PILDE SI POVESTIRI CU TALC

DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU Un pustnic de lng cetatea Emesei, din Siria, avea mare dar si lumea avea mare evlavie la el. ns el se gndea asa: "Doamne, prea bun esti Tu, c vd c la cei ri le merge bine, iar cei buni au necazuri si scrbe. um, Doamne, de !ngdui Tu asa cu buntatea Ta cea "r de margini#" $poi si%a zis: "$m s m rog lui Dumnezeu, s%mi arate cum sunt &udectile 'ui". sunt unii oameni care &udec !mpotriva proniei, a purtrii de gri& a lui Dumnezeu: utare este ru, este pctos, si%i merge bine. $ltul este bun, dar copiii sunt ri, "emeia este bolnav, iar el scap de un necaz si d peste altul. Unul este ru si trieste mult, iar altul este bun si moare devreme. Uite, un crestin este bun, se roag lui Dumnezeu, posteste si numai de scrbe d, iar altu%i ru, !n&ur, bea, si pe acela nu%l pedepseste Dumnezeu, cum zice la (roorocul )eremia: Doamne, ce este, cci calea celor ri sporeste si calea celor drepti totdeauna este !n necaz# Si din ziua aceea a !nceput s se roage: "Doamne, arat%mi &udectile Tale, ca s nu &udec*" +ugndu%se el asa, odat a avut nevoie s se duc la cetatea Emesei. Si ducndu%se el, i%a iesit !nainte un tnr si i%a zis: % (rinte, bag de seam, te duci la Emesa* Dumnezeu are s%ti arate mari taine, dar s nu te smintesti* % Unde, "iule# % nd a&ungi la orasul Emesa, oras mare, "rumos, s bagi de seam c !n marginea orasului este o grdin mare, !ncon&urat cu copaci, cu garduri, grdin cu copaci roditori, o livad. Si s bagi de seam c !ntr%un loc s%a rupt oleac gardul si este un copac cu o scorbur mare. S bagi de seam c acolo alturi de grdin, unde%i copacul cel cu scorbur, este o "ntnit. Si lng "ntn este o crare care trece, iar dincolo este drumul mare. S te duci !n grdina aceea si s intri !n scorbura copacului. S stai acolo ascuns si s te uiti spre "ntn. Si ce%i vedea acolo, ai s te "olosesti mult. (e urm tnrul a disprut. (ustnicul, cnd a a&uns la cetatea Emesei, a vzut "ntna, a vzut copacul acela cu scorbur mare !n dreptul "ntnii, a vzut si gardul unde era rupt. $ intrat acolo, s%a bgat !n scorbur si se ruga la Dumnezeu. Si, stnd el acolo si rugndu%se, vede c vine un boier clare pe un cal "rumos. ,oierul avea la dnsul un toporas si avea o tscut "rumoas. $ venit la "ntn, s%a dat &os de pe cal si a dat drumul la cal s pasc. Si el a stat, a but ap si a scos din tscuta de piele -./ de galbeni de aur. )%a numrat si pe urm s%a culcat si s%a odi0nit. Dar el !n loc s%i pun !n buzunar, i%a pus alturea. nd s%a trezit el, prima gri& era calul. i dduse drumul s pasc. alul se deprtase mai !ncolo, dar pstea. Si el a "ugit, a a&uns calul, dar punga cu galbeni i%a czut si a rmas la "ntn. El n%a observat c i%au czut banii acolo. S%a suit pe cal si s%a dus !nainte. (rintele pndea din scorbur. Dup ce a plecat boierul, vine un om. $cesta a "cut cruce, a but ap si a vzut punga aceea. Si cnd a vzut c !ntr%!nsa e aur, a luat%o si nu s%a mai dus pe crare, si nici pe drum !napoi, ci s%a dus de%a dreptul si a "ugit cu punga de aur. n urma acestuia care a luat punga si a "ugit, vine un btrn srac cu doi desagi !n spate, cu opinci rupte, 0aine vec0i, obosit. Si a stat acolo, a scos niste pesmeti din desag si ap din "ntn, si a mncat. Si a multumit lui Dumnezeu si pe urm s%a culcat oleac. n timpul acesta boierul si%a dat seama c nu are banii la el, c i%au czut la "ntn, si s%a !ntors !napoi. Si gseste pe btrnul sta. % 1osule, n%ai gsit aici o pung cu galbeni# sta nu stia nimic: % 2%am gsit nimic. % 1osule, scoate banii* Unde i%ai pus# % ucoane, n%am gsit nici un galben* % Ei* Scoate banii c te omor* % ucoane, nu stiu nimic* ,oierul a crezut c a ascuns banii si minte. $ scos baltagul si i%a dat !n cap si l%a omort. $ luat si a scos toate din desagi, a cutat prin 0ainele lui si n%a gsit banii. Dac a vzut boierul c l%a omort pe sta si nici banii nu i%a gsit, s%a suit pe cal si a plecat dndu%si palme si vitndu%se c a omort om nevinovat. Si s%a dus clare btndu%se.
1

$tunci printele care pndea din scorbur a zis: ")a uite mi, ct nedreptate s%a "cut la "ntna asta* ine a pierdut banii, cine i%a gsit si pe cine a omort# 3ai de mine, mare nedreptate a "cut Dumnezeu aici* ,oierul a omort pe btrnul sta nevinovat si cellalt a luat banii si s%a dus !n lumea lui". Si cum se gndea el asa, a venit din nou !ngerul Domnului !n c0ip de tnr. % (rinte, printe, iesi din scorbura asta si 0ai s stm de vorb* $ iesit printele si !ngerul l%a !ntrebat: % e ai vzut si cum ti s%a prut# % Doamne, dar aici la "ntna asta numai nedreptti a "cut Dumnezeu. ine a pierdut banii, cine i%a gsit si cine a "ost omort* % (rinte, mata ai vrut s stii &udectile lui Dumnezeu. $"l c la "ntna asta, numai dreptti a "cut Dumnezeu. Stii dumneata pe boierul acela cel tnr# El are curti mari. Si stii unde%i curtea lui# $lturea cu cel ce%a gsit banii. Si la acela sracul, !ntr%o noapte i%a murit si mama si sotia, si el s%a dus la boier s%i !mprumute niste bani. ,oierul de mult voia s%i ia grdina lui, c avea o grdin cu pomi roditori, "oarte "rumoas, c0iar lng grdina boierului. Si a venit sracul la el, zicnd: % ucoane, d%mi niste bani !mprumut s !n%grop pe mama si pe sotia, c ti%oi prsi la var, ti%oi cosi, voi secera pe lan. Si boierul si%a zis: "$cum !i momentul, c%i srac*" % D%mi livada ta* % ucoane, am muncit de mic, am plantat copaci, am rsdit si nu pot s ti%o dau* % t s%ti dau pe livad# Dar acela a spus asa: % S%mi dai 4// de galbeni, c de nevoie o dau, c n%am cu ce "ace !nmormntarea. Dar boierul, vzndu%l pe acela nec&it, c are doi morti, nu i%a dat mai mult de -./ de galbeni. % ucoane, Dumnezeu s "ac dreptate. Eu n%am cerut prea mult. 5rdina mea "ace 4// de galbeni de aur. Si sracul s%a dus plngnd acas, cu -./ de galbeni, pentru c de nevoie a dat grdina. Dar a zis: "Dumnezeu s "ac dreptate". Si acum Dumnezeu a "cut dreptate. )%a gsit tocmai acesta care sttea lng dnsul. -./ de galbeni i%a dat boierul de bunvoie si -./ i%a uitat la "ntn. Dumnezeu a "cut dreptate la "ntn, c el cnd i%a dat numai -./ a zis: "Dumnezeu s "ac dreptate cu banii* 2u mi%ai pltit grdina". Si iat Dumnezeu preadrept i%a !ntors banii acum la "ntn. )%a pltit grdina. % ,ine, la sta i%a "cut dreptate. Dar btrnul care a "ost omort, cu ce era vinovat# % $i vzut cum i%a dat cu muc0ia !n cap si l%a omort# '%a !ntrebat de bani si btrnul nu stia nimic. ,trnul acesta % i%a spus !ngerul %, cnd era tnr de 6. de ani, era cu carul cu boi pe marginea unui ru. Si un om a vrut s treac rul acela si, cnd era la mi&locul rului, l%a dovedit apa. Si tot striga la el: "1i, "rate, nu m lsa, c mor* 1 !nec, nu m lsa*" Si el !n loc s sar s%l scoat pe acela, a dat un bici !n boi si a zis: "$sa !ti trebuie, cine te%a bgat acolo". Si acela s%a mai luptat oleac cu apa si s%a !necat. Sracul acesta avea multe "apte bune, dar pentru acel pcat, c n%a srit s%l scoat pe acela din ap, se ducea !n iad. Si lui Dumnezeu i%a "ost mil si a vrut s%i plteasc !n lumea aceasta, pentru c a avut greseala aceea din tinerete, cnd nu a vrut s%l scoat pe acela din ap. El l%a omort pe acela c nu l%a scos din ap atunci, si acum l%a omort pe el nevinovat boierul sta. Dumnezeu a "cut "oarte bine, c prin moartea asta, !l duce la bucurie si la rai !n vecii vecilor pe srac. % Dar boierul# % '%ai vzut pe boier cum se btea cu palma peste cap# 1ai !ncolo l%a mustrat cugetul c l%a omort pe btrn. $ !ntlnit un om si i%a dat calul de poman, si a !ntlnit altul si i%a dat 0ainele lui si a luat niste 0aine vec0i de la un om si s%a dus la o mnstire s se "ac clugr. Si dup 7/ de ani ct o s se pociasc acolo, o s%l ierte Dumnezeu c a omort un om nevinovat. Si cu ocazia asta si boierul se mrturiseste si "ace canon si se mntuieste. Si tu ai zis c la "ntna asta s%au "cut trei lucruri nedrepte, dar Dumnezeu a "cut trei lucruri drepte si bune. &udectile lui Dumnezeu nu sunt a&unse de mintea omeneasc. 2%ai auzit pe )saia (roorocul# (e ct este mai !nalt cerul dect pmntul, pe ct este mai departe rsritul de apus, pe att sunt mai departe &udectile 1ele de &udectile voastre si gndurile 1ele de gndurile voastre, "iii oamenilor. 2%ai auzit pe Solomon ce spune# (e cele mai grele dect tine, nu le ridica si pe cele mai adnci dect tine, nu le cerca, ca s nu mori*
2

2%ai auzit pe David (roorocul care zice: 8udectile Domnului sunt adnc mult# um ai !ndrznit tu un om, s stii &udectile lui Dumnezeu, pe care nici !ngerii, nici sera"imii, nici 0eruvimii nu le stiu# Dar Dumnezeu m%a trimis pe mine, printe, s%ti art c &udectile lui Dumnezeu nu sunt ca ale oamenilor. Si tu ai &udecat ceva, dar &udectile lui Dumnezeu n%au "ost ca ale tale, c ele au "ost bune "oarte* Deci de acum !nainte s nu mai &udeci pe nimeni si orice vei vedea s zici: Doamne, Tu toate le stii* Eu nu cunosc &udectile Tale* Dar, "iindc esti om, Dumnezeu te%a iertat, !ns m%a trimis s te !nteleptesc s nu mai !ndrznesti s iscodesti &udectile 'ui, c &udectile lui Dumnezeu sunt adnc mult si nu le poate sti nimeni, nici !ngerii din ceruri. 9 $sadar s tinem minte din aceast povestire, c tot ce ni se pare nou !n lumea asta c%i strmb si ru, de multe ori ne !nselm* nu cunoastem &ude%ctile lui Dumnezeu cele ascunse si necuprinse. 2u cerca cele necercate si nu voi s a&ungi cele nea&unse* $min. MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA nd te%ai sculat dimineata din somn, !nti sa povatuiasca !n viata ta nevinovata rugaciune. Da repede cu apa rece pe oc0i sa sara somnul, "a trei !nc0inaciuni !n "ata s"intelor icoane si apoi !ncepe cu rugaciunile !ncepatoare: "Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie* Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie* Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie*" $poi: "mparate ceresc", "S"inte Dumnezeule", "(reas"nta Treime", "Tatal nostru", " rezul", "(salmul ./"... si celelalte. +ugaciunea este maica si !mparateasa peste toate "aptele bune si aduce !n su"letul nostru dragostea de Dumnezeu si de aproapele. Ea uneste si lipeste pe om de Dumnezeu si !l "ace un du0 cu El. :rice rugaciune%i buna, daca o zici cu "rica lui Dumnezeu si cu atentie. Esti acasa, esti pe drum, esti !n camera ta, esti la lucru, esti la cmp, oriunde, tu !nalta mintea catre Dumnezeu. Si zi cum poti, dar zi mereu* a cel ce se roaga des, !nsasi rugaciunea i se "ace lui cel mai mare dascal al rugaciunii. n 1artea cea 1are, 1ntuitorul era "lamnd si vaznd un smoc0in !n"runzit pe cale, a cautat poame !n el, dar n%a gasit; l%a scuturat si n%au cazut smoc0ine. $tunci a zis: De acum sa nu se mai "aca roade !n tine !n veac, si !ndata s%a uscat smoc0inul. $tunci $postolii s%au speriat: " um, Doamne, s%a uscat smoc0inul asa de repede#" )ar 1ntuitorul, aratnd ct de slabi suntem noi !n credinta, zice: De veti avea credinta ct un graunte de mustar, nu numai smoc0inul acesta s%ar usca, ci veti zice muntelui acestuia: 1uta%te de aici si te arunca !n mare, si se va muta. Samnta de mustar este mai mica dect cea de ceapa si dect cea de mac. Este "oarte mica si, cnd o semeni, se "ace un umbrar mare ct un mar, !nct vin si pasarile cerului si stau !n ramurile lui. 1ustarul este simbolul credintei. 1ntuitorul a spus: ela ce crede !ntru 1ine, minunile care le "ac Eu, si mai mari dect 1ine va "ace; ca Eu la Tatal ma sui, si va voi trimite voua de acolo pe Du0ul S"nt si orice veti cere !n numele 1eu va "i voua. $dica "ma duc acolo, sa va dau Eu putere, ca sa vedeti cum se !mplinesc cuvintele 1ele la vremea lor". <ristos n%a mutat munti. El a !nviat morti de patru zile, a mers pe apa, a !nmultit pinile, dar crestinilor care cred !n El mai mare putere sa "aca minuni a lasat. Deci, daca cela ce crede !n <ristos, va "ace minuni mai mari dect Dnsul, sa va spun o istorie cum s%a mutat muntele $dar din $le=andria, la anul >/7 dupa <ristos. Si iata cum a "ost: n istoria ,isericii sunt trei s"inti care au mutat muntii cu rugaciunea: S"ntul )oac0im, (atriar0ul )erusalimului, a mutat muntele Durda; S"ntul 1arcu a mutat muntele ?racesc din $bisinia, pe timpul S"ntului Serapion si pe vremea S"ntului (laton, (atriar0ul $le=andriei, un argintar a mutat muntele $dar, >// de stadii pna !n apa 2ilului. $vem 3ietile S"intilor si )storia ,isericii care%i veri"icata de%attia mari istorici. (rin secolele 3) % 3)) arabii au darmat multe !mparatii !n $"rica si !n $sia si au a&uns si !n Europa. Dar cnd au a&uns ei !n Egipt, pe la anul >/7, toate tarile crestine care au "ost % (am"ilia, (ontul, 5alatia, 2icomidia, ezareea (alestinei, ?enicia, 'ibanul, Siria, ?rigia, (a"lagonia, 1ira 'ic0iei % le%au ocupat, patimind atunci milioane de crestini. 2umai !n 2icomidia !n ziua de raciun au ars 6/./// de mucenici, pe timpul lui Diocletian, ca i%a gasit !n biserica !n ziua 2asterii Domnului. Si atunci au !ncon&urat orasul si a dat "oc bisericii celei mari si i%a ars pe toti.
3

$lta data !mparatul Traian a ucis -/./// de martiri !n alta biserica, !n ?rigia, cu tot cu "emei si copii, si iarasi !n timpul !mparatului 2ero au murit -../// de martiri. (rin secolul 3)) au a&uns arabii si !n Egipt, tara crestina pe atunci. $stazi sunt numai cinci milioane de crestini mono"iziti si vreo 6/./// de crestini ortodocsi !n (atriar0ia $le=andriei. eilalti toti sunt ma0omedani. $colo a "ost "ocarul calugarilor: S"ntul $ntonie cel 1are, S"ntul 1acarie, S"ntul (a0omie, S"ntul (aisie cel 1are, S"ntul Sisoe, S"ntul (amvo, S"ntul Teodor Studitul si attea mii de cuviosi. 2umai S"ntul $ntonie cel 1are avea, !n pustiul Egiptului, peste 6/./// de ucenici prin secolul ))). nd au a&uns la $le=andria si au pus mna pe cetate si pe Egipt, era patriar0 S"ntul (laton. 'a dnsii asa era: ori te "aci ma0omedan, ori te trece prin sabie. ti taiau capul daca nu te "aceai ma0omedan. e s%a !ntmplat# Erau !n &urul $le=andriei orase de calugari. Era un oras, :=irinius, lnga artagina, care avea mai multi calugari dect oameni casatoriti. Erau multe manastiri de calugari si de calugarite. $ venit veste la episcop si au !nceput sa plnga preotii si poporul: "$u venit turcii, ne omoara pe toti, daca nu ne lepadam de <ristos*" e s%a !ntmplat# S%a dus episcopul la sultanul turcilor si sultanul i%a spus asa: % Tu esti mai mare peste crestini# % Eu sunt. % um te c0eama# % (laton. % Uite, eu sunt pasa cel mai mare, trimis de sultanul aici. <ristos al vostru spune minciuni* Si a !nceput sa 0uleasca pe 1ntuitorul. % Dar de ce# % Uite, am o Evang0elie !n mna mea* )ata ce scrie aici: Daca veti avea credinta ct un graunte de mustar, veti zice muntelui acestuia: +idica%te si te arunca !n mare, si daca veti crede, va "i cum ziceti. Deci, daca voi sunteti crestini si ar0ierei si preoti si calugari si calugarite attea mii, aveti opt zile ca muntele acesta, $dar, sa%l mutati din loc. @ aci era acolo un munte mare si avea cteva sate si de crestini si de ma0omedaniA. Daca nu%l mutati cu rugaciunea !n opt zile, nu va ramnea nici un crestin netaiat si averile voastre toate le luam noi. Sa vad eu, e=ista asa putere si adevar !n Evang0elia voastra sau <ristos a spus minciuni* a El n%a "ost Dumnezeu, a "ost un prooroc, asa spun ma0omedanii. (atriar0ul a zis: % Domnule pasa % pasa !nseamna general la turci %, lucrul acesta care !l spui dumneata este peste putinta noastra, dar 1ntuitorul poate va "ace mila cu noi, iar daca nu, vom muri toti ca martiri. aci alt"el trebuia sa le taie capetele si sa le ia si averile. % Eu nu stiu % a zis sultanul %, daca nu mutati muntele !n opt zile, nu ramne nici un crestin si nici un calugar si nici un preot !n toata lumea asta. Sa va arat eu voua sa mai spuneti minciuni, ca voi ziceti ca puteti sa mutati muntii cu rugaciunea, ca asa spune minciuni si <ristos al vostru. (atriar0ul a venit scrbit !n $le=andria, a adunat episcopii, sinodul, preotii, staretii si staretele manastirilor, toti crestinii cei buni, si le%a zis: % )ata, "ratilor, mai avem de trait opt zile si daca nu vom muta muntele $dar cu rugaciunea, nu va ramne nimeni viu. Turcii au spus ca ne omoara pe toti, ca S"nta Evang0elie spune minciuni si ca nu se poate sa se mute muntii cu rugaciunea. a daca n%a mutat 1a0omed muntii, apoi nici <ristos nu poate, ca au spus ca 1a0omed al lor a "ost mai mare ca <ristos. % $tunci ce%i de "acut, preas"intite# (atriar0ul (laton a spus: % 2oi, iubitii mei "rati, nu ispitim pe Dumnezeu, ca n%avem noi credinta sa mutam muntii. <ai sa punem rugaciuni* nti si%nti punem trei zile de post. Sa posteasca toata cetatea cu tot cu animale, cum a "ost !n 2inive. opiii sa nu suga la mamele lor, c0iar de%or muri. Toata lumea sa vina la biserica si sa se spovedeasca. 2e pregatim de moarte. Toti sa treaca pe la du0ovnici sa se marturiseasca si ne !mpartasim tot poporul cu S"intele Taine, si care este oprit si care nu%i oprit, pentru ca suntem !n "ata mortii. Si c0iar de vom muri, sa murim spovediti si !mpartasiti cu S"intele Taine si mai mult, ce va voi Domnul cu noi. Si a placut la toti cuvntul acesta, si au plecat toti acasa. )ar preotii au adunat oamenii !n biserici si le%au zis: % :ameni buni, iata turcii ne%au !ncon&urat* $ venit cali"ul :mar si pasa si sultanul si acum ne%au dat opt zile de viata. Daca vom muta muntele $dar cu rugaciunea, vom trai; iar daca nu, nu ramne unul viu si averile noastre le vor lua ei. Tot poporul cnd a auzit a !nceput a plnge. % )ata ce este. $ rnduit patriar0ul post; nimeni nu gusta apa si mncare trei zile si trei nopti, macar de ar
4

muri de "oame. ine va mnca, nu mai este crestin. ?acem si noi ca si poporul din cetatea 2inive, cnd a spus (roorocul )ona ca mai au trei zile si vor muri. (oate va "ace Dumnezeu mila cu noi, sa "aca vreun semn cu muntele. Si au postit crestinii si preotii si calugarii si maicile si toata lumea si pustnicii din pustie, ca era mare pustia sBetica si avea multi si0astri si oameni s"inti. Si s%au rugat lui Dumnezeu si dupa ce poporul a postit trei zile, preotii i%au spovedit pe toti si au !mpartasit tot poporul cu (reacuratele Taine, si care erau vrednici si care nu. e%au zis# "1ai, oamenii sunt !n "ata mortii. :mul, !n caz de moarte, trebuie sa "ie pregatit". (e urma ce%au zis# % <ai sa !ncon&uram muntele cu procesiune* (reotii si ar0iereii !mbracati, au luat moastele S"ntului 1ina, moastele S"ntului (rooroc )eremia, care se gasesc acolo aduse de $le=andru cel 1are, 1ac0edon. $u luat prapurii, crucile, icoanele, si au !nceput a merge !n &urul muntelui si a "ace procesiune, cum se "ace pentru ploaie pe cmp, cu S"ntul 1aslu. Si mergeau !n &urul muntelui cteva sute de metri cntnd "S"inte DumnezeuleC". Si iarasi ziceau diaconii: ")ara si iara, plecnd genunc0ii nostri, Domnului sa ne rugamC". Si iar se rugau ar0iereii plngnd, dupa ce poporul era acum !mpartasit si pregatit de moarte. Si a spus patriar0ul: "Sa iasa ct se poate de multi, numai cei bolnavi si batrni sa ramna !n oras. Sa vina toata lumea la rugaciune". Si au mers !n &urul muntelui $dar cu mult popor, "acnd rugaciune si citind din S"nta Evang0elie. Trei zile au mers, ca muntele era mare si ei tot stateau !n genunc0i si preotii le predicau. Se rugau si iar mergeau, dar nu s%a "acut nici un semn. Deci trei zile trecusera si cu trei, cte au postit, erau sase. 1ai erau doua zile si moartea tuturor era de "ata. Dar s%a !ntmplat o minune mare atunci. Era un argintar, "aur de aur, slavit "oarte !n toata cetatea aceea pentru mestesugul minilor lui. )oan !l c0ema. Era un baiat cu viata s"nta si necasatorit. El a !ntrebat pe preot: % (arinte, merg si eu acolo pe munte la ruga%ciune# Dar preotul avea de "acut niste s"inte vase, potire, discuri, de !mbracat si evang0elii pe s"nta masa, si i%a zis: % ?iule, tu rami, ca doar tot pentru biserica lucrezi. +ami la argintaria ta si lucreaza, dar sa postesti si tu si sa te rogi !n "iecare ceas. Si a ramas argintarul )oan sa lucreze pentru biserica, !nsa el, "iind argintar, lucra si pentru "emeile care veneau la el. n timpul acesta, lucrnd el si ceilalti !ncon&urnd muntele cu post, cu rugaciune si cu plngere, o "emeia rea din cetate, care n%avea gri&a credintei, "iind o "emeie depravata, a pus oc0ii pe dnsul, si ce%a gndit ea# $cum cnd toti s%au dus din cetate, a gasit prile& sa se duca la acest argintar, cu gnd spurcat. Si s%a dus la )oan: % )oane, ce "aci# Dar el saracul, scrbit ca arabii !i amenintau cu moartea si parintii lui erau dusi la rugaciune cu patriar0ul, a zis: % e sa "ac, doamna, iata lucrez niste potire pentru biserica. % $m venit sa%mi "aci un inel de aur. El nu era tocmai bucuros, dar "iind de meserie, i%a zis: % Da, doamna. )%a luat masura sa%i "aca inel, dar ea, "iind "emeie des"rnata, !l priveste !n oc0i si%i spune: % 1ai )oane, mie !mi plac oc0ii tai* Dar el, credincios "oc, a zis: % um ai zis# % mi plac oc0ii tai* De aceea am venit sa te vad. % ti plac oc0ii mei# 1ai asteapta doamna putin, ca ti%i dau. $ luat cutitul cu care lucra, si, de "ata cu ea, a scos un oc0i si l%a pus pe taler. % ti mai trebuie si celalalt# % <o, mai nebunule* De%acum ai sa mori. % Tu nu vezi ca mine%poimine murim cu totii de sabie si tu vii acum cu gnduri curvesti la mine# 2u vezi ca%i amenintata cetatea si murim cu totii de sabia turcilor# ti plac oc0ii mei# Unul l%am scos si !ndata ti%l scot si pe celalalt. $sa ma !nvata <ristos: De te sminteste oc0iul tau cel drept, scoate%l. '%am scos pe dreptul; ti%l scot si pe stngul. $tunci ea a "ugit speriata si s%a dus de%a spus la o prietena de%a ei. $poi s%a a"lat !n toata cetatea.
5

Dar el saracul si%a legat oc0iul cu o batista si multumea lui Dumnezeu, elui care a zis !n Evang0elie ca%i mai bine sa mergi cu un oc0i !n +ai, dect cu amndoi !n iad. Si a a&uns vestea si la patriar0 si atunci si%a adus aminte patriar0ul ce spune !n (saltire: Dumnezeu "ace voia celor ce se tem de Dnsul si rugaciunea lor o asculta. Si a trimis doi diaconi !n $le=andria, zicnd: % Duceti%va repede !n cetatea $le=andriei, la argintarul )oan, si daca%l veti gasi viu, cum va putea, sa vina pna la noi. Sa vina cu nade&dea !n Dumnezeu, ca avem mare nevoie de el* S%au dus diaconii. El, cnd a auzit ca%l c0eama patriar0ul, a zis catre ei: % (arintilor, ma cam doare un oc0i* Dar n%a spus ce%a "acut. 1a cam doare un oc0i, dar am sa merg. Si a luat saracul ce a putut si a mers cu diaconii aceia si a a&uns !n "ata patriar0ului. % e ai, "rate )oane# % 1a doare un oc0i* Tot nu spunea taina, ca asta este o mucenicie de bunavoie. % ?rate )oane, noi stim ce%ai patit. Dar uite, mai avem doua zile si murim cu totii. ?iindca atta ai iubit pe 1ntuitorul lumii, !nct ai "acut porunca Evang0eliei, ca ai scos oc0iul tau care te smintea, te%ai temut de Dumnezeu si pentru dragostea 'ui ti%ai scos oc0iul si erai gata sa%l scoti si pe celalalt, credem ca si Dumnezeu te va asculta pe tine acum. % Dar ce sa "ac, parinte# % 1usulmanii ne%au pus aceasta conditie: daca pna poimine nu mutam muntele % ca acum se apropiasera opt zile %, daca nu mutam muntele acesta pna !n apa 2ilului, toti vom pieri de sabie si averile noastre vor "i date la turci. Deci te rugam, "rate )oane, 0ai la rugaciune cu noi si "a si tu rugaciune* % (arinte, cum sa ma rog# % 2e rugam odata cu totii, iar tu ia s"nta cruce !n mna si zi asa: % n numele Tatalui si al ?iului si al S"ntului Du0, munte al lui Dumnezeu, $dar, !ti porunceste nevrednicul rob al lui Dumnezeu, )oan, pentru rugaciunile tuturor parintilor si ale crestinilor care sunt aici, ridica%te si mergi pna !n apa 2ilului si sa nu te mai opresti* $tunci s%a pornit un cutremur mare si au !nceput a se legana muntii cu 0uiet mare. 1untele $dar s%a rupt de ceilalti munti si a !nceput a merge 0uind la vale. e se !ntmplase# asele care erau pe munte au !nceput a se darma una peste alta, caci crapa muntele si omora tot ce gasea. $rabii care pndeau cu sabiile trase, cu armata de pe alt munte, se !ntrebau: % e se !ntmpla# % Se roaga crestinii si s%a pornit muntele $dar, ca noi am spus ca <ristos spune minciuni* )ata credinta crestinilor* Si au !nceput a striga de "rica la dumnezeul lor, !mpreuna cu generalii: % $la0* $la0* $la0* Dumnezeul crestinilor pierde lumea* Uite vine muntele la vale* Si s%au dus generalii turci la S"ntul (laton, patriar0 batrn, avea D/ de ani, si au !nceput a se ruga: % (arinte, parinte, opreste muntele, ca avem attea sate de ma0omedani* :preste muntele, parinte, ca mor toti arabii % ca erau si sate de crestini. )ar patriar0ul a zis: % ?iilor, noi ne%am rugat lui Dumnezeu si nu cu puterea noastra s%a pornit muntele la vale, ci cu puterea lui <ristos, pe care voi l%ati 0ulit si ati zis ca spune minciuni: " a daca ar avea vreun crestin credinta ct un graunte de mustar, va zice muntelui sa se mute". Deci <ristos a pornit muntele, nu noi, si daca El va voi, o sa%l opreasca. 2oi ne%am rugat elui $totputernic si ct va voi El, att va merge. Si a mers muntele pna !n apa 2ilului. (na !n ziua de azi, cine merge !n Egipt, vede minunea aceasta. 2ilul a ocolit muntele, ca el s%a oprit drept !n albia 2ilului si pna azi 2ilul "ace ocol, roata !mpre&urul muntelui, pna vine !n albia sa !napoi. $ceasta mutare a muntelui $dar s%a !ntmplat la anul >/7, cnd era (laton patriar0 al $le=andriei si cnd au venit arabii sa distruga neamul crestinesc de acolo si s%a scris aceasta minune !n proloage si !n )storia ,isericii. )ar ma0omedanii, cnd au vazut putea credintei ortodo=e cea adevarata, nu numai ca n%au omort pe crestini, ci o mare multime de generali si oameni de rnd s%au !ncrestinat si au zis: "<ristos este adevaratul Dumnezeu". )ar ali"ul arabilor a spus: ": suta de ani nu se va lua impozit de la crestinii din orasele si satele Egiptului pentru minunea pe care a "acut%o <ristos Dumnezeu cu crestinii, ca a mutat muntele $dar !n "ata a attea mii si sute de mii de oameni care l%au vazut". 9 Deci, cnd am pornit noi cuvntul despre rugaciune am aratat ca, daca cineva ar avea credinta ct un graunte
6

de mustar, ar muta muntele. Dar muntele s%a mutat pentru rugaciunea acestui tnar martir, care a voit mai bine de o suta de ori sa%si scoata oc0ii, dect sa mnie pe Dumnezeu. are crestini !si mai scot astazi oc0ii sa nu "aca pacat# a zice <ristos: De te sminteste oc0iul tau, scoate%l sau mna ta, tai%o. are%si mai taie minile sau picioarele sa nu mearga la pacat# 2imeni. Dar Dumnezeu nu cere numaidect aceasta, caci ai vedea numai oameni cu oc0ii scosi. ere sa taiem voia noastra si sa nu "acem pacatul. Dar vedeti, cnd cineva !l iubeste pe Dumnezeu, este gata sa moara de o mie de ori si sa nu "aca pacatul. $ceasta o lucreaza numai "rica de Dumnezeu si credinta noastra !n <ristos. 3%am spus ca aceasta minune a "ost rezultatul rugaciunii la atta lume si mai cu seama a lui )oan, "aurul de aur, ca a "acut Dumnezeu sa mute muntele $dar, pe care, oricine !l poate vedea astazi !n $le=andria, si acolo se povesteste si minunea, cnd s%a mutat muntele acesta attia Bilometri, prin rugaciunea "acuta de crestinii ortodocsi. $min. O ISTORIOARA ADEVARATA Un preot, mergnd pe strada, !ntlneste un copilas, ca de cinci%sase ani, cu picioarele crapate de glod, parul !nclcit !n cap, zoios, nespalat, cu minile crapate, si%l !ntreaba: % 1ai copile, de unde vii tu# % Din iad vin* (reotul s%a minunat de copilul acesta. % um !l c0eama pe tatal tau# % Satana* % Dar pe mama ta# % $ripa satanei* % Dar "rati si surori ai# % Da. % um !i c0eama# % Diavoli. Si atunci preotul a spus: % Unde stai, copile# % <ai, ca eu stiu unde* Si a mers cu preotul. Si !n marginea satului !i arata o casuta stricata, vec0e si o ograda cu gardurile rupte. (reotul ia copilasul de mna si intra acolo. $ude s"adindu%se !n casa tatal cu mama sa. ,arbatul o !n&ura pe "emeie groaznic, iar "emeia !i spunea: "Du%te de%aici, satano*" ,arbatul zicea: "Tu esti aripa satanei*" $u trecut niste copii pe acolo: "Treci, drace, de%aici*" Dar "emeia striga pe urma: "3ai de mine, casa asta este iad*" (reotul a auzit de a"ara. Si atunci si%a dat seama de ce spune copilul ca vine din iad. El nu stia cum sa spuna. $ auzit pe mama%sa ca este iad !n casa ei; ca pe tatal sau !l c0eama satana si pe mama%sa, aripa satanei, si pe "ratii lui !i c0eama diavoli. $sa auzea graind !n casa. Dar stiti voi de ce se "ace casa iad# Unde nu%i post, unde nu%i rugaciune de dimineata si de seara, unde nu%i viata curata, unde nu merg oamenii la biserica, unde se apuca si beau de dimineata, "umeaza si !n&ura, casa aceea se "ace cu adevarat iad. Si diavolul vine acolo si apoi, vai de zilele care le mai traieste omul pe pamnt* Toata ziua !n&uraturi, toata ziua batai, toata ziua su"erinta. $ intrat diavolul* Diavolul aduce ura, s"ada, mnie, iutime, ocara, blestem, !n&uraturi, batai, morti, betii, des"ruri. $sa* Unde a intrat el, distruge. asa o "ace iad* )ar unde oamenii se scoala dimineata si se !nc0ina lui Dumnezeu si merg la lucru cu rugaciunea !n minte si postesc s"intele posturi de peste an, si "ac milostenie si citesc s"intele carti, si rabda scrbele si necazurile cu bucurie, acolo este si binecuvntarea lui Dumnezeu si toate se rnduiesc dupa iconomia 'ui pentru "olosul su"letului si pentru mntuirea noastra. DARURILE MAICII DOMNULUI Toate darurile (reas"intei ?ecioare 1aria au atras mult asupra ei mila si !ndurarea lui Dumnezeu. Dar care i%a "ost ei mai mult ca toate pricina de slava si de !naltare du0ovniceasca# are credeti ca a "ost cel mai
7

mare dar al 1aicii Domnului# :are "ecioria sau !ntelepciunea sau s"intenia sau priceperea sau alte multe si nenumarate daruri pe care le avea# Da, "ratii mei* ntr%adevar, (reas"nta ?ecioara 1aria a "ost !mpodobita de Dumnezeu cu toate darurile cele du0ovnicesti. nsa darul cel mai mare care i%a "ost ei pricina de slava si de cinste negraita a "ost darul smereniei. ?ara de acest dar, toate celelalte daruri nu i%ar "i "ost de nici un "olos. Smerenia a "ost pricina de slava si de cinste (reacuratei ?ecioare 1aria, mai mult dect toate darurile pe care le avea. (entru smerenia ei, dupa marturia S"ntului Du0, Domnul a cautat spre smerenia roabei Sale si a ridicat%o la atta slava si cinste, spre a "i laudata !n cer de toate ostile ceresti, si pe pamnt "ericita de toate neamurile. Smerenia a "ost cea dinti pricina de !naltare si slava pentru toti s"intii lui Dumnezeu. Smerenia a !naltat pe $vraam si l%a "acut pe el prieten al lui Dumnezeu si tata al multor neamuri, caci se socotea pe sine a "i pamnt si cenusa. Smerenia l%a !naltat pe )osi" si l%a "acut pe el mai mare peste tara Egiptului. Smerenia l%a "acut pe 1oise cel gngav la limba, povatuitor si legiuitor peste tot poporul lui )srael. aci se socotea pe sine nevrednic de aceasta slu&ba si ruga pe Dumnezeu sa trimita pe altul la scoaterea lui )srael din robia Egiptului. Smerenia l%a aratat pe David a "i dupa inima lui Dumnezeu, caci se socotea pe sine vierme si nu om. u smerenia a stralucit marele Daniil proorocul, cei trei tineri, marele prooroc )saia si mai mult dect toti, dumnezeiescul )oan ,otezatorul, care nu se socotea pe sine vrednic de a dezlega cureaua !ncaltamintei lui <ristos si care, pentru adncimea smereniei lui, s%a !nvrednicit a "i martorul cel mai apropiat al S"intei Treimi la )ordan si de a se numi de nsusi <ristos, cel mai mare om nascut din "emeie. )ar daca acesti s"inti mari ai lui Dumnezeu au aratat smerenie mare, apoi cine poate sa !nteleaga cta adncime de smerenie a "ost !n inima (reas"intei ?ecioare 1aria, care, auzind si !ntelegnd de la $r0ang0elul 5avriil ca va zamisli de la Du0ul S"nt si va naste pe ?iul lui Dumnezeu, nu s%a !naltat cu inima sa, ci cu mare smerenie, socotindu%se pe sine o simpla roaba, a zis: )ata roaba Domnului. ?ie mie dupa cuvntul tau* $ici cu adevarat a luat plinire cuvntul Scripturii care zice: ine se va smeri pe sine, va "i !naltat. )ar S"ntul E"rem Sirul zice ca: "n inima adnca se va !nalta Dumnezeu". Deci, dupa marturia acestui s"nt parinte, toate darurile cele mai !nalte pe cele smerite se reazima. $poi si la (reacurata ?ecioara 1aria, toate darurile cele !nalte si du0ovnicesti cu care a "ost !mpodobita de Dumnezeu s%au rezemat si au avut drept temelie vesnica, smerita ei cugetare. )ubitii mei "rati, spre a deslusi mai luminat cele spuse despre smerenia 1aicii Domnului, am sa va spun o istorioara. Se povesteste ca un vestit sculptor, a "acut, pe lnga alte statui vrednice de lauda si de mirare, si un minunat spic de gru de care atrna un porumbel. Toti se mirau si se minunau de aceasta uimitoare sculptura, deoarece se parea ca !n ea mestesugul nu urmeaza "irii, ci o depaseste pe ea. Dar era o taina nedezlegata, cum un spic care este asa de gingas cu puterea, sa poata tina pe el greutatea unui porumbel. Dezlegarea tainei !nsa arata si !nc0ipuieste pe (reacurata ?ecioara 1aria. (reas"nta ?ecioara era aici !nc0ipuita printr%un "ir de gru, iar porumbelul era c0ipul Du0ului S"nt. Spicul statea aplecat de greutatea porumbe%lului, aratnd, ca un simbol, smerenia cea mare a (reacuratei ?ecioare 1aria, care s%a aplecat cu multa dragoste si smerenie cnd Du0ul S"nt a venit peste ea si a "acut%o salas lui <ristos Dumnezeu. )ubitii mei "rati, dupa cum ati auzit, smerenia a "ost pricina de slava, de cinste si de !naltare la toti s"intii lui Dumnezeu si cu att mai mult la (reas"nta 2ascatoare de Dumnezeu si pururea ?ecioara 1aria. Dar sa stiti si sa !ntelegeti, ca mai presus de toate a "ost smerenia cea nemasurata a Domnului, Dumnezeului si 1ntuitorului nostru )isus <ristos, are S%a smerit pe Sine, ascultator "acndu%se pna la moarte, si moarte de cruce. )ar aceasta nemasurata smerenie a Domnului )%a adus 'ui nemasurata slava si cinste si pentru aceea si Dumnezeu l%a prea!naltat si )%a dat 'ui nume, care este mai presus de tot numele, ca !ntru numele lui )isus tot genunc0iul sa se plece, al celor ceresti, al celor pamntesti si al celor de dedesubt. Dar va zice cineva: " e este smerenia#" 'a aceasta voi raspunde nu cu cuvintele mele, ci cu ale S"ntului )saac Sirianul: "Smerenia este 0aina dumnezeirii, pentru ca cu aceasta S%a !mbracat Dumnezeu, cnd a binevoit a veni !n lume, si S%a !mbracat !n "irea noastra cea smerita". )ar daca se va !ntreba cineva din ce se naste ea, vom zice ca S"ntul )oan Scararul, ca din ascultare si din taierea voii. Si daca va zice cineva pentru care motiv smerenia este asa de mare, voi zice, pentru ca numai ea poate ucide pe cel mai mare pacat, care este mndria. (entru acest pacat, !ngerii au cazut din cer si stramosii
8

nostri, $dam si Eva, au cazut din rai; caci, ascultnd de sarpele diavol, li s%a nalucit a se "ace ca niste dumnezei. ?ratii mei, vreau sa va spun ca astazi, mai mult ca oricnd, acest mare pacat al mndriei a cuprins toata lumea. ?iecare doreste sa "ie mai mare peste altii si sa%i robeasca si sa%i stapneasca. ?iecare doreste sa "ie mai bogat dect altul; "iecare sa "ie mai cinstit, mai vestit si mai bagat !n seama dect altul. ?iecare doreste a se socoti mai !ntelept dect altii. ?iecare se lauda ca este mai iscusit !n meserii si mestesuguri. ine !nvata pe cel sarac sa ia pinea de la gura copiilor si sa%si cumpere televizor si video, spre a%si !nc0ipui si el ca este asemenea cu cei avuti# 2u mndria# ine !nvata pe "emei si pe "ete sa munceasca luni si ani de zile, nu spre a%si cumpara cele de nevoie vietii, ci spre a%si cumpara roc0ii la moda si !ncaltaminte lu=oasa si alte lucruri desarte, care nu tin nici de "oame, nici de "rig# :are nu mndria# ine !nvata pe cel sarac, care are o casa de copii, sa se srguiasca cu mai multa truda spre a le "ace la toti 0aine lu=oase si de mult pret, spre a%i "ace sa "ie !n rnd cu lumea# 2u mndria# ine "ace pe "etele si pe "emeile cele usoare sa se dreaga pe "ete cu pudra si cu alte unsori si sa%si vopseasca ung0iile spre a arata mai tinere si mai "rumoase# :are nu mndria si slava desarta, care este "iica cea dinti a mndriei# 3or sa "ie cu orice pret !n rnd cu lumea si nu aud pe $postolul )acov, care zice: 'umea, !n cel rau zace; si iarasi: ine se "ace prieten cu lumea, se "ace vra&mas lui Dumnezeu. ine !nvata pe cei ne!nvatati sa de"aime pe cei cu adevarat !nvatati# 2u mndria# De unde vin bataile, ambitiile, laudele, pricinile, s"ezile, tulbu%rarile si vra&bele !ntre oameni# 2u din mndrie# a "iecare se socoteste mai tare dect altul si mai drept. $u nu din mndrie# :, rautate "ara margini* ine mai cunoaste azi rautatile tale# Si cine se mai osteneste astazi sa alunge aceasta ciuma su"leteasca din inima sa# ?ratii mei, iata pentru care pricina s"nta smerenie este cea mai vestita din toate virtutile, pentru ca numai aceasta poate sa le pazeasca pe toate si "ara de ea, toate sunt nimic. Sa stiti si sa tineti minte ca numai aceasta singura virtute, smerenia, poate !n vremea mortii sa mntuiasca pe om, dupa cum zice unul din s"intii ?ilocaliei. De aceea si 1ntuitorul nostru, pe cei smeriti cugetatori !i "ericeste cel dinti, zicnd: ?ericiti cei saraci cu du0ul, ca acelora este !mparatia cerurilor. aci cel ce are smerenie !n inima sa, macar de ar avea toate "aptele bune, pururea se socoate pe sine sarac si ca, !naintea lui Dumnezeu, nu a "acut nimic bun. Deci, "ratii mei, sa nu uitati ct de mare este darul smereniei si cta slava si "ericire aduce omului aceasta slavita si prea mare virtute. $min. CNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN" )a gnditi%va voi, daca o s"nta icoana a 1aicii Domnului, "acuta de un pictor, este asa de "rumoasa, dar acolo unde sunt <eruvimii cei cu oc0i multi si Sera"imii cei cu cte sase aripi, care !i cnta 1aicii Domnului imnuri, si cntarile cele dumnezeiesti, oare ce limba le poate grai# um zice $postolul (avel: $m auzit acolo cntari, care nu este cu putinta omului a le vorbi. (na la al treilea cer. Dar 1aica Domnului este peste toate cerurile* Este lnga S"nta Treime* e este acolo# ta slava are 1aica Domnului* 2u auziti ce spune !n $catistul S"ntului $copera%mnt: ",ucura%te, acoperamntul lumii, cel mai lat dect norul". Un nor poate sa acopere un oras, o tara, dar 1aica Domnului cu acoperamntul si cu mila ei acopera toate popoarele lumii; ca atta putere a primit de la 1ntuitorul. :ricine si oriunde o c0eama: !n padure, !n pustie, la cmp, !n cetate, !n casa, la !nc0isoare, oriunde ar "i, ea aude, pentru ca este pusa acoperitoare si mi&locitoare a !ntregii lumi catre Dumnezeu. Eram !n S"ntul 1unte $t0os, unde traiesc numai calugari care duc viata !n "eciorie si !n curatie. $colo nimic nu traieste parte "emeiasca. Este "5radina 1aicii Domnului", unde ea a predicat Evang0elia cu S"ntul )oan Evang0elistul si S"ntul $postol 1arcu si cu 1aria 1agdalena. $colo a "ost oras de pagni cnd a a&uns ea. nd am mers la (rotaton, !n capitala S"ntului 1unte, unde sunt cele mai vec0i ar0ive ale S"ntului 1unte de peste o mie de ani, acolo este o biserica "oarte mare. n "ata acelei biserici este o piatra lata de ctiva metri pe care nu se prinde nici ploaia, nici zapada niciodata. 2imic, nimic, nimic* +amne tot uscata. i zice piatra sngelui. De trei ori pe an izvoraste snge dintr%!nsa si curge sngele siroaie si se duce la temelia bisericii. $colo, la anul -6E7, !n timpul !mparatului 1i0ail al 3)))%lea, (aleologul, cnd a intrat (apa 5rigorie al F%
9

lea !n S"ntul 1unte cu armata si a vrut sa%i treaca pe calugari cu sila la catolici, a taiat pe piatra aceea vreo cteva zeci de calugari. Si sngele dreptilor de trei ori pe an iese si atunci se "ac slu&be. urge snge timp de cteva ore din piatra aceea. Dar apa nu se prinde de ea, zapada nu se prinde, nimic, nimic. Este o minune mare. Tot acolo !n biserica (rotaton am vazut s"nta icoana $=ionita % 1aica Domnului cu doi !ngeri care%i tin coroana. $=ionita sau "$=ion Estin" pe greceste !nseamna uvine%se cu adevarat. $ici ne%a povestit un parinte atonit istoria acestei icoane. n valea numita "$=ion Estin", traia un mare si0astru care avea ucenic un calugar tnar, pe care%l crestea, ca sa ramna !n c0iliuta lui. : c0iliuta sub munte, !n padure. Ei aveau aceasta icoana vestita, 1aica Domnului, !n c0ilie. :data calugarul cel batrn a plecat la priveg0ere la 1anastirea (rotaton. Sa stiti ca la S"ntul 1unte, la toate praznicele !mparatesti, priveg0erile sunt de toata noaptea. n tipicul mare al S"ntului Sava sunt puse >G de priveg0eri de toata noaptea, !n toate Duminicile si !n cele -6 praznice !mparatesti si la S"ntul )oan ,otezatorul. Si batrnul i%a spus calugarului tnar: % Eu ma duc la priveg0ere, tu rami acasa, "iule, si%ti "a pravila acasa, sa nu ramna c0ilia singura. alugarul cel tnar a !ntrebat pe batrn: % $va, eu ce pravila sa "ac# Dar calugarul batrn i%a zis: % ?iule, tu n%ai sa poti priveg0ea toata noaptea. iteste la (saltire doua%trei catisme si pe urma du%te la icoana 1aicii Domnului si "a cteva metanii, sa nu%ti "ie somn. Si de cte ori te duci la icoana 1aicii Domnului, sa cnti cntarea asta: eea ce esti mai cinstita dect 0eruvimii si mai slavita "ara de asemanare dect sera"imii, care "ara stricaciune pe Dumnezeu uvntul ai nascut, pe tine cea cu adevarat, 2ascatoare de Dumnezeu, te marim. (na atunci nu se stia de rugaciunea " uvine%se cu adevarat". 2umai att se stia !n S"ntul 1unte. 2u stiau cum cnta !ngerii !n ceruri 1aicii Domnului* $tunci calugarul tnar a "acut cum a zis batrnul: $ citit cteva catisme la (saltire, s%a dus la 1aica Domnului si a "acut cteva metanii. $ mai aprins candela sa nu se stinga si iar a cntat: eea ce esti mai cinstitaC $sa a "acut pna la miezul noptii, ca sa se lupte si el si sa priveg0eze macar att; pe urma sa se culce sa doarma 4%7 ore, ca dimineata, cnd vine batrnul, sa se scoale iar la rugaciune. nd a a&uns la miezul noptii, bate cineva !n usa. Dar el stia ca batrnul nu vine niciodata !n timpul noptii, ca era departe de biserica. $poi cine sa vina !n puterea noptii, sa%i bata !n usa# 2%a vrut sa dea drumul. Si aude un glas: % Evlog0ite, pater* @,inecuvinteaza, parinteA. El, cnd a auzit ca cere blagoslovenie, a zis dinauntru: % : Hirios* @Domnul sa te binecuvintezeA. Si numai a intrat un tnar "oarte "rumos, tot calugar, "oarte luminat la "ata, si l%a !ntrebat: % e "aci, "rate# % e sa "ac# 1erg sa ma culc, ca nu mai pot priveg0ea de oboseala* % e pravila ai "acut de aseara pna acum# % $sa mi%a spus batrnul, cnd a plecat la biserica, sa citesc la (saltire doua%trei catisme si pe urma sa cnt eea ce esti mai cinstitaC si sa "ac cteva metanii. Dar cel ce a venit i%a spus: % 2u se cnta numai eea ce esti mai cinstitaC % ,a da* $sa se cnta !n tot S"ntul 1unte, la toate manastirile. % 2u* )ata cum cntam noi: uvine%se cu adevarat, sa te "ericim pe tine 2ascatoare de Dumnezeu; cea pururea "ericita si preanevinovata si 1aica Dumnezeului nostru, si pe urma cntam: eea ce esti mai cinstitaC Dar calugarul a zis: % Eu asa n%am auzit. Daca vrei sa%mi scrii, ca vreau sa !nvat si eu rugaciunea asta. % 2%ai aici 0rtie si creion# % 2%am* Dar tare as vrea sa o !nvat si eu* % Du%te a"ara si adu%mi o lespede de piatra* Ucenicul s%a dus a"ara si a luat o lespede, a curatat%o el si a spalat%o "rumos. % $m sa scriu pe dnsa. Si cauta ceva, cu care sa zgrie pe piatra. Dar calugarul venit !l !ntreaba: % e cauti#
10

% aut un cui sa scriu, caci creion nu am* % 2u%i nevoie sa scrii cu cuiul* 'asa ca scriu eu* Si calugarul care a venit a !nceput sa scrie pe piatra rugaciunea cu degetul lui, ca prin ceara moale. Si i%a scris "oarte "rumos pe greceste toata cntarea: uvine%se cu adevaratC @$=ion EstinA. )ar acesta a !ncremenit cnd a vazut ca acela mergea cu degetul prin marmura ca prin ceara moale si iesea scrisoarea asa de "rumoasa. Si se gndea: " e om este acesta, de scrie cu degetul pe marmura#" Si dupa ce i%a scris, a semnat: "Eu am scris acestea, 5avriil, mai%marele voievod al puterilor !ngeresti", si a disparut din "ata lui. $tunci calugarul a aratat piatra batrnului cnd a venit, si i%a spus toata !ntmplarea cu $r0ang0elul 5avriil. S%a !mpnzit !n tot S"ntul 1unte minunea aceasta si din clipa aceea, !n toate bisericile si !n toate cartile bisericesti, s%a introdus cntarea aceasta pe care o cntam pna astazi: uvine%se cu adeva%rat, sa te "ericim pe tine, 2ascatoare de Dumnezeu; cea pururea "ericita si preanevinovata si 1aica Dumnezeului nostru. eea ce esti mai cinstita dect 0eruvimii si mai slavita "ara de asemanare dect sera"imii, care "ara stricaciune pe Dumnezeu % uvntul ai nascut; pe tine cea cu adevarat, 2ascatoare de Dumnezeu, te marim. $min. 9 ine poate spune toate minunile 1aicii Dom%nului# 2imeni nu le poate spune, pentru ca sunt !n tot pamntul si se lucreaza cu "iecare su"let. De aceea va rog sa aveti toti icoana (reas"intei 2asca%toarei de Dumnezeu si pururea ?ecioarei 1aria !n casa. Sa va siliti ct mai mult sa laudati pe Dumne%zeu si, dupa Dumnezeu, pe 1aica Domnului si apoi pe s"intii lui Dumnezeu, pentru ca 1aica Domnului este ocrotitoarea si mi&locitoarea !ntregii lumi* nd a "ost 1ntuitorul pe ruce, nici acolo n%a lasat "ara !ngri&ire pe mama lui. )%a spus S"ntului )oan Evang0elistul: ?iule, iata maica ta* Si dintru acel ceas a luat%o ucenicul !ntru ale sale, ca cincisprezece ani a mai trait 1aica Domnului, dupa nvierea 1ntuitorului si dupa naltarea la cer. Si a stat la E"es, la casa S"ntului )oan Evang0elistul, si el !i purta de gri&a. )ar ei i%a zis: 1aica, iata "iul tau* Spune S"ntul )oan 5ura de $ur: "(rin aceste cuvinte ale 1ntuitorului de pe cruce, ne%a "acut pe toti "ii ai 1aicii Domnului". Toti crestinii de pe "ata pamntului suntem "iii ei, pentru ca ne%a lasat !n ocrotirea 1aicii Domnului. De aceea vedeti ca cele mai multe biserici din lume, din toate tarile, sunt "acute !n numele 1aicii Domnului. Sa aveti mare credinta si evlavie !n rugaciunile ei* ACOPERAMNTUL MAICII DOMNULUI, OCROTIREA CRESTINILOR n casele unora, dupa cum vine la urec0ea noastra, este mare tulburare. 2u se !mpaca sotul cu sotia, nu se iubesc "ratii; se bat, se &udeca, se cearta si este mare neornduiala. Si atunci, vaznd biata mama atta zbucium !n "amilia ei, sau tata, sau bunicul, care este mai credincios, pune mna pe un acatist al 1aicii Domnului, !ngenunc0eaza undeva singur !ntr%o camera si !ncepe a se ruga: "1aica Domnului, linisteste casa noastra, linisteste pe tata, pe mama, pe copii, pe ceilalti si da%le !ntelegere, dragoste si alinare*" Si asa s%a dus ura, s%a risipit iutimea, tulburarea, dorinta de razbunare si s%a linistit "amilia. Datorita cui# 1aica Domnului cu mila ei, cu !ndurarea ei, a cobort mila lui Dumnezeu peste acele su"lete care o c0eama !n a&utor JUDECATA! O, JUDECATA! Erau doi oameni gospodari si s%a !ntmplat, cum se !ntmpla si astazi, ca nu aveau copii. Si ei s%au rugat mult lui Dumnezeu sa le dea copii, cum s%au rugat S"intii (arinti )oac0im si $na si altii. Dar Dumnezeu nu le%a dat, poate pentru ca ei n%au avut atta credinta. Dupa ce s%au rugat si au vazut ca Dumnezeu nu le da nici un copil, s%au s"atuit, zicnd: "1ai "emeie, noi avem multa avere si ca mine vom muri. <ai sa luam un copil de su"let*" Si s%au !nteles amndoi si au luat un copil parte barbateasca si l%au crescut cu mare atentie si l%au !nvatat scoala si a venit vremea sa%l casatoreasca. $tunci s%a logodit cu o "ata de neam bun, dar care !i cerea multa avere. nd a "ost sa se aseze zestrea, ce%i da baiatul "etei, baiatul !i spune tatalui sau: % Tata, daca m%ai !n"iat si numai pe mine ma ai, cui ai sa%i dai averea# Deci, ca sa pot reusi sa iau "ata aceea !n casatorie, sa%mi dai toata averea !n scris mie* 1ama s%a !nvoit, ca stia ca are avere multa, dar tatal sau, mai prudent, si ca barbat, a zis:
11

% ,a nu, mai baiete* Este adevarat ca am avere multa si am sa ti%o dau tie toata. Dar eu am sa "ac cu tine un act cu clauza. 8umatate din avere ti%o dau acum, iar &umatate dupa moartea noastra. Tot tie !ti ramne, dar ct voi trai, voi avea si eu &umatate, ca nu cumva pe urma sotia ta sau "iii tai sa%mi zica: "Du%te de aici, ca n%ai nici un drept*" Sa stiu ca am si eu avere* e s%a !ntmplat# ,aiatul, vrnd%nevrnd, a trebuit sa primeasca. Dar satana i%a pus !n inima acest gnd: "Stii ce sa "aci daca !ti da toata averea numai dupa moarte# :moara%l mai repede si apoi !ti ramne tie toata averea*" Dar el, daca ar "i avut constiinta si "rica de Dumnezeu si s%ar "i dus la un du0ovnic sa se spovedeasca, ar "i scapat de gndul cel rau. aci, oricnd !ti spune satana sa "aci ceva, daca te%ai spovedit, ai scapat de gndul cel rau. a asa cum sarpele, cnd iese din gaura, "uge, tot asa "uge din inima si gndul celui ce se spovedeste sincer. aci spune S"ntul $ntonie cel 1are ca de nimic nu se bucura satana mai tare, dect de omul care !si ascunde gndurile sale. Deci el avea de gnd sa%l omoare pe tatal sau, dar n%a spus nimanui. Iicea el: "$m sa%l omor, ca dupa aceea o sa%mi ramna mie toata averea*" Dupa trei ani de la casatorie, !ntr%o primavara, !n vremea aratului, a pus !mpreuna cu tatal sau, cum se !ntmpla si astazi, un plug cu patru boi. Si avea tarina lui la marginea unei paduri. $vnd plugul din lemn, tatal lui a luat barda si s%a dus la tarina sa are. nd au tras la popas, i%a zis satana "eciorului sau: ")ata acum, vezi, nu%i nimeni pe lan, ia barda si omoara%l pe tatal tau*" Si asa a si "acut. S%a uitat !n stnga si%n dreapta sa vada daca nu%i nimeni. Si cnd a vazut ca nu%i nimeni, s%a dus si a luat barda de la plug, s%a repezit la tatal sau, care nici nu se gndea la asa ceva, si i%a taiat capul. $poi l%a luat de par, l%a dus !n iarba la marginea padurii, a dus si trupul si cu un lemn de la plug a "acut o groapa, l%a acoperit si a pus iarba pe deasupra. Dupa ce l%a ucis pe tatal sau, "iindca pna seara mai era o bucata de vreme, a mnat boii singur. Seara s%a dus acasa si a !nceput s%o ia la ocara pe maica%sa si pe "emeia lui: % Dar ce%a "acut tata acasa, ca m%a lasat singur cu plugul pe ogor# ?emeile au raspuns: % 1ai omule, n%a venit tatal tau acasa* % Ei, uite, m%a lasat singur cu patru boi sa ar si%i tare greu singur* Sa vedeti pna la urma ce s%a !ntmplat* $u asteptat sa vina batrnul de la cmp. $ asteptat si maica%sa si "emeia lui, dar de unde sa mai vina# $ trecut o luna, doua, si toata lumea spunea !n sat: "1ai, barbatul cutareia nu mai vine* S%a pierdut omul acela. e s%o "i "acut# S%a spnzurat, s%a !necat, ce s%a !ntmplat cu el#" 2imeni nu banuia ca l%a ucis "eciorul sau. Dar iata ce s%a !ntmplat. Sngele dreptului nu se ascunde, cum nu s%a ascuns sngele lui $bel. $cest om care a ucis pe tatal sau a !nceput sa slabeasca. 2u mnca, nu bea, nu dormea. Se tot uita asa !ntr%o parte. ntorcea capul si iar se uita !n acea parte si privea speriat !n toate partile. Stiti de ce se uita# :riunde privea, !l vedea pe tatal sau cu capul !n mna si auzea un glas: "Dragul tatei, pentru ce m%ai omort#" Daca se uita !n castronul cu mncare, !l vedea acolo cu capul !n mna; daca se culca pe perna, !l vedea acolo cu capul !n mna; daca se ducea pe drum, !l vedea si se speria; se uita !n alta parte, dar auzea iarasi glasul: "Dragul tatei, pentru ce m%ai omort#" Si cu "rica aceasta a trecut un an. 3azndu%l mama si sotia lui tulburat, au priceput si au zis: ":mul asta are ceva pe constiinta* 1are lucru de nu l%a omort el pe tatal sau*" ntr%o seara !l iau ele amndoua cu blndete: % 1ai omule, de cnd a disparut tatal tau te vedem tot tulburat* 2u prea mannci, nu prea dormi* (arca esti speriat. $i slabit, te%ai uscat* e ai# Daca ai ceva pe constiinta, spune macar la un du0ovnic, ca tu ori ai sa !nnebunesti, ori ai sa mori* % 2u pot sa va spun voua* Dar vreau sa merg la o manastire, ca sa ma spovedesc* Si l%au dus la o manastire, mama si sotia lui, unde era un si0astru. Du0ovnicul l%a !ntrebat de ce este asa speriat si slab si ce are pe constiinta, iar el a zis: % (arinte, eu am omort pe tata, ca sa obtin de la el averea pe care trebuia s%o mostenesc. De atunci nu mai pot nici dormi si nici mnca* $tta mustrare de cuget am si o spaima mare, ca unde ma uit, !l vad pe tata cu capul !n mna si tot zice asa: "Dragul tatei, pentru ce m%ai omort#" % Ei, "iule, a zis du0ovnicul, aceasta%i mare crima si trebuie canon aspru* Du%te acasa si timp de sapte ani de zile sa nu mannci dect o data !n zi dupa apusul soarelui, mncare "ara untdelemn, si sa "aci cte .// de metanii pe zi. Dupa sapte ani sa vii la mine iar* S%a dus acasa si a spus "emeilor: % Timp de sapte ani de zile sa%mi "aceti mncare de post. Dar nu numai att, ci nici cu ulei, cum este !n (ostul 1are, miercurea si vinerea.
12

