcut Duminec, 19 Fevruarie
in fata unui public ales, a I. P. S. S. Mitropolitului I. Me-
fianu i a P. S. S. Dr. Ilarion Pugcariu, vicar arhiepiscopesc
clin Sibiu.
Cu acest prilej, d-na Maria Cosma a rostit urm,toarea
cuvntare:
Excelenta 1''oastr,
Doamnelor ,si Domnilor,
Dati -mi voie s v spun in cteva cuvinte, ce stop am
urmrit prin aranjarea acestei mici expozitii. Condus ntot-
deauna de dorinta de -a promov interesele Reuniunii f emei-
tor romne" din loc, am crezut c fac un bun servicio, atilt
$coalelor sustinute de ea, et i onor. public sibian $i din
jur, daca expon colectia mea de modele originale romne$ti,
strnse din toate tinuturile locuite de romnii din patria
noastr.
Cnd am adunat ateste obiecte credeam, c conform
promisiunii unui domn din Tara, care a struit foarte mult
de mine s aranjez pavilionul transilvnean dele 'expozitia
jubilar din Bucuresti, cea mai mare parte din ele vor forma
sectia industries de cas ardelene$ti n muzeul etnografic de
acolo. Dar din diferite motive, cest plan nu s'a realizat $i azi
multumesc lui Dumnezeu c mi -a rmas mie comoara aceasta,
$i o pot folos In prima line ca model In $coals de industrie a
reuniunii noastre.
Attea modele originale tontine aceast colectie, $i

www.dacoromanica.ro
 AIM! VA 997

munca trancelor ronzane, cari le-au lucrat, dovede$te un gust

(JO de distins ,si artistic, nct merita sa fie aprecicct de toat
lum ecr. romneasc ,si streina. Sunt f ericzta ca mi-a succes s
v'o pot arata in forma aceasta ,si s va pot spune, ca aproape
tot e lucrat de trance, cari nu in scoal, ci dela m.anaele lor
iscusite au nvtat aceasta art nentrecut.
Ct stima $i recuno,stint datorim mamelor romane,
cari ne-au pastrat pe ln,ga timba, religie $i obiceiuri ,si prea
frumosul ,sz igienicul nostru port national! Multi a f irm c e
prea bogat, confectionarea lui rpeste prea mutt timp $i e
prea costisitor. Intr'o privint le dau dreptate. E prea costi-
sitor, dar numai al trancelor, cari tr.esc n apropierea ora-
,Sulu2 $2 sunt influenzate de elementele steine. Dorul de variatie,
moda, pe multe le, ispite,ste s-,si schimonoseasc portul. Multe
trance bogate ,si comanda chiar la streini costumele, ca sa
fie cu att mai deosebite. Acest rau aduce de obicei ruina fa-
miliei, fiindc astf el de f emei nu muncesc nici in casete lor,
nu sunt o p2ld bun f etelor lor, precum erau striibunele.
In lunga mea caltorie, ntreprins. cu fca mea Minerva,
in anul 1906, am vzut, pc lny fruntoasele noastre trance
in port original, si unele femei bogate, cari adoptasera un port
de tot strein ,si eran att, de schimbate, de pare-ca se tineau
de alta rasa. Am vzut chiar $i pe un fecior de 18 ani din ceo
mai avut fanzilie din comuna, care is lo de cama,se de pnz,
tesut de mnile mamei sale, purt o bluz de catifea ro,rie
necptusit, brodat cu boboci de trandafir, n colori im.po-
sibile, si spurted c ani dearndul o folose; te, mai ales la dans.
r pvzteti nchipu ce urmri fatale are adoptarea unui port
as de nerational. In schimb, costumul romnesc, e lang
ca e pitoresc, are ,si f olosul de-a fi mai igienic, ind alb,
curat ,ci prin lrgimea lui cednd oricrei mi,scari a corpului.
Cnd am strui.t ,scoala de industrie pe
lnga cea de menaj, am sperat c ne va succede sa punem
st,avxla multor porniri de f elul acesta, dunoase f emeilor noh-
stre. 6'i nu m'am infelat. ILonenca, de,steapt dela fire, u,sor
o poti convinge despre adevrzratete ei interese. Dovada cea
mai strlucit ne-o dau Seli,stencele, cari mainte cu ctiva ani
aveau numai custuri streine, fiori in toate colorite posibile,
pe ii, curte si ctrinte, iar azi, gratie conductorilor, au revenit
la vechiul ,si frumosul costum original. Mai mbucurtor e
faptul c in toate centrele romne,sti s'a pornit propaganda
pentru pstrarea portului original, $i motivele nationale stint
mutt aplicate chiar de elita noastr la tesaturi ,si custuri.
La expozitia din Blaj am avut o deosebit pkzcere, v-
znd cu ct ngrijire ,si pracepere s'au ales obiectele expuse.
Ar fi de dorit, ca preotii ,sz anvttorii, condiuctorii naturali
ai poporului, s strang obiectele vechi de important etno-
gra f ic, ,si parte s le trzmit la Muzeul Asociatiunii, iar cele
cari ar pute serv de model sa le pstreze ntr'un muzeu al

www.dacoromanica.ro
998 ALBINA

$coalelor lor, mpedecnd astfel de a se risip pe la strini

comoara noastr national.
La ce grad de art se poate desvolt industria noastr
casnic, v puteti convinge privind la testurile ,si cusaturile
aici expuse, lucrate de trance tinere, sub conducerea d-nelor
Maria Serban din Fgra,s ,si Maria Cosma din Va,scu. Sunt
mult admirate ,si cutate de strini, dar neavnd destule lu-
crtoare, nu putenz produce atdtn cdt ni se cere. Sperm ins
c devele noastre, reintoarse acas, vor continu opera ince-
put, instruind lu rndul lor pe trance de a lucr sistematic
numai obiecte potrivite pentru comert. AO vom ajunge cu
vremea s avem prvlii speciale pentru industria casnic.
Aceastd ',tuned ar forma ins numai o parte din edu-
catia national, de care a.,s dori mult s se imprtpasc tine-
retul nostru pe toate terenele. A conlucr de,steptarea sim-
tuLui de datorintd ,si. demnitate a tinerettilui $i a jertf cu drag
pentru cre,sterea lui, este azi cea mai nlt misiune a noastrd,
bine f ctorii neamului vor gsa rdsplata, vznd c
obolul l or a adus roade frumoase pentru bunstarea ntregului
popor
V multuniesc 7. P. S. Voastre, Doam.nelor ,si Domnilor',
pentru onoarea ce mi-ati fcut; asistnd la deschiderea mo-
destei mele expozitii $i v rog s rmn.eti ,si in viitor spri-
jinitorii reuniunii ,si ai scoalelor sustinute de ea.
S triti!!"
La ouvntarea d-nei Cosma a rspuns I. P. S. Mitropolit
I. Metianu, care a adus mari i meritate laude organizatoarei
espozitiunii, pentru nsemnatele servicii aduse neamului, prin
rifiintarea coali de fete din Sibiu, a scoRlei de industrie
casnic *i a egpozitiunii:
Cronicar.

CURIOZiTATI
Porcul . local calului_
D -1 P. Nelson, proprietarul unei mo ii din Kansas (Ame-
rica), s'a .apucat s# -Ii nvete pe porcul sau, numit Maud, la
cl.rie.
E un porc mare, frumos, pe care el ar pute s do-
bndeasc eel putin 350 lei, dact ar vol s -1 vndl.
D -1 Nelson nu se gndegte ins la vnzarea iubitului
situ dobitoc, care tine loe de cal de ctlrie. Pune eaua
Cu nlesnire pe Maud, ncalec pe :lea i cillre te pe
onde -i place. In loe de fru, el se sluje:te de un bit.lung.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 999

Iu>{eala porcului la mers este destul de mare. El face 1 km.

in 7 minute. Cu ajutorul porcului, d-1 Nelson face in fiecare
zi inspectie pe pamnturile sale qi n'are s se plng de ca-
lul s.u, c ar fi avnd vre-un narav. Cel mult se poate
plnge ca-i sunt picioarele prea scurte pentru un cal de
cal.ri e.

Intrebuintarea prcilor in locul cailor nu e o ideie noua,

americana. Se pomenete ca, acum 100 de ani, un morlier
din Sf. Albans (Anglia), aveh obiceiul s se ducl la trg
Cu o caleara tras. de 4 porci: Cnd ajunge acolo, qi lash
dobitoacele la han, in grajd, f.ce trguelile seara se
ntorcek acas tot cu telegarii eu cari venise.
Se apune c i-a trebuit 6 luni, nvetie porch la
tras qi cl n'a voit sa-i vrlda pe ei si tr.surica sa nici Cu
1.500 lei, ct i daduse oarecine.

E1tATA
In numrul trecut s'a strecurat la pag. 947 urmtoarea gre-
veal de. tipar: Vorbind despre Nicolae Crelulescu s'a publicat c:
,,El e precursorul lui Dante". Rugm pe cititori sit indrepteze ast-
fel : ,,.EI e precursorul lui Davila", ca ideia s fie conform adevrului,

www.dacoromanica.ro
 UI )I I ALBINA

Sdirea si ingrijirea firandafiru!ui.

Nu este grdin n care s nu se poata cultiv trandafirul.

El trebue tns pus deosebit de celelalte plante, la un loc apra t
de curenti, dar s nu fie inconjurat de arbori. Plcurile de tran -
dafiri s nu fie prea lungi, astfel a s poat fi cercetate, ngrijite
i tiate la timp fiorile.
Trandafirului fi plac pmnturile argiloase adnci vi grase
Pmnturile prea grele trebuesc fmbunitttite adogndu -le var,
scorii, nisip, etc. P.mntul se desfund la 50 -60. c. m. eu care
ocaziune se amesteca vi gunoiul bine putrezit, pus mai dinainte.
Pmntul trebuie s fie bine avezat in momentul sdirii.
Plantatiunea trandafirilor poate fi facut dela fnceputul lui
Noemvrie pn la Aprilie. Niciodat ns nu trebuie sdit, cnd
pmntul e prea umed. Se va alege pentru sdit o zi frumoas.
Inainte de a pune trandafirii n pmnt, li se uda rclcinile sau
mai bine fnc se bag rclcinile fntr'o mocirl de pmnt en
baliga de vaca; dup care se planteaz fnainte de a se usc mocirla
dup ele. Rdcinile nu au nevoie s fie scurtate in momento
plantrii vi prin urmare ne vom multum a scurt pe tele prea
lungi sau pe cele sdrelite. Trandafirii se vor sd la aceeav adncime
la care au fort mai fnainte. In momentnl plantrii se pune
mai fntiu un strat de pmnt de grdin, peste care se aveaztt,
rclcinile trandafirului, astfel a ele s aiba o avezare ct
mai fireasc. Dupa aeeasta se pune un nou strat de pmnt de
grdin, se ealc bine pe deasupra, apoi se pone din nou pmnt
pn sus, unde se va face o copc, a s se poat ud.
Rdcinile trandafirilor sditi de curnd cer s fie udate
bine vi des; iar foile trebuiesc stropite cu ap. Udatul rdcinilor
vi stropitul foilor se vor face regnlat, mai eu seam, dac tim pul
e secetos, a s nu se sbrceasc lemnul.
Ingrvmntul intrebuintat la trandafir trebuie s fie bine
dospit. Cel mai bun ngrvmnt pentru aeest sfrvit este blegarul
de vite. In pmnturile ugoare se va fntrebuint eu deosebire gunoiul
de vac, de oaie san de pore; pe cnd In pmnturile grele este mai
bun fntrebuintarea baligarulni de cal, cruia i se poate adog
cite putin din celelalte feluri de hlegar san in lips o eantitate
oarecare de foi moarte. Trandafi, ii sditi de curnd nu trebuiesc
udati niciodat cu fngrveminte lichide sau eu nrin. (pislu)
Dac plantatia se face toatnna nu trebuiesc tiate dect vrfurile
ramurilor. Ei vor fi tiati definitiv primvara, and se vor ti vi
trandafirii piantati mai de mult.
Cel mai bun timp pentru tierea trandafirului este pe
la fnceputul lui Martie sau Ceva inni trziu sau mai de vreme
dup cum starea de vegetatiune este mai ntrziat sau mai
fnaintata.
Tierea se face inlturndu -se mai fntiu tot lemnul btrn,