$tunci au !nteles ele ca i%a dat canon aspru pentru ca a ucis pe tatal sau, dar el tot n%a vrut sa spuna mamei si sotiei sale. Si !si luase camaruta lui si traia !n curatie, ca nu i%a mai trebuit nici "emeie, nici nimic. (ost si rugaciune si plngere si suspine si metanii, sa !mblnzeasca pe Dumnezeu pentru urgia care o avea asupra lui. Dupa un an % doi, tatal sau aparea tot mai rar. nd a a&uns la sapte ani, tatal lui aparea cu capul !n mna, cam la 6%4 saptamni, dar tot mai aparea. El se !nvatase cu postul si avea si la mini si la picioare bataturi de la canon, de cte mii de metanii a "acut. Si plngea omul si se ruga si postea. )ar la sapte ani s%a din nou la du0ovnic si i%a zis: % (arinte, eu sunt acela caruia mi%ati dat canon sapte ani. % Ei, tu esti, "iule# $i "acut canonul# % '%am "acut, parinte* % 1ai vine tata cu capul !n mna# % 1ai vine, parinte, dar mai rar, si multumesc lui Dumnezeu ca mai pot dormi un ceas%doua noaptea, ca atunci nu puteam si eram s"armat. $tunci i%a zis du0ovnicul: % Du%te acum unde l%ai !ngropat si asculta daca se mai aude vocea lui. De vei auzi ceva, vino sa%mi spui si apoi stiu eu ce are sa "ie cu tine* Deci s%a dus unde stia ca l%a taiat si l%a !ngropat pe tatal sau. Dar, cu cteva sute de metri, !nainte de a a&unge la marginea padurii, a auzit un glas din iarba care striga asa: "8udecata* :, &udecata*" Si din ce se apropia, glasul acela se auzea tot mai tare. )ar cnd a a&uns mai aproape, l%a cuprins spaima mare, att de tare striga tatal sau: "8udecata* :, &udecata*" Deci s%a !ntors !napoi si a venit la du0ovnicul manastirii, aproape iesit din minti, de mare spaima. % e%ai patit, "iule# % 3ai de mine, parinte* 1%am dus acolo unde l%am !ngropat pe tata, dar cnd m%am apropiat, am auzit un glas care striga asa: "8udecata* :, &udecata*" u ct ma apropiam, cu att striga mai tare. )ar cnd am a&uns "oarte aproape, m%a cuprins spaima si m%am !ntors. :are ce sa "ie asta, parinte# Si a zis du0ovnicul: % ?iule, tatal tau cere &udecata lui Dumnezeu asupra ta* Dar nu stiu un lucru: daca cere &udecata !n lumea aceasta sau !n cealalta. Deci, bine ar "i sa "ii &udecat !n lumea aceasta* % (arinte, dar de unde am sa stiu eu aceasta# % )ata, "iule. Daca &udecata lui Dumnezeu te va a&unge !n lumea aceasta, are sa "ie bine. $i sa tragi un necaz mare si ai sa scapi !n cealalta lume; te duci acolo la bine. )ar daca &udecata lui Dumnezeu te urmareste dincolo de mormnt, este mult mai greu* ?iule, acum du%te acasa si daca pe drum nu vei pati nimic, mai "a un an de zile canon si apoi vino iar la mine* )ar daca ai sa !ntlnesti un necaz mare !n drumul acesta spre casa, sa%l rabzi cu mare barbatie de su"let, ca prin necazul acela ai sa te curati si ai sa scapi de osnda pe care o ai asupra ta, ca ai "ost ucigas de tata* Deci a plecat omul !ngndurat. Dar de la manastirea aceea pna la satul lui, trebuia sa treaca printr%un trg. Si "emeia lui, cnd a plecat el de acasa, i%a spus asa: % 1ai omule, din cauza ta, ca tu nu mannci nici carne, nici oua, nici brnza, si noi ne%am uscat. @ a asa se !ntmpla !n casa. nd nu mannca unul de dulce, nu mannca nici ceilalti; iar cnd !n casa tin toti si numai unul mannca de dulce, nu se prinde de el, de parca ar mnca iascaA. Tu daca ai sa treci prin trg, te rugam adu%ne o bucata de carne sa "acem putina zeama, macar acum, ca n%am mncat de sapte ani si am uitat de gustul ei. aci din cauza lui ca postea de attia ani, se uscasera si mama%sa si "emeia; mncau ele, dar vai de ele cum era mncarea aceea. De aceea, trecnd el prin trg, si%a adus aminte si s%a dus la un macelar. Dar era spre seara si se vnduse toata carnea si nu mai era pe taraba acolo dect un cap de oaie, zvntat bine. Deci a !mpa%c0etat capul cel de oaie zvntat bine, a platit, l%a pus !n traista si a apucat%o pe o ulita a trgului care urca la deal. 1ergnd la deal, ce s%a !ntmplat# $ !nceput sa curga din traista snge mult, "ierbinte, pe drum. Si oamenii, cnd au vazut, au zis: % Stai, omule* e ai !n traista# $i taiat un porc# e%i, ca uite, !n urma ta curge dra de snge#* )ar el a zis: % DaJ de unde* $m cumparat un cap de oaie si acela n%avea snge* De unde sa "ie# Si cnd s%au uitat oamenii !n traista lui, ce cre%deti ca era# apul tatalui sau, proaspat taiat, atunci. )ata ca &udecata lui Dumnezeu l%a a&uns* nd l%au vazut oamenii, au c0emat politia: ":ameni buni, veniti ca un om
13

a taiat capul altuia si%l duce !n traista*" S%a adunat lumea de mirare mare: % 1ai ucigasule, dupa ce l%ai taiat, !l mai si duci pe drumul mare# um ai avut tu cura&ul asta# Dar el, cnd a vazut ca &udecata lui Dumnezeu l%a descoperit, a zis: % Stati, oameni buni, ca va spun adevarul* u adevarat sunt ucigas* u adevarat m%a a&uns &udeca%ta lui Dumnezeu, dar nu l%am taiat acum. Si mai adunndu%se ctiva oameni, l%au cunoscut si au zis: % $sta%i tatal sau* % $sa este, dar nu l%am taiat acum, sunt opt ani de atunci. % Ei, tu crezi ca poti minti lumea# Dar capul este taiat acum, numai ca nu vorbeste* $tunci el a "ost nevoit sa spuna adevarul si s%au dus cu totii la locul unde l%a taiat. Si cnd au sapat, l%au gasit pe tatal sau !ngropat si putred, dar "ara cap. apul !l pusese !ngerul !n traista la el si a "acut din capul cel de oaie, capul tatalui sau. Si atunci s%au !ncredintat toti ca l%a a&uns &udecata lui Dumnezeu. Si era atunci pedeapsa dupa lege, cap pentru cap, si i%au spus: % ,aiete, pregateste%te sa pui capul tau pentru capul tatalui tau* Dar du0ovnicul a spus: % Dati%mi voie sa%l spovedesc si sa%i citesc o dezlegare* )ar el, cnd a vazut pe du0ovnic lnga dnsul, a cazut cu lacrimi si a !nceput a plnge cu toata puterea si a zis: % (arinte, nu ma lasa* Dar du0ovnicul i%a zis: % ?iule, nu te teme* Ti%am spus ca daca ai sa patesti un necaz mare !n drumul acesta, are sa te ierte Dumnezeu* Deci ai sa ai bucurie mare, ca !ti rasplateste pentru pacatul tau !n lumea aceasta. Si l%a spovedit preotul !n "ata tuturor si l%a !mpartasit cu (reacuratele Taine si a zis celor ce tineau sabia: % mpliniti porunca voastra, ca eu mi%am "acut partea mea "ata de acest su"let* Si cnd a "ulgerat sabia, a cazut capul lui !ntr%o parte, c0iar !n locul unde omorse pe tatal sau. )ar cnd a cazut capul pe brazda, un porumbel alb a zburat de pe umarul lui si s%a ridicat la cer. Si asa acest tnar, dupa attia ani de pocainta, pna nu a platit cu sngele sau, sngele tatalui sau, nu a "ost iertat. 9 3edeti, "ratilor, pentru o ucidere cta pocainta, cte lacrimi, cte metanii, cta durere, cta !ntristare si tot nu a "ost iertat, pna n%a dat capul sau pentru tatal sau* Deci, bagati de seama ca "iecare prunc, "iecare copil, este un om, un om desavrsit, !nca de atunci de cnd s%a zamislit, ca asa a lasat Dumnezeu. Deci sa nu va ucideti copiii, ca sa nu va a&unga osnda Dreptului 8udecator. IDOLUL NOROC $m vazut pe unele pomelnice pe care le aduceti, ca pomeniti pe dracul 2oroc, zicand : " pentru norocul "etei, pentru norocul baiatului, pentru norocul "amiliei ". e mi%ai pus pe dracul pe pomelnic # 3oi stiti cine a "ost noroc # el mai mare demon, care a secerat milioane de su"lete. 3oi vedeti ca pana la venirea lui )isus <ristos, 0ina care se inc0ina la idoli, )ndia si 8aponia si )nsula 8ava si atatea state care se inc0ina inca la diavoli, lui ,ra0ma, lui ,uda, lui Hris0na, lui Ioroastru si la toti dracii # 3oi stiti ca pana la venirea Domnului, oamenii salbatici si nebuni pentru "iecare pacat aveau un zeu # 1arte, zeul razboiului. and aduceau statuia lui, indata trebuia sa "aca razboi sa omoare cat mai multi oameni, ca asa%i placea. 3enera, zeita discordiei. and ii aducea statuia, trebuia ca toti sa se s"adeasca si sa se bata, ca asa%i placea zeitei discordiei. 2em"is, zeita "rumusetii. De%acolo ne%au ramas cerceii si podoabele "emeiesti. and o aducea, ii punea cercei de aur, ii punea in nas verigi de aur, ii punea margele de aur, si toti trebuiau sa "ie pudrati, cu zorzoane si cu inele si cu cercei si sa &oace in "ata ei. a asa%i placea zeitei 2em"is. $poi $"rodita, zeita des"raului. )i aducea statuia ei si o trageau intr%o padure deasa si acolo barbatii cu "emeile "aceau cele mai mari urgii inaintea ei, ca asa ii placea ei, des"raul si urgiile. Era 2eptun, zeul apelor, Uranus, zeul pamantului.
14

Era si 1olo0, zeul "ericirii, la romani, la sumerieni si la cartaginezi. um era acest zeu 1olo0 sau noroc, cum ii zicem astazi # )i purta statuia intr%o caruta cu doua roti, "acuta din arama sau din argint. )n spatele zeului 2oroc avea un cuptor de arama si in "ata lui o tigaie de arama; si%i dadea "oc lui 2oroc pe la spate, pana se inrosea si tigaia si el. (opii lui purtau in maini niste securi mari, ascutite. e &ert"a primea 2oroc # 2umai copii sugari de la mamele lor. 3eneau in satul tau, de unde esti tu. Trageau caruta lui 2oroc cu tigaia rosie, in"ierbantata si strigau, batand din palme : " ine vrea sa aiba noroc, sa aduca &ert"a lui 2oroc * ine vrea sa aiba noroc, sa aduca &ert"a lui 2oroc *..." $uzi nebunele de "emei, ziceau una alteia : " umatra iti dai copilul # " " )l dau, ca sa am noroc * " 'ua muierea copilul de la tata, il dadea in mana slu&itorului idolesc, il taia bucati si il punea in tigaia lui 2oroc sa se "riga. (ana la 7/%./ de copii punea odata in tigaia aceea. 1irosea in urma lui numai a "riptura de copii proaspeti. $sa a secerat dracul 2oroc milioane de copii. S%au dus mamele lor in "undul iadului * $colo stau in vecii vecilor ca au dat &ert"a lui 2oroc. 3oi nu vedeti ce zice )saia # " 3ai de cei ce "ac masa dracilor si aduc &ert"a lui 2oroc ". Si voi, crestinilor, scrieti noroc pe pomelnic. 3ai de mine * 1are nebunie, mare ratacire * 2%ai pe Dumnezeu # (ui pe dracul 2oroc # 2umai ce auzi pe betivi la crasma zicand : ,, <ai noroc, cumatre *" Uneori vezi crestini pe drum ca se saluta : " <ai noroc, vecine *". Daca l%ai intreba cine%i 2oroc, nu stie, dar stie sa%l pomeneasca. 1ai c0emi pe dracul 2oroc, dupa atatea mii de ani # Te inc0ini la satana # Ii : " ,una ziua, cumatre * ,una ziua, vecine * ,una seara, matusa *" and zici, buna ziua, arati ca Dumnezeu e bun. 3a rog sa nu%l mai puneti pe pomelnicele voastre si nici sa nu%l mai pomeniti pe idolul " 2oroc "* BASMUL DIN CARPATI Se spune ca odata, intr%un sat, un copil, intr%o noapte, a visat +aiul. % 1ama* 1ama* Unde e +aiul#, a intrebat copilul nerabdator, a doua zi de dimineata, de cum se trezi. Dar mama, biata mama, n%avea timp. $vea atata treaba in gospodarie* Si%atunci, s%a dus la tata, sa%l intrebe. % 2u stiu..., cauta%l singur*, ii spuse acesta obosit si se apuca mai departe de munca. % Unde# Unde e +aiul#, ii intreba copilul, aproape plangand, pe oamenii din sat. Dar oamenii nu aveau timp de el, erau grabiti.. % e lume urata..., isi spuse pentru sine pustiul. % a sa%l gasesti, trebuie sa parasesti satul acesta..., se%auzi glasul unui batran, ce%l privea demult. Si acolo, in pustie, dupa ce ai sa mergi cale de o zi, ai sa gasesti un om singur, ce sta intr%o coliba. El o sa%ti spuna unde este +aiul. Iis si "acut. Si a doua zi de dimineata, cand parintii lui nu se sculasera inca, isi lua o traistuta cu cateva merinde si pleca "urisandu%se printre casele adormite, catre pustie. )n curand, soarele rasarise, iar in urma pasilor lui satul "usese acoperit de nisip. 1erse ce merse si, intr%adevar, catre seara, ca prin minune, din pustia intinsa tasni o coliba. 1are ii "u mirarea batranelului ce locuia acolo de multi ani. % e te aduce pe%aici, copilule#, il iscodi acesta pe micul calator. % 3reau sa gasesc +aiul, raspunse copilul, si cineva mi%a spus ca tu stii cum trebuie sa a&ung. ,atranul tacu, il privi adanc, apoi ii spuse: % $cum 0ai sa mananci ceva si sa te culci, ca oi "i obosit. 1aine in zori o sa plecam impreuna catre +ai. 2oaptea trecu repede... De data asta, el, copilul, n%avu nici un vis. De "apt, nici n%a dormit. $ stat asa, cu oc0ii desc0isi, asteptand ziua. ,atranul stia. )ar catre zori, pustia primea in pantecul ei doua siluete, ce se pornisera la drum. 1ersera ce mersera si, catre seara, dintre nisipuri, pustiul vazu cum se ridica niste ziduri de piatra si o cladire mare, cu o cruce in var". % e este aceasta#, intreba copilul. % $ceasta este o manastire, spuse batranul. De%aici incepe poteca catre +ai. Si%apoi, batranul manastirii il primi pe micutul care nu stia nimic de rosturile de acolo. % Si ce%am sa "ac aici#, intreba copilul. % Deocamdata, sa "aci curat, ai sa maturi si mai incolo om vedea.
15

Si timpul trecea, trecea, copilul le "acea cu rabdare si sarg pe toate. Dar iata ca vine o zi, dupa mult timp, cand batranul manastirii il intreba pe neasteptate: % um merge, cum iti e# % 1i%e "oarte bine, raspunse pustiul. % $m de toate. Si%apoi tacu, inc0izandu%se in sine. ,atranul ii simti linistea si il iscodi in continuare. % (arca ai ascunde ceva in su"let, asa ai tacut... Spune%mi cinstit, totul, pana la capat. )ti lipseste ceva# % 1ie..., nimic, se 0otara intr%un tarziu pustiul sa raspunda, dar este acolo, in cladirea aia mare, un "rate de%al nostru, tot asa, cu barba si plete, ce sta legat, intins pe o cruce, si nu poate sa se miste, si nimeni nu%i duce de mancare. De ce nu vine si el la masa#, ridica pustiul oc0ii din pamant, privindu%l pentru prima data patrunzator pe batran. (arintele simti ca trebuie sa taca. $sa ca lasa linistea sa vorbeasca. % Da, asa i%am dat noi canon, acolo l%am lasat noi sa stea, pentru ca nu a maturat cum trebuie si n%a "acut curat ca lumea*, se%auzi vocea unui mona0, care statea in apropiere si care auzise discutia. )ngerul tacerii, care tocmai se asezase pe umerii pustiului, disparu. % $colo vei a&unge si tu, daca nu "aci treaba cum trebuie, se%auzi vocea mona0ului. Dintr%o data, spune povestea, pacatul al bun s%a strecurat in inima copilului. Era primul pas catre +ai, ce se numea iubire. 1ai tarziu, catre seara, copilasul se strecura nevazut la bucataria manastirii, "ura ceva de mancare si, "ara sa "ie observat de nimeni, intra in biserica si o puse &os, la picioarele ?ratelui atarnat de cruce. % <ai, vino sa mananci*, ii zice pustiul, uitandu%se ingri&orat in stanga si in dreapta. <ai, ca nu stie nimeni* Si ?ratele coboara. Un zambet avea pe buze si, mangaindu%l pe pusti pe "runte, acesta nu%si dadu seama ca biserica toata se umplu de o lumina nemaivazuta si ca usile ei se "erecasera pe dinauntru. $poi, ca si cand s% ar "i cunoscut demult, au inceput sa rada si sa glumeasca, cum nu mai "acuse pustiul niciodata in viata lui. Era atat de "ericit ca%si gasise un prieten* Dar el nu stia ca urcase a doua treapta a +aiului: prietenia.. $zi asa, maine asa, insa "ratii ceilalti din manastire au inceput sa se intrebe: % Unde%i copilul# e "ace# De ce lipseste seara mereu dintre noi# $poi, curiosi, au inceput sa%l caute prin toata manastirea. 2umai biserica nu "usese controlata; si%atunci s%au repezit spre ea dar, spre mirarea lor, pentru prima oara nu i%au putut desc0ide usile. $tunci au incercat sa se uite pe gaura c0eii si, in clipa aceea, o lumina puternica i%a orbit. 2emaistiind ce sa "aca, au stat asa, in"ricosati, dupa zidurile groase ale bisericii, asteptand pana noaptea tarziu, cand copilul a iesit. % e%ai "acut inauntru#, se repezisera ei ca un stol de pasari negre asupra lui. % 2%am "acut nimic, raspunse pustiul tremurand. % 1inti* Spune ce%ai "acut#, l%au intrebat din nou calugarii "uriosi. % $m "urat mancare si am dus%o ?ratelui ce statea pe cruce, raspunse copilul inspaimantat. % are ?rate#, au intrebat, nedumeriti, pentru prima data, mona0ii. % el ce sta legat de cruce si nimeni nu%i da de mancare, raspunse pustiul. % Si ce%a "acut ?ratele#, au intrebat tulburati calugarii. % $ coborat si%a mancat, raspunse dintr%o su"lare pustiul. Si, in clipa aceea, toti cei din &urul copilului au cazut in genunc0i. 1are "u apoi spaima pe batranul manastirii, a"land toate acestea. Egumenul incepu si el, la randul lui, sa tremure si, cu lacrimi in oc0i, ii spuse copilului: % Spune%i ?ratelui cel 1are ca il rog sa ma primeasca si pe mine la masa. % $m sa%i spun*, raspunse copilul bucuros, dar acum pot sa iau mancare de la bucatarie# % Da, poti sa iei cat vrei, raspunse tremurand egumenul. Si seara din nou cobora peste manastire, iar pustiul, de data aceasta cu mancarea luata de la bucatarie, se indrepta vesel spre biserica. % <ai sa mananci*, ii striga el, mai vesel ca oricand. Si, din nou, ?ratele cel 1are cobora de pe cruce, il mangaie si biserica se umplu de lumina. a de obicei, usile se "erecasera ca de la sine. $poi cate glume si
16

cata veselie in &urul celor doi* Dar, printre lacrimile de ras, pustiul si%a adus aminte de rugamintea egumenului. % ?rate, ii spuse el, bunicul cel mare, de%aici, din manastire, ar dori si el sa%l primesti la masa. Si, pentru prima oara, "ata (rietenului sau mai mare se intrista. (rivea undeva, &os. % 3ezi "irimiturile astea, de pe masa#, ii spuse, intr%un tarziu, ?ratele cel 1are... Sunt cu mult mai putine decat pacatele lui... 2u poate sa vina. % 2u poate sa vina#, ramase uimit copilul. % 2u*, "u raspunsul scurt al ?ratelui. Si apoi, din nou, "runtea lor s%a descretit si%au inceput sa rada si sa glumeasca. )ntr%un tarziu, copilul si%a luat la revedere de la ?ratele cel 1are si s%a dus spre c0ilia egumenului, unde acesta il astepta tremurand. % e%a zis ?ratele#, intreba acesta, gatuit de emotie. % $ zis ca nu te poate primi*, raspunse copilul. % De ce#, intreba inspaimantat egumenul. % 1i%a spus ca ai mai multe pacate decat toate "irimiturile de paine cazute pe masa. Si atunci el, egumenul, se prabusi in genunc0i, intr%un 0o0ot de plans. % Spune%i sa ma ierte, spune%i ca%l rog din tot su"letul meu sa ma ierte. Si, cu un gest disperat, se agata de copilas. $cesta il privi surprins si%i spuse: % ,ine, am sa%l rog din nou si maine* 5rea noapte pentru egumen* u zvarcoliri si gemete de pocainta. opilul insa dormi linistit. Si, din nou, treaba obisnuita prin manastire. Dar toti se "aceau ca lucreaza. $steptau seara, caci ea putea sa aduca iertarea. % (ot sa iau mancare#, intreba, cu nevinovatie, copilul la bucatarie. % (oti, ii spuse mona0ul, si%i umplu cu mana tremuranda vasul. $poi, cu pasi mici, ca sa nu rastoarne prea%plinul de mancare, copilul intra din nou in biserica. % <ai sa mancam*, spuse el ?ratelui cel 1are. % <ai*, raspunse acesta, indreptandu%se spre el. Si cate &ocuri, cate glume au urmat* $poi, in mi&locul veseliei, copilul isi aduse brusc aminte: % Te roaga egumenul sa%l ierti... si sa%l primesti si pe el la masa* Tristetea se aseza intre ei. De data aceasta, copilul privi singur "irimiturile de paine de pe masa: erau parca mai multe. % $m inteles..., spuse copilul, nu se poate. % Da, nu se poate, raspunse ?ratele cel 1are. Si atunci, pacatul cel bun cobora din nou in inima copilului si acesta indrazni. % Dar Tu nu te gandesti ca acum mananci din mila lui#, ii spuse, cu cura&, copilul, pentru prima oara. Si su"letul (rietenului sau mai mare "u miscat din nou. $cesta ii vazu din nou inima lui buna. % ,ine, spuse, dupa o lunga tacere, ?ratele cel 1are, spune%i ca peste opt zile am sa%l primesc la masa. e bucurie pe egumenul manastirii, cand, tarziu in noapte, copilul ii spusese* Si cele opt zile trecura. (entru el, pentru batran, in post si rugaciune si, mai ales, in multa pocainta. $ opta zi, dis%de%dimineata clopotele bateau. % De ce#, intreba nedumerit copilul. % ,atranul a plecat la Domnul, i%au spus calugarii, care de&a se pregateau pentru inmormantare. Si atunci copilul vazu* 3edea cum, la masa (rietenului sau cel 1are, statea "ericit, cu lacrimi in oc0i, egumenul, c0iar el. 1ancasera dimpreuna. (e masa nu mai era nici o "irimitura, 1antuitorul il iertase. % $m vazut +aiul* striga "ericit copilul, prin manastire. $m vazut +aiul*, repeta el, pentru "iecare mona0 in parte. % 2u se poate* strigau acestia. um arata# % E plin de iertare, murmura copilul. ?ragment din te=tul ",asmul din arpati", publicat in cartea lui Dan (uric, "Despre :mul ?rumos". $ngela ,udeanu
17

DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA ?iindca azi in cuvintele Evang0eliei ati auzit la "ericirea a cincea pe 1antuitorul nostru zicand: ?ericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui, vom arata printr%o oarecare istorioara cat poate inaintea lui Dumnezeu milostenia si cum a&uta ea c0iar si celor mai pacatosi dintre oameni, spre a se intoarce la pocainta si spre a se impaca cu Dumnezeu, pe are ei '%au suparat "oarte mult cu pacatele si "aradelegile lor. (entru a cunoaste adevarul in aceasta privinta, ascultati cu atentie cele ce urmeaza: Era un mare si0astru cu numele (a"nutie, pustnic avand darul preotiei, desavarsit in "apta buna si "acator de minuni. :data acest mare si0astru a "ost ispitit de gandul acesta: cu cine ar "i el asemenea la "apta buna si daca mai este cineva dintre oameni care sa%l intreaca pe el in lucrarea du0ovniceasca. $cesta poate a "ost si un gand de mandrie, sau poate anume a venit acest gand in inima sa, ca Dumnezeu sa%i arate lui tainele Sale, pe care el inca nu le cunostea. Deci zabovind gandul acela in inima lui, el a alergat la Dumnezeu prin rugaciune si s%a rugat sa%i descopere acest lucru, adica sa%i arate cine ar "i asemenea lui cu vietuirea du0ovniceasca sau de este cineva care il intrece. Si asa rugandu%se el cu staruinta catre (reabunul Dumnezeu, a auzit un glas, zicandu%i: "(a"nutie, inca nu ai a&uns in masura cutarui cimpoias care canta pe la nunti in orasul $le=andria". 'a auzirea acestor cuvinte, batranul si0astru a o"tat, a suspinat din greu si s%a smerit "oarte cu mintea si inima lui, zicandu%si: "Daca eu inca n%am a&uns la masura acelui lautar ce canta pe la nunti si daca acela este mai bun decat mine, apoi mare este puterea 1antuitorului meu. 2ici n%am sa mananc si nici n%am sa beau, pana nu voi a"la pe acel om minunat pe care mi l%a descoperit Domnul". Si asa batranul pustnic si%a luat toiagul sau si a pornit spre orasul $le=andria. $&ungand el acolo cu multa osteneala, cauta pe acel cimpoias intreband din om in om pana ce l%a a"lat in casa lui, pregatindu%se tocmai atunci sa se duca spre a canta la o nunta. $cela cand a vazut pe batranul s"ant cu barba alba ca zapada si cu 0aine vec0i, pustnicesti pe el, a cazut in ge%nunc0i inaintea lui si s%a inc0inat pana la pamant. $poi, ducandu%l in casa dupa obiceiul locului, i%a spalat picioarele sale cu apa rece, caci era mare cal%dura si "ierbinteala, si apoi i%a pus masa. Dar S"antul (a"nutie i%a zis: % 1a &ur pe Dumnezeul el viu ca nu voi gusta din masa ta, nici nu ma voi odi0ni la tine pana ce nu%mi vei spune viata ta si care sunt "aptele tale bune. )ar cimpoiasul i%a spus: % S"intite (arinte, ce viata si ce "apte bune cauti la mine, un lautar care supara pe Dumnezeu cantand pe la nunti# $tunci s"antul si0astru i%a spus: % Te &ur pe Dumnezeu sa nu tii taina ascunsa de mine, caci eu nu de voie am venit aici, ci sunt trimis la tine de ingerul Domnului. $tunci cimpoiasul a spus: % e lucruri vrei sa auzi de la mine, parinte s"inte, ca eu in viata mea am "ost capetenie de tal0ari si nu este pacat pe care sa nu%l "i "acut. )ar acum, dupa cum vezi, sunt lautar si cant pe la nunti. Deci ce "apte bune poti sa a"li la un asemenea om#
18

)ar s"antul i%a zis: % Eu am venit aici nu ca sa%mi spui "aptele tale cele rele, ci pe cele bune. 3ezi ca te%am &urat cu numele Domnului si nu poti sa tainuiesti cele ce caut eu de la tine. aci eu cu multa osteneala, cu "oame si cu sete, din munti departati am venit pana la tine ca sa ma "olosesc. $tunci cimpoiasul a c0emat pe sotia sa si i%a zis: % $du, te rog, un scaun pentru s"antul batran, ca iata sta in picioare si se osteneste dupa atata cale. Dupa ce a stat batranul si0astru pe scaun, cim%poiesul a inceput a%i spune asa: % (arinte s"inte, eu pacatosul si necuratul nu sunt vrednic sa primesc in casa mea un om asemenea s"intiei tale, caci multe rautati am "acut in viata mea. Dar "iindca m%ai &urat cu numele Domnului si "iindca zici ca ai avut vestire de la inger sa vii la mine pacatosul cel cu totul nevrednic, apoi iti voi spune s"intiei tale si unele "apte bune pe care le%am "acut pe vremea cand eram se" de tal0ari si aveam sub conducerea mea mai mult de 4/ de 0oti, asemenea mie. Si iata ce am a%ti povesti: 1ergand noi odata calari pe cai si pe camile pentru a mai prada pe undeva % caci desi "aceam pradaciuni mari si mai bateam pe unii, dar moarte de om n%am voit sa "ac niciodata %, deodata, mergand noi prin pustie, iata ca intalnim o "ata "oarte "rumoasa la c0ip, care mergea pe o carare. um au vazut%o tova%rasii mei, care erau si cam ametiti de vin, au vrut sa o prinda si sa o bat&ocoreasca. )ar aceea, vazandu%se in aceasta prime&die si cunoscand ca eu sunt mai%marele lor, a alergat la mine cu lacrimi si s%a prins de picioarele mele rugandu%se sa nu o las pe mana acelora ca sa o bat&ocoreasca. Si mi%a spus: % Eu, domnule vata", am pierdut niste vite si acum am ratacit pe aici cautandu%le si iata ca am cazut in mainile voastre, dar va rog "oarte mult, pentru Dumnezeu, nu ma lasati. ?ie%va mila de mine care nu am pe nimeni in pustia aceasta ca sa ma a&ute, decat pe ,unul Dumnezeu. )ar eu i%am zis: % 2u te teme, "ata, ca nu ti se va intampla nimic. 2umai iti cer ca si tu in viata ta sa te rogi lui Dumnezeu sa "aca mila cu mine si sa ma scape de prime&die si de moarte naprasnica. Si asa am dat ordin la toti, ca nimeni sa nu se atinga de ea, ci s%o lase sa se duca cu pace. 3azand biata "ata ca a scapat din prime&die si de bat&ocura, mi%a sarutat picioarele si mi%a zis: % Sa%ti dea Dumnezeu plata in ziua &udecatii si sa aiba mila de tine precum si tie ti%a "ost mila de mine. Si zicand acestea, s%a dus in drumul ei... 1ai trecand apoi cativa ani de 0otie, s%a intamplat ca am dat peste alta "ata tanara si "rumoasa langa cetatea $le=andriei in padure, care tinea in mana o "unie langa un copac si se pregatea sa se spanzure. )ndata ce au vazut%o tovarasii mei, au prins%o si voiau sa%si bata &oc de ea. Dar eu le%am spus: % Dati%i pace, sa vedem ce are de gand. Si am intrebat%o: % e%i cu tine, "ata# )ar ea a raspuns: % 3ad ca voi sunteti 0oti. Deci va rog pe voi sa ma omorati, aici, caci nu mai vreau sa traiesc. )ata, daca nu soseati voi, cu "unia asta eram gata sa ma spanzur. % Dar de ce# % Un baiat de bun neam a vrut sa ma ia in casatorie. Dar acum nu mai vrea sa ma ia pe mine pe motiv ca sunt saraca; iar el are avere multa si de aceea vrea sa ia pe o alta bogata, asemenea lui. % Si ce ti%a zis mirele tau# % 1i%a spus ca daca nu am o suta de galbeni de aur nu ma ia. Si eu am numai patru, ca mama mea este vaduva si saraca. $tunci mie mi s%a "acut mila "oarte tare de "rumusetea si tineretea ei si am zis catre tovarasii mei: % 1ai, dati "iecare dintre voi cate cinci galbeni. )ar eu i%am dato suta, si asa cu totii i%am "acut "etei 6./ de galbeni pe care i%am dat in mana, zicandu%i: % Du%te copila cu Dumnezeu si sa ai parte de o casatorie "ericita, numai ai gri&a ca in rugaciunile tale sa nu ne uiti nici pe noi* $tunci biata "ata, vazand aceasta intamplare "e%ricita care i%a sc0imbat necazul in bucurie, a lacrimat si a zis: % Sa "aca Dumnezeu mila cu voi, asa precum si voi m%ati miluit pe mine. (lecand ea, am zis catre insotitorii mei de tal0arie:
19

% 3edeti, "ratilor, ca azi am avut "ericita ocazie sa scoatem un su"let de la moarte# Unii din ei au si plans de bucurie, ca i%am oprit a "ace rau unui su"let deznada&duit de viata. $poi am a"lat ca, ducandu%se ea la $le=andria si vestind tanarului ca are atatia galbeni, acela o ruga sa mearga dupa el, si asa s%au "acut toate dupa dorinta lor. $ltadata, mergand noi prin vaile muntilor, am gasit o alta "emeie tanara, care abia se tinea pe picioa%re si plangea cu amar, ca era gata sa moara de "oame. Si am intrebat%o: % e%i cu dumneata pe aici# )ar ea, cazand in genunc0i, a inceput a spune asa: % Domnilor, nu va cunosc, dar va rog daca aveti o bucatica de paine, dati%mi, caci alt"el mor de "oame. Sunt sapte zile de cand nu am gustat nimic, nici apa si nici 0rana. Sotul meu este capitan de vapor si a pierdut corabia intr%o "urtuna, dar el a scapat viu. )nsa l%au condamnat la inc0isoare pe viata, invinuindu%l ca n%a condus bine corabia si ca de aceea a pierdut incarcatura in valoare de ./// de galbeni. Si asa pe sotul meu l% au ridicat si toata averea noastra a "ost luata. )nca si pe copiii nostri i%au luat. )ar eu de abia am scapat cu "uga de n%am cazut in mainile lor. $sa am venit in pustia aceasta rugandu%ma lui Dumnezeu ca ori sa mor aici, ori, de este voia 'ui sa mai traiesc, sa "aca mila cu mine si, cu &udecatile pe care le stie, sa "aca minune cu mine ca sa scap cu zile si sa nu ma inc0ida si pe mine pe toata viata. $sa m%am rugat, "iind 0otarata mai bine sa mor aici de "oame si de sete, decat sa merg in cetate, unde stiu ce ma asteapta. Deci, vazand prime&dia in care a cazut aceasta "amilie, am zis catre acea "emeie neca&ita: % ?emeie, cat ai zis ca a pierdut sotul tau# % a la ./// de galbeni, a spus ea. % <ai cu noi* % 2u pot merge, caci, dupa cum vedeti, am slabit "oarte mult de "oame si de sete. $tunci i%am dat sa manance paine si sa bea apa. )ar dupa putina odi0na intarindu%se, incet%incet a mers cu noi pana la pestera noastra tal0areasca. )nsa ea "oarte se temea, nestiind ce 0otarare vom lua asupra ei. and am a&uns la pestera, ea a cazut in genunc0i la rugaciune catre Dumnezeu, apoi a zis catre noi: % 3a rog, "ratilor, sa va "ie mila de mine, caci vedeti in ce necaz sunt. $tunci eu i%am zis: % ?emeie, eu sunt capetenie peste banda aceasta de 0oti. (riveste la vasul aceasta plin cu bani de aur. )a%ti de aici ./// de galbeni. )ar "emeia uimita, neavand in ce%i pune, si%a luat basmaua de pe cap si, numarand banii, i%a pus in ea. $poi i% am dat paine sa se 0raneasca si, scotand%o pana aproape de cetate, ne%am despartit de ea, spunandu%i: % Du%te, "emeie, si plateste ceea ce datorati statului si scoate%ti sotul, copiii si averile voastre. $ceasta, s"inte parinte, a "ost in viata mea a treia "apta buna "acuta cu "emeile. $lta data, mergand cu ceata mea de tal0ari prin pustie ca sa ne ascundem prazile ce le "acusem, am intalnit doi oameni, "rati de mama dupa spusa lor. $cesti oameni erau numai in camasa, desculti, cu capetele goale si "oarte tristi. Eu, vazandu% i, i%am intrebat: % Unde mergeti voi asa prin pustia aceasta# )ar ei au zis: % Domnule, noi am avut sub paza noastra averea unui mare dregator imparatesc. Si "iind noi paznicii acelui aur, intr%o noapte a venit o ceata de 0oti, au spart casa dregatorului care tocmai atunci era plecat si au luat acea avutie in valoare de -/./// de galbeni. and a venit boierul a dat vina pe noi, spunand ca am "ost complici cu acei 0oti la pradarea averii lui. )ar noi, vazand prime&dia in care am cazut, am "ugit, ca sa nu ne ia in stapanire si sa ne pedepseasca cu amare c0inuri si inc0isoare. $tunci eu le%am spus: % )ntoarceti%va inapoi, caci pe boierul acela il stiu eu @caci ei "usesera 0otii care l%au pradatA si o sa%l "acem sa%si gaseasca toate lucrurile care i s%au "urat, dar cu conditia sa va dea voua pace. Ei au zis: % 2oi, domnule, nu ne mai intoarcem, caci am auzit ca acel boier vrea sa ne piarda cu moartea. % 2u va temeti, le%am zis. <aideti cu noi*
20

Si asa ei au prins cura& si s%au intors. )ar cand a inserat, ne%am dus cu ei la boier si i%am spus: % Stii cine te%a pradat# % 2u. % 2oi, pe care ne vezi. $poi am adaugat: )ata lucrurile tale si banii tai. )a%le si sa stii ca daca vei pedepsi pe acesti oameni nevinovati, apoi vom veni cand nici nu gandesti si iti vom lua si averea si viata. Si asa acela cu &uramant a "agaduit ca nu%i va pedepsi pe acei oameni nevinovati, care adormisera tocmai in vremea cand noi am pradat pe acel boier. Dupa o vreme, S"inte (arinte (a"nutie, am cazut si noi in mana stapanitorilor, ca asa este viata de tal0ar. eata s%a des"iintat si eu am "ost batut si sc0ingiuit. $m dat inapoi pe cat am putut din cele "urate si "iindca nu "acusem in viata mea moarte de om, am scapat cu 6/ de ani inc0isoare. Dupa o vreme a "ost o oarecare gratiere si mi s%au mai scazut din ani si asa am venit si eu la casa mea avand varsta de peste ./ de ani. Si vazand ca nu am cu ce trai, "iind "oarte sarac, m%am apucat sa cant si eu din cimpoi pe la nunti, caci stiam bine sa cant din tineretile mele, ca sa%mi castig ast"el painea cea de toate zilele. Si asa pana azi imi petrec zilele cu sotia mea, cu care, dupa ce am venit de la inc0isoare, m%am s"atuit sa traiesc in curatie, ca "ratii, ea invoindu%se bucuroasa la acest lucru, "iind "emeie cu "rica lui Dumnezeu. 'a s"anta biserica mergem, din toata saracia noastra "acem putina milostenie si, pe cat putem, ne rugam si postim. )ata, s"inte parinte, aceasta este petrecerea noastra pe acest pamant. $tunci S"antul (a"nutie a zis: % ?rate, lasa cantarile acestea lumesti care strica su"letele multora si 0ai cu mine la calugarie, iar pe sotia ta du%o la o manastire de calugarite. $uzind ei de la s"antul batran aceste cuvinte, cu mare bucurie s%au "agaduit sa "aca cele poruncite lor. Si nu dupa multa vreme, cimpoiasul )oan % caci asa ii era numele % a venit in pustie la s"antul staret. )ar acesta l%a pus intr%o pestera aproape de el si l%a invatat cum sa se roage, dandu%i o (saltire in mana spre a o citi ziua si noaptea. )ar 0rana cea de trebuinta odata pe zi o primea de la batranul. $sa "ericitul )oan cimpoiasul a petrecut in s"anta pustnicie -. ani, dupa care, vazandu%si cu 7/ de zile mai inainte s"arsitul, s%a mai spovedit o data de tot ce gresise, s%a impartasit din mana staretului celui s"ant cu (reacuratele Taine ale lui <ristos si, adormind in Domnul ca un "ericit si0astru, s%a dus sa se odi0neasca cu s"intii lui Dumnezeu intru des"atarea cea negraita si vesnica. DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT IN INGER DE LUMINA Smerenia este o "apta buna pe care nu o poate avea dracul. 2oi postim, dar el nu mananca niciodata; noi ne ostenim, dar el nu sta degeaba; noi citim prin carti, dar el este teolog mare, stie toata Scriptura pe de rost. :rice am "ace noi, "ace si el. Una nu "ace el; nu se smereste, nu poate zice "iarta%ma"* $m sa va spun o istorioara s"anta din cartea Everg0etinos. 'a o manastire de maici, o calugarita, saraca, era paraclisiera, in viata de obste. (araclisierul se duce la ora -- @64A noaptea, ca Utrenia se "ace la miezul noptii, si scoala pe stareta. $sa am apucat si noi. and eram paraclisier, aveam un clopotel in mana si un ciocan. 1a duceam si bateam de trei ori in usa si ziceam: "(entru rugaciunile S"intilor (arintilor nostri, Doamne, )isuse <ristoase, ?iul lui Dumnezeu, miluieste%ne pe noi*", iar cel din casa zicea: "$min". Sunam clopotelul si plecam la altul. $sa era randuiala si asa am apucat noi. $sa era si aceasta calugarita. Ea, ca sa nu doarma, ce "acea# itea la (saltire de cu seara si pana la Utrenie, si cand era ora --@64A "uga la stareta sa ia blagoslovenie ca sa mearga sa toace, sa scoale maicile la rugaciune. Diavolul avea mare ciuda pe ea, ca%l ardea cu (saltirea. Dar ea ani de zile s%a ostenit asa. Si ce s%a gandit diavolul sa%i "aca, ca s%o ocarasca stareta si maicile# Se ducea dracul noaptea si%i tragea clopotele. Dar nu le tragea cand trebuie. De abia adormeau maicile si numai ce auzeai: ",ang, bang, bang...". : c0ema stareta: % 2ebuna, 0ai, dar de%abia au adormit maicile, de ce tragi clopotele# Dar ea zicea: % )arta%ma, maica stareta, ca am gresit* Ea nu stia ca%i dracul, credea ca alta calugarita vrea sa%i "aca ei rau. $lta data, de doua ori le tragea, si de cu seara si dupa miezul noptii, dupa ce adormeau maicile. 2umai la vreme nu le tragea, ca sa tulbure pe calugarita care citea la (saltire.
21

Dar ea ce%a "acut# "1ai, am sa ma duc in clopotnita* Tot nu dorm*" Si a luat (saltirea, o cruce in mana si niste lumanari, ca nu erau pe atunci becuri, ca sa citeasca in clopotnita, sa vada care%i maica aceea, ca de atatea ori au pus%o la canon si stareta si du0ovnicii, ca suna clopotele inainte de vreme. and s%a dus acolo, vine dracul. (une un picior pe%un geam si un picior pe celalalt si se agata cu mana de "unie ca sa traga clopotele. Dar ea, cum era cu crucea, cand l%a vazut, a zis: % )n numele lui )isus <ristos, stai* Sa te lege puterea dumnezeirii* % 3aleu, roaba lui Dumnezeu, da%mi drumul, ca nu mai vin niciodata* % 2u. Stai* % Da%mi drumul* 1a &ur ca nu mai vin la manastirea asta* % 2u* Stai sa vina maica stareta si maicile din consiliu, care de atatea ori m%au pus la canon, ca eu trag clopotele. % Da%mi drumul, roaba lui Dumnezeu* % 2u. Sa te lege puterea lui Dumnezeu si S"anta ruce* Stai asa, cu mana pe "unie* Si ea saraca s%a dat &os din clopotnita si s%a dus la stareta. % 1aica stareta* % e%i cu tine# % <ai sa vezi cine trage clopotele, ca de atatea ori m%ai pus la canon* 1aica stareta a luat cateva maici din consiliu si s%a dus sa vada cine trage clopotele. Ea a crezut ca este o maica care trage clopotele, ca s%o supere. and a a&uns si l%a vazut: % 3aleu* 1aica, alunga%l de aici* 3ai de noi, murim de "rica* )i urat tare* Si, pe "uga, cand a vazut ca dracu%i clopotar* % 2u* 'asati%l* 2u poate sa se duca, ca%i legat. Dar el striga: % Dati%mi drumul, roabele lui Dumnezeu, ca nu mai vin la manastirea asta in veac* % 2u* Stai aici sa aduc tot soborul manastirii sa%ti ceri iertare de la maici, ca ai tulburat toate maicile, cand sunai clopotele inainte de vreme* % $sta n%o pot "ace* $i vazut rautatea diavolului# "$sta n%o pot "ace". Ei asa zic in iad: "2u vom slu&i Tie* 2u vom slu&i Tie*" Tot impotriva lui Dumnezeu, caci au cazut din mandrie. Si au tras clopotele sa se adune maicile. % 1ai, dracul in clopotnita* )l pune aceea sa%si ceara iertare. and il vedeau, tipau si "ugeau care intr%o parte, care in alta. % Ii, iarta%ma* ii spuneau maicile. % 2u pot, ca daca zic ma "ac inger* % $sta vrem noi* Sa vedem un drac ca s%a "acut inger cum a "ost inainte. 3ezi, daca a cazut din mandrie, nu poate zice "iarta%ma". $sa si noi. and vei vedea ca cineva iti cere iertare, si tu, daca nu zici: "Dumnezeu sa te ierte*", esti asemenea cu dracul care nu poate zice "iarta%ma". Sau daca ai gresit ceva, si nu ceri iertare, te asemeni cu el, ca nu zici "iarta%ma". "2u vreau sa zic "iarta%ma"* Dar de ce# El este vinovat, nu eu*" % 2u zic "iarta%ma"* $tunci a zis calugarita: % Uite ce%i* Daca nu zici "iarta%ma", sa ne canti o cantare, cum cantai tu cand erai inger inainte. % Daca voi canta, va topiti ca ceara. % 2u ne temem* % Si ce cantare sa cant# % anta Trisag0ionul: S"inte Dumnezeule. and a inceput sa cante, plangea tot soborul manastirii. anta "rumos tare. Dar stii cum canta# S"inte Dumnezeule, S"inte tare, S"inte "ara de moarte, si gata. (ana acolo* 1iluieste%ne, nu voia sa zica. % Ii "miluieste%ne"*
22

% 2u pot, ca daca zic ma "ac inger* % $sta vrem noi* anta miluieste%ne, ca nu%ti dau drumul. $ici te tin legat si maine, sa vina toate satele sa te vada aici clopotar* (uterea dumnezeirii sa nu%ti dea drumul, pana nu zici miluieste%ne. anta "rumos: S"inte Dumnezeule, S"inte tare, S"inte "ara de moarte si iar se oprea. 1iluieste%ne nu zicea. % Ii miluieste%ne* % 2u pot* % Sa te arda puterea S"intei ruci* % 3aleu* Dati%mi drumul, ca nu mai vin in veac aici* $m sa spun la tot iadul ce%am patit aici. % 2u* Ii: "1iluieste%ne pe noi"* and a vazut ca%l arde puterea S"intei ruci, a cantat. Si cand a cantat miluieste%ne pe noi, a stralucit ca soarele si a zburat la cer. S%a "acut inger. Si atunci maicile au inceput a "ace metanii: % 1ultumim Domnului ca am vazut un drac care s%a "acut inger inapoi, ca a zis miluieste%ne pe noi* De aceea, daca cineva a gresit ceva, sa zica imediat: ")arta%ma, "rate, ca am gresit*"

DESPRE CRESTEREA COPIILOR IN FRICA DE DUMNEZEU 3ine o "emeie deunazi cu o mana legata de gat, cade aici si incepe sa planga. " e%i, mama#" "1%a batut "eciorul* 3in de la spital. 1i%a rupt un picior si mana dreapta". "De unde esti#" "Din comuna 3anatori". "Dar de ce te%a batut#" "El cat castiga intr%o luna, intr%o noapte bea tot. a%i milostiv cand bea: "<aide, mai* 2%ai bani# )ti dau eu". )l "ace dracul milostiv ca sa%i bage si pe altii in ispita. and vine acasa, "emeia ii spune: "1ai )oane, copiii n%au "aina, n%au carti la scoala...". El nimic. ,ataie, cruci si dumnezei. and am vazut ca o bate, am sarit s%o scot pe nora%mea. $ lasat%o pe nora%mea si m%a batut de m%a bagat in spital. $m venit sa pun slu&be pentru el". $i auzit "ecior# a o "iara. S%o bata pe mama lui* "Si, zice, au sarit vecinii, si pe el a vrut sa%l bage politia la puscarie pentru bataia asta. Doamne "ereste* Sa nu i se intample una ca asta*" "1ama, tot o sa%l a&unga mania lui Dumnezeu". "2u, nu, nu, sa nu pateasca ceva rau* (une numai sa%l ierte Dumnezeu*" $i auzit mama# El a batut%o de a bagat%o in spital si ea se roaga sa nu pateasca ceva rau. 1i%am "acut cruce. e inseamna adevarata mama* Dar mania lui Dumnezeu nu l%a rabdat* ine a lovit pe mama sau pe tata, nu mai putrezeste, daca nu l%a dezlegat du0ovnicul si n%a "acut canonul. CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI Era odata un calugar in 5alia, in ?ranta de astazi. Era pe timpul cand ,iserica din $pus nu era catolica, ci era o singura ,iserica :rtodo=a in toata lumea, ca pana la anul -/.7 nu e=istau catolici sau protestanti, ci erau toti ortodocsi. $cel calugar avea deosebita dragoste si mare evlavie catre 1aica Domnului si in "iecare zi ii "acea canoanele, acatistele si paraclisele. Si "acea metanii totdeauna cu multe lacrimi la icoana 1aicii Domnului, ca s%o aiba a&utatoare pe pamant si in vremea mortii si in ziua &udecatii. Dar, auzind el ca este atata "rumusete in ceruri, zicea: "Daca un inger este atat de "rumos, dar 1aica Domnului, care%i imparateasa <eruvimilor# :are nu pot eu in viata asta sa o vad pe 1aica Domnului# 1acar cat este cu putinta omului*" Si a inceput a se ruga: "1aica Domnului, daca vrei si daca crezi ca imi este de "olos, as vrea sa te vad o data in veacul de aici, ca mai mare evlavie sa simt pentru tine si mai mare credinta. Eu vad s"intele tale icoane, dar as vrea sa vad cum esti tu in ceruri. 2u sunt vrednic, ca sunt om pacatos, dar macar cat este cu putinta omului". a de s%ar arata slava ei cuiva, ar muri omul de atata "rumusete. Dupa multi ani iarasi aude un glas: "(arinte, ia seama* 1aica Domnului o sa ti se arate pentru evlavia ta, dar tu ai sa orbesti* 3rei sa ramai "ara vedere#" Dar el zice: "3reau* Sa raman orb cate zile mai am, numai sa o vad o data".
23

Si odata, pe cand era el la rugaciune, i s%a aratat 1aica Domnului. $ venit intai o mireasma a Du0ului S"ant si cand a inceput sa apara lumina, cum rasare soarele, de mii de ori mai puternica, el ce s%a gandit# " a sa nu orbesc de tot, am sa inc0id un oc0i si am sa orbesc numai de unul". Si a aparut 1aica Domnului cu 1antuitorul in brate, asa cum este pictata pe icoane. $tunci a inc0is un oc0i. Si a cazut cu "ata la pamant de atata lumina si "rumusete, incat limba omeneasca n%o poate spune. Si 1aica Domnului i%a spus: "2u inceta a te ruga. $tat m%am aratat, cat iti este cu putinta". Si l%a binecuvantat si ca "ulgerul s%a inaltat la cer. alugarul a orbit cu oc0iul cu care a privit stralucirea, dar era bucuros ca i%a ramas un oc0i. Si dupa ce a plecat 1aica Domnului, avea mare bucurie si mare mangaiere de la Du0ul S"ant care a venit prin 1aica Domnului si l%a umplut de dragoste du0ovniceasca, dar ii parea rau ca nu s%a uitat cu amandoi oc0ii, ca sa vada "rumusetea ei cea negraita. $poi se duce la icoana 1aicii Domnului si zice: "1ultumescu% ti tie 1aica Domnului, ca te%am vazut* )mi pare rau ca mi%am crutat un oc0i. 3reau sa raman orb pana la moarte, numai sa te mai vad o data". Si s%a rugat ani de zile la 1aica Domnului, cu lacrimi si cu post, ca sa i se mai arate o data, asa de mare bucurie ii lasase in su"let, ca nu poate sa inteleaga mintea si sa spuna limba de tarana, cata "rumusete are c0ipul ei. $tunci iar a auzit un glas: "(arinte, a auzit 1aica Domnului rugaciunile tale si o sa ti se mai arate o data. Dar primesti sa ramai orb toata viata ta#" Si el, bucuros ca o s%o mai vada o data pe 1aica Domnului %, pentru ca zicea, ca alta "ericire si bucurie mai mare pe pamant nu este %, a zis: "1ultumesc darului Stapanei cerului si al pamantu%lui, pentru dragostea ei. (entru aceasta sunt in stare sa%mi pierd si viata vremelnica, nu numai vederea, numai s%o mai vad o data". Si ce s%a gandit el: "$m sa pun mainile la oc0i, sa vad macar asa printre degete lumina ei". Dar cand a vazut ca vine si cand a venit lumina asa de tare, el voia sa puna mainile la oc0i. Si cand s%a uitat, in loc sa%l orbeasca, s%a intamplat alta minune: i%a desc0is 1aica Domnului si celalalt oc0i* Si aude un glas: ")ata, ti% am vindecat si oc0iul celalalt, caci pentru dragostea mea ai vrut sa "ii orb* De acum ramai si ma vei vedea in veacul viitor pentru vecii vecilor*" Si atat s%a aprins el de dragostea 1aicii Domnului, ca toata viata, unde se ducea, il auzeau calugarii cantand 1aicii Domnului o cantare. Si atata bucurie avea, ca in loc sa%l orbeasca de tot, i%a desc0is si celalalt oc0i care i%l orbise. Si toata viata lui lauda pe 1aica Domnului, si nu avea alt cuvant, decat "1aica Domnului", oriunde. Si s%a dus bietul calugar in ceruri, sa se sature de bucuria si lumina, de veselia cea negraita si de privirea (reacuratei 2ascatoare, nu o clipa, nu un minut, ci de%a pururea. S%a dus sa aiba privirea cea du0ovniceasca indreptata spre (reacurata si spre 1antuitorul si spre S"anta Treime cu toti s"intii, in lumina cea neapropiata si sa se bucure si sa se veseleasca. 2oi sa nu dorim numaidecat o vedere ca aceasta. $ceasta a "ost o cutezanta a unui su"let asa de mare. Dar noi sa ne vedem de pacatele noastre si sa nu dorim s%o vedem pe 1aica Domnului, ca nu suntem vrednici. Sa ne vedem si sa ne plangem pacatele* Sa ne pocaim pana la ultima su"lare; sa ne marturisim cu%rat, sa "im impacati cu toti, sa tinem s"intele posturi, sa ducem viata curata, sa avem dragoste catre aproapele si atunci si noi pacatosii vom nada&dui la mila 1antuitorului si a (reacuratei ?ecioare 1aria, ca sa o vedem si noi in veacul viitor, nu un minut, nu o zi, nu un an, nu o mie de ani, ci in vecii vecilor. (entru rugaciunile (reacuratei 2ascatoare de Dumnezeu si pururea ?ecioarei 1aria, Doamne )isuse <ristoase, Dumnezeul nostru, miluieste%ne pe noi pacatosii. $min. MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA )mparatul 2ic0i"or 3otaniatul, al onstantinopolului @-/EG%-/G-A, a "acut o catedrala mare, aproape cat S"anta So"ia. $ venit patriar0ul )erusalimului, al onstantinopolului si al $le=andriei, ma rog, ca atunci cand se s"inteste o biserica imparateasca. and a terminat%o, a anuntat s"intirea . S"intirea bisericii se anuntase cu cateva luni inainte, ca sa aiba lumea timp sa vina. a atunci nu erau masini, avioane, sau trenuri. Tractiunea se tacea cu boii, caii si magarii, iar pe mare veneau cu corabiile. 'a s"intirea bisericii imparatului 2ic0i"or au venit patriar0i, 7/ de mitropoliti, mii de preoti, ca la o biserica imparateasca.
24

$u inceput a veni la s"intire mii de care. Unii aduceau covoare, altii butoaie cu vin, cu untdelemn, altii aduceau "aina, altii lumanari. ?iecare aducea ce putea. $tunci traia o vaduva in onstantinopol, pe care o c0ema $nastasia. $ceasta vaduva, de ./ de ani se ducea la biserica si se ruga lui Dumnezeu. Ea statea in marginea orasului, tocmai langa drumul acela pe care treceau carutele la s"intire. Dar era tare neca&ita. $vea o cocioaba de casuta, n%avea bani, n%avea untdelemn, n%avea "aina, n%avea ce sa duca si ea. and a vazut ca trec atatea perec0i de boi la s"intire, s%a gandit si ea sa duca un brat de iarba. $tat avea ea, o secera si o "urca de tors. 3aduva saraca material, dar bogata in credinta. )arna torcea canepa si lana pe la oameni, iar vara se ducea cu secera pe lan si aduna spicele de pe urma seceratorilor, le punea pe un tol, le batea si "acea oleaca de grau.Si asa,cate putin cate putin,"acea si ea un sac de grau pentru dansa.$sa de saraca era vaduva $nastasia * Ea, daca a vazut ca trec atatea care cu boi, incarcate cu poveri grele cu alimente pentru praznic la s"intire, ce s%a gandit saraca # " ,ani n%am, covoare n%am, untdelemn n%am, n%am nimic. 1a duc sa duc si eu un brat de iarba acolo *" Dar se temea, ca n%avea pamant. De unde sa taie iarba ca sa nu "aca rau # $ luat un tolisor si s%a dus pe un 0at unde creste un "el de iarba, numita pir. $ luat pir, ca sa nu strice cumva din ogorul cuiva. $ taiat pirul si l%a pus intr%o sarcinuta. e s%a gandit ea # " 3oi da si eu la niste boi un brat de iarba, macar ca nu%i de la mine de pe 0at ". )ntr%adevar, si%a luat betisoru), s%a dus acolo unde era s"intirea cu acea lume multa, si tocmai atunci a vazut o perec0e de boi, care gatisera mancarea dinaintea &ugului. Se uitau plavanii; ar mai "i mancat ei ceva, dar nu mai era. 1atusa $nastasia a dezlegat si ea sarcinuta ei de iarba, a pus%o inaintea boilor si a zis : " Doamne, primeste bratul acesta de iarba, ca n%am ce aduce la s"intirea acestei biserici si sa ma ierti, ca nu%i de pe ogorui meu *" Si plangand s%a dus de acolo la biserica, dupa ce%a dat iarba la boi. and a vazut atata lume si atatea podoabe, caci biscrica era pregatita ca o mireasa de nunta cu toate podoabele gata de s"intire, atunci ea s%a dus la icoanele din urma, unde se inc0ina "emeile. ,atrana, naca&ita, cu "ata zbarcita de batranete, cu un tulpan vec0i pe oc0i, incaltata cu opinci, cu o catrinta rea, a ingenunc0eat si se ruga Domnului : " Doamne, iarta%ma ca n%am adus nici un dar la biserica * 2%am nimic. )mparatul este imparat si pe pamant si va "i si in cer * Dar eu saraca de mine, n%am avut bani, n%am avut nimic...", se ruga ea cu lacrimi. $ venit si imparatul 2ic0i"or 3otaniat, cu dregatorii lui, cu spatarii lui, cu tot. and a intrat in biserica, spatarul lui, pe care%l c0ema (etru, i%a aratat inscriptia. @ 'a biserici, la manastiri, la monumentele istorice, inscriptia este scrisa deasupra usii A. Era o placa mare de marmura, scrisa cu slove de aur : " )ntru slava (reas"intei Treimi, a Tatalui si a ?iului si a Du0ului S"ant, "acut%am aceasta dumnezeiasca biserica cu toata c0eltuiala mea, eu, imparatul 2ic0i"or 3otaniat ". )%a placut tare inscriptia, ca el daduse ordin. Si au intrat in biserica imparatul, imparateasa si generali multi, sa vada cum este pregatita biserica pentru s"intire,ca a doua zi era s"intirea. (icturi "rumoase, icoane lucrate in aur, perdele "rumoase, vesminte aurite, policandre, c0ivote, potire pe s"anta masa, Evang0elia, tot ce trebuia. )n timpul acela, matusa $nastasia, care a dat un brat de iarba, plangea la icoanele din urma. $vea multi ani. )n timpul acesta ingerul Domnului a sc0imbat inscriptia imparatului. Era scris mai "rumos : " )ntru slava (reas"intei Treimi, a Tatalui si a ?iului si a Du0ului S"ant, "acut%am aceasta dumnezeiasca biserica cu toata c0eltuiala mea, eu, vaduva $nastasia ". :amenii au incremenit. 1ai inainte citeau numele imparatului, dar era lume, sc0ela era luata de la biserica, nimeni nu putea sa spuna ca ar mai "i putut cineva sc0imba ceva. :amenii au inceput a citi : % e scrie acolo, mai # % e scrie # % (ai uite scrie ca o vaduva a "acut biserica * % Dar mai inainte, cand a intrat imparatul, era numele lui. % 1ai, daca aude imparatul * % $ceia se temeau sa%i spuna imparatului si au spus spatarului. Dar spatarul imparatului, (etru, dupa ce a citit, a zis :
25

% 1ai, asta%i mare minune * 'asa, ca%i zic eu imparatului * )mparatul il asculta, ca era urec0ea lui. 'a imparat si imparateasa, cununi de aur le straluceau pe cap ca razele soarelui, cu por"ira, cu 0lamida, cu ostasi langa el. Toata suita imparateasca. % 1aria ta, 0ai oleaca in pridvor * 3ine imparatul. and se uita a ramas uimit : % 1ai, doar cand am intrat noi in biserica, era inscriptia mea * % red ca a ta, imparate, a "ost. Toata lumea stie. Dar uite ce scrie acolo * % 3ai mie, pacatosul * $ici este mare minune * 2imeni n%a putut "ace aceasta, decat Dumnezeu * $sta%i minune mare * $m pierdut biserica pentru ca am "acut%o cu mandrie * $ dat%o unei vaduve * $ adunat s"etnicii lui si a spus asa : % 2u se s"inteste biserica aceasta, pana nu se gaseste aceasta vaduva * Si cand o gasim, o s"intim pe numele ei, ca%i mai mare ea la Dumnezeu decat mine. $ dat porunca sa trimita in toata imparatia sa%i gaseasca adresa acestei vaduve, $nastasia. Dar Dumnezeu, cand vrea sa descopere un lucru repede, a descoperit%o printr%o alta vaduva, care era cam de% o seama cu aceasta batrana, a"lata printre lume. Dar ea nu stia ca $nastasia este acolo. % e se aude # % Uite ce se aude... % (e $nastasia eu o cunosc * Sta aici in marginea orasului. % um matusa # <ai la imparat * Si i%a spus imparatului locul unde o gaseste pe vaduva $nastasia, iar el a trimis soli s%o caute si s%o aduca la biserica. Solii, calari pe cai, repede au plecat in marginea orasului onstantinopol, s%o caute pe matusa $nastasia si s%o aduca la imparatul.. $colo au vazut niste copii, care se &ucau. % 1ai copii, nu stiti unde sta matusa $nastasia # Dar unul mai marisor a zis : % 1atusa $nastasia sta acolo in gradina. S%au dus ei pe un parleaz. and a&ung la usa vaduvei, ce sa vada # e lacate mai erau acolo * e zavoare * e incuietori mai avea * a cel ce n%are nimic, de nimic nu se teme. Erau doua belciuge la usa, legate cu ata de canepa si un bat in usa. Era semn ca matusa nu%i acasa. $celea erau toate zavoarele ei. 2%avea ce%i "ura. Ea era dusa la s"intire la biserica. 3in inapoi cei trimisi de imparat. " Uite, mai, nu%i acasa batrana $nastasia *" % 1ai copii, n%ati vazut pe matusa $nastasia # % 1atusa $nastasia s%a dus cu un brat de iarba acolo, la iarmaroc. opiii nu stiau ca acolo este o s"intire de biserica. si atunci cei trei generali, care au "ost trimisi soli de imparatul, au intors caii si au venit sa%i dea raportul imparatului. % 1aria ta, am "ost * $re o casuta mica in marginea onstantinopolului. 2iste copii se &ucau pe acolo si au zis ca matusa $nastasia este pe alci, prin lumea asta, pe undeva. 3aduva care a cunoscut%o pe cealalta a zis : % Este in biserica, se roaga la 1antuitorul * % Daca%i in biserica, spuneti%i sa nu se teama, ca ea n%a "ost niciodata in "ata mea, imparatul 2ic0i"or 3otaniat. Trimiteti niste "emei batrane si "aceti o veste ca la s"intirea bisericii, imparatul da cate o vaca la batrani. 'a porunca imparatului, au gasit pe batrana $nastasia si i%a zis : % 2u te teme, $nastasie, ca te%ai invrednicit de mare dar de la Dumnezeu * e &ert"a ai adus dimineata la s"intirea bisericii # % 2%am adus nici un dar, maria ta, ca sunt saraca * aci ea nu socotea bratul cel de iarba pe care l%a adus si l%a dat la boi, ca este dar. % Totusi, adu%ti aminte, mama $nastasie, ca ai adus un dar mare, prin care mi%ai luat biserica mea * % 2%am adus nici un dar, ca n%am bani, n%am nimic * Toata averea mea este o secera si o "urca. )arna torc si eu lana pe la oameni, iar vara cu secera ma duc si adun spice de pe lan, in urma seceratorilor. Si le strang si "ac si eu oleaca de grau. 2%am nici un "el de avere.
26