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

mort sau care nu e bine copt; nu trebuiesc lsate dect ramurile

puternice si sn&tose, al crui numr atrn binetnteles de puterea
fi de vrsta trandafirului.
Ratnurile pstrate trebuiesc scurtate, Iinnd seam& de puterea
soiului trandafirilor. La soivirile puternice se vor l&s la fiecare
ramur. 5--6 chi; pe cnd la acelea ce au o creftere slaba sau
mijlocie se va 'lsh 2 4 ochi. '.pierea se va face astfel ca ochiul
superior s, fie totdeauna in afar, cci fiind n.untru coroana tran-
dafirului se ndeas prea mult. Socurile neurc&toare cer prea Mina,
tiere. In eeace priveste trandafirii g.I&tori sau plngtori, nu se
taie dect lemnul mort..
Indat& dup& sdire, t&erea se reduce la. o mica scurtare a
vrfurilor crcilor; pe cnd in anvil al 2-lea, acestea se scurteaz&
mai mult,, spre a le sill s& dea lstari puternici.
I timpul verii trandafirii trebuie udali la rdcin& fi foile
stropite de 2 sait de 3 ori pe sptmn, si chiar in fiecare zi
acei ce sunt sdil'i de curnd fi atunci cnd vara e secetoas gi cei
sdili de mult. Udatul trebue fcut de dou ori pe zi: dimineata
fi spre sear. De 2 ori in timpul verii, adic odat primvara
inaintea cresteri l.starului fi a doua oar dup nflorit, nu e ru
a se ud cu ngrs.mnt lichid, subtiat eu mult ap&.
Dup sdire e deasemenea folositor a se acopen pmntul
' eu un strat de gunoiu, care va pstr umezeala provenit din ploi
Si va duce la rdcini materii hr&nitoare.
In timpul vegetatiunii nu trebue lsate trandafirilor prea
multi l.stari; iar. dup nflorire, trebuese scurtati la un ochiu bine
format: Deasem'enea mai trebuie tiali chiar dela punctnl lor dr,
naftere, toti 1astarii dati din portaltoiu.
Omizile; care se nvelesc in foi, nu pot fi nimicite de ct
strngndu-le in mn $i omorndu-le. Impotriva puricilor verzi
se stropese bine foile eu apa mult sau mai bine eu un amestec
de 16. litri ap fi un litru zeam de tutun. Contra paiangenului
rofiu se pot ntrebuint eu ibsnda stropirile dese cu ap.
Pentru iarn, coroana trandafirilor se mvisuroefte in pmnt
Si se pun d'asupra mufuroiului paie sau foi moarte. Tnlpina
groas, neputndu-se ngrop eu totul in pmnt se nvelefte bine
eu paie, spre a fi ferit de nghel. (Dupi revista viticol).

SCRISOARE CATRE REDACTIE

Stint pe deplin inullumit eu revista d-voastr Albina", ce
apare sptmnal. Aproape din fiecare numr tragem cteceva
folos, prin ea aflm ce se petrece in lume fi in fine orifice
noutli.
En cred c dac toat lumea s'ar abonit sau eel patin 3-4
la sut&, ar purt o dragoste fi inbire pe care eu o simt de azi
ca copil.
Dumitru D. Popescu
agricultor, Cacaleti-Romanati.

www.dacoromanica.ro
 ....iss.esur

y3: - _.
.

www.dacoromanica.ro
1004 ALuiNA

CRONICA PARLAMENTARA
(28 Fevruarie 6 Martie)

Senatul a votat urmtoarele proecte de legi:

Pentru modificarea nor articole din legea organizrii serv:
sanitar al armatei din 1900; pentru scutirea pe zece ani de dri
a cldirilor in constructie sau in fiinl din statia Teekirghiol, gi cari
vor funetion pe lng staliile balneare numai fn timpul sezonului;
pentru modificarea legii pzitiei ofiterilor si art. 4 din legea ofite-
rilor de rezerv;
Pentru rec. ca pers. moral a soc. ,;Principesa Maria"; pentru
autorizarea epitropiei sf. Spiridon s cedeze 3 ha soc. de credit
Alezicoski, pe mosia Slobozia, pentru o,scoal de meserii; pentru
autorizarea guvernulni de a fnlocu n rent d 4/ perpetu 150
milioane din capitalurile de rent .4/0. ale caselor ,vi fondurilor
speciale; pentru cedarea de etr minist. de rsboiu a pavilionului
ofiteresc dela Govora cassei de credit si aintor a ofilerilor.
Pentru utorizarea cons. jyid. Ialomij.a, s fmprumute 600.000
lei dela cassa creditului judelean:
Senatul a trimis o telegram pres. senatiilui italian, f
cuprinsul urmtor:
Senatul roman, profund m.ifeat d atentatul eomis contra
vietei M. S. Regelui ltaliei, m'a nsreinat s exprim Excelentei
Voastre, indignarea pe care a simtit- toat, Roma' nia contra
acestui act abominabil, ca fi via bucurie ce s'a simtit unanim
c zilele pretioase ale M: Sale au fast ocrotite de Providenta.
Poporul roman ix parte la toate suferintele ca $i, la toate
bucuriile poporului italian, de care este legat prin snge $i
traditie".
La aceast telegrami;, $enatul romn a rspuns in chip clduros:
Camera a votat:
Proectul de lege pentru secularizarea bunurilor de mn&
moart, aclic a ucoyiilor asezmintelor de binefacere, ale comunelor,
juclelelor, etc. (afar de cele hotrfte prin lege) ,vi fmprlirea lor
in loturi la steni; pentru modificarea legii de constatare $i per-
cepere a contributiilor directe; pentru' pasapoarte; pentru autorizarea
com. Clrasi de a fmprumut 700.000 lei si a coin. Slatina de
a imprumut 450.000 lei; lientru ratificarea lucrrilor relative la
circumscriptiile, denumirea reaedinla .plyilor, hotrfte potrivit
legii din 1 Aprilie 1911.
Camera a trimis pres. camerei italiene o telegram in cu-
prinsul urmtor:
Camera deputatilor Romaniei, adnc mi$ca.t de odiosul
atentat contra MM. LL. Re,gelui fi Reginei, trimite Camerei
deputatilor Italiei viile sale felicitri pentru salvarea Majesttilor
Lor, fi m nsrcineaz de a fi pe ln,g Exeelenta Voastr inter-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1005

pretul viei pr(i ce' la la mulumirile catre Cer ce adreseaza

Italia recunoscatoare pentru salvarea scumpilor iubifilor sai
Suverani".
Camera a mai votat proectul de lege pentru scoalele medii
(sc. primare superioare) si a nceput la 5 Martie discutia generala
a proectului de buget pe 1912-13. .

Starea agricol a Romniei la nele lui Fevruarie.

Timpul blind perioadele calde din cursul lunei Fevruarie
au Meat ca prima,vara sa 'nceap foarte de timpuriu, topind za-
pada in mod treptat ,vi svntnd pamntul repede in partea de jos
a tarn $i In cea de lng' mare Inca din prima jumatate a lunii;
iar in Moldova, upde a fost rece zapada mai multa, catre ear-
situ! lunii.
Sub influenta acestui timp, vegetatiunea a nceput pretutin-
deni; in partea de jos ,yi de rsrit s'a desvoltat mai mult, nct
cmpiile au nverzit gi au aparut flori si plante primvaratice ca
ghiocei, viorele, micgunele, urzici, stevie, etc.; la unele specii de ar-
bori arbusti (cornul, alunul, ulniul) mugurii fioriferi au ineeput
a se deschide; iar cei foiferi s'au umflat mult.
Semanturile de toamn sunt in intreaga tara cat se poate
de frumoase $i viguroase, ele n'au suferit nicaeri de gerurile din
cursul iernei, fiind bine adapostite de zapada; numai rapita semnat
trzie, fiind mai slaba, a pierit in mare parte din Dobrogea, cea tiin-
purie est tot frumoas pretutindeni.
In ultima decada, timpul fiind favorabil, ncepusera a se face
cu mare activitate in toat partea de cmpie $i in cea de lnga
mare, aratori gi ogoare pentru semnaturile de primavar; In foarte
multe parti semanndu-se in bune conditiuni ov,z, orz sau gru de
primavar si diferite nutreturi artificiale. S'au facia desfundri de
terenuri pentru pomi, vita de vie si chiar sdit pomi; grdinile au
inceput a se sp, semnndu-se unele legume timpurii; iar pomii
s'au 'curtat de omizi si uscturi.
In Moldova n'au inceput inca lucrarile agricole pn la
sfr$itul lunii; s'au fcut nsa toate pregatirile si se a,steapta svn-
tarea pamntului
Vitele au fost sntoase si au iesit bine din iarn, avnd nu-
treturi indeajuns; oile au inceput a fi scoase pe campii in zilele
frumoase; ele au cam suferit in unele parti de glbeaz.
Brin bltile din cmpie au sosit psrile cltoare. Albinele
alte insecte s'au redesteptat; iar stupii au fost sco,si dela iernat.
In definitiv la sfr,gitul acestei luni pretutindeni er adevarat
primvara att ca: timp cat si ca activitate agricola.
(Comunicat de observatorul astronomic si meteorologic).

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

IN T MPLARILE SAPTAMNII
(29 Fevruarie-6 Martie).

DIN TARA.
Intrire de arhiereu. P. C. S. Arhimandritul Teofil Mihi-
lescu a fost tntrit ca arhiereu, cu titlul de P1oeFteanu.
Noul arhiereu este In vrst de 49 ani si in timpul din ur-
ina a fost arhimandrit la Sf. Mitropolie din Bucuregti. A niai
functionat la 'in-rea Curtea de Arge,, la episcopia Dunrii de Jos
si la aceea a Rmnicului. A scris 1\9editatii la evangheliile duMinicale"
$i diferite articole morale si instructive prin ziare si reviste Iisericesti.
Instalarea P. S. Episcopului Romanului. La 4 Martie s'a
fcut instalarea' P. S. Episcopuliii Teodosie al Romanului.
P. S. a sosit in aceeas zi la Roman, tnsotit de d-1 D. Boro-
ianu, administratornl Cassei Bisericii.
La gar a fost utmpinat de autorittile locale civile, Ini-
litare ,si biserice$ti, si de un ;umeros public.
I. P. S. Episcopul Teodosie a fost condus cu mare pomp
la catedral, Sf. Episcopii, unde a fost primit de lerul episcopal.
D=1 D. Boroianu a dat cetire decretului regal de instalare,
iar C. S. protul Gotcu del Sf. Mitropolie din Iasi scrisoarei I. P. S.
Mitropolitului Moldovei, pentru tntrirea in seaunul de episcop.
P. S. S., lund cuvntnl. aratri nieritele episcopilor din-
naintea sa si povtueste elerul s tnvete ct mai malt iubirea de
religie, de tail, de Tron si de legi, yi pe popor tmpli-
neasc datoriile crestinesti cu sfintenie.
Dupa, oficierea serviciului divin, P. S. Episcopal Teodosie a
fost condus la palatal episcopal, unde a primit felicitri.
La palat s'au tinut cuvntri de catre d-nii: D. Tacu,
prefectul judettilui, D. Boroianu, din partea ministerului cultelor;
dr. Solomon, in numele cons. comunal al ora$ului, preotii Gotcu
Si Romanesco, C. S. Arhim,ndritul Ilarion Mircea, d-1 Colonel Simio-
nescn, P: C. protoereu T. Petrescu, etc., crora le-a rspuns P. S.
Episcopul Roman nlui.
P. Sf. Sa arat multumirea pentru dragostea de care e
tnconjurat tudeamn pe credinciosi s-i dea tot sprijinul.
Multumeste ministernlui cultelor pentru tncrederea, ce-i aratri,
tncredinteaz pe I. P. S. Mitropolitul Moldovei c va lucra, cu tot zelul
pentru sf. biseric hinecuvinteaz clerul, cerndu-i ascultare.
Serbarea s'a sfrsit u un banchet, la care s'au ridicat toas-
turi pentru M. S. Regele,, pentra I. P. S. Mitropolitul Pimen si
pentru P. S. Episcopal Teodosie. .