% Dar aceasta biserica imparateasca, in care am c0eltuit atatia galbeni de aur si argint, am "acut%o numai pe c0eltuiala mea si iata acum scrie pe inscriptia ei ca este "acuta de $nastasia * % e dar ai dat la aceasta biserica # % 2%am dat nimic, decat un brat de iarba la boii in&ugati la car. % 2u te teme, mama $nastasie, ca a scris Dumnezeu, nu dumneata * Dumnezeu a scris. ,iserica este a matale * Si era scris asa : " )ntru slava Tatalui si a ?iului si a S"antului Du0, Unuia Dumnezeu in Treime, "acut%am aceasta dumnezeiasca biserica cu toata c0eltuiala mea, eu vaduva $nastasia". )i citea, iar ea tremura, ca nu stia carte. % 3ezi, matusa, zici ca n%ai adus nici un dar, insa adu%ti aminte ca ai adus un brat de iarba * % '%am adus, dar n%o "i pomana ca l%am taiat de pe 0atul unui om. % )ata, matusa $nastasie, bratul acela de iarba al matale, a "ost mai scump decat toate vistieriile pe care le%am bagat eu * )ata, ingerul Domnului ti%a trecut biserica pe numele tau si a ta ramane in veac. 3om s"inti biserica % ca erau cei patru patriar0i %, cu aceeasi s"intire, cu aceeasi pompa mare, dar biserica va ramane a $nastasiei pana in veac. % Sa stii, matusa, se s"inteste biserica pe numele matale, pe care ingerul ti%a dat%o de sus si te%a scris aici. Ea saraca a ramas uimita. Toti se mirau : " 1ai, mare minune ". and a murit "ericita $nastasia din onstantinopol, imparatul i%a "acut mormantul in S"antul $ltar : " $ici, in biserica pe care i%a dat%o Dumnezeu prin minune, este ingropata vaduva $nastasia ". Un brat de iarba dat in numele Domnului cu smerenie si cu durere de inima ca nu poti "ace mai mult, a "acut mai mult decat c0eltuiala imparatului 2ic0i"or. $sa cere Dumnezeu * S"antul E"rem Sirul zice : " Dumnezeu nu se uita la multimea darului pe care il aduci, ci la vointa cu care il aduci ". at de mic dar ai dat, daca dai cu smerenie si cu parere de rau ca nu poti "ace mai mult, aceea este adevarata milostenie. u adevarat, Dumnezeu cauta la inima in"ranta si smerita. 3ine daunazi o matusa naca&ita. 1a uitam, mai , cum i%aduce Dumnezeu * Ea saraca zice : % $s pune 7/ de 'iturg0ii, dar n%am bani de drum * 3a dau un servetel * 2umai cu atat a venit, cu un servetel. Stii cat m%a costat pe mine asta # Si i%am zis : % 1ama, lasa ca%ti pun eu slu&be * )%am pus de trei ori cate 7/ de 'iturg0ii pentru servetelul acela. % 1ai dau -. lei * $ zis batrana. % 3ai de mine * 2oi n%am venit aici la manastire sa ne imbogatim * 2oi am venit sa ne plangem pacatele. % Dar nu%i primit daca nu dau bani, parinte * % Este primit. )ti spun eu * De aceea, eu nu ma supar cand aduce cineva putin. (entru ca Domnul nu se uita la darurile noastre... Se uita la vointa cu care se aduce darul. and a vazut S"antul $ntonie cursele diavolului pe "ata pamantului intinse pana la cer, a zis : " Doamne, cine mai poate trece printre acestea#" Si aude un glas din cer: " $ntonie, smerenia si milostenia *" and se intalnesc aceste doua "apte bune, adica smerenia si milostenia, strabat toate cursele lumii * Deci milostenia nu se cauta numai in multimea banilor, ci mai ales in inima si vointa cu care se aduce ea. DIALOG N TREN (PARINTELE CLEOPA) 1ergeam odat cu trenul de la (ascani spre ,acu. Eu, ca s nu m duc !n vagoane unde se "umeaz, mi%am luat bilet si m%am suit !n tren !n vagoane de astea mai "erite. Iic: K1 duc mcar unde nu m KtmiazL "umtorii, c pe mine m doare capul de "um de tigarL. 1%am dus singur !n vagon acolo, dar n%am stiut cine o s mai vin. 1i%am luat un loc si stteam acolo si asteptam ora ca s porneasc trenul. )aca, aproape de plecare c a intrat un grup de o"iteri superiori, mergeau la o scoal de rzboi. Erau cam de la locotenenti pn la maiori, colonei. (rintre ei era si un plutonier ma&or cu sotia. El era de la (odoleni. Eu,
27

vzndu%m !ntr%un vagon de o"iteri, ca si clugr, zic, ce discutie pot s am eu cu dnsii# Eu !mi ctam de KDoamne )isuseL al meu si stteam linistit acolo, c stiam c am de mers dou ore cu ei, c atta%i din (ascani pn la ,acu, si trebuia s sc0imb trenul spre Tarcu la 'unca Strmb, s%o iau spre 3alea ,istritei. 1 duceam la (rintele asian, care era staret la Tarcu, si la (rintele )anuarie; asta era prin anul -D.E. Eu stteam acolo si%mi cutam de pace. )aca un clugr !ntr%un vagon de o"iteri. Dar unul din ei, mai micut asa, ca s nu tac, a vrut s "ac o glum si zice: M Uite, m, o s mearg bine trenul sta, c avem si un pop aici* Stii, c ei au vorba asta, c dac%ti iese popa !nainte, !ti merge ru* Nsta acum !ns a zis c merge bine, c au si superstitii: KS nu%ti ias popa !nainte, c%o ptesti*L Eu tceam din gur. M $uzi, mi, dac%i popa aici, nu%i bine s ne spun povestea aceea cu Dumnezeu# Se zice c un KmosnegelL ar "i "cut cerul si pmntul si stelele si muntii si marea... $uzi* Un KmosnegelL* Eu tot tceam. KD%le pace, c%s o"iteri. Ei glumesc, ei rd. Eu ce s discut#L Dar unul vine si se asaz drept !n "ata mea. M De unde esti, printe# Dar eu, de ce s le zic Si0stria# Iic: KDe la 1nstirea 2eamtL, c asta%i vestit !n toat lumea. M Unde mergi# M (n colo la un sc0it, la Tarcu. M Eu sunt de la <reasca%Doro0oi. 'ocotenent era acesta. Scoate o mn de cirese. ?oarte cumsecade. Era timpul cireselor. M 3 multumesc* M (rinte, dar de locul natal# M Sulita%,otosani. M Ei..., nu suntem departe. 2e%am luat asa la vorb. Se ridic unul: M (rinte, nu v suprati, ce sunteti# (reot, pro"esor, dascl, ce sunteti# M ,a sunt un simplu clugr. 1erg si eu !ncoace, pn la ,acu. M $uzi, c stia ai nostri toti sunt curiosi s ne spuneti ceva despre Dumnezeu* um !i povestea asta cu Dumnezeu# Se spune !n ,iblia aceea, a voastr, c Dumnezeu ar "i "cut cerul, pmntul, lumea, dar noi aveam alt conceptie despre lume. M Uite ce%i, "ratilor. Dar mai !nti aveti cuvnt de onoare c nu v suprati# Eu sunt un clugr simplu, dar, dac voi !ncepe povestea cu Dumnezeu, trenul sta trebuie s !ncon&ure globul de trei ori si tot n%o pot termina, atta%i de lung* M $uzi, mi, ce zice popa* M Si !i si curioas, zic, grozav* nd vom !ncepe povestea cu Dumnezeu, !i cu cntec* : s vedeti voi ct este de lung. M (rinte, avem cuvnt de onoare. Si !i nebun la care se va supra. M 3rem s v !ntrebm* $vem si noi un clugr, suntem o"iteri, tot mergem pn la ,acu. um !i, printe# Trenul !nc nu pornise. 'a plecare, m%am ridicat si mi%am "cut cruce. Ei, nu. Treaba lor. Dar se ridic un maior, c n%aveam de unde s stiu, dar avea o stea si un galon de%a lungul epoletului. 1i%au spus ei c%i maior, eu nu cunosteam. Iic: M S m iertati, ati intrat aici !n vagon de o"iteri, dar eu am "cut armata pe cnd erau epoleti cu trese. Eu stelele astea nu le cunosc, c vd c aveti stele, dou%trei pe umeri. Dac m%oi adresa gresit cuiva, s nu v suprati, c eu nu cunosc gradele, c !n mnstire acolo sunt un clugr nec&it* M (rinte, s%au prezentat ei, eu sunt colonel; eu sunt locotenent colonel; eu sunt maior; eu sunt cpitan. Si maiorul zice asa: M (rinte, uite ce%i, vreau s%ti spun ceva. 2u este o absurditate s credem noi !n ceva ce nu se vede# Dumneavoastr spuneti c e=ist Dumnezeu, dar l%a vzut cineva vreodat# Este o nebunie s cread cineva !n ceea ce nu se vede* M Domnilor, zic, v%am spus de la !nceput: aveti cuvnt de onoare c nu v suprati# !ncepem o discutie serioas de acum* M $uzi, bi, popa* $vem, printe, cum s nu*
28

M 3 vd oameni destepti, eu sunt un prost, dar o s%ncepem asa KpovesteaL cu Dumnezeu, cum ne%om pricepe noi. Uite ce%i, domnilor: eu am s v spun dumneavoastr, c toti cti sunteti !n vagonul sta sunteti nebuni* M )a auzi popa, mi, ne "ace nebuni* M Sigur* Si, dac n%am dreptate, la prima gar, predati%m la politia grii* Dac n%am dreptate. Dar !nti am s v demonstrez de ce v numesc nebuni. mi ziceam: K'as c%i vorba s mrturisesc pe Dumnezeu* 2u conteaz ce urmeaz deaiciL. Eram bucuros de asta. M 1ai !nti, c zice Du0ul S"nt !n (saltire la noi !n Scriptur, la !nceputul psalmului -4 si !nceputul psalmului .6: Zi -! "#$ %#&'% (% i%i)! !* N' # +# D')%#,#'! $l doilea. Dumneata, ia vino !ncoace* 1ata ai spus c este o nebunie s crezi !n ceea ce nu se vede# M Da, eu* M (i eu v%am spus c dumneavoastr toti n%aveti minte. Toti sunteti nebuni. Stiti de ce# $m tot dreptul s v "ac nebuni. M Dar pentru ce# M (entru c eu n%am vzut mintea nimnui niciodat* Si atunci, nu%i o nebunie s cred eu c aveti minte, dac n%am vzut%o# M Uite, bi, ne%a luat popa "ront* M adic !n loc. Ei rdeau singuri unul de altul. Discutia era si "rumoas si serioas si 0azlie. M (i cum s cred eu c aveti minte, dac n%am vzut de cnd sunt eu# 2ici la voi, nici la mine. um este# $lb, neagr, rosie, verde# e "orm are# (trat, dreptung0iular, 0e=agonal# um este domnule, "orma, culoarea# Si%i pipibil sau cum este# Dac !mi artati aceste !nsusiri la minte, atunci eu zic c aveti minte, dac nu, n%aveti deloc* (entru c n%am vzut%o, nici culoarea, nici "orma. M Uite, mi, popa* (oti s%i zici ceva# M Dac n%ai tcut din gur* 1i prostule, n%ai pus problema bine* Ei se prosteau unul pe altul. M Stai, mi, c cu popa ai de lucru de acuO* M $"ar de asta, se crede c toat lumea de pe glob c oamenii au minte# Se crede. ?r s se vad. )at un argument c toat lumea crede c are minte* Si dumneavoastr credeti si eu, dar nu vedem mintea. Dar viata ati vzut%o vreodat# ine a vzut vreodat viata din om# Si cu toate acestea cine zice c%i mort, cnd este viu si are viat# Se vede viata# M 2u se vede* M Si atunci nu%i o nebunie s credem noi c oamenii au viat# Dac n%o vedem. M Dar viata se mani"est, printe* M ?oarte bine. (rin mani"estrile ei se crede c e=ist, cu toate c n%o vezi. $sa%i si Dumnezeu. are%s mani"estrile 'ui !n lume# M Dumneavoastr aveti imaginatie# M Da. M $ti vzut%o vreodat# 2u* Dumneavoastr aveti mnie# $ti vzut%o vreodat# Dumneavoastr aveti cugetare, gndire# $ti vzut%o vreodat# $veti po"t# $veti, pentru c acestea sunt puterile su"letului M cea mnioas si cea po"titoare. Dumneavoastr aveti partea cresctoare. $ti vzut%o vreodat# Stii dumneata cum cresti# Sau te%ai vzut vreodat cum cresti# $"ar de asta. Dumneavoastr aveti puterile su"letului, cum este: cugetarea, alegerea, 0otrrea, m0nirea, !ntristarea, bucuria. 'e%ati vzut vreodat pe acestea, cci acestea sunt puterile su"letesti# 2ou ne spune Scriptura c omul este c0ip si asemnarea lui Dumnezeu. Dar nu dup "orma cea dina"ar, ci dup cea su"leteasc. )at cte puteri are su"letul* Si nici mnia, nici ratiunea, nici po"ta, nici bucuria, nici !ntristarea, nici m0nirea, nici imaginatia, nici voia liber, nici viata, nici mintea nu le%a vzut nimeni. Si toate e=ist. Si la "iloso"ia pro"an se !nvat c e=ist aceste puteri ale su"letului. Dar su"letul l%ati vzut vreodat# M (i tocmai, c nu%i*
29

M um nu%i# Dac n%ai avea su"let, n%ai mai vorbi cu mine* Dumneata nu poti clipi o dat din oc0i "r Dumnezeu, dac n%ar "i viat !n dumneata. Si vedeti cte sunt# Si viat, si minte, si voie liber, si ratiune, si mnie, si bucurie, si !ntristare, si po"t, care se cred de toat lumea, "r s se vad. Toate "aculttile su"letului sunt nevzute, toate puterile lui sunt dup c0ipul si asemnarea lui Dumnezeu, c Dumnezeu este nevzut. )ar omul este prototip si icoan a lui Dumnezeu pe pmnt M !n ceea ce priveste su"letul: minte, cuvnt si du0. $i vzut vreodat cuvntul# Ti%ai vzut du0ul cu care vorbesti# )at cte puteri si cte "acultti nevzute are su"letul nostru si de aceea el este c0ipul si asemnarea lui Dumnezeu* Si dumneavoastr nu le%ati vzut. Dar se crede de toat lumea c omul are si bucurie si m0nire si !ntristare; are si po"t si ratiune si voie liber, are si viat, are si minte...# M 1i M a spus unul M, mai bine tceai* 2%ai pus bine problema* Nsta trebuie s "ie un director de seminar* M 2u, domnule, dar ne spunea avevrul* 3ezi, c toti credem c sunt acestea, si e=ist !n om, dar nu se vd* M Si tu ai spus c%i o nebunie s crezi ceea ce nu vezi* Dar vezi c%i "aci pe toti nebuni, c acestea sunt, si noi le credem "r s le vedem. 1ai stau asa, si se ridic un doctor: M (rinte, d%o la boal* Eu sunt maior%doctor. ?ac operatii si umblu cu bisturiul prin matele omului M !i tai gtul, !i tai picioarele M, tai, operez de 4/ de ani si eu n%am dat peste su"let* Si cum s cred c e=ist, dac n% am dat cu bisturiul peste el# M Dumneata esti doctor# M Da* M Si de aceea nu crezi c e=ist su"let, c nu%l vezi# M Da* M Dar dumneata, si cei asemenea cu dumneata doctori, credeti c e=ist durere !n lumea asta# M E=ist, printe* M Eu nu cred* E o nebunie s cred, domnule, dac n%am vzut%o* M E=ist, printe* M Dar cnd !l tiai cu bisturiul si omul rcnea acolo si se zbtea !n g0earele mortii, durerea n%ai vzut%o# M 2u. $sta nu se vede* M Si vrei s vezi su"letul# Si durerea%i una din "aculttile trupesti, "iresti ale omului, si%i amestecat cu cele su"letesti. Si dup cum nu poti vedea durerea, asa nu poti vedea su"letul. 1ai ales su"letul "iind du0. M $uzi, b, si tu cu doctoria ta, vorbesti prostii* Te%a lovit !n cap, mi* 2%ai vzut durerea# Dar cine dracu a vzut durerea* ns toat lumea crede c este durere. M Uite, b, ti%a astupat gura si tie* M 1i, am dat de dracu aici* M Da%i "rumos, domnule* $cestea le povestim si noi la altii. 1ai spune ceva, printe* $tunci se ridic unul: M (rinte, dintotdeauna stim c ,iserica a stat !mpotriva stiintei. Uite, rusii au "cut un satelit acum care a !ncon&urat pmntul de trei ori, cu )uri 5agarin, si uite a aterizat cu bine* M Si ce%i cu asta# M $stea sunt roadele si avansul stiintei "at de religie* M 2imic n%ati "cut* M $uzi%l, b, c%i contra stiintei* $cesta trebuie s "ie ca cel care a "ost contra lui 5alileo 5alilei* M Stati s v spun* Stiti ce%ati "cut voi# Dac o albin iese din stup si !ncon&oar buduroiul !n care st, are ea pretentia c stie ce este !n toat lumea# $tta a "cut omul pn acum* $ iesit de%abia din stiubei si a !ncon&urat stiubeiul !n care trieste si i se pare c mare lucru a "cut* M $uzi%l, b* M nc n%a "cut stiinta nici att ct zboar o "urnic de pe degetul sta pe cellalt* Toti savantii lumii si din $pus si din +srit. Si stati c de%acum !nainte avem de vorbit* M i "rumoas, domnule, discutia asta* M %i "rumoas, c%i amar, c%i dulce, eu v spun pn la capt de%acum, ct a tinea KpovesteaL asta, da, zic, iaca se apropie gara ,acu* Domnule, dumneavoastr stiti Ursa mare de pe cer si Ursa mic M arul mare si arul mic M, steaua polar# @c am "cut orientri noaptea !n armatA
30

M Da. M Uite ce%i* $stronomia si stiinta, cu cei mai mari savanti astronomi, spun c la Ursa mare, da la roata din brazd dinapoi, pn la cea de ctre om M osia arului mare de pe cer M, este -4// de ani cltoria luminii, si lumina merge cu 4//./// de BmPs. $sta%i osia carului mare. as a&ungi de la o roat pn la cealalt !ti trebuie -4// de ani s cltoresti cu viteza luminii. Dar ct ar mai "i pn la roata dinainte si ct ar mai "i pn la protap si pn la (repelea care mn boii pe din brazd. M Dar cine este (repelea# M Este o stetut mic, acolo* Dar ct mai este de lung arul mare, spune%mi dumneata* M 1i, interesant* ine spune asta# M amil ?lamarion. '%am avut pe amil ?lamarion la !ndemn, Dumnezeu !n natur. Nsta%i mare "iloso" "rancez din secolul trecut. Da, zic, dumneavoastr vedeti o stea care, cnd rsare, cam dntuieste !n culori, K$l"a eantauruluiL. Toat astronomia arat c $l"a entaurului este steaua megies a sistemului nostru solar. Sistemul solar se compune din nou planete, cu soarele zece. Si pn la megiesia noastr cea mai de% aproape, c%i peste gard aici, este un milion de ani cltoria luminii. 3 rog s calculati, domnilor, ce%a "cut )uri 5agarin* M 2%a "cut nimic, printe* M $"ar de asta. (mntul are 4>./// de Bm !mpre&urul lui. Deci 4>./// de Bm a "cut acela cu sputnicul lui, iar pn acolo, un milion de ani cltoria luminii, socotiti dumneavoastr, zic, ce%a realizat omul "at de distanta interstelar sau interplanetar* M Domnule, este incalculabil. M Stati s v spun altele, mai serioase. Dumnezeu !si arat lucrrile, nu !n cele mari, ci !n cele mici, cum spune S"ntul 2icodim $g0ioritul. )a gnditi%v dumneavoastr, c !ntr%o urec0e de ac se gsesc opt se=tilioane de atomi, ci"re astronomice M un se=tilion este - urmat de 6- de zerouri. $cesti atomi dintr%o urec0e de ac, ca s%i numere un om, trebuie s triasc 6././// de ani si s numere mai mult de un miliard pe secund. Si v rog s%mi spuneti dumneavoastr cti atomi sunt !ntr%o urec0e de ac si cum !i !mprtiti si ct este de minunat Dumnezeu, ca !ntr%o urec0e de ac s bage attia atomi. $tunci ce%a "cut omul cu stiinta lui pn acum# M Domnule, este inimaginabil* M Stai s v spun alta mai minunat. (e%un vr" de ac se odi0nesc -> miliarde de ioni, care sunt corpuri mult mai mici dect atomul @ amil ?lamarion voia s scoat !n evident viata, la ateii de peste +in, c ei se c0inuiau s "ac o celul vie, pe vremea aceea, pe care nici astzi n%au "cut%o, c viata%i numai de la DumnezeuA. Si la acesti ioni, care nu se pot concepe de mintea omeneasc ct sunt de mici, ce aparate trebuie# dac ai avea un aparat, ca un purice s%l vad mai mare dect ea0lul, !nc nu ai zri !n atmos"er un ion* Si acesti ioni s%a a"lat c si ei stau ca "lcii la 0or de mn si &oac, au viat !n ei* KSi acum domnilor de peste +in M c el !i combtea pe germani M, v rog s desprtiti "orta de materie si viata de zidire. Dac nu m%as teme de panteism, zice amil ?lamarion M panteistii ziceau c toat buruiana este Dumnezeu M, as zice c Dumnezeu este !n toat iarba si !n tot corpul. Dar voi zice alt"el, c Dumnezeu este !n toat zidirea SaL. Sub cel mai mic germene de materia de sub cer este mna lui Dumnezeu si e=ist viata care a pus%o Dumnezeu* Si acum vreau s v spun un lucru. nd vedem puterea lui Dumnezeu, c !n miniatur lucreaz attea minuni negrite si neconcepute de mintea omeneasc, cnd vedem c si acolo este viat, !n acele mici particule de materie care nu pot niciodat "i vizibile cu oc0iul liber, dac noi nu ne%am teme de panteism, am zice c Dumnezeu este su"letul naturii, al !ntregii naturi. Dar nu este asa. Dumnezeu e=ist, cum zice marele apostol (avel, pentru c de la El si prin El si !ntru El sunt toate* Si vorbind acolo, vd c se apropie gara ,acu, si trebuia s m dau &os. Era mult discutie. De%abia intrasem !n subiect. Eu le%am spus c povestea este lung. M 2u puteti clipi o dat din oc0i "r Dumnezeu, "ratilor* M Dar de ce, printe# M 3iata este de la Dumnezeu, dttorul de viat, si, dac ai murit, mai clipesti din oc0i dac poti* 1ai poti clipi dac mori#... 2%am amintit c0iar toat predica. 3%am spus asa rezumativ cum a "ost. $u "ost dou ore de discutie. 2e%am desprtit. M Domnilor, ne pare "oarte ru c ne desprtim* 3 spun drept c unii m%au srutat si pe obraz, altii mi%au dat cirese, altii bomboane. $u dat si pomelnice.
31

M (rinte, vrem s%ti scriem, dar s ne spui ce studii ai mata, c trebuie s "ii un director, un pro"esor la vreun seminar. M Eu am s v spun, dar s m credeti dac vreti* Eu de%abia sunt un cioban si pasc oile mnstirii. M Si unde te duci acum# M 1 duc la un sc0it. Eu sunt cioban. Dar dac ati avea "ericirea s vorbiti dumneavoastr cu un staret de mnstire, sau cu un episcop, s vedeti ce stie acela* M $uzi, mi* $sta%i o minune* M 3%ati !ntlnit cu un cioban al mnstirii, dac v%ati !ntlni cu un staret sau cu vreun pro"esor de seminar, de stia mare care au scoli, s vedeti ce v spun aceia, zic. M 1, degeaba trim, m* Suntem niste prosti* 1, ce ne%a spus popa sta* 'e%am spus multe despre stele, despre miscarea :rionului; le%am spus cte vnturi bat pe "ata pmntului si cum se c0eam "iecare, si cum se "ormeaz vnturile, dup S"ntul )oan Damasc0in; despre zodii si cte grade are "iecare zodie si ct am vorbit pe larg, dup S"ntul 3asile cel 1are, din <e=aimeron. $veam s m bag !n <e=aimeron despre viata pestilor mrii, despre viata "lorilor, despre viata astrelor ceresti, c aveam s vorbesc, dar dac noi sc0imbam trenul. 2e%am desprtit cu mare durere !n inim. M Domnilor, m%ati bgat !ntr%o discutie, pe care nici n%am !nceput%o. )ertati%m si mergeti sntosi si v "aceti generali, iar eu m duc !n treaba mea* $m sc0imbat. Si plutonierul acela cu sotia sa, era din (odoleni, si el cnd a vzut c mam suit !n trenul cellalt, a venit lng mine. M (rinte, eu sunt om btrn, dar asa ceva n%am auzit de cnd m%a "cut mama. S stii c a rmas ceva !n su"letul lor. $cestia, unde se duc, au s spun c au stat de vorb cu un clugr care era cioban. Dar ai bgat !n su"letul lor pe Dumnezeu !n tot c0ipul si le%ai spus. : s tin minte c le%a vorbit un cioban de la mnstire. $sa a "ost discutia, dar aici v%am spus%o pe scurt.

DESPRE NESTIUTELE JUDEC-TI ALE LUI DUMNEZEU Un clugr din pustia Sc0etic, mergnd la $le=andria s%si vnd lucrul minilor sale M c lucra la cosnite, a vzut o !nmormntare. 1urise ig0emonul acelei cetti, un mare pgn, care omorse mii de crestini, c era pe timpul marilor persecutii. Era o zi "rumoas si mergea tot orasul dup el, !l ducea la groap. nd a a&uns acas, un pustnic mare, care vietuia !n pustie de >/ de ani si tria numai cu rdcini si cu ce gsea prin pustie, a "ost mncat de o 0ien. $tunci s%a gndit clugrul: ig0emonul, care a omort mii de crestini, cu ct cinste mergea la groap, iar sta care a slu&it lui Dumnezeu >/ de ani si a trit numai !n post si rugciune, l%a mncat 0iena* e "el de &udecti are Dumnezeu# 1i se pare c Dumnezeu, "iind prea bun, !ngduie si lucruri nedrepte. $m s m rog lui Dumnezeu s%mi arate cum sunt &udectile 'ui, c si unii oameni &udec !mpotriva proniei, a purtrii de gri& a lui Dumnezeu. utare este ru, este pctos, si%i merge bine. $ltul este bun, dar copiii !i sunt ri, "emeia !i este bolnav, iar el scap de un necaz si d peste altul. Unul este ru si trieste mult, iar altul este bun si moare devreme. Uite, un crestin este bun, se roag lui Dumnezeu, posteste, si numai de scrbe d, iar altu%i ru, !n&ur, bea, si pe acela nu%l pedepseste Dumnezeu. Si asa, clugrul a observat multe lucruri de acestea, cum zice la (roorocul )eremia: Doamne, ce este, cci calea celor ri sporeste si calea celor drepti totdeauna este !n necaz# Si din ziua aceea a !nceput s se roage: KDoamne, arat%mi &udectile Tale, ca s nu &udec*L Si a !nceput a se ruga clugrul acela lui Dumnezeu, s%i arate &udectile 'ui; cum de unul, sracul, care%i s"nt si drept, este bolnav, su"er, d de necazuri, de scrbe, iar altul pctos !si "ace de cap, este sntos si bogat, are trecere, a&unge mare !n dregtorii, !n cinste, si !n toate !i merge bine.
32

Si s%a rugat clugrul mult timp lui Dumnezeu s%i arate cum sunt aceste nedreptti, c cei buni de multe ori dau de greu si celor ri le merge bine. KS%mi arate Dumnezeu &udectile 'ui, c si eu de multe ori m%am tulburat de lucrul acesta, c am vzut multe nedreptti, pe care, mi se pare mie c Dumnezeu le%a !ngduitL. )ar (reabunul Dumnezeu, "iindc omul nu stie &udectile 'ui, i%a artat !ntr%un c0ip ca acesta &udectile Sale, desi putea s%l piard pentru aceast iscodire, ca s stie tainele lui Dumnezeu, pe care nu le stiu nici !ngerii. Dar, pentru c%l iubea, avnd viat s"nt, a vrut s%l !ntelepteasc, cci &udectile lui Dumnezeu nimeni nu le poate sti. :dat a plecat pustnicul singur la $le=andria s%si vnd cosnitele, c era cale de trei zile. Dar cum a pornit de la pestera lui, !ntr%o poian "rumoas, i%a iesit !n cale un alt clugr, tnr, "oarte "rumos. M ,lagosloveste, printe* M Domnul, "iule, s te blagosloveasc* M Unde mergi, printe# M 1 duc pn la trg, s%mi vnd lucrul minilor. Ei vindeau cosnitele si cumprau pine, "ceau pesmeti, si se 0rneau cu verdeturile care le mai gseau prin pustie. M (rinte, eu tot la $le=andria merg. M Slav lui Dumnezeu c am tovars de drum* Dup ce i%a luat sarcina btrnului, clugrul cel tnr i%a spus: M (rinte, uite ce este. Stii ce trebuie s "ac clugrii cnd merg la drum* S se roage tot timpul si s vorbeasc cu Dumnezeu. $sta este datoria clugrului si a crestinului, cnd merg pe drum, s se roage. M $sa, printe, pn la $le=andria ne cutm de rugciune* M S nu vorbim un cuvnt* i%a zis cel tnr. 1ergnd noi pe drumul sta trei zile, ai s vezi la mine niste lucruri !n"ricosate. S nu vorbesti, s nu m &udeci si s nu%ti calci &urmntul* M Da, "iule* Dac mi%o a&uta Dumnezeu, nu voi mai vorbi* Si au pornit amndoi. lugrul tnr ducea cosnitele si mergeau tcnd. (e la amiaz, cnd soarele ardea "oarte tare, au dat de un sat si au iesit !naintea lor doi oameni tineri: M (rintilor, de acum nu mai puteti cltori, pentru c soarele arde "oarte tare. <aideti la noi* $cei doi tineri i%au primit cu mare cinste, cci !n :rient, !n timpul zilei nu poti cltori, dect numai dimineata si seara. Si acolo asa%i traditia, cum te%a primit !n cas, s te spele pe picioare. 1ntuitorul a spus lui Simon "ariseul: $m intrat !n casa ta, ap pe picioarele 1ele n%ai turnat* (entru c acolo nisipul este "oarte "ierbinte si cnd ai a&uns !n casa omului si%ti d oleac de ap rece pe picioare, !ti "ace mare bine. (icioarele se !n"ierbnt groaznic din cauza nisipului si a pietrelor. $cei tineri, cnd au a"lat c sunt din pustia Sc0etic, unde erau numai clugri s"inti M S"ntul $ntonie cel 1are, S"ntul 1acarie cel 1are, S"ntul Sisoe cel 1are, S"ntul :nu"rie cel 1are, si alti mari si0astri care%i avem !n calendar M, i%au primit cu mai mare cinste, cu dragoste, le%au splat picioarele, i%au odi0nit si i%au pus la mas. Tinerii aceia aveau !n cas un vas de argint, "oarte scump, ce rmsese din neam !n neam. n acel vas le%au pus mncare pustniceasc, din evlavie, dndu%le cuvenita cinste. lugrii au mncat, au mutumit, si s%au dus s se odi0neasc, c erau obositi. Spre sear, cnd s plece la drum, clugrul cel tnr a "urat vasul de argint. lugrul cel btrn a vzut si se gndea: K)a uite* 2e%au primit oamenii cu atta cinste, ne%au splat picioarele, ne%au dat mncare, si clugrul sta a "urat blidul de argintL. 1ergnd ei mai !ncolo, au trecut peste o punte. lugrul cel tnr a "cut cruce pe acel vas si l%a aruncat !n ap. ,trnul a vzut si se gndea: K e nedreptate* De ce o "i luat blidul si l%a aruncat !n ap# De ce nu l%a lsat acolo#L Dar a tcut, c avea legmnt ca pn la $le=andria s nu vorbeasc. Seara au a&uns la alti doi tineri. Si aceia le%au iesit !nainte, i%au primit cu dragoste, le%au splat picioarele, cum este obiceiul, si le%au dat odi0n. $ceia aveau un copilas de cteva luni. Dimineata, cnd s plece, clugrul cel tnr s%a dus la leagnul copilului, "r s observe printii lui, si l%a ucis. ,trnul a vzut si zicea !n inima lui: K u ce criminal am pornit eu la drum* $colo a "urat blidul de argint, aici a omort copilul*L Dar el l%a prevenit: K$i s vezi multe la mine !n drumul sta, s nu cumva s vorbesti, cci calci &urmntul*L
33

$ doua zi pe la amiaz, trecnd printr%un sat, le%a iesit !n cale un gospodar: M (rintilor, nu mai puteti merge de%acum, c este soare si este cldur mare. <aideti la noi s v odi0niti cteva ore si mai ctre sear veti pleca iarsi* :mul acela avea un cine ru legat, care pzea toat gospodria. )%a primit omul, i%a osptat, i%a odi0nit. 1ai ctre sear, cnd a !nceput a se rcori, au plecat ei. lugrul cel tnr sa dus !napoi si "r s observe stpnul, a "cut o cruce peste cine si cinele a srit !n sus si a murit. $tunci brbatul vedea, dar tcea: K e treab%i asta# $colo a "urat blidul de argint, dincolo a gtuit copilul, aici a omort cinele*L 1ergnd ei a doua zi, !n drum au trecut pe lng o crcium. $colo nu mai vorbeau de Dumnezeu, vorbea alcoolul !n capul lor: c0iuiau, cntau, "luierau, !n&urau; si cnd i%au vzut pe clugri, au !nceput a striga: KUite popa, mi*L M omul cnd este beat, nu mai vorbeste el, vorbeste diavolul* lugrul cel btrn n%a zis nimic, !si cuta de drum. Dar cel tnr se !ntoarce la crcium si "ace trei metanii. Dup ce s%a !nc0inat la crcium a plecat mai departe . n marginea pdurii era un sat si o biseric pustie. 2u avea nici cruce, usile luate, geamuri sparte; biseric pustie, prsit de vreo 7/ de ani. lugrul cel tnr a luat cteva pietricele, le%a !nsemnat cu S"nta ruce si a !nceput a arunca !n biseric. Dar clugrul cel btrn zicea !n mintea lui: K)a uite, mi* Dac ar "i de la Dumnezeu, n%ar "i "cut acestea. Dar este de la diavolul, c la crcium s%a !nc0inat, iar !n biseric arunc cu pietreL. Dar nu avea voie s vorbeasc. 1ai era pn la $le=andria o zi. $ treia zi dimineat, mergnd ei !n marginea unui sat, a&ung la o cas acoperit cu paie si cu stu". (e prispa casei erau cinci copilasi care plngeau. lugrul cel btrn a scos ceva din rucsac si le%a dat. $poi i%a !ntrebat. M De ce plngeti# M )eri au !ngropat%o pe mama* M Dar tat aveti# M Tata a murit anul trecut. Ei n%aveau, sracii, nici tat, nici mam. Dup ce au plecat, clugrul cel tnr se !ntoarce !napoi si d "oc casei. opiii au "ugit care !ncotro. lugrul cel btrn se gndea: K$cesta este om# $ dat "oc la cas* Doamne, ct am s mai rabd eu pe ucigasul acesta# $colo s%a !nc0inat la crcium, dincolo a bulgrit biserica* Nsta numai rele "ace*L Dar tcea din gur, c seara a&ungeau la $le=andria !n oras. nd au a&uns la $le=andria era sear. $colo era o vil mare si proprietarul nu era acas. lugrul cel tnr s%a uitat oleac la cas, si numai ce%l vede pe vr"ul casei. ntr%un ceas a des"cut toat casa. $ s"rmat acoperisul, usile, geamurile, tot ce era !n cas a stricat. el btrn s%a minunat cum !ntr%un ceas a s"rmat toat casa, si s%a speriat cnd a vzut. Dar acum, "iindc a&unsese la $le=andria, putea vorbi. nd s%a dat &os acela, dup ce a s"rmat toat casa omului, l%a luat deoparte si l%a !ntrebat: M )a ascult, "rate* De acum nu mai pot tcea* $ "ost &urmnt !ntre noi s nu vorbim pn aici. S%mi spui tu mie ce esti tu* Drac esti, om esti, ori !nger esti* M Dar de ce, printe# $m "cut ceva ru# M 1i, dar de trei zile, de cnd mergem !mpreun, ai "cut numai lucruri rele* M Dar ce%am "cut, printe, ru# M (i bine, mi, oamenii aceia de acolo, cnd ne%am cobort din munte, nu ne%au primit# 2u ne%au osptat# Si ce au avut ei mai scump, un blid de argint, nu l%ai "urat de acolo si l%ai aruncat !n ap# M Si ce zici, printe# M +u ai "cut* 1are sminteal, c oamenii aceia ne &udec c am "urat* M (rinte, trei lucruri mari si bune am "cut acolo* ,lidul acela de argint era litierul de la biserica din acel sat. l "urase strbunicul acelora, dar ei nu stiau. Era scris pe dnsul cu slov bisericeasc vec0e: K$cesta este litierul bisericii S"ntul 2icolae, donat de "amilia cutare, si cine !l va !nstrina de la biseric s stea !n iad pn !l va !ntoarce !napoiL. $sa scria pe blid. Si din cauza blidului aceluia, nou su"lete care l%au "olosit se munceau !n iad. Si acum aveau s mearg si acestia !n iad, "iindc !l "oloseau. Si mie mi%a "ost mil de dnsii si am "urat blidul; dar mie nu mi%a trebuit, c l%am aruncat !n ap. $ doua zi va veni paraclisierul bisericii s se scalde !n apa aceea, si va a"la vasul. $cela de la biseric, cunoscnd slova bisericii, o s%l duc la preot. Si cnd va pune blidul !n S"ntul $ltar, cei nou vor iesi din iad, pentru c este scris acolo: KS stea !n iad pn !l vor !ntoarce !napoiL.
34

Deci eu, printe, trei lucruri bune am "cut acolo: i%am scos si pe acei nou din iad, i%am pzit si pe acestia vii s nu intre, si am dat si blidul bisericii !napoi, ca s%l aib, c era de mare nevoie. Si tu zici c ru am "cut, dar eu bine am "cut* $tunci s%a minunat brnul. K)a uite, "rate, cum a "ost. Si eu socoteam c este 0ot, c a "urat blidul* M Dar cnd ai ucis copilul, tot bine ai "cut# M ,un treab am "cut si acolo. M um, ai omort copilul si zici c bun treab ai "cut# M Stai si nu &udeca dup mintea ta* $i vzut copilasul# $cela a "ost zmislit !n ziua de (asti. Si avea pus canon de la Dumnezeu, pentru c nu s%au !n"rnat printii !n ziua nvierii Domnului, copilul avea s a&ung la 6/ de ani comandant de tl0ari si avea s omoare pe printii lui. $cesta este canonul pentru ne!n"rnarea lor; si mult lume avea s omoare si mari tulburri avea s "ac !n lume, pentru c a "ost zmislit !ntr%o zi asa de mare. Eu aici am "cut trei mari lucruri bune: am trimis su"letul copilasului la cer curat, am scpat pe printii lui de uciderea de mna propriului lor "iu, si ei, gsind copilul mort, vor plnge "oarte mult si, prin plnsul acela, li se iart si pcatul c l%au zmislit !n ziua de (asti. Si tu zici c ru am "cut, dar eu bine am "cut* M Dar acolo, de ce ai omort cinele omului# M Si acolo am "cut treab bun* inele acela pzea toat gospodria, dar a doua zi avea s turbeze. Si cnd trebuia s vin stpna s%i dea de mncare, avea s%o muste si mare scrb avea s "ie la casa omului aceluia* ?iindc ne%a primit pe noi, mi%a "ost mil de ei si am omort cinele mai !nainte, s n%o muste pe stpn. Si tu zici c ru am "cut, dar eu bine am "cut* M Dar la crcium de ce ai "cut cruce si te%ai !nc0inat# M Si acolo am "cut treab bun* n crciuma aceea veniser cei mai mari gospodari din sat. Epitropul bisericii, primarul si un mare gospodar. Ei s%au s"tuit s pun mn de la mn si s "ac biserica din sat care era prsit. $tunci cnd am trecut noi, ei au zis: KDoamne a&ut s "acem biserica*L 1car c erau !n crcium, eu am vzut c oamenii au vrut s "ac treab bun, am "cut si eu trei metanii si am zis: KDoamne, a&ut%le s "ac biserica*L Si tu zici c ru am "cut, dar eu bine am "cut. Eu nu m%am !nc0inat la crcium, m%am !nc0inat lui Dumnezeu, s le a&ute celor ce au pus 0otrrea s re"ac biserica prsit. S%a minunat btrnul, zicnd: K2ici aici nu am avut dreptate*L M Dar acolo, cnd am a&uns !n marginea satului, de ce ai aruncat cu pietre !n biseric# M $ceea era biserica cea pustie* Si biserica "iind pustie, dracii &ucau pe S"nta 1as, pe geamuri, pe biseric si rdeau de pustiirea lcasului lui Dumnezeu, si mi%a "ost ciud. Si ai vzut c am "cut cruce pe acele pietricele si am !nceput a zvrli !n biseric, iar diavolii au "ugit de acolo* Eu n%am bulgrit biserica, ci pe diavolii care erau acolo* M Dar acolo de ce ai dat "oc la casa copiilor# $i vzut copilasii si nu ti%a "ost mil de ei# M ,a mi%a "ost mai mil ca tie* Si am "cut "oarte bine. $i vzut c acei copilasi nu aveau nici mam, nici tat, si au rmas cu cocioaba aceia de cas. Dar nu stiau ei c !n prispa casei este o comoar ascuns de un strbunic de%al lor. Un vas cu bani de aur curat. Si eu am dat "oc casei, c ei triau !n srcie si nu stiau c au comoara !n prispa casei. Dup cteva zile, copiii vor cuta pe%acolo s vad ce%a mai rmas, si vor da de aceast comoar si o s c0eme pe un mos de%al lor, care%i epitropul bisericii. $cela, "iind un om cu "rica lui Dumnezeu, va lua !n gri&a sa copiii aceia si cu banii gsiti le va "ace o cas mare cu tot ce le trebuie, o s%i poarte prin scoli si o s a&ung oameni mari si credinciosi. Si tu zici c ru am "cut, printe, c am dat "oc casei, dar eu am "cut bine, c dac nu ddeam "oc casei, nu gseau comoara* M Dar aici de ce%ai stricat casa* M (rinte, casa asta "rumoas a "ost "cut cu bani de "urat. Si era porunc de la Dumnezeu asa: K?iindc s%a "cut cu osteneal strin si cu bani de "urat, aici brbat cu "emeie niciodat nu vor tri* ?emeia trebuia s moar la primul nscut. 2umai brbatul vduv avea s triasc toat viata !n casa aceastaL. Si am stricat casa, c ei sunt dusi la o nunt, si cnd vor veni si vor vedea c totul este s"rmat, vor "ace !napoi o cas mai mic, cu osteneala lor proprie si nu va mai muri nevasta la primul copil. Si tu zici c ru am "cut, dar eu am "cut bine dup voia lui Dumnezeu. $tunci a !ntrebat clugrul: M S%mi spui tu mie, mi "rate, cte minuni mari ai "cut, ce esti tu#
35

M Dar s%mi spui si s"intia ta, ce te%ai rugat lui Dumnezeu* M Eu m rog de ctiva ani s%mi arate Dumnezeu &udectile 'ui, c mi s%a prut c multe lucruri nedrepte !ngduie Dumnezeu !n lumea asta. M Da# Dar n%ai auzit pe )saia (roorocul# (e ct este mai !nalt cerul dect pmntul, pe ct este de departe rsritul de apus, pe att sunt mai departe &udectile 1ele de &udectile voastre si gndurile 1ele de gndurile voastre, "iii oamenilor. 2%ai auzit pe Solomon ce spune# (e cele mai grele dect tine nu le ridica si pe cele mai adnci dect tine nu le cerca, ca s nu mori* 2%ai auzit pe David (roorocul care zice# 8udectile Domnului sunt adnc mult* um ai !ndrznit tu, un om, s cerci &udectile lui Dumnezeu, pe care nici ar0ang0elii, nici 0eruvimii nu le stiu# Dar Dumnezeu n%a vrut s te piard, c putea s te piard pentru iscodirea asta, dar, stiind ostenelile tale, m%a trimis pe mine, printe, s%ti art c &udectile lui Dumnezeu nu sunt ca ale oamenilor. 3ezi cte ai &udecat tu de mine# te am "cut, ti s%au prut c sunt rele; c sunt ucigas, c am "urat vasul, c am dat "oc casei, si cte am "cut. Dar ele au "ost toate bune "oarte si toate de mare "olos s%au "cut. $u "ost bune dup &udectile lui Dumnezeu, nu dup &udectile oamenilor* Si tu ai &udecat ceva, dar &udectile lui Dumnezeu n%au "ost ca ale tale, c ele au "ost bune "oarte* Tu ai zis c ru am "cut si eu numai bine am "cut. Deci, de acum !nainte s nu mai &udeci pe nimeni si orice ai vedea s zici: Domne, Tu toate le stii* Eu nu cunosc &udectile Tale* Deci, printe s"inte, s nu mai !ndrzneasc nimeni din oameni s cerce &udectile lui Dumnezeu, c nici !ngerii nu pot sti &udectile 'ui* Dar, "iindc esti om, Dumnezeu te%a iertat, !ns m%a trimis s te !nteleptesc s nu mai !ndrznesti s iscodesti &udectile 'ui, c &udectile lui Dumnezeu sunt adnc mult si nu le poate sti nimeni, nici !ngerii din ceruri. $sadar s tinem minte din aceast povestire, c tot ce ni se pare nou !n lumea asta c%i strmb si ru, de multe ori ne !nselm* nu cunoastem &udectile lui Dumnezeu cele ascunse si necuprinse. 2u cerca cele necercate si nu voi s a&ungi cele nea&unse* $min. DESPRE ASCULTAREA DE P-RINTI SI MINUNEA SFINTEI LITURG.II Era un om care a "ost "oarte credincios; !l c0ema )ulian. Si i%a murit sotia omului si a srcit tare la btrnete si avea un singur "ecior, cu numele Teo"il. $proape de btrnul )ulian era un boier care avea dou curti si dou mosii mari. ,oierul avea iazuri cu pesti, avea livezi, vii, 0erg0elii de cai, vaci, porci, crduri de psri, m rog, dou curti mari avea el. Si boierul avea zeci de robi, cum era !nainte, dar pusese oc0ii pe Teo"il, "eciorul btrnului, c era si priceput si !ntelept si cuminte si crescut cu "rica de Dumnezeu. Si de multe ori boierul !i spunea mosului )ulian: M 1osule, nu vrei s%mi vinzi rob biatul matale, c ai s triesti si dumneata ca boierii# ti "ac cas si%ti dau bani si cutare. :mul era srac si numai pe acest biat !l avea. Si%i spune odat, !ntr%o sear, biatului: M Dragul tatii, mi Teo"il, vezi ct de sraci am rmas* ,oierul sta !mi spune de multe ori s te vnd rob la el M c atunci se cumprau robi, pe care voiau M, dac te vnd pe tine rob, are smi dea tot ce%am nevoie. (e lng tine am s triesc si eu "oarte bine. vrea s te aib rob de !ncredere !n cas, !n curte; nu asa pe la vite. 3rea s te aib ca pe biatul lui M c boierul nu avea copii. Dar biatul a primit ascultarea de printi cu dragoste si a zis: M Tat, pentru dragostea matale, ce nu "ac eu# 2umai mata mai esti !n lume, c mama a murit. 3inde%m rob* S m vinzi rob, c eu cu toat dragostea vreau s "iu rob, ca s vd c triesti bine la btrnete, c Dumnezeu mi%o purta de gri&. $tunci tatl su, cnd a vzut ascultarea biatului, i%a zis: M 1i, dragul tatei, am s%ti spun si eu un s"at. Eu te vnd rob, el a zis c%mi d bani multi si avere, dar tu s pzesti un lucru: t vei tri tu, !n timpul S"intei 'iturg0ii, Duminica, s nu cltoresti, si s mergi regulat la biseric* i%a zis btrnul biatului Teo"il. M Dar de ce, tat# M Uite ce* Si eu am !nvtat de la alti btrni, c !n timpul 'iturg0iei nu se cltoreste. Dac m asculti, de mari prime&dii ai s scapi tu si mare cinste ai s cstigi !n lumea asta si%n cealalt. M ,ine, tat* S%a dus mosneagul si a grit cu boierul:
36

M Uite, m%am s"tuit cu biatul, c dac n%ar "i vrut el nu as "i putut s%l vnd, si vrea s se vnd rob, ca s m a&ute la btrnete. ,oierul avea robi multi, dar nu avea copii deloc. Si%i spune sotiei: M Stii ce# ,iatul acela cuminte, evlavios, asculttor, care vine pe la noi M c el se ducea de mai lucra pe la boier M, l%am cumprat rob. ,ucuria ei* M Da* $cela%i bun* $cela%i toat nde&dea, c tatl lui este credincios. Tot timpul merge la biseric.S%a dus bietul Teo"il rob la boier* )ar boierul l%a umplut de avere pe tatl lui. )%a dat vite, i%a dat 0aine, i%a dat bani. l avea, m rog, nu ca pe%un rob, ci ca pe biatul lui, ca pe unul de mare garantie. stia c%i biat gospodar si numai pentru srcie l%a vndut tatl su. Si a stat rob Teo"il la acest boier mai multi ani. Si odat, boierul trebuia s plece de la curtea asta cu trsura la cealalt, si a uitat geanta cu actele acas. Si pe Teo"il !l avea ca pe biatul lui; !l lua !n trsur, c biatul era destept, stia s scrie, stia s socoteasc, si !i spune: M 1i, Teo"ile, du%te repede acas, c am uitat geanta cu actele M cu ce avea el acolo, bani, ce%o "i avnd* M Da, cucoane, m duc* S%a dat &os din trsur si a "ugit !napoi spre cas. nd s%a dus el s ia geanta boierului de acas, cucoana lui, "iind des"rnat, tria cu un rob de%al ei. Teo"il, cnd a venit, a intrat, a luat geanta de pe mas si a plecat. Dar el n%a observat ce "cea sotia stpnului, ci credea c doarme singur. e%a zis "emeia: M 3ezi c boierul m%a prins cu tine !n pcat* De aceea a trimis pe Teo"il !napoi, ca s "ie sigur. 1i se pare c a observat el c noi trim amndoi* M e%i de "cut acum# a zis sluga vinovat. M Stii ce%i spun# a zis ea. Dac nu%i taie capul lui Teo"il, nu mai triesc cu dnsul* $m s%i spun sotului c, atunci cnd l%a trimis !napoi dup geant, a abuzat de mine; si dac nu m luptam cu el, m bat&ocorea. $sa a si "cut. Dar s vezi ce !nseamn ascultarea de printi si tinerea cu s"intenie, ca !n timpul S"intei 'iturg0ii s nu "ie pe drum, cum l%a !nvtat tatl su. $tunci cucoana !i trimitea sotului ei o scrisoare prin robul cel vinovat care tria cu dnsa. n scrisoare scria: K$sa m &ur pe Dumnezeu. Uite, Teo"il, robul tu, !n care tu ai atta !ncredere, cnd l%ai trimis !napoi dup geant, a tbrt pe mine s m bat&ocoreasc. Si dac nu m luptam cu el, m bat&ocorea. Dac nu%i tai capul si s%l trimiti la mine, eu !mi iau averea si te las singur*L ,oierul, cnd a auzit, s%a minunat: K um, mi, Teo"il*#L M c avea mare !ncredere !ntr!nsul. 2%a cunoscut ce viclenie a "cut cucoana lui, ca s%i taie capul lui Teo"il. Si%i scrie un plic !napoi sotiei, prin alt rob. KEu am doi cli, care au tiat mai multi robi ce "ceau spargeri. 1ine dimineat !i aduc la curte cu sabia tras. Trimite%l pe Teo"il* ?%ti treab c%l trimiti cu ceva, c eu am dat ordin clilor, cnd vine dimineata, &os capul. S mi%l aduc mie si eu ti%l trimit. S%a pus la cale tierea capului lui Teo"il cel nevinovat. Teo"il nu stia nimic, sracul. 2ici nu era vinovat, nici nu stia c este pus capul lui pentru tiere. e "ace cucoana# Dimineata !i d un plic pecetluit, cu alte cuvinte si%i zice: M Teo"ile, te duci pn la curte la boier* M Da, cucoan, m duc* El nu stia nimic. Era asculttor. 2u stia c acolo !l asteapt sabia. Era gata s%i !mpac0eteze capul, s%l trimit boierului la sotie. nd l%a trimis era Duminic. Si, mergnd cu plicul, de la curtea asta pn la cealalt, a auzit clopotul la o biseric, c !ncepe S"nta 'iturg0ie. El tinea minte ce i%a zis bietul tat, btrnul )ulian, care murise: KDuminica s nu cltoreasc !n timpul S"intei 'iturg0i, a spus c de mare cinste o s m !nvrednicesc si o s m scoat Dumnezeu din mari prime&diiL. Si ce%a zis: K2u. nti stau la S"nta 'iturg0ie si dup 'iturg0ie m%oi duce, c0iar de m%ar pedepsi boierul. Tata asa a zis cnd m%a vndut rob aici, ca !n timpul 'iturg0iei, Duminica, s nu cltoresc*L $ intrat bietul Teo"il !n biseric, cci de%abia !ncepuse slu&ba, si a ascultat toat dumnezeiasca 'iturg0ie; a ascultat predica si asta pn ce%a luat ana"ur. e%a "cut cucoana cnd a vzut c nu mai vine capul lui Teo"il# KUite, l%am trimis de dimineat, si acum este ora -6*L ci sttuse la 'iturg0ie. Si ce zice robul cel vinovat#
37

M ucoan, m duc eu s%i aduc capul* (oate l%a tiat boierul si n%are cine%l aduce. M Du%te* Si%l trimite pe cel vinovat s%i aduc capul lui Teo"il. Dar el era !n biseric si nu stia nimic. nd a&unge sta cu scrisoarea acolo M gealatii asteptau s vin si s !ntrebau de ce nu mai vine, cci primiser ordin de la boier: K are vine !nti dimineata aici, &os capul* Splati%l de snge, !l !mpac0etati si%l trimiteti sus la mineL. Dar vine sta vinovat. Ei, cnd l%au vzut cu scrisoarea, l%au !ntrebat: M De ce ai venit# M $m treab la boier. '%au luat deoparte, i%au tiat capul M celui vinovat M, l%au splat de snge, l%au !mpac0etat si l%au trimis sus la boier. ,oierul se gndea acum prin cine s trimit calul. redea c%i al lui Teo"il. )at vine si Teo"il de la biseric. M ucoane, ti%am adus de la cucoan o scrisoare* M Dar cum vii tu acum# M unoane, s m iertati, am pornit dimineat, dar am stat la S"nta 'iturg0ie, c asa a zis tata cnd m%a vndut rob aici la dumneata: KDuminica !n timpul S"intei 'iturg0ii s nu pleci nicieri si s stai la 'iturg0ie, orice ar "iL. Si am stat la S"nta 'iturg0ie. S m iertati c am a&uns mai trziu* (e boier l%au cuprins lacrimile. S%a gndit c nu%i vinovat. M )a pac0etul sta M el nu stia ce are !ntr%!nsul M, si du%l la cunoan* Si%i scrie si o scrisoare. K)a seama c &udectile lui Dumnezeu sunt aici* '%ai trimis pe Teo"il si el a stat la 'iturg0ie. $poi ai trimis pe altul* Si i s% a tiat capul aceluia, cci Teo"il a stat la biseric. Eu nu cred c omul acesta%i vinovatL. Dar nici boierul nu stia c cel trimis este sluga care tria cu dnsa. Si cnd a a&uns Teo"il la cucoan, ea !l !ntreab: M Dar cum de vii tu acum# M ucoan, s m iertati* M e aduci acolo# M 1i%a dat boierul un pac0et. $ spus s%l vi%l dau dumneavoastr. El sincer nu stia ce are !n pac0et; c are capul celui vinovat. Dar ea a rmas uimit. M Dar cnd ai a&uns acolo# M S m iertati, cucoan, mata m%ai trimis dimineat, dar eu am stat la dumnezeiasca 'iturg0ie !ntr%un sat. Si am !ntrziat si am a&uns cam trziu. Dati%mi canon, pedepsiti%m, dar mie asa mi%a zis tata, cnd m%a vndut rob la dumneavoastr, ca !n timpul S"intei 'iturg0ii s nu cltoresc niciodat. Si atunci, ct era ea de rea , a vzut &udectile lui Dumnezeu. Dar nici ea nu stia a crui cap s%a tiat. Se duce ea !ntr%o camer repede s vad ce%i !n pac0et, si vede capul robului care a trit cu dnsa. $tunci a zis: K$ici sunt &udectile lui DumnezeuL. $ !nceput a plnge si a c0emat pe boier. M 3ino repede la curte, aici la noi* 3ine boierul si%l !ntreab. M e%ai "cut, boierule# M 2ici eu nu stiu. M Uite ce s%a !ntmplat* zice cucoana. M 2u stiu al cui cap a "ost sta* '%am !mpac0etat... $l cui cap este# $tunci ea a spus adevrul. M Domnul meu, am s%ti spun adevrul* Eu, ticloasa si necurata, sunt vinovat aici. Dumnezeu l%a scos pe Teo"il pentru nevinovtia lui. El niciodat, de cnd este la noi, n%a "cut o glum cu mine, nici n%a zmbit mcar. Totdeauna a "ost cinstit si 0arnic si curat cum stii. Eu, pctoas, am trit cu robul sta, cruia i%ai tiat capul, trei ani de zile. Si dac vrei, iart%m, cti dau toat averea si m duc la o mnstire s m "ac clugrit, c m tem s nu m a&ung urgia lui Dumnezeu, c am vrut s%i tai capul unui om s"nt. Dac vrei s mai stau cu tine si m ierti, bine, iar dac nu, eu plec; !ti dau toat averea si m duc la mnstire. ,oierul a zis: M 3ezi ce%a "cut Dumnezeu cu Teo"il# 1i "emeie, nu te duce la mnstire* $i gresit si tu, dar s ne temem de Dumnezeu* (entru c vezi cum scoate Dumnezeu un tnr nevinovat# $i vzut ce !nseamn copil crescut !n "rica lui Dumnezeu# 1ai bine dect s te duci tu la mnstire, 0ai s !n"iem pe Teo"il, "iu al nostru* 3ezi ct este de cinstit#
38

M <ai, si eu vreau* l trecem pe numele nostru, s%i trecem averea toat lui, c numai sta ne pomeneste pe noi si ne "ace pomenire. 3ezi ct "ric de Dumnezeu are# eu am trimis s%i taie capul si el a adus capul celui vinovat !napoi. Si l%a c0emat boierul pe Teo"il si i%a zis: M Teo"ile, uite, vrei s te trecem pe numele nostru si s te !n"iem# M ucoane, cum credeti* Eu sunt rob deocamdat. ?aceti ce vreti cu mine. Dac vreti s m !n"iati, s m lsati s cred !n <ristos, s%mi "ac rugciunile si s m duc la biseric* M (entru aceea vrem s te !n"iem* ci crezi !n <ristos si te temi de Dumnezeu* 2u i%au spus taina ce s%a !ntmplat. $ a"lat%o el mai trziu, dar atunci n%a stiut%o. Si l%au !n"iat si i%au dat cu acte amndou curtile dup moartea lor si toat averea si mosiile si tot ce%a avut boierul. Si asa pe bietul Teo"il, care a ascultat de printii lui si n%a cltorit Duminica !n timpul S"intei 'iturg0ii, l%a pzit Dumnezeu de tierea capului si a cptat si cinste de la boier si a rmas proprietar peste toate averile lor, iar dincolo s%a dus !n !mprtia cerurilor. $sa stie Dumnezeu s cinsteasc pe cei ce se tem de El si ascult de printi. $min. K $+U2 $T) (E 1$+)$ )2 1$+E * L $m sa va spun o istorioara cu problema avorturilor, a racla&elor, ca de la o vreme incoace "oarte se practica aceasta urgie; "emeile omoara pruncii. Eu vad ce vine aici. +ari gospodari si rare "emei care pazesc viata cinstita si nu omoara copiii; "oarte putini au ramas. Da asta vin vanturile astea secetoase si asteptam potopul cu "oc care bate la usa, ca nu mai poate su"eri Dumnezeu urgia acestei lumi. Toate pacatele sunt pacate, dar pruncuciderea este mai mare decat toate. : "emeie care a "acut un singur avort, este oprita de la S"anta )mpartasanie 6/ de ani. Este ucidere de om. Sa nu%mi spui mie, cum venise o "emeie acum: KDa, parinte, dar era numai de o lunaL. : luna# $uzi ce spun S"intii (arinti# K(recum cand tuna si "ulgera, odata ai vazut lumina "ulgerului, odata auzi tunetul, asa este si la zamislirea prunculuiL. Daca Dumnezeu vrea atunci sa zamisleasca un copil, in aceeasi clipa se zamisleste si trupul si su"letul. )n aceeasi clipa. Si daca dupa impreunare ai incercat sa impiedici nasterea si sa "aci vreun avort, si dupa un ceas dupa ce te%ai impreunat, ucigas de om esti. :ri ucizi omul de 4/ de ani, ori il ucizi la un ceas dupa ce s%a zamislit, tot ucidere este, pentru ca la inceput, ati vazut ce spune Scriptura: resteti si va inmultiti si umpleti pamantul si%l stapaniti. Dumnezeu $totcreatorul creeaza, cum zice proorocul: KEu creez du0ul omului in pantecele maicii luiL. Si de aceea e o urgie mare pe poporul nostru roman si pe alte popoare; in ?ranta, in 5ermania, in $nglia si in $merica mai tare se practica avorturile, mai mare urgie, si de aceea "ocul acesta cand incepe va arde "ara crutare toate popoarele lumii. 1ulte pacate sunt, dar acesta le intrece pe toate, pruncuciderea. (entru ca sunteti cateva su"lete aici, ca sa va dati seama ce insemna a omori copiii, am sa va spun o istorioara din cartea care se c0eama K'imonariuL sau K'ivada du0ovniceascaL. : "emeie a ramas vaduva de tanara cu doi copilasi. Unul avea cinci ani si altul aproape zece. Ea nu s%a mai casatorit. Un ostas voinic, "rumos, necasatorit, s%a liberat de armata; statea aproape de ea. Ea ar "i vrut cu orice c0ip sa se casatoreasca si sa ia pe ostasul acela in casatorie. Si el s%a liberat sanatos, nu mai avea nici o obligatie. Ea i%a trimis o scrisorica in care i%a spus ca vrea sa%l ia in casatorie. Dar el a spus la oameni: KSpuneti%i la "emeia aceea sa se linisteasca, ca eu nu iau niciodata in casatorie "emeie care are copii. Eu n% am "ost insurat niciodata; vreau sa iau o "ata, nu sa iau copii de la alt barbat. )mi place de ea M e "rumoasa, e gospodina, e 0arnica, e sanatoasa, dar pentru ca are copii nu o iau*L and a a&uns scrisoarea la dansa, ce i%a pus satana in gand# K3ezi, daca n%ai avea copii, tear lua el. Tanar, "rumos, cutare...L. )%a pus satana in gand sa%si omoare copiii si sa%i scrie: K1ai, deamuO copiii nu%i mai amL. 5anditi%va, copiii ei; copiii ei rupti din inima ei. Unul avea cinci ani, altul avea aproape zece ani. Sotul ei murise in razboi. )ntr%o noapte, cand copiii dormeau linistiti, mama criminala ia o barda si le taie capul la amandoi. $i auzit mama# Tot asa si cei care "ac recla&e. 2u%i cu nimica deosebit. )si ucid copiii. Dupa ce i%a omorat, copiii se zbateau in sangele lor, i%a dus in gradina, a sapat o groapa si i%a ingropat pe amandoi si a pus tarana. $ sapat sangele lor si ii scrie acelui tanar: K?ii sigur, de copii am scapat. $cum poti sa ma iei in casatorie, ca mi%ai trimis raspuns ca nu iei "emeie cu copii. opiii in veac nu%i mai am. $m "acut eu asa "el ca nu%i mai amL. Dar el a cazut &os. 3ai de mine, mare criminala* Daca nu i%a "ost mila de copiii ei si i%a omorat, oare pe mine, om strain, daca ma duc, nu ma otraveste# 2u%mi taie capul# Si%i scrie inapoi: K)n veacul veacului "emeie de aceasta nu%mi trebuie, care a ucis copiii ei. riminalo si spurcaciune ce esti* Daca nu te%ai temut de Dumnezeu sa omori copiii tai, cum ai
39

sa ai mila de mine, un om strain, cand trebuie sa "im un trup si un su"let inaintea lui Dumnezeu# Sa te gandesti ca o sa te a&unga urgia Domnului*L i%a scris el. $tunci ea s%a temut "oarte ca el o s%o parasca la autoritati: K1ai, trebuie sa plec de acasa, ca de acum gata* Daca imi cere socoteala unde sunt copiii si nu pot sa spun# 1a omoara si pe mineL. Se duce la portul (ireu, ca era din 5recia, si plateste la vapor sa "uga in $le=andria. De acolo plecau sute de corabii; si nu erau pe atunci motoare ca acum, erau corabii cu panze. Una mergea la $le=andria, una merge la <ai"a, una mergea in ipru, una mergea in reata, una mergea in alta parte. Dar corabia asta cum mergea, deodata se opreste in mi&locul marii, 1area 1editerana. Si nu o zi%doua, ci cincisprezece zile. Si intrebau toti, ca era multa lume: KDomnule, ce are corabia# E stricata# (anzele nu%s bune# )a cauta si vezi*L K1ai, panzele sunt bune, toate sunt bune, vantul este prielnic, nu%i impotriva. Si totusi corabia nu mergeL. Si atunci comandantul corabiei, "iind un om credincios, a zis: K)a sa cadem la rugaciune* $sta este o mare ispita. Stam de cincisprezece zile in mi&locul mariiL. Toti au cazut la rugaciune: KDoamne, a&uta%ne sa plecam mai departeL. Unde sa se duca din mi&locul marii# Se rugau toti sa le arate Dumnezeu ce sa "aca. Si deodata toata lumea din corabie aude un glas, repetand de trei ori: KDaca vreti sa mergeti inainte, aruncati pe 1aria in mare*L omandantul corabiei a zis: M :ameni buni, auziti# De sus vine glasul. M Da, auzim toti. M ine este aici 1aria# Dar erau mai multe 1arii. S%a intamplat de erau sute de oameni. Dar aceea care stia ca a omorat copiii, a spus: M Domnule corabier M i%a spus comandantului M, vreau sa graiesc ceva cu dumneata. Era urmarita de urgia lui Dumnezeu. M Domnule, pentru mine s%a "acut glasul acesta M numai in patru oc0i i%a spus. Eu, pacatoasa, sunt cea mai rea de pe "ata pamantului. (entru mine sta corabia* M e%ai "acut, 1arie# M Domnule, uite ce%am "acut... Si i%a spus istoria, cum a taiat copiii, ca sa o ia acela in casatorie. M Tu ai auzit singura: K$runcati pe 1aria in mare*L e vrei sa "acem# M 3reau sa ma aruncati in mare, ca alt"el nu mergeti mai inainte, ca ma urmareste dreptatea lui Dumnezeu de sus. Dar el, cand a auzit ca ea recunoaste pacatul, ii parea rau. Dar ce gandea: K2oi murim aici. 5atim mancarea. 5atim apa, ca in corabie nu bei apa din mare. ?iecare are apa de acasa. 1ori cu apa din mareL. Iice: M Sora 1aria, ma tem sa te arunc in mare. M um credeti* Dar pana nu ma aruncati pe mine in mare, corabia nu merge mai departe. (acatele mele au oprit corabia. $tunci el coboara intr%o barca, caci corabia avea barci de salvare in caz de "urtuna, si zice: M Uite, sora 1aria, ma sui eu in barca. Daca corabia pleaca, inseamna ca pentru pacatele mele stam aici. (e urma te sui tu intr%o barca, sa vedem daca esti mata asa de vinovata. 1a tem sa te arunc in mare. Dar daca nu esti mata vinovata# Daca%i alta# M $i zis bine. $ coborat acela cu barca si se plimba M barca avea lopeti M si vine si%i da si ei o barca: M Uite, sora 1aria, suie mata in cealalta barca. Toata lumea se uita sa vada ce se intampla. Si s%a suit si ea intr%o barca si a mers mai incolo cam la 6/ de metri de corabie. $tunci barca s%a invartit cu "undul in sus si a dat%o in mare. Si indata ce s%a inecat ea, corabia cea mare a pornit. Toti s%au in"ricosat. Si cat trebuia sa mearga in cincisprezece zile, a mers in trei s"erturi de zi. $sa spor a avut de a a&uns la $le=andria. 1ergea ca "ulgerul, ca se daduse in mare greutatea cea mare a pacatului uciderii de "ii. Si s%a scris aceasta istorie spre "olosul nostru si spre in"ricosarea celor care practica aceasta urgie a lui Dumnezeu. S?$2TU' )52$T)E TE:?:+U' 3oi ati auzit ca la 6/ decembrie se serbeaza S"antul 1arele 1ucenic )gnatie Teo"orul. :amenii care au porci, se gandesc la alta: KSa nu tai porcul pana la ignat, cand se apropie raciunul. )ngrasa porcul, ca vine ignatulL. Daca ar sti ei cine%i )gant, nu l%ar mai cisti cu porci taiati, ci l%ar cinsti cu alt "el de cinste. Stiti voi cine%i )gnatie Teo"orul# )gnatie Teo"orul este copilul acela de care spune Evang0elia ca a luat 1antuitorul
40

un prunc in brate si l%a aratat la $postoli si a zis asa: $min zic voua, de nu va veti intoarce de nu veti "i ca pruncul acesta, nu veti intra intru )mparatia cerului. 2i se cere curatia cea de la ,otez si nevointa cea dintai, asemenea pruncilor, ca sa mergem in imparatia cerului. Dar de ce# $uzi ce spune Evang0elia: 2imic necurat nu va intra intru )mparatia cerului. (ana nu ne%om curati sa "im ca pruncii, sa n%asteptam sa intram in )mparatia cerului. $cesta%i cuvantul lui <ristos: K)ata, vedeti, pana nu va veti intoarce sa "iti ca pruncul acesta, nu veti intraL. $cesta%i S"antul )gnatie. El a plecat in $ntio0ia Siriei cu parintii lui de unde erau, si l% au crescut acolo. Si a a&uns episcop al $ntio0iei celei 1ari. )n timpurile acelea traia imparatul Traian si era mare prigoana, iar imparatia +omei stapanea tot :rientul pana in (ersia. and era el episcop in $ntio0ia, atata de "rumos predica si atata de "rumos se ruga, incat atunci cand slu&ea, era lumina in biserica, puteai sa nu mai aprinzi lumanari. De la vesmintele lui lumina toata biserica.Si oamenii au inceput sa%i spuna asa: K)gnatie purtatorul de DumnezeuL sau KTeo"orulL pe greceste. $ auzit imparatul Traian. Si mergand la razboi impotriva persilor, s%a abatut cu armatele prin $ntio0ia Siriei, ca pe acolo era drumul catre (ersia. Si a c0emat la dansul pe episcopul $ntio0iei: M Tu esti )gnatie Teo"orul# M Eu, maria ta. M Dar de ce iti zic tie oamenii K(urtator de Dumnezeu#L El n%a tagaduit: M (entru ca port pe Dumnezeu in inima mea. )mparatul Traian nu credea, mai ales ca era inc0inator la idoli. Se inc0ina la zei. M $sa cred, ca eu port pe )isus in inima mea. M $m auzit ca tu predici pe <ristos el rastignit si tot :rientul l%ai luminat cu credinta in <ristos. $i intors atata lume de la zeii nostri. M Da. (ana voi muri, voi intoarce popoarele pagane si intunecate de la draci la Dumnezeu. M $sa raspunzi# ,ine. $ dat ordin la zece ostasi aspri, l%au legat cu lanturi si l%au adus de la $ntio0ia Siriei pana la +oma, sa%l &udece imparatul Traian; ia ganditi%va cata cale este* De aceea spunea S"antul )gnatie in scrisorile sale catre smirneni: KDe la Siria pana la +oma cu "iarele ma lupt pe uscat si pe mareL. )i "aceau cele mai grele necazuri. and a a&uns la Smirna, s%a intalnit cu S"antul (olicarp, ucenicul lui. $colo, cand l%au vazut oamenii pe episcopul Siriei, veneau si%i sarutau lanturile, iar el le%a spus: KDragii mei, pe voi nu o sa va mai vadL. 'e%a tinut o predica, iar S"antul (olicarp i%a sarutat lanturile si a stat cu ceilalti episcopi, preoti si diaconi, vrand sa%l vada si dorind sa auda dumnezeiestile cuvinte care ieseau din gura lui. 2u mult dupa aceea, S"antul (olicarp a "ost ars cu "oc si a murit ca martir. Si l%au petrecut crestinii la corabie, plangand cu &ale, ca de acum mergeau pe 1area $driatica. )ar el le%a spus: KDragii mei, crestinismul nu este un lucru numai al s"atuirii, adica a s"atui ceva bun pentru Dumnezeu. Din contra. restinismul adevarat este un lucru al su"erintei, sa su"erim toate necazurile pentru Dumnezeu, toate c0inurile si moartea pentru <ristos. $sta este calea pe care a mers <ristos si apostolii 'ui, si pe asta trebuie sa mergem si noi, ca "ara de cruce nu este mantuireL. 'e%a scris si o epistola, ca avem Epistola catre smirneni, care este in (atrologia greceasca. ?oarte intaritoare. 1ergand pe &os, a trecut in drumul lui prin Troada, prin ?ilipi si prin 1acedonia, si a intarit bisericile crestine, care erau sadite de 1arii $postoli (etru si (avel si de ceilalti apostoli. erceta bisericile, invata, s"atuia si intarea pe "ratii cei neputinciosi, ca i%au dat voie ostasii sa tina predica: K2u va uitati la minte ca am lanturi, ca nimica in lume n%am cinstit mai mult decat lanturileL. Daca (avel, auzi ce spune: Sunt legat pentru )isus <ristos, dar lanturile acestea ma "ac sa "iu cel mai "ericit. Toate vi le doresc bune voua, eu, (avel, legatul lui )isus <ristos, care ma bucur "oarte in lanturile mele. Deci era urmator al lui <ristos, are a "ost legat la stalp, biciuit si c0inuit, precum si al lui (avel. and a a&uns la +oma, l%au bagat la inc0isoare pana avea sa vina Traian de la razboi. $ venit imparatul Traian si i%a adus aminte un ostas: M 1aria ta, pe episcopul acela care a predicat in $ntio0ia M ca a predicat grozav impotriva imparatului si a paganilor, in "ata imparatului Traian M il avem la temnita. e sa "acem# )ar imparatul a spus: M (regatiti%i moartea la zi de sarbatoare, ca sa adun +oma toata, sute de mii, sa vada cum am sa%l omor. 1i s%a impotrivit mie "oarte si a zis ca nu se teme decat de <ritos. Sa%l vad eu, va veni <ristos sa%l scoata din mainile mele# Si in zi de sarbatoare l%au scos in lanturi din temnita si l%au adus in arena, unde era imparatul si toti senatorii +omei si sute de mii de oameni.
41