Instalarea P. S. Episcopului Husilor. Tot duminec 4 Martie

s'a flout instalarea in seaunul episcopal a P. S. Nicodim, noul
episcop al eparhiei Husilor.
Innitnl prelat a sosit in aceea.s zi tn orasul Huvi, care er
pregtit anume pentru aceast serbare.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1007

Dela gara, uncle rI-1 Cociu, primarul orasului, i-a urat bun
venire, P. S. a fost condus cu mare pompa la catedrala orasului.
Acolo s'a cetit decretul regal de instalare si adresa sf. Mitropolii
a \Ioldovei pentru intrirea in scaunul :de episcop.
P. Sa a tinut o cuvntare, in care a figduit c va lucr din
rsputeri pentru binele bisericii.
Dup oficierea <sf. Letrghii, noul episcop a fost condus in
palatul episcopal, unde a primit felieitri.
Serbarea s'a sfrsit eu un banchet, la care s'au ridicat toes-
turi pentru M. S. Regele si pentru noul episcop al Husilor.
Serbri n amintirea Ito N. Cretulescu. Cu prilejul implinirii
a' 100 ile ani dela nasterea marelui romn N. Cretulescu, a crui
biografie am dat-o in numrul trecut, s'au fcut, cteva serbri
la institutiile de cari este legat numele su ca:
Academia Romn, al carei presedinte a fost, Ateneul Romn,
facultatea de stiinte, scoala de pelearte si scoala primar din com.
Leutdtni (Muscel), care ii poart numele.
Ziva numelui I. P. S. S. Mitropolitului Primat. La 5 Fe-
vruarie, find ziva, numelui I. P. Sf. Sale Conon Mitropolitul Primat
al Romniei, s'a 'savrsit un tedeum la Sf. Mitropolie, dp care
inaltii prelati, preotii si persoanele prezente au urat I. P. S. Sale
vieat fndelungat, spre binele bisricii.
I. P. S. S. Mitropolitul Conon a multumit pentru aceste urri
malta Sa binecuvntare celor prezenti.
Inaugurarea societtii generale a studentilor.-La 4 Martie s'a
inaugurat in sala Senatului soietatea general a studentilOr romni.
I.a serbare au asistat d-nii : C. 'Arion, ministrul instructiunii, mai
multi profesori universitari si studeti numerosi.
Au vorbit d-nii E. Pangrati si P. Bogdan, rectorii univer-
sittilor, urnd vieat spornieti noii societti si asigurnd pe stu-
denti de dragostea profesorilor. D-1 Cancel, presedintele soctettii,
arat c programul acesteia este acum lupta pentru cminitl studentese
si nterneierea unei reviste generale a studentilor. D-1 C. C. Arion, mi-
nistru, sfAtueste pe studenti s lucreze pentru idealul stiintific si
pentrn cel national si s stea departe de frmntrile politice. Au
mai vorbiti d-nii A. D Xenopol, S. Mehedinti si Pr. Popescu-M-
lesti, cel dintiu indemnnd pe studenti la lupta pentru ridicarea
poporului; al doilea pentru cultura si al treilea pentru desvr-
sirea moral.
Adunarea generalA a creditului funciar rural: La 4 Fe-
vruarie, actionarii, creditului funciar rural au tinut adunarea ge-
neral anual, sub presedentia d-lui Vasile Missir.
S'a aprobat darea de seam a consiliului de administratie si
s'a votat bugetul societtii pe 1912. In darea de seam s'a adus
laude decedatului Take Protopopescu, fost membru in consiliul de
administratie, pentru nunca depus la credit.
S'au ales in consiliu d-nii: I. Boenaru-Bordea, Matei Cor-
bescu si d. Vasile G. Mortun.
Contraband de mrfuri la lati
. In doll prvlii dela Iasi

www.dacoromanica.ro
 1008 ALBINA

s'au descoperit mifuri in pret de 10.000 lei, pentru cari negu-

storii nu pltiser taxe varcale. Ei au fost dati judectii.
Conferinia dela Ateneu. D-1 Radii Rosetti, publicist si avocat,
a vorbit la liteneu despre: Jura,tii $i menirea lore'.
D-sa aratiz c datoria curtii cu juri este s pretueasc ct de
grea e fnvinuirea ce se aduce spre judecare si ce pedeaps ar trebu
data acuzatulni. Spune c pe nedrept s'au nvinuit juraLii c_sunt
prea putin pregtiti s judece, $i g3,sind institutia foarte folositoare,
cere ca la judecarea proceselor, juratii s fie cat mai deosebiti ca
profesie si cultnr. Numai ash, s'ar pute lin.ist unele spirite prea
aprinse, cari rmn usor sub impresia cavntrilor prtii acuza-
toare sau a aprrii.
D-1 Rosctti face si alte propuneri asupra institutiei juratilor.
Data inaugurfii statuii lui Cuza-Vod. Consiliul comunal
din orasul lasi a hotrt ca statuia lui Cuza-Vod, care s'a ridicat
in acel oras; s se ini,ugureze in ziva de 3 Maiu.
DELA FRATI.
Rnirea unui institutor romn din Macedonia. Institutorul
romn Dimitrie Ciota, dela scoala corn. Liumnita, a fost rnit
greu eu revolverul de doi antarti greci.
Pricina e c grecii voesc ca prin spaim s se fnchid scoalele
romnesti.
Moartea profesorului I. Borcea din Sibiu. Romnii de peste
rnuuti au pierdut pe I. Borcea, prof. la scoala de fete, membru
de seam al asoc. p. literatura si cultura romn si un scriitor de
searn. El moare in vrst de 31 ani.
STRAINATATE:
Atentat contra Regelui Italiei. La 1 Martie, pe and M. Sa
Regele Victor Emanuel III al Italiei si sotia sa se duceau in
trsur la Panteon, un necunoscut a tras asupra lor eu revolverul.
Intmplarea a tcut ca glontul s rneasc pe un maior clin escort.
Atentatornl este un oarecare Dalba, de meserie zidar.
Poporul italian este foarte vesel c regele su a scpat dela
moarte. U multime nsemnat a defilat prin fata palatului regal,
in strigte de: Treasc Regele, Triasc,a, Regina, etc.
LucrtOrii fr lucre In Anglia. Din pricina grevei lner-
torilor din ininele Angliei, numrul muncitorilor fr lucru s'a
ridicat la 1 milion 800 de mii, din cari 500.000 mineri.
Greva muncitorilor gentian] Peste 250.000 muncitori ger-
mani din mine au fntrerupt lucrul. In cteva loeuri s'au ntmplat
si neorndueli, din pricina lovirii de grevisti a minerilor cari vroiau
s se dud)." la lueru. A trebuit ca politia s ia misuri pentru res-
tabilirea linistei.
Dela soc. astronomic a Frantei. Soc. astronomiea. a Frantei,
eare numr in s"anul ei multi oameni de stiint, a serbat 25 an i
de vieat. In acelas timp a srbtorit si pe presedintele soc.,
d-1 Camille Flamarion, care fmplini 70 ani. Se stia c, acest

www.dacoromanica.ro
 ALBINA. 1009

tnvtat a lucrat inuit pentru rspndirea cunostintelor astronomice

tn popor.
Moartea unui mare proprietar de ziare. A ncetat clin vieata
milionarul Jos Paz, proprietarul ziarului ,.La Prensa" din Buenos
sires, unul din cele mai mari ziare din lume. Decedatul fusese
mult timp ministro plenipotentiar la Paris si la Madrid.
Ziarul Prensa are un venit de 12 milioane anual.
Revolutia la Paraguay. Dup miscarea revolutionar in
Mexie (America), iat cg s'a tnceput alta in republica Paraguay
clin America de Sud. Rsvrtitii au tnconjurat orasul Assomtion,
capitala trii.
Din rllsboiul italo -turc. 0 mare lupt s'a dat lng Bengazi
antre italieni ,si arabi. Arabii ocupaser pozitiuni in oaza celor 2
palmieri, lng isvorul Foyat. Italienii i -au atacat in timpul noptii,
nsit dusmanul a respins atacul $i a salit pe italieni s prseasc
toate pozitiile. Lupta a durit pn dimineata, and italienii s'au
retras. La orele 11 au atacat centrul armatei arabe 7 batalioane
de infanterie, un reg. de cavalerie, 5 baterii de tunuri.
Arabii au fost nevoiti s prseasc oaza ivi s'au retras in
minele de piatr, unde au fost tnconjurati ,vi nimiciti. Numrul
arabilor morti a fost de 500 -800. Italienii au avut 30 morti
100 rniti.
Baloanele eu crm italiene, trecnd peste localittile Zanzur
si Zaria, au aruncat bombe asupra dusmanilor a cmilelor lor,
pricinuind pierderi.
Un tncrucisator italian a bombardat fortul Midi din Lohaja,
scobortnd pe uscat soldati din Eritrea Aceytia, ajutati de arabi,
au prins garnizoana turc..

sPRE $TiNr
Sunt unii abonati cari dup 2, 3 si chiar 4 luni ne reclama
neprimire de numere din revist si ne eer a le trimete.
Pentru ca revista s fie distribuit la timp $i in regulh, noi
pltim abonament la distribuire, astfel c abonatii sunt trecuti In
listele oficiilor po,stale, crora li se trirnet din fiecare numr al re-
vistei attea exemplare . ati abonati au in limit. Dac abonatul nu
primeste un numr ping la aparitia numrului urmtor si ne re-
clam' atunci noi ne adresm oficiului postal respectiv, care de n-
dat cerceteaz si satisface reclamatia, pe and dac ni se serie dup
3-4 inni c n'au primit tinele numere, noi nu mai ,putem reclam
oficiilor postale si nici nu pute>:n trimete din nou cumerele cerute,
de oarece ar tnsenin s facem tiparul revistei tndoit intreit,
clac ar fi s trimetem un numr de 2 si 3 ori.
Rugm dar pe abonatii nostri ca, in caz and nu . primesc un
numr din revisal, s ne reclame eel mult in termen de 15 zile dla
data and trebui s,-1 primeasc; contrariu, cu prere de ru, nu
vom mai satisface nici o cerere.
Administratia.

www.dacoromanica.ro
 1010 ALBINA

PAGINA c i_..0 A'

Duelul lui Cristache Topenie
Ilnstratiile de H. Steimer

Ati cunoscut pe Cristache.Topenie, unul din mugteriii

nelipsiti ai cafenelei celei mari din trgul nostru?
Dach nu 1-ati cunoscut, faceti-mi piacere gi sit stm
putin de vorbh despre el.
Cristache Topenie e un mare fricos, unul din acei fri-
cogi cari se sperie Si de carii, ce rod scndurile mobilelor
din cash. E aga de fricos, ch nu ndrhznegte sit intre noap-
tea in locuinta sa, daca nu este gi cineva cunoscut pe lngh
el. Ii este frieh bietului om pnh gi de umbra lui.
Prietenii, eu cari se ntlnegte regulat la cafenea, 1-au
poreelit: Tremurici, marele Tremurici". $i nu e zi lsath
dela Dumnezeu, in care ei sh nu fuel glume pe socoteala
frieii lui copilhregti.

f4

Imi frmnt mintea . . ." Dna Topenie, cXznd In genuchi . . ."

Lucrul acesta Insti, nu-i place unuia ca Cristache gi de-
aceea ntr'o zi, pe child sta ngndurat acas, nevasth-sa se
pomeni eu el ch-i zice:
Draga mea, bpi frhmnt mintea, ca sh le dovedese
prietenilor mei, ch sunt prea putini oameni curagiogi ca mine.
Vreau ca origicine s mit respecte pe mine gi nulnele meu.
Si ce ai de gnd sh faci, Oristache, frate? fl n-
trebh blnd sotia sa.
Sit ma bat in duel, da in duel, gi numai dect.
Mi-am gi ales dugmanul. Atunci vor vedea toi ch sunt un

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1014

adevrat viteaz i nu le va mai da mana s fac glume e

mi nainte. Le voiu art eu cine-i Topenie!
La cuvntul duel", d-na Topenie se f'c galben ea
lmia. Ea ncep s plang i cz,nd in genuchi nain-
tea lui, l rug s nu fac una ca asta, ca o lasa vduv
i cu ase copii mici.

Da, d -le, vreau s mil at fn duel..." Topenie l i alese doi martori"

1larlTopenie nu se nduplec gi lu,nduli pardesiul

plria o sbugh la cafene, la cafeneua unde ntr'attea
rnduri prietenii l umili'ser, poreclindu-1: Tremurici, ma-
rele Tremurici". Unul din prieteni, om puternie i pus pe
glceav, r'apuc s-i dea bung ziva, c Topenie i zise n-
cruntat i despretuitor:
Nu multumesc unui om cu o mutr nesuferit a .
a d-tale. ntoarse spatele.
D-ta vrei se vede s te bati in duel cu mine, de
te porti ma de necviincios! rspunse cellalt, rou de manie.
Da, domnule, vreau s ma bat in duel, 1 nume
decal.
Muteriii cafenelii ramasera mirati de atata curagiu din
partea unui om, alt data a de papic.
Indata Topenie i alese doi martori cari czura la in-
eu martorii protivnicului sau. Duelul ave s se faca
eu spada, a doua zi la 9 ceasuri, pe cmpia din dosul ci-
mitirului.
Intorc,ndu-se spre sear acasa, Topenie se nchise in
odaia sa i scrise o scrisoar procurorului. In scrisoare, el
spune c a doua zi la 9 ceasuri se va face un duel pe

www.dacoromanica.ro
 1012 ALBINA

vieatit Si pe moarte ritre doi cetitteni. Datoria procurorului

este sa mpiedece vitrsarea de snge, prin care se va rapi
patriei un om folositor, un tatif de familie.
Sfrsind de seris, Topenie duse singur serisoarea la eu-
tie, a ca a doua zi disdedilnineatit s'o primeasc pro-
curorul.
In ziva viitoare, la orele hotitrte, protivnicii se gitsiau
fata In fata, gata de bittaie. Topenie ncepuse a trelnur de
fric, si fata i se nvinetise la gandul ea pnate- procuro-
rul n'a primit scrisoarea. Deabi se mai tineh pe pieioare.

161u

tv\ `1
.

i
:,INIiII1 Wow,
,
gVII
!

Tupenie sense procnrorulni..." 5osir. ca din Omnt dui garditti..."

Aitli, ei ncrucisarit spadele, cnd sosira ca din pitmnt
doi gardisti, urinati la o mica distantit de procuror.
lai numele legii oprese duelul, strigit procurorul, si
cei doi gardisti nu mai litsar, pe protivnici sit se batil.
Planul lui Topenie isbutise de minune. Pute trece
decum n fata prietenilor siti drept un viteaz nimeni nu-1
mai pute lu peste picior or sit-i mai zicit: Tremu-
rici, marele Tremurici":
Seara, In fata cafenelei, el fitce In adevitr pe grozavul:
Sit nu fi venit azi gardistii, aq fi ucis pe protiv-
nicul men. Sunt un leu and mit nfurii.
Auzind 'vorbete astea, protivnicul, care nu er departe,
se aprinse qi zise la rndul situ :
Sa faci bunittate si te astmperi, el pe urmit ne
batem iarits in duel, qi-o s vedern care pe 'care!
Cu oameni ca d-ta nu mit mai bat, ritspunse To-
penie despretuitor. Cine a putut vest procurorul de duelul
nostril, daca nu d-ta? Aflit, domnule, cit eu nu mit bat in
dud cu oameni cari fug de moarte.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1013

Acest rspuns nu-1 mpiedec i:ns, pe protivnic ca peste

vre-o dou zile s soseasc la cafene narmat cu un baston
gros si nodoros, pe care l nvrti mereu, citutnd tot spre
Topenie si dndu-i sit nteleag c e ,pentru spinarea lui.

oalneni ca d -ta nu .:I)e cte ori r.uogtr+ du=niunul,

inS mai bat ..." 1+,l intrgt,e

Dar credeti c Topeuie mai st acum la sfad Cu pro-

tivnicul su ori i mai vorbeste de duel? V'ati gsit!
De dite ori zreste dustnanul, si iuteste pasii si apuc
pe alt ulit. De ce s tulbure el linistea dusmanului sAu?
Gurile rele spun c Topenie se teme nu-i moaie oa-
sele si s, null piard totdeoda#it si numele eel bun ce si-a
cstigat de And cu duelul. Ba si eafeneaua a sehimbat-o
deatunci, ea sg, nu se pomeneasc msurat pe spate de bas-
tonul protivnicului, care nu prea stie multe, and e vorba
de curaj.
Nenea Gligore.

INSTIINTARE
Avm placere .s anu.ntam pe cititorii nostri ca vom
in acest an, ca Fi n anii trecuti, patru tablouri colorate. De
rndul acesta, tablourile vor fi:
1. Rstignirea lui Hristos, depe o icoana vec/ze dela Tosta
mitropolie din Trgovijste. (Se va mparti cu No. de Pa,sti).
2. Portretul M. S. Regelul, depe tabtoul nou al pictorului
Costin Petrescu, lucrat pentru palatul Camerei de Comely din
Bucure;sti (Cu No. de 10 Maiu).
3. Srmanul Popl, depe un tablou al lui Teodor Aman
(Cu No. de 1 Julie).
.4. Mustrarea Consltiintei", depe o copie facuta de N. Grigo-
rescu, depe tabloul lui Proudhon, (Cu No. /inizl al anului curent).

www.dacoromanica.ro
 .1014 ALBINA

INFORMATIUNI

La Societa;tea Progresul Silvio", al.crei presedinte este d-1 I.

Kalinderu, vor ave loc in anul acesta, ca si in anii trecuti, doua
conferinte silvice:
In ziva de 10 Martie a. e., d-1 Inspector silvic Petre Antonescu,
profesor la scala special& de silvicultura,, va -trata despre: Pcduri
i ameliorafiuni pastorale.
In ziva de 17 Martie a. c., d-1 N. D. Ghica-Comne$ti, mem-
bru in consiliul de administratie al cassei pdurilor si deputat,
va vorbl despre: 0.caltorie prin pdurile Americei de Nord.
Conferintele se vor tineti in zilele indicate, la orele 8$/4 seara,
la sediul societatiidela administratia Doineniului Coroanei, str.
.

tirbei-Voda No. 3.

BIBLIOGRAFIE
Pe aceeas ulicioar, romanci pentru voce Ri piano de Victor
Manoliu.
Pe frumoasele cuvinte ale lui M. Eminescu, cu titluI de niai
sus, d. Victor Manoliu, institutor in Bucuresti, a compus o muzica
drg &lac& si melancolic&, pentru voce si piano. Ne pare bine ca
autorul, pe lng& ocupatia sa in scoal, gseste vreme s& se inde-
letniceasca si cu aleasa arta a muzicei.
Coperta muzicii, ilustrat& cu un desemn isbutit in penit &, tot
lucrare a autorului, adaog& inca o nota buna, prin chipul mes-
tesugit cum e f &cut &.
Un exemplar costa 1 leu si se vinde la Magazinul Conserva
torului si la Institutnl de arte .,Minerva" din Bucuresti.

LICITA T IUNE
In ziva de 15 Martie 1912, se va (ine licitatiune publica cu oferte
nchise, la orele 10 a. m. in localul ministerului de agricultura si la
prefectura de Prahova, pentru arendarea pepinierei de vise americane
intea din judetul Prahova, pe termen de 5 ani, cu incepere dela
1 Aprilie 1912, pdn la 1 Aprilie 1917, in conditiunile publicate ad.
alturat.
Doritorii pot lua cunostint#, atAt in localitate, cat si la minister de
.capacitatea ci productiunea pepinierei de mai sus.
Conditiunile generale si speciale pentru arendarea pepinierei Tintea
din judetul Prahva:
1. Termenul de arendare este de 5 ani, cu incepere dela 1 Aprilie
1912 si pani; la 1 Aprilie 1917.
2. Statul pune la dispozitia arendasului cu ricepere dela 1 Apilie
1912, pepiniera propriu zis, cu toate plantatiun'ile de vite si arbori,
existenti, impreun& cu tot terenul afectat pep'nierei, afarA de vase
instrumente, macini, animale si crute. Areidasul nu are drept a face
.esploatri sau exploatatiuni de petrol pe terenul pepinierei sau once
exploatri de pietris, nisip, pmAnt pentru crmid, etc.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1015

3. Aracii numarati si estimati vor ramane pe seama arendasului,

urmAnd ca valoarea lor sa 'fie pltit Statului in rate semestriale, repar-
tizndu-se pe primii trei ani ai arendrei.
4. Vitele si arborii piantati vor fi deasemenea numarati si predati
arPndasului cu inventar In regula, odat cu predarea pepinierei, si urmea-
za.sa fie predati la expirarea contractului. :

Pentru mice inlocuire sau cArpituri, se va aviz ministerul care

va da aprobarea cuvenit.
5. Cultura obligatorie este cea dictat de stiinta, pentr.0 a nu
deterior plantatiunile prin teri conduse.
6. Arendasul poate in interesul sau sa fac orice amelioratiuni
va crede de cuViint, far ins a face vreo modificare strii actuate,
dect numai cu aprobarea ministenal.
7. Pentru amelioratiunile fcute, ministerul nu acord nici o des-
pgubire sau indemnizatiune, find ins liber arendasul a ridic orice
avere mobi la expirarea , contractuiui, avere bineinteles apartinAnd
arendasului.
8 Arenda anual, impreun cu partea cuvenit dela art. 3 se va
plt in 2 rate anuale, adic la 1 Septemvrie si 1 Martie a fiecrui an,
prin anticipatie.
9. Garantia cerut pentru admiterea la licitatiune este de 400 lei,
in numerar sau efecte de Stat, iar garantia definitiva ce trebue ,depus
dupa aprobarea rezultatului licitatiunii, va reprezent jumtate din
arenda anual.
Aceast garantie va ramane in mAinile Statului pAna la expirarea
contractului, si pana dupa predarea in regula, care ar degaj pe arendas
de mice. raspundere.
10 Toate drile catre Stat, judet sau comuna, si orice alte taxe
sau dAri viitoare privesc pe 'arendas.
11. Oric abated sau neindeplinirea conditiunilor de mai sus,
atrage dupa sine pierderea garantiei In favoarea Statli, si rezilierea
de drept, far judecatA, somatiune, punere in intArziere sau altA forma
legala.
. Depsedarea decurge de sine pentru arendas din neindeplinirea
eonditiunilor stipulate si se va face conform celor prevAzute In condi-
tiunile generale de arendare ale mosiilor Statului, adic pe cale admini-
strativa,
12. Arendasul mai este obligat a restitu ministerului, imediat
dupa aprobare, toate chelttielile pe cari le-a fcut pentru cultura
pepinierei (munci cu ziva) in primavara a. c. si pn in momentul
luni in primire de arendas, termen ce se fixeazA la 10 zile dupa
comunicarea aprobrii.
In ultimul an al arendrii, arendasul dtrpA recolta va fiobligat a face
toate lucrrile de culturA n modconstiincios, pentru a asigur recolta
anului curgtor si ele vor ft fcute sub supravegherea delegatului
ministerului.

MINISTERUL FINANTELOR
Directiunea Contabilititii Generale a Statului 0 a Datoriel Publica
Publicatiuni
A 35 -a tragere la sorti a titlnrilor de renta, 40/o amortibil
din 1894, mprumutul de 120.000.000 lei, se va efectu in ziva de
19 Martie/1 Aprilie '1912, orele 10 dimineata, in sala speciali a
ministerului finantelor, conform dispozitiunilor stabilite prim regula -
.mentul publicat in Monitorul Oficial No. 245 din 7 Fevruarie 1906.

www.dacoromanica.ro
101E ALBINA

La aceast tragere se vor amortiz titluri in valoare noml-

nal de 998.500 lei, in proportia urmtoare:
50 titluri h 5.000 lei 250.000 lei.
121 2.500 302.500
297 1.000 297.000
298 500 149.000
766 titluri pentru o valoare nolninal de 998.500 lei.
*
. *
Tot in aceeasi_`zi si la aceea,vi or se va face a 43-a tragere
la sortia titlurilor de rent 4/o amortibil din 1890, iuiprumutul
de 274.375.000 lei.
La aceast tragere se vor amortiz titluri n valoare nomi-
nal de 5.177.000, In proportia urmtoare:
259 titluri 5.000 lei 1.295.000 lei.
621 A 2.500 1.552.500 n
1.553 1.000 n 1.553.000
1.553 OP
500 776.500
3.936 titluri pentru o valoare noninal de: 5.177.000 lei.
*
i Y

De asemenea sa va face si a 43-a tragere la sorti a titlurilor

de rent 4/o amortibil din 1891, imprumutul de 45.000.000 lei.
La aceast tragere se vor amortiz titluri in valoare nominal&
de 438.500 lei, n proportia urmtoare:
22 titluri 5.000 lei 110.000 lei.
53 n 2,500 .; 132.500'
130 n 1.000 130.000
132 500 n 66.000
337 titluri peutru o valoare nominal de: 438.500 lei.
Publical este rugat a asist la trrigere.

Faguri artificiali ,si alte accesorii pentru

cultura albinelor, precum si seminte de plante
melifere, furnizeaz stupria MIHAIL N. ALE -
XIEFF (Cetatuia), premiat eu cele mai inalte
distinctiuni. Prospecte la cerere. Adresa pentru
corespondent: M. ALEXIEFF, Iasi, Str. Pa-
latului No. 24.