Eu am "ost acolo la +oma, am vazut unde au mancat leii pe S"antul )gnatie. $m vazut oliseumul, unde au patimit peste sase milioane de martiri. Este o cladire rotunda mare%mare, uriasa. Si custile leilor le%am vazut. Si sus sunt trepte unde se urcau -//./// de spectatori, ca sa vada cum ii mananca "iarele pe crestini si cum ii c0inuiesc. $m "ost acolo. u oc0ii le%am vazut si am calcat pe%acolo. )mparatul s%a gandit toata noaptea cu ce moarte sa%l omoare: KSa%l rastignesc# Sa%l ard cu "oc in cuptoare# Sa%l bag in cazane de arama cu ulei incins# Sa%l s"asii cu ung0ii de "ier#L Si la urma a spus ca cea mai grozava moarte este sa%l dea la mancare leilor. $tunci a adus din $"rica o corabie de lei, pe care%i tinea cate o saptamana%doua "lamanzi, ca sa "ie in"ometati atunci cand le da drumul sa omoare pe crestini, ca avea mii pe care%i dadea sa%i manance "iarele. Si S"antul )gnatie cand a auzit in temnita ca i s%a pregatit moartea sa: K1aine o sa te manance leii in arenaL, a simtit cea mai mare bucurie, si a zis asa: K5rau sunt al lui <ristos si "oarte mult doresc sa ma macin de dintii "iarelor, ca sa "iu dulce paine a (reas"intei TreimiL. 5anditi%va cu cata dragoste alerga la moarte ucenicul lui )isus <ristos, barbat urmator vrednic 1arilor $postoli (etru si (avel si S"antului Ste"an, intaiul martir, usa mucenicilor. Deci a doua zi au adus pe S"antul )gnatie, iar cestinii din +oma, cand au auzit ca episcopul Siriei a venit la +oma legat in lanturi sa%l manance "iarele, au tabarant si se rugau de el din su"let: K(eas"intite, cruta%ti viata, ca esti o lumina lumii si cutare...L )ar el le%a spus M vedeti E/i +0$! "!+1# 10)!%i ! S2!%+'$'i I3%!+i#: KDragii mei crestini, naratati catre mine dragoste desarta. $ceasta dragoste cu care vreti sa ma crutati pe mine, ca eu sa mai traiesc, nu%i dragoste crestineasca, ca vreti sa ma crutati, sa mai raman in lume. O!1# #', zice, ati auzit ce spune (avel, "!+ 401# " ! )! 4#,$#3! i i)/1#'%! "' .1i +0 ! 2i, "! )i# ! +1!i i)i # +# .1i +0 i ! )'1i i)i # +# 40&!%4!5. (avel asa a alergat la moarte, cum a alergat 1antuitorul cand mergea la )erusalim, cand voia sa%' opreasca (etru: I!+! %# 'i) i% I#1' !$i) i Fi'$ O)'$'i # 6! 4! i% )!i%i$# 0!)#%i$01 /!"!+0 i i-L 601 &!+#, i-L 601 "'i/!, i-L 601 $#3!, i-L 601 1!%i, i-L 601 &i"i'i, i-L 601 1! +i3%i, i-L 601 0)01i /# E$7 and a auzit (etru, care%' iubea pe <ristos "oarte mult, a inceput sa aiba dragoste de El, dar nu dragoste du0ovniceasca, ci ca sa%' crute sa nu moara: C1'+!-T# /# Ti%#, D0!)%#, ! %'-Ti 2i# '%! "! ! +!, "! ! )01i7 Si atunci, cat de tare )l iubea Domnul pe (etru M ca l%a numit ver0ovnic si i%a dat c0eile )mparatiei cerurilor M, i%a zis: I%!/0i! M#!, !+!%! M satana l%a numit M, "! %' "'3#+i "#$# "# '%+ !$# $'i D')%#,#', "i "#$# "# '%+ !$# 0!)#%i$017 Spune S"antul 2icodim $g0ioritul: K(recum cand "aci "ocul, iese "um mare, asa se vedea la <ristos inainte de%a merge la moarte, cat de tare dorea sa moaraL. S%a in"uriat pe (etru si l%a numit satana. Dragostea 'ui Si%a aratat%o: KDoar pentru asta am venit in lume. Sa mor Eu, voi sunteti in moarte. Eu am venit sa mor, sa va rascumpar pe voiL. Deci mai inainte de patima se vedea dragostea cea netarmuita, cum iese "umul inainte de "lacari: KEu vreau sa mor pe cruce, cum este scris in Scripturi, sa va rascumparL. $sa si )gnatie Teo"anul acum. and au vazut ostasii ca s%au adunat in numar mare crestinii din +oma, le%au dat voie sa vorbeasca cu dansul, ca nu%i puteau omori pe toti, ca erau multi. Iicea: K2u aratati dragoste desarta catre mine, "ratii mei* at am dorit sa mor eu la +oma si mai ales mancat de "iare, pentru ca sunt grau al lui <ristos si nu vreau alta moarte, decat sa "iu macinat de dintii "iarelor, sa ma "ac paine dulce a S"intei TreimiL. Si atunci, vazand imparatul ca nu se teme, l%a bagat in arena. Dar i%a dat voie sa vorbeasca ultimul cuvant. Si "iind legat, inainte de a se da drumul leilor, a tinut o predica strasnica: K2u lasati credinta in <ristos* 2u va lasati* Uite viata noastra* )ntr%o clipa nu mai sunt cu voi. Eu care va vorbesc acum, peste cateva clipe su"letul meu va zbura la cer. (antecele leilor va "i mormantul meu. arnea mea va "i in pantecele leilor, iar su"letul meu va zbura de la acest trup la (reas"anta Treime si la )isus pe care%' iubesc si pe are '%am purtat in inima mea toata viataL. Si era un stalp mare in arena unde ii legau pe cei ce%i mancau "iarele. Dupa ce%a spus predica aceasta, l%au dezbracat de 0aine si l%au legat gol cu mainile la spate, si -//./// de spectatori se uitau din toate partile, cum il mananca "iarele pe episcopul din $ntio0ia. Si au dat drumul la doi lei mari, "lamanzi. 'eii au venit si intai l%au incon&urat de trei ori si au stat oleaca in genunc0i inaintea lui. Dar el, daca a vazut ca leii nu vor sa%l manance, a spus: KDoamne, cu aceasta moarte vreau sa zbor la Tine, nu cumva sa ma cruti* Doamne, porunceste sa ma manance leii, ca totdeauna am dorit sa "iu mancat de "iare pentru TineL. Si atunci un leu a sarit pe un umar de%al lui si unul pe celalalt umar si l%au s"asiat bucati. Si au venit crestinii din nou la imparatul sa le dea oasele, de la maini, de la picioare, care au mai ramas. Si le%a dat imparatul. e s%a intamplat inca# 1inune mare, minune mare* :asele cele mai mici de la maini le%au mancat leii, au mancat toata carnea, toate maruntaiele, insa inima n%au mancat%o. )nima%i de carne.
42

Statea intre oase. Si a spus imparatul: M e%i cu inima de n%o mananca# M 1aria ta, uite leii inima au lasat%o* M 1ai, el imi spunea mie in $ntio0ia, inainte de a merge la razboi, ca poarta pe )isus in inima lui. Si poate de aceea n%au mancat%o leii. )a luati sabia si despicati inima ceea. $ luat un ostas sabia, si cand a despicat inima S"antului )gnatie, ca o lamaie s%a des"acut in doua. Si cu slove de aur era scris pe o parte: )isus, si pe cealalta parte, <ristos. Deci acesta%i S"antul )gnatie Teo"orul, care, atunci cand era copil mic, a "ost purtat de 1antuitorul in brate, iar el l%a purtat pe )isus, nu in brate, ci in inima sa pana la mancarea leilor si invecii vecilor il va odi0ni pe el intru )mparatia cerului, unde a zburat su"letul lui. Si s%a aratat dragostea S"antului )gnatie Teo"orul, ca n%a cinstit in lumea aceasta nici viata, nici bogatia, nici cinstea, nimic, nimic mai mult decat dragostea lui )isus <ristos, pe are '%a purtat in inima. Si s%a dovedit aceasta prin inima lui, care nici leii n%au mancat%o, ca era <ristos intr%insa si prin slove pe care le%a scris Dumnezeu acolo: )isus <ristos. $cesta s%a desavarsit in dragostea lui )isus <ristos, cum rar din s"inti au mai a&uns aceasta "ericire. $min. DES(+E ($ $TE'E E'E ?$ E :1U' )1(:T+)3$ E':+ IE E (:+U2 ) Impotriva poruncii I gresesc: M ei "ara de Dumnezeu; M ei cu multi dumnezei; M ei ce se leapada de pronia lui Dumnezeu si cred in noroc, in superstitii, ursitori, "ermecatori, vra&itori, descantatori, eretici; M ei ce se nada&duiesc spre sine si spre alti oameni; M ei care se deznada&duiesc in mila lui Dumnezeu; M ei care se 0otarasc de a pacatui pana la moarte si a nu se pocai; M ei ce urasc pe Dumnezeu si se leapada de El; M ei care ispitesc pe Dumnezeu si cer de la El minuni "ara de nevoie; M ei care "ura lucruri s"inte si bisericesti; M ei care cumpara cu bani darul lui Dumnezeu; M ei care se lenevesc si nu voiesc a invata tainele credintei celei dreptmaritoare; M ei care citesc carti eretice si care se impartasesc cu nevrednicie cu S"intele si (reacuratele Taine ale lui <ristos. La porunca a II-a gresesc: M ei care se inc0ina zidirii in locul Iiditorului; M ei care prin impartasirea catre materie slu&esc zidirii in locul Iiditorului, asa cum sunt iubitorii de argint, des"ranatii, lacomii cu pantecele, pe care $postolul ii numeste inc0inatori de idoli, zicand: :morati madularele voastre cele de pe pamant: des"ranarea, iubirea de argint si lacomia, care este slu&ire de idoli @ ol. 4, .A si carora dumnezeul lor este pantecele @?ilip. 4, --A; M Toti cati au evlavie "atarnica; M ei care cred in viziuni si in vedenii desarte si inselatoare; M Toti iubitorii de dezmierdari, care iubesc c0ipurile si idolii patimilor cu mintea si cu inima lor. La porunca a III-a gresesc: M Toti 0ulitorii, cei ce &ura stramb si pun pe altii sa &ure; M ei ce zic KzauL sau KDumnezeu stieL; M ei ce "ac "agaduinte bune si le calca; M (roorocii cei mincinosi, dascalii cei mincinosi, ereticii; M ei ce "ac glume cu cuvintele S"intei Scripturi; M ei ce 0ulesc si cartesc impotriva lui Dumnezeu la necazuri si la suparari; M Toti care nu su"era cu rabdare si multumire bolile, necazurile, pagubele si alte incercari
43

care le vin prin ingaduinta lui Dumnezeu; M Toti care 0ulesc adevarul si S"intele Scripturi si zic ca in Scriptura se a"la basme si alte neadevaruri. La porunca a IV-a gresesc: M Toti care nu merg regulat la S"anta ,iserica in ziua Duminicii, intru care a mutat Dumnezeu sambata cea vec0e; M ei ce lucreaza in Duminici si Sarbatori; M ei ce praznuiesc paganeste si nu crestineste si se duc in Duminici si sarbatori la carciumi, la baruri, la &ocuri, la "ilme nepermise, la scranciob, la &ocuri de noroc; M Toti pastorii du0ovnicesti care nu invata poporul in zile de Duminici si sarbatori, din S"anta Evang0elie si din alte invataturi ale S"intei Scripturi. La porunca a V-a gresesc: M Toti copiii care nu cinstesc si nu asculta pe parintii lor; M ei care nu asculta de parintii lor du0ovnicesti, de ar0ierei, de du0ovnici, de dascalii ,isericii; M Toti supusii care nu asculta de stapanii si conducatorii tarii lor; M Toti parintii trupesti si du0ovnicesti care nu se ingri&esc de "iii lor trupesti si du0ovnicesti; M ,arbatii care nu ingri&esc trupeste si su"leteste de "emeile lor si "emeile care nu asculta de barbatii lor cand aceia le invata pe ele cele bune. La porunca a VI-a gresesc: M Toti care omoara pe altii cu mana lor sau prin alte mestesuguri, sau prin para si clevetire; M Toti care omoara su"leteste pe altii, precum sunt ereticii si invatatorii cei mincinosi; M ei ciumati care molipsesc pe altii in vremea ciumei sau 0olerei sau a altor boli molipsitoare; 8 FA UNA DIN TREI ! 5 Un baiat credicios "oarte, dupa ce s%a liberat de armata, a spus parintilor lui ca el nu se mai insoara. K1%as duce la manastireL. $vea un loc al lui. Tata%su si mama%sa l%au lasat la voia lui. Si%a "acut o casuta acolo si a invatat sa "aca cosuri din nuiele. El nu s%a insurat. Era cel dintai in biserica, cel dintai la spovedanie, la impartasanie. 2u l%a vazut nimeni in&urand sau "umand sau beat. 1a rog, ducea o viata, cum spune 1antuitorului: $sa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, ca sa vada oamenii "aptele cele bune ale voastre si sa%' slaveasca pe Tatal cel din cer. Un om care duce o viata curata nu%i de "olos numai pentru el, este de "olos pentru atata lume. Diavolului nu i%a venit bine, ca el dadea pilda buna la toti "ratii. El avea (saltire, easlov, icoane "rumoase, ca un calugar. Statea acolo. $vea un ogor, l%a arat si semana acolo ce trebuie. $vea o padurice "rumoasa si de acolo isi lua nuiele de "acut cosuri. Era pilda. Si toti il aveau de model: KUite, )on* )a, acela%i om*L 2u s%a casatorit. asatoria ramane de bunavoia "iecaruia. $postolul (avel spune: ,ine este tanarului sa se insoare, dar mai bine sa ramana asa. ,ine este "ecioarei sa se marite, dar mai bine sa ramana asa. ea maritata gri&este de ale lumii, cum sa placa barbatului. Si cea nemaritata gri&este cum sa placa Domnului. Diavolul nu statea. $ inceput sa%l tulbure noaptea. ) se arata in c0ip de leu, in c0ip de caine, venea in c0ip de ostasi, batea doba prin pod pe la el noaptea, se arata in c0ip de sarpe ca%l musca, tiuia. 2u stiti voi, daca te%ai apuca de o viata de rugaciune, cate de astea ai sa patesti. Du%te in padure sa vezi* a nu avem voie sa spunem, ca am trait si acolo D ani si E luni, in creierii muntilor. Sa vezi acolo cate naluciri iti "ace diavolul. Da. $sa bietul om, au inceput ispite mari cu el. )ntr%o seara vine un drac la el: M 1ai )oane, eu sunt diavolul. 1ai, mare ciuda avem noi pe tine. Stai aici la marginea satului si mare necaz ne "aci M parintii lui erau "oarte credinciosi, dar aveau casa in mi&locul satului. Si avea si o sora tare credincioasa. M Dar de ce ma suparati noaptea# ,ateti in pod, c0iuiti, suierati, bateti, urlati, mieunati. e, credeti ca eu ma tem# $m pe <ristos.
44

M 1ai, uite* ?acem un legamant. 2u mai venim la tine niciodata, dar sa "aci una din trei care ti%oi spune eu. M are# M Sau sa%l omori pe tata%tu, sau s%o bati pe sora%ta M ca avea ciuda ca si parintii si sora lui erau credinciosi M sau a treia, mai, uite ce%i sa te duci si tu o data in crasma. 1acar o data, ca nu team vazut in crasma niciodata. M Si ce sa "ac# M )a si tu un pa0ar de vin acolo si cu tine nu mai avem nimic. 2u mai venim sa te suparam noaptea.Dar el spune diavolului: M Daca esti drac* 1a inveti sa omor eu pe tata* S%o bat eu pe sora%mea* Eu n%am omorat un purice in viata mea. M Iici ca pe tat%tu nu vrei sa%l omori, pe sora%ta nu vrei s%o bati* 1ai, "a%o pe cealalta, ca%i cea mai usoara si nu te mai suparam niciodata. )ntra si tu o data in crasma si ia un pa0ar de vin* Toata lumea zice ca nu te%a vazut in crasma. $re mare ciuda, ca el dadea pilda buna. Dar lui i s%a parut asta mai usoara. K1ai, zice, asta n%ar "i asa greu* and ma duc in targ sa%mi vand lucrul mainilor M stii, ca mergea o data la o luna, doua M, voi intra intr%o crasma, beau un pa0ar de vin si am plecatL. Ei, dracul il pandea acum. Si%a dat cuvantul. $ a&uns intr%o saptamana, a legat cosarcile M ele au urec0i, stiti M, le%a legat pe un ciomag si s%a dus cu ele la vanzare. )l stiau toti: K$cesta%i cel care "ace panere* el care sta in padure, coloL. and s%a dus la targ, niciodata n%a vandut el asa de repede cosarcile. )%au adus dracii musterii. $u venit si i%au cumparat cosarcile repede. $cum a luat parale multe. )aca vine un nepot de%al lui: M 1osule, iaca ai vandut cosurile si ai luat pret bun pe ele* Esti bun de aldamas. <ai aici la crasma sa luam un pa0arut de vin* El si%a adus aminte ce%a vorbit noaptea cu dracul. M 1ai, as merge, dar... M <ai, mosule, daca nu dai dumneata, dau eu M ca la crasma%s milostivi, stiti, "ac milostenie* Dar acesta cand a auzit ca nici n%are sa plateasca, are sa dea acela de baut, a zis: M Ei, 0ai mai, ce%ar sa "ie# and intri in crasma, dracul iti bate trei cuie: unul pe pragul crasmei, unul pe scaun unde teai asezat si unul dupa ce ai luat primul pa0ar. Si cand a a&uns la crasma, el macar daca "acea o cruce, sa se duca dracul dinaintea lui, dar n%a "acut si i%a dat nepotul un pa0arut de rac0iu. Dar el a zis: M 1ai, mie mi%e rau de la mirosul acesta de alcool. 2ici n%am mancat nimic. M Stai, mosule* Sa aducem o gustare si o sticla de vin de cel bun. and a intrat in crasma, iaca alt nepot al lui: M E0ei, mosule, bine ca te vad, ca nu te%am mai vazut niciodata aici, la KbisericaL noastra. 3ine si celalalt: M <ai sa luam un pa0ar* 1osule, bine ca ai venit* Doar nu%i un pacat, domnule, sa mananci, sa bei* e, Dumnezeu le%a lasat pe toate* elalalt era mai mare avocat. Si se apuca el si ia un pa0arut de aici, unul de acolo. El, care n%a baut niciodata, imediat s%a ametit. ,etivul care%i de meserie nu se imbata repede, dar acesta, care n%a gustat rac0iu in viata lui, nici vin mult, dupa ce%a baut, numai ce vede ca se invarte crasma cu el. M 1ai baieti, mai, eu ma duc, mai* a daca mai stau, trebuie sa ma duceti cu targa de aici* M Dar ce, mosule, te%ai imbatat asa repede# M Ei, eu vad ca nu%i bine. Eu am ametit. M Taci, mosule* (azeste%ti treaba* Ei, daca erau de meserie, de* )ese el in drum. Dar aburii alcoolului s%au ridicat si i%au intunecat mintea, cum norii, cand se ridica, intuneca soarele, asa si el. asa lui tatane%su era in mi&locul satului. Si o ia pe drum, dar masura drumul dintr%un colt in altul, cand aici, cand dincolo. a zice S"antul 3asile cel 1are: K el betiv, ca sa vina acasa, are nevoie de picioare straine, ca ale lui nu%l mai tinL, ii trebuie proptele, ca se duce &os. um mergea, lumea se intreba: M 1ai, dar cine%i acesta# M )on, cel din padureP M Taci, mai, ca nu%i el. $cela nu bea niciodata. M Tu nu%l vezi, mai#
45

M Dar cum, ca acesta de cand e el nu l%a vazut nimeni in crasma# M 2u stiu, bre, ce%a patit acum* Se duce unul la tata%su, ca avea sa treaca pe la poarta lui: M 1osule, dar pe baiatul matale il socoteau oamenii ca%i s"ant, dar acum, daca%l vezi, zici ca%i drac. Uite, merge beat pe drum. M Dar nu se poate, mai baiete* Dar unde%i# )a du%te, 1arie* ca avea o "ata. and il vede aceea, de rusine ca niciodata nu l%au vazut oamenii beat, se duce, il ia de mana si%l trage in ograda. M <ai, mai, in casa, ca ne "aci de rusine si rade lumea de noi* Dar el cand a vazut ca%l trage: M Dar ce, am baut banii tai# Si o ia la bataie pe sora%sa. Ti%am baut banii tai# e ai cu mine# )%a spus dracul, ori s%o bata pe sora%sa, ori sa%l omoare pe tata%su, ori sa se imbete o data, sa ia un pa0ar de vin. $ude tata%su cum o batea: M Tata, valeu, a innebunit )on aista* 1a bate* Uite ii beat, ma omoara* 3ine tata%su s%o scoata pe "ata din mana lui. M 1ai, dar esti nebun# Tu nu te%ai imbatat niciodata... Si era acolo un trunc0i, cum a taiat tata%su lemne, si era un toporas in"ipt acolo, el, nebun, ca era turmentat, cand a vazut ca vine tata%su, a luat toporul din trunc0i si i%a dat una lui tata%su si la omorat. $ batut si pe sora%sa, a omorat si pe tata%su. M 3aleu* M e%i# M '%a omorat pe tata%su... ?ata a "ugit. $ venit stapanirea, militia, cum se zice: K utare a omorat pe tata%su, "iind beat*L Si daca a omorat pe tata%su, l%a luat militia si l%a dus la inc0isoare. 3ine dracul la miezul noptii la dansul: M 1ai, )oane, ma cunosti# M Da. M Eu sunt acela care ti%am spus sa%mi "aci una din trei. (rost ai mai "ost. Ti%am spus sa alegi una din trei, si ai ales%o pe cea mai rea, sa te imbeti o data. 3ezi ca din crasma mi le%ai "acut pe toate# De acum al meu esti* $cestia ti%au dat -. ani inc0isoare, dar pocainta care trebuie la acestea, n%o mai "aci tu. Si el, cand a vazut, a inceput a plange si a zis: M 3ai si amar, ca rau m%am inselat* Si stand la inc0isoare, dupa un an de zile a murit acolo nespovedit si neimpartasit. Si ati vazut diavolul ce%a "acut# K?a una din trei*L Si le%a "acut pe toate, si s%a dus si si%a pierdut su"letul. De aceea va spun. Daca ai iesit de acasa si te duci sa bei in crasma, te%ai dus in Kgura iaduluiL. $colo are dracul toate la indemana: Si rac0iu si vin si muzica si oameni rai, blestemati, care te indeamna... 1ai, daca iti trebuie un pa0ar de vin, Dumnezeu le%a "acut toate. 'a masa ta, in sarbatori, in duminici si cum este acum in caslegi, adu%ti un pa0ar, doua de vin curat, si sa iei cu sotia, cu copilasii; daca ti%a venit un neam. Dar la casa ta si cu masura. a toate%s pentru om. a ma intreaba unii: KDar pot sa iau un pa0ar de rac0iu la o nunta sau la un praznic#L (oti. Dar unul, pentru ca%i blagoslovit. 2u zice ca toate se s"intesc prin cuvantul lui Dumnezeu si prin rugaciune# Si vinul cine l%a "acut# 2u tot Dumnezeu# 3ezi ca din vin, mai ales, se "ac si (reacuratele Taine, ce%i mai s"ant pe lume. a zice S"antul )oan 5ura de $ur: K2u vinul este de vina, ci betia*L $sa si rac0iul, nu%i de vina. De vina%i betia, daca ai luat mai mult decat trebuie si te%ai imbatat si tiai pierdut si mintea si sanatatea si su"letul. ?ereasca Dumnezeu* 2%ai ce cauta, sa te duci in casa diavolului. a acolo este K,abilonulL si toate rautatile. $colo gasesti de tot neamul. Da. 3rei in casa ta sa te odi0nesti, odi0neste%te. Stai la masa, iei un pa0ar, te%ai odi0nit si pe urma te ocupi de cele ce spune cartea.

DESPRE FEMEIA CARE NU SPOVEDEA UN PACAT

46

Era un du0ovnic calugar, care avea un ucenic surdo%mut. Si o data, cand spovedea o "emeie, du0ovnicul i%a aratat ucenicului sa "aca "ocul; nimeni nu se smintea, stia ca el nu aude. Dar el, desi nu auzea din nastere, si era si mut, insa avea viata s"anta, ca era crescut in "rica lui Dumnezeu pe langa manastire. Si a vazut cand se spovedea "emeia aceea, ca tot iesea cate un sarpe din gura ei si tot cadea &os. S%a "acut o movila de serpi. El cat "acea "ocul, a tras cu oc0iul si a vazut ca un balaur a vrut sa iasa de trei ori din gura "emeii, dar s%a tras inapoi. Unul mai mare. $tunci el de acolo, daca el n%a vorbit de cand l%a "acut mama%sa, a inceput a striga: M 3eniti sa vedeti minuni mari* 3eniti sa vedeti minunile lui Dumnezeu* 3eniti sa vedeti balaurul care nu vrea sa iasa din "emeia aceasta* Dar s%a minunat du0ovnicul: M Dar de unde vorbesti tu, ca de cand te%a "acut mama%ta n%ai vorbit# e%ai vazut, de strigi asa# M ?emeia asta, uite, cum spunea cate un pacat, cate un sarpe cadea din gura ei &os. Si am vazut un balaur care a scos capul de trei ori si s%a dat inapoi. Si il stia pe ucenic ca%i mut din nastere. 1ut si totodata si surd. ?emeia, cand a auzit, a zis: M (arinte, mare minune, ca baiatul acesta eu il stiu ca n%a vorbit de cand l%a "acut mama%sa. M Dar si eu ma minunez* )%a desc0is Dumnezeu gura dupa atatia ani M ca avea peste 6/ de ani M ca sa arate prime&dia in care esti tu. 1ai baiete, de acum du%te de aici* Si a spus "emeia. $vea un pacat mare si n%o lasa dracul sa spuna. )i era rusine. M Uite, cutare lucru am "acut cand eram tanara, uite asa... M $ista%i balaurul care de trei ori a vrut sa iasa si s%a tras inapoi. Si dupa aceea a zis "emeia: M (arinte, stii cum ma simt acum# M um# M (arca m%am nascut din nou. 2iciodata in viata mea la spovedanie nu m%am simtit asa de usoara M ca a scos toata rautatea, toti serpii, tot pacatul. )mi pare ca m%am nascut din nou. M Ei, pentru ca te%ai marturisit curat. $cum s%au dus toate gunoaiele satanei, toti serpii. IMPORTANTA SPOVEDANIEI $m "ost vara asta cu (arintele 3artolomeu la o "emeie 1aria :laru in satul )zvorul 1untelui, comuna ea0lau, &udetul 2eamt. Ea este o "emeie care vine mereu cu lume aici si m%a trimis parintele staret sa%i "ac o ag0iasma in casa. $ venit cu masina si ne%a luat de aici, cu primarul orasului ,icaz, unul Sandu, si tot el ne%a adus inapoi. 1are evlavie avea ea sa aiba un preot calugar sa%i "aca ag0easma. Ea%i de la bara&ul ,icazului, in &urul muntelui, numai mergi in dreapta spre ea0lau. are ati "ost pe acolo stiti: )zvorul $lb, )zvorul 1untelui... $colo in satul acela, ca%i imprastiat tot prin paduri si prin poieni, el coboara din var"ul ea0laului, era o "ata cu oile. (astea si ea oile M ca "etele de la munte stiu sa si mulga oile, sa le tunda, sa le pasca, ca daca se ocupa cu cresterea oilor* Un cioban de acolo, "ara "rica lui Dumnezeu, tot s%a imprietenit cu ea, tot, pana a inselat%o si a bat&ocorit%o. Ea, daca ar "i spus unui du0ovnic, daca s%ar "i spovedit si ar "i "acut canon, ar "i stiut ce sa "aca, dar diavolul, cand il da pe om in pacat, niciodata nu%i sapa o groapa mai mica, ca zice acolo la (saltire: $danc pe adanc c0eama. $dica un pacat mare care te duce spre iad, la adanc, te duce in altul, mai adanc, cum este deznade&dea. Ea a ramas gravida. Si tot s%a pazit, ca sa nu stie parintii. Tot o vedea tata%sau si mama%sa suparata tare, ca numai pe ea o aveau si nu stiau ce%i cu dansa. Tot o intrebau: K1arie, ce%i cu tine#L, dar nu pricepeau. Ea cand a nascut copilul s%a dus la o stana acolo in padure, unde avea oile, a nascut acolo, a luat copilul si l%a dat in ,istrita. Si pe urma a spus ca%i bolnava, ca nu stiu ce, si nu i%au dat de capat parintii ca ea a nascut acolo. Dar numai ea stia ce%i in su"letul ei. $cum nu era nimic pacatul ca a cazut, ca avea un copil, era un inger daca il nastea, dar a pus%o diavolul sa "aca si ucidere, sa ucida copilul. Dar mare evlavie avea "ata asta la 1aica Domnului: citea zeci de acatiste, (araclise, rugaciuni; si inainte si acum* Si ea plangea totdeauna si se ruga la 1aica Domnului s%o ierte de pacatul acesta. Se ducea la manastire, postea toate posturile, mergea la biserica, dar acest pacat nu%l spunea.
47

)i era rusine, ca este pacat greu. Si satana n%o lasa, ca stia ca printr%un singur pacat se duce in iad. u un pacat de moarte, ca auzi ce spune Evang0elia: 2imic necurat nu poate intra in )mparatia erurilor. Deci nu putea sa se duca niciodata in cer cu aceasta crima asupra ei. Si ,unul Dumnezeu, are vrea mantuirea omului, a randuit ca s%a imbolnavit de cancer dupa vreo cativa ani. $u adus tata%sau si mama%sa preotul, a marturisit%o, i%a "acut S"antul 1aslu, ea s%a marturisit, dar acel pacat tot n%a vrut sa%l spuna. Dar atata pangea si se ruga la 1aica Domnului, si cand era bolnava. Ea a vazut ca de acum moare. Ea lua $catistierul din casa si%l citea tot si tot timpul plangea si zicea: K1aica Domnului nu ma lasa, a&uta%ma*L 3enea mama%sa si o intreba: M Dragul mamei, dar te%ai marturisit# M 1%am marturisit, mama. M Dar de ce plangi asa# M (lang ca am durere mare* dar ea nu spunea. Si n%o lasa vra&masul sa spuna pacatul acesta. :ri, pentru un pacat nemarturisit te duci in iad. ?ereasca Dumnezeu* 2u poate M cum zice $postolul (avel M stricaciunea pe nestricaciune sa mosteneasca. e s%a intamplat# Dupa multa su"erinta, a mai venit preotul, a mai marturisit%o, s%a impartasit, dat tot n%a spus pacatul acesta greu. 3ezi ce "ace diavolul# Dar cui ii spui# Doar preotul nu%i o mana de pamant ca si tine# Dar ii spui lui Dumnezeu sub epitra0ilul preotului. (reotul are doar putere sa te lege si sa te dezlege* Dar nu%i altceva* Este tot de tarana ca si tine. 2u ti%a pus Dumnezeu du0ovnic un inger, care sa nu stie ce inseamna greseala si pacat pe lume. Dar ea s%a temut sa spuna. (reotul a banuit si i%a spus lui mama%sa si lui tata%sau: M $re ceva pe su"letul ei si nu poate spune* (reotul, ca du0ovnic batran, cunostea ca ea are o stare su"leteasca nelinistita. M 2u stiu ce%o "i avand, dar, zice, o vad plangand si tot se roaga la 1aica Domnului* Si a murit. and a murit, a venit preotul imediat sa%i citeasca stalpii, trisag0ionul, vesnica pomenire, a imbracat%o de moarte, a pus%o in sicriu. $ trecut o zi, a trecut doua, a treia zi inmormanarea. $ venit atata lume. red ca avea neamuri multe si era o zi "rumoasa in ziua aceea. and o ducea la groapa, capacul il ducea unul, crucea altul, a vazut cineva ca a scuturat din cap o data in sicriu. M 1ai, mi s%a parut mie ca moarta aceea a miscat capul. Si cand colo, a mai scuturat o data capul. M 3ai de mine, a inviat 1aria* ca 1aria o c0ema. Si dupa aceea numai ce%o vede ca se ridica asa, in sezut in sicriu, cum duceau aceia sicriul pe sus. S%au speriat toti. $u lasat &os sicriul. 5roaza mare* K$ inviat moarta*L (reotul era inainte cu epitra0ilul si cu 1olit"elnicul si dascalii cantau S"inte Dumnezeule. $i vazut cum canta la inmormantare. Si ea a strigat din sicriu, dar oamenii s%au departat, caci se temeau si se minunau tare, ca era ceva neobi&nuit. Iice: M 2u va temeti* (reotul sa vina la mine* (reotul. (arintele sa vina la mine* (reotul a venit: M (arinte, parinte. $m inviat ca am un pacat greu nemarturisit* $uzi* (reotul: M De unde vii tu# Spune la oameni* :amenii s%au dus tot mai incolo oleaca. Si ea zice: M (arinte, pune epitra"ilul pe capul meu sa%ti spun* Si a spus: M 1a duceam in iad pentru un pacat mare nemarturisit* and am murit, acum cand ati pornit voi la groapa, m%au luat si ma impingeau diavolii, zice, si ma muscau cu dintii. Erau ca balaurii, ca leii si ziceau: K<ai incoace, ca esti a noastra* $i plans tu si te%ai rugat si ai postit, dar degeaba, ca ai un pacat nemarturisitL. 1%au dus la o prapastie, n%am mai vazut pe lumea asta atata adancime si se auzeau acolo tipete si vaiete si curgea un rau de "oc clocotind, din care se auzeau mii si mii de glasuri. Si cand mau dus pe malul prapastiei, au zis: K$cum s%o aruncam aici*L Si ru am intrebat: K e este aici#L
48

K$ici este gura iadului si te ing0ite si pe tine, cum a ing0itit atatea milioane si miliarde de su"leteL. Eu atunci am strigat la 1aica Domnului: K1aica Domnului, nu ma lasa*L a de acum, daca ma duc, nu mai pot sa ma rog tie*. and am strigat: K1aica Domnului, nu ma lasa*L a aparut 1aica Domnului ca un "ulger si dracii au "ugit si m%au lasat pe mal. Si strigau: KDoamna, n%are dreptate* E a noastra. Uite, zice, Domnul a dat%o in mana noastra pentru ca are un pacat greu nemarturisitL. K2u%i a voastra, este a mea* a toata viata m%a rugat pe mine si s%a rugat mie. Si acum a strigat la mine si am venitL. KDa, dar nu poate merge la imparatia cerurilor, ca nu%i marturisita*L K'asa, ca o invii eu, ca pacatele "acute pe pamant trebuie sa le spovedeascaL, a zis 1aica Domnului. $ venit 1aica Domnului si mi%a "acut o cruce si a zis: KEi scoala%te de acum si c0eama preotul, ca trupul tau merge la inmormantare si spovedeste%te la preot, ca ce dezleaga preotul pe pamant, este dezlegat si in cer, cum spune Evang0eliaL. Si s%a marturisit la preot. Si atunci a spus: M Spune la lumea asta M care era adunata la inmormantare M sa se adune aici. Si s%a adunat toata lumea si au intrebat pe parinte: M (arinte, dar ce vorbesti cu ea# M S%a marturisit. Dar uite, mi%a dat voie sa va spun ceva. $ avut un pacat greu nemarturisit si ea a avut mare evlavie la 1aica Domnului, si 1aica Domnului a inviat%o din morti, sa spuna pacatul si sa "ie dezlegata pe pamant, ca sa nu se duca in iad. Si au intrebat%o si pe ea: M um este acolo# e%ai vazut trei zile# M Ei, ce%am vazut* $i vazut cum este la primarie# a acolo este scris si cand s%a nascut omul, ca notarul "ace asta, si cand a murit si cata lume este in sat, si care%i dator la primarie si cati copii are si cum ii c0eama. $sa am a&uns la niste tribunale, unde mii de su"lete care mureau pe pamant, veneau si dadeau socoteala. Si era scris acolo tot ce%a "acut omul. KTu esti cutare. Tu ai "acut bine, asa ai "acut rau, asa esti...L, toate, toatea. $veau registre. Totul este inregistrat acolo. Si cei mai multi merg la rau, ca mor nemarturisiti si nepocaiti. Si eu trebuia sa ma duc in iad, daca nu era 1aica Domnului. 1aica Domnului atata putere are, ca m%a inviat sa vin sa%mi spun pacatul, ca sa "iu dezlegata de preot pe pamant. Sa aveti mare credinta in puterea preotiei, ca acest dar l%a dat Dumnezeu ca sa se poata mantui lumea, ca preotul sa poata lega si dezlega pacatele lumii. Sa stiti un lucru: Tot ce dezleaga preotul pe pamant, este dezlegat si in cer. :ricum, silitiva sa va "aceti marturisirea cat mai curat* Eu, pacatoasa, pentru un pacat, daca nu era 1aica Domnului, ma duceam in muncile iadului pentru vecii vecilor, dar prin mi&locirea 1aicii Domnului am inviat si mi%am marturisit pacatele. Sa tineti cu mare putere la ,iserica si la darul preotiei, pentru ca prin preoti se poate mantui toata lumea* Iicand aceasta, a spus: K)ertati%ma si mergeti mai departe*L Si numai s%a culcat inapoi in sicriu. Si atunci au ingropat%o. Este scrisa aceasta minune in )storioare du0ovnicesti. Spune si anul si locul. )ata minuni mari ale 1aicii Domnului in timpul acesta. Dar cine poate spune minunile 1aicii Domnului, ca nimeni nu poate spune, pentru ca sunt in tot pamantul si lucreaza cu "iecare su"let. De aceea va rog, vorbind despre 1aica Domnului, sa aveti toti in casa icoana (reas"intei 2ascatoare de Dumnezeu si pururea ?erioarei 1aria. Sa va siliti cat mai mult sa laudati pe Dumnezeu si pe urma, dupa Dumnezeu, pe 1aica Domnului si apoi s"intii lui Dumnezeu* $min. VINDECAREA LA MORMANTUL DOMNULUI A UNEI FEMEI DEMONIZATE )n anul -DE7, cand am "ost la )erusalim cu mai multi parinti, am vazut o minune care s%a "acut cu S"anta ruce in biserica S"antului 1ormant. $u adus o "emeie indracita, venita din ipru. u ea erau mama ei, mama soacra si barbatul ei. and au bagat%o in biserica era legata cu lanturi de maini si de picioare. Din cauza lanturilor i se vedeau oasele, si ca sa nu%i rupa mainile au pus sub lanturi niste carpe. $vea parul incalcit, oc0ii rosii in cap, ca la caini turbati. Si cand a intrat in biserica era atata lume. 2ec0eza ca caii, boncanea ca taurii, batea ca cainii, urla ca lupii, oracaia ca broastele, croncanea ca corbii, suiera ca serpii, vai de mine* Si a venit staretul S"antului 1ormant, $r0imandritul Daniil. (atriar0ul avea DE de ani, ,enedict, care a slu&it cu noi la altar.
49

K e "acem, prea"ericite, ca "emeia asta strica linistea la atata lume#L (e sus erau galerii, ca biserica are trei randuri de galerii; incap zeci de mii de oameni. Si a zis: KDu%te, Daniile, si adu rucea Domnului*L $ceasta "emeie "usese la toate bisericile cele mai mari din 5recia, la manastiri, la s"intele moaste si nu s%a tamaduit. Si a zis unul: KDu%o la )erusalim, la 1ormantul Domnului, ca acolo ori moare, ori se tamaduieste*L, ca asa%i acolo. Dupa ce au adus crucea 1antuitorului si s%a apropiat de ea, 6/ de oameni n%au putut%o tine. ,atea din picioare si din maini, racnea, "acea niste 0uiete, de gandeai ca trece trenul. and a a&uns cu S"anta ruce, preotul a zis: KTineti%o bine*L )ar cand a atins piedestalul crucii de "runtea ai, a sarit in sus si a cazut ca moarta la pamant. Toti ziceau ca a murit. $ venit un doctor din ?ranta, i%a cautat pulsul si a zis: K2u a murit. Scoateti%o din biserica*L $tunci au udat%o repede cu apa si incet%incet si%a revenit. and si%a revenit, a zis: M 1ama, dezlegati%ma* M Dragul mamei M ii spunea pe greceste M, cum sa te dezlegam daca mata "ugi# M 2u mai "ug. 2u va temeti, ca nu mai "ug. 1%a dezlegat 1antuitorul lumii, <ristos. 1ama ei a inceput a plange cu cei de "ata cand a vazut minunea. and a mai stat oleaca a vazut 0ainele pentru inmormantare, aduse de mama. Si a zis: M 1ama, mama, mi%ai adus 0aine de moarte# 2u stii ca aici 3iata din mormant a rasarit, <ristos# $uzi, din Scriptura* Si atunci a zis preotul: M Dati%i drumul de acum* Si i%au dat drumul si i%au spalat mainile si picioarele, era numai sange de la lanturi. (arul incalcit, au venit niste "emei cu niste piepteni, incet%incet%incet, abia au descalcit%o incet. $u luat cate un "ir de par incet, asa cum puteau. Si au spalat%o si au ingri&it%o si au imbracat%o cu 0ainele cele noi. Si dupa trei ore a venit pe &os cu parintii ei la 1ormantul Domnului in biserica. e minune* $ceea care ai vazut%o mai inainte legata si salbatica si nebuna si cu draci intrinsa, numai cat s%a atins de rucea 1antuitorului, s%a si vindecat. $colo sa "i "ost blestematii de sectari, acestia care nu cred in rucea Domnului* Sa vada ei puterea rucii lui <ristos, satanele astea, care uraste rucea lui <ristos. Si pe urma, cand a a&uns in biserica, a intrebat%o patriar0ul: M Silvano, ce s%a intamplat cand te%ai atins de crucea Domnului# and te%ai vindecat, tii minte# M and s%a atins crucea 1antuitorului de "runtea mea am vazut o mana de pe cruce care s%a pogorat pe capul meu. Si cand s%a pogorat, eu eram in"asurata cu sapte balauri. Sapte balauri grosi in &urul meu. Toti stateau cu capetele la gura mea si ma muscau. and s%a atins rucea lui <ristos, s%au des"asurat toti si au zburat si s% au "acut de "oc si nu i%am mai vazut. Si atunci cand am sarit in sus, toti au "ugit. $tunci de%abia au "ugit cei sapte draci care o c0inuiau de 4. de ani, cand s%a atins de rucea Domnului. M $duceti%o s%o impartasim la terminarea 'iturg0iei. )%a spus sa stea la 1ormantul Domnului noua zile, s%o impartaseasca in "iecare zi, ca sa nu se mai intoarca balaurii aceia inapoi. $ venit saraca legata si cand s%a dus, s%a dus sanatoasa cu mama ei, cu mama soacra, cu sotul ei si "ratele sotului ei. Dupa aceasta minune a venit un parinte cu condica in care se noteaza toate vindecarile "acute de S"anta ruce la 1ormantul lui <ristos, inc0eiate cu proces verbal in "ata martorilor oculari. rucea este arma prin care <ristos l%a biruit pe diavol si%l biruieste si astazi. SFINTII IERAR.I SPIRIDON SI NICOLAE S"antul )erar0 Spiridon a trait pe vremea imparatului onstantin cel 1are, primul imparat crestin, care a vazut S"anta ruce pe cer, si a "ost "ost botezat de S"antul Silvestru, papa +omei. El a "ost pe scaun cu mma sa, imparateasa Elena. Dracii de arieni cuprinsesera ,iserica universala, cu blestematul $rie din $le=andria, satana acela, care despartea pe <ristos de Tatal, ca nu%i de o "iinta cu Tatal, si a umplut )mperiul +oman si ,izantin numia de arieni. $tunci ,iserica :rtodo=a era numai un s"ert si arieni erau trei s"erturi si mai mult. Era gata%gata sa cada ,iserica.
50

S"antul onstantin cel 1are, vazand prime&dia, a dat ordin sa se adune un Sobor la 2iceea ,itiniei, in $sia 1ica. Sa se adune si $rie cu mitropolitii lui, ca avea sute de mitropoliti si episcopi, care erau arieni, sa se adune si ortodocsii cu ei. Din partea ortodocsilor au "ost 4-G S"inti (arinti, mitropoliti si episcopi, mari "acatori de minuni, s"inti purtatori de rani, care au "ost scosi de S"antul onstantin de la inc0isoare, de la moarte, unde erau de pe vremea lui Diocletian. $tunci S"antul onstantin cel 1are a trimis scrisoare si S"antului Spiridon de la Trimitunda, ca stia ca%i mare, sa vina si el la Sobor. S"antul Spiridon a "ost cel mai batran la Soborul ) Ecumenic. $vea DD de ani si sapte luni; aproape o suta. De nimic nu se temeau mai tare arienii, decat sa nu vina S"antul Spiridon si S"antul 2icolae la Sobor, si S"antul $tanasie al $le=andriei, care a "ost cel mai mare dogmatist la Soborul ). $cestia au "ost cei mai straluciti. S"antul Spiridon primise scrisoarea de la imparat: K(arinte s"inte, Spiridoane, vino la Sobor, ca ,iserica este in mare prime&die* )ata, arianismul s%a intins in tot )mperiul +oman, si%i gata%gata 0ula lui $rie sa a&unga in toata ,isericaL. S"antul Spiridon, batran cum v%am spus, avea -// de ani "ara cateva luni, umbla incarcat cu opinci, si mitra lui nu era cu pietre scumpe, ci era o mitra de papura si purta o cruce de lemn la gat, si s"intele moaste si un baston de lemn. Si atunci S"antul Spiridon a zis diaconului sau, Tri"ilie: M ?iule, iata am primit de la imparatul onstantin invitatie sa mergem la Sobor, la 2iceea ,itiniei in $sia, impotriva blestematului $rie* Si avea de mers cu corabia pe 1area 1editerana, atata drum. Dar diaconul a zis: M (arinte, mata esti tare batran si avem de mers pana acolo sute si sute de Bilometri. M ?iule, dimineata sa pui caii la trasura, mergem la port, ne suim cu caruta intr%un vapor, sa mergem in $sia 1ica* Dar pana la port mai erau >/ de Bm. S"antul Spiridon atata avea in gra&d, doi cai. Un cal negru si unul alb, ca atunci nu erau masini si tractoare ca acum, si trenuri si avioane. 2%aveai cai, acolo stateai. $bia la -G-7 s%a inventat prima locomotiva cu aburi, intre 'iverpool si 1anc0ester, in $nglia. (rimul motor din lume, atunci l%au "acut englezii. (ana atunci nu se stia ce este acela motor. Tractiunea M boul, calul si magarul. $cestea erau de cand lumea, de cand le%a "acut Dumnezeu. Dar aceste avioane pe care le vedeti ca zboara acum, le%au aratat S"intii (rooroci cu mii de ani inainte. )a cauta la )saia (roorocul. El traieste cu G./ de ani inainte de venirea Domnului, si arata de avioane. El le vedea si auzea si 0uietul lor: Doamne, ce sunt acestea care zboara si se intrec cu norii si zboara ca porumbeii spre porumbarele lor si de 0uietul aripilor lor se tul0ura vazdu0ul# 'e gasiti acolo. $u trecut 6G// de ani pana s%au "acut avioanele. De carutele acestea "ara cai, ce spune )eremia# 2umai ce auzi: K)a seama, ma, ca vine remorca*L )eremia a spus cu 6.// de ani inainte: Doamne, ce sunt acestea care umbla 0uruind pe drumuri si impiedica carele oamenilor# Din ,iblie. Dar de trenuri ce zice# Doamne, vad ca de "ocul otelului "ulgera drumurile, ca niste "iare au oc0i luminosi si alearga pe drumuri de "ier. Si a spus si de tramvaie: 3ad ca prin orase, de "ocul otelului "umega drumurile. Toate%s scrise, toate. Dar ce, la Dumnezeu e=ista nestiinta# Dar sa revenim la ale noastre. $rienii, cand au auzit ca merge S"antul Spiridon, eu stiau ca%i "acator de minuni, au zis: K,ai, daca merge mosneagul asta la Sinod suntem gata* $cesta nu vorbeste, ci "ace minuni, si imparatul cand va vedea minunea, gata, iscaleste izgonirea noastra de acolo* <ai sa taiem calul la cai. Daca n%are cai, mosneagul pe &os nu se poate duce, ca are -// de aniL. Si s%au dus arienii in gra&d noaptea, ca in ipru erau multi arieni, sate intregi, cum sunt sectarii acum, si au taiat capul la amandoi caii. Si dimineata, S"antul Spiridon a zis baiatului: M Du%te, "iule, si pune caii la 0am sa plecam repede, ca se "ace ziua* 1ai era un ceas%doua pana la ziua. Ucenicul s%a dus sa in0ame caii, cu noaptea%n cap, cu o lumanarica in mana M ca nu erau becuri pe vremea aceea. $cum ne%am invatat boieri. 'a buton lumina, la buton caldura, la buton apa, la buton toate.
51

,a* : sa ne aduca Dumnezeu la opait. Eu am apucat opait in OD->. 2u era un Bilogram de gaz in toata 1oldova, ca erau sondele in mana nemtilor. ?acea mama oleaca de grasime de porc sua de pasare si o punea intr%un castron de lut si un "itil de panza de bumbac si%l trageai cu un betisor pe marginea castronului. $veai oleaca de lumina, ca o candeluta. u acela traia lumea. E0ei* e boieri ne%am mai "acut noi* Daca se ia lumina, avem o ciuda* and se duce ucenicul in gra&d, gaseste caii morti: M (arinte, vai de mine, ne%au taiat capul la cai* aii%s taiati amandoi. Dar batranul stia sigur ca arienii au "acut aceasta, ca sa nu se duca la Sinod. Si a zis ucenicului: M $sta arienii au "acut%o. Du%te si pune capul inapoi la cai, ca vin eu acolo* Si inca nu era ziua. $cela s%a dus si din gresala, pe intuneric a pus calul de la calul cel alb. Si cand a a&uns S"antul Spiridon acolo, el batran, a intrebat: M ?iule, ai pus capetele la cai inapoi# M 'e%am pus, parinte. M Unde sunt# )a, aici, ca era intuneric. S"antul Spiridon zice: M ,ine este cuvantat Dumnezeu, el ce da viata la toata "aptura totdeauna, acum si pururea si in vecii veciilor. $min. $u inviat caii amandoi, s%au scuturat. M (une%i, "iule, la caruta* Dar cela n%a vazut ca a pus capul de la cel alb la cel negru. and i%a scos la in0amat, ucenicul a zis: M (arinte, am gresit ceva* $m pus calului negru capul celui alb si invers. M 'asa%i asa, "iule, ca asa a vrut Dumnezeu* )ar dupa ce a in0amat caii, se "acusera ziua. Si cand au vazut arienii ziua ca merge un cal alb si capul negru si un cal negru cu cap alb, au zis: M 2a. Iiceti ca ati taiat capul la cai# M )%am taiat, mai. M Dar uite* um i%a inviat# Daca a "acut el minunea asta si a inviat caii, cand a&unge asta la Sobor, pra" ne "ace* )i mare "acator de minuni. and au a&uns la port s%au suit pe corabie si s%au dus in $sia 1ica, iar apoi pe uscat au mers pana la 2iceea ,itiniei. )mparatul era pe scaun si langa el imparateasa, 4-G S"inti (arinti, armata care mentinea ordinea, generali, cutare. Si toti, cu mitre stralucitoare pe cap, ca aurul. 2%ati vazut cum poarta ar0iereii# Toti in scaune. Era Sobor mare. S"antul Spiridon a a&uns mai la urma. $colo cand au a&uns, soldatii M armata care mentinea ordinea, garda imperiala M care cum venea, legitimatia: KDe unde esti#L ca veneau din tot pamantul. Santinele care pazeau, cand l%au cazut pe S"antul Spiridon incaltat cu opinci, cu un co&oc si cu cruce de lemn la gat, cu o mitra de papuca pe cap, batran, au intrebat: M Stai, mai mosnege, unde te duci# M Sunt c0emat aici. M e c0emat# Du%te ca%i sperii pe ceilalti* )a uite, aceia cu mitre de aur. ?ugi de aici sa nu te vada imparatul* Dar diaconul a spus: M Este c0emat si el de imparat. M (e aista sa%l c0eme imparatul# $cesta%i stricat de minte. u mitra de papura pe cap, cu opinci, cu co&oc vine aici sa "aca de ras imparatul# M Domnule, acesta%i S"antul Spiridon de la Trimitunda. e stiau soldatii de S"antul Spiridon# Dar vien diaconul si%i atata santinelei: M Uite, mai. $re c0emare. El toata saptamana paste oile, iar duminica slu&este la episcopie ca episcop. El este cioban. and a vazut stampila imparatului onstantin, a zis: M $cesta%i c0emat de imparat# 2u se poate, domnule*
52

M Dumneata stii cine%i acesta# Te uiti ca%i incaltat cu opinci si cu co&oc si cu mitra de papura# 2u stii cine%i acesta. $cesta o sa%l biruiasca pe $rie. M $cesta# $rienii sunt atatia ar0ierei si invatati si teologi si cutare. $poi aici este imparatul cu coroana de aur pe cap si ceilalti mitropoliti, au mitre cu pietre scumpe pe cap. Dumneata daca te duci ii "aci de ras pe ceilalti episcopi. $rienii se laudau ca au mitropoliti invatati, pe Evsevie al 2icomidiei, pe $rie, pe 1aris al alcedonului, pe Teognie al 2iceei, atatia invatati. $rie avea mai multi episcopi decat ortodocsii. Dar avea si un "iloso" mare care stia atatea limbi si stia si argumente biblice si argumente stiinti"ice. $cela i%a spus S"antului $tanasie: KDaca%mi dai un te=t din Scriptura, eu iti dau -/.///L. u acela se lauda $rie. K'asa, ca pe acesta nu%l biruiesc ei ortodocsii, cand va vorbi*L Soborul incepuse de sase luni. Erau procese verbale, lupte mari, dogmatice, canoane. 2u se puteau 0otari. and au vazut c0emarea de la imparat, au zis: M 1ai, da%i pace sa treaca* '%a c0emat si pe mosneagul acesta* u acesta are sa "aca el sobor# and au auzit povestea, ca arienii au taiat capul la cai, au zis: K$cesta va 0otarul soborului*L )mparatul, cand l%a vazut, s%a dat &os de pe scaun, a dat coroana &os si i%a sarutat picioarele. S%au speriat toti ceilalti episcopi. Si $rie s%a speriat cu "iloso"ii lui: K ine%i acesta, mai, sa%i sarute imparatul picioarele#L Si i%a dat imparatul scaun langa el. $rie, cu ai lui, "ata%n "ata cu imparatul. $rmata cu mentinerea ordinii, sa nu se s"adeasca, sa nu se omoare. Si cand a a&uns si l%au vazut, s"intii l%au cunoscut: K$cesta%i S"antul Spiridon de la Trimitunda ipruluiL. Si apoi l%a luat imparatul de mana si l%a pus langa el. M Stai aici, parinte Spiridoane* $ stat batranul. El era cel mai batran la Sobor. M (arinte Spiridoane, uite ce spun acestia, ca <ristos n%a "ost de o "iinta cu Tatal, ci ca a "ost o zidire aleasa. $ "ost mai mare ca ingerii, dar n%a "ost c0iar Dumnezeu. De aceea ne%am adunat aci, Sobor mare, ca sa aratam adevarul credintei. 2u de alta, dar ,iseica este in mare prime&die sa se "aca toata eretica. S"intia ta ce zici# S"antul Spiridon a spus: M 1aria ta, mai inainte de%a incepe noi convorbirea cu dansii, sa ne rugam. 5ata, l%au ascultat toti. $u cazut toti ar0iereii in g0enunc0i, si imparatul si imparateasa. and s%au rugat, s%a cutremurat pamantul cu dansii. $sa rugaciune, ca erau atatia s"inti* (e urma au stat pe scaun. )mparatul a dat ordin: M Scoateti dintre voi unul care este cel mai invatat, cel mai destept, sa discute cu ortodocsii* Ei, gata, au pus "iloso"ul. M u acesta sa vorbeasca* $cela stia toata Scriptura. $vea un drac ar0icon. $ceia sunt teologii iadului. )nvata pe om toata Scriptura, dar il invata gresit. )ese acela, incepe a se lauda el, a 0uli pe 1antuitorul. M Uite, (arinte Spiridoane, ce spune* $cesta%i un mare invatat de%a lor. Dar invatatul: M Dar cu cine vorbesc eu# )ese S"antul Spiridon. M u opincatul asta# u mosteagul asta# De ce l%ati adus aici# )ar S"antu Spiridon cand a auzit, indata a "acut cruce si a zis: M 1uta sa "ie gura aceea care vorbeste 0ule impotriva adevarului. Si "iloso"ul acela a mutit. M )m, im, im* Se uitau toti. Stai drace, ca ai dat peste S"antul Spiridon* De aceea sa aveti mare evlavie la s"inti. )mparatul a vazut: K1ai, mare minune*L Dar acela, mut, mut, dar destept. Si%a zis el: K1ai, n%am de%a "ace cu oameni "iloso"i, sa stie teorie multa* Spiridon acesta m%a trantit cu minunea* 2are nevoie de vorba multaL. $rie a intrebat: M e%i cu dansul, ma#
53

M '%o mutit. M 2u ti%am spus ca daca vine mosneagul Spiridon, pra" ne "ace. E0ei* (rin cine lucreaza Dumnezeu* (rin acei smeriti. and a vazut "iloso"ul, a scris o scrisoare: KS"inte Spiridoane, daca%mi dezlegi limba, pana la moarte voi apara :rtodo=ia, nu mai vorbesc contrea ei*L Si a "acut S"antul Spiridon cruce si a zis: M Sa%ti dezlege <ristos limba si s%o "aca trestie a scriitorului ce scrie degrab, impotriva ereticilor. Si a inceput "iloso"ul a vorbi si a trecut de partea ortodocsilor. M ,ine a zis 1antuitorul ca )mparatia lui Dumnezeu nu sta in cuvant, ci in putere si minuni. $cesta a venit cu puterea dumnezeirii. 2u%i vorba de vorbe aici, ci de "apta. )n veac nu voi mai spune ca $rie are dreptate. Si a trecut "ilos"ul de partea adversarilor si a "ost cel mai mare aparator al lor la Soborul ), dupa ce i%a dezlegat limba lui. Si atunci iese altul din partea lui $rie. Era un mitropolit, Evsevie al 2icomidiei, mare arian. $cela ce%a zis# KSa aparam noi. Daca l%a biruit pe "ilos", noi ce suntem aici#L M (arinte Spirdoane, zice, cum se poate sa "ie un Dumnezeu si trei, de o "iinta, de%un scaun# $cela sa "ie si trei si unu# M um trei# E un singur Dumnezeu de o "iinta, dar este in trei "ate. )a uita%te la soare* Sunt trei sori# $re trei insusiri# $re globul, lumina si caldura. El inca tot nu se dadea. M um ii, (arinte Spiridoane, un Dumnezeu si trei# M 2u%s trei. Este un singur Dumnezeu in trei "ete: Tatal, ?iul si Du0ul S"ant M S"anta Treime. Tocmai atunci cum erau ei acolo, era o caramida pe &os, iar S"antul Spiridon vorbea cu Evsevie, mitropolitul 2icomidiei. M )a ascultati, parintilor, "iloso"ilor, episcopilor, mitropolitilor, ia da caramida aceea incoace* si a ridicat%o in sus. Tu crezi ca este un Dumnezeu in trei "ete# M 2u pot sa inteleg. El tinea de $rie, ca )isus <ristos n%ar "i de o "iinta cu Tatal; a "ost cea mai mare zidire, mai mare peste ingeri, dar n%a "ost c0iar de o "iinta cu Tatal. S"antul Spiridon ia caramida in mana: M ate corpuri am eu in mana# M Una. M Treime cinstesc, dumnezeire una. $sa Dumnezeul nostru. Este un singur Dumnezeu in trei "ete.M $tunci a iesit "ocul din caramida in sus, apa s%a coborat in &os si pamantul a ramas in mana lui. M Se poate trei si una# and a vazut imparatul a si iscalit izgonirea lui $rie si l%a canonisit cu toti ai lui. )%a prins "rica pe toti. $ceasta a "ost minunea de la Soborul ) de la 2iceea cu S"antul )erar0 Spiridon. Trei si una. : "iinta in trei "ete. E0ei, cate minuni* Dar la toate Soboarele s%au "acut minuni. um vin secatarii astia blestemati acum, ca nu se inc0ina 1aicii Domnului, la S"anta ruce, la icoane. Draci. $cestia sunt inainte%mergatorii lui anti0rist. Sa nu va luati dupa ei* 1oastele S"antului )erar0 Spiridon de la Trimitunda sunt acum in insula or"u @in "rantuzesteA sau 0erc0ira @pe grecesteA. Este ultima insula aproape de 0e"alonia, catre )talia. $cesta pazeste 5recia. Este la granita de vest a 5reciei, iar moastele S"antului 2icolae la granota de este a )taliei. )nsula or"u este o insula cu orase mari si munti si are >/ de Bm lungime. and l%ati vedea pe S"antul )erar0 Spiridon cum arata dupa o mie sase sute si ceva de ani* 2u i%a cazut un par din barba, din musteata, nimic. 1ainile galbene. Sta%n sicriu de aur. 3ai si cate minuni se mai "ac* Iilnic, zilnic. Sub capul lui are o perna mare cu cordelute de matase inguste. Si am intrebat de ce%i asa. $sta la 0ramul s"antului o des"ac preotii si taie cate o bucatica mica sa dea credinciosilor. )ar la picioarele lui stau sandalele care le sc0imba in tot anul, incaltarile lui. a el, cand il c0eama cineva in rugaciune, se duce cu totul noaptea pe &os. Si toceste cate o perec0e de incaltari pe an. )n acatistul lui spune:
54