6 -13

La cercul Defteptarea Stenilor, Flticeni. se geiseae erticele

Cu n Palintile Domnului Hristos" fi Prohodul, ce se cant Vineri
inaintea Paftelor. Pref'tl 15 bani. Cine trimite banii pe 15 crticele
(2 lei 25) are 4 in dar. Cine trimite pe 30 (4,50) are 9 in dar.

www.dacoromanica.ro
 STEF1DR
:? . Societatea ..Sleaua" lucreaz pentru intinderea Irma-
de
' )4' +,'L $i tpublicaii morale, tpatriot e si de
pentru impiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a
riicnndirii de scrieri si publtcatii imorale, sau cu tendinte contrarii sta-
tului si ideii nationale romane.
Administralia publicafiunilor este la librdria U. Sfetea, Bucure$ti, ppiata
Sf. Gheorohe, iar pentru cererile de tnscriere ca membri, a se adres
d -lui Sp. Haret, Bucure$ti, str. Verde.
Cotizatia este de cel putin dei lei pe an, iar pentru invtAtori, preoti
rurali $i steni, de cel putin un leu pe an. Fiecare membru este inda-
torat ca, in cel dintiu an dupa primirea sa, s fac a se primi in Socie-
tate eel putin alti doi membri noi.
In schimb fiecare membru primegte cAte un exemplar din crticelele
sau tablourile publicate de societate anual.
Comitetul: Presedinte, Ion Kallnderu, Administrator al Domeniului
Coroanei, Membru al Academies Romdne. Vice- Presedinte: I. Procople-
Olmitresou, Mare proprietar, fost ' rimar al Capitalet. Administrator -
casier, Spiro C. Haret, Membru al Academiei Romeine, fost Ministru al
Cultelor si Instrucliunii. Membrii: M. Vldescu, Profesor uniocrsitar,
fost MiniLtru al Cultelor si Instruc(iunii. Petee Garbovleeanu, Profesor,
Post Administrator al Cassei Bisericii. Const. Banu, Profesor, fost De-
putat. Cristo S. Negoescu, Profesor, fost Administrator al Cassel . coa-
lelor. Pompillu Ellade, Profesor Unioersitar, fost Director al Teatrelor.
Secretar: Alex. Lepadatu, Secretar al Comisiunit Monumentelor Istorice,
Membru corespondent al Academies Romdne. Cenzori: Const. Alexan-
dreacu, lost Inspector . Scolar. PAr. C. lonescu, Profesor.
Membri insert l I cotizatiuni pltite (urmare)
A. Lupu - Antonescu (Loco), 2 lei; Capitan I. Florescu (Loro), 2 lei; .,laior
Iablovsky (Loco), 2 lei; Ch. Biinescu (Loco), 2 lei ; Kalman de Huzsar cp:t.tn,
(Loco), 2 lei; Aristotel I. ipoteanu (Cazaci- Dmbovita), 2 lei; Ion Citprescu
(Tgu -Jiu), 1 leu; Stelian Stereseu (Trgu -Jiu), 1 leu; Tiheriu Popescu (Trgu -
Jiu), 2 lei; D. N. Avramescu (Trgu -Jiu), 2 lei: Livia P. Radii (Trgu -Jin),
1 leu; G. C. Ardeleanu (Trgu -Jiu), 2 lei; A. Craini (Trgu -Jiu), 1 leu; Gt. Stn-
eiulescu, invitt. (Aref.- Arger), 1 leu; Ioan Stitnciulescu, invat. (Aret'. Argel). 1 leu;
Florea Stlinciulescu, invt. (Runcu- Argeq), 1 !en; Coast. Neaga, ?nviIt. (Corbeni
Arge,), 1 leu; Ille Gh. Bitdescu, inuit. (Corbeni- Citpittneni- Arget), 1 leu; Preotul
L Durnitrescu, invIt. (Corbeni- Berindgti- Arg1), 1 leu; I. CIrtutit, invt. (Uerti-
Arges), 1 leu; GI,. P. Popescu, invt. (Cienerti- Arger), 1 leu; Ille C. Ciutescu,
?wilt. (SAlittruc- Argeg 1 leu; At. Duteanu,nvt. (Alberti- Arge.), 1 leu; Nic.
i),

St. Duic., stean (Aref.- Arge.), 1 leu; Const. Diaconescu, Wean (Aret. Argeq).
1 leu; Vasile N. Crstea, sAtean (Aref. Arger). 1 leu; Paralambie Mamular,
stean (Ara- Arger), 1 leu; Coast. I. Tttnase, sAtean (Aref.- Arger), 1 leu; Ioan
Popescu, stean (Arc- Arger). 1 leu; D. Ionescu (Loco), 3 lei; Eugen D. Ionesco
(Loco), 3 lei; G. N. Ioanin (Loco), 2 lei; V. Balotescu (Loco), 2 lei; Z. Economu
(Loco), 2 lei; Inginer Ionescu (Loco), 2 lei; Sultana Ionesea (Loco), 2 lei; Lt.
Ionescu Nicolao (Loco), 2 lei; I. Georgescu (Loco), 2 lei; Damitru Popescu (Loco),
2 lei; D -r. Const. D. BAduleseu (Loco), 2 lei; G. P. Salviu (Smulti - Covurlui),
1 leu; Gay. Bpruenescn (Vrlezi- Covurlui), 1 leu; V. M. BuruianA (Mitcieni -Co-
vurlui), 1 leu; E. I. Patricioiu (Smulti - Covurlui), 1 leu; A. Mihai (Corni- Covurlui),
1 leu; T. Teodor (Crefti- Covurlui), 1 leu; S. Costeser (Urle,ti- Covurlui), 1 loll;
P. G. Toma (VrleziCovurlui), 1 leu; Gavril C. Novae (Vrlezi- Covurlui), 1 leu;
T. Toma (Frtnut- Covurlui), i leu; Teodor I. Brehoriu (Drgugeni- Covurlai),
1 leu; P. Stroeseu (Peret- Teleo.:nan), 1 leu.
(Va urma).

www.dacoromanica.ro
 e
CREMA, PUDRA $I SAPUN FLORA" j
nu se vnd derl In embalagiul original aratat aci (un sfert din mrinrea
naturald) $i cu unuttloarele preluri:
Crema lei 1.50 Pudra lei 2 Spun lei 1.25
Refu-ali dar in interesul Dv. ca neveritabile daca vi s'ar ofert areste
preparate in rantite)!i mai
sau allfel aie' 41 in
embalagiul original ad
aratat si cu etichetele
nentinse.

Crema si l'udra FLORA" se put intrebnint fard grij cal de mull

time, ucest rapt e stabilit oficial de instilutul de Chimie al Stu luLFui. care
a coustatat la 12 Sepiemvrie sub No. 1.110, cd: Crema si Pudra Flora"
nn confin sub.v /ante tou ce sau de arele cari printr'o intrebuin(u,e iaalo-
lungnt pot v,lnn salnal alean. Pomadh de par Flora" neintrecut
pentru iugrijirea raptionai si higienicai a prului ; Borcan mare lei 2..0,
rnic lei 1.75 Capilogen Flora" (ap de par), curata malreata dupa
calova intrehuiupui: Sticla mare lei 3.25, mied lei 2.50 La nemultu-
mire se restitue costui pentru oricare din aceste preparate.

mal rebel*, bronsitele

acute si cronice, tusea ma-
TUSEA0ea ANEMIA neurasten a,,lhisteria, sl'
gareasc vindeca sigur biciunea generals, vindec

einoler.
417kalfzu .,
recomandat de Prof. Dr. Buiellu,
Prof. Dr. Leonte, Prof. Dr. V. Negel,
lasi si altii, ca unul din cele mai
Sticla lel 3. Drogueril sl Farmacll puternice reconstituante ale cor -
pului slfibit. Stiola Lel 4.
e

durerile de mi-
,,};;. NeYralgiile cele mai rebele grena, le reu-
durericap,
matismului acut, articular lumbago, durerile de dinti
,!' cele mai tari, mai ales nevralgice, precum orice
dureri provenite din rceala sont combtute cu deplin
-
,.,/I succes prin intrebuintarea
Pastilelor Nevralgine Jurist
Aprobate de Cnsiliul Sanitar Superior. Pretul unui
lacen lei 2.51). o dona 5u bani. La Dr c F rii gi Farmacii.
1\1 9
7FUF FLF SC.Cr-C R Co, 61'Gt.FQST1 24-52

www.dacoromanica.ro
 ACTIVITATEA 50 IALA
,;Gnm

PREOTILOR Si 'NYATATORILOR

Chestiuni peniru conlerintele lunare aie corpului

didactic primar.

Cultul eroilor (Thomas Carlyle).

In conf'erinta I-a, tinut la 5 Maiu 1840, Carlyle vor-
.
be0e despre acea vreme veche and oamenii $i-au fcut
zei din eroii lor. Pilda o ia dela Germanii vechi: religia
lui Odin.
Religia este chipul cum se simte legat suflete$te un om
de Lume sau un popor. In ciuda deosebirilor intre religia
celor mai de jos selbateci $i religiile oamenilor civilizati :
brahmanismul, buddhismul, confucianismul, mozaismul, cre-
,5tinismul $i mohamedanismul, in toate aceea-$i intrebare
mare, ve0lic $i inflortoare capt respuns.
Dnd la o parte forma respiznsului, atrntoare de
starea de civilizatie in vremea cnd religia s'a alctuit, res-
punsul insu$i este acela-0.
Faptul e foarte insemnat imbucurtor, caci rstoarn,
cu desvr$ire credinta nenorocit primeidioas a celor
cari pun nascocirea religiilor pe seama unor amagitori, doritori
a trage foloase.
Nu se pot mai adnci cugetri i mai lmurite dovezi
49090

www.dacoromanica.ro
. 1020 ALBINA

de ct cele desfsurate de Carlyle fn conferinta a II-a 8

Martie 1840, despre eroul-prooroc, Mahomet.
Tragem ce, mai deosebit luare aminte, asupra ace-
stei prti a crei' Inch-ere este acest.a : Vai, asemenea teorii
sunt de plans! Dac voim s ajungem cunoaste vre un lurru
in crea fiunea adevrat a lui Dumnezeu, sei nu le credenz de
loc.! Aceste teorii sztnt produsul unei z:drste de scepticism si
semnul celei mai triste paralizii spirituale ;ci a rriorfei in viaf a
sufletelor oanzenilor: o teorie mai ateisl cred ca nu s'a pro-
pagat pe Pmdnt? Un om /als set ntenze_e o religie t! Cdnd
asenzenea om nu poate zidi nici macar o casa de crmid
Dac nu cunoa;ste ;ri nu urm?uz ntr'adevr propriet file varului,
crmidei si celoralalte 2naterialuri eu cari lucreta, nu /ace
cas, ci o grmad de drdmluri! Nu vit . sta in picioare
dousprezece veacuri, ca s cuprinzd o sut opizeci milioane de
oameni; ci se va prGust numai decdt.
De asemenea, fndemnr s se ceteasc si adnceasc
tot cespune Carlyle la fata 5 in potriva celor cari fncea'rc a-si
scut btaia de cap prin vorba c toat religia pgn n'a
fost nimic alta dcat inseltorie, viclesug preotesc, amgire.
El zice : Inselciunea si amgeala sunt din -bielsug in
religii [ca in orice alte intocnririo menesti, vom adog noi];
mai ales in fazele mai fnaiutate de decadent, ale lor au
fost fntr'un fnspimnttor bielsug; dar nseltoria n'a fost
nici o data cauza genertoare a acestor lucruri; n'a fost
sntatea si viata acestora, ci boala lor, fnainte mergtoare
sigur a mortei apropiate.
Tot ash de frumos, de adevat si de inlttor este ce
spune in aceea-si conferint a II-a despre gresalele, Oca-
tele si nea;j unsurile fatal legate de o mna de pmnt,
vorba lui Eminescu.
E de mare folos ca fnvttorii s adnceasc spusele
lui Carlyle: vor fl ei fnsi-si mai ierttori pentru gresale,le
altora, cum ne Ynvat Tatl ncistru, daca ele nu izvoresc
dintr'un suflet cu totul fnreuttit si fntinat, ci sunt slbiciini
omenesti ce se pot biru. Tot o data, fle-care, vzndu-si cu-
sururile sale, gresalele in cari a czut, nu se va desndejdui,
ci va ltr hotrrea vitejeasc de-a se fnfrn si a le
stpni.
Mai vedem de-acolo c, dup cum copacii nu trebue
s ne 'mpiedece de-a vede pdurea, tot ast-fel pcatele
si gresalele oamenilor mari si ale celor: mici la urma
urmei, s nu ne ascunz partea dumnezeeasc din ei.
De mare nsemntate pentru fnvttori c ci au res-
pundere fnaintea neamului si 'n fata istoriei de sufletele si
inimile ce le sunt fncredintate este conferinta I-a despre
pgnism in de obste si despre odinismul german in parte.
Se plea poate s nu ti nemerit Thomas Carlyle adevrai
In privinta acestei religii, dar chipul cum priveste el chestul

www.dacoromanica.ro
 ALRiNA 1021

este peste msura plia de :nvtmnt. Fie in chipul cum

crede el rostul adnc al acestei religii, ca :ndumnezeirea
omului pentru vitejia lui, fie altfel, tot vorn ajunge la in-
cheerea c pgnismul pare o grmdire ,de credinti neb-
nesti si, totusi, In adncul lui cuprinde o credint mreat,
una din cele di'ntiu gnguriri ale oamenilor in silint,a lor
de-a-si lmurl tainele Vietei si Mortei, Fiintei si Neflintei,
Binelui si Reului.
Carlyle arata c., la. urma urmei, pan si forma cea mai
selbatec a pgnismului care indumnezei pietri si copaci,
Luna, Cerul si Stelele, Riurile si Oceanul, etc., nu gresra cu
desvrsire, de oarece indretul si i'nluntrul acestora, in
adevr se ascunde Dumnezeu si prin toate se arata.
Fondul spiritual al Lumei este incheerea la care a
ajuns chiar Stiinta cea mai noua, Materia, dovedindu-se
numai forma supt care acest Spirit ni se arata, cnd It
cercetam prin calea simturilor. Di'mpotriv, cnd ptrirndern
In miezul Lumei, adncindu-ne in sufletul nostru, ne incre-
dintm c nu cunoastem -dea dreptul nemic alta afar de
Spirit. Deci Spiritul este partea adnc a lumei materiale,
dup, cum este si a trupului nostru Insu-si.
Privind din acest punct de vedere pgnismul, ne in-
credintm, c, pentru vremea lui, mainte de-a fi ajuns oa-
meni la religiile mai inalte, si el a fost un respuns multumitor
la ntrebrile ce oamenii si-au pus si Isi pun mereu asupra
rostului Vietei Si Mortei, etc.
Carlyle se rostete si impotriva celor cari sustin c
pganismul se datoreste unei alegorii, adic unei vorbiri in
pilde si icoane, pe cari nu trebue s le lum chiar as cum
se arata, ci s, cutrn ce intele., se ascunde in ele.
Cu drept cuvant arata el c alegoria e mai noua dect
religia pgrl,ncasr si c. ea se poate intelege numai presu-
punnd la baza ei credintele ce voim s ptrundem. De altfel
tot astfel este si cu vorba figurat din poezie. Intr'o vrerne
cei cari au intrebuintat-o credeau in adevrul ei. Numai
foarti; trziu, cnd credintele vechi au pierit, alegoriile reli-
gioase si cele uoetice au ajuns un chip megteSugit, frumos,
de-a-i aret cine-va ideile.
Firea, pentru oamenii cei vechi, se inftis ca o minune
vesnic, des.vrsit si neincetat. De altfel minunea minu-
nilor a remas si ast.zi. Cuceririle $tiintei, in loe de-a alung
minunile, dimpotriv, ni le arata nenchipuit mai mari de
Cum si le nchipuiser strmosii nostri. Timpul fr nceput
si fr sl'rsit; Intinderea fr de margeni, Toat Natura
pre plin de zei. Iat de ce oamenii, cei di'ntiu i s'au in-
chinat, plini si de iubire, biritiiti de evlavie si cu-
cernieie.
Ce minune mi mare poate fi dect omul fnsusi att
de slab si totus atilt de puternic?