K,ucura%te, ca incaltarile tale stau marturie*L )%am vazut incaltamintea uzata. and il c0eama oamenii in rugaciune, se duce asa. Se duce, "ace minuni si vine inapoi si se culca in sicriu. 3ai, cate minuni se "ac la S"antul )erar0 Spiridon* )n "iecare zi. $rmata de trei ori pe an mege, are o careta minunata, asa, nu "el de trasura. 1erg generalii langa el. Este patronul armatei grecesti, cum este la noi S"antul 50eorg0e. Stii ce mireasma i%acolo# Stii ce "rumusete# and au venit turcii la -7.> si au "acut mare navala peste tarile Europei si au cucerit 5recia, era la Trimidunda iprului. Din 5recia de unde am "ost noi si si pana in ipru, am mers cu vaporul G// de Bm. a ipru este aproape de Turcia. Dar populatia in ipru este 4P7 greci si o parte sunt turci. Si prima data cand ocupau turcii o tara, intai si intai s"intele moaste le luau. Si stii de ce# a sa le vanda la crestini. um ne%au vantul noua pe S"antul 5rigorie Decapolitul de la ,istrita; S"anta (arasc0iva a luat%o 3asile 'upu la ->76 cu 4// de pungi de galbeni de aur. 'e vindeau scump ca stiau ca crestinii tineau la ele. Si turcii daca veneau si gaseau moaste, ca erau mai multe s"inte moaste in ipru, le luau. Dar un calugar batran, cu numele 50eorg0e, dar voinic: KEi, S"inte Spriridoane, n%am sa te las eu sa te ia turcii*L $ luat un sac mare, l%a bagat in sac pe S"antul Spiridon si a pus deasupra lui un panus de papusoi si mergea cu el. (e la orasul $rta M ca am "ost acolo, mare centru universitar, unde spune )orga ca au "ost cei mai mari prelati ai 5reciei; un oras numai de marmura M, pe la $rta l%au a&uns trupele turcesti, ca sau alit italienii cu grecii, cu "rancezii, toti impotriva turcilor, ca au vrut sa ocupe si )talia. and am trecut la 0erc0ira cu vaporul, ne%au aratat: K3ezi# $ici s%au inecat mii si mii de turci si italieni si greci*L $ a "ost decisiva lupta acolo, cand i%au batut pe turci, cu rugaciunile S"antului Spiridon. Si cand l%au a&uns turcii l%au intrebat: M ,ai, mosnege, ce%ai in sac# M $m 0rana pentru vite. S%au uitat si cand au vazut panusile acelea, au zis: M Da%l incolo de mosneag* Uite panus de papusoi. )ar cand a a&uns pe "rontul grecesc, la portul Egumenita M am "ost acolo M granicerii au strigat: M Stai mosule* e%ai in sac# M omoara comorilor, le spunea la greci. Dati drumul, il am pe S"antul Spiridon. '%au primit. and au vazut grecii sau intrebat: M Dar nu l%au luat turcii, mai# a ocupasera iprul. M E0ei, l%am luat eu pe Spiridon al meu, sa nu ramana acolo. $i vazut mosneagul# (e urma l%a primit generalul italian, care conducea cele mai mari "lote din lume, "lota elvetiana, care a "ost cea mai mare din Europa pe vremea aceea. Si a zis: M $cesta%i S"antul Spiridon# ca auzisera de minunile lui. M $cesta%i. '%a primit cu mare cinste si l%a dus in insula or"u, intr%o bisericuta de lemn ortodo=a. 5eneralul, cu toate ca era italian M comandantul tuturor "lotelor de pe 1area 1editerana a italienilor M, s%a rugat la el: KS"inte Spiridoane, daca ne%a&uti sa batem pe turci, am sa%ti "ac o biserica cu trei altare si ma "ac ortodo=*L 2oi, cand am intrat in biserica asta, o catedrala cu noua policandre si de%un policandru atarna o barca de aur, spanzurata cu lant de aur, am intrebat: K e%i cu barca asta#L KStii ce%i# ,iserica asta cu trei altare este "acuta de generalul care s%a "acut ortodo=, prin minunile S"antului Spiridon. El este ingropat in pridvorL. 5eneralul acesta a "ost comandant peste sute de corabii, "lota cea mare a 3enetiei. $m "ost acolo, in 3enetia. Un oras pe apa. '%a dus la bisericuta aceea si s%au rugat grecii, saracii. $colo insula aceea este cat ar "i de aici pana la ,acau. 1unti, orase. Tot acolo%s s"intele moaste ale S"intei )mparatese Teodora, care a dat libertate S"intelor )coane, ale S"intei 1ucenite 0erc0ira. $colo sunt moastele S"intilor $postoli )ason si Sosipatru. $m "ost si la ele si am vazut si manastirea lor. Si i%au batut pe turci, mare minune, de aici de la coastele 0erc0irei i%au intors inapoi, au ocupat 50ecia inapoi grecii impreuna cu iatalienii si i%au dus pana in tara lor. ,iruinta mare la -./-, cu minunile S"antului
55

Spiridon. 'i se parea turcilor ca vin milioane de greci peste ei, insa acestia erau putini. S"antul Spiridon ii inmultea. S%a intors inapoi generalul acesta si s%a botezat ortodo= cu toata "amilia lui, cu ginere, cu nora, si sunt inmormantati in pridvorul bisericii. Si a "acut aceasta uriasa biserica cu trei altare si a lasat barca aceea de aur, care am vazut%o agatata, sem ca el a "ost comandant peste atatea sute de oameni din toate colturile lumii si se "ac minuni. Din 5recia de la S"antul )erar0 Spiridon, daca treci 1area $driatica, a&ungi la ,ari in )talia la S"antul )erar0 2icolae, mare "acator de minuni de la 1area 'ic0iei. $cesti doi ierar0i au "ost cei mai mari aparatori ai Soborului ) de la 2iceea. S"antul 2icolae cand a auzit ca $rie 0uleste pe 1antuitorul de "ata cu imparatul, n%a mai avut rabdare, i%a sters doua palme lui $rie, de i%a sarit caciula. $tunci imparatul a spus: K2u%i voie sa va bateti aici*L Si l%a bagat la inc0isoare pe S"antul 2icolae si i%a luat omo"orul. S"antul 2icolae era tare bucuros ca este inc0is pentru <ristos. Seara, cand s%a intunecat bine, a venit 1aica Domnului si cu 1antuitorul. and au venit, sa cutremurat temnita, s%au desc0is toate usile si s%au dezlegat toate legaturile. 1antuitorul i%a adus mitra si o Evang0elie S"antului 2icolae, iar 1aica Domnului omo"orul, cum il vedeti pictat. K2icolae, zice, bravo* (entru 1ine ai su"erit sa vii la inc0isoareL. Si atunci, cand au vazut cei de la temnita, s%au cutremurat: M De ce l%ati adus pe s"antul acesta aici, ca au venit la el si 1antuitorul si 1aica Domnului# and a auzit imparatul onstantin, l%a adus inapoi si a cazut in genunc0i inaintea lui: M )ata%ma, 2icolae* M (entru <ristos, nu numai bataie, eram gata sa%mi dau su"letul, sa%mi taie si capul de o mie de ori* El i%a tras lui $rie doua palme cand a auzit ca 0uleste dumnezeirea 1antuitorului. 2%a mai putut rabda. um, un drac de om sa 0uleasca pe el ce a "acut cerul si pamantul# $sa au "ost s"intii pentru adevar* De aceea, cand soseste ziua S"intilor 2icolae si Spiridon, sa "iti cu mare atentie, ca acestia%s mari "acatori de minuni. Si avem si alte mii de s"inti, dar acestia sunt din cei mai mari "acatori de minuni. Sa stiti, la ziua lor totdeauna sa duceti la biserica daruri, sa aveti colive, sa duceti pomelnice. MINUNEA SFANTULUI NICOLAE CU COVORUL )n onstantinopol traia un om cu numele 2eculai. Era cu baba lui. (e copii i%au casatorit si acum erau singuri. Ei in viata lor, la ziua S"antului 2icolae, ducea la biserica &ert"a multa, pomelnice, slu&ba, colaci, tamaie, lumanari, vin de slu&ba, prescuri, orice. Si cand acum erau batrani, au saracit. Si venea ziua S"antului 2icolae, ca ei "aceau praznic la S"antul 2icolae. and veneau acasa de la biserica, puneau masa pentru toti, sa zica bogdaproste. Si%i zice baba: M 1ai 2eculai, ce "acem noi acum, batrani si saraci# Uite, ziua S"antului 2eculae vine si navem nimic: nici bani, nici alimente. e "acem noi, sa putem "ace si anul acesta ceva la S"antul 2eculae# (oate la anul nu mai suntem M ca erau batrani amandoi. ,atranului ii parea "oarte rau ca nu avea bani. Dar baba avea ascuns ceva in lada ei de zestre. 2u stia mosneagul. $vea un covor de cand era ea mireasa. ?rumos tare. )l tinea ea acolo. Si mai avea ea pregatit acolo servete pentru inmormantare. Tot ce%i trebuie. 1osneagul nu umbla in lada babei. Se duce baba si scoate covorul acela "rumos. M De unde l%ai scos, baba 0ai# M E0ei, de cand eram mireasa l%am pastrat. M Dar cum l%ai pastrat ala de bine# M $m pus na"talina sa nu%l manance moliile. Du%te, mosnege, si vinde covorul acesta* at vei lua pe el, "acem praznic la S"antul 2icolae. M 1ai baba, acesta%i covor greu. Dar l%oi pune pe%un ciomag si l%oi duce cum oi putea. Dar cam cat "ace covorul acesta#
56

M and eram eu tanara mi%a dat pe el -/ galbeni si n%am vrut sa%l dau. Dar acum, daca ti%ar da numai un galben, sa%l dai cu atata. Sa te duci sa cumperi pentru S"antul 2icolae prescuri si vin si lumanari. $i inteles# at ti%o da, numai inapoi sa nu mi%l aduci* at ti%o da, ca nu stiu, la anul oi mai a&unge ori oi muri, si vreau la ziua S"antului 2icolae sa "acem ceva, stii cate minuni a "acut S"antul 2icolae si cat ne%a a&utat in viata noastra. Si%a luat mosneagul covorul, l%a pus pe un ciomag si s%a dus la targ. Era zi de iarmaroc. $ trecut de biserica S"antului (laton, in onstantinopol, mai incolo era statuia marelui onstantin si a a&uns in targ. $colo unul vindea purcei, altul vindea "asole, unul "aina, altul boi, unul cai, altul oi. 3ine un mosneag cu barba alba, batran, evlavios, la acesta cu covorul: M De vanzare covorul, cumatre# M De vanzare. M Si cat costa# M $poi da, zice, baba mea spune ca pe vremuri ii dadea -/ galbeni pe unul ca acesta, dar mia spus sa%l dau acum mai ie"tin, ca avem nevoie mare. 3ine ziua S"antului 2icolae si n%avem nimic. M -/ galbeni# M Da. 1osul se mai uita la dansul si scoate -/ galbeni si%i da la acesta si ia covorul si se duce. $cesta, cand s%a vazut cu -/ galbeni, a zis: K1ai, ce credinta mare are baba mea* )a uite, domnule*L si se duce in targ. Dar cel ce a cumparat covorul era S"antul 2icolae, dar batranul nu stia. Se duce cu covorul acasa la baba si bate in poarta. )ese baba. 3ede un mosneag cu covorul. M e%i# M umatra, zice, barbatul matale mi%a "ost prieten mie din tinerete si treceam prin targ si lam vazut cu covorul acesta. $ zis ca ti%l aduc acasa, ca el se mai uita prin piata. Dar baba s%a "acut "oc. M Dar ce i%am spus eu# Sa%l vanda cu%n galben, atat. Si baba a luat covorul manioasa si s%a dus murmurand in casa. $sa om am eu# e i%am spus eu# Sa dea covorul, sa cumpere ceva. )aca, mi l%a trimis acasa. )aca pomana* artea baba. M ,una ziua, cumatra, a zis batranul si s%a dus. 1osneagul din cei zece galbeni a luat tot ce%o trebuit, doua traisti. Tot. ?aina, lumanari, tamaie, untdelemn, vin bisericesc, ce%a stiut el ca%i trebuie la praznicul S"antului 2icolae. Si barbatul vine mai catre seara incarcat. Dar baba nu l%a intrebat ce are in spate, il ia la bat&ocura: M $sa# $mu batrana te las si ma duc la un baiat. e ti%am spus eu, mai mosnege# Sa dai covorul cu cat il dai. De ce mi%ai trimis covorul acasa# Dar mosneagul nu stia. M ,aba 0ai, ce covor# e vorbesti# Tu nu vezi cu cate am venit eu# M Dar ce ai acolo# M $m cumparat pentru ziua S"antului 2icolae. M Dar de ce ai trimis covorul acasa# M Dar nu ti l%am trimis deloc. 1i l%a cumparat un batran. and i%am spus ca a costat zece galbeni, zece mi%a dat. $ inceput a plange baba. M 3ai de mine* S"antul 2icolae a cumparat covorul nostru. Si ti%a dat zece galbeni# M Iece. Si nici doi galbeni n%am c0eltuit. 3ezi cate am cumparat eu# eilalti ii am. Uite%i* M 1i%a adus covorul si mi%a spus ca ii prieten cu tine de cand era tanar si l%ai rugat sa aduca covorul acasa. M Dar cum era# M Un om batran, cu barba alba, cu c0ip cuvios, bland asa.
57

M 3ai de mine, S"antul 2icolae. El mi l%a cumparat, eu m%am dus si am targuit si a venit si ti%a adus covorul acasa. $tunci a inceput a plange baba. M 1are minune a S"antului 2icolae. S%au dus ei. $ "acut baba placinte pentru S"antul 2icolae, s%a pregatit pentru biserica, si%a "acut sarmale pentru praznic. Si a "acut un praznic de S"antul 2icolae ca niciodata in viata lor, si leau mai ramas si opt galbeni. Este scrisa in (rolog. 1inunea S"antului 2icolae cu covorul. $sa "ace S"antul 2icolae, pentru cei care au credinta. 1ari minuni. Si mi%a a&utat mila Domnului sa nu mor, pana si eu pacatosul sa vad s"intele moaste ale mandurora, in calatoria pe care am "acut%o in atatea tari. $m plecat din 5recia, de pe insula or"u, cu un vapor mare K$g0ia TriadaL M S"anta Treime si in )talia am a&uns la ora unu si ceva. $m a&uns la cizma )taliei, la ,ari, si ne%am inc0inat la moastele S"antului 2icolae % San 2icola. Dar au "acut biserica "rumoasa si alaturi un altar ortodo=, daca vin ortodocsi, sa "aca si ei 'iturg0ia bizantina la S"antul 2icolae. $m "ost si acolo. and am a&uns scolo, catolicii ascultau mesa lor pe scaune. )ntr%o &umatate de ceas mesa e gata. 2oi am asteptat sa se temine mesa lor, ca aici nu mai este ca la S"antul Spiridon sa "ie desc0is sicriul, sa%i saruti picioarele sau mainile. '%au pecetluit pe S"antul 2iculae ca sa nu%l "ure ortodocsii. Este o s"anta masa de piatra, S"antul 2icolae este bagat sub masa intr%un sicriu de aur si deasupra este un gemulet. Si te uiti pe geam la S"antul 2icolae ca sa%l vezi. Dar nu mai poti sa%i saruti moastele. Este sub paza acolo. Ei se tem de ortodocsi sa nu%l "ure inapoi. Este s"ant de%al nostru. 1oastele S"antului au "ost "urate de cruciati la -6/7, de la 1ira 'ic0iei din $sia, cand a "ost )mperiul 'atin de +asarit, si au "ost duse la dansii in )talia la ,ari. 1are port. 'a ,ucuresti este mana dreapta a S"antului 2icolae, la biserica S"antul 50eorg0e 2ou. De aceea, totdeauna sa%i cinstiti pe S"antul 2icolae si S"antul Spiridon, sa le cititi acatistul de cate ori sunteti in nevoi, ca acestia%s mari "acatori de minuni. $min. DU.UL SFANT* ROATA CREDINTEI )ntr%o zi, un om credincios "u intrebat de un prieten al sau: % Spune%mi, "rate, cand omul se intoarce din nou la Dumnezeu, ce daruri incep sa lucreze mai intai in viata lui: credinta, cainta, "rica de iad, nade&dea# redinciosul i%a raspuns: % Spune%mi, prietene, cand o roata incepe sa se invarta, care%i spita care porneste mai intai# % (ornesc toate deodata, raspunse prietenul. % 3ezi, zise credinciosul, asa e si cand, sub bataia vantului Du0ului S"ant, su"letul nostru porneste la drum nou. Toate darurile ceresti si su"letesti se pornesc deodata, spre o rodnica lucrare, intocmai ca spitele rotii. IERTAREA* C.IAR DE NU ESTI VINOVAT, CERE IERTARE! Un satean era certat cu altul. Diavolul ii puse in minte gandul sa ucida pe cel cu care se dusmanea. elalalt, care era un om credincios, cand se duse la spovedit, ii spuse parintelui despre aceasta vra&masie. (reotul ii spuse ca se va putea impartasi numai daca se impaca cu dusmanul sau. :mul merse atunci la cel cu care era certat si%i zise: % )ata, prietene, am venit sa%ti cer iertare si sa ma impac cu tine, ca vin S"intele (asti si as vrea sa ma impartasesc... elalalt ii raspunse: % ,ine%ai "acut c%ai venit, pentru ca, uite, trebuie sa%ti spun ca de trei ori te%am pandit la loc dosnic sa te omor. 1ultumesc lui Dumnezeu c%ai venit si m%ai "erit ast"el de mare pacat. u su"letul plin de dragoste, cei doi sateni isi dadura mana si de%atunci ramasera prieteni buni.
58

"N-A STIUT CE FACE777" S"antul Eusebiu, mergand intr%un oras unde se a"lau multi necredinciosi, "u lovit greu si pe negandite de o piatra aruncata de unul dintre ei. azu la pamant si intra in agonie. )nainte de a muri, "u adus in "ata lui cel care aruncase piatra. 2orodul voia sa%l ucida. S"antul Eusebiu ii opri pe oameni si%i ruga: % rutati%l, ca n%a stiut ce "ace... Eu il iert. Si peste cateva clipe muri. (aganii, vazand atata bunatate si iertare, crezura si ei in )isus <ristos si se botezara. INVATATURA DOMNULUI* DIN LUME DAR NU AI EI Un crestin ii spunea unui prieten ca el nu intelege vorbele 1antuitorului: Q3oi sa "iti din lume, dar nu sa "iti ai lumiiR. $tunci, prietenul sau, care era un om mai zidit in invatatura Domnului, i%a raspuns: % )n lume, cu oamenii se petrece intocmai ca si cu pestii in mare. u toate ca apa marii e sarata, pestii nu sunt sarati. $sa si cu oamenii: ei pot trai in lume "ara sa ia QsaraturaR ei, adica pacatele ei. MANTUIREA* AZI NU MAINE777 Un om plin de pacate, ascultand o predica despre mantuirea su"letului, prin primirea s"intei invataturi a Domnului nostru )isus <ristos, se 0otari sa inceapa si el o viata lipsita de greseli, dar isi zise: ")ncep de maine". (este noapte insa, pacatosul muri. "1aine" este vorba Diavolului, numai "azi" este vorba lui Dumnezeu. PATIMILE* CUNUNA VIRTUTII Un intelept din vec0ime, care toata viata luptase si biruise toate pornirile rele, iesi intr%o zi la plimbare avand in &urul capului o coroana verde de ste&ar. 2iste trecatori il oprira, spunandu%i: % 2umai vite&ilor din razboaie li se cuvine aceasta... )ar el le raspunse: % :ameni buni, eu am biruit dusmani mai tari si mai cumpliti decat cei de pe campul de lupta. $m biruit saracia, am in"rant lenea, am gonit tru"ia, am zdrobit patimile trupesti... ei ce strigasera la el ramasera rusinati la aceste vorbe, dandu%si seama ca inteleptul acela avea dreptate. POCAINTA* DRUMUL LACRIMILOR Un mare bandit, dupa ce a trait o viata de nelegiuiri, si%a luat indemnul sa se pocaiasca. $ mers la un pustnic si i%a spus gandul lui. (ustnicul l%a s"atuit: % )a un butoi mare si umple%l cu apa. Si cand o "i plin, sa stii ca Dumnezeu te%a iertat. :mul merse si "acu asa. Dar din ce turna, din aia butoiul ramanea gol. Turna zadarnic. )ncepu el atunci sa se ma0neasca, zicandu%si: "Se vede treaba ca nu gasesc iertare la Dumnezeu...". $sa de mare era ma0nirea lui, ca incepura sa%i curga lacrimile. $tunci s%a petrecut o minune.
59

,utoiul s%a umplut pe data, iar omul a simtit in su"let mangaierea iertarii lui Dumnezeu. 2umai prin lacrimile caintei putem capata de la Dumnezeu iertarea pacatelor noastre. RUGACIUNEA* POTOLIREA FRICII ?iind "urtuna mare, capitanul unei corabii ii dadu porunca celui mai tanar marinar sa se urce pe catarg si sa lege o "rang0ie ce se rupsese. 1arinarul se in"ricosa si, inainte de a se urca, se duse putin in cabina sa. um se intorsese inviorat la "ata, capitanul il ispiti: % $i baut o gura de rac0iu*# % 2u, raspunse supus marinarul, m%am rugat lui Dumnezeu. SFANTA IMPARTASANIE* LEACUL MINUNAT )ntr%o casa de muncitor sarac dar plin de credinta in bunatatea lui Dumnezeu zacea de grea boala un copilas. Doctorul nu mai avea nici o nade&de sa%l scape. 1ama copilului, ostenita de veg0e, astepta voia lui Dumnezeu. 3azand ca boala nu se da batuta, "emeia il c0eama pe preot sa%l impartaseasca pe copil. Dupa ce%i dadu s"anta impartasanie, parintele il intreaba pe copil: % um iti este# opilul isi aduna toate puterile si raspunse: % Da, mi%e "oarte bine. $ doua zi, cand veni doctorul, "u tare uimit: copilul era mult mai bine. (este o saptamana, copilasul se &uca in ograda cu "ratii lui, insanatosit pe deplin, cu toate ca nu mai "usese nici o nade&de. ?iindca una%i puterea omului si alta este cea a lui Dumnezeu. SFANTA SCRIPTURA* CEEA CE NU ARDE 'uand "oc odata casa unui om credincios din Scandinavia, au ars toate lucrurile, a"ara de ,iblie, care "u gasita neatinsa. Tot asa s%a intamplat la "ocul din biserica de la ostesti. S"anta Evang0elie a scapat neatinsa de "oc. uvantul lui Dumnezeu nu poate "i atins de "oc, ci el e stapan pe "oc. SFANTA TREIME* UNUL SI TREI, TREI SI UNUL % um se poate inc0ipui S"anta Treime in una si aceeasi "iinta# intreaba odata un om pe un preot. (reotul ii raspunse: % )a pilda, "iule, soarele. El unul este, si totusi, trei c0ipuri are. El, cu lumina si caldura lui una sunt, cu toate ca%s trei. Si%s trei, cu toate ca%s una. ADEVARATUL PRIETEN S"antul 5rigore cel 1are atata de smerit era, ca intotdeauna zicea: % (rieten imi este cel ce%mi arata greselile si dusman cel ce ma lauda. Si aceste vorbe erau ale unui s"ant... "Spune%mi de cele rele ale mele..." Daca mergea cineva la S"antul 1acarie si%i spunea ca e om mare si s"ant, el nici nu voia sa%i raspunda.
60

Dar daca venea cineva si%i spunea: "Tii minte, parinte, cand erai in lume si "urai silitra ca s%o vinzi#", cu acela 1acarie statea de vorba bucuros, raspunzandu%i la tot ce%l intreba. CU CE-L BIRUIM PE DIAVOL S"antul 1acarie, cel traitor in pustie, se intalni intr%o zi cu Diavolul. Si i%a spus acesta: % 1ulte rabd eu, 1acarie, de la tine si nu pot sa te birui. Toate cate "aci tu, "ac si eu. (ostesti tu, postesc si eu; priveg0ezi, nici eu nu dorm deloc. Dar una este cu care tu ma biruiesti pe mine... Si 1acarie l%a intrebat: % e este aceea# Diavolul i%a raspuns: % Smerenia ta. VIATA* SACULETUL CU PIETRE Umbland odata pe tarmul marii, un om a gasit un saculet cu pietre negre si marunte. 1ergand incet pe drum si neavand ce "ace, scotea pietre din saculet si le arunca in pasari cu ele. $ zvarlit asa toate pietrele a"ara de una, pe care a dus%o acasa. $colo i%a aratat%o unui vecin care, vazand%o, l%a intrebat cu mirare: % Unde ai gasit%o# (iatra aceasta este de mare pret. $"land aceasta, omul acela nepriceput s%a intors pe tarmul marii sa caute pietrele aruncate, dar n%a mai gasit nimic. $sa "acem si noi cu zilele vietii noastre. ?iecare an, "iecare luna, "iecare zi sau ceas al vietii noastre sunt tot atatea comori pe care ni le da Dumnezeu ca sa le "olosim pentru mantuirea noastra si a&utorarea semenilor, iar noi adesea le mistuim pe lucruri desarte. )ar vremea trece si intoarcere n%are, asa ca patimim si noi ca omul care arunca zadarnic pietrele gasite pe tarmul marii. VIATA VESNICA* CAND SE ISPRAVESTE, ABIA INCEPE777 Doi oameni taiau lemne in padure. Doborand un copac, unul din ei, care parea a "i un om "ara credinta, zise: % )ata, asa e si cu viata noastra... Traim, ne zbatem, si la urma vine moartea si ne doboara ca pe busteanul acesta, si nimic nu se alege de noi... elalalt, care era un credincios, ii raspunse: % 2u%i asa, prietene. $bia dupa ce am doborat acest bustean vom putea vedea daca e bun de cladit sau daca e scorburos si bun numai de aruncat pe "oc. $sa e si cu noi. $bia dupa ce murim vede bunul Dumnezeu ce trebuie sa "aca cu noi: sa ne aseze de%a dreapta 'ui, intru viata cea vesnica, sau sa ne arunce in "ocul cel nestins... Tovarasul sau cazu pe ganduri si peste putina vreme se intoarse si el la credinta. 2T+E ($TE+) ) ')1:2$+)U' 1)+)E2)':+

Era prima aniversare a cstoriei lor. ?otis voia s%i "ac un cadou de valoare soSiei sale. S%a gndit !ns s%i dea Ellisei libertatea de a alege. % )ubirea ta m emoSioneaz mult, i%a zis Ellisa soSului ei. Si mulSumesc pentru c !mi dai dreptul de a alege. $T vrea s mergem acum la magazin. % )mediat Ti cu mare plcere, a rspuns ?otis.
61

% Dar unde mergem, Ellisa# $ici unde m conduci nu e=ist magazine. 2u vezi ce case srace sunt# % $i puSin rbdare Ti vei !nSelege, a rspuns soSia cu mult buntate. urnd au a&uns pe un drum strmt, care ducea la o cas de crmid. $u intrat !nuntru. (e pat era !ntins o "emeie tnr, palid Ti slab. n &urul ei se a"lau trei copilaTi. % Doamna 3asiliBi, cum !Si merge astzi# $m adus medicul, aTa cum am promis. Este soSul meu. % ?otis, doamna 3asiliBi su"er de mult timp. Ui%a pierdut soSul Ti se lupt s%i creasc pe cei trei copii ai si. 1edicul, la !nceput, a rmas uimit. $poi Ti%a revenit. $ ieTit imediat a"ar Ti a luat geanta din maTin. $poi a e=aminat%o pe bolnav cu blndeSe. % Doamn 3asiliBi, voi veni !n "iecare zi s v consult, pn ce o s v "aceSi bine. De medicamente m voi !ngri&i eu... % )ar de copii o s am eu gri&, completeaz Ellisa cu buntate Ti "ericire. % Da, !nSeleg acum de ce m%ai adus aici, adaug medicul. Ui trebuie s te !ncredinSez, Ellisa, c ai ales cel mai bun cadou pentru aniversarea cstoriei noastre. Un colier de iubire*... V6>; 7E%7GW 9 So"ia era "emeie din lume. Toat viaSa ei a "ost in"luenSat de spiritul inovator. 'e ironiza pe "etele Ti "emeile care mergeau la biseric. onsidera acest lucru o mani"estare a !napoierii. ns odat s%a !mbolnvit. )%a aprut o durere. )%a "ost team s nu i se !ntmple ceva serios. S%a dus la medic. $ consultat%o. Era un caz de boal rar !ntlnit. )%a prescris un medicament nu "oarte obiTnuit. '%a trimis pe "iul ei s%l cumpere de la "armacie. $ !nceput s%l ia. Dup cinci zile medicul a revenit acas la ea. $ consultat%o iar. (rivirea i%a czut pe noptier, unde se a"la medicamentul. $ plit dintr%o dat cnd a vzut o sticluS de... % $Si luat din medicamentul sta# a !ntrebat medicul cu agonie... % Da, doctore, a rspuns So"ia. De ce# e se !ntmpl# $Si devenit palid. % 5roaznic* 5roaznic* a Toptit medicul. ine ia din medicamentul acesta ori !nnebuneTte, ori moare. Din greTeal, Si%au dat alt medicament... Dumnezeul meu*... So"ia a rmas !ncremenit. Ui acum# e se va !ntmpla acum# n ceasul acesta de prime&die Ti%a adus aminte de Dumnezeu. S%a ridicat !ncet. S%a !mbrcat. Ui, !nsoSit de sora ei, s%a dus la biseric, care era aproape de casa lor. Era dup%amiaza. nuntru nu se a"la nimeni. $ !naintat cu picioarele tremurnde. $ zrit icoana lui <ristos. $ !ngenunc0eat... $ !nceput s se roage Ti s plng... KDumnezeul meu, "ie%Xi mil de mine. Salvea%z%m* Tu eTti 1arele Doctor al lumii...L $ stat mult timp acolo, !ngenunc0eat, plngnd... $poi s%a ridicat. $ simSit !n ea o uTurare. n ziua urmtoare a vizitat%o iarTi medicul. $ gsit%o mai bine. $ rmas uimit de evoluSia bolii. El se gndea la urmri !ngrozitoare din cauza medicamentului luat. n cteva zile bolnava s%a !nsntoTit pe deplin. De aici !ncolo a devenit un alt om. l binecuvnteaz !n public pe Dumnezeu. 1erge la biseric. Se spovedeTte. Ui predic peste tot credinSa Ti recunoTtinSa sa... Dou vindecri dintr%o dat. Una a trupului. ealalt, a su"letului. Dou intervenSii tmduitoare ale lui Dumnezeu* ,inecuvntat "ie 2umele Su* V6>; -.4%-.7W 9 % Drag ,arbara* (este cinci zile e aniversarea ta. $T vrea s%Si "ac un cadou. S%l porSi Ti s strluceTti. 5ndeTte%te ce doreTti Ti spune%mi. (n la -6/ de lire. ,arbara plutea de bucurie cnd l%a auzit pe soSul ei spunndu%i aceste cuvinte. % 1ulSumesc, Tasos, !Si mulSumesc pentru dragostea ta. 1%ai pus !ntr%o situaSie delicat. 2u%Si pot rspunde acum. nti s m gndesc. % Da, draga mea, s te gndeTti, sunt de acord. Este prima ta aniversare dup nunta noastr. 3reau s%Si art ct de mare e iubirea pe care Si%o port. ,arbara a czut pe gnduri. 1ulte voia. e o s aleag !n cele din urm# S cumpere brSri# olier# Era sear. S%a 0otrt s se gndeasc !n ziua urmtoare. Ui aTa a "cut. Iorile zilei de duminic. ,arbara mergea mereu la biseric, !mpreun cu soSul ei. Dup citirea Evang0eliei a vorbit un predicator. $ vorbit despre srcia Ti lacrimile oamenilor. $poi a pomenit Ti de c0eltuiala pe care o
62

"ac mulSi pentru lucruri de lu= Ti "ast. Ui i%a rugat pe credincioTi s nu%i uite pe bolnavi, pe sraci, pe cei prsiSi. ,arbara a ascultat cu atenSie. Ui la un moment%dat a lcrimat. Dup S"nta 'iturg0ie au mers acas. % Tasos, a zis, sunt "oarte miTcat de predica de astzi. 1%a pus pe gnduri. $m eu dreptul s c0eltuiesc pentru mine cele -6/ de lire pe care mi le druieTti# % Da, draga mea, Ti eu am "ost emoSionat de predic. e ai de gnd s "acem# % $scult Tasos, doamna 3asiliBis, vecina noastr, Ttii, !l are pe singurul ei copil, ,arnaba, bolnav. Srmana vduv s%a topit de durere. Trebuie s%l trimit !n $nglia pentru terapie. Dar nu are bani. i trebuie doar -// de lire pentru cltorie. Ui acolo iarTi c0eltuieli. e ai zice dac i%am da cele -6/ de lire pentru a "i vindecat singurul su "iu# Tasos a lcrimat. S%a apropiat de soSia lui Ti a srutat%o cu emoSie. % Da, ,arbara, s !i dm. Tu eTti !n !ntregime o podoab vie. e nevoie ai de bi&uterii# (e !nserate s%au dus acas la !ndurerata mam. % Doamna 3asiliBis, a zis ,arbara cu blndeSe. Tasos s%a 0otrt s%mi "ac un cadou de aniversarea mea. Dar ne%am gndit c ar "i mai bine ca aceTti bani s vi%i dm vou, pentru ca ,arnaba s mearg !n $nglia pentru terapie. Un copil ai Ti e singurul tu spri&in. (rimeTte, deci, cele -6/ de lire Ti aran&eaz degrab totul. Doamna 3asiliBis a ascultat cu uimire cuvintele acestea. (e neaTteptate, s%a repezit, a luat mna ,arbarei Ti a !nceput s o srute cu lacrimi. 'a "el a "cut Ti ,arnaba cu domnul Tasos. % Dumnezeu s v rsplteasc pentru marele bine pe care ni%l "aceSi, a zis printre suspine ne"ericita mam. Dup cteva zile, ,arnaba a plecat la 'ondra. $ rmas acolo dou luni. Din "ericire avea un unc0i !n $nglia. ,arnaba a "ost la terapie intensiv Ti s%a !ntors pe deplin vindecat. De atunci, !n "iecare duminic trimite acestei "amilii blnde un buc0et de "lori pe care le adun din grdinile cunoscuSilor si. ?lori proaspete, stropite cu lacrimi de recunoTtinS pentru acei bine"ctori V6>; 6/%66W. 9 : s v vorbesc despre o "amilie nec&it care tria !n paro0ia noastr. ?ceam parte din comisia asieriei sracilor Ti l%am auzit pe preotul nostru discutnd !n legtur cu acest caz. 1%am dus !n casa unde locuiau ca s capt in"ormaSii Ti s constat despre ce e vorba. 1ama Ti cei patru copii locuiau !ntr%un apartament a"lat !n spatele bisericii. 1ama era bolnav, nu putea s lucreze. Un copil ieTise din spitalul de psi0iatrie Ti avea nevoie de !nsoSitor Ti de medicamente, una din "ete mergea la liceu, iar cealalt, mai mare, lucra !ntr%un restaurant la splatul vaselor Ti a&uta pe ct putea @avea Ti un prunc !n a"ara cstorieiA; al patrulea, biat, su"erea de cancer Ti mergea la spital. $veau patru luni de cnd nu pltiser c0iria Ti proprietara se pregtea s%i dea a"ar. $ceasta era pe scurt, situaSia. 1%am gndit c trebuie s "ac ceva, alt"el aT "i dat socoteal lui Dumnezeu. $m !nceput deci o c0et la biseric Ti am adunat patru c0irii lunare, iar !n continuare am discutat problema cu colegii de la Tcoala unde lucram, 0otrnd ca !n "iecare lun cnd primeam salariile s punem "iecare !ntr%o cutie ct voiam. n "elul acesta aproape scoteam c0iria lor. 1ai trziu au plecat din casa aceea Ti ne%am strduit din nou s !i a&utm. ntre timp ceva s%a sc0imbat !n "amilie Ti oarecum situaSia s%a !ndreptat V6>; 77%7.W. 9 nc din primele zile era ceva evident. 2u o simpatizau prea mult pe noua nor, venit !n casa brbatului ei. ele dou cumnate necstorite ale ei o priveau !ncruntate. Ui cealalt cumnat, "emeia "ratelui celui mai mare, !i "cea mereu scene. ncet%!ncet a "ost in"luenSat Ti soacra. 'ena M acesta era numele ei M pricepea totul. Dar nu vorbea. $Ttepta s vorbeasc Dumnezeu. Singurul ei rspuns era s se "ac &ert" pentru toSi. S !i a&ute pe cei care !i picurau otrav. ntr%o zi s%a !mbolnvit 5eorgia, soSia "ratelui soSului ei. ToSi ceilalSi o priveau Ti... !Ti vedeau de treab. ns 'ena a rmas la cptiul bolnavei. Ii Ti noapte. eilalSi vedeau aceasta. ntr%o dup%amiaz, cnd 'ena era aplecat deasupra bolnavei, aceasta i%a spus: % ETti un !nger. $ trebuit s m !mbolnvesc pentru a !nSelege acest lucru. )art%m... te%am amrt de multe ori. 'ena a zmbit Ti i%a mngiat prul. $ltceva nu a zis... ncet%!ncet toSi au !nceput s%Ti sc0imbe atitudinea "aS de ea. UuTotelile Ti Ticanele au !ncetat... umnatele !i vorbeau dulce. Soacra se bucur acum de o aTa nor.
63

Dar !ntr%o sear pe 'ena a cuprins%o o durere de stomac. 1edicul a venit urgent. (este puSin timp, ambulanSa a transportat%o pe tnra "emeie la spital. :peraSie de apendicit. nc puSin Ti ar "i "cut peritonit... (ericol mare. 'ena a "ost salvat ca prin minune. 'ng ea s%au a"lat !n tot ceasul cumnatele Ti soacra sa. Se rugau cu toSii pentru nora de aur, precum spunea de repetate ori cu oc0ii !n lacrimi, soacra... um s%au mai sc0imbat vremurile* 'ena l slveTte din tot su"letul pe Dumnezeu. Ui se gndeTte: soarele dragostei a !nvins iarTi crivSul. rivSul slbatic al rutSii... V6>; E.%E>W. 9 <.D. era cunoscut !n comun. 1oTtenise de la prinSii lui avere mult. Dup aceea, el o !nmulSise Ti mai mult. Dumnezeu nu%i dduse copii. SoSia lui, "emeie evlavioas, !i spunea adesea: KTrebuie s "acem ceva pentru su"letul nostru. 3om muri Ti rudele se vor arunca precum corbii asupra averii noastre. 2imeni nu va veni s aprind mcar o lumnare pe mormntul nostruL. Dar btrnul se zgrcea s dea... ns !ntr%o dimineaS s%a trezit bolnav. : durere de inim l%a rpus. $u venit medicii. $u "cut TedinS. SituaSia era critic. )n"arct la inim* '%au c0emat Ti pe preot, om cu virtute Ti e=perienS. ,olnavul s%a spovedit. S%a svrTit Ti maslul. $poi s%a !mprtTit. Din ceasul acela criza a cedat. )nima a re!nceput s "uncSioneze normal. ,olnavul a adormit liniTtit. Dup o lun, omul nostru s%a dus la lucru... ns nu a uitat ce i%a promis preotului. n dup% a miaza unei duminici i%a c0emat pe cei doi preoSi, pe epitropii bisericii, pe delegaSii asociaSiilor creTtine Ti pe !nvStorii Tcolilor. % $m "ost salvat din g0earele morSii datorit puterii lui Dumnezeu, a zis cu emoSie. nd m%am spovedit, am promis s druiesc o parte din bunurile pe care mi le%a dat Dumnezeu, pentru su"letul meu, spre binele semenilor. (n acum am "ost nepstor !n viaS. $m 0otrt ca !n clipa aceasta s anunS o"icial: 1ai !nti m anga&ez s pltesc iconostasul bisericii. 3reau s "ie construit din marmur aleas. 3oi cumpra Ti icoane. $poi doresc s construim o cldire pentru asociaSiile creTtine. (regtirile s !nceap de acum. nainte de a muri vreau s merg !nuntru, s m bucur de ele. Ui !n al treilea rnd, deoarece slile de clas din Tcoli nu sunt su"iciente, s "ie construit !nc una pe c0eltuiala mea... Ui !nc ceva. Era s uit. 3oi da zestre pentru dou "ete !n "iecare an, pentru c Dumnezeu nu mi%a dat copii... 3oi depune !n ,anc o sum de bani pentru zece "ete. Dou lacrimi s%au scurs din oc0ii btrnului. ToSi ceilalSi plngeau de "ericire... $stzi btrnul se bucur de "aptele lui V6>; -./%-.-W. 9 (n atunci erau o "amilie "ericit. Hostas Ti ?roso triau bine Ti dobndiser Ti un bieSel, Dimitris. ns... la serviciul lui Hostas venise o nou "uncSionar. ,iroul ei se a"la !n aceeaTi !ncpere cu al lui. 'a !nceput nu prea nimic prime&dios. Dar mai trziu lucrurile s%au sc0imbat. Hostas a devenit nervos, distrat. ?roso a observat imediat sc0imbarea brbatului su. 2u i%a spus !ns nimic. Utia ce caracter are. $r "i !nrutSit situaSia. (n ce !ntr%o zi a plecat din casa lui, lsndu%Ti soSia Ti copiii. ?roso nu voia s a&ung la tribunal. S%a luptat cu inima curat pentru a depTi drama !n care se a"la. S%au scurs zece ani. Dimitris devenise un voinic de -D ani. ?uncSionar la o banc, cTtiga atta ct trebuia ca s triasc amndoi. n anii aceTtia, tatl, "iind prsit de "emeia aceea rea, singur, izgonit de la serviciu, a "ost nevoit s triasc !n lipsuri Ti izolare. ntr%o zi s%a !mbolnvit grav. )%au paralizat mna Ti piciorul drept. 'ocuia !ntr%un subsol Ti nu avea pe nimeni s%l !ngri&easc. 'acrimi "ierbinSi !i udau perna. Dimitris a a"lat despre situaSia tatlui su. '%a durut. :rice a "cut, era tatl lui. )%a spus mamei sale. Ui !ntr%o dup%amiaz a luat o maTin Ti s%a dus !n camera tatlui su. 1izerie Ti srcie... % Tat, ridic%te* Te voi lua acas la noi. )nima mea nu !ndur s te vad aTa. Hostas a !nceput s plng. 2u a putut spune nimic altceva, dect: K)art%m, copilul meu*L Ui l%a transportat acas...
64

Era 3inerea 1are* n ziua aceea Dumnezeu Se rstignise din iubire... Din iubirea care iart V6E; -DEW. 9 Era miezul nopSii. $"ar ploua mrunt. ?rigul era ptrunztor. n oraT nu se zrea nici o miTcare. 1edicul 3.S. abia se !ntorsese acas din vizita pe care o "cuse unui bolnav. Ui%a "cut un ceai cald Ti s%a !ntins !n pat. :bosit cum era, a adormit imediat. 2u trecuse !ns nici o &umtate de or, cnd soneria de la uTa e=terioar s%a auzit puternic. n somnul su adnc, abia dac a tresrit. Dar s%a trezit restul "amiliei. % ine s "ie iar la o asemenea or#, a !ntrebat soSia lui, cu evident neplcere. Soneria a sunat din nou. 1edicul a desc0is oc0ii. % ineva sun la uT, i%a spus soSia lui. Unde te vei duce iarTi pe vremea aceasta# $bia te%ai !ntors. $i Ti tu dreptul s dormi Ti s te odi0neTti* % Doctorul, 1aria, e ca o lumnare. Se topeTte "cndu%Ti datoria "aS de ceilalSi. TrieTte mai mult pentru oameni Ti mai puSin pentru sine. Trebuie s vd ce se !ntmpl. Ui s%a ridicat din pat. S%a !mbrcat cu paltonul Ti a desc0is uTa de la intrare. Era un tnr de pn !n -E ani. ?aSa !i era palid. % Doctore, iertaSi%m c v deran&ez, dar veniSi repede. Tatl meu moare. $cestea a putut s le spun tnrul, Ti oc0ii i s%au umplut de lacrimi. % 3in !ndat, biete. $Tteapt un minut s m !mbrac. (este puSin vreme a plecat spre casa bolnavului. $u a&uns. Era o cas cu un singur eta&. $u intrat. ToSi membrii "amiliei erau adunaSi !n &urul tatlui bolnav. 1ama Ti cei cinci copii. Tatl abia dac mai putea s respire. % Doctore, salvaSi%l pe tatl nostru* au zis toSi cu agonie. 1edicul l%a consultat grabnic pe bolnav. % )n"arct miocardic uTor, a zis rar. $ stat acolo o or. $ "cut tot ce%a putut. ,olnavul Ti%a revenit. $ recomandat nemiTcare total. $ scris dou reSete. $ promis c va trece iarTi de dimineaS. )%a liniTtit. Ui a plecat mulSumit de evoluSia crizei. DimineaSa s%a dus din nou. ,olnavul era destul de bine. (rime&dia cea mare trecuse. nd medicul se pregtea s plece, au ieTit cu toSii la uT ca s%i mulSumeasc. S%a emoSionat mult. Ui pe cnd maTina se deprta, medicul 3.S. se gndeTte cte bucurii ascund druirea Ti &ert"irea pentru semeni. Desigur, ieri noapte nu dormise dect trei ore. Dar salvase un om. Ui%a amintit de lacrimile copiilor Ti de mulSumirile pe care i le aduseser. KDumnezeul meu, Si mulSumesc pentru c m%ai !nvrednicit s "iu de "olosL, a zis cu emoSie. 1aTina alerga !nc. (e "aSa medicului era zugrvit un zmbet. Imbet de "ericire V6E; -/7W. 9 Un btrn oarecare s%a !mbolnvit de o boal "oarte grea Ti curgea snge din luntrul lui, iar un "rate, "cndu%i%se mil de dnsul, i%a "iert puSin mncare Ti, aducndu%i, l%a rugat s mnnce, zicnd: rogu%te, printe, gust Ti mnnc puSin din aceast mncare, c Si%am adus Ti poate o s%Si "ie de "olos. ,trnul, cutnd la dnsul, i%a zis: Domnul s%Si primeasc dragostea, "rate, dar adevr zic Sie, c aT vrea s m lase Dumnezeu aTa, !n aceast boal, c0iar Ti pn la treizeci de ani. Ui n%a vrut s guste. )ar "ratele, mirndu%se de aceast rbdare a acelui btrn, s%a dus lund mult "olos V44; 6EGW. 9 Un pustnic oarecare a "ost suprat de iubirea de argint. $cesta a adunat din lucrul minilor sale un galben, apoi doi, dup aceea trei Ti aTa, nevoindu%se, a cTtigat cinci. Dup aceea, !ndat a czut la pat Ti picioarele i% au putrezit Ti a dat doctorului cei cinci galbeni, dar boala nu mai !nceta. 3enind !ntr%o dimineaS, doctorul i%a zis: trebuie s Si se taie un picior, c de nu, va putrezi tot trupul tu. El !ns s%a dat pe sine morSii Ti, dac a sosit noaptea, plngea, Ti a venit ctre dnsul !ngerul Domnului Ti, cum zcea, l%a apucat de picior Ti, netezindu%i rana, gria: mai aduna%vei cinci# Ui !ndat tmduindu%l s%a "cut nevzut. ?cndu%se ziu, a venit doctorul Ti a btut la uTa lui, iar el, sculndu%se, l%a !ntmpinat pe acesta. Doctorul, cnd l%a vzut, s%a mirat "oarte Ti, !nTtiinSndu%se de ceea ce s%a !ntmplat, s%a "cut creTtin V44; 4..W. 9
65

(ovestit%a unul din prinSi c era un magistrat trimis cu o solie !mprteasc, Ti pe cale a gsit un mort srac, zcnd gol Ti, "cndu%i%se mil, a zis slugii sale: ia calul Ti mergi puSin mai !nainte* $cela pogorndu%se s%a dezbrcat de una din 0ainele sale Ti a pus%o peste mort Ti s%a dus. $poi, dup puSin, trimis "iind tot cu o solie Ti ieTind a"ar din cetate, a czut de pe cale Ti i s%a "rnt piciorul. Ui ducndu%l la casa sa, se lupta cu mari c0inuri Ti doctorii !ncercau s%l vindece. Dup ce au trecut cinci zile, i s%a !nnegrit piciorul. Ui aceasta vznd doctorii, au 0otrt s%i taie a doua zi piciorul, s nu putrezeasc Ti trupul. De aceasta !nTtiinSndu%se magistratul, s%a suprat Ti plngea de acea prime&die, Ti de m0nire nici nu putea s doarm, ci !n noaptea aceea a rmas treaz. Deci luminnd candela, a vzut la miezul nopSii c se pogoar un om pe "ereastra cea de sus Ti vine la dnsul Ti, stnd lng dnsul, i%a zis: de ce plngi, de ce te scrbeTti# )ar el a rspuns: Doamne, cum s nu plng, c mi s%a "rnt piciorul Ti mine vin doctorii s%l taie# )ar el a zis: arat%mi piciorul tu* Ui artndu%l, l%a uns cel ce s%a artat Ti i%a zis: scoal%te Ti umbl. ,olnavul !ns zicea: Doamne, nu pot c este "rnt. )ar el a zis ctre dnsul: spri&ineTte%te de mine* Ui spri&inindu%se, s%a sculat Ti a mers sntos. $poi a zis iarTi cel ce s%a artat: iat, te%ai "cut sntos* Deci culcndu%te, odi0neTte%te Ti nu te scrbi* 3orbindu%i Ti despre milostenie, i%a spus !nainte cteva cuvinte, zicnd c a zis Domnul: "ericiSi cei milostivi, c aceia se vor milui* Ui "r de mil este &udecata la cel ce nu a "cut mil. Ui altele ca acestea. $poi i%a mai zis: mntuieTte%te* 1agistratul l%a !ntrebat: te duci# Iis%a lui acela: ce mai voieTti, dac te%ai vindecat# Ui iarTi magistratul: pentru Dumnezeu care te%a trimis, spune%mi cine eTti# +spuns%a cel ce s%a artat: caut la mine* Ui, dup ce l%a privit, i%a zis: cunoTti 0aina aceasta, pe care o port# ) s%a rspuns: da, Doamne, a mea este* Ui iarTi a zis acela: eu sunt cel pe care l%ai vzut mort, aruncat !n drum, Ti mi%ai aruncat 0aina ta Ti acum m%a trimis Dumnezeu s te vindec. 1ulSumeTte deci totdeauna lui Dumnezeu* Ui acestea zicnd, a ieTit pe "ereastra prin care a intrat. )ar bolnavul vindecat nu a !ncetat mulSumind lui Dumnezeu, dnd sracilor din cele ce avea V44; 4E7W. 9 (ovestit%au prinSii despre un grdinar c lucra Ti toat osteneala lui o da milostenie, Sinnd numai pentru c0eltuial. 1ai pe urm !ns i%a pus !n minte satana, zicnd: strnge%Si niTte bani, nu cumva cnd vei !mbtrni Ti te vei !mbolnvi s nu ai de c0eltuial* Ui a adunat Ti a umplut un borcan cu bani, dup care s%a !ntmplat de s%a !mbolnvit Ti i%a putrezit piciorul Ti a c0eltuit banii la doctori, dar nu i%a "olosit. 1ai pe urm a venit un doctor iscusit Ti i%a zis: de nu Si se va tia piciorul, tot trupul o s%Si putrezeasc. Ui s%a 0otrt s i se taie piciorul a doua zi. n noaptea aceea, venind grdinarul !ntru sine Ti cindu%se pentru ceea ce a "cut strngnd bani Ti nd&duind mai mult !n ei dect !n Dumnezeu care ocrmuieTte toate Ti le 0rneTte, a suspinat Ti a zis: adu%Si aminte, Doamne, de lucrurile mele cele proaste de mai dinainte, pe care le "ceam lucrnd Ti dnd "raSilor mei, dar mai vrtos mai%nainte de acestea, adu%Si aminte de buntatea Ta Ti de !ndurrile Tale cele nenumrate Ti m miluieTte dup mare Ti bogat mila Ta* Ui acestea zicnd el, a sttut !naintea lui !ngerul Domnului Ti i%a zis: unde sunt banii pe care i%ai strns# Unde este s"atul pe care l%ai primit# )ar el, umilindu%se "oarte Ti lcrimnd, a zis: greTit%am, Doamne, iart%m, c de acum nu voi mai "ace aceasta* $tunci s%a atins !ngerul de piciorul lui Ti !ndat s%a vindecat. Ui sculndu%se dimineaSa, s%a dus s lucreze. )ar dup puSin timp a venit doctorul s%i taie piciorul, dup 0otrre, Ti, nea"lndu%l, !ntreba de dnsul. Ui i%au spus lui: azi dimineaS s%a dus s lucreze la Sarin. )ar doctorul s%a dus la Sarina aceea !n care lucra, vrnd s%l vad. Ui vzndu%l spnd pmntul, '%a proslvit pe Dumnezeu, el ce l%a vindecat, cu proslvire V44; 4E.W. 9 Iis%a un printe: de%Si va trimite Dumnezeu vreo boal trupului, s nu cumva s te m0neTti sau s te scrbeTti, ca unul din cei necredincioTi, de vreme ce Stpnul Ti ?ctorul tu vrea s%Si lmureasc Ti s%Si curSeasc su"letul cu boala Ti pedeapsa trupului, ca un pururea purttor de gri& ce este pentru viaSa Ti mntuirea ta. Tu, "ptur "iind, pentru ce s te m0neTti Ti s te scrbeTti asupra ?ctorului tu, care te%a "cut din ne"iinS !ntru "iinS Ti dintru ce nu erai !ntru ceea ce eTti# $cela, vzndu%Si Ti cunoscndu%Si stricciunea Ti bolnvirea su"letului, pe care ai cTtigat%o prin pcatele trupului tu, vrea iarTi s o lmureasc Ti s o tmduiasc prin boala Ti pedeapsa trupului tu, precum nsuTi Ttie cum Ti ce s "ac. )ar tu, "rate, cu tot su"letul Ti voinSa, primeTte toate cele ce !Si vin Sie dup voia lui !ntocmai, cele iuSi Ti amare ca Ti cele dulci, cci toate sunt bune Ti "olositoare care !Si vin cu voia lui Dumnezeu. 1ulSumeTte bunei 'ui voinSe Ti te roag 'ui s%Si dea rbdare pn !n s"rTit. $Ta ", "rate, Ti te vei mntui V44; 476%474W. 9 Iis%a iarTi @maica Singlitic0iaA: dac ne bucur boala, s nu ne m0nim, ca Ti cum pentru boala Ti 0rana trupului nu putem s cntm cu glas. Toate acestea se "ceau de noi, spre surparea po"telor. ci Ti postul Ti
66

culcarea pe &os pentru dezmierdri ni s%au legiuit nou. Deci, dac boala pe acestea le%a stricat, de prisos este cuvntul. aceasta este nevoinSa cea mare: a rbda !n boli Ti laude de mulSumit a !nlSa lui Dumnezeu V44; 66>W. 9 $ zis $vva (imen: de sunt trei la un loc Ti unul se liniTteTte bine, iar unul este bolnav Ti mulSumeTte, cellalt slu&eTte cu cuget curat, toSi trei de o lucrare sunt V44; -E/W. TREI ORE IN IAD :dat, un bolnav Ti%a pierdut rbdarea Ti striga ctre Domnul, cernd s%l slobozeasc de durerile cele !n"ricoTtoare. )%a aprut atunci un !nger care i%a spus: M (rea ,unul Dumnezeu a auzit rugciunea ta Ti va "ace dup cererea ta, !ns cu condiSia ca, !n loc de un an de viaS cu c0inuri pe pmnt, prin care orice om se curS de pcat ca aurul !n "oc, s primeTti s petreci trei ore !n iad. Deoarece su"letul tu are nevoie de curSire prin !ncercarea bolii, va trebui s su"eri boala !nc un an. Dar asta Si se pare greu. 5ndeTte%te !ns ce !nseamn iad, unde merg toSi pctoTii* De aceea !ncearc, dac vrei, s rabzi numai trei ore Ti apoi te vei mntui cu rugciunile S"intei ,iserici. ,olnavul s%a gndit: KUn an de c0inuri pe pmnt e "oarte lung. 1ai bine s "ac rbdare trei ceasuri, dect un anY. M Sunt de acord cu trei ceasuri !n iad, a spus el !ngerului. $tunci !ngerul a luat uTor su"letul bolnavului !n minile sale, l%a lsat !n iad Ti s%a deprtat spunnd: M 1 voi !ntoarce dup trei ceasuri. ntunericul veTnic ce stpnea acolo, strmtorarea, glasurile celor ce se c0inuiau Ti a&ungeau la urec0ile lui Ti !n"SiTarea slbatic, toate acestea au pricinuit ne"ericitului o "ric Ti o durere !n"ricoTtoare. (este tot vedea Ti auzea c0inuri. 2icieri vreun glas de bucurie !n abisul nes"rTit al iadului. Se vedeau !n !ntuneric numai oc0ii !n"lcraSi ai diavolilor, gata s%l s"Tie. Srmanul a !nceput s tremure Ti s strige, dar la glasurile Ti strigtele sale !i rspundea numai abisul. ) s%a prut c au trecut secole !ntregi, Ti din clip !n clip aTtepta s vin !ngerul, dar acela nu mai venea. n cele din urm, deznd&duit c nu va vedea niciodat raiul, a !nceput s geam Ti s plng, dar nimnui nu%i psa de el. n iad, pctoTii se gndesc numai la ei !nTiTi, Ti diavolii se bucur de c0inurile lor. Dar iat c strlucirea dulce a !ngerului se vzu !n abis. u zmbetul su paradisiac, !ngerul a stat deasupra celui c0inuit Ti l%a !ntrebat: M um eTti, omule# M 2%am crezut c Ti la !ngeri poate e=ista minciuna*, a Toptit cel c0inuit, cu o voce stins. M e !nseamn asta#, a !ntrebat !ngerul. M um ce !nseamn#, a continuat ticloTitul om. 1i%ai "gduit s m iei de aici dup trei ceasuri, dar de atunci mi se pare c au trecut ani, veacuri !ntregi de c0inuri nesu"erite. M ,inecuvntatule, ce ani, ce veacuri#, a spus cu uimire !ngerul. $ trecut numai un ceas de cnd am plecat Ti trebuie s mai rmi aici !nc dou. M um# Dou ceasuri# :0* 2u pot su"eri, n%am putere* Dac e cu putinS Ti dac e voia lui Dumnezeu, te rog, ia%m de aici. 1ai bine s su"r pe pmnt ani !ntregi, pn la ziua 8udecSii, numai scoate%m din iad. $i mil de mine*, striga, gemnd,cel c0inuit, ridicndu%Ti minile spre !nger. M ,ine, a rspuns !ngerul. ,unul Dumnezeu, ca un (rinte iubitor de oameni, te va milui. 'a aceste cuvinte, omul !Ti desc0ise oc0ii Ti vzu c se a"l !n patul su de boal, ca Ti mai !nainte. DESPRE RAI )ata cum Y: mie de ani inaintea oc0ilor Tai, Doamne, sunt ca ziua de ieri care a trecut @ (salmul GD, 7 A.L YEra un calugar de mult intr%o manastire si se intreba: L um poate sa treaca o mie de ani ca o zi #L atat este de "rumos in +ai si atat de mare "ericire, ca, o mie de ani pare o zi. alugarul era paracliser la biserica si avea viata inalta. El s%a rugat 1aicii Domnului cativa ani de zile si zicea : L 1aica Domnului, roaga%te la
67

1antuitorul <ristos sa%mi arate cum trec o mie de ani ca o zi # aci stiu ca aceste cuvinte ale Du0ului S"ant sunt adevarate Y. S%a rugat trei ani si i%a aratat Dumnezeu. ?iind paracliser, dupa slu&ba de la miezul noptii a ramas singur in biserica citind acatistul 1aicii Domnului. 0eile le avea in mana si "esul il pusese pe o strana. Deodata a intrat in biserica un vultur si s%a asezat pe iconostas. dar atat era de "rumos vulturul, cum nu mai vazuse in viata aceasta nimeni. Era cu mii de culori, avea coc, oc0ii negri si se uita prin biserica. ?iecare pana era ca o piatra scumpa. alugarul cand a vazut vulturul ca s%a asezat pe iconostas, a uitat sa se mai roage si s%a gandit : L 1ai, eu ma reped ca sa%l prind * a daca l%oi prinde pe acesta, nu%mi mai trebuie alta avere pe "ata pamantului. 1acar o pana sa iau de la el *L S%a repezit spre vultur, dar vulturul a zburat in mi&locul bisericii. Se "acea ca nu poate zbura. alugarul, dupa el. and sa%l prinda, vulturul a zburat din pridvor. L 3ai de mine * Doamne, a&uta%ma sa%l prind *L Dar cand sa puna mana pe el, vulturul iar a zburat, dar mai mult pe &os; iesind din biserica s%a asezat pe gard. and s% a repezit calugarul spre gard, vulturul a zburat in padure. alugarul a sarit peste gard, zicand : L Doamne, a&uta%ma sa%l prind *L and sa puna mana pe el, vulturul a zburat intr%o poiana mare. L Doamne, nu ma lasa. 1acar o pana sa iau de la el *L and s%a repezit in mi&locul poienii la vultur, acesta a zburat intr%un brad. $tunci a inceput a plange calugarul : L Doamne, n%am "ost vrednic macar o pana din el sa iau Y.Si se uita la vultur.L Doamne,Doamne, ce pasare "rumoasa *L Dar deodata vulturul a inceput sa cante, o cantare cum nu a mai auzit el pe "ata pamantului. Era ingerul in c0ip de vultur, dar el nu stia; si a stat si s%a uitat la vultur, care i%a cantat 4.. de ani. (arandu%i%se ca a trecut doar un ceas, calugarul, in timpul acesta, nici nu a imbatranit, nici nu a obosit, nici nu a "lamanzit, nici nu a insetat si nimeni nu a dat peste el. Iburand vulturul, mona0ul "iind cu c0eia bisericii in mana si%a adus aminte : L 3ai de mine, nu mi%am luat nici "esul si biserica a ramas descuiata; ma duc sa incui biserica Y. $ venit la manastire, avand c0eia bisericii in mana, dar manastirea nu o mai cunostea. ,iserica era acoperita al"el, c0iliile erau altele. Se gandi intru sine : L Doamne, ori eu mi%am iesit din minti, ori manastirea asta nu%i a noastra Y. Stiind ca statuse doar un ceas si ceva, s%a dus la portar cu c0eia in mana. (ortarul vede un batran cu barba alba, "oarte stralucit la "ata si%i zice : % ,inecuvinteaza, parinte * u ce drum pe la noi # % ?iule, ma duc sa incui biserica. % Dar de unde esti # % De aici, de la manastire. % Dar unde ai "ost dus # % (ana aici, mai aproape. % (arinte, nu esti de la noi. % 2u ma cunosti, "iule, dar eu sunt calugarul cutare, sunt paracliserul si ma duc sa incui biserica * % Stai, parinte, ma duc sa%i spun staretului. Dar staretul a visat in noaptea aceea o descoperire si a auzit de trei ori : L Desc0ideti portile manastirii, ca sa intre porumbelul Domnului *L % (arinte, a venit un calugar batran, luminat la "ata, zicand ca el vrea sa incuie biserica, ca el este paraclisier. % desc0ide%i, "iule, ca o taina mare este aceasta * 3ino cu el la mine. and a venit la staret, acesta l%a intrebat : % (arinte, ma cunosti pe mine # % 2u. % Dar manastirea o cunosti # % 2u o mai cunosc. ,iserica o cunosc, dar parca nu mai este asa cum era. $vea alt acoperis. % Dar unde ai "ost plecat, parinte # % $m "ost pana aici, in padure. Sttaretul a pus sa se traga clopotele manastirii si a adunat in biserica tot soborul, care avea 4// de calugari. $poi l%a adus pe acest calugar in mi&locul bisericii si l%a pus in "ata catapetezmei sa%l vada toti calugarii si l%a intrebat : % (arinte, dintre toti acesti calugari, cunosti pe vreunul #
68