www.dacoromanica.ro
 1022 ALBINA

Cat de adevrat vorbeste Carlyle, cnd, rostindu-se despre

arti$tii geniali, cari vd in lucruri frumuselea durrinezeeased, .
zice c ficcare flint sau lucru este a o fereastr prin care-
privim fn Nemrgenit.
Inzeirea oamenilor mari nu ne va mai pre cev de ne-
fnleles, daca 'vom tine seam, cel umilit di'ntre oameni
are in sine suflet de fire dumnezeeascii.
Pe temelia pgnismului este cldit basmul dela fata 52,.
care seamn atat de bine cu unele de -ale noastre.
Vorbind despre Mohamet, Carlyle ne arat o- religie cu.
desvarsire mai fnalt dect a pganismului $i ridicandu-se,
pe ruinele lui. Ad Dumnezeu. Allah, nu mai este Lumea .

inssi, ci stpnul ei; dar ni se fnfti eaz tot a Sufletul,.

tot a vorbindu -ne din fundul cugetului nostru, deci nu.
este fr legtur cu zeii pganismului.
Cartea lui Carlyle este nvechit, nu se mai potriveste
cu descoperirile stiiutei de azi fn privinta amnuntelor. De-
atunci omenirea a mers mereu fnainte. Dar fncheerile cele
mari la cari ajunge sunt adevrate astzi, a i la 1840, i
vor fi adevrate si'n cursul veacurilor nenumarate ce vor
s fie.
Cea mai mare virtute a omului, zice Carlyle, este sin-
ceritatea, inima curat, hotrarea nestrmutata de a nu se-
opri la formele fn$eltoare, ci a ptrunde in adancul lucru-
rilor, a cunoaste $i mrturisi. adevrul. Fire$te adevrul, pe
ct e cu putint a'l ptrunde omul, cu agerimea mintei sale
$i mijtoacele de cercetare ce -i stan la indemn. Toti oa-
menii mari s'au deosebit prin sinceritate i vitejie, fie tru-
,

peasc i, fie moral. Lucru vrednic de luare- aminte este cd

oamenii mari sunt toi la fel si c atrn dela mprejurrile-
vremei in care lucreazii, dacit eroul este prooc, poet, altfel
de a rtist, preot ori rege.
Asemnarea Entre Mohamed, Dante, Shakespeare, Luther,.
Knox, Napoleon cel Mare este in adevr izbitoare si nu se
poate tgdui c toti acestia, mai mult sau mai putin, au fost
trimisii lui Dumnezeu, cd Dumnezeu a vorbit .si lucrat prin_
ei. Fireste, fn ,jurul $i pe lng, fmplinirea menirei lor, cu
totii n'au fost lipsiti de greseli, cu totii au fest in mare pas te
fnctusati fn lanturile timpului lor ,i au tinut seam de pr-
tile bune ale neamului In care au lucrat, dar si de cele rete, .

pe cari le puteau fnfran i osndi, dar nu desrdcin cu

desvarsire.
Cetiti ce serie Carlyle despre Coran $i despre rostul lo-
zincei Allah akbar! $i Islam, va veti incredint c mult b.r-
fitul fatalism al musulmanilor nu este a$ cum ne place a.
crede si c'n adevr cu totii'strigm Islam In fata Naturei
atotputernice, a legilor nestrmutate ale ei, pe cari ori ct -
le -am cunoa$te ori ct ne -am folos de ele spre a ne aprir

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1023

n potriva lipsei, bolei $i mortei, la urm, noi $i ale noastre

tot cadem prada Mortei.
Foarte pline de 'ntelepciune sunt spusele lui Carlyle
despre idolatrie. Arata c toti $i cei mai civilizati ne fnfa-
ti$am prin semne $i simboluri puterile cari crmuesc Lumea
:$i societatea, zeii $i virtutile. Nu er nici un reu, cnd feti-
$istul selbatec crede c'n piatra sau bucata de lemn la care
se'nchin, slslueste un stramo$ iubit $i atotputernic, caruia
i cerea sfat $i ndemn, In ;reuttile vietei. Fire$te, glasul
str.mo$ului vorbi din nsusi adncul sufletului ndurerat al
celui co se rug; iar sulletul nzeit nu locui n piatr sau
in idolul de lemn, ci in inima cobortorului lui. Dar acest
selbatec ve mijlocul de-a sta in legtur cu toti st.ramo$ii,
de-a da putere tuturor virtutilor vechi s birue apucd,turile
rele. Ruga cat este cerul de-asupra Pmntului, fata
de vite le $i flarele necu vnttoare roabe ale imboldurilor josnice.
Deci nu idolatria sincera era njosire $i pacat, i cea
f'atarnicit. Nu mai cre:leau c zeul locueste n idol, nu se
faceau mai buni rugndu-se, ci numai de ochii lumei fatriau
cucernicie $i credint.
ln potriva acestei josnicii $i minciuni s'au ridicat proo-
rocii $i oamenii mari, aretnd din nou c ntrebarile groaz-
nice la cari atta vreme credinta n ,idoli, semne $i locuinti
ale zeilbr, claduse un respuns, stau ntregi ca $i'n ziva di'ntiu
cnd omul si le-a pus: Oamenii mari, prooroci si reformatori,
au sfarmat simbolurile vechi si le-au nlocuit prin allele noua,
mai potrivite cu descoperirile stiintei $i deci mai aproape de
ade var.
Cetiti uncle arata cum s'a facut reforma lui Luther $i
cum mbold dat de ea a adus revolutia engleza, apoi Hevo-
lutia cea mare din Frantia.
Nespus de nsemnat $i de educatoare este $i partea
unde arata cum reforma $i urmrile ei n'a detronat bultul
eroilor, punnd in loc naltarea insului nsusi, care sa-si fie
sie-$i prooroc. preot. papa $i rege. Revolutia a rsturnat
numai cultul oamenilor mari calpi, cari dnd la o parte pe cei
In adevr mari $i maimutrindu-i, se ncercau, farta izbut
s stea ei pe altarul templului sft nltat de neamul orne-
nesc eroilor sai.
Reforma a desteptat in ficcare simtul ca, vorba Apos-
tolului Pavel, in flecare din noi salaslue$te Dumnezeu; Luther
a aretat ca ndreptarea noastra, c iertarea pcatelor n'o putem
cpt prin bani, cumprnd indulgenti papale scrise pe piele
de herbece. Arefa ceeace asa, de frumos spusese apostolul
sus pomenit, ca mntuirea $i curatirea de pacate se poate
capt numai $i numai prin c,.int $i inima nfrnt, prin
fapte bune, prin statornicirea simturilor celor bune n noi.
Zice'n Evanghelie apostolilor, ca le da putere de-a erta p-
catele pe Pamnt $i c ertate vor fi 44 in ceruri cele ce ei

www.dacoromanica.ro
 1112 1 ALBINA

vor fi ertat pe Pm tnt. Dar a fnteles, fireste, c apostolii s

dea aceast ertare -celor cari fn adevr se vor fi cit $i In-
dreptat; iar nu celor ce vor plt bari sunatori pentru vis-
teria unui papa pagn.
Carlyle mai arata c votul universal, regimul parla-
mentar, suveranitatea national& n'au desilintat cultul oame-
nilor mari. Se rosteste cam reactionar fn privinta acestor
.

cuceriri moderne; dar lucrul fi poate fi ertat, caci scri pe la

1850. Astzi .tim bine ea tocmai prin aceste mijloace e mai
.lesne a ajunge la locul cuvenit lor oamenii mari.
Foarte frumoase si binefctoare poveti despre rolul
preotilor $i transformarea pasnic a societtei. Ar trebui -sa
se ceteasc aceast scriere a lui Carlyle nu numai Entre in-
vttori, dar si Entre preoti. Binefctoare fnrfurire ar pute&
avea. $i in seminare; caci cartea e vrednic a fi cetit si re-
citit mereu, atta este de plin de cele mai intelepte si mai
adnci idei.
Ca s ne dam seam 'de rostul artistilor literari, e de
neaprat nevoe s cetim si patrundem capitolul despre
Eroul a om de litere: Ihnson, Rousseau, Burus, cum $i
cel despre Dante si Shakespeare. Ar fi bine s le ceteasc
att poetii si literari, ct cei cari se'ncearc a face critic&
literara $i deci fridrumtoare pe cile cele bune.
Pentru cei pe cari ideile anarhice si materialismul brutal,
moda,, In mare parte din veacul trecut, cartea Carlyle
cu toate neajunsurile si gre$elile ei va fi fndrepttorul
pe cile cele bune i cari duc la mntuire.
Ce min unat capitol e cel despre Cromwell si Napoleon I -iu ! !
.
A IE
In satul Tutcani, jud. Covullui, dupg ndemnul fnvg-
tgtorilor, s'a fnfiintat un cerc de cultur Lumina sgtenilol",
eu scop ca sg se deOepte stenii 1 sA prindg dragoste de
fnvgttur.
Rugrn clduros pe toti cei eu inimg bung i eu dor
de deoeptarea stenilor, pe d-n autori editori, sg bine-
voeascg a dru carti, reviste dau ziare pentru formarea bi-
bliotecii eercului.
Multumesc respectos d-lor cari vor binevol a ne a jut_
D. Modiga
Invit., pr ed. care. rLumina stenilor", .

utcani-Covurlui.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1025

DESEMNUL IN SCOALA PRfMARA

Indrumiri pentru predarea desemnului dup noua metodit la cl. Il.

Analiza programes de desemn a atestes clase i).

Pentru copil, desemnul nu este nici o arta, nici o $tiint'

ci numai un mijloc natural de a exprima ceeace -0 fnchipuie
sau de a reprezenta ceeace vede. Folosindu -ne de ateste
dispozitiuni fire.5ti ale copilului pn'ac nebgate in seam,
s'a luat azi ca baza principal a invtmntului desemnului
studiul dirct dup natura.
Dupa noua rnetocl, elementele naturale, obiectele vzute
de copii fnlocuesc elementele geometrice, de pild, ori
operele de arta; i aceasta, .pentruca lucrurile din natura
fac sa se nasca in spiritul copilului idei rodnice clin toate
punctele de vedere, pe cnd abstractiunile geometrice
frumusetilc artistice, pe lng ca nu intereseaz spiritul
copilresc, dar il lasa indiferent, reu0nd uneori chiar sa-1
desguste de studiul desemnului.
Desemnarea obiectelor vzute de copii e' dar un bun
mijloc de atragere acestora (a copiilor) pentru desemn :
Mai trziu, cnd copilul a cptat dragoste de desemn, prin
cl. III, IY Jprimar, $i mai cu seam In cursul secundar,
sau la tara in ce] complimentar, vorn prezenta elevilor
nostri 0 opere de arta, nu a t pentru a le serv ca modele
de copiat, cat pentru a se inspira dela ele.
s s

Imaginatia copilului nu este dect rezultatul observa-

tiunilor fcute 0 se poate zite, combinate Entre ele. Copilul
observa, apoi desemneaz. El este in mod natural predispus
la acest mod de exprimare $i se poate observa ca, afara de
rare exceptii, toti copiii iubesc desemnul. Dnd copilului
creioane in colori, acestea vor fi pentru el o bucurie de a
crea, imagini, imagini desigur informe, simple masglituri,
dar suficiente pentru a -i fixa atentia $i pentru a -i satisface
gustul. Copilul n'are inca desvoltat spiritul critic, care s -1
faca s vaz cal de rau a desemnat lucrl fnchipuit. Firea
lui imag'nativa il ajut complecteze in miete ceeace a
reu$it numai In mica parte s fnfiltiwze pe hrtie.
Naivitatea lasa nepsator pe micul artist, care e preocupat
numai $i numai de subiectul reprezentat, nu 0. de felul
reprezentrii.
s'
* *