% 3iu este <ristos, nu cunosc pe niciunul * $ raspuns el. % Dar voi, il cunoasteti pe acest calugar # % 2u%l cunoastem, au raspuns ei. % (arinte, daca spui ca ai plecat de un ceas de aici, cine era staret cand ai plecat # $ intrebat atunci staretul. % $vva )larion. % ine era ecleziar0ul mare # % $vva $mbrozie. % ine era econom # % $vva 0iriac. % ine era vestmantar # % $vva 50erontie. $tunci a spus staretul : % 1are taina s%a descoperit intre noi. Sa vina ar0ivarul manastirii. Si i%a spus : Du%te si ada ar0ivele manastirii aici pe cateva sute de ani in urma si cauta cand a "ost randul acesta de calugari. $ cautat cu ./ de ani, cu -// de ani; a cautat cu 6// de ani, cu 4// de ani si nu se gaseau. Si a cautat cu 4.. de ani si a gasit niste registre mancate de carii, vec0i, ratacite prin podul manastirii. and a inceput a citi cutare, cutare, i%a gasit. % (arinte, dar cand ai plecat # % Trebuie sa "ie un ceas si ceva. % (arinte, dar care a "ost lucrul pentru care te%ai rugat lui Dumnezeu # % Eu ma rog de mult avreme si citesc rugaciuni la 1aica Domnului ca sa%mi arate 1antuitorul ceea ce spune in (saltire : : mie de ani inaintea oc0ilor Tai, Doamne, sunt ca ziua de ieri care a trecut * % (arinte, iata ca (reas"antul si (reabunul Dumnezeu ti%a implinit cererea s"intiei tale. 2%ai vrut sa crezi, sau ai crezut, dar ai vrut sa te convingi. )ata, de cand ai plecat, au trecut 4.. de ani * ,atranul a inceput a plange. Staretul ii vorbi : % 3ezi, parinte, ca ti%a aratat Dumnezeu minunea pentru ca te%ai rugat cu credinta. Daca 4.. de ani ti%au parut ca un ceas, acum crezi ca o mie de ani este ca o zi inaintea lui Dumnezeu # % red, parinte * $tunci staretul a poruncit ca un preot sa se imbrace repede in vestminte, a adus S"intele taine si l%a impartasit pe batran in "ata tuturor. ,atranul a primit S"intele Taine si a zis : % (arintilor, iertati%ma, ca mare uimire mi s%a "acut. ?ata lui lumina ca soarele. $poi a cerut iertare de la toti si a murit in biserica.L S-RACUL MILOSTIV ntr%o mnstire, tria un alt clugr btrn. DeTi era "oarte srac, el avea totuTi 0arul milosteniei. ntr%o zi, a venit la el un srac, cerndu%i poman. ,trnul nu avea dect o pine, pe care a dat%o sracului. Sracul !ns a zis: M 2u vreau pine, ci o cmaT* ,trnul voind s%l a&ute, l%a luat de mna Ti l%a dus !n c0ilie. nd sracul a vzut c nu gseTte nimic dect cmaTa ce o purta clugrul, s%a minunat de su"letul plin de virtute al btrnului Ti Ti%a dezlegat traista de la gt Ti a deTertat !n mi&locul c0iliei tot ce avea zicnd: M )a acestea, printe* 3oi mai gsi eu !n alt parte cele ce%mi trebuiesc. (II) G9TELE 9I FURTUNA $ "ost odata, in vremuri deloc indepartate, intr%un satuc mic%mic, o "amile de tarani care avea doi copii. Tatal nu credea in Dumnezeu, si nu ezita sa spuna si altora ce simtea el in legatura cu religia si sarbatorile crestine. Sotia lui credea insa, si ea si%a crescut copiii ast"el incat sa aiba credinta in Dumnezeu si in )sus, in ciuda comentariilor ironice ale sotului ei.
69

)n Saptamana 1are, sotia si%a luat copiii la o slu&ba crestina in satul in care locuiau. '%a invitat si pe sotul ei, insa acesta a re"uzat: %(rostii* Daca ar e=ista intr%adevar Dumnezeu, iar )sus ar "i "iul Sau, de ce l%ar "i trimis El pe pamant cu c0ip de om# Daca e atotputernic, de ce sa se coboare El pana la nivelul nostru# 2u pot sa cred asa ceva, n%are nici un sens*... $sa ca sotia si copiii au plecat, iar el a ramas acasa. 2%a trecut mult si vantul a inceput sa bata tare, din ce in ce mai tare. )n timp ce barbatul se uita a"ara pe "ereastra, nori negri se strangeau, se lasa o ceata groasa si incepu ploaia. S%a asezat sa se odi0neasca, inainte de a aprinde "ocul pentru a incalzi casa peste noapte. Si c0iar atunci a auzit un zgomot puternic. eva a lovit "ereastra. $poi inca unul. S%a uitat a"ara, dar nu putea distinge nimic. Se intunecase ca noaptea. urand, ploaia s%a oprit, ceata s%a ridicat, iar vantul a imprastiat norii. ,arbatul a iesit a"ara sa vada ce anume a lovit "ereastra. (e campul de langa casa a vazut un stol de gaste salbatice. Se parea ca ele se intorceau din tarile calde pentru perioada verii, cand au "ost surprinse de vantul puternic si nu au mai putut inainta. (asarile erau epuizate si nu si%ar "i putut continua drumul. )si miscau ciudat aripile si tremurau ravasite de vantul napraznic si ploaia rece de primavara. ateva din ele se pare ca s%au izbit de geam. Taranul, om cu inima calda, s%a gandit ca le%ar putea adaposti la "erma lui cateva zile, de vreme ce nu puteau sa mai zboare dupa acest incident. K?erma ar "i un loc tare bun pentru ele. Este calduroasa si sigura, ar putea sa%si petreaca noaptea aici. (oate ca pana maine isi vor reveni.L $sa ca a mers pana la "erma si a desc0is larg usile, apoi a asteptat, sperand ca ele vor observa poarta desc0isa si vor intra. 5astele ramasera insa pe loc, dand in continuare 0aotic din aripi, si se parea ca nu au observat "erma si ca nu si%au dat seama ce ar insemna aceasta pentru ele. ,arbatul a incercat sa le atraga atentia, dar tot ce a reusit a "ost doar sa le sperie, si ele s%au indepartat. Taranul a intrat in casa si a iesit apoi cu o bucata de paine, a rupt%o si a "acut o dara de "irimituri care sa le conduca spre "erma. Dar ele tot nu au inteles. S%a dus in spatele lor si a incercat sa le indrepte spre "erma, dar ele s%au speriat si mai tare. S%au raspandit in toate directiile, numai spre "erma nu. 2imic din ce a "acut nu le%a determinat pe gaste sa a&unga in locul unde le%ar "i "ost cald si unde ar "i "ost in siguranta. KDe ce nu ma urmeaza precum gastele mele#*L Tot gandindu%se la asta, si%a dat seama ca gastele salbatice nu vor urma niciodata un om. %(oate daca as "i unul de%al lor as putea sa le salvez* % a spus el tare. $ intrat in "erma, a scos una din propriile lui gaste si a purtat%o in bratele sale pana a a&uns in spatele stolului de gaste salbatice. $poi i%a dat drumul. 5asca lui a zburat printre celelalte direct spre "erma si, una cate una, gastele salbatice au urmat%o spre acel loc sigur. ,arbatul a ramas tacut pentru un moment, in timp ce cuvintele pe care le%a spus cu cateva minute mai devreme i%au revenit in minte: KDoar daca as "i unul de% al lor, atunci le%as putea salva*L $poi s%a gandit la ceea ce i%a spus sotiei mai devreme: KDe ce Dumnezeu s%ar "i smerit atat pe Sine, ca sa vina pe pamant si sa traiasca in trup de om#L Dintr%o data, totul incepea sa capete sens. 2oi am "ost ca si gastele M orbi, pierduti, disperati. Dumnezeu l%a trimis pe ?iul Sau ca sa ne arate calea si sa ne salveze. K$ceasta este adevarata insemnatate a )nvierii*L M a realizat omul si privirea i s%a luminat. $ni de indoiala si necredinta au disparut ca si "urtuna trecatoare. $ ingenunc0iat si a rostit prima rugaciune din viata lui: K1ultumesc, Doamne, ca ai luat c0ip de om si ai venit sa ne scoti din "urtuna*L (III) DUMNEZEIE9TILE VEDENII AR-TATE MAICII ELENA, N TIMPUL SFINTEI LITURG.II 9I AL TUTUROR SLUJBELOR S-VR9ITE DE C-TRE CUCERNICII PREO:I N SFNTA BISERICEi @preoSiiA, au primit dar de la bunul Dumnezeu de a desc0ide mprSia erurilor Ti de a lega Ti dezlega neputinSele noastre Ti pcatele pmnteTti, ast"el 1icuSei Elena, i s%a spus: Kn S !nta "iseric#$ %n timpu& S intei Liturg'ii$ co(oar# S intii ngeri )i S inte&e Du'uri Cere)ti %nvre*nicite s# trans orme$ prin &ucr#ri tainice p!inea )i vinu& %n S !ntu& Trup )i S !ntu& S!nge a& Domnu&ui Iisus +ristos,S lum aminte de vorbirea micuSei: La nceputul Utreniei, vede cum intr !n S"ntul $ltar doi S"inSi ngeri, dnd a&utor la preot @totul !n mod nevzutA, s !mbrace S"intele 3eTminte. ,iserica apare !n acel moment, mult mrit, disprnd zidurile
70

Ti cptnd o "orm spiritual. 3d cu oc0ii spirituali @su"leteTtiA atunci cnd printele citeTte prima Evang0elie a Utreniei. ,iserica se lumineaz, ca Ti cum ar rsri un soare. Cnd preotul iese cu Sfnta Evanghelie s o pun n mijlocul Sfintei Biserici, vd deasupra minilor lui, dou mnuSe mici, Sinnd de S"nta Evang0elie. (reotul "ace trei !nc0inciuni, moment !n care apare S"ntul nger (zitor al preotului, acesta, c!nd sruta Evang0elia !i aminteTte preotului despre !nscrierea biletului de cltorie veTnic. nd preotul intr !n S"ntul $ltar, ngerii "ac !nscrierea veTnic. $celaTi lucru !l "ac Ti ngerii mirenilor, cnd srut S"nta Evang0elie. Cnd dm liturghie @pomelnic, prescure Ti lumnare aprins Ti le primeTte preotul !n S"ntul $ltarA, un S"nt nger, "ace !nscrierea biletului, respectiv S"nta (roscomidie, scoSnd numele celor pomeniSi, se "ormeaz o steluS urmat de o panglic, ce alunec spre er. 'umnarea pus !n s"eTnicul ,isericii din er. De asemenea, banii care se druiesc, prin mi&locirea S"ntului nger, urc spre er, tot !ntr%o aur Ti se pun !n visteria templului 'ui Dumnezeu, cum au "ost primiSi cei doi bnuSi ai vduvei, "iind socotiSi bani de la S"nta 'iturg0ie. $cestea toate se petrec !n timpul ecteniilor ce se rostesc pn !ncepe S"nta 'iturg0ie. Cnd preotul iese n mijlocul Bisericii (n timpul Sfintei Liturghii) cu Evanghelia, vd S"nta Evang0elie mare Ti luminoas, Sinut de dou mini mari, minile Domnului )isus <ristos @care nu mai sunt mici ca la !nceputA, din care se revars raze de lumin. Cnd preotul intr n ltar cu Sfnta Evanghelie Ti rosteTte cuvintele: .S&av# Ce&ui ce ne-a ar#tat Lumina/, dup care invoc Du0ul S"nt cu minile ridicate !n sus, o mare lumin se revars. $poi, pe masa S"ntului $ltar, se coboar trei scri "ormate dintr%un material alb Ti luminos, ca un nor. Dup coborrea scrilor, preotul rosteTte ecteniile. !n vederea nceperii Sfintei Liturghii, coboar de Sus darul preotului, care are "orma unor cununii din care STnesc raze de lumin. $cest dar, este Sinut de doi sau trei ngeri, dup vrednicia preotului Ti se aTeaz deasupra capului, cu un cot mai sus de creTtet. Dac preotul este mai puSin vrednic, darul este Sinut de doi ngeri !ntr%o parte a capului Ti mai sus @mai ales cei dornici de !navuSire Ti la cei !nvr&biSi, dar Ti la cei cu gnduri !mprSiteA. Dup !nceperea S"intei 'iturg0ii, preotul nu mai are voie s prseasc S"ntul $ltar, c0iar de i%ar arde casa, dect numai la cerinSele S"intei 'iturg0ii. 'a preoSii nevrednici care "umeaz Ti sunt brbieriSi, cei doi ngeri care Sin de dar, sunt "oarte triTti @cci !n barb le st toat puterea de darA. 'a preoSii vrednici, darul st mai aproape de cap Ti este Sinut de patru S"inSi ngeri. n timpul miTcrilor "cute de preot !n $ltar, darul se menSine deasupra capului, cu deosebire la S"ntul $r0iereu, la care darul este Sinut de o ceat mare de S"inSi ngeri. Cnd preotul iese cu Sfnta Evanghelie" la tmiat #i cnd iese cu Sfintele $aruri, darul este Sinut deasupra uTilor mprteTti de ctre S"inSii ngeri. Darul preoSesc a "ost dat prin S"ntul $ltar Ti !n $ltar rmne pn cnd se va ridica 0arul. Cnd preotul intr cu Sfintele $aruri n ltar, iar se aTeaz darul deasupra capului preotului Ti acest dar !i d puterea s nu osteneasc, Sinere de minte Ti tot ceea ce trebuie pentru desvrTirea S"intei 'iturg0ii. Ui mai vd visteria inimii fiecruia #i csu%a sufletului fiecruia de la $r0iereu, preot, clugr, pn la ultimul mirean. 3isteria inimii o vd ca valurile unei ape cnd luminat, cnd !ntunecat, dup cum !i este gndul Ti spunndu%i de ctre S"ntul nger la ce se gndeTte, adic la bine sau la ru. suSa su"letului o vd deasupra inimii, cum sunt c0ivoturile de la masa S"ntului $ltar, biruinSa !n mi&locul ,isericii, vd su"letul ca o psric Ti csuSa este cu patru luminiSe aprinse !n patru prSi, !n "orm de cruce, ce sunt ca patru lumnri aprinse. 'a unii, vd patru lumnri aprinse, la alSii vd trei, la alSii dou sau una, iar la alSii !ntuneric Ti lumnrile aici se vor aprinde, aici se vor stinge, dup cum !i "rmnt inima. Dup aceea, vd cum pe scara din dreapta" co&oar cele 'apte Sfinte (aine, brbaSi ca diaconii, cu sti0ar, care sunt de aceeaTi vrst Ti ne!nc0ipuit de "rumoTi, toSi "ac cte trei !nc0inciuni !n "aSa mesei din S"ntul $ltar, la dreapta, la spate Ti la stnga, !n total -6 metanii Ti se aTeaz !n spatele S"intei ruci din $ltar. $ceTti Tapte brbaSi, sunt cele Uapte S"inte Taine ale S"intei ,iserici. $poi, prin partea dreapt" co&oar )* cete de cte )* !ngeri fiecare cu cte dou aripi, !mbrcaSi !n roz, toSi "ac metanii !n cele patru prSi ale mesei din S"ntul $ltar Ti trec "iecare la misiunea sa. : parte d cdelniSa la preot, o parte scrie pe "iecare ce vine la ,iseric, o parte trece cu cntreSii la stran, dar stau mai sus de stran. Cnd se rostesc ecteniile ce se fac nainte de ie#irea cu Sfnta Evanghelie, vd c pe scara din mi&loc se co(oar# Du'u& S !nt, !n "orm de porumbel, cu niTte oc0i ca de om, ce vars raze de lumin orbitoare. 'a preoSii cu barb Ti vrednici se aTeaz pe umrul drept, iar la cei nevrednici st mai sus, tot mai sus, !n partea dreapt "oarte !ntristat. Cnd se ncepe citirea Sfintei Evanghelii, S"nta ,iseric se lumineaz "oarte mult.
71

3d c pe scara din mi&loc se co(oar# Domnu& Iisus +ristos, ca un copil mic, pn !n dreptul S"intei ruci, de pe masa S"ntului $ltar Ti o ia ctre S"nta (roscomidie Ti nu%' mai vd pn cnd iese cu S"intele Daruri. La ie#irea cu Sfnta Evanghelie, cele patru cete de S"inSi ngeri, vin !n &urul preotului Ti pe Evang0elie, vd minile Domnului )isus <ristos, vrsnd raze deasupra preotului. ele Uapte S"inte Taine, stau !n genunc0i precum Ti lumea, pn cnd preotul intr !n S"ntul $ltar Ti rosteTte: KVeni0i s# ne %nc'in#m )i s# c#*em &a +ristos*L. $poi )ngerii se apropie de preot Ti cnt rspunsurile la S"nta 'iturg0ie, !mpreun cu strana. $up citirea Ecteniilor, preotul d binecuvntarea, "cnd trei metanii mari, clugreTti. Stnd !n spatele S"intei ruci pn la pmnt, cum "ac clugrii, "r s !ndoaie genunc0ii. Dup aceste trei !nc0inciuni, se lumineaz tare la "aS Ti se aTeaz !n genunc0i. Ui nevrednica de mine, dup S"intele (uteri, stau g0emuit Ti nu m scol pn se citeTte S"nta Evang0elie. Cnd ncepe cntre%ul s citeasc + postol," vd c pe strana din dreapta, se coboar cei -6 $postoli, !mbrcaSi ca pe vremuri. Ui S"inSiile 'or "ac tot trei metanii ca Ti S"intele Taine, dar clugreTti, tot !n 7 prSi ale S"ntului $ltar, st!n* tot %n genunc'i$ c!n* se cite)te S !nta Evang'e&ie. Cnd preotul cite#te" -ice: KC!0i sunte0i c'ema0iL, vd cum S"inSii ngeri dau a"ar pe cei necredincioTi din ,iseric. ToSi cei care sunt necredincioTi, sunt "rmntaSi de gri&ile pmnteTti, legaSi de plcerile lumeTti, "umtori, &uctori sau cu cravata la gt @cravata simbolizeaz Ttreangul lui )udaA, alSii poart barb Ti nu le este !ngduit si nici "emeilor cu capul descoperit. Uneori nu !i d a"ar, dar !i !ncon&oar ngerul cu un nor negru Ti nu mai vd !n ,iseric dect o mn de oameni. $par apoi, dup ce preotul termin aceast Evang0elie. Cnd se cnt: KCa pe %mp#ratu& tuturor s#-& primimL, S"nta ,iseric se lumineaz "oarte tare, ca un soare puternic. (e scara din mi&loc a $ltarului, se co(oar# S in0ii Sera imi !n -6 cete, cu cte > aripi, cte -6 !n "iecare ceat, "ormeaz deasupra $ltarului o Stran ereasc Ti cnt aceast cntare toSi !n genunc0i. Dup aceast cntare, sunt acoperiSi cu un nor negru necredincioTii din ,iseric Ti nu mai vd dect o mn de oameni. Cnd se cnt: KToat# gri1a cea &umeasc# s# o &ep#*#mL, coboar !n centrul ,isericii pe scara co(or!t# *in A&tar$ 23 cete *e +eruvimi, Tase cu cte > aripi Ti Tase cu cte 7 aripi. Cnd preotul cere iertare Ti "ace plecciune !n "aSa (orSilor mprteTti, "ac plecciuni cu preotul Ti S"inSii Sera"imi Ti trec cu preotul S"nta (rocomidie. 3d pe Domnu& Iisus +ristos$ ca un Prunc 4#scut$ %n S !ntu& Potir Ti cu S"intele sale brate !ntinse !n "orm de cruce. Cnd preotul ia Sfntul .otir, ngerii, Sera"imii, pun toSi minle pe el, peste minile preotului. 2u se vede dect "aSa preotului. Din (otir, Domnul )isus revars o mare strlucire. Cnd iese cu Sfntul .otir n mijlocul Bisericii, Domnu& Iisus st# cu (ra0e&e %ntinse )i prive)te &umea *in "iseric#$ care este %n genunc'i. Cnd se cite#te pomelnicul cu enoria#ii cei vii #i apoi cei mor%i, dac lumea st nepstoare, vorbeTte, st pe scaune, Domnu& Iisus se %ntristea5# Ti !n unele ,iserici, !l vd cum se !ntoarce cu spatele la oameni Ti "aSa la $ltar. nd preotul termin pomelnicele, se !ntoarce cu "aSa la oameni, dar "oarte trist. $m vzut c !n unele ,iserici, preotul atinge cu S"ntul (otir, capetele oamenilor. 3d c din S"ntul (otir dispare Domnul )isus Ti mare tristeSe Ti suprare "ac acei preoSi Domnului )isus. 1are greTeal "ac acei preoSi Ti aspru vor "i &udecaSi pentru aceast !nrdzneal a lor. $cestea sunt S"inte 3ase Ti nu trebuie atinse de muritorii (mntului, care sunt plini de toate pcatele, pe care nici preoSii nu le cunosc. Cnd preotul intr n Sfntul ltar cu Sfintele /ase, atunci S"inSii ngeri !ncon&oar pe Domnul )isus Ti "ac plecciuni pn la pmnt, !n &urul S"intei 1ese. Dup ce se "ac aceste plecciuni, nu%' mai vd pe Domnul )isus !n S"ntul (otir, pn se zice: K Lua0i$ m!nca0i...L, cnd apare din nou, !n acel moment cele -6 cete de S"inSi ngeri, "ac rugciuni pn la pmnt, cu semnul S"intei ruci. 0ai vd c n timpul Ecteniilor" pn la Cre-, S"inSii $postoli !Ti iau drumul lor pe scara pe care au venit. tunci cnd preotul -ice: KU)i&e$ u)i&e...L Ti strana zice KCre5u&L, vd cum S"inSii ngeri, cei cu dou aripi, stau !n genunc0i, S"inSii Sera"imi "ac plecciuni Ti "ac semnul S"intei ruci cu capul Ti cu corpul la "el ca preoSii. n acest moment, cele Uapte S"inte Taine dispar Ti apar iarTi la S"nta mprtTanie, apoi pleac pe scara pe care au venit, "ie mulSuimiSi sau nu, dup cum este vrednicia preotului. Dac preotul este vrednic, pleac mulSumiSi Ti veseli, dar vai de preotul brbierit, cel "umtor, cel ce d la rele, care merge la petreceri, care nu Sine S"intele (osturi de peste an. $tunci, cele Uapte S"inte Taine, pleac !ntristate sau dac este vrednic, cum spuneam, pleac mulSumite Ti vesele.
72

!n momentul n care preotul -ice: KSus s# avem inimi&eL Ti corul rspunde KAvem c#tre Domnu&L, atunci cele -6 cete de S"inSi Sera"imi, se "ormeaz !n cete, aTa cum au venit Ti !Ti iau drumul ctre er, pe scara din mi&loc pe care au venit. S"inSii ngeri, cei cu cte 6 aripi, se ridic din genunc0i, apoi merg prin biseric, pe deasupra tuturor celor a"laSi !n S"nta ,iseric, !n acel moment, Ti scriu pentru "iecare persoan, un Ks !nt (i&e0e&L, cu purtarea lui !n biseric. 3ai... de "emeile ru&ate Ti descoperite pe cap, c atunci dispare c0ipul de pe icoan Ti apare dup aceia. 3ai... de brbaSii care nu au semnul brbSiei, mustaSa, c nici de aceTtia nu se pot apropia S"inSii ngeri, nescriindu%le biletul, ca Ti cnd nu ar "i "ost !n biseric, !n acea zi. 'a mirenii care poart barb, S"ntul nger nu se poate apropia, !ntruct, barba este un semn pe care numai preoSii o pot purta, de asemenea, clugrii Ti pusnicii. mi mai spune S"ntul nger, c: Kpe (i&et &e-am scris purtarea necuviincioas#L. Cnd preotul -ice: KC!ntare *e (iruin0# c!nt!n*...L Ti apoi KLua0i$ m!nca0i$ acesta este trupu& meuL, n acel moment" ca un mare cutremur se face n &iseric #i n -&or vd pe $omnul 1isus cu capul mic n Sfntul .otir" care face 2 plecciuni n cele 2 pr%i" n form de cruce" frngndu3se de la mijloc" umplndu3se Sfntul .otir cu Sngele" apoi se ridic o mare strlucire pe scara din mijloc" cu Sfintele .uteri Cere#ti4 La captul scrii" !l prime#te 0aica Sfnt" !l ia n &ra%e pn la terminarea cntatului #i to%i stau un genunchi4 Cnd strana cnt: KPe Tine Te &#u*#m...L, coboar din er, ca niTte nori luminoTi Ti umple toat biserica !n nori, sunt "oarte mulSi S"inSi ngei, nu se pot numra. La cuvntul preotului: 0ai ales pentru Sfnta .reacurat #i .rea&inecuvntat" Stpna noastr" de $umne-eu 5sctoare #i pururea 6ecioara 0aria, vd cum se co(oar# 6#icu0a Domnu&ui pe scara din mi&loc, !ncon&urat de o mare ceat de S"inSi ngeri. n momentul !n care se cnt $F):2U', vd cum "ac plecciune S"inSii ngeri Ti 1aica Domnului. Dup terminarea $F):2U'U), eu cad !ntr%un somn, !nct trebuie neaprat s m spri&in de cineva Ti aTezat pe un scaun. apul Ti de la bru !n sus, !mi amorSeTte. 1i s%a spus, c este somnul 3edeniilor. nd sunt !n acest somn, mi se arat S"inSii, dar "oarte repede, aTa, ca !ntr%un "ilm, iar 1aica Domnului Ti S"inSii ngeri, pregtesc coroniSa pentru cei ce sunt !n biseric. Cnd corul cnt: KTat#& 4ostruL, vd "oarte clar cum 1aica Domnului Ti S"inSii ngeri, Sinnd cte o coroniS din "lori, dup anotimp Ti dup praznic, le pune pe capetele oamenilor, !n biseric. Cnd se roste#te: KCapete&e voastre Domnu&ui s# &e p&eca0i...L, celor care stau !n genunc0i Ti sunt cu toat "iinSa Ti cu su"letul la S"nta 'iturg0ie, li se pune coroniSa, iar la ceilalSi, nu. Cnd preotul ncepe predica, eu vd de ce du0 este stpnit Ti cum este "rmntat de di"erite gnduri care%l muncesc, !i vd Ti csuSa su"letului, dac este luminat sau !ntunecat. 3d de asemenea, Ti S"ntul nger al "iecrui creTtin, cu biletul de cltorie al vieSii veTnice care a "ost completat cu tot ce a "cut de cnd a venit la S"nta ,iseric. 6iruirea este )tampi&a ce se pune pe (i&etu& iec#ruia$ *ar tre(uie neap#rat s# prin5i scoaterea S intei Evang'e&iiLa Sfintele pra-nice mprte#ti: S". 3asile, S". )oan, S". 50eorg0e, S". $postoli (etru Ti (avel, etc. iau parte Ti S"inSii respectivi, iar la Sfnta Liturghie" de Crciun, S"ntul $ltar se trans"orm !ntr%o peTter, e=act ca staulul din ,etleem, iar Domnul )isus, !n c0ip de prunc aTezat !n "n, !n ieslea vitelor Ti !nvelit !n scutece. 3d cum S"inSii ngeri !n vzdu0, cnt nespus de "rumos. ) s%a spus 1icuSei, c nu este bine s se !mprtTeasc !n ziua de rciun, cci Katunci Domnu& vine )i nu se 1ert e)te,. La Sfnta Bo&otea-, !n S"nta ,iseric se vede rul )ordanului, dar cu totul sc0imbat, cu treptele de marmut Ti prin vzdu0 S"inSii ngeri "r de numr, cntnd cntri de Slav 'ui Dumnezeu. erul pare desc0is Ti vd cum Du'u& S !nt se pogoar#, iar S"inSii ngeri !nmuindu%Ti aripile !n ap Ti stropind cu ap, mai !nti pe preot Ti apoi pe toSi creTtinii. $e Buna /estire, vd un S"nt $ltar nespus de "rumos Ti pe 1aica Domnului, stnd !n genunc0i, !ntr%o "rumuseSe nemaivzut, iar pe S"ntul $r0ang0el 5avriil, rostind cuvintele de la S"nta Evang0elie de la 'uca. $e 6lorii, vd popor mult adunat !n templul din )erusalim Ti pe Domnul nostru )isus <ristos, pe mnzul asinic Ti lumea toat punnd crengi verzi !n calea 'ui. !ncepnd cu Sptmna 0are, vd toate momentele ce s%au petrecut atunci. S !nta mp#rt#)anie *in 7oia 6are$ este va&a(i&# un an *e 5i&e )i este oarte (ine s# se *ea *e poman# %n aceast# 5i mare$ %ntruc!t este oarte (ine primit#- !n /inerea 0are, s se dea 67 de lumnri, pentru cele 67 de vmi din vzdu0, de asemenea, tot 67 de lumnri, pentru cei sinucigaTi. (entru cei nespovediSi Ti ne!mprtTiSi, s se plteasc !n numele a D oameni, liturg0ie a cte 4 prescuri Ti ast"el le%a cTtigat spovedania Ti !mprtTania,
73

de asemenea, cTtigndu%le luminarea prin 1arele Du0 al ,unului Dumnezeu. ?iecare om trebuie s aib cel puSin 67 de spovedanii, ca s poat trece cele 67 de vmi. Dup ce Domnul )isus, a distrus )adul cu puterea S"intei ruci, astzi se Sine o "rumoas datin creTtineasc, ca la S"intele (aTti s ias preotul de trei ori cu S"nta ruce !n uTa bisericii. ?oarte bine "ac acei preoSi. 1aicii Elena, i s%a spus c la ..... de ani, Domnul )isus <ristos, a distrus )adul Ti a scos su"letele din robia satanic, tot atunci au "ost scoTi Ti $dam Ti Eva. 1aicii i s%a spus, c a doua !nTelare a "ost Ti mai grea, nu ca cea din +ai. $tunci ne%a blestemat Dumnezeu. )at, a doua !nTelare: Dup ce ,unul Dumnezeu a scos pe $dam Ti Eva din +ai, satan li s%a artat cu o crmid !n mn, a isclit numele lui $dam pe crmid Ti a zis: K$cum m duc s pun piatra "undamental a !mprSiei mele Ti nimeni s nu o poat strica, dect cu preS de sngeL Ti dup aceia, satan s%a "cut nevzut. Dumnezeu s%a artat Ti i%a zis lui $dam: (e3a n#elat Eva pentru a doua oar4 Blestemat este pmntul din pricina ta" spini #i plmid s creasc pe ogoarele voastre" Eva n dureri s fac copii" iar tu dame" cu sudoarea frun%ii s3i cre#ti4 5eca-ul s se %in de tine" pn vei intra n .mntul din care ai fost fcut7 8erici0i cei ce mor %n 5iua *e Pa)ti )i p!n# %n Dumnica Tomii* % c !n aceast perioad, 3mile sunt des"iinSate, iadul !nc0is, iar +aiul este desc0is pentru toSi, inclusiv Ti pentru cei pctoTi, aceasta este o garanSie din partea 'ui Dumnezeu, cu ocazia nvierii. $in momentul n care preotul -ice: KVeni0i *e &ua0i Lumin#L, deodat S"nta ,iseric ia legtura cu erul Ti toate S"intele (uteri ereTti, iau parte la svrTirea S"intei 'iturg0ii. eea ce s%a petrecut acum 6./// de ani, se petrece acum, !n S"nta ,iseric :rtodo=, din acest moment nimeni nu mai st !n genunc0i, pn !n duminica Tomii. La cununii: vd de asemenea, c se petrec lucrri tainice: atunci cnd preotul pune pe capul tinerilor coroanele, vd cum un S"nt nger !i !ncinge pe tineri cu un bru, "cnd din ei un singur trup. Dar..., dup ce ies din bisric Ti se !ncepe petrecerea nunSii cu &ocuri Ti beSii, satana se amestec printre ei, tind legturile "cute de nger Ti din luminaSi... !ncep s se !ntunece treptat. La &ote-: vd cum se coboar Du0ul S"nt la S"nta Slu&b a printelui Ti s"inSeTte apa Ti pruncul, drunindu%i un S"nt nger (zitor. La nmormntare: atunci depinde de starea omului, dac a trit !n toate cele rele, vede pe satana, care !i ia su"letul Ti S"ntul nger (zitor plnge !n urma lui. nd se "ace pomana de > sptmni, S"ntul nger !i spune micuSei ce trebuie "cut, ca s%l scape din mna lui satan. 3ede cum su"letul se prezint la toate parastasele. 'a glasul preotului, satana este obligat s%l aduc la parastas, dar nu%l las s%Ti ia darul, cnd se "ace legnarea la K3eTnica pomenire*L Ti K$leluia*L. $tunci S"ntul nger, !i spune maicii ce%i trebuie Ti prin marele dar al printelui, !l poate scpa din minile satanei. Dar trebuie s Ttie ce s "ac. La spovedanie: dac cei ce spovedesc, sunt vrednici Ti mireanul este vrednic, vede deasupra potirului pe Domnul )isus, iar !n dreapta, S"ntul nger (zitor. 'a cel nevrednic, i se !ntunec "aSa Ti dispare Domnul )isus, iar S"ntul nger se !nalS Sus... 'a cei vrednici, S"ntul nger !i pune pe cap Ti o "lacr, ca dou lumini unite, se lumineaz mna printelui Ti "aSa celui ce se !mprtTeTte; la cei nevrednici, cnd apare "lacra, o ia S"ntul nger !n palm Ti o arunc !n sus, lund vinul Ti apa, ca o osnd. Ve*enii&e m#icu0ei E&ena pe care &e-a0i &ecturat$ au avut urm#toare&e repercursiuni asupra 6aicii E&ena: prima vedenie a avut%o 1aica Elena, !ntr%o biseric din ,ucureTti, situat !n alea -4 Septembrie, unde o"icia printele Spiridon $ndreescu Ti a "ost !n data de -7 septembrie -D7-. ntruct 1aica Elena nu a vrut s spun nimnui ceea ce a vzut !n S"nta ,iseric, a rmas mut timp de D zile. 'a a ))%a atenSionare, a "ost rpit timp de 4/ de minute. $ )))%a oar, a "ost !nSepenit timp de . zile, "r a mai "i nevoie de nimic. $ )3%a oar, a rmas oarb D zile. (e urm, timp de -. zile, nu a putut mnca nimic, "iind zi Ti noapte !n vedenii. $poi !n anul -D.-, a "ost rpit cu tot cu trup, timp de 4 zile dintr%o biseric de pe 3alea 8iului, unde se a"la, Ti a "ost dus de ctre S"ntul $r0ang0el 5avriil, !n 5rdina +aiului. Toate aceste dramatice !ncercri, au !ncetat !n momentul !n care a !nceput s spun ceea ce a vzut. Aceste m#rturii *eose(ite$ se a &# %n ar'iva m!n#stirii *in Ca&ea 29 Septem(rie "ucure)ti )i au ost con irmate %n *ecursu& acestor 5eci *e ani$ *e c#tre o mu&0ime *e preo0i vre*nici )i *e c#tre o mu&0ime *e mireni vre*nici$ tr#in* )i ei ace&ea)i momente$ ca )i 6aica E&ena. unoaTteSi cu toSii, c !n momentul !n care pe (mnt se svrTeTte S"nta 'iturg0ie, !n acelaTi moment, are loc Ti !n er aceeaTi S"nta 'iturg0ie, svrTit de ctre S"intele (uteri ereTti. Dac pmntenii ar putea vedea cum se des"Toar o asemenea Dumnezeiasc S"nt 'iturg0ie, ar !ng0eSa instantaneu Ti ar rmne muSi Ti "r puterea de a se miTca sau scoate nici mcar un singur sunet. Smerenia, evlavia, dragostea Ti (uterea Du0ului S"nt, care se revars !n timpul S"intei 'iturg0ii ereTti, !ntrece capacitatea minSii noastre de a ne putea imagina aTa ceva. ntecele absolut divine care se aud !n eruri la adresa Tatlui eresc, prin !nalta lor vibraSie, nu ar putea "i suportate de o "iinS uman.
74

teodat, auzim glasuri de copii @spunem noiA, cntnd cntece de slav !n biserici, care sunt !nc0ise sau !n care la acea or, nu slu&eTte nimeni. Ele sunt mici "ragmente care ni se dau nou, pmntenilor Kspre luare aminteL, spre !nSelegere Ti pentru a privi cu cea mai mare seriozitate S"nta Slu&ba a S"intei 'iturg0ii. S ne bucurm, dragi creTtini, de Dumnezeiasca S"nta 'iturg0ie, atta timp ct trim pe acest (mnt, !ntruct ea este Salvarea Ti 1ntuirea noastr. 1ergeSi !n "iecare duminic la S"nta ,iseric* % Ti participaSi cu toat "iinSa dumneavoastr la S"nta 'iturg0ie, cci aTa cum spuneau S"inSii (rinSi: KEa este singura care mai 0ine P#m!ntu& )i via0a pe P#m!nt*L. V# rog s# &upta0i cu toat# puterea iin0ei voastre *e cre)tini orto*oc)i pentru ca S8:4TA LITUR;+IE s# nu ie 4ICIODAT<$ SU" 4ICIU4 6OTIV = I4TER>IS<, aTa cum se pregteTte !n aceste timpuri pe care le trim. :dat cu interzicerea svrTirii S"intei 'iturg0ii pe (mnt ... va disprea Ti 3)$X$. Salva%i cea mai scump avere a noastr" a cre#tinilor" cci de *4777 de ani" Sfinta Lumin nu se aprinde dect la 581" L 89(8$8C'1: 'a nici o alt religie de pe (mnt, Dumnezeirea nu !Ti mani"est Divinitatea !ntr%un mod att de vizibil Ti evident M dect numai la Cre)tinii orto*oc)i. :rice alt cuvnt este de prisos. +ugaSi%v ne!ncetat pentru salvarea voastr Ti a "amiliilor voastre* A)a s# ne a1ute Dumne5eu/ Amin/ (IV) O MARE MINUNE DE LA SFNTA M-N-STIE RO.IA de (ro". Dr. 2UXU +:U $ 1inuni vii % pre"aS de Danion 3asile 2uSu +oTca. e v spune acest nume# 2imic. E doar autorul broTurii de "aS. Un om care vrea s dea mrturie despre o minune care i s%a !ntmplat. (oate v va Toca ceea ce spun, dar sunt convins c, dac 2uSu +oTca ar "i "ost grec sau rus, s%ar "i scris multe articole despre minunea pe care a trit%o. $m "i avut poate o carte !ntreag pe aceast tem. Dar noi, romnii, nu Ttim s punem !n valoare lucrurile minunate pe care le "ace Dumnezeu !n vieSile noastre. $Ta cum nu Ttim s ne cinstim nici s"inSii. Ieci de cuvioTi romni, zeci de noi mucenici, s"inSi ai !nc0isorilor, l slvesc pe Dumnezeu !mpreun cu toSi s"inSii. Ui noi nu ne ostenim s a"lm vieSile lor, nevoinSele lor. Tot aTa cum nu ne intereseaz nici minunile pe care le%a "cut Dumnezeu !n zilele noastre. 2u este de mirare c 2uSu +oTca este un strin pentru "iecare din noi. Ui totuTi cred c 2uSu +oTca ar trebui s ne "ie prieten. red c, dup citirea acestei con"esiuni, toSi cei !n pieptul crora bate o inim creTtin se vor simSi apropiaSi de el. Ui asta nu pentru c autorul se pune !n valoare, btndu%se cu pumnii !n piept. $Ta cum se poate constata din te=t, el nu vrea dect s dea mrturie despre Dumnezeu, are l%a vindecat, izbvindu%l de la o moarte ce prea sigur. eea ce e !ntr%adevr tulburtor nu e doar vindecarea. i e sc0imbarea pe care Dumnezeu a adus%o !n viaSa acestui om care, !n momentul accidentului de tren, avea doar patru claseC Ui cum acest om a a&uns s "ac studii !nalte, lundu%Ti doctoratul !n "ilologie. Diplomele !n sine nu au nicio valoareC Dar 2uSu +oTca a Ttiut s !nmulSeasc talanSii pe care i%a primit, scriind crSi spre slava lui Dumnezeu. nc0isoarea elitei romneTti, $devrul contra dezbinrii sau tomul @de peste .// de pagini % "ormat mareA :rtodo=ie Ti pseudouniaSie sunt cteva din titlurile tiprite pn acum. ?aptul c aceste lucrri nu au avut parte de o di"uzare larg nu se datoreaz conSinutului lor, ci lipsei de promovare. De alt"el, nici mrturia de "aS nu a avut parte de o di"uzare ampl !n prima sa ediSie. De aceea ne%am decis s o retiprim, nd&duind c mulSi se vor "olosi de cele citite aici. 2- Acci*entu& Eram !n armat la munc. 'ucram la descrcri de vagoane. n noaptea de 66 spre 64 "ebruarie -D.4, pe un viscol cumplit, am "ost lovit de o locomotiv a unui tren rapid, care se deplasa cu vitez ma=im. Urmarea: capul spart, coastele rupte, "emurele de la ambele picioare rupte, dreptul !n trei bucSi, iar stngul !n cinci, cu mari deplasri ale "ragmentelor oaselor. (icioarele erau rsucite de unde erau rupte, !n aTa "el !nct ambele clcie !mi erau lng umrul stng. $ccidentul s%a !ntmplat la miezul nopSii, !n gara $zuga. Era iarn. $m rmas acolo !n zpad, pe ger npraznic, pn dimineaSa, la ora Tapte, cnd m%au gsit muncitorii de la ?abrica de Sticl. (e unul dintre ei !l c0ema Irnescu. $cesta a venit de cteva ori la spital s m vad. 3-6orga $m "ost dus cu un camion la Spitalul din $zuga. Eram att de distrus Ti de !ng0eSat, !nct medicul de gard nu Ti%a putut da seama c !n mine mai e=ist viaS Ti m%a trimis la morg. ,rancardierii m duceau cu targa spre morg. Eram conTtient Ti auzeam. 2u vedeam, nu puteam s miTc nici cel puSin un deget, nu puteam s vorbesc sau s scot mcar un sunet, un geamt. 2umai prin "aptul c eram conTtient Ti auzeam nu
75

puteam s dau nici un semn de viaS. $cestea nu se sesizau. 1 gndeam: Eu !nc nu sunt mort de tot. $ud. 5ndesc. Dar dac un medic, dup ce m%a consultat, a spus: KE mort, duceSi%l la morgL, !nseamn c eu sunt aproape mort, dar !nc n%am terminat de murit. Ei m duc la morg. $colo voi termina. (n atunci, !n gnd, mai pot spune o scurt rugciuneL. n clipa aceea am auzit un strigt: KStaSi* 3eniSi !napoi, c a sosit domnul director Ti vrea s%l vad*L ,rancardierii au "cut calea !ntoars. n sala de pansamente, directorul m%a consultat, ca Ti medicul de gard. n plus, mi%a curSat g0eaSa Ti sngele de pe oc0i Ti mi i%a desc0is zicnd: KUit%te la mine* 1 vezi#L Eu credeam c toat puterea o !mping !n oc0i s%l vd. 2u vedeam absolut nimic. 5nduri Ti spaim: :rb#* 2u* Directorul acesta poate !mi salveaz viaSa, dar rmn orb. (oate c era mai bine ca el s "i !ntrziat puSin, pn ce aT "i a&uns la morg. $colo totul s%ar "i terminat. Dect orb mai bine mortC 9- nc#&5irea Directorul a spus: KDezbrcaSi%l* urSaSi%l de g0eaS Ti de snge* l !nclzim. ncercm s%l readucem la viaS. (oate !l salvmL. 1%au aTezat pe un pat tare de scnduri. Directorul m%a cusut Ti m%a pansat la cap, mi%a apsat coTul pieptului, mi%a veri"icat "iecare coast, potrivind rupturile, mi%a !ntins Ti !ndreptat picioarele. $ adus un cardiolog s m vad. $m pierdut "oarte mult snge. )nima era !n pericol de a se opri. Directorul a spus: K?acem o e=perienS cu el. )ntroducem ser, ca inima s poat pulsaL. $u "cut asta. 1 !nclzeau, punnd, pe lng mine !n lungul corpului, la intervale de cte dou%trei ore, sticle cu ap cald Ti m acopereau. Directorul ddea mereu dispoziSii. 3enea Ti veri"ica. 3orbea mereu cu mine. Eu !ns nu puteam s%i rspund. Dup trei zile am !nceput s vd "oarte slab. Dup patru zile am !nceput s miTc degetele de la mna dreapt, iar mai trziu s vorbesc. $ urmat apoi un timp de optsprezece zile cu un tratament de !ntrire, ca s pot suporta operaSiile. Directorul, 50eorg0e 1eg0ea, un medic ortoped Ti un 0ipocratic, m vizita la intervale scurte de timp, c0iar Ti noaptea, Ti m !ncura&a. ?- Opera0ia (rima dat am re"uzat operaSia, pentru c unul dintre medici mi%a spus c piciorul stng trebuie amputat de sus. (este trei zile, dup ce directorul m%a asigurat c nu%mi taie piciorul, am acceptat operaSia. $m cerut s nu m adoarm, ca s vd ce "ac medicii. n loc de adormire, directorul mi%a "cut o in&ecSie ra0ianestezie !n mduva spinrii. Eram !ntins pe masa de operaSie. nainte de a !ncepe lucrul, directorul Ti%a "cut cruce Ti a zis: KEu voi "ace ceea ce Ttiu cu TtiinSa mea. Dumnezeu s "ac prin puterea 'uiL. $poi, cu mna stng, a luat bisturiul Ti a tiat o lung desc0iztur !n lungul "emurului drept. $m urmrit cu atenSie toat operaSia, sc0imbnd uneori cuvinte cu directorul. $veam !n mn o oglind mic Ti o Sineam !n aTa "el s vd cum lucreaz. :peraSia a durat multe ore. ?ragmentele "emurului drept mi le%a legat cu o srm metalic, pe care o am !n picior Ti astzi. Dup cteva ore, e"ectul anesteziei s%a terminat. Se lucra pe viu. nd directorul a cusut tietura cu un ac special, la "iecare !mpunstura simSeam dureri "ulgertoare. '%am rugat pe director s se grbeasc "iindc nu mai puteam suporta. $u lucrat apoi la piciorul stng. $m "ost pus !n g0ips. 2umai minile Ti capul !mi erau a"ar din g0ips. $m "ost aTezat !ntr%un pat pe spate Ti "r s m !ntorc nici cel puSin cinci grade !ntr%o parte sau !n alta, am stat aTa, nemiTcat, !ntr%o singur poziSie, timp de o sut optzeci Ti patru de zile. @- I*eea sinuci*erii )i supraomu& Domnul Uerbu a tiat !n g0ips o aTa zis "ereastr la operaSie. 'a vizit, doctorul )vnescu a zis: KE curat operaSia. 2%a curs nici o pictur de sngeL. Directorul i%a rspuns: K2%a avut de unde curgeL. Dup cteva zile de la operaSie a urmat o perioad de criz e=trem. (icioarele Ti tot corpul s%au um"lat. 50ipsul m strngea cumplit. Durerile erau ne!ntrerupte Ti att de puternice, !nct depTeau puterile suportabilitSii. 1i%au dat mor"in. Dup aceasta aSipeam puSin Ti visam c sunt !ntr%o pdure cu copaci "oarte !nalSi Ti c m urcam pe cte unul pn !n vr"ul lui, iar de acolo treceam !n vr"ul altuia. Dup "iecare mor"in, se repeta visul. Uneori cdeam de la !nlSime. $Sipirea dura numai cteva minute. Durerile m trezeau. SimSeam !n tot corpul o durere copleTitoare, "ierbinte Ti "oarte srat. ntristarea m copleTea. Eu eram "ecior din munSii 1aramureTului, sprinten. $lergam pe munte !n sus. $cum am ambele picioare rupte. ontinuarea c0inurilor n%o mai pot suporta Ti o perspectiv pe care o !ntrevd nu o vreau. 3iaSa !n cr&e !mi topeTte creierul. 1ai bine moartea. Trebuie s am tria acum s pun capt la toate. Singur nu pot, c sunt !nc0is aici !n piatra aceasta de g0ips. ine m poate a&uta# (oate directorul m va !nSelege. Era trecut cu o or de miezul nopSii. eilalSi Tapte, ce erau !n salon cu mine, dormeau. Directorul a rmas peste noapte !n spital, cum o "cea deseori. De obicei pe timpul acesta, asistenta de serviciu veri"ica saloanele. (este cteva clipe a desc0is uTa: s%a uitat, a constatat c e liniTte Ti a
76

dat s !nc0id. $m strigt%o. $ venit la mine. $m rugat%o s%l c0eme pe director. K2u se poate la ora aceastaL, mi%a rspuns. K,ateSi la uT Ti spuneSi%i cine%l c0eamL. (este cteva clipe a venit directorul. $ luat un scaun, l%a pus lng patul meu, s%a aTezat Ti m%a privit !ngndurat. )%am spus toat disperarea, c nu mai pot suporta durerile, c nu am !ncredere !n vindecare, iar viaSa pe care o !ntrevd nu o pot accepta. Dac eram dus atunci la morg, astzi nu m%ar durea nimic Ti nu m%ar !ngrozi viitorul. '%am implorat s%mi dea o in&ecSie letal, s termin cu c0inurile. 1i%a vorbit ca niciodat. 2iciodat n%am vzut aTa de bine supraomul din el ca !n noaptea disperrii. $vea boabe de transpiraSie pe "runte Ti pe "aS. $ plecat. $ venit apoi o asistent Ti a cules de prin noptiere toate "urculiSele, cuSitele, lingurile, sticlele, borcanele Ti ceTtile Ti le%a dus. n noaptea aceea n%am dormit deloc pn dup vizita de dimineaS. De ce n%a vrut directorul s m asculte# )%a "ost "ric de Dumnezeu s%mi ia viaSa. El a luptat pn acum s mi%o salveze. El s%a temut de Dumnezeu s%mi ia viaSa CDar eu s nu m tem, cnd vreau s mi%o iau#C 3iaSa este dat de Dumnezeu Ti numai Dumnezeu are dreptul s o ia. Dumnezeu a dat porunca: S nu ucizi* $ceasta implica Ti pe: S nu te sinucizi. e era s "ac#C e se alegea de su"letul meu dac directorul m%ar "i ascultat#C Era o crim, pe care aT "i !mprSi%o cu directorul. Directorul mi%a salvat su"letul. Eu am vrut s scap de c0inurile acesteaC n iad nu erau c0inuri#C (oate c durerile nu vor Sinea mult Ti m vor lsa. Dac vor Sine, poate voi muri din cauza lor Ti voi scpa. Dumnezeu !mi Ttie necazurile Ti durerile Ti poate !mi va da putere s trec prin ele. Trebuie s vreau s triesc Ti s cred c m voi "ace bine, iar pn atunci s rabd. Doamne, d%mi puterea rbdrii. DimineaS, cnd directorul a venit !n vizit, n%a venit la mine !nti, ca alte dSi, m%a lsat ultimul. ?r zmbetul Ti vorbele entuziaste din alte dSi, s%a apropiat Ti mi%a spus doar att: KTe vei "ace bineL. 1ai trziu am a"lat c !n &urmntul lui <ipocrate se spune: K2u voi da niciodat nimnui otrav, c0iar dac mi se cereL. $m su"erit toate durerile Ti toate c0inurile mai departe. n clipele de ameliorare !mi venea speranSa vindecrii Ti dorinSa de viaS. Unele clipe erau !ns "oarte grele Ti lungi, iar acestea se "ceau ore, orele se !nlnSuiau !n zile, dar mai ales lungi Ti grele erau nopSile. Ui au "ost "oarte multe nopSi. Directorul se ocupa "oarte mult s%mi re"ac voinSa Ti "iinSa. mi arta radiogra"ii ale unor oameni care au avut picioarele rupte, pe care i%a vindecat. (e doi i%a cutat, le%a cerut s vin la spital, le%a cerut s m !ncura&eze Ti s se plimbe prin salon, apoi !mi spunea: K$Ta vei merge Ti tuL. $lturi de el era sora 3ica. Sora $rdeleanu nu credea c nu voi muri. De aceea, ea nu KstricaL in&ecSiile pe mine, ci, ca s cred eu c mi le "ace, trgea ap !n sering. 'a cSiva ani, dup ce m%am "cut bine, am vizitat spitalul Ti am stat de vorb cu "iecare. 1%a uimit cnd $rdeleanu mi%a mrturisit "apta, dar i% am admirat sinceritatea. Ui%a cerut iertare. $m !nSeles%o Ti am iertat%o, pentru c atunci Ti eu gndeam aTa. Dup ce au trecut Tase luni de zile, mi s%a luat g0ipsul. mi erau anc0ilozate !nc0eieturile de la glezne, genunc0i Ti coapse. (este ctva timp reuTeam s m dau &os din pat Ti, Sinndu%m bine de barele de la capetele paturilor, mergeam de la o margine a salonului pn la cealalt, dar mai mult !n mini dect !n picioare. 1i s%a "cut ieTirea din spital. Directorul m%a s"tuit s m 0rnesc bine M aveam un metru Ti optzeci centimetri !nlSime Ti cincizeci Ti Tapte de Bilograme %, s merg la Spitalul ?loreasca de la ,ucureTti, unde s urmez un tratament de mecanoterapie pentru des"acerea anc0ilozelor, pentru c toate !nc0eieturile !mi erau blocate, s "ac gimnastic Ti s%mi "orSez !nc0eieturile !n acest scop, orict ar "i de dureroas aceast "orSare, c alt"el voi rmne cu !nc0eieturile imobile. A- 4e*rept#0i&e De la $zuga m%a adus acas, !n comuna ,rsana din 1aramureT, soldatul 8ean (ribeagu. $cas am a"lat un dezastru. Totul era con"iscat de "isc Ti de colectori. Tata era ameninSat cu analul Dunrii pentru c nu Ti%a putut ac0ita !n !ntregime cotele Ti impozitul. 2icio posibilitate de tratament la ?loreasca sau de 0ran bun. Dimpotriv. $ rmas necon"iscat numai ceva porumb ales anume, slab Ti necopt, Ti niTte carto"i pe care tata, ca s nu ni%i ia, nu i%a recoltat. Toamna trziu, !n postul rciunului, cnd pmntul era !ng0eSat, tata sprgea pmntul cu trncopul Ti scotea carto"i. Toat iarna aceea am mncat numai carto"i din aceia cu mmlig din mlaiul acela slab. n primvar toSi din "amilie am "ost bolnavi de pelagr. (rima s%a !mbolnvit mama. Eu eram "oarte slbit, cu anc0ilozele prea puSin dega&ate. 2u puteam s merg cu ai mei la lucrul cmpului. $bia treceam pragurile casei. 'ucram ce puteam pe acas Ti !mi "orSam !nc0eieturile. ncercrile acestea erau "oarte dureroase Ti cu "oarte slabe rezultate. Dup mai bine de un an de zile, am !nceput s%mi !ndoi atta picioarele, !nct s pot s m las pe genunc0i.
77

(entru viaSa de Sran trebuie "orS "izic: s mergi cu carul, s !ncarci pietre, s ridici buTteni, s porSi saci plini. Eu nu dispuneam de asemenea calitSi. Dar atunci ce%i de "cut#C e strung s gsesc prin care s pot s intru !n viaS# C (oate c ar "i TcoalaCS !nvS ceva meserie sau poate mai departeC 2umai Tcoala m poate salva. $lt"el sunt inutil Ti povara altora, ceea ce nu pot s suport. UcoalaC Dar eu am numai patru clase primareC $r trebui s o iau de la clasa a cincea. $m s o iau de acolo. um# Unde# u cine s m s"tuiesc# :ricum, 0otrrea este luat. Ucoala este calea vieSii mele. ntr%o duminic am Sinut un consiliu de "amilie Ti mi%am spus 0otrrea. 1ama plngea. ?raSii !i cereau lui tata s nu m lase, c pentru Tcoal mi%or trebui bani, iar el este mereu ameninSat cu temniSa c nu%Ti poate ac0ita datoriile, impuse !n mod e=agerat, ctre stat. 3erdictul lui: K2u vorbi tu nebunii despre Tcoal. Dac n%ai !nvSat cnd ai "ost mic, acum nu se mai poate, c omul mare nu poate !nvSa, c nu%i st capul la carteL. +spunsul meu: KUnde mi%oi pune capul, acolo mi%a staL. 1ai trziu m%a !nSeles Ti m%a a&utat. Eu Ttiam despre un om luminat M pro"esorul )on le&a din ,ucureTti. 1%am dus Ti l%am !ntrebat dac omul mare poate !nvSa. Drept rspuns, pro"esorul mi%a dat toate manualele de gimnaziu, m%a !ncura&at Ti mi%a spus c dup gimnaziu s%l caut, c o s%mi spun ce s mai "ac. Dup patru ani de la accident Ti dup mult trud, anc0ilozele s%au des"cut mult Ti am !nceput s merg relativ bine. $m urmat gimnaziul la "r "recvenS Ti liceul la seral, la 'iceul DragoT 3od din Sig0etul 1armaSiei. De la liceu am "ost e=matriculat pentru motivele c am avut rude c0iaburi, pentru c tata nu s%a !nscris !n colectiv Ti pentru c eram bnuit c aT merge la Teologie. Dup un timp am revenit. 1i%am continuat apoi pregtirea la cursul de zi de la ?acultatea de ?ilologie din lu&%2apoca. De la accident pn la terminarea "acultSii au trecut cincisprezece ani. 1i%am "cut dosar de pensionare, pe baza actelor medicale. Dup opt ani, mi s%a aprobat o pensie de gradul trei, de care am bene"iciat timp de Tapte ani, pn la terminarea "acultSii. omisia medical din lu&%2apoca mi%a recomandat serviciu cu norm redus Ti "r navet. $m primit un post cu supranorm Ti cu navet de treizeci de Bilometri pe drum de Sar neas"altat. Dup un timp, am "uncSionat pe la alte Tcoli. Timp de douzeci de ani m%am simSit bine Ti am muncit din greu. ntre timp m%am cstorit cu !nvStoarea Elena +adu. $vem un "iu, care este pro"esor de in"ormatic la olegiul 2aSional DragoT 3od din Sig0etul 1armaSiei. 1%am !nscris pentru doctorat la Universitatea din ,ucureTti. n -DEG mi%am susSinut teza Ti am primit titlul TtiinSi"ic de doctor !n "ilologie. 'a susSinere, l%am invitat Ti pe pro"esorul )on le&a. 1ergeam bine. $veam sprinteneala Ti elasticitatea normale. (e lng activitSile didactice, "ceam Ti munc de cercetare. n "iecare an participam cu comunicri TtiinSi"ice la di"erite sesiuni, simpozioane, reuniuni, organizate de inspectorate Tcolare, universitSi, $cademia +omn Ti de alte instituSii. $m publicat mai multe studii. u toate acestea, regimul comunist m%a nedreptSit Ti marginalizat. 2u mi%a dat dreptul s m titularizez pe nici un post Ti am "uncSionat mereu ca pro"esor suplinitor, ca Ti cum aT "i "ost necali"icat. $m predat pe la di"erite Tcoli Ti licee, pe unde am primit cte un post de suplinit. B- "oa&a mor0ii Dup douzeci de ani de munc au reaprut necazurile, care au evoluat !n dou perioade. (rima a durat doi ani Ti "ost cu dureri suportabile. $ doua a "ost grav Ti a durat Tase ani: dureri la !nc0eieturi Ti la locurile unde oasele au "ost rupte, mai ales la sc0imbarea vremii. Durerile au progresat timp de doi ani. $m urmat tratamente Ti am suportat operaSii, dar "r rezultate de ameliorare. Dup aceast perioad, am a&uns !n situaSia de a nu putea merge "r baston. (rin deplasrile "ragmentelor de oase la accident, au "ost lezate venele, care cu timpul au slbit Ti s%au dilatat. (e lng acestea, eram suspectat Ti de co=algie @tuberculoz osoasA. Durerile sporeau. Timp de Tase ani apoi n%am putut s "ac nici un pas "r s m spri&in puternic !n baston. $m urmat alte multe tratamente, am suportat numeroase operaSii. u toate acestea "ceam, printre necazuri, suprae"orturi s%mi completez stagiul de pensionare, dar n%am rezistat. $&uns la vrsta minim de pensionare, m%am pensionat "r s am vec0imea complet, !mi mai trebuiau doi ani. Ultima operaSie mi%a "cut%o doctorul <oraSiu $ngelescu la Spitalul .?.+. )) din ,ucureTti. Era s mor pe masa de operaSie sub privirile medicilor. 1i%au dat o=igen Ti am trecut peste clipa critic. (este cteva luni, pro"esorul 3ictor iobanu, "ostul ministru al SntSii, mi%a propus o operaSie de co=artroz. $ceasta ar "i constat !n tierea unei bucSi din capul de sus al "emurului drept Ti "i=area acolo a dou plci de material sintetic sau de porSelan "oarte "in. $ceste plci trebuiau procurate din strintate Ti costau enorm. 2u aveam asemenea posibilitSi. 1%am 0otrt s renunS Ti s m opresc aici Ti cu tratamentele Ti cu operaSiile, convins "iind c aceasta este boala morSii. mi ziceam c moartea m va primi Ti cu douzeci Ti
78

patru de operaSii. (entru marea trecere nu%i nevoie de !nc una. ,oala m%a rpus. 1 miTcam "oarte greu. $ "ost mult timp cnd nu puteam merge pn !n buctrie la mas Ti mncam !n pat. 1oartea e aproapeC S scriu un testament#C 2u*C 'as urmaTilor mei s "ac ce vor vreaC TotuTi bibliotecaCTi mai ales manuscriseleC Dar cine se va ocupa de ele#C Se vor "olosi la aprinderea "ocului !n sobC Doar valori mai mari au disprut. .. nainte de a a&unge !n aceast situaSie, dintr%un cuvnt al (rea ?ericitului (rinte Teoctist, (atriar0ul ,isericii :rtodo=e +omne, am a"lat c urmeaz s "ie canonizat episcopul )osi" Stoica al 1aramureTului, care a condus aceast epar0ie !n urm cu trei sute de ani Ti c studiul Ti propunerea !n "aSa S"ntului Sinod pentru canonizare au "ost susSinute de (rea S"inSitul (rinte 8ustinian, Episcopul 1aramureTului Ti Stmarului. 1i%am e=primat atunci dorinSa s scriu monogra"ia acestui s"nt. $m primit binecuvntarea pentru aceast munc. $m !nceput atunci s "ac unele investigaSii. Dar agravarea bolii a oprit continuarea cercetrii. mi prea ru c n%am putut s "ac aceast lucrare. .. (oate se va gsi cndva altcineva s o "acC Dar ce%mi bat eu capul, cnd e aproape moartea. 'umea va merge !nainte pe drumurile ei. Dac rolul meu se !nc0eie aiciC Trebuie Ti a muri. 1ulSumesc lui Dumnezeu pentru ct viaS mi%a dat. n unele clipe grele !mi recitam !n gnd poezia: rucea vieSii rucea mult !mi este grea. Doamne, cum o voi putea Duce tot cznd sub ea# Ui <ristos, cnd a "ost :m, a de "urtun un pom, $ czut sub grea povar $ doua Ti%a treia or, Dar s%a ridicat mereu. um m%aT ridica Ti euC 1ai o bucat de drum $m de sus Ti nu Ttiu cum. Doamne, mult !mi este greuC De%ar veni un ireneuC Dar nu vine, aTa mi%i soartea (oate c el este moartea. C- 6inunea 'a 1nstirea S"nta $na de la +o0ia se pregtea pentru ziua de duminic, -E aprilie -DD7, 0irotonirea (rea uviosului (rinte $r0imandrit )ustin <odea !ntru $r0iereu 3icar. ?iind deputat epar0ial, am "ost invitat la aceast solemnitate. opleTit de neputinS, eram 0otrt s nu dau curs invitaSiei. (rintele protopop al Sig0etului, 1i0ai :priTanu, a insistat !ns s merg, aTa cum eram, la 1nstirea +o0ia, promiSndu%mi c va veni cu maTina s m ia de acas, m va duce pn la mnstire Ti m va aduce !napoi acas. ?iind convins c voi muri peste puSin timp, peste puSine zile, m%am gndit c mergerea la mnstire ar "i ultima pregtire pentru marea trecere Ti, dac aT merge, aT muri cu imaginea de la s"inSirea unui episcop, ceea ce nu se poate vedea dect "oarte rar. $ceast imagine !naintea morSii ar "i un dar de la Dumnezeu. Eram liniTtit Ti !mpcat c se vor termina toate necazurile. $cestea m%au "cut s promit plecarea. a s "ie consemnat o dat apropiat de dinaintea morSii mele, am luat cu mine !ntr%o geant dou crSi % +omanitate, continuitate, unitate, de nalt (rea S"inSitul (rinte $ntonie (lmdeal, 1itropolitul $rdealului, riTanei Ti 1aramureTului Ti (ro memoria, de nalt (rea S"inSitul (rinte ,artolomeu $nania, $r0iepiscopul 3adului, ?eleacului Ti lu&ului % pentru autogra"e. Stau !ntr%un bloc la eta&ul doi. $m "cut suprae"orturi Ti am cobort "oarte greu, mai mult !n mini dect !n picioare: cu una m spri&ineam !n baston, cu cealalt de balustrad. (rintele protopop !mi ducea geanta Ti !ncerca s m a&ute. $m intrat !n maTin Ti am pornit. $m sosit la +o0ia. $proape de mnstire, maTina a "ost lsat !ntr%o poieniS. De acolo m%am dus spri&inindu%m cu o mn !n baston, cu cealalt de umrul printelui protopop. S"inSia sa !mi ducea Ti geanta cu crSile. 'a mnstire era adunat "oarte mult lume. $bia ne%am strecurat printre oameni spre altarul de var. Slu&ba era !nceput. (rintele protopop, care este "oarte punctual, dndu%Ti seama c a !ntrziat, m%a lsat Ti a intrat !n sobor. 1 uitam spre biseric. 1%aT "i dus acolo s stau pe un scaun, dar mi%a "ost imposibil s strbat prin desimea mulSimii. 1i%am dat seama !ns c dac a"ar este aTa, nici !n biseric nu
79

va "i loc. 2u puteam s m miTc din locul !n care eram. 1i%am pus bastonul !n "aS Ti m%am spri&init !n el cu ambele mini. Slu&ba ar0iereasc a durat mult. De unde eram, auzeam bine Ti vedeam cum o"iciaz mritul sobor de ierar0i Ti preoSi. +spunsurile erau date de corul teologilor, care prea un cor de 0eruvimi. Era o zi "rumoas de primvar, cu cer senin. Totul era !nlStor. t necazurile Ti puterile !mi !ngduiau, urmream S"nta 'iturg0ie, repetam !n gnd ecteniile, ascultam cu atenSie !nlStoarele cuvntri ale ierar0ilor M adevrate imnuri. mi era din ce !n ce mai greu. 1i se prea c m adncesc !n pmnt. SimSeam arsuri Ti &ung0iuri !n tot corpul, apoi o epuizare total, un "el de leTin. 2%am reuTit s cad, att eram de strns !ntre oameni. 1i se !ntuneca !naintea oc0ilor, apoi !ncepea s se limpezeasc Ti s se lumineze. $cestea se repetau. 1 temeam c acelea sunt clipele ultime. Era prea "rumoas srbtoarea aceea ca s se termine cu un mort. 1 rugam lui Dumnezeu s%mi prelungeasc momentele, ca printele protopop s m poat duce viu acas. TotuTi, dac nu veneam, nu aveam la moartea mea aceast imagine splendid. $cum, de%aT putea a&unge acas, c drumu%i lung. Slu&ba s%a terminat. 'umea a !nceput s plece. :amenii s%au rrit. Soborul a cobort din altarul de var. Eu stteam nemiTcat la locul meu. (rintele protopop a venit la mine. mi aducea Ti geanta. 1i%a spus c suntem invitaSi la mas. )%am pus mna pe umr Ti am pornit !ncet, dar !mi era "ric de !ntrziere pentru plecarea acas. redeam c mai am puSine clipe. $&uns acolo, mi%am pus bastonul !n sptarul scaunului Ti m%am aTezat. 1asa a durat mult, cu belTug de buntSi Ti cu multe binecuvntri ctre noul ar0iereu. nd s% a terminat, am cerut celor doi !nalSi ierar0i autogra"e pe crSi. $m pus apoi crSile !n geant, am mulSumit (rea S"inSitului Episcop 8ustinian pentru invitaSie, am "elicitat pe noul episcop Ti am plecat cu printele protopop. 1ergeam prin curtea mnstirii. Din loc !n loc ne !ntlneam cu oameni cunoscuSi, sc0imbam cteva cuvinte Ti mergeam mai departe. 1ergeam spre maTin. Spre poarta de ieTire din incinta mnstirii, drumul este puSin !nclinat, o uToar pant. $&uns acolo, mi s%a prut c ar trebui s m spri&in !n baston. $m rmas !ncremenit Ti uluit. $tunci am realizat urmtoarele: 2- C# (astonu& nu este &a mine3- C# *e &a mas# p!n# aici am venit oarte &e1er9- C# nu m-am spri1init *e um#ru& p#rinte&ui protopop?- C# nu mai simt nicio *urere %n corpu& meu@- C# m# simt oarte u)orA- C# %mi *uceam eu geanta cu c#r0i&eB- C#$ str#(#t!n* toat# curtea$ nici nu mi-am a*us aminte *e (aston$ nici *e *ureriC- C# nici p#rinte&e protopop nu )i-a *at seama *e ce s-a %nt!mp&atToate acestea m%au copleTit. 2u m puteam miTca din loc de uluit. Din toate acestea mi%am dat seama c Dumnezeu a "cut cu mine minunea vindecrii. ntre timp, printele protopop a "cut cSiva paTi, apoi s%a oprit Ti s%a uitat la mine !ntrebtor de ce nu merg. Eram ptruns de o emoSie puternic. $bia aveam aer s vorbesc, dar l%am strigat Ti i%am spus: K(rinte protopop, s%a !ntmplat o minune. Eu am venit uTor prin toat curtea Ti n%am baston* 1i l%am pierdut. Ui n% am nicio durere*L (rintele protopop m%a privit atent Ti "oarte mirat. $ vzut c nu%i la mine bastonul, ci geanta. Ui%a adus aminte Ti cum am venit de le&er prin curtea mnstirii. $tunci Ti%a dat seama Ti s"inSia sa de minunea petrecut. S%a !nc0inat adnc, spunnd: KSi mulSumesc, Doamne, c o vd Ti pe aceasta*L Eu m%am !ntors de mi%am luat bastonul. $m venit prin curtea mnstirii, nu spri&inindu%m !n el, ci !nvrtindu%l !ntre degetele minii deasupra capului. (rintele protopop m%a aTteptat, apoi ne%am dus la maTin Ti am pornit spre cas. Drumul spre cas l%am "cut "oarte tcuSi. 2u Ttiam ce s ne spunem unul altuia. Eram copleTiSi. De atunci au trecut zece ani. De atunci eu n%am mai pus mna pe baston. $cas am tot analizat minunea de la 1nstirea +o0ia. 2%am a&uns la alt rezultat dect c minunea !Ti are taina ei Ti rmne minune. (e lng bucuria vindecrii, pe care am avut%o, mi s%au lmurit Ti unele probleme de care nu mi%am dat seama la momentul lor. $cestea m%au c0inuit , mi%au adus regrete, mustrri de conTtiinS, dar am avut Ti unele nedumeriri. 1%am pomenit dintr%o dat !ntr%un alt plan al vieSii dect cel prevzut. 1 "rmntau mereu !ntrebri Ti gnduri. De ce m%am dus eu la mnstire numai cu gndul la moarte# De ce nu m%am dus cu gndul s m rog lui Dumnezeu s m "ac bine# Dar iat c Dumnezeu a Ttiut mult mai bine dect mine ce%mi trebuie Ti m%a vindecat.
80

:rict am "ost de copleTit de minune, eu nu trebuia s m duc !napoi dup baston. 3znd c Dumnezeu mi l%a luat din mn, de ce m%am mai !ntors dup el#* nd am vzut c puterea lui Dumnezeu este cu mine, am mai !ntors dup un vreascC $m crezut c voi mai avea nevoie s m a&ut de el, cnd cu mine era a&utorul lui DumnezeuCn clipele acelea am abandonat puterea lui Dumnezeu Ti am crezut c voi mai avea nevoie de a&utorul unei bteC e era dac Dumnezeu ar "i zis atunci: ?ie Sie dup cum crezi#C Dar buntatea lui Dumnezeu nu m%a abandonatC red, Doamne, a&ut necredinSei mele. ?aptul c minunea s%a produs !mi este clar, dar cum s%a produs nu mi%am putut da seama, numai m%am pomenit cu ea !n"ptuit. 1inunea este o putere divin. Ea se !n"ptuieTte prin 0arul lui Dumnezeu. <arul nu vine ca o pasre, s%l vezi zburnd, s Si se aTeze pe umr Ti apoi s%Si intre !n oase. 1inunea este o tain, Ti acolo unde este tain nu are loc analiza, ci credinSa. $m gndit c am a&uns la capt. 2ici testamentul n%am vrut s mi%l scriu. $cuma m simt bineC t va dura acest bine#C :are mai am de trit#C e s "ac#C n momentul de criz din timpul slu&bei, cnd credeam c totul s%a s"rTit, m%am rugat lui Dumnezeu numai s nu mor la mnstire, pn voi a&unge acas. 1%am rugat !n gnd Ti pe drumul de la Sig0et la mnstire. Dar, "iind convins c voi muri, m%am rugat pentru marea trecere dincolo. Dumnezeu mi%a dat altceva Ti mult mai mult de ct am cerut. mi era Ti "ric de att de mare dar pentru nevrednicia mea. Sunt acas, dar nu sunt mort, ci sntos. Toate acestea m%au "rmntat Ti nu mi%am gsit liniTtea. Dup mai multe zile, m%am dus la (rea S"inSitul (rinte 8ustinian, Episcopul 1aramureTului Ti Stmarului, cruia i%am spus toate gndurile Ti "rmntrile. (rea S"inSitul Episcop m%a ascultat cu rbdare, apoi m%a !ntrebat: K1ai lucrezi dumneata la monogra"ia aceea despre care mi%ai vorbit cndva#L )%am rspuns c nu mai lucrez "iindc, de cnd mi s%a agravat boala, am abandonat lucrarea, pentru c n%am mai putut s m deplasez, s "ac investigaSii. (rea S"inSitul (rinte Episcop mi%a spus: KS reiei munca Ti s scrii monogra"ia, c de aceea te%a "cut Dumnezeu bine, ca s scrii cartea despre S"ntul )erar0 )osi" 1rturisitorul din 1aramureTL. $m umblat apoi sute de Bilometri pe urmele acestui s"nt, !n Sar Ti !n Ucraina. n Ucraina a venit cu mine Ti printele protopop 1i0ai :priTanu Ti m%a a&utat. $m vizitat locurile Ti mnstirile pe unde s"ntul a Sinut soboare Ti pe unde s%a adpostit, pe unde a Sinut scaune de &udecat Ti pe unde a "ost !ntemniSat. $m "cut investigaSii prin biblioteci Ti ar0ive, am adunat date Ti imagini Ti am elaborat monogra"ia cu titlul S"ntul )erar0 )osi" 1rturisitorul din 1aramureT, pe care am publicat%o cu binecuvntarea (rea S"inSitului (rinte 8ustinian, Episcopul 1aramureTului Ti Stmarului, la Tipogra"ia 1arine= (rint din ,aia 1are, !n anul 6///. (e lng aceasta, am mai scris o mulSime de studii Ti cteva crSi, unele sunt publicate, iar altele !n manuscris. 6u&0umesc &ui Dumne5eu pentru toate/ (rin aceast scriere n%am "cut nici literatur, nici istorie, ci o mrturie curat, scriind !ntocmai ceea ce am trit. $m scris sub impresia c, peste umr, !ngerul adevrului !mi priveTte "iecare cuvnt pe care !l scriu. (V)TESTAMENTUL LUI AVVA ARSENIE, UCENICUL LUI NEOFIT PUSTNICUL (DIN CARTEA ISI.ASM A P-RINTELUI G.ELASIE DE LA FR-SINEI ;<<=) ?iule, !Si las ca 1oTtenire Dumnezeiescul Dar al )si0iei, ca ,inecuvntare transmis de $vva 2eo"it (ustnicul, cel ce s%a !nvrednicit de Darul Dumnezeiesc al 'ucrrii celei de Tain a )si0iei. Si las 1oTtenire acest Dar ca pe un Talant. $i gri& s nu%l !ngropi, ci s%l dai sc0imbtorilor ca s%l !nmulSeTti Ti s cTtigi dobnd !nzecit, prin care s nu se sting 3paia de Tain a 'ucrrii )si0iei. ;ine Candela aprins a Lucrrii 1sihiei #i nu te ngrijora c pari singur4 A proorocit Avva 4eo it Pustnicu& c# vor i cu mii&e cei ce vor Urma Ca&ea cea *e Tain# a Isi'iei- 5rele vor "i sc0imbrile 'umii, dar tot aTa de minunate vor "i +enaTterile Spirituale ale multora. 3a cobor! din 1unte Ti din (eTteri 'ucrarea cea de Tain a )si0iei pn !n )nima :raTelor Ti mulSi Tineri, aparent neTtiutori, se vor Trezi cu trie la o 3iaS de Du0 asemntoare celei din vec0ime. 0inunat va fi aceast !nviere tocmai acolo unde moartea se crede stpn: Du'u& Ce& Preas !nt )i va ar#ta Puterea mai presus *e toate/ 'ucrarea cea de Tain a )si0iei va !n"lori !n pustiul multor )nimi, ce vor deveni apoi eruri ntrupate. Si las ,inecuvntarea )si0iei, pe care s o Sii $prins !n propria andel ca o scnteie din care s se $prind multe altele. 2u te !ntreba s desluTeTti cum va "i aceast minune. 'ucrarea cea de Tain a )si0iei va "i Taina 3iitorului 'umii noastre* 1storia care vine va fi cea mai teri&il confruntare dintre Lumin #i ntuneric" dintre $uhul /ie%ii #i al mor%ii" *ar Puterea
81

Luminii va i at!t *e mare %nc!t va *ep#)i toate &egi&e ire)ti/ 8#-te p#rta) &a aceast# Aprin*ere Du'ovniceasc# a Lucr#rii ce&ei *e Tain#/ Si las aceast ,inecuvntare Ti Darul Domnului nostru )isus <ristos s "ie cu tine Ti toSi doritorii de Taina Dumnezeiasc. (reas"ntul Du0 s te ocroteasc* $min* (VI) BISERICA SFANTA TEODORA DIN PELOPONEZ > VASTA ,iserica S"anta Teodora din (eloponez, localizata in asezarea 3asta, este una dintre cele mai minunate bisericute din lume, "iind unica prin cele petrecute cu ea. ,iserica este zidita pe un loc unde mai apoi au crescut copaci. opacii au imbratisat%o si au strans%o la piept, insa "ara a o deteriora. 3asta este o localitate din municipalitatea 1egalopolis, in pre"ectura de $rcadia, (eloponez, 5recia. 3asta, micuta asezare din $rcadia, este cunoscuta lumii intregi pentru "miraculoasa bisericuta" a S"intei Teodora de (eloponez. $ceasta s"anta a vietuit in secolul al F)%lea, in vremea maretului ,izant. and regiunea a "ost asaltata de banditi, S"anta Teodora a "ost nevoita sa%si apere, dupa puteri, satul, insa, ca "emeia, nu putea "ace prea multe. (entru a nu "i respinsa din oaste, Teodora s%a deg0izat in soldat si a intrat in randurile luptatorilor Din randuiala lui Dumnezeu, Teodora nu a supravietuit luptei. Se zice ast"el ca, pe cand zacea intinsa la pamant, ea ar "i soptit cuvintele: "?ie ca trupul meu sa devina biserica, sangele meu sa devina rau de apa, iar parul meu sa devina padure de copaci." 'ocuitorii din 3asta, miscati de eroismul acesteia si indurerati pentru pierderea ei, au construit o biserica pe locul unde a avut loc batalia si unde a si adormit in Domnul s"anta. ,isericuta din piatra a "ost construita de localnici undeva intre secolele F%F)). 'egendele locului marturisesc cum ca un rau al zonei si%a sc0imbat traseul, a&ungand ast"el sa treaca c0iar pe sub temelia bisericii construite de ei. 1ai apoi, copaci au inceput sa creasca din acoperisul bisericii, ale caror radacini nu se vad nici in interiorul bisericii, nici sub tavan si nici pe lateralul cladirii. Sute de ani au trecut, insa radacinile tot nu se vad. $stazi, pe acoperisul bisericutei ridicate in cinstea S"intei Teodora de (eloponez , se a"la un numar de -E copaci uriasi. ea mai mare parte dintre ei sunt inalti de peste 4/ de metri, unii dintre ei avand o grosime de peste un metru. 1ulti dintre copaci au o greutate de peste o tona. Totusi, desi acoperisul bisericutei este subtire, "ara nici o intaritura speciala, rezista ca prin minune. :amenii de stiinta care au cercetat cazul isi marturisesc neputinta de a e=plica cum cresc copacii pe un acoperis subtire "ara sa se prabuseasca biserica. S"anta Teodora din 3asta a a&uns, in "oarte scurt timp, mult iubita de crestinii din zona. 1inunile nu au incetat sa apara, multi gasindu%si alinare la mormantul s"intei. ,iserica :rtodo=a a 5reciei a canonizat%o, iar pelerina&ele in 3asta nu inceteaza niciodata. Se intampla adesea ca S"anta Teodora de (eloponez sa "ie con"undata cu S"anta Teodora din $le=andria, care imbracandu%se in 0aine de barbat a intrat si s%a nevoit intr%o manastire de calugari. Si%a luat numele de Teodor. : "emeia a l%a acuzat pe "Teodor" ca a lasat%o insarcinata, iar s"anta a tacut, pentru a nu crea sminteala. (entru mai multe, sa cititi viata S"intei Teodora din $le=andria. Ce spun oamenii *e stiinta *espre minunea *in Vasta D )n anul 6//4, la cel de%al patrulea simpozion de "$rc0aeometrie" din 5recia s% a prezentat un raport geo"izic asupra bisericutei din 3asta. ercetatori de la Universitatea din (atras au venit special in 5recia pentru "a studia" minunea. ,isericuta se a"la atat in purtarea de gri&a a $r0iepiscopiei locului, cat si sub ocrotirea 1inisterului ulturii, ca monument bizantin de valoare nationala. 1inunea este evidenta: radacinile celor -E copaci imensi nu se vad pe nici o parte. $coperisul are o grosime de doar cativa centimetri, peretii sunt si ei din piatra, "ara crapaturi sau gauri. +adacinile nu se vad nici in interior, nici in a"ara. Datorita acestora, micuta cladire se a"la sub o imensa presiune, in timp "iind necesare unele restaurari, dar minore, si mai ales din cauza curiozitatii unora lipsiti de e=perienta, care au incercat "sa inteleaga" misterul. )nterventiile nepro"esioniste au a"ectat ar0itectura bisericii, insa mult prea putin. S%a 0otarat sa se "aca un test cu ultrasunete, peretii urmand a "i analizati bucatica cu bucatica. +ezultatul cercetarilor au o"erit cercetatorilor raspunsurile necesare pentru a primi abrobarile necesare restaurarii in intregime a monumentului. S%a vazut cum radacinile se scurg prin "irisoarele de spatiu ramas liber intre pietrele zidurilor, pana in pamant. Iidurile se a"la intr%o permanenta tensiune, iar cladirea a devenit "un corp viu". 1arturiile ar0eologilor raman insa si ele la aceeasi concluzie: aceasta este o minune, unica in lume si inca ine=plicabila, cum radacinile au putut urma aceasta cale si cum bisericuta si acoperisul sunt neatinse. 'ouBas onstantin, geolog: "2u e=ista e=plicatie din partea geologiei. Este vorba de o minune continua"
82

@-DGEA. 50eorg0e +aptis, silvicultor: ")ntregul "enomen depaseste orice e=plicatie logica, "ireasca si stiinti"ica a omului" @-DD6A. Ele"terie ,eligiannis, inginer: "De vreme ce vanturile care su"la acolo au puterea sa dezradacineze arbori, se intelege clar cu ce mare putere apasa cei -E copaci asupra acoperisului" @-DG>A. Elena Stavrogiannis, ar0itecta: "?enomen ine=plicabil stiinti"ic. (uterea greutatii si a vanturilor ar "i trebuit ca, datorita pozitiei bisericutei, dar si datorita constructiei provizorii a acesteia, si tinand seama si de vec0imea ei, sa duca la distrugerea sa. )nsa ea a ramas in picioare de atatea secole, "ara stricaciuni serioase" @-DD4A. $nastasie TinBa, teolog, ar0eolog, istoric: ")ntreaga crestere, e=istenta si viata a copacilor de pe acoperisul bisericutei S"intei uvioase 1ucenice Teodora uimeste, depaseste orice ratiune si e=plicare "ireasca a omului. $ceasta arata o insusire rara: interventia lui Dumnezeu pentru "aptura 'ui, savarsirea minunii." 1aBrigiannis, geolog: "Saptesprezece uriasi spri&initi pe nimic. Toti acesti arbori imensi sunt inradacinati pe nimic, sau mai bine%zis pe acoperisul gros de cativa centimetri* ea mai mare surpriza ne asteapta inauntru. 2ici o radacina cat de mica nu iese dintre zidurile vec0i. 2ici o crapatura care sa se datoreze lor* $tunci cand vantul bate printr%un copac urias al bisericutei, radacinile lui "ormeaza niste parg0ii atat de puternice, incat micul asezamant ar trebui sa se darame imediat. a geolog, sunt in masura sa stiu "oarte bine ca zidurile s%ar "i crapat si s%ar "i spart c0iar numai din cauza unui singur copac, cu atat mai mult ca sunt saptesprezece" @-DD4A. (VIII) EFECTELE MIRACULOASE ALE SEMNULUI CRUCII 9I ALE RUG-CIUNII :amenii de TtiinS ruTi au dovedit e=perimental proprietSile miraculoase ale semnului crucii Ti ale rugciunii: m sta&ilit c vechiul o&icei" al facerii semnului crucii deasupra mncrii #i a &uturii" nainte de mas" are un profund sens mistic4 !n spatele lui este un folos practic< mncarea este purificat efectiv instantaneu: Este un mare miracol" ce se ntmpl fi-ic n fiecare -i: % a declarat "izicianul $ngelina 1alaB0ovsBaZa, citat de publicaSia I0izn @agenSia )nter"a=A. 1alaB0ovsBaZa a studiat puterea semnului crucii timp de apro=imativ zece ani. $ "cut numeroase e=perimenSe, ce au demonstrat !n mod veri"icat, rezultatele "cute apoi publice. Ea a descoperit !n special proprietSile bacteriale unice ale apei dup ce este binecuvntat cu o rugciune ortodo= Ti cu semnul crucii. Studiul a mai observat un nou Ti necunoscut e"ect al uvntului 'ui Dumnezeu, de trans"ormare a structurii apei, !n special densitatea ei optic, !n spaSiul spectral ultra%violet, scrie )nter"a=, :amenii de TtiinS au studiat impactul rug#ciunii Tat#& nostru Ti al semnu&ui crucii asupra bacteriilor patogenice. 1ostre de ap din di"erite surse % "ntni, ruri, lacuri % au "ost "olosite !n cercetare. Toate mostrele conSineau anumite bacterii. S%a observat c dac se rosteTte rug#ciunea *omneasc# Tat#& nostru Ti se "ace semnul crucii asupra apei, numrul de bacterii duntoare scade de Tapte, zece, sute, c0iar mii de ori. E=perimentele au "ost "cute ast"el !nct s se e=clud posibilul impact al sugestiei mentale. +ugciunea a "ost spus att de credincioTi, ct Ti de necredincioTi, iar numrul bacteriilor, indi"erent de mediu, a sczut "aS de mostrele de re"erinS. :amenii de TtiinS au mai dovedit e"ectul bene"ic al rugciunii Ti al semnului crucii asupra oamenilor. 'a toSi participanSii la teste, presiunea sngelui s%a stabilizat, iar parametrii s%au !mbuntSit. n mod uimitor, parametrii s%au modi"icat !n direcSia necesar vindecrii: la oamenii 0ipotensivi presiunea sngelui a crescut, iar la 0ipertensivi a sczut. S%a mai observat c dac semnul crucii este "cut ne!ngri&it, Ti "r s ating punctele corespunztoare % centru& run0ii, centru& p&eEu&ui so&ar F(uricu&G Ti umerii % rezultatele pozitive ale testelor sunt mai slabe, sau c0iar absente.

RAIUL I IADUL :dat un creTtin se ruga lui Dumnezeu ca s%i arate +aiul Ti )adul. Dup ce s%a rugat el un timp, se pomeneTte !ntr% o noapte cu un !nger, care !i spune: Dumnezeu Si%a ascultat rugciunea Ti m%a trimis ca s%Si art +aiul Ti )adul. '%a luat de mn Ti l%a condus !n "aSa a dou uTi. $ desc0is una dintre ele, iar creTtinul nostru a privit !nuntru. n mi&locul !ncperii era o mas mare Ti rotund. n mi&locul mesei era un vas mare cu mncare, care, dup mirosul !mbietor, prea a "i deosebit de plcut. ns oamenii care stteau !n &urul mesei erau slabi ca niTte sc0elete, "lmnzi, palizi si bolnvicioTi. ?iecare avea !n mn cte o lingur cu coad "oarte lung. $&ungeau cu lingurile pn la vasul cu mncare, umpleau lingurile, !ns cnd trebuia s introduc lingurile cu mncare !n gur, nu reuTeau "iindc lingurile 83

aveau cozile "oarte lungi. Se prea c de mult timp se c0inuiau aTa. reTtinul s%a cutremurat la vederea acestei nenorociri Ti su"erinSe Ti mare mil l%a cuprins. ngerul i%a spus: ai vzut )adul. <ai s vezi Ti +aiul. $u mers la a doua uT Ti au desc0is%o. Era o !ncpere e=act ca prima. $vea mas mare Ti rotund cu o oal mare cu mncare, care !mprTtia acelaTi miros plcut. ei care erau !n &urul mesei aveau !n mini aceleaTi linguri cu cozi lungi, cum aveau Ti cei din camera alturat. 2ici ei nu puteau s introduc singuri mncarea !n gur, !ns, spre deosebire de ceilalSi din camera alturat, aceTtia preau 0rniSi, erau veseli Ti cntau. $tunci creTtinul i%a spus !ngerului: nu !nSeleg nimic. De ce aceTtia se simt ca !n +ai, iar ceilalSi se c0inuiesc ca !n )ad # E simplu, i%a spus !ngerul. 3ezi tu, ei au !nvSat s se 0rneasc unul pe cellalt, !n timp ce egoiTtii, lacomii, indi"erenSii se gndesc doar la ei !nTiTi. ?rumoas istorioar. $tta timp ct !l vom 0rni pe aproapele, atta timp ct !l vom "olosi su"leteTte, pe noi !nTine ne vom 0rni. De aceia v !ndemn, "raSilor, s nu pregetaSi al "olosi pe aproapele, cci este porunc de la <ristos: s%l iubim pe aproapele ca ne noi !nTine. RESPECTUL PENTRU P-RINI opil "iind, m lua tata de mnuS Ti m ducea la biserica din sat. $colo, la S"nta 'iturg0ie, dup ce se cnta KTatl nostruL, era obiceiul ca tinerii s srute mna btrnilor. ?rumos obicei, care, din pcate, astzi nu se mai pstreaz. ?rumos Ti creTtineTte este, de asemenea, s srutm mna mamei, mna tatlui, a naTilor Ti, mai ales, mna preotului. De ce creTtinii ortodocTi srut mna preoSilor Ti a ierar0ilor noTtri# Se srut mna preoSilor Ti a ierar0ilor pentru c minile lor sunt slu&itoare ale s"inSeniilor lui Dumnezeu Ti se umplu de 0arul S"intelor Taine pe care le slu&esc. Din mna preotului primim S"nta mprtTanie, vrednicie pe care nu o au nici !ngerii. $m vzut, !ntmpltor, c unii creTtini, cnd !Ti aduc darul la S"ntul $ltar, nu srut mna preotului. red c din neTtiinS. 2u Ttiu de ce binecuvntare se lipsesc Ti n%au auzit istorioara cu cneazul 1iloT Ti tnrul preot, care sun aTa: Un preot tinerel slu&ea liturg0ia !n HraguievaS, "iind de "aS cneazul 1iloT. ,trnul cneaz era neobiTnuit de evlavios. Slu&ba nu !ncepea !n biseric pn nu venea el. n biseric sttea la locul su ca !mpietrit Ti se ruga lui Dumnezeu cu inima !n"rnt. Dup ce tnrul preot a terminat slu&ba, a !ntins ctre cneaz crucea Ti ana"ura. neazul a srutat crucea apoi a apucat Ti mna preotului ca s%o srute. Tnrul Ti%a tras%o, ca Ti cum s%ar "i ruTinat c btrnul domn al Srii !i srut mna. neazul 1iloT l%a privit Ti a zis: YD%mi mna s%o srut* 2u srut mna ta, ci srut cinul tu @vrednicia Ti vec0imea tagmei preoSeTti M n.n.A, care e mai btrn Ti dect tine Ti dect mineL. Srutarea minii preotului nu este srutare obiTnuit, ci este, dup cuvntul $postolului (avel, srutare s"nt. @) or. ->,6/A u sinceritate Ti "r nicio e=cepSie, v srut mna, prinSi ortodocTi* TELEFONUL MOBIL nd venim la s"nta biseric, trebuie ca Ktoat gri&a cea lumeasc, s o lepdmL, aTa cum cntm la <eruvic. S o lepdm, ca s ne "olosim de darurile S"intei 'iturg0ii. Dar nu toSi creTtini "ac aTa. De aceea intr !n biseric avnd tele"oane mobile desc0ise. n caz c sun cineva, s "ie pe "az. (oate e o problem important, zic ei. S "ie mai important dect su"letul# n nici un caz. 1ai sunt Ti alSii care, "iind mai grbiSi, cnd intr !n biseric, uit s%l !nc0id. 1i s%a !ntmplat Ti mie. (roblema este c atunci cnd sun un tele"on mobil !n timpul slu&bei, se produce rumoare, se distrage atenSia. (e unii, e adevrat, !i mai trezeTte din cltoria lor cu gndul, care umbl peste mri Ti SriC, dar pe creTtinii evlavioTi !i deran&eaz. Ui deran&eaz nu numai melodia personalizat, ritmat sau e=tras din ultimul album de manele ac0iziSionat de la tarabe, ci Ti "aptul c mulSi dintre creTtini !ntorc capul s vad Ti s aud de unde vine zgomotul. ,a unii !l Ti apostro"eaz pe "ratele lor negli&ent. Desigur, cei care n%au greTit niciodat. S m iertaSi* 2%a "ost dect un KbipL. FRIZERUL Un creTtin a mers la o "rizerie ca s%Ti tund prul Ti s%Ti taie barba. n timp ce "rizerul !Ti servea clientul, !ntre cei doi s%a pornit o conversaSie interesant. $u vorbit despre multe lucruri Ti au abordat diverse subiecte. n cele din urm au !nceput s vorbeasc despre Dumnezeu. 'a acest subiect "rizerul a declarat: % Eu cred c Dumnezeu nu e=ista. % De ce spuneSi asta# a !ntrebat clientul.

84

% Trebuie doar s ieTiSi pe strad Ti veSi realiza c Dumnezeu nu e=ist. SpuneSi%mi, dac Dumnezeu ar e=ista, ar mai "i atSia oameni bolnavi# $r mai "i atSia copii abandonaSi# Dac Dumnezeu ar e=ista, nu ar "i nici su"erinS Ti nici durere. 2u%mi pot imagina un Dumnezeu iubitor care s !ngduie ast"el de lucruri. lientul s%a gndit un moment, dar nu i%a rspuns deoarece nu a vrut s strneasc o ceart. ?rizerul Ti%a terminat treaba, iar clientul a prsit "rizeria. 0iar cnd a ieTit din "rizerie, creTtinul nostru a vzut pe strad un om cu prul mare, !nclcit Ti murdar Ti cu o barb mare, negli&ent. Era murdar Ti ne!ngri&it. lientul s%a !ntors la "rizerie Ti i%a spus "rizerului: % UtiSi ce# ?rizerii nu e=ist. % um puteSi spune asta# a !ntrebat "rizerul surprins. Sunt aici, sunt "rizer Ti tocmai te%am aran&at* % 2u* a e=clamat clientul. ?rizerii nu e=ist, cci dac ar e=ista atunci nu ar mai "i oameni cu prul lung Ti murdar Ti cu barb netiata, cum e omul acela de a"ar. % $0, dar "rizerii e=ist* ns asta se !ntmpl cnd oamenii nu vin la mine. % E=act* a a"irmat clientul. $sta e ideea* Ui Dumnezeu e=ist* ns necazurile Ti su"erinSa se !ntmpl atunci cnd oamenii nu vin la El Ti nu%' caut pentru a%i a&uta. De aceea este atta su"erinS Ti durere !n lume. ECOUL VIEII $"lndu%se !n e=cursie pe munte, o tnr "amilie a poposit !ntr%o caban de la marginea unei vi. ,iatul cel mic, suprat pe "ratele su, s%a dus !n spatele cabanei Ti a strigat de ciud: YTe ursc *L Dar, imediat, un glas puternic i%a rspuns: YTe ursc, te ursc, te ursc ...*L. Era ecoul. Speriat, copilul a alergat !n cas Ti i%a povestit tatlui toat pSania, spunndu%i c, a"ar, cineva strig la el c%l urTte. $u mers !mpreun la locul cu pricina, unde tatl i%a spus "iului su: % $ici erai cnd ai auzit c cineva te urTte # % Da* % )a spune%i c%l iubeTti* % Te iubesc * % a strigat copilul Ti, de !ndat, vile i%au rspuns: YTe iubesc, te iubesc, te iubesc * ...L % Xine minte, i%a mai zis tatl, aTa este Ti !n viaS: dac eTti om ru, numai rutate vei !ntlni, dar dac eTti om bun Ti te porSi "rumos cu ceilalSi, atunci doar dragoste vei gsi, la tot pasul. Ui, c0iar dac nu vei "i iubit totdeauna de ctre oameni, !n sc0imb dragostea Domnului va "i mereu cu tine. S nu uiSi asta* N-AM TIMP onsteanul meu, nea )onel, era un creTtin nelipsit de la biseric, att de la slu&be ct Ti de la diverse lucrri de !ntreSinere Ti reparaSii de care avea nevoie s"ntul lcaT. )eTise de cSiva ani la pensie Ti se gndea serios la ce va urma dup pensie. n perioada aceea eram tnr, la cca. 6. de ani. De cte ori m !ntlneam pe cale cu dnsul, m !ntreba, "r s m certe, de ce nu vin duminica la biseric, la slu&b. +spunsul era cel pe care !l auzi la marea ma&oritate a creTtinilor care lipsesc de la biseric: Kn%am timpL. Ui !ncercam s%i demonstrez ct de ocupat sunt. ns, odat, mi%a dat o replic pe care n%am uitat%o nici !n ziua de astzi: K,ine, nu ai timp, dar dac te !mbolnveTti Ti trebuie s stai !n spital dou luni, ai timp#L. t de adevrat este* (entru su"let nu avem timp dou ore ca s stm la slu&b, dar pentru trupul trector avem timp dou luni pentru a%l vindeca. Dup cSiva ani, nea )onel n%a mai venit la biseric. S%a !mbolnvit, a stat !n spital vreo dou luni, timp !n care s%a pregtit creTtineTte pentru !ntlnirea cu Domnul, dup care a plecat liniTtit la el pe care '%a iubit, <ristos Domnul, lsnd !n urm aceast replic !nSeleapt, de care eu m%am "olosit. Dac aveSi timp s o mai spuneSi Ti altora* NOROC 1ergnd odat !n pelerina& pe la mnstirile din 1oldova, am trecut, cum era Ti "iresc, Ti pe la (rintele leopa. $colo, (rintele le vorbea pelerinilor, !n stilul binecunoscut, despre idolul 2oroc, zicnd: $m vzut pe unele pomelnice pe care le aduceSi, c pomeniSi pe dracul 2oroc: "pentru norocul "etei, pentru norocul biatului, pentru norocul "amiliei". e mi%ai pus pe dracul pe pomelnic # 3oi TtiSi cine a "ost 2oroc # el mai mare demon, care a secerat milioane de su"lete. Ui voi, creTtinilor, scrieSi noroc pe pomelnic. 3ai de mine * 1are nebunie, mare rtcire * 2%ai pe Dumnezeu # (ui pe dracul 2oroc # CTi multe altele despre acest idol, !ndemnnd creTtinii s nu mai pronunSe acest cuvnt. Dup ce (rintele s%a retras la c0ilie, o creTtin, impresionat de !nvStura (rintelui, zice: e noroc am avut c am a&uns aici, cci noi nu Ttiam lucrurile asteaC* 85

GRABA :ri de cte ori vrem s lucrm sau ne implicm !ntr%o acSiune de "olos su"letesc, vine Ti vr&maTul ca s%Ti ia partea lui. Ui dac nu suntem atenSi, Ti%o ia. u mulSi ani !n urm, !n (ostul $dormirii 1aicii Domnului, un grup de pelerini aTtepta la c0ilia unui printe du0ovnicesc. Unii aTteptau pentru spovedit, alSii pentru un cuvnt de "olos, dar cei mai mulSi pentru amndou. ns (rintele zbovea "iindc avea musa"iri: niTte oameni mari, veniSi de departe, care Ti%au dorit mult s%l vad, cci nu se mai vzuser de mulSi ani, iar bucuria revederii era mare. ?iind ora mesei, !n grab, o sor novice de la buctrie, avnd o tav cu mncare pentru musa"iri, a intrat la (rintele. (e tav, care nu era prea bine acoperit, oc0ii iscoditori puteau s vad c pe lng mncarea de post, era Ti mncare de dulce. (e c0ipurile unora a aprut mirarea: cum, acum !n post, mncare de dulce*# um, (rinteleC*# )at un e=amen, iat c n%am pus gndul cel bun !nainte, iat cum &udecm noi* Despre ce era vorba: (rintele, dup ce i%a osptat su"leteTte pe musa"iri, Ti%a dorit, cu mult dragoste, s%i ospteze Ti trupeTte, !ns unul dintre ei era su"erind. $vea un canon trupesc destul de greu, Ti pentru el laptele era medicament. (rimise de la du0ovnic dezlegare pentru lapte. ns cei de "aS, care aTteptau la uT, nu Ttiau aceasta. @Desigur, sora de la buctrie nu a scpat "r do&anA. De aceea, !n cltoria noastr pe valurile acestei vieSi, ne trebuie mult atenSie, cci tare uTor ne mai smintim, sau smintim pe alSii mai neputincioTi* De "apt, spun (rinSii, c se smintesc doar cei care erau de&a smintiSi. ANORMALITATE Se spune c !ntr%o zi virtutea s%a pornit la drum, din Sinutul su !ndeprtat, s se arate oamenilor dintr%un oraT, !mbrcat !ntr%o "rumoas manta de "lori. )ntrnd !n cetate, pcatele s%au coalizat Ti au alungat%o dincolo de zidurile cetSii. (este noapte virtutea s%a aTezat sub un palmier Ti a adormit. n timpul nopSii au venit "rdelegile din oraT Ti au "urat mantaua cea "rumoas a virtuSii. De atunci ispitele se !mbrac cu ea, spre a ne amgi. De aceea astzi rul se !mbrac cu "lorile binelui. (catul se prezint ca virtute, anormalul ca normalitate Ti oamenii anormali ca oameni normali. (roorocind despre vremurile din urm, zis%a avva $ntonie: "3a veni vremea ca oamenii s !nnebuneasc Ti cnd vor vedea pe cineva c nu !nnebuneTte se vor scula asupra lui, zicndu%i c el este nebun, pentru c nu este asemenea lor". S "ie oare vremurile din urm, cci adevraSii creTtini aTa sunt astzi catalogaSi: nebuni, 0abotnici, e=ageraSi, c0iar de con"raSii lor, care sunt doar cu botezul, ortodocTi. ,a unii a"irm c0iar c ortodo=ia e !nvec0it Ti ar trebui modernizat, adaptat vremurilor. $dic s "acem Ti noi ca alSii: s 0irotonim "emeile, s%i cununm pe 0omose=uali, s scurtm s"intele slu&be etc. (catul este cosmetizat Ti !mbrcat !ntr%o manta de "lori, primind o nou denumire: des"rnarea M "dragoste" sau "cstorie de prob", sodomia M "orientare se=ual", des"rnatele M ""emei de companie", 0omose=ualii % "gaZ" , uciderea pruncilor % "plaZning "amilial", concubinul % "prietenul meu", 0aosul % "democraSie", "urtul Ti minciuna % "criz "inanciar", neascultarea de prinSi % "drepturile copilului", libertatea de a pctui % "drepturile omului". $ceast stare anormal a societSii o regsim, la dimensiuni mai reduse dect acum, Ti !n cetSile antice Sodoma Ti 5omora, precum Ti !nainte de (otopul lui 2oe. $tunci, pentru a se intra !n normalitate, a "ost nevoie de intervenSia lui Dumnezeu. $cum oare ce va "i# CELE < PORUNCI BISERICE9TI -. S ascultm @!n biseric, nu la radio % n.n.A cu evlavie S"nta 'iturg0ie !n "iecare Duminic Ti srbtoare. 6. S Sinem toate posturile de peste an. 4. S cinstim "eSele bisericeTti. 7. S ne spovedim Ti s ne cuminecm !n "iecare din cele patru posturi mari de peste an, ori, dac !n "iecare post nu putem, cel puSin o dat pe an, !n (ostul (aTtilor. .. S ne rugm pentru cei ce stau !n "runtea Srii. >. S Sinem posturile pe care le%ar orndui episcopul sau mitropolitul locului !n vreme de prime&dii, de molime sau alte necazuri. E. S nu citim crSi eretice sau ale sectarilor. G. S nu !nstrinm, nici s "olosim, spre scopuri strine, lucrurile bisericeTti sau averea ,isericii. D. S nu "acem nunSi Ti ospeSe, sau alte petreceri, !n timpul posturilor. AM CREDINA MEA

86

a s "aci parte dintr%o societate, organizaSie, asociaSie, uniune, partid, comunitate sau oricare alt grupare de persoane, care urmreTte un scop comun, trebuie s respecSi un statut, niTte reguli de "uncSionare. $Ta trebuie s se !ntmple Ti !n cazul unei con"esiuni creTtine, care este o comunitate de creTtini; !n cazul nostru ,iserica :rtodo=. Ui noi creTtinii ortodocTi, dac vrem s "im membri, mdulare vii ale ,isericii, trebuie s respectm un statut, niTte reguli, cum ar "i: S"intele anoane, Decalogul, ele nou porunci bisericeTti Ti altele. De asemenea, trebuie s cunoaTtem rezul Ti toat !nvStura de credinS a ,isericii noastre. Dar ce auzi astzi la unii creTtini @dup botezA# K$m credinSa meaL. Dar ce spune $postolul )acov: K redinSa "r "apte este moartL. Ei stau acas !n Duminici Ti srbtori, 0abar nu au de rez; "r rugciune, "r spovedanie, "r "apte bune Ti totuTi cred c sunt creTtini ortodocTi, pentru c au KcredinSa lorL. um !i mai !nTal vr&maTul* are alt organizaSie ar accepta aTa ceva: s nu cunoTti Ti s nu respecSi statutul, s nu ai activitate !n cadrul organizaSiei etc.# De aceea unii creTtini !Ti aduc aminte c sunt creTtini doar pe patul de moarte. $tunci c0eam preotul pentru spovedanie, cci toat viaSa n%au avut timp. )ar alSii nici atunci. ,ine!nSeles c la slu&ba de !nmormntare li se cnt K u s"inSii odi0neTte, <ristoase, su"letul adormitului robului TuCL. $uziSi ce ironie, cu s"inSii* $cesta este numit, Ti i se scrie Ti pe cruce, Krobul lui DumnezeuL. De curnd am "ost la o !nmormntare Ti rudele rposatului i%au atras atenSia preotului c la slu&b n%a zis Knespovedit, ne!mprtTit Ti "r lumnareL. $dic preotul s%' "ac atent pe Dumnezeu !n privinSa asta, ca Ti cum Dumnezeu n%ar "i TtiutCUi acesta era un om cumsecade, blnd, 0arnic, gospodar, darC avea KcredinSa luiL Ti a murit !n credinSa lui. MINTEA I COUL DE NUIELE De cte ori nu se !ntmpl, cnd ne a"lm !ntr%o biseric la slu&b sau cnd desc0idem acas cartea de rugciuni, ca gndurile s ne zboare !n alt parte#* Ele o iau pur Ti simplu razna, !nct ne trezim c slu&ba se apropie de s"rTit sau c paginile crSii s%au terminat, iar noi n%am reSinut mai nimic. $Ta a pSit pe vremuri Ti clugrul )larion, pomenindu%se c la un moment dat nu%i mai rmnea nimic !n minte din toate predicile Ti citirile din biseric. 5ndindu%se c probabil trece printr%o perioad de oboseal, i%a mrturisit toate acestea stareSului mnstirii, rugndu%l s%i !ngduie ca o vreme s nu mai participe la toate slu&bele Ti poate ast"el !Ti va odi0ni mintea Ti va putea iarTi s se concentreze la rugciune. StareSul l%a privit cu luare aminte Ti i%a spus: M (rinte )larioane, du%te !n grdin Ti ai s gseTti acolo dou coTuri de nuiele. Sunt cam murdare, "iindc s%a crat cu ele blegar de la gra&duri. $lege unul Ti timp de trei zile s cari cu el ap de la izvor Ti s uzi rsadurile de varz. lugrul )larion Ti%a privit nu "r mirare stareSul, dar "iindc ascultarea e una din !ndatoririle de cpti ale mona0ului, n%a prididit s !ndeplineasc porunca. Dup trei zile, stareSul s%a dus !n grdina mnstirii Ti l%a gsit pe )larion posomort. n tot acest timp crase ap, "cnd drumul de la izvor Ti pn la rsadniS, dar de "iecare dat a&ungea cu coTul gol. ,ine c plouase, altminteri rsadurile s%ar "i uscat de tot*... M Ei, printe )larioane, unde sunt cele dou coTuri de nuiele# M l%a !ntrebat stareSul. M $ici, preacuvioase M mormi !nciudat clugrul. M Ui nu vezi nici o di"erenS !ntre ele# M l%a mai iscodit stareSul. M ,a da, a rspuns luminat clugrul: cel cu care am !ncercat s car apa e curat, cellalt e murdar. $tunci stareSul l%a btut uTor pe umr Ti a adugat: M $Ta se !ntmpl Ti cu mintea, printe )larioane. Xi se pare c nu reSine, dar auzind cuvintele din predic ori de la slu&b, ele te curS pe dinluntru c0iar "r s bagi de seam... De atunci, cnd btea toaca pentru slu&b, printele )larion era cel dinti care se !ndrepta spre s"nta biseric. CREDINA UNUI COPIL @Din cartea K2oi minuni ale S"ntului 2icolaeLA $veam o cunoTtinS !mpreun cu care mergeam la ,iserica S"ntul 2icolae, ?ctorul de minuni, de pe strada :0ta, o btrn, care avea credinSa unui copil Ti era o mare rugtoare. Deseori ne !ntorceam de la biseric pe &os Ti discutam. Unele din povestirile ei mi le%am notat. )at una dintre ele: "1ama a murit cnd eram mic. 'a scurt timp, tata Ti%a luat o alt nevast, care, pentru mine, s%a dovedit a "i o mam vitreg !n sensul cel mai adevrat al cuvntului. Tata era !n deplin ascultare "aS de ea. )ntr%o zi m%a luat cu el la cmp. um am a&uns, tata a des0mat calul, a potrivit plugul Ti mi%a spus: % )ar acum ar tu. $i de&a nou ani. ETti o "at mare Ti nu trebuie s mnnci pe degeaba* Ui a plecat. Eu am apucat plugul, am mers !n urma calului, dar, cnd am a&uns la captul cmpului, nu am putut !ntoarce plugul. )n &ur % Sipenie de om. 2u aveam pe cine !ntreba Ti, mai ales, nu avea cine s m a&ute. $m izbucnit !n lacrimi: mi%era "ric de mama vitreg, c m va bate. 1i%am !ndreptat privirea spre biserica ce se vedea !n deprtare, am !ntins minile spre ea Ti am strigat: % (rinte 2icolae, a&ut%m* 1i%e "ric de mama vitreg, o s m bat* Deodat am vzut lng mine un btrn, care m%a !ntrebat: 87

% De ce plngi# 2u te descurci cu plugul# $puc de acest inel, !mi spunea el, !ndreptnd plugul pe o alt brazd, Ti continu tot aTa mai departe. Eu am apucat inelul, calul a !nceput s mearg, iar acest lucru mi s%a prut att de uTor, !nct am !nceput s rd de bucurie. % 3ei reuTi# m%a !ntrebat btrnul. % Da, da, am rspuns Ti m%am !ntors ca s%i mulSumesc. Dar el nu mai era. $m !nSeles c acest btrn a "ost S"ntul 2icolae. Dup aceea, toat viaSa mi%a plcut s m rog, mai ales S"ntului 2icolae, ?ctorul de minuni". CUM REZISTAM IN FATA BARFELOR ? Din viata marelui "iloso" grec Socrate se povesteste, pana astazi, aceasta intamplare. )ntr%o zi oarecare, Socrate s%a intalnit, in calea sa, cu un cunoscut. $cela, vazandu%l, l%a oprit si i%a zis: % Socrate, stii ce%am auzit tocmai acum despre unul dintre studentii tai# $uzind aceasta, Socrate zise: % Stai o clipa. 1ai inainte de a%mi spune tu cele ce ai a"lat, as vrea sa treci printr%un mic test, numit "Testul celor trei.L % Trei # % Da, trei. )nainte de a%mi vorbi despre studentul meu, sa stam putin si sa testam ce ai de gand sa%mi spui. (rimul test este cel al adevarului. Esti absolut sigur ca ceea ce vrei sa%mi spui este adevarat# % 2u. De "apt doar am auzit despre el. % E%n regula. $sadar, in realitate, tu nu stii daca este adevarat sau nu. $cum, sa incercam testul al doilea, cel al binelui. eea ce vrei sa%mi spui despre studentul meu este ceva de bine# % 2u, dimpotriva... % Deci, vrei sa%mi spui ceva rau despre el, cu toate ca nu esti sigur ca este adevarat# :mul din "ata lui Socrate a dat din umeri, putin stan&enit de situatia in care se baga de unul singur. Socrate a continuat. % Totusi, mai poti trece testul, pentru ca e=ista a treia proba, a "olosintei. eea ce vrei sa%mi spui despre studentul meu imi este de "olos# % 2u, nu c0iar... )n cele din urma, Socrate inc0eie discutia, cu o intrebare retorica: % Ei bine, daca ceea ce vrei sa%mi spui nu stii daca este adevarat, nici de bine, nici macar de "olos, atunci de ce sa% mi mai spui #* SPOVEDANIA SOACREI : creTtin s%a dus la du0ovnicul ei s se spovedeasc. $colo, la biseric, printele a !ntrebat%o cu blndeSe: % )a spune, sor TincuSa, ce%ai mai pSit# % (rinte, mrunSiTuri din astea. Eu stau, precum TtiSi, cu soacra mea !n cas Ti cele mai multe pcate le "ac din cauza ei. $m minSit, printe; s vedeSi cum. ntr%o zi a venit o vecin Ti a !ntrebat de soacr%mea. 3oia s%i cear un ciur de mlai, iar eu i%am spus c nu e acas, cci asta btrn o "ace pe milostiva Ti d din ale noastre. 2%avem nici noi printe. $Ta c, din cauza ei am minSit. % nSeleg, zise printele. $ltceva# % (rinte, m%am certat cu soSul, tot din cauza ei. Iice c brbatul meu este Ti biatul ei Ti c trebuie s%o mai a&ute Ti pe ea. Dar are pensie de la $(, baba. E Tmec0er, vrea s dea de poman la toSi puturoTii. % $ltceva, sor# % (rinte, m%am mniat, dar tot din cauza soacrei mele. DimineaSa trTte picioarele pe bttur, de nu mai pot s dorm. Iice c se duce s dea de mncare la psri. ntr%o dimineaS n%am mai rbdat Ti am "cut%o cu ou Ti cu oSet, de m%au auzit Ti vecinii. Ui multe alte pcate am "cut, printe, din cauza ei. (entru toate cte v%am spus, printe, v rog s m dezlegaSi Ti s%mi rnduiSi canon. % 2%am cum, sor TincuSa. 2u pot s%Si dau nici canon, nici s te dezleg de pcate, pentru c toate pcatele spuse sunt ale soacrei dumitale. De aceea te rog s te duci acas Ti s%i spui soacrei s vin s%o dezleg de pcatele "cute, s%i dau canon Ti cred c o s%o Ti !mprtTesc, pentru c e btrn Ti ca mine scpaSi de ea. )ar dumneata vii altdat, cnd te%o mustra conTtiinSa pentru pcatele proprii. Dac i se potriveTte Ti altei KTincuSeL istorioara aceasta, o rog s nu se supere Ti s nu se mnieC din cauza mea, care mai ru ca o soacr v tot pisez cu poveTti din astea... USA INIMII 88

(ictorul terminase tabloul, care il reprezenta pe )isus in "ata unei usi. Si%a c0emat prietenii pentru a le auzi parerea. Toti au admirat tabloul, "rumusetea si blandetea c0ipului lui )isus, atitudinea lui solemna in "ata usii intunecate. Toti erau incantati si aveau numai cuvinte de lauda, cand unul a spus: M1aestre, mi se pare ca lipseste ceva usii. Ea n%are clanta, cum se poate intra# (ictorul a raspuns: MUsa, la care bate )isus, se desc0ide numai dinauntru... CUM SA MORI FERICIT Un om s%a dus odata la S"antul 1acarie, in pustie, si i%a cerut sa%i arate un mi&loc de a muri "ericit. % 1ergi in curtea bisericii si de"aima mortii, a "ost raspunsul. Tanarul a "acut dupa cum a "ost s"atuit, si cand s%a intors la 1acarie a "ost intrebat de raspunsul mortilor. % 2imic, a raspuns tanarul. % 1ergi atunci maine si lauda%i, i%a zis 1acarie. Tanarul, dupa ce a "acut intocmai, s%a intors si a zis: % 2ici acum nu mi%au raspuns nimic. $tunci s"antul i%a zis: % $sculta, "iul meu, daca vrei sa traiesti bine si sa mori "ericit, atunci "ii asemenea celor morti, adica nu cauta lauda sau de"aimarea oamenilor, ci lasa%te in gri&a bunatatii si indurarii lui Dumnezeu. VEDEREA CEA RODITOARE $veau trei dintre parinti obiceiul ca sa vina in "iecare an la $vva $ntonie. Si doi il intrebau despre ganduri si despre mantuirea su"letului, unul tacea malc "ara sa intrebe nimica. Si intr%un tarziu ii spuse $vva $ntonie: % )ata ca vii de atata amar de vreme aici si nu ma intrebi nimic. % )mi a&unge ca te vad, parinte. PREZENTA GANDURILOR RELE Un "rate a venit la avva (imen si a spus: "$vva, am multe ganduri rele si ma pun in prime&dieY. ,atranul l%a scos a"ara din c0ilie si i%a spus: "Um"la%ti pieptul si opreste vantul*Y. ?ratele a raspuns: "2u pot sa "ac astaY. $tunci batranul i%a zis: " um nu poti sa "aci asta, nu poti impiedica nici gandurile rele sa navaleasca peste tine. Dar macar tine%le pieptY. ADUCEREA AMINTE DE MOARTE $ducerea aminte de moarte este de mare "olos, ca smereste pe om si ne da ravna pentru rugaciune si uneori si lacrimi. Sa mearga "ratii mai des in cimitir si sa vorbeasca cu cei morti, ca ei ii vor invata cam asa: " e esti tu azi, am "ost noi ieri; si ce suntem noi azi, vei "i tu maine". POCAINTA NU ARE NEVOIE DE TIMP Un "rate il intreba pe avva (imen: M $m "acut pacat mare si vreau sa ma pocaiesc trei ani. M E mult. M Dar pana%ntr%un an# M E mult. ei de "ata zisera: M (ana in patruzeci de zile# M E mult. $poi adauga: eu asa spun, daca din toata inima se pocaieste omul, si nu pacatuieste mai departe, si in trei zile il primeste Dumnezeu. SA NU PETRECEM MULT IN CADERE Un "rate l%a intrebat pe avva Sisoe: M e sa "ac, avvo, ca am cazut# M +idica%te iar. M 1%am ridicat si am cazut iarasi. M +idica%te iar si iar. 89

M (ana cand# M (ana cand vei "i luat sau in bine, sau in cadere. a in ce stare este gasit omul, in aceea si pleaca in lumea cealalta. SMERENIA ALUNGA DIAVOLII 1aica T0eodora spunea: nici nevointa, nici priveg0erea, nici orice "el de osteneala nu mantuiesc, ci doar smerenia cea adevarata. Era odata un pustnic care gonea dracii si ii !ntreba: M e va izgoneste, postul# M 2oi nici nu bem, nici nu mancam. M $tunci priveg0erea# M 2oi nu dormim. M $tunci si0astria# M 2oi petrecem prin pustietati. M $tunci ce va izgoneste# M 2imic nu ne biruieste, decat smerenia. Deci vezi ca smerenia este biruitoarea dracilor. SIMPLITATEA ATRAGE .ARUL '%au intrebat unii pe avva 1acarie: M um trebuie sa ne rugam# M 2u e nevoie de vorbarie, ci intindeti%va manile si ziceti KDoamne, cum vrei si cum stii, miluieste*Y si daca va vine vreo lupta, K$&uta%ma, Doamne*Y Si El stie ce e bine si ne miluieste. GRIJA ZILEI DE MAINE ?ost%a intrebat $vva )saia: % e este iubirea de argint# % )ubirea de argint este a nu crede lui Dumnezeu ca poarta gri&a de tine, a te deznada&dui de "agaduintele lui Dumnezeu si a iubi peste masura ca sa te intinzi cu avutiile. ADEVARATA MUCENICIE Un "rate l%a intrebat pe un batran, zicand: % 3oiesc sa marturisesc pentru Dumnezeu. Si i%a zis batranul: % Daca in vreme de nevoie isi va su"eri cineva vecinul, este intocmai cu cuptorul celor trei tineri din ,abilon. ZIUA SI NOAPTEA Un batran intelept si%a intrebat ucenicii. M um stiti ca s%a terminat noaptea si incepe ziua# M3a spun eu, s%a repezit un ucenic. and de la distanta poti deosebi cainele de oaie* M2u, a raspuns batranul. M$r putea "i inceputul zilei, a spus altul, cand vazand de departe un arbore, poti spune daca este piersic ori smoc0in. M2ici, a insistat inteleptul. M$tunci cum putem sti# au strigat ucenicii. M and privind in "ata un om, vom vedea in el un "rate* $lt"el, orice ora a zilei ar "i, tot noapte este* POMUL CU ROADE Un om credincios "iind asuprit de necredinciosi, merse intr%o zi la du0ovnicul sau si i se planse, zicandu%i: % " e au cu mine, parinte, de nu ma lasa in pace#" (arintele, un om batran si plin de intelepciune, il lua si il duse in gradina. $colo se a"lau si pomi roditori si altii neroditori. 90

% ")ata "iul meu, ai aici pilda vietii. rezi tu oare ca arunca cineva cu pietre in pomii acestia cari au numai "runze# 2u, "iule % oamenii arunca cu pietre numai in pomii cu roade. ?ii vesel ca te asupresc oamenii % caci asemeni pomului cu roade esti.L De%atunci, omul acela nu s%a mai vaitat de asupririle semenilor. .RANA MONA.ULUI Iis%a un batran oarecare: se bucura calugarul tanar, cand se apropie ziua vreunui praznic, stiind ca atunci o sa se puna la masa mai bune bucate, iar celui ce este adevarat calugar, mancarea cea mai buna si bautura lui sunt umilinta si lacrimile. PURTAREA DE GRIJA A LUI DUMNEZEU Un batran adeseori patimea si se imbolnavea. Si s%a intamplat intr%un an sa nu se imbolnaveasca si s%a intristat cumplit si plangea, zicand : m%a parasit Dumnezeu si nu m%a cercetat. CASA SUFLETULUI Iis%a un batran catre un "rate: Diavolul este vra&masul, iar tu esti casa. Deci vra&masul nu inceteaza sa arunce in casa ta orice a"la, toata rautatea turnand%o. )nsa tu sa nu te lenevesti, ci sa maturi a"ara tot. Dar, de te vei lenevi, se va umple casa ta de toata necuratia si, dupa aceea, nu vei mai putea intra in ea. i, indata ce arunca el, tu matura si va "i casa ta curata, cu darul lui <ristos. NU FAPTA, CAT NEVOIA "Iis%a un batran: este un om care mananca mult si inca nu se satura si este altul care mananca putin si se satura. Deci, cel ce mananca mult si inca i%ar mai trebui, are mai mare plata decat cel care mananca putin si se satura." PRIORIATEA CRESTINULUI Un "rate l%a intrebat pe avva Teodor: " e este lucrarea su"letului, care acum a devenit, pentru noi, secundara, si ce este lucrarea secundara, care a devenit, pentru noi, principala#Y. ,atranul zice: "Tot ce "acem din porunca lui Dumnezeu este lucrare a su"letului, in vreme ce tot ce "acem si adunam dupa capul nostru trebuie socotit ca "iind lucru secundarY. ?ratele zice: "'amureste%ma in aceasta privintaY. ,atranul raspunde: ")ata, auzi despre mine ca sunt bolnav si trebuie sa vii sa ma vezi. )ti spui in sinea ta: ":are trebuie sa%mi las lucrul si sa plec c0iar acum# 2u, termin intai ce am de "acut si dupa aceea ma duc". 1ai tarziu iti vine alt c0e" si pana la urma renunti de tot sa mai pleci. $lt "rate iti zice: "$&uta%ma, "rate*". )ar tu cugeti asa: "Trebuie sa%mi las lucrul si sa merg sa lucrez pentru altul#". Daca nu te duci, incalci porunca lui Dumnezeu, care este lucrarea su"letului, si "aci un lucru secundar, care este lucrarea mainilorY. CUM SA NU SE CERTE OAMENII? Doi batrani de multi ani sedeau impreuna si niciodata n%a "ost cearta intre dansii. Si a zis unul catre celalalt: % Sa ne certam si noi ca oamenii. )ar celalalt a zis: % 2u stiu cum se "ace cearta. $l doilea a zis: % )ata, pun o caramida in mi&loc si zic ca este a mea. Tu zici nu, ca este a ta. Si de aici se "ace inceputul. Deci, au pus in mi&loc caramida si a zis unul catre celalalt: % $ceasta este a mea. Si a primit raspuns: % 2u, ca este a mea * Si i s%a spus: % Daca este a ta, ia%o si mergi. Si s%au dus, neputand sa se certe intre dansii. MILA NE PUNE INAINTEA LUI DUMNEZEU $vva Teodor a rugat pe $vva (amvo: % Spune%mi un cuvant. 91

Si cu multa osteneala, i%a spus lui: % Teodore, mila ta sa o ai peste toti, caci mila a a"lat indrazneala inaintea lui Dumnezeu. CUM IL TI PE DIAVOL DEPARTE Un "rate l%a intrebat pe avva (imen: "Spune%mi un cuvantY. El ii zice: " and cazanul e pus pe "oc, nici musca, nici taratoarele nu se pot atinge de el; cand se raceste, atunci se pun deasupra lui. $sa si calugarul: cat timp se tine de lucrarile du0ovnicesti, dusmanul nu se poate atinge de elY. CUM SUNT OAMENII Un ucenic si%a intrebat batranul dascal: ate "eluri de oameni sunt# ,atranul i%a spus: Sunt patru soiuri de oameni: ei care stiu si stiu ca stiu. $cestia sunt invatatii. ei care stiu, dar nu stiu ca stiu. $cestia sunt visatorii si trebuiesc treziti. ei care nu stiu si stiu ca nu stiu. Ei trebuie a&utati sa invete. ei care nu stiu si nu stiu ca nu stiu. $cestia sunt neg0iobii, pentru care nu mai e mare lucru de "acut. FRICA DE DUMNEZEU MANANCA TRUPUL ativa parinti l%au intrebat pe avva 1acarie Egipteanul: K um se "ace ca trupul tau ramane la "el de uscat "ie ca mananci, "ie ca postesti#Y. ,atranul le zice: K'emnul cu care se intorc lemnele arzand e mancat tot timpul de "oc. 'a "el, daca un om isi curata mintea prin "rica de Dumnezeu, "rica de Dumnezeu ii mananca trupulY. INCERCAREA CREDINTEI $vva $gat0on a venit candva sa vanda cateva lucruri si a dat peste un sc0ilod la marginea drumului. Sc0ilodul il intreaba: "Unde mergi#Y. $vva raspunde: ")n oras, ca sa vand mar"aY. $cela zice: "?a%ti mila si ia%ma cu tineY. ,atranul l%a luat in spinare si l%a dus in oras. $cela i%a zis: "Unde%ti vinzi mar"a, acolo sa ma pui &osY. Si a "acut intocmai. Dupa ce vindea cate un cos, sc0ilodul intreba: " u cat l%ai dat#Y. Si el ii spunea cu cat. $tunci sc0ilodul ii cerea: " umpara%mi o placintaY. Si%i cumpara. $poi mai vindea un cos. Si acela intreba: " u cat l%ai dat#Y. Si%i spunea: "$tatY. " umpara%mi cutare.Y Si batranul ii cumpara. Dupa ce si%a vandut toata mar"a si vroia sa plece, sc0ilodul il intreaba: "(leci#Y. El zice: "DaY. elalalt: "1ai milostiveste%te o data si du%ma in locul in care m%ai gasitY. Si luandu%l iar in spinare, l%a carat in locul de unde%l luase. 'a s"arsit, acela ii zice: ",inecuvantat esti, $gat0on, de Dumnezeu in cer si pe pamantY. Dar cand si%a ridicat batranul oc0ii n%a mai vazut pe nimeni. ?usese un inger al Domnului, care venise sa%l puna la incercare. SOMNULUL IN VREMEA LITURG.IEI $u mers unii batrani la avva (imen si i%au zis: M e zici, daca vedem "rati motaind la 'iturg0ie, sa%i imboldim, ca sa "ie tre&i la priveg0ere # Iis%a lor, avva (imen: M Eu unul, daca vad un "rate atipind, ii pun capul pe genunc0ii mei si%l odi0nesc. USA LIMBII Un "rate s%a dus la avva (imen in a doua saptamana din (ostul 1are si, dupa ce i%a destainuit gandurile si si%a gasit pacea, ii zice: K at pe ce sa nu vin aici astaziY. ,atranul il intreaba de ce. ?ratele zice: K1i%am spus ca din cauza (ostului 1are nu%mi vei desc0ideY. $vva (imen ii zice: K2oi n%am invatat sa incuiem usa de lemn, ci mai degraba usa limbiiY.