I) Cu unele pasagii din Manuel de Dessin it l'usage de l'enseignement

primaire' par Gaston Qu6nioux.

www.dacoromanica.ro
1626 AI.IIINA

Avnd in vedere principiile de mai sus, programa actual

desemnului in $coala primar este in strns legtur cu
psihologia copilului.
Referindu-ne la progr. cl II, aceasta cuprinde o serie
de exercitii de desemn din inchipuire, pentru fntroducerea
elevilor in desemn $i pentru desvoltarea intelectual; o serie
fle exercitii de desemn din observare, pentru deprinderea
ochiului $i a minii; o serie de exercitii de desemn dupa
tabla, care urmreste mai mult desvoltarea simtului pentru
frumos, $i o serie de exercitii din memorie, pentru desvoltarea
memoriei.
Cteva vorbe despre flecare fel de desemn:
a) Desemnul din nchipuire cuprinde desemnarea de
lucrri, flinte si scene cunoscute copilului, dar pe care el
nu le-a avut in fat in momentul desemnrii lor, ci numai
si le-a fnchipuit. De pild: Desemnarea unei cciuli, a unei
ghete, a unei cane, ash, cum si-o fnchipuie fiecare. Sau:
Din lectia de citire, cunoscnd povestea lui ijulic", de
pild, se va cere $colarilor s nfti$eze pe Silvia cu mama
ei trecnd pe pod, sau pe Silvia cu ctelusul dup ea, etc.
Din bucata de citit Nu chinuiti animalele", se va recomand
elevilor s desemneze pe Gheorghe catare pe mgar,. ori pe
Gheorghe trntit depe mgaa', etc.
Nu vom cere scolarilor s desemneze un hipopotam, o
masin pneumatic, un palmier, etc.
Folosul desemnului din inchipuire e mare. In timpul
convorbirii cu elevii asupra lucrului or scenei ce voim
reprezentm pe hrtie, casi In timpul desemnrii, mintea
copilului e continuu frmntat de felul cum trebuie asternut
pe hrtie desemnul ce i s'a dat. Apoi cate nu-si va imagina
el, in legtur cu subiectul acelui desemn! Ac o paIantez:
Ddusem la cl. II un desemn din imaginatie : Ionel se,joac cu
smeul: Un scolar, dup ce desemneaz pe lonel $i smeul
fncurcat fntr'un copac, mi se adreseaz : .Eu a5 face si-un
cine, care s latre pe Ionel, dar nu pot s-1 fat-, domnule !
In chipul acesta, desemnul din imaginatie contribuie $i
la desvoltarea nsu$irilor snfletesti ale scularului, caci ii
este fngduit flecaruia a si imagin orice la acest tel de
desemn.
Rolul fnvttorului la desernnul clin fnchipuire este
mai mult de a lu seama la ceeace s'a gndit $olarul prin
desemnul sau, dect rybilitatea de desemn, care la fnceptori
e a$ de mica, c. de multe ori nu ghicim nici la ce s'a
gndit $colarul. Se va urmr intenia ciar, mai
mult d: cat inftisarea desemnului lor.
La desemnul din inchipuire nu 'se va face nici o corec-
tare $i nici prea multe observatiuni. Invttorul va cauta
s fntretiri plcerea elevului pentru desemn $i. s'o atte.
In scopul acesta se vor arata clesemnele mai reusite ale

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1027

unora dintre colegi si se vor expune, temporal, chiar $i pe

perete.
b) Desemnul din observare. Se aduce obiectul in fata
elevilor, li se atrage atentia asupra fbrmei in genere, par -
ilor caracteristice, proportiilor, colorilor, apoi li se va cere
sa-1 desemneze fiecare curn 1 -O, priceput.
Corectarea va fi mai muli ver.bal: elevii sunt puri
din nou sa observe fiecare parte a obiectului, comparnd -o
acum $i eu desemnurile lor. Dupa aceea e bine sa desemneze
i nvttorul la tabla..
Scopul educativ al acestui fel de desemn find de a
desvolt spiritul de observare, la corectarea desemnurilor
copiilor, invttorul va trebul sa aprecieze mai mult pe
cele cari, des' nu. reu,ite in genere, dar pstreaz caracterul
obiectului din fata; si din 'contra va critic pe cele cari,
desi frumoase ca inftis.are, nu arata in cleajuns partile
caracteristice ale obiectului din fata.
c) Desemnul dupa tabla. Acest desemn consta, din deseun-
narea figurilor dup . tabla, fcute de nvtator.
Desemneaza ntiu invttorul, ntiu cu finii subtiri,
apoi groase; in urma desemneaz i $colarii.
E bine ca desemnurile elevilor sa. fie .ct mai mari. Ca
chestie de proportii, vor li pu$i sa observe lungimea figurii
lupa tabla in comparatie cu ltimea; apoi lungimea fiecrei
finii care intra in formatia figurii cu lungimea altri finii tot
din figgura.
cl) Desemnul din memorie consta in a desemn lucruri
observate in natura sau desemnate dupa natura.
Cnd avern de desemnat obiecte, pe care le -am obser-
vat in natura, procedm astfel: Artm obiectul, atragem
atentia scolarilor asutrra intregimii lui si asupra amanuntelor
mai insemnate; nlturm obiectul, apoi se desemneaza.
Cnd avem de desemnat obiecte care au fost desemnate
dupa natura, ori desemnm obiectul din memorie imediat
ce 1 -am desemnat dup natura, ori lsam sa. treac un oare-
care interval de time.
In primul caz lum obiectul din fata scolarilor si -i
punem apoi s -1 desemneze fiecare cunr 5i -1 aminte$te. ln
al 2 lea caz, trebuie sa. reamintim forma si partile esentiale
ale obiectului, apoi se desemneaz.
Corectarea se face. sau prin comparatia desemnului din
memorie cu acela$ desemn din observare, sau se aduce
obiectul in fata elevilor.

Dupe, ce am aratat felurile de. desemn ce se uziteaz

dupa noua .programa in cl. II, voiu face acum o analiza o
programei acestei clase, indicand ,i uncle indrumri acolo
unde voiu gasi necesar.

www.dacoromanica.ro
 1028 ALItIKA

Asa in cl. lI programa prevede:

1. Desenmarea dupa tabla si dupa natura a figurilor
si obiectelor simple regulate, eu doua dimensiuni : 1 Figuri
obiPcte formate din unii curbe Combinatiuni deco-
rative din liniile figurilor si obiectelor desemnate pn aci.
2. Desemnarea de figuri $t obiecte formate din unii curbe
circumferenfiale. Combinatiuni decorative din acest fel de unii.
3. Figuri si obiecte din unii dreple. orilontale si verticale.
Combinatii decorative din acest fcl de unii.
4. Desemnarea din cnd in cfnd it koala, .ca si afar
din scoal, de mici scene, precizate de nvatator din nara-
tiunile cetite sau povestite.
Privitor la punetul 1.Figurile formate din unii curbe
eliptice se gsesc In Pova4uitorul pentru predarea desem-
nului, plansa I, trimis de onor. minister la toate scoalele.
La desemnarea figurilor acestora aplicm principiile desem-
nului dupa tabla, pe care le -am artat.
. Obiecte formate din unii curbe eliptice ar fi: ochelari,
verigi de lana, frunze simple de: liliac, .leandru, (asole;
apoi de: eder, mazare, etc. La desemnarea obiectelor
acestora aplicm principiile desemnului din observare.
Mergnd mai departe, tot la punctul I programa prevede -
Combinatiuni decorative din liniile figurilor si obiectelor
desemnate pna ael.
Executarea unor astfel de desemnuri (comb. decor.),
nu este tocmai usoara pentru elevii cl. Il. Prin ele, dragostea
copiilor pentru desemn e in pritnejdie sa tie sdruncinata,
daca invtatorul nu procedeaza cu tactul necesar.
Pentru nlturarea accstui neajuns si mai ales pentru
obtinerea unor mai bune rezultate, e bine sa punem la
ndemna elevilor nostri harlie cadrilata, la inceput cu o
cadrilatura mai deasa, apoi din ce in ce mai rar. Daca
aceasta hrtie ne lipseste, si -o pot face singuri elevii, liniind
hrtia simpl dup indicatiile date de noi. Cnd copiii au
cstigat destula clibacie in executarea combinatiilor decorative
si dragoste de desemn, hrtia cadrilata se porte suprima.
Iati si 3 modele de combinatiunii decorative:

www.dacoromanica.ro
 ,11.14IXA llr>S

illieMZE
9
111111111111111111111=1 44.

iv-e 6 e
e
fs9
.e I

I it I

Fig. 2. (Punctele se vor desemnit -eu o coloare, is r restul eu alta).

1'i. 3 (Triunghinrile se vor desemn co o coloare, iar restul eu alta). ',

Avem de fcut oarecari observatiuni ig; privinta orrl-

binat.iilor decorative:
1. Cum e flg. 1, d pild, poate servi in mod prealabil
ca e.cercitii de lucru manual, intrebuint,ndu-se pentru aceasta
beYi$oare, smburi, nastriri, gogoi de ristic, etc. ln felul
atesta, colarii vor fl mai bine pregtit.i pentru desemnarea
combinatiilor decorative.
2. Se va scoate in evidenti, pe cat posibil, utilitatea
combinatiilor decorative; pentru fete la custuri; pentru
oricare meseria in genere, pentru satisfacerea gustului. E
bine s se arate copiilor farfurii, str,chini, castroane cu
combinatii decorative pe peretii lor.
3. Ca aplicatie $i pentru cultivarea imboldului la desemn
se va recomand elevilor s urmeze temele cari li se dau,
nftiand cl'asupra titlului un chenar de combinatie de-
cora ti v.
4. E bine sa se lase colarilor toat libertatea n alegerea
dimensiilor clesemnului, precum in colorarea lui. Se re-
comanda nurnai sit nu ntrebuinteze dect 2 sau 3 tonuri.
Teodor S. Popes=
(Va urmit). Petrogani-Vlara.

www.dacoromanica.ro
 i 1 1:30 ALBINA

OBOSEALA INTELECTUALA
Mijloacele care ngduesc educatorilor in genere, ca
s-$i fndeplineasc scopul propus cu privire la educatiunea
elevilor sunt: nvtmntul sau instructiunea educatia mo-
ralii sau disciplina copiilor.
Si unul si altul din aceste mi,jloace, impinse la extrem
devin d:n folositoare nefolositoare, din binecuvntate con-
damnate.
Instructiunea fr, cunostinta psihologic i. a copilulni im-
pinge la surmenaj, educatia nioral, ajunge anarhie.
Desi acest subject nu giseste att de mult teren de des-
voltare in scoala primar, find de domeniul scoalelor se-
cundare superioa,re, de oarece se desvolt, In vrsta tine-
retii, totug voiu cut, s prives(, chestiunea din punct de ve-
dere general.
S'a admis de psihologi $i de medici, c surmenajul este o
stare cronic ori patologici de desvoltare, care se d, pe NO.
prin.anumite semne, mai mult sau mai putin cunoscute, pen-
tru .a puue diagnosticul boali.
Elceast boal, care se fntinde tot mai mult In tnra
lume scolar, s'a constalat c este in toat libertatea dis-
trugerii ei mai mult in scoalele internat.
Importanta din ce in ce mai mare pe care o capt
instructiunea; indoparea elevilor cu multe cuno$tinte, card
tree pste puterea ntelegerii lor si cari nu prezint nici
un interes; greutatea din ce in ce mli mare a concursurilor;
regimul scoalei de zi, care cera elevilor un numr prea
mare de ore de munc., si care le d, prea putine ore de
joc liber si de repaos, sederea prea fndelungat in b,nci,
in aer fnchis sau pe scaun la masa de lucru, toate. acestea
sunt principalele cauze ale ash zisului surmenaj sau supra-
ncrcare a mintei.
La aceasta am pute ad,og, grija zilei de min, cu
care pd,rintii obi,nuesc a speri pe copii inch', de mici. La
vrsta de zece ani, in loe de obraji. rumeni, frunte senin
$i privire nevinovat,, se citeste pe fata orcrui copil de oa-
meni scptati dup fncretiturile prea timpurii dup pri-
virea serioas, grija zilei de rr.ine, lupta disperat, pen-
tru isbnda In vieat,,. Cu acestca in sutlet, copilul pse$te
pragul scoalei bride din nenorocire gsete medial favorabil
desvoltrii germenului de boal mintal, oboseal nervoas,
botezat, cu numele de .ctcrmena;j.
Degenerarea tizici, a generatiilor de astzi, fat. de cele
din trecut, .care-si bteau pc de regulele higienice, este pri-
cinuit fr ndoeal de prea multa silint inlelectual.
Trebuintele vietei moderne apas din ce in ce mai

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1031.

puternic asupra omului de orice vrst. In toate meseriile, in

toate afacerile vietei, o concurent, din ce in ce mai arz,toare,
pune la lucru fortele capacittile flecrui adult, $i pentru
a pune pe tineri in stare s sustin mai trziu vieata, fi su-
punem la o disciplina mai sever dect odin:oar,. Raul e
fndoit de mare.
Parintii cari au de luptat, ca s nu fie striviti prin con-
curent pe terenul industrial, comercial, profesional, etc. $i
cari in acela$ timp au si cheltueli mari, sunt nevoiti s muu-
ceasc tot anul, din zori pn,'n noapte, s se lipseasc de
odihn $i s,-$i scurteze vacantele. Fiind slbiti, transmit
copiilor o constitutie slbit.
Urmrile nenorocite se vd pretutindeni. Oriunde ne
ducem auzim de copii sau de tineri de ambele sexe, a cror
silntatu a l'ost mai mult sau mai putin atins de prea mult
studiu.
lci vezi c, medicii au prescris un an de sedere la tar,
pentru indreptarea sistcmului slbit; dincolo o congest cro-
nic o crr,erului, care tine de ctva timp.
Ba chiar copi nlostenesc aceast dispozitie de slbire
a creerului, ,i nu mai pot fndur, fr dureri de cap sau
anreteli, nici chiar o munc cumptat.
Exista o ordine si o msur in care puterile sufltului
se desvolt. Dac, f'aculttile mai malte sunt incrcate peste
msur, sau dad, printr'un exces de cultur, inteligenta e
adus la o desvoltarc mai mare de cum trebue s fie la
oarecare vrst, cstigul dobndit in mod anormal va fl
urmat neaprat de o pagub deopotriv de mare $i chiar
mai mare. Caci natura este un contabil exact Yi dac i se cere
mai mult de ct treb.ics s cheltueasc dintr'o parte, ea cum-
pneste lund din alta.
Dac o lsm s-$i urmeze cile ei, avnd grij numai
sa-i dm materialul brut al cresterii corporale si suflete;ti,
in proportia pe care o cere fiecare vrst, eu, va produce
cu timpul un individ a crui desvoltare va fl mai mult sau
mai putin armonica. Fortele vitale la mice epoc a vielei
sunt mrginite nu trebue s ne asteptm dela ele dec:lt
la ci anumit cantitate de rezultate. Studiile zilnice cheltu-
esc anume testuri cerebrale, cari trebuesc inlocuito de
undeva.
Ia aceste forte trebuesc adogate cele ce rezull din
digestia unei mari cantitt.i de alimente, trebuincioasa ori-
crei mury;i. Si dac luanr puterea dintr'o parte o darn
alteia, cea dintiu sufer,. Cantitatea de snge suplimentar
ce, se gra,mdeste la creer in timpul munii mintale si in
timpul dregerii tesutului cerebral, este snge care altfel ar-
fl rirculat in membre muschi; este pierdut pentru cre-
$terc, pierdut pentru intretinerea testurilor corpului.

www.dacoromanica.ro
 1032 ALBINA

Cnd excesul muncei intelectuale este mai mare, ne-

.

junsurile sunt grave.

Principalele efecte ale surmenajului asupra spiritului
suet:
0 susceptibilitate si o sensibilitale bolnvicioas; treceri
repezi ,i far motiv dela bucurie la ntristare si invers; neli-
niste mare si frig neexplicabila; slbire de memorie, .oste-
neal mare dup orice munc, ceva mai ncot'dat, ba urne
ori chiar nainte de a fi muncit; in fine, punctul culminant
al surmenajului mintal este nebunia.
Creerul, care In timpul copilriei este voluminos, dar
imperfect ca organizatie, daca este silit s -si ndeplineasc
functiunile cu prea mult activitate, se va organiz repede
pentru vrsta aceasta, dar rezultatul va fi trziu, nsa nu va
ajunge s fie nici att de mare. nici att de puternic, ct
ar fi ajuns nesilit. ,Si. aceasta e pricina de cpetenie pentru
care copiii precoci si tineri, cari un timp erau mai nain-
Lati, se opresc deodat si inseala sperantele ce avuseser
parintii tor. Dar aceste i'ezultate ale excesului de cultura
stint poate mai putin rele dect efectele produse asupra s-
ntatii generale. Niste descoperiri noi fiziologice au aralat
ce mare influent are creerul asupra functiunilor corpului.
Excitatia cerebral atinge adnc digestia, circulatia si
prin urinare toate functiunile organice.
Nu este oin care s nu fl simtit palpitatiile ce nsotesc
speranta, frica, mania, bucuria, ;i care sa nu fi observat
ct de greu se face actiunea inimei, cnd aceste sentimente
stunt puternice.
Si durerea prea mare si bucuria prea mare pot aduce
pierderea poftei de mncare. -Cnd una clin aceste doua stall
se ntampl iinediat dupa masi, de multe ori stomacul lea-
Oda alimentele pe care le- aprimit, sau le mistue Cu greutate.
Din toate acestea se vede strnsa legatura ce exist, in-
tre spirit si functiunile corpului si ct de mare trebue sa fie
raul pricinuit copiilor de prea marea sil a facultatilor in-
tcligentei.
Nu cunostintele in creer, ca grsimea in corp, sunt de
mare valoare, ci cunostintele care se prefac in muschi ai spi-
ritului.
Surmenajul mai provine din desamagiri, din invidie,
din gelozie si mai cu seamy dintr'un amor propriu boln-
vicios, attat peste msur, nas-;ut dintr'un sentiment exa-
gerat al personalittii noastre in societate.
Mijloacele prin care putem fer de surmenaj pe sopii,
si chiar pe noi, rees din cele spuse mai sus. Munca sa fie-
fcuta cu msur; s nu se prede copiilor cunostinte ne-
potrivite ntelegerii tor; nvtmntul s fie ct mai iute-
resant; sa fie mai mult timp liber pentru joc si repaos; omul
sa se fereasc de emotiuni egoiste.

www.dacoromanica.ro
 ALI3INA 1033

O digestie bun, uu puls energie, un caracter vesel,

sunt niste bunuri pe care nimeni nu le hoate pretu. Boa-
lele cronice intuneca cele mai frumoase orizonturi, pe cnd-
veselia ce o d sn,tatea, infrumuseteaz clliar nefericirea.
T. Dumitrescu-Firicel.
Olt.

MINISTERI.;L FINANCELOR

DIRECTIUNEA CONTABILITATII GENERALE A STATULUI

$1 A
DATORIEI PUBLICE
Tablou dc numerele titlurilor (le rentil. 5/ amortibilti (lin 1903,
Qm1runzutvl (le 185.000.000 lei, esitc la soli la tragerea. (Icla 17 Fe4;r./1 Martic 1912.
alonre nozninald 1.133.000 lei. A 18-a tragere.l
40 titluri a 5.000 lei
1610581 161434! 162292 162597 1636911 16397.5 164716 165447 165838' 166738,
161238 161475: 162294 162966 ; 163770;.164131 164796: 165480 166066i 11:7211.
161294 1621121 162414 163315' 16a(i8I 164211 165071; 165734 166573' 167446
11433 1622'9 162460 163392 163887' 164281 1(.5281, 165783 166656' 167500

133 titluri a 2.500 lei

139404 141637 142743! 1455481 147565, 1503041 152032 154315 156368, 1584621 1(06801
139813. 141702 142788! 145573' 147746' 15031341 152516 151401 158768 160718
1563114'.
1398491 141766 1418611 145682 147974, 151356! 152572 154440 1565191 158757 160811
1401981 141770 142374 145769 148078', 1510515 152N116 154431` 1563058' 158778
140455 1417781 14:339:3 1457791 1413357! 150539 153470 151495 1569681 159154
140475, 141810 143945 146055 1485561 150747 153558 154684 157334 159190
140515 142030 14436u 1462141 14339591 150195, 15::653 154969 157574 159518N'
1406117 142275 144435 146283 1490101 15106.1' 15:37iK3 15.53:11 1r7119 159632
141263 142:344 144475 146509 14922"+! 151078' 153761 115541 157744 159644
1414121 142499 144643 146582 1495161 151523 153770 1557981 157889 160490
141416 142555 144734. 146718 1491/671 151585 153945, 156044! 157971-1 16(.512
141511' 142561 145486! 146900 150054, 1520031 1541521 1561148, 158125 16(535
141588 142718 145512 147547 1501331 1520211 1511681 1.63571 158259: 161.677

348 titluri a 1.000 lei

83005 879471 91939 96895 1016331 105657 1(41841, 141:31118690 12:49` 126755 132709
313159 80034' 924':0 96963 101714' 1105703 1139209 14359 118741 123674' 126816 132720
43167 88090 92209 96981 101762 105887 1(X)216- 14:3116 118158 123731 126919 1330168
8:3_47 88179 92430 97093 11118' ;5 106025 109255 14496 118919 123766 127079 133205
03260 88272 92575 97213 101868; 1061138 109424 14531 118921 123786 127356 1.13298
83335 80288 92714 97429 1018771 106322 109650 14919 118969 123868 127687 1:33305
01990 88416 9279.3 97696 102133, 106436 109809 15078 119083 1'24138 128466 133312
84128 88474 93051 97706 1023018' 116672 109991 15161 1190(.6 124261 128797 133322
84132 88528 93055 98072 1112508 106741 109992 15223 119314 124281 128810 133415
04278'f18693 93410 98182 102598 106719 110221 15423 119348 124388 129218 1:3'3457
84619 88750 93490 98253 101635 1 6881 110104 '5453 119473 124453 129255 1342-
05040 88855 93618 ;'33381 102947, 106894 110585 15962 119555 124479 129341 1351198
85093 88966 93806 98394 1031168 107129 110660 15971 120049 1 4511 12946:3 135242
85180 89079 93890 98584 1030'6 167148 110754 16212 120462 124617 129525 1:15:307
4156433 89143 94366 98700 103228 107172 110889 1,216.120478 12463' 129574 135500
85850 89210 94476 98732 103264 1117238 111292 16314 121499 12.51169 129793 135802
86395 89536 94885 98739 103388 107255' 111955. 166(16 120831 125)55 130203 1351325
86427 89758 94917 98790 103511 107258 111959 16656 121035 125269 1:36241 1:35935
86535 90012 95076 99575 103539 1075531 111987 16830 121306 1_5442 130612 135958
86873 90044 95110 99883 103637 107800 112129: 17370 121371 125447 130881 136124
87006 90219 95160 99943 10:1667 '08H81 I 1221(1 17411 121854 125521 13127:3 136368
87014 90245 95683 100167 104178 168224 112493, 17671 121923 125658 131791, 136698
87034 90302 95768 100183 104196 1182245' 112643i 17784 121965 125757 131875 1368:35
87039 90361 95897 100599 104369 1082411 1129371 18123 121969 125813 131888 137426
87334 90412 95936 100t79 104524 108'2971 11300(' 18269 122073 125873 1319213 137450
87406 90452 95984 100731 104720 1085231 1134441 18361 122196 125880 131958 137820
87602 90842 9601.8 100934 105212 108592 1135041 18514 122421 125908 132269 138352
87613 91442 96018 101227 105278 108601 114015, 18610 122954 126127 132553 138393
87801 916851 96590 101322 105330 108800, 114192; 18639 122998 126526 132634 138856

www.dacoromanica.ro
 CEL MAI MARE $1 MAI VECHIU MAGAZIN DE MUZICA

1 N. 1113(110NZNIKT
ff....,..,MIFIMINI

Furnisor Hucure0
al Strada
Curtei Coltei
Regale no. 7

CEL MAI MARE DEPOZIT DE 6

INSTRUMENTE MUZICALE
Piane Pianine
Cele mal renumite din
toata lumea. Peste 100 piane tot -
deauna in depou

GRAMOFOA N E
Perfectionate vi
FLAC'
LAC1
PERFECTION"
lnregistrate de col mai mari Artl tl
din Tara st Stralnatate
Cntece Nationale noui avnd cel mai mare succes fn toatti Sara
Viorlmontate cu abanos. Model Amati sau
Stradivarius, cu arco$ . . . Lei 14
Coblecomplecte Cu coarde 5 doage Lei 12
In 7 doage . 14
montate dela lei 35 40. Aceleasi
Tambale
de nuc dela . Lei 45 50
Armonici Cu 2 randuri, clape. 8 basuri
cu tonuri de bronz Lei 30 35
De 'otel Lei 40 -50 -60
Mandoline itahene age lata olrnath lei 14
cu Lei 12. , cu Lei 14. , $i cu
Claruete Lei 8.
cu Lei 8.50, Lei 12, cu 6 clape Lei
16.50, $i alte flaute fine, dela 8 -14
Flaute

clape, bucata dela Lei 20 -60

CERETI CATALOAGE GRATIS $1 FRANCO
COMEN71 tit: EFFCTUEAZA IPttOM'T IN TUATA TARA
maammiamosict
ATELIERl'LE SOCEC S C". bUCUMt
www.dacoromanica.ro 11 -26