MOARTEA NU PRIVESTE LA INTENTII Un "rate l%a intrebat pe avva (imen, zicand: % $vvo, au "ost doi oameni: unul calugar si altul mirean. alugarul a socotit seara ca dimineata sa lepede cinul mona0al si sa plece in lume, iar mireanul a socotit seara ca dimineata sa devina calugar, insa amandoi au murit in noaptea aceea. :are, ce li se va socoti lor# 92

Si a zis batranul: % alugarul a murit calugar si mireanul mirean, caci in ce s%au a"lat, in aceea s%au dus. RABDAREA POATE INTRECE IZBANDA Un batran l%a vazut pe ucenicul sau ca este "oarte suparat si neca&it % razboit % de dracul curviei. Si i%a zis lui: % ?iule, vrei sa%' rog pe Dumnezeu sa departeze de la tine si sa te paraseasca acest razboi# )ar el a zis: % ,a nu, parinte, ca de ma si supara si ma neca&este acest razboi si ma ostenesc muncindu%ma, dar vad din osteneala roada rabdarii intru mine. (entru aceasta mai vartos te roaga pentru mine, parinte, sa%mi dea Dumnezeu rabdare ca sa pot purta cu multumire aceasta ispita. Iis%a lui, batranul: % $cum, "iule, am cunoscut ca esti in sporire si ca ma intreci. CUM SPAPAM DE JUDECATA Un batran a "ost intrebat de un "rate: % (entru ce &udec necontenit pe "ratele # ,atranul i%a raspuns: % (entru ca nu te cunosti inca pe tine insuti. el care se cunoaste pe sine nu se mai uita la viata si "aptele "ratilor. MILOSTENIA NU CUNOASTE LIMITE Se spune despre un calugar batran din 'avra Turnurilor. Desi era "oarte sarac, el avea totusi 0arul milosteniei. )ntr% o zi a venit un sarac la turnul lui, cerandu%i pomana. ,atranul nu avea decat o singura paine, pe care a dat%o saracului. Saracul insa, i%a zis: % 2u vreau paine, ci o camasa * ,atranul, voind sa%l a&ute, l%a luat de mana si l%a dus in turnul lui. and saracul a vazut ca nu gaseste nimic a"ara de camasa ce o purta, s%a mirat de su"letul plin de virtute al batranului si si%a dezlegat traista de la gat si a desertat in mi&locul c0iliei tot ce avea, zicand: % )a acestea, calugare * 3oi mai gasi eu in alta parte cele ce imi trebuiesc. RUSINEA ALUNGA PATIMILE Trecand E"rem pe cale, din indemnare oarecare a venit o pacatoasa, cu magulire sa%l traga spre impreunare urata, iar de nu, macar sa%l porneasca spre manie, ca niciodata nu%l vazuse cineva manios. Si a zis ei: % 3ino dupa mine* Si apropiindu%se la un loc intru care era mult norod, a zis ei: % )n locul acesta vino precum ai voit. )ar aceea vazand norodul, a zis lui: % um putem aceasta sa "acem, atata norod stand si nu ne rusinam# )ar el a zis catre dansa: % Daca de oameni ne rusinam, cu mult mai vartos trebuie sa ne rusinam de Dumnezeu, care vadeste cele acunse ale intunericului. )ar ea rusinandu%se, s%a dus "ara de isprava. DRAGOSTEA NU CUNOASTE LIMITE Un pustnic, a"land un om indracit si care nu putea sa posteasca, s%a rugat lui Dumnezeu sa se mute la sine dracul si acela sa se zlobozeasca. '%a ascultat deci Dumnezeu si a intrat dracul in pustnic, departandu%se de la omul acela. )ar pustnicul, "iind ingreuiat de drac, rabda nevoindu%se in post si rugaciune. Dupa putine zile, pentru dragostea lui, mai mult a gonit Dumnezeu si de la dansul dracul. RAVNA CELOR TINERI Iis%a un batran: % Eu urasc slava desarta a tinerilor, de vreme ce se ostenesc si plata nu au, cautand spre slava omeneasca. 93

)ar alt batran, mai iscusit, i%a zis lui: % Eu le%o iubesc, ca mai bine este si mai de "olos celui tanar a se slavi, iar nu a se lenevi. aci am vazut marindu%se, in"ranandu%se, priveg0ind, gol umbland si dragoste castigand si necazuri su"erind pentru laudele cele omenesti. Dar vietuind asa, ii vine darul lui Dumnezeu si ii zice: "De ce nu te ostenesti pentru tine, ci pentru oameni#" $tunci el nu mai ravneste sa caute spre slava omeneasca, ci spre slava lui Dumnezeu. Si auzind batranul cel dintai, a zis: % $sa este, cu adevarat. VULTURUL SI COCOSTARCUL YUn vultur zbura !n !n[ltimi, se des"[ta de "rumusetea lumii si gndea !n sinea lui: KTrec !n zbor peste dep[rt[ri !ntinse: peste v[i si munti, m[ri si ruri, cmpii si p[duri; v[d multime de "iare si p[s[ri; v[d orase si sate si cum tr[iesc oamenii. Dar cocosul de la tar[ nu cunoaste nimic !n a"ara ogr[zii !n care tr[ieste si nu vede dect ctiva oa meni si cteva dobitoace. 3oi zbura la el si%i voi povesti despre viata lumiiY. Si vulturul a venit s[ se aseze pe acoperisul gospod[riei si a v[zut ct de tantos si de vesel se plimba cocosul !n mi&locul g[inilor lui si s%a gndit: K!nseamn[ c[ e multu mit cu soarta lui; dar, cu toate astea, !i voi povesti cele ce cunoscY. Si vulturul a !nceput s[%i vorbeasc[ cocosului despre "rumusetea si bog[tia lumii. 'a !nceput cocosul l%a ascul tat cu atentie, dar nu !ntelegea nimic. 3[znd c[ nu !n telege nimic, vulturul s%a m0nit si i%a "ost greu s[ mai vorbeasc[ cu cocosul. 'a rndul lui, cocosul, ne!ntelegnd ceea ce%i povestea vulturul, se plictisea si%i era greu s[%l asculte. Si "iecare a r[mas multumit de soarta lui. $sa se !ntmpl[ atunci cnd un om !nv[tat vorbeste cu unul ne!nv[tat si, !nc[ si mai mult, atunci cnd un om du 0ovnicesc vorbeste cu unul nedu0ovnicesc. :mul du0ov nicesc este asemenea vulturului, dar cel nedu0ovnicesc este asemenea cocosului. 1intea omului du0ovnicesc cu get[ ziua si noaptea la legea Domnului V(s -, 6W Si se !nalt[ prin rug[ciune spre Dumnezeu, dar mintea celui nedu 0ovnicesc e lipit[ de p[mnt sau e bntuit[ de gnduri. Su"letul celui du0ovnicesc se des"[teaz[ de pace, dar su "letul celui nedu0ovnicesc st[ gol si !mpr[stiat. :mul du 0ovnicesc zboar[ ca vulturul spre !n[ltimi, simte cu su"letul pe Dumnezeu si vede lumea !ntreag[, c0iar dac[ s%ar ruga in !ntunericul noptii; dar omul ne%du0ovnicesc se bucura sau de slava desart[, sau de bog[tii, sau caut[ des "[t[rile trupesti. Si atunci cnd un om du0ovnicesc se !n tlneste cu unul nedu0ovnicesc, leg[tura amndurora e lucru plictisitor si anevoios. @CA )nainte de a "i atins de 0ar, omul traieste gandind ca totul e bine si in buna randuiala in su"letul lui; dar cand il cerceteaza si locuieste in el 0arul, atunci se vede cu totul alt"el si numai cand 0arul il paraseste din nou, isi da seama in ce mare nenorocire se gaseste. Un "iu de imparat a plecat departe la vanatoare si, pierzandu%se in codrul des, nu s%a mai putut intoarce la palatul sau. 1ulte lacrimi a varsat cautand calea, dar nu a gasit%o. (ierdut in padurea salbatica, el tan&ea dupa imparatul, tatal lui, si dupa imparateasa, maica lui, dupa "ratii si surorile lui. um sa traiasca el, "iul de imparat, intr%o padure salbatica si pierduta# <o0otea cu amar gandindu%se la viata sa de altadata in palatul tatalui sau si suspina cu durere dupa mama sa. $sa, si mai mult inca, se intristeaza si tan&este su"letul atunci cand pierde 0arul. and prea"rumosul )osi" a "ost vandut rob egiptenilor de "ratii sai intr%o tara straina indepartata, el plangea nemangaiat dupa tatal sau; si cand a vazut mormantul +a0ilei, mama lui, a 0o0otit cu amar si a zis: \1ama mea, vezi oare ca sunt dus in robie intr%o tara indepartata#\ $sa, si mai mult inca, se c0inuie si tan&este su"letul care a pierdut 0arul Du0ului S"ant si a "ost dus in robie de gandurile cele rele. Dar cine nu cunoaste 0arul, acela nici nu%' cauta. Si asa, lumea s%a alipit de pamant si oamenii nu stiu ca nimic de pe pamant nu poate inlocui dulceata Du0ului S"ant. ocosul de la tara traieste intr%o mica ograda si este multumit cu soarta lui. Dar vulturul care zboara in inaltimi si care vede de sus departarile azurii, cunoaste multe tari, a vazut paduri si campii, rauri si munti, mari si orase; daca insa ii tai aripile si%l pui sa traiasca impreuna cu cocosul in ograda de la tara, cat de mult ii vor lipsi cerul albastru si stancile pustii* $sa si su"letul, cand este parasit de 0arul pe care l%a cunoscut, e nemangaiat si nu%si gaseste odi0na in nimicY. NGERAII Doi ingerasi s%au gandit intr%o zi sa se &oace de%a oamenii. % Uite cum "acem, a spus cel care avea mai multa e=perienta cu pamantenii% ne asezam la distanta unul de celalalt ; eu te c0em la mine dar tu nu vii si din aceasta cauza ne certam un picut, asa cum "ac oamenii, ca se pare ca le place tare mult sa se certe, din moment ce o "ac mai tot timpul * 3rei# % ,ine, incuviinta celalalt * % )ngerasule, zise rugator primul, 0ai la mine * elalalt ingeras veni cat putu el de repede langa prietenul sau, cu "ata stralucind. % 2u asa ** Eu te c0em, dar tu nu vii, ai inteles# % Da, spuse iar cel de%al doilea ingeras * Dar cum auzi " )ngerasule, 0ai la mine *", cum se duse tinta la amicul sau si%l imbratisa * $cesta il mai instrui inca o data : %Eu te strig, dar tu te tii tare si nu vii, bine# )n s"arsit , 0atari sa nu se mai lase convins, asa ca spuse : %2u vin * 94

% Ei bine, atunci vin eu la tine ** il linisti primul ingeras pe prietenul sau, mergand intr%un su"let la acesta si il imbratisa cu multa a"ectiune * " DESPRE IERTAREA CELOR DE APROAPE Un "rate l%a intrebat pe $vva (imen: % Daca vad o greseala a "ratelui meu, e bine s%o trec cu vederea# Si a zis lui batranul: % De "iecare data cand noi trecem cu vederea o greseala a "ratelui nostru, si Dumnezeu ne trece cu vederea o greseala a noastra; si de "iecare data cand noi o dam in vileag pe%a "ratelui, si Dumnezeu o da in vileag pe%a noastra. NA9UL 1arian era de "elul lui un creTtin bun, dar, uneori, mai Ti Tc0iopta. $vea soSie, avea copii, !ns in"luenSa antura&ului de la serviciu Ti a societSii !n care trim, !i provocau cteodat derapa&e de la calea cea dreapt pe care trebuie s pTeasc un adevrat creTtin. 1ai mergea Ti la o bere cu prietenii, mai pierdea Ti timpul la televizor, mai mergea Ti la cte un meci Ti alte asemenea "mrunSiTuri". (e lng aceste neputinSe ale sale, avea Ti o calitate: !Ti !ntreba naTul cum s procedeze !n situaSiile grele. $vea un respect deosebit pentru naTul su Ti tot ce%i spunea acesta, !ndeplinea !ntocmai. $Ta a !nSeles el de la biseric, atunci cnd s%a cununat cu Doina, soSia lui. ns pe zi ce trece situaSia "inanciar a "amiliei se !nrutSea. )at%l pe 1arian nevoit s alerge din nou la naTuJ, care nu locuia departe de casa lui, pentru s"aturi. Dup ce a btut s"ios !n uT, aude vocea naTului: % )ntr* % Srut mna, naTule* ,ucuroTi de oaspeSi# % ,ucuros, "inule* Dup o scurt conversaSie plin de amabilitSi, naTul !l !ntreab: % um v mai descurcaSi, "inule# % +u, naTule* riza asta ne%a pus capt. 2u ne mai a&ung banii deloc. $vem rate pe la bnci, !ntreSinerea, lumina, bani la Tcoal, bani peste tot. De aici !ncepe Ti cearta cu Doina, nevast%mea, de la bani. mi vine s plec !n Spania, la cpTuni. 2u ne mai a&ungem* 2u Ttiu ce s mai "acem. nd o mai aud Ti pe Doina zicnd: economie, economie, !mi vine s%mi iau cmpiiC 2aTul asculta cu atenSie plngerea "inului Ti, ca un om cu e=perienS, "vulpoi btrn", a priceput c nu criza este c0iar de vin, Ti%i zise: % e%mi spui tu, mi "inuleC 1ai !ntristat de tot. 2u Ttiu cum aT putea s te a&ut. u banii nu stau nici eu prea bineC % 1car niTte s"aturi, naTuleC 2aTul se gndi un pic, dup care zise: % Uite ce idee mi%a venit* 3rei s%Si "ie mai bine# % um s nu vreau, naTule, zise "inul bucuros. Doar Ttii c mereu te%am ascultat. % Uite ce zic eu: Dac vrei s%Si "ie mai bine, adu%l s stea la voi pe cumnatul tu, "ratele DoiniSei. El e student Ti st la cmin, din cte Ttiu. : s v a&ute la treab, la cumprturi. l pui s spele maTina Ti poate s rezolve attea treburi !n casC S vezi ce bine o s v "ie* % 5ata naTule, c0iar de azi !l aduc s stea la noi. Utiu c !ntotdeauna mai s"tuit la bine. Dup o sptmn, vine iar "inul !n vizit la naT, dar cam abtut. % um e "inule# 2u%i aTa c acum e mai bine# Trist, 1arian !i rspunse: % E Ti mai ru acum, naTule. 1 a&ut cumnatul meu la treab !n cas, dar l%am trecut la !ntreSinere, c m%au !ntrebat ia de la asociaSie de el. 1ai st Ti !nvaS Ti noaptea; consum de curent. 'a mas, trebuie s%l c0emm Ti pe elC 0eltuielile acum sunt Ti mai mari. a s "acem "aS, am "ost nevoit s scot cablul T3 Ti internetul. 3oiam s punem Ti noi gresie pe &os cum am vzut la alSi creTtiniC S%a terminat* De unde bani# % e ru !mi pare, mi "inule, c !Si merge tot ru* Dar tot eu te vindec. % )a spuneSi naTule, ce idee mai aveSi# % Uite ce e: dac vreSi s v mearg bine, aduceSi%o la voi Ti pe soacr%ta de la Sar* S vezi ce bine o s v "ie* Ea o s stea cu ia mici, o s le spun poveTti, !nct o s uite Ti de "oame Ti nu o s "ie nevoie s le mai cumperi attea &ucrii; cost Ti alea* Ea este un mediator !n cas, o s v a&ute Ti la buctrie. e s mai zic, o s "iSi tare "ericiSi* ncntat de s"atul naTului, "inul sri !n picioare Ti zise: % 5ata naTule, pn desear o aduc. Ui plec. Dup o sptmn, iarTi vine "inul !n vizit la naT, dar de data asta Ti mai abtut. % um e "inule# 2u%i aTa c acum e Ti mai bine# 95

% 2aTule, de cnd am adus%o Ti pe soacr%mea, ne merge Ti mai ru. 2e a&ut ea la buctrie, le spune poveTti copiilor, dar e o gur !n plus la mas, la !ntreSinere, trebuie s%i mai iau Ti medicamenteC Nla btrnuJ, socrul meu, ne%a !nnebunit cu tele"oanele, Ti ziua, Ti noaptea, zice c nu se descurc "r soacr%mea. E greu naTule* a s ne descurcm, am renunSat de tot Ti la Sigri. Ui aTa nu%mi "ceau bine Ti nu%i creTtineTteC 3oia nevast%mea s ne lum Ti noi o mobil de%asta nou cum artau ia la televizor, dar aTa cum am renunSat la televizor, aTa o s renunSm Ti la mobil. Ui apoiC nu%i aTa c%i lu=, naTule, Ti nu prea e creTtineTteC % e spui, tu, mi "inuleC )ar mai !ntristat* Ui eu care credeam c de data astaC, dar Ttii ce# 1ai am o idee. red c o s ieTi din necaz. % IiceSi naTule, c eu TtiSi c sunt asculttorC % 1i, adu%l la voi Ti pe socrul tu de la Sar. S stea la voi. 1ai scapi Ti tu de attea tele"oane, atta stres. Utii tu, dac nu ai un btrn, s%l cumperi. e s%l mai cumperi; tot n%aveSi bani; e pe gratis Ti o s v "ie de "olos. u !nSelepciunea sa, o s "ie administrat "amilia Ti mai bineC % 5ata naTule, pn desear !l aduc. e nu "ac eu ca s%mi "ie mai bine, c m%am sturat. Ui plec. Dup o alt sptmn, iarTi vine "inul !n vizit la naT, slab, palid Ti "r glas. % ,ine ai venit, "inule* 2u%i aTa c acum e mai bine# u o voce stins, "inul zise: % 2aTule, cred c l%am suprat cu ceva pe Dumnezeu, c toate%mi merg ru !n cas. De%abia supravieSuim. De cnd l%am adus Ti pe socrul meu, mncarea nu mai a&unge, dormim pe &os. a s nu murim prin inaniSie, am renunSat Ti la TpriS, Ti la meci. Smbta mai mergeam Ti eu pe stadion, aTa pentru rela=are, cnd &ucau ai noTtri. $cum de unde bani, c au scumpit Ti Ttia biletele. )ar cu TpriSulC s%a terminat vremea ceea cnd !n "iecare sear !mi luam Ti eu un Bil de vin, Ttii de oboseal. :ricum, a doua zi, nu m simSeam prea bine dup el. 2u%mi pare ru c am renunSat. 1%am obiTnuit aTa, Ti parc Ti la rugciune e mintea mai limpede. 3oiam Ti noi s ne sc0imbm maTina, cum am vzut pe la alSi creTtiniC DarC las naTule, c%i bun Ti "Dacia". nd !i vd pe alSii c merg pe &os, sau cu bicicletaC (i eu sunt boier. 2u m plou, nu m ninge, nu%mi vin nici gnduri de mndrie, c de, am maTin de lu=C u bucurie !n su"let, dar a"iTnd o "igur grav, comptimitoare, vzndu%Ti treaba terminat, naTul zise: % e ru !mi pare mi "inule c !Si merge din ce !n mai ru* Dar eTti gata s asculSi !n continuare# % $scult, naTule, c... n%am !ncotro. % Uite ce s "aci* a s%Si "ie mai uTor, du%l pe socrul tu acas, c a venit primvara Ti trebuie s taie via, Ti dup aia vii !ncoace Ti%mi spui cum este. Dup o sptmn vine 1arian cu o "aS mai luminat Ti, "r s%l !ntrebe ceva naTul, !i zise: % 2aTule, s Ttii c acum e mai bine. Suntem mai puSini la mas. +espir Ti eu mai uTurat. u banii suntem la limit, dar nu ne plngem. % ,ine mi, "inule, dar n%ai vrea s%Si "ie Ti mai bine# % $T vrea, dar e bine Ti cum e acum. e trebuie s "ac# % : duci Ti pe soacr%ta acas, c !ncepe iar circul, iar tele"oane ziua Ti noaptea, Ti vii s%mi spui cum !Si merge* Dup o alt sptmn vine 1arian "redonnd " u noi este DumnezeuC" Ti, srutndu%i mna printelui su spiritual, !i zise cu mare bucurie: % 2aTule, aTa de bine ne simSim acum*... $ "ost bun ideea cu soacr%meaC $cum dormim Ti noi !n pat, acum ne a&ung banii. 2e%am cumprat Ti noi un D3D%plaZer de la 1ET+:, ca s mai vedem cte ceva du0ovnicesc, c de cnd am scos cablul, st televizorul acela degeaba. $cum !l "olosim la D3D%plaZer. % 1 bucur, mi "inule, c Dumnezeu v poart de gri&, dar n%ai vrea s v "ie Ti mai bine# % 1ai bine ca aTa, naTule, nu cred c se poate. Dar cum ziceSi dumneavoastrC eu aTa "ac. % Uite ce m%am mai gndit, ca s%Si "ie Ti mai bine. StudenSii Ttia intr !n sesiune Ti cumnatul tu n%are cum s !nveSe la voi; "ac ia mici glgie. Du%l la cmin, la colegii lui, c Ti%aTa e ultimul an. % 2u, naTule, c avem cu ce s%l Sinem. E biat bun, darC "ac ascultare naTule, c Ti el voia s plece. Dup o alt sptmn vine 1arian cu un buc0et de "lori !n mn Ti cu un cadou pentru naTuJ. um intr !i sare de gt nTicului su Ti !i spune: % 2aTule, ce bine este c am ascultat de dumneavoastr. $Ta bine e la noi acas. Toate ne merg bine. $vem Ti bani. 2e%am cumprat multe D%uri Ti D3D%uri cu programe du0ovniceTti, avem bani Ti pentru "apte buneC Imbind, !i zice naTul: % 1 bucur mult de aceast sc0imbare, dar cred c nu trebuie s ne oprim aici. 2%ai vrea s%Si "ie Ti mai bine# Iiceai acum cteva sptmni !n urm, c te mai cerSi cu Doina, cu "ina. Uite ce m%am gndit, ca s v "ie Ti mai bine, ca s nu v mai certaSi s%o trimitem Ti pe ea de acasC % 2u, naTule* sri ca ars 1arian !n genunc0i. 2u%mi porunciSi una ca asta. Doina e cea mai bun soSie de pe lume. (romit c o s m comport cu ea aTa cum scrie !n $postolul de la cununie. $m s o a&ut Ti la buctrie, Ti cu ia miciC $Ta a a&uns 1arian s se sc0imbe. u toate c nu i s%a mrit salariu, "iindc a renunSat la unele lucruri ne"olositoare, acum !i a&ung banii, ba mai mult, poate s mai "ac Ti cte o "apt bun, "r s mai plece !n Spania. De aceea, o, "raSilor, v !ndemn s v cutaSi naTi creTtini Ti s%i ascultaSi. 96

NA9A despre "inuO marian cred c aSi mai auzit, dar despre doina, soSia lui, nu cred s TtiSi prea multe. !n unele privinSe seamn cu soSul ei. vorba ceea: Ycine se aseamn se adunL sau YTi%a gsit sacul peticulL. de cte ori marian avea vreo problem mai di"icil de rezolvat, alerga la naTuO ca s%l povSuiasc. la "el "cea Ti doina. cnd nu Ttia ceva, alerga la naTa. Ti, "iind tnr, multe lucruri nu le Ttia. !ns avea un de"ect: era cam mndruliS. dup ce primea o povaS, zicea: Ytot aTa Ttiam Ti eu*L odat, marian o roag s%i "ac o sup de legume cu gluTte de post, aTa cum !i "cea mama lui cnd era "lcu. % Ttii s "aci# o !ntreb marian, zmbind. % cum s nu* dup ce plec marian la serviciu, doina se puse pe treab, dar nu Ttia cum s !nceap. s%a gndit ea ce s%a gndit, s%a mai uitat Ti pe o carte de bucate, dar tot nu%i era clar reSeta. aTa c, neavnd !ncotro, a alergat la naTa Ti, cu o oarecare reSinere, o !ntreab: % naTa, cum se "ace supa de legume cu gluTte de post, c eu am uitat. Ti%i zise naTa: iei o ceap, doi carto"i, o roTie, un morcov, un ardei gras, o vnt, un dovlecel, un pic de ptrun&el, o lingur de ulei. cleTti ceapaC Ti ia spus amnunSit toat reSeta. dup ce ascultat cu atenSie, "ina zise: % aaa* tot aTa Ttiam Ti euC a&ungnd acas, a "cut !ntocmai cum !i spusese naTa Ti a ieTit o sup de minune. venind "inuJ de la serviciu, doina cu mult delicateSe !i aTez supa pe mas, aTteptnd laudele de rigoare. Ti au venit. % de unde Ttii s "aci o sup aTa de bun# o !ntreb "inuJ: % de la mine* zise ea cu tru"ie. alt dat "inuJ a rugat%o pe doina s%i "ac o pr&itur de post, cum mncase el cnd a "ost !n vizit pe la naTi. la "el, doina neTtiind cum se "ace, a alergat la naTa, care cu dragoste a !nvSat%o pe ea, !nSelegndu%i lipsa de e=perienS. dup ce i%a e=plicat naTa totul, "ina din nou zise: % aaa* tot aTa Ttiam Ti euC vznd naTa c doina persist !n mndria ei, s%a gndit s%o a&ute, cci !i era printe spiritual Ti datoria naTului este mai !nti de a%l povSui pe "in cum s mearg drept pe calea credinSei. !ntr%o zi, marian a rugat%o pe doina s%i "ac YsrmluSe aromate !n "oi albe !n"TateL. auzise el pe la colegii lui, de aTa ceva. Ti a plecat la serviciu. s%a "rmntat doina ct s%a "rmntat, dar neavnd !ncotro, a alergat din nou la naTa Ti a !ntrebat%o: % naTa, marian are po"t de YsrmluSe aromate !n "oi albe !n"TateL Ti am cam uitat reSeta. % aaa* nimic mai simplu "ina* din astea i%am "cut Ti eu odat lui naTuJ. tot aTa a avut Ti el po"t. amintiri, "ina* uite ce s "aci: te urci !n pod Ti cauSi !n sacul cu len&erie vec0e, uzat, un cearcea" alb. parc ziceai Y...!n "oi albe !n"TateL. % da, naTa, albe* % aTa. tai cearcea"ul !n peticuSe, cam ct o "oaie de varz. "aci aluatul pentru sarmale de post, cu arome, aTa cum te% am !nvSat alt dat... % daJ !l Ttiam Ti eu, naTaC % bun. !n"Tori aluatul !n aceste "oi albe Ti s vezi ce YsrmluSe aromate !n "oi albe !n"TateL o s ias, c ai s m Sii minteC ai !nSeles cum se "ac# % aaa* tot aTa Ttiam Ti eu, naTa* % bine* grbeTte%te c vine "inuJ de la munc Ti trebuie s%l bucuri... ca de obicei. vine "inuJ acas obosit Ti !n"ometat. doina !i aTaz masa, spunndu%i cu bucurie c i%a "cut YsrmluSe aromate !n "oi albe !n"TateL, aTa cum a dorit el, aTteptnd noi laude de la soSul ei. a !ncercat bietul om s mnnce mcar o sarma, dar n%a reuTit Ti%i zice: % de unde ai reSeta# % e reSeta mea* zise ea cu mndrie. % cred c n%au "iert bine. sunt puSin cam aSoase. cum le%ai "cut# ia gust Ti tu* Ti i%a spus reSeta. atunci a !nSeles Ti doina, Ti marian c naTa le%a dat o lecSie. ruTinat Ti smerit, "ina a mers la naTa Ti cu s"ial Ti%a cerut iertare pentru atitudinea ei mndr, i%a mulSumit pentru lecSie Ti i%a promis c de%acum !nainte se va sc0imba !n bine. Ti adug: % naTa, cum de v%a venit ideea asta nstruTnic# % ei, "ina, la "el am pSit Ti eu, Ytot aTa Ttiam Ti euCL ca Ti tine s "ac mncare. YreSetaL asta, "ina, o Ttiu Ti eu de la naTa mea, care, la rndul ei, o Ttia de la naTa ei. vorba ceea: orice naT !Ti are naTulC NIMIC NU ESTE NTMPL-TOR 97

e ne mai suprm atunci cnd !n viaSa noastr cotidian !Ti "ac loc unele neplceri, cum ar "i: nu sun ceasul Ti !ntrziem la serviciu @poate c l%aSi Ti trntit de podeaA; nu porneTte maTina; vrsm din greTeal ca"eaua pe 0ain etc. Dar, nimic nu este !ntmpltor. :rice se !ntmpl !n viaSa noastr este spre binele nostru. Dup evenimentele de la -- septembrie 6//-, o "irm a invitat membrii rmaTi ai altor "irme, care "useser a"ectate de atentate, s !mpart spaSiul de birouri rmas disponibil. 'a una din !ntlnirile de dimineaS, au "ost povestite motivele pentru care supravieSuitorii au rmas !n viaS; cum de n%au "ost !n birouri !n momentul e=ploziilor. 1otivele lor au "ost toate lucruri KmrunteL. $Ta cum probabil aSi mai auzit, directorul "irmei a supravieSuit !n ziua aceea "iindc "iul lui !ncepuse grdiniSa; Un altul a rmas !n viaS "iindc ieTise s cumpere gogoTi; : "emeie a !ntrziat la serviciu "iindc nu sunase ceasul deTtepttor; Un altul a pierdut autobuzul; Un altul Ti%a murdrit 0ainele cu mncare la micul de&un Ti a trebuit s se sc0imbe; $ltuia nu i%a pornit maTina; Unul s%a !ntors s rspund la tele"on; opilul altuia nu a "ost gata la timp pentru a "i dus la Tcoal; $ltul nu a gsit un ta=i. E=emplul care i%a uimit pe toSi a "ost al unui om care se !nclSase cu o perec0e de panto"i noi !n dimineaSa aceea. (e drum spre serviciu, l%au ros panto"ii Ti s%a oprit la "armacie s cumpere leucoplast. De aceea este !n viaS astzi. nd ne blocm !n tra"ic, cnd pierdem un li"t, cnd ne !ntoarcem din drum s rspundem la tele"on.... adic toate acele lucruri mrunte care ne enerveaz, s ne gndim c... nimic nu e !ntmpltor. nd dimineaSa ta pare c !ncepe prost, cnd copiii se !mbrac prea !ncet, cnd nu gseTti c0eile maTinii, cnd prinzi toate sema"oarele pe roTu, nu te mai supra. nd toate acestea se !ntmpl "r voia ta, gndeTte%te la ceea ce ai citit mai sus. (ronia divin, care se !ngri&eTte de psrile cerului Ti de crinii cmpului, cu mult mai mult se va !ngri&i de cununa creaSia Sale M omul. O PILD- DE DRAGOSTE Doi brbaSi bolnavi, imobilizaSi la pat, !mprSeau aceeaTi camer de spital. Unuia dintre ei i se permitea s stea zilnic rezemat pe o pern, cte o or, pentru a a&uta drenarea "luidului din plmni. (atul su era poziSionat !n dreptul singurei "erestre din camer. ellalt brbat era imobilizat !n poziSie culcat Ti !i era inaccesibil priveliTtea pe care o putea o"eri unica "ereastr. ei doi nu aveau altceva de "cut dect s stea de vorb. Ui vorbeau toat ziua: despre credinS, despre soSiile lor, despre carierele lor, despre serviciul militar Ti despre locurile !n care !Ti petreceau vacanSa. n "iecare dup%amiaz, cel cruia i se permitea s stea rezemat, !i descria celuilalt ce vede a"ar. :mul ce nu putea privi pe "ereastr era tare "ericit pentru ora aceea din zi cnd i se descria, de ctre colegul su, amnunSit, ce se !ntmpl !n a"ara spitalului. 2de&dea sa de !nsntoTire creTtea Ti cpta speranS datorit acestei descrieri. ?ereastra pare%se c ddea spre un parc cu un lac minunat. : mulSime de raSe slbatice Ti lebede !Ti gsiser cmin !n acel lac iar copiii se &ucau lansnd pe ap brcuSe !n miniatur. Tineri Ti btrni se plimbau voioTi, admirnd "lorile !n toate culorile curcubeului ce creTteau din belTug !n parc. opacii seculari mrgineau aleile iar pe cer se vedeau psri !n "eeria zborului. :mul de la "ereastr povestea cu voce domoal Ti cu detalii minuSioase tot ce vedea. ellalt se lsa purtat de povestire, !nc0iznd oc0ii Ti imaginndu%Ti toate scenele. ntr%o dup%amiaz clduS, omul de la "ereastr povesti despre parada care tocmai trecea prin parc. DeTi vecinul de camer nu putea auzi muzica, reuTea s%Ti imagineze costumele, carele alegorice Ti caii !mpodobiSi. $ltdat povesti de o procesiune religioas ce o vedea pornind de la biserica din apropiere. Iilele treceau, iar omul ce nu putea privi pe "ereastr !ncepu s "ie invidios pe Tansa celuilalt de a se bucura de priveliTtea de a"ar. $precia e"ortul celui de la "ereastr de a%i descrie !n detaliu ce se !ntmpla a"ar, dar Ti%ar "i dorit s "ie el cel care putea admira priveliTtea. ntr%o dimineaS, in"irmiera ce !i avea !n gri& constat c bolnavul de la "ereastr murise liniTtit !n somn. u tristeSe, c0em brancardierii s ia trupul ne!nsu"leSit. urnd dup aceea, bolnavul ce tn&ise dup patul de lng geam se trans"er !n locul care Ti%l dorise atta. ncet Ti cu mare greutate bolnavul nostru reuTi s se propteasc !ntr%un cot Ti s arunce o privire a"ar. n locul parcului nu era dect un zid gol* Sun in"irmiera Ti o !ntreb: um se "ace c omul acela, colegul meu de camer, vedea un parc cu un lac Ti !mi descria totul att de "idel# um putea s%mi spun despre "rumuseSe Ti dragoste cnd, de "apt, el nu putea vedea dect un zid vec0i din crmid# Sora !i rspunse surprins: 3ai* 2u TtiaSi c vec0iul dumneavoastr coleg de camer era orb# 2u putea s vad nici mcar zidul, darmite altceva. $poi adug: (oate c voia s v !ncura&eze# $i auzit o poveste mai emoSionant dect aceasta# $i simSit vreodat ceva asemntor sentimentelor pe care aceast povestire le invoc# Dac trieTti "iind preocupat obsesiv de ceea ce au alSii Ti tu nu ai, cu siguranS vei rata bucuria de a primi ceea ce alSii !ncearc s !Si druiasc. 98

$i "ost vreodat dezamgit pentru ceva, care ai crezut c va "i minunat, dar care s%a dovedit ulterior a "i mult mai puSin de att# $i primit vreodat !ncura&ri "r rezerve Ti nu ai apreciat la acel moment importanSa lor# $i simSit vreodat invidie crunt "aS de o persoan creia ai "i vrut s !i iei locul# Sunt conTtiinSa ta, rspunde%mi* ESTE FOARTE BINE Se spune despre un rege a"rican c avea un prieten "oarte bun din copilrie. $cest prieten era creTtin Ti avea obiceiul ca, indi"erent de situaSia !n care se a"la, bun sau rea, s spun cu senintate Ti "r s se mnie: KEste "oarte bine* $Ta e voia 'ui Dumnezeu*L ntr%o zi, amndoi se a"lau la vntoare. (rietenul !ncrca Ti pregtea armele pentru rege. Dintr%o greTeal, o arm s%a descrcat Ti i%a retezat regelui buricul degetului mare. (rietenul regelui, ne"iind deloc miTcat de !ntmplare, a zis ca de obicei: KEste "oarte bine* $Ta e voia 'ui Dumnezeu*L Enervat, regele a rspuns: K2u, nu e bine deloc*L Ti a poruncit ca prietenul lui s "ie aruncat !n !nc0isoare. (este un an, regele, vnnd !ntr%un teritoriu strin, a "ost capturat de canibali Ti dus !n satul lor. '%au legat de un proSap Ti se pregteau s%l KprepareL. (regtindu%se s aprind "ocul, unul dintre canibali a observat c regele nu avea buricul degetului mare. ?iind superstiSioTi, aveau ca regul s nu mnnce pe nimeni care nu era !ntreg. (rin urmare, l% au eliberat pe rege. 'a !ntoarcerea acas, regele Ti%a amintit de !ntmplarea de la vntoare cnd !Ti pierduse degetul Ti, cuprins de remuTcri, ordon s "ie eliberat prietenul lui. M $i avut dreptate, i%a spus prietenului proaspt eliberat. $ "ost "oarte bine c mi%ai retezat buricul degetului. Ui a !nceput s%i povesteasc pSania cu canibalii. M mi pare "oarte ru c te%am trimis la !nc0isoare atta vreme. $ "ost urt din partea mea s "ac acest lucru. M 2u, a replicat prietenul, este "oarte bine* $Ta a "ost voia 'ui Dumnezeu* M e vrei s spui cu asta: Este "oarte bine#*# um poate "i bine s%Si trimiSi prietenul la puTcrie un an# M Dac n%aT "i "ost !n puTcrie, aT "i "ost cu tine Ti, eu neavnd niciun cusur trupesc, m mncau sigur canibalii, aTa c... este "oarte bine* $Ta a "ost voia 'ui Dumnezeu* ISPITIREA LUI DUMNEZEU $pele au ieTit din matc Ti au !nceput s inunde satul. :amenii, rnd pe rnd, s%au urcat !n brcile de salvare. Doar )oan a re"uzat de "iecare dat s o "ac. Sttea cocoSat pe acoperiTul casei Ti o Sinea pe a lui: YEu rmn aici. Sunt sigur c Dumnezeu m va salva.L Dar nu a "ost s "ie aTa. $pele au crescut att de mult !nct l%au !ng0iSit pe )oan al nostru. $&uns sus !n ceruri la Dumnezeu, )oan l%a !ntrebat pe acesta: Y(i Doamne cum ai putut s !mi !ntorci spatele mie, cel mai credincios om din satul acela. um ai putut s m laTi s mor#L. 'a care Dumnezeu i%a rspuns tot cu o !ntrebare: YTu cum ai putut s re"uzi toate cele trei brci pe care Si le%am trimis !n a&utor#L O AFACERE GROZAVUn om de a"aceri american se plimba pe Srmul mrii, !ntr%un mic sat de pescari. : barc intr !n port Ti pescarul, care era creTtin, coboar cu un coT plin de peTti. $mericanul !l "elicit pe pescar pentru peTtii si "rumoTi Ti !l !ntreab: % t timp Si%a luat s pescuieTti aceTti peTti# % Destul de puSin, rspunse creTtinul. % Dar de ce nu ai rmas mai mult, ca s prinzi mai mulSi peTti# !ntreb banc0erul. % (entru c aceTti cSiva peTti ne a&ung mie Ti "amiliei mele. % Si ce "aci !n restul timpului# % (i m scol cnd vreau, !ns de obicei cnd rsare soarele, !mi "ac rugciunile de dimineaS, m duc s pescuiesc un pic, iar dac e duminic sau srbtoare, merg la biseric, m &oc cu copiii mei, citesc o carte ziditoare de su"let sau vd un program du0ovnicesc, !mi a&ut soSia la mena&, !ngri&esc de grdinC Seara, !n rcoarea brizei, ies cu "amilia la o mic plimbare sau ne !ntlnim cu prietenii, punem la cale o "apt bun, servim ceva, c0iar Ti un pa0ar de vin, cntm cntece de%ale noastre, de la bisericC : viaS plcut, ce mai* $mericanul !l !ntrerupe: % $scult* $m un masterat !n $dministrarea $"acerilor de la <arvard Ti pot s te a&ut. $r trebui s !ncepi prin a pescui mai mult Ti cu bene"iciile ast"el obSinute s !Si cumperi un vas mai mare. u banii pe care o s Si%i aduc acest vas, poSi s%Si cumperi un al doilea Ti tot aTa pn cnd vei avea o mic "lotil. $poi, !n loc s vinzi peTtele unui intermediar, ai putea s negociezi singur cu "abrica sau s%Si desc0izi propria "abric de peTte. $Ta ai putea s renunSi 99

la stucul sta Ti s te muSi la 1e=ico itZ, 'os $ngeles sau c0iar 2e] ^orB Ti s%Si diri&ezi de acolo propriile a"aceriC reTtinul !ntreab atunci: % t timp ar lua toate astea# % )ntre -. Ti 6/ de ani, rspunse banc0erul. % Si dup asta# % Ei bine, dup asta devine interesant, rspunse americanul zmbind. 'a momentul oportun, poSi s%ti introduci societatea la burs Ti s cTtigi milioane* % 1ilioane# se minun creTtinul. Ui apoi# % $poi poSi s ieTi liniTtit la pensie, s te scoli cnd vrei tu, de obicei cnd rsare soarele, s%Si "aci rugciunile de dimineaS, s te duci s pescuieTti un pic, iar dac e duminic sau srbtoare, s mergi la biseric, s te &oci cu nepoSii, s citeTti o carte ziditoare de su"let sau s vezi un program du0ovnicesc, s%Si a&uSi soSia la mena&, s !ngri&eTti de grdinC Seara, !n rcoarea brizei, s ieTi cu "amilia la o mic plimbare sau s te !ntlneTti cu prietenii ca s puneSi la cale o "apt bun, s serviSi ceva, c0iar Ti un pa0ar de vin, s cntaSi cntece de%ale voastre, de la bisericC : viaS plcut, ce mai* C-MA9A UNUI OM FERICIT Se spune c, odat, un !mprat s%a !mbolnvit grav. $ "ost consultat de o mulSime de medici, dar nici unul nu a reuTit s%i dea vreo Tans de vindecare. 3znd c medicii nu%i gsesc leacul, !n cele din urm a apelat la un vraci, iar acesta i%a spus c, dac va reuTi s !mbrace cmaTa unui om cu adevrat "ericit, se va "ace sntos. Ui cum oamenii !n asemenea situaSii uit de Dumnezeu, uit c e pcat s apelm la vraci, la bioenergie sau alte mi&loace oculte Ti "ac orice, numai s%Ti rezolve necazul, n%a mai stat pe gnduri Ti a !nceput s pun !n practic s"atul vraciului. )mediat cSiva slu&itori au "ost trimiTi !n toat lumea s caute un om "ericit, s%i cear cmaTa Ti s i%o aduc !mpratului. $ceTti slu&itori au btut la poarta unui alt !mprat Ti i%au spus: % 1ria ta, nu eTti tu cel mai "ericit om# ETti doar un !mprat puternic. $m vrea s ne dai cmaTa ta s o ducem !mpratului nostru. % Eu "ericit# 2u am "ost niciodat. 1ereu sunt !ngri&orat c voi "i atacat, c voi avea rzboaie. Sunt neliniTtit Ti nu am niciodat somnul ti0nit. S TtiSi c nu sunt deloc mulSumit Ti "ericit. $uzind aTa, slu&itorii au plecat triTti mai departe Ti au btut la poarta unui om "oarte bogat, a unui banc0er, Ti i%au zis: % Domnule, noi credem c avnd de toate Ti "iind "oarte bogat, dumneata eTti tare "ericit. 2u%i aTa# $m vrea s ne dai cmaTa ta s o ducem stpnului nostru. % 3 !nTelaSi amarnic dac voi credeSi c eu sunt "ericit. um aT putea "i "ericit de vreme ce mereu m tem c voi pierde banii, sau cineva mi i%ar putea "ura. 1ereu m neliniTtesc gndindu%m cum s%i investesc ct mai bine, cum s%i "ac s sporeasc mai repede. 1 gndesc apoi cui s%i las ca moTtenire pentru a nu se risipi.... Ui mai am multe alte temeri. 3 spun c nu sunt Ti nu am "ost niciodat "ericit. Slu&itorii merg mai departe Ti bat la poarta unui om !nvSat. % Domnule, dumneata, care ai o "aim de om !nvSat, cu siguranS, trebuie s "ii Ti tare "ericit. unoTti attea lucruri, ai dezlegat attea mistere* 2u se poate s nu "ii "ericit. $m vrea s ne dai cmaTa ta s o ducem stpnului nostru. % 2%am gsit !nc "ericirea. $Ta credeSi voi c eu sunt "ericit# 3 !nTelaSi. um descopr un adevr, o noutate, mintea mea devine iar neliniTtit. Ea vrea altceva, vrea mai mult. 2u am "ost niciodat "ericit. redeSi%m* $cei slu&itori !ncepeau s "ie descura&aSi. 2u mai Ttiau la ce poart s bat. Dar le era ruTine s se !ntoarc acas "r aceast cmaT, "r s !mplineasc aceast misiune. De aceea, abtuSi Ti obosiSi s%au retras !ntr%o pdure. S%au aciuat lng o colib, la rdcina unui copac btrn. um stteau ei lng copac, gata s adoarm de obosiSi ce erau, aud din colib, pe cineva rostind urmtoarele cuvinte: "Doamne, ce "ericit sunt c Ti azi am avut cele de trebuinS vieSii mele* Doamne, ce "ericit sunt c Ti azi am !ntlnit oameni binevoitori care m%au a&utat* Doamne, ce "ericit sunt....." nd au auzit, acei slu&itori au nvlit !n colib s vad cine rostise aTa cuvinte. )ntr !nuntru Ti gsesc un om !n genunc0i, cu minile ridicate ctre cer, care se ruga. l !ntreab imediat: % :mule, e adevrat c eTti "ericit, aTa cum spui# % Da, sunt "oarte "ericit "iindc azi Dumnezeu m%a a&utat Ti l%am simSit alturi. )ar acum m culc liniTtit. Sunt "oarte "ericit c a venit primvara, c au !n"lorit pomii, a rsrit iarba, au !nceput ginuTele s se ou. e vreSi mai mult bucurie ca asta#* % $m vrea s te rugm ceva: noi !Si pltim ct vrei dumneata, dar d%ne cmaTa dumitale. Dac !mpratul nostru o va !mbrca, se va "ace sntos. 'a care omul din colib le rspunde: % Dar eu sunt aTa de srac !nct nici nu am cmaT... _______ 100

?ericirea cea adevrat este cea su"leteasc, luntric. :amenii caut o "ericire pmnteasc, ce pleac din a"ar. Se trudesc oamenii s "ac mai !nti bogSii, s se umple de bani, de plceri Ti de mrire lumeasc. ?ericirea dup care umbl cei mai mulSi const !n dorinSa de a avea spor la averi, belTug Ti sntate. Sunt bune Ti acestea Ti au Ti ele rostul lor, dar nu valoreaz nimic, n%au nici un preS, dac nu sunt puse toate !n slu&ba mntuirii su"leteTti. 'umea doreTte o "ericire pmnteasc, care n%are nimic cu mntuirea su"letului, ci dimpotriv, e "oarte prime&dioas. Si sraci nu s%au !mbogSit Ti au uitat cu totul de su"let* nd umblau cu pantalonii crpiSi, cu opinci !n picioare Ti triau !n modestie Ti srcie, mergeau la biseric Ti se rugau; erau blnzi, liniTtiSi, ruTinoTi Ti temtori de Dumnezeu. $Ta !Ti creTteau Ti copiii, dar de !ndat ce au dat de bani s%au pus pe c0e"uri Ti petreceri, !mpodobindu%Ti casele cu "el de "el de lucruri Ti mobile costisitoare. Toate acestea i%au "cut s uite pe ,unul Dumnezeu Ti s%au !ndeprtat ast"el de ,iseric uitnd c mai sunt creTtini. UN R-SPUNS NEA9TEPTAT n prSile !ndeprtate ale :ceaniei, un cltor ateu de neam mare, dar vr&maT Ti bat&ocoritor al religiei creTtine, !ntlneTte odat un Te" de trib al bTtinaTilor de acolo, care se "cuse creTtin. % ETti un mare Te" de trib, !i zise cltorul, dar pcat c Si%ai plecat urec0ea la cele spuse de preoSii misionari, care "ac aceast misiune numai Ti numai cu scopul de a se !mbogSi pe spinarea voastr. 2imeni nu mai crede azi !n acea carte !nvec0it a ,ibliei Ti nici cele ce se povestesc despre )isus <ristos, despre s"inSi Ti 1aica Domnului. :amenii cunosc azi altceva mai bun dect aceasta. Te plng c ai "ost aTa de lesne creztor. 'a auzul acestor cuvinte, oc0ii btrnului Te" de trib "ulgerar de%o lumin vie Ti dup cteva clipe !i rspunde: % 3ezi colo piatra aia mare# (e ea s"rmam capetele celor uciTi de noi. 3ezi alturea cuptorul la# n el "rigeam carnea omeneasc pentru ospeSele noastre cele mari. Ui dac nu erau aceTti preoSi misionari, care s ne "i !nvSat cele cuprinse !n S"nta Scriptur Ti !n S"nta TradiSie, dac nu era mila 1aicii Domnului, dac nu era dragostea cea mare a Domnului nostru )isus <ristos, care s ne "i !nvSat s iubim pe aproapele nostru Ti care ne%a sc0imbat pe noi slbaticii, "cndu%ne "ii ai lui Dumnezeu, nici tu nu te%ai mai "i !ntors de aici. 1ulSumeTte lui Dumnezeu pentru Evang0elia Sa, cci "r aceast Evang0elie ai "i "ost ucis Ti "ript !n acest cuptor pe care%l vezi Ti de mult ne%am "i osptat din trupul tu, pe cnd acum te%am !ntmpinat ca pe un "rate. $tunci cltorul, !ntorcndu%se !n Sara de unde venise, merse la un preot ortodo= Ti se botez cu toat casa lui. De aceea, o, "raSilor se cade ca Ti noi s "acem misiune creTtin, dar nu peste mri Ti Sri, ci !n &ungla slbticiei care este astzi !n &urul nostru, ca s guste ct mai mulSi oameni din bucuria de a "i creTtin, dar creTtin adevrat, practicant al dreptei credinSe, pentru ca KslbaticiiL din lumea de astzi, s nu mai mnnce carnea "raSilor lor. VALOAREA TIMPULUI ine nu a auzit spunndu%se Ktimpul !nseamn baniL sau, !n varianta original, Ktime is moneZL @,en&amin ?ranBlinA, !ns cSi cunosc valoarea acestei Kvorbe de du0L# Dac !ntr%adevr timpul !nseamn bani, 0aideSi s ne !nc0ipuim o banc @imaginarA care !Si crediteaz !n "iecare dimineaS contul cu G>.7// lei, iar !n "iecare sear Tterge tot ceea ce nu ai reuTit s "oloseTti !n timpul zilei. e ai "ace# 2u ai scoate pn la ultimul bnuS din acel cont# ?iecare dintre noi avem un ast"el de cont. Se numeTte T)1(. n "iecare dimineaS te crediteaz cu G>.7// de secunde @attea secunde are o ziA. n "iecare noapte trece la pierdere tot ceea ce nu ai reuTit s "oloseTti !n mod util. Dac nu "oloseTti tot depozitul dintr%o zi, e pierderea ta. De ce nu "acem Ti cu timpul, tot la "el cum am "ace cu banii# $dic s%l "olosim la ma=imum, !n vederea mntuirii. (ara"razndu%l pe ,en&amin ?ranBlin, noi, creTtinii am putea spune Ktimpul !nseamn veTnicieL, "ericit sau ne"ericit. Yn viaSa mea M spune (rintele $rsenie (apacioc % am "ost la multe cptie de muribunzi. Xipete grozave, vedeau dracii, vedeau pcatele e=act cum le%au "cut* 2u se puteau salva, c moartea nu vine s%i "aci o ca"ea* 3ine s te ia. Te duce unde%s "aptele, nu discut. Ui toSi aceTtia doreau s mai triasc o zi. IiceSi c%i puSinC dar s vedeSi, cnd se opreTte rsu"larea, ce important e o clipaC 2imic nu%i mai scump de la Dumnezeu dect timpul. 2i l%a dat ca s ne salvm. 2e%a su"erit, ne%a !ngduit, doar%doar ne%om ridica. $sta e mila lui Dumnezeu % ne Sine o viaS !ntreag* Dac am gsi cu putinS s !ntrebm pe cei de sus % ce v%a costat de aSi a&uns la atta "ericire, rspunsul ar "i: timp, puSin timp, petrecut bine. Dumnezeu ne%a creat liberi ca s luptam, c 0arul 'ui nu vine la un milog, vine la un erouL. CEASUL TIC-IE7 S- PROFIT-M DIN PLIN DE FIECARE CLIP-! (entru a realiza valoarea U2E) ?+$ X)U2) DE SE U2DN, !ntreab persoana care a cTtigat medalia de argint la :limpiad. (entru a realiza valoarea U2E) SE U2DE, !ntreab un To"er care tocmai a evitat un accident. (entru a realiza valoarea U2U) 1)2UT, !ntreab o persoan care a pierdut trenul. 101

(entru a realiza valoarea U2U) :+E, !ntreab un tat care zilnic a dedicat o or educaSiei copilului. (entru a realiza valoarea U2E) SN(TN1`2), !ntreab pe soSul care a luat o decizie !n Ksptmna oarbL. (entru a realiza valoarea U2E) 'U2), !ntreab o mam care a dat naTtere prematur copilului ei. (entru a realiza valoarea U2U) $2, !ntreab un student care Ti%a picat e=amenele. (entru a realiza valoarea U2E) 3)EX), !ntreab un creTtin care n%a avut niciodat timp s se spovedeasc. NVA:- DE LA TOATE nvaS de la toate, s ai statornic drum, nvaS de la "lcri, c toate%s numai scrum, nvaS de la umbr, s taci Ti s veg0ezi, nvaS de la stnc, cum neclintit s crezi, nvaS de la soare, cum neclintit s%apui, nvaS de la piatr, cum trebuie s spui, nvaS de la vntul ce%adie prin poteci, um trebuie prin lume de liniTtit s treci. nvaS de la vierme, c nimeni nu%i uitat, nvaS de la nu"r, s "ii mereu curat, nvaS de la "lcri, ce%avem de ars !n noi, nvaS de la ape, s nu dai !napoi. nvaS de la umbr, s "ii smerit ca ea. nvaS de la stnc, s%nduri "urtuna grea. nvaS de la soare, ca vremea s%Si cunoTti, nvaS de la stele, c%n cer sunt multe oTti; nvaS de la greier, cnd singur eTti, s cnSi. nvaS de la lun, s nu te !nspimnSi; nvaS de la vulturi, cnd umerii%Si sunt grei. Ui du%te la "urnic, s vezi povara eiC nvaS de la "loare, s "ii gingaT ca ea, nvaS de la soare, s ai blndeSea sa; nvaS de la psri, s "ii mai mult !n zbor, nvaS de la toate, c totu%i trector. nvaS de la toate, c toate sunt surori, um treci "rumos prin viaS, cum poSi "rumos s mori. )a seama, "iu al &ert"ei, prin lumea%n care treci: S%nveSi din tot ce piere, ca s trieTti pe veci. OILE 9I CAPRELE n poiana de sub munte, !n concert de psrele, (aTte%o turm iarba gras cu miros de "loricele. :i Ti capre, laolalt, se !n"rupt din "runziTuri; :ile din iarba verde, caprele din lstriTuri. 2u departe, stnd pstorul, rezemat !ntr%un toiag, 'e admir Ti le cnt din caval ades cu drag. 'ng oi, un cine negru, stnd pe labe, urmreTte a s vad cnd vreuna dintre ele rtceTte. Ui cnd vede c vreo oaie se abate de la Tatr, De%i !ngduie stpnul, o%ncolSeTte Ti o latr (e aceea rtcit, ce%a rmas de crd !n urm, (n cnd se cuminSeTte Ti revine iar !n turm. 'e%ar mai trage el de blan, Ti aTa nevinovate, Dar i%e "ric de stpnul, c i%ar trage%o ru pe spateC Dup ce%au pscut !n pace, "iind bine sturate, 'a amiaz, oi Ti capre, stnd la umbr adunate, Se pornir s discute ce mai este nou prin lume, 102

Despre vreme, despre soart, despre mode Ti costume. 1ai !nti o capr zvelt, galeT, dar cam rioas, )a cuvntul Ti vorbeTte despre vremea clduroas: K3ai ce cald e azi a"ar* 1 !ntreb nedumerit, um puteSi voi, oi neroade, !n asemenea Sinut, S petreceSi zi Ti noapte, tot !n ln%nvluite, Tot smerite Ti plecate, liniTtite Ti tcute# nd v vd !mbrobodite ca pe niTte maici sau SaSe, 1 gndesc: cum pot berbecii s v su"ere ca soaSe# 3oi nu TtiSi c astzi lumea s%a emancipat !n toate Ui de nu Sii pasul lumii eTti !n e=%societate# 2u vedeSi ce ru arat lna voastr % ca un ciu" % sunteSi, cum zice lumea, Kca o oaie pe zdu"L# De ce nu priviSi !n lturi la "amilia cpreasc, are e nu doar modern, dar Ti demn s uimeasc# 2u vedeSi ce siluete Ti ce bine artm, nd, cu coada ridicat, tot mai sus ne cSrm# 2u vedeSi ce mndre coarne Ti ce ugere avem, t suntem de elegante Ti ce sprintene suntem# 2u vedeSi ce admirate suntem noi de SpiTori are, dndu%ne trcoale, ne seduc adeseori u purtarea lor atent, cu par"umul lor speci"ic# t de eleganSi sunt dnTii Ti ce mers vioi, miri"ic, e superb Sclie Ti ce coarne ondulate* $Tadar, a noastre gesturi sunt cu totul inspirate. 0iar Ti unii dintre oameni ne adopt moda noastr. De aici puteSi pricepe c%i distins Ti miastr. Srndu%se pe tocuri, imitnd a noastr art, Ui "emeile din lume ca Ti caprele se poart. Ui brbaSii !i imit pe ai noTtri SpiTori 2u att prin Sclie, ct prin gesturi Ti purtri. ns voi tot ameSite, cu concepSii retrograde, u smerenie Ti team, staSi !nc0ise%n calapoade* 2u consideraSi c%i vremea s triSi a voastr viaS, S gustaSi din vra&a vieSii, s gustaSi a ei dulceaSL# Ui, aTa, rioasa capr, pe oi le%a povSuit u parTivele ei s"aturi, pn cnd a obosit. ncntat de !ndemnuri Ti de cele auzite, ,e0ind, o oaie neagr se ridic s cuvinte: K red c voi aveSi dreptate, trebuie pogorminte* Suntem prea ar0aizate, prea avem purtri de s"inte* $stzi cnd dobitocimea vrea s "ie toat%o turm, 2u putem noi, oi pro"ane, s rmnem tot !n urm* De aceea, se impune ca Ti noi s aderm 'a perceptele globale Ti s le asimilm. Se impune o sc0imbare !n trire, cu mult "ler, 0iar de "orurile%nalte deocamdat nu ne cer. De aceea mult distins Ti prea nobil cprime, 3ei avea de azi !n toate, primul aliat, pe mineL. 1ult a "ost aplaudat oaia neagr democrat Ui a "ost "elicitat de cprimea adunat. De atunci, oiSa neagr, ca s%arate ca o capr, $%nceput o viaS nou, neputnd !n ea s%ncap. Ui%a vopsit !n grab lna, dup ce s%a tuns cpreTte, Ui pe cap, din ziua%ceea, dou coarne%ncep a%i creTte. oada proaspt a&ustat Ti%o Sinea pe spinruTe Ui mergea pTind agale, doar !n dou picioruTe. 103

Iilele trecur%n grab peste lume, peste turm. Toate anunSau, convinse, vremea zilelor din urm. $le iernii semne sumbre se%artau cu%nverTunare, De aceea, pstoraTul le%a adus spre numrare, 8os, !n valea cunoscut, aducndu%le aproape. Ui le%a desprSit pe ele, !ntr%o zi, !n oi Ti capre. $ pus caprele la stnga, iar oiSele de%a dreapta, ?iecare dintre ele singure gsindu%Ti ceata. 2umai oaia, travestit !n "amilia cpreasc, 2u Ttia, Teznd !n poart, !n ce parte s pTeasc. ntrebndu%Ti conTtiinSa Ti privindu%l pe pstor, Ui%a dat seama c e capr, Ti%a trecut !n Sarcul lor. Tot aTa va "i odat, la temuta 8udecat: ?iecare, cum se poart, "iecare%n a sa ceat. PE9TIC- BIB-NESCU (eTtic ,ibnescu, un peTte dolo"an, 2scut !n 1area 2eagr abia acum un an, Distins Ti venerabil, cu nobile purtri, $vnd !nalte studii "cute%n alte mri, (e unde studiase cu zel "ilozo"ia Ui alte noi TtiinSe, precum psi0ologia, SimSindu%se celebru Ti ager orator, 3orbea ades cu patos prostuSului popor. Erau acolo crapul, Talul Ti rec0inul, (ltica Ti scrumbia, nisetrul Ti morunul, arasul Ti balena, c0e"alul Ti pstruga, $vatul, somnul, linul, obletul, caracuda; Ui de%alde pierde var, Ti de%alde casc gur, 3enir toSi s a"le o nou%nvStur. n ast con"erinS, solemn, domnia sa, 1iTcnd vioi din coad, gri, zicnd aTa: (ioas adunare de peTti ne!nvSaSi, e n%aSi ieTit !n lume ca s v luminaSi, e struiSi !n teze Ti%n dogme !nvec0ite (e care lumea nou le vede ruginite. 3oi neavnd cultur, v pierdeSi !n tradiSii Ui credeSi !n religii, Ti%n rele superstiSii. 3oi credeSi c mai este deasupra alt lume, Dar spun cercettorii c astea sunt doar glume. 2ici mintea mea isteaS nu poate s conceap : lume di"erit, o lume "r ap. Eu nu pot s%mi !nc0ipui alura altei "iri n care, "r ap, se poate s respiri# um poSi s%alergi prin mare, cum ai putea s%noSi, De n%ar "i numai ap, iubiSi compatrioSi# Ui multe ca acestea, s TtiSi c am a a"lat 'a Tcolile prin care cu zel am studiat. $Ta c eu, pe%acolo, a"lat%am adevrul Ui nu e cum s%aude, cum crede prost poporul e Ti%o alt viaS, Ti%o lume neTtiut, 2ecunoscut nou, de oameni locuit. 3edeSi%v de treab, cci nu e=ist om, 2u e nici &udecat, nu este nici pogrom. 2ici undiS nu este, Ti nici mcar nvod, um auzeam asear vorbind pe un nerod. 2u este nici &ratic, nu e nici iad "ierbinte, De care voi v temeSi ca niTte "r minte. 104

$icea este +aiul Ti )adul, drag "rate* Tu eTti stpnitorul Ti dumnezeu a toate* Ui nu v mai !ncredeSi !n basme, Ti poveTti, Ui%n alte bazaconii, Ti scornituri popeTti. De vreSi s "ie viaSa uToar%n ast lume, S "acem cu grbire o mare uniune, n care toat marea s "ie%n armonie Ui s triasc%n pace o%ntreag veTnicie. De vrem s "ie bine Ti s scpm de ru, De noi depinde totul, tu eTti stpnul tu. Ui tot spunnd la lume pe unde%a mai umblat, uprins de oboseal, spre cas a plecat. 5ndindu%se cu "al la marea%i isteSime, nainta prin ap la mare !nlSime, Ui cugetnd c%n mare, ca el un altul nu%i Ui c la !nlSime e, sigur, locul lui. ,azndu%se pe sine, bibanul !ngm"at, De%odat, "r veste, !n plas a picat. 'a aTteptat la pnd pescarul cel "lmnd, e, mulSumit de prad, voios Ti surznd, $prinse%n grab "ocul, s%l pun pe &ratic (e !nSeleptul mrii, pe marele znatic. $bia acum (eTtic vzu c%i alt lume, Ui tot ce%au spus prinSii e drept, Ti n%au "ost glume. $cum !Ti dete seama c a czut !n sus Ui "alsa lui TtiinS pe &aruri l%a adus. $Ta e Ti cu omul, cel ce la cap se%mpute: a peTtele s"rTeTte, !n "ocul cel mai iute. GLASUL CON9TIIN:EI Sub coc0ilia oval Ti roTcat%a unui ou, Sta un pui de ginuT !ncuiat ca%ntr%un cavou, are, zilnic, !ntr%o vreme, ct a stat el la clocit, Se uita s"ios !n lturi, curios Ti uluit. ugetnd la e=istenS Ti la viaSa lui de pui, El, adesea, cu mirare, !Ti zicea !n mintea lui: :, ce mic este lumea, ce%ntuneric e !n &ur; Toate sunt nedesluTite Ti lipsite de contur. um de%am aprut aicea, eu nu pot s !nSeleg; red c%i vorba de%o%ntmplare, cred c%i vorba de ,ig ,ang. TotuTi, simt c o cldur m !nvluie "iresc Ui m%a&ut, cu iubire, ca !ncet%!ncet s cresc. 2u se poate, zise puiul, ca s "iu !ntmpltor. red c lumea asta are, negreTit, un reator. $m nde&de, zise iar, c%ntr%o zi, necunoscut, : s a"lu mult mai multe despre lumea neTtiut. Ui, odat, !ntr%o vineri, s vedeSi ce s%a%ntmplat: n a douzeci Ti una zi de prizonierat, Dup ce%a%ng0iSit gluTca, puiul nostru glbior, $ ieTit din carapacea, ce%l Sinea ca%ntr%un cuptor. Dup cteva minute, dup ce%a ieTit din ou Ui%a%nceput ca s pTeasc pe trmul sta nou, (uiTorul nostru galben, viitorul cocoTel, $ vzut c lumea nu e cum Ti%a%nc0ipuit%o el. 105

Ui mirat de lumea nou, tot privind s"ios natura, $ vzut%o%nti pe mama, care%i druia cldura, are i%a purtat de gri& ct a "ost !n ouTor, a s%a&ung el acuma Kdragul mamei puiTorL. $ vzut c are aripi, Ti c e%mbrcat !n pu", Ui c%n lumea asta nu e, cum era !n ou, zdu". $ vzut c !n grdin este iarb, Ti e soare, Ui c poate s alerge, "iindc are Ti picioare. ns cnd privi cuibarul unde%a stat trei sptmni, Timp !n care mama%cloTc a clocit &os, sub salcmi, $ vzut pe "raSii leneTi, morSi !n oul de gin, are n%au avut dorinSa ca s ias la lumin. Tot aTa e Ti cu omul, ce nu crede%n Dumnezeu, are crede !n ,ig ,ang%uri, declarndu%se ateu; Dup Kce%a%ng0iSit gluTcaL, vede ct s%a !nTelat, ?iindc glasul conTtiinSei, el mereu l%a ignorat. DAR N-AM MATERIAL! nd negrul val al nopSii, tainic, se%aTeaz peste munSi Ti vi, )eTind ades pe prispa casei, un tat blnd, cu "iii si, (rivind la cerul plin de stele, vorbeau de%a zilelor dogoare Ui plnuiau, cu gri&, lucrul Ti truda zilei urmtoare. Ui zise lor btrnul tat, odat, seara, dup cin: $T "ace, dragii mei, !n vale, pe malul apei, o grdin, n care aT sdi garoa"e, dar Ti legume, pomi Ti viiC ?rumoas%ar "i lucrarea asta, dar n%am material, copii* $T "ace, dragii mei, acolo, Ti%o cas mare, spaSioas, n care s%Ti gseasc pacea toSi cei lipsiSi aici de cas, ToSi cei lipsiSi de taSi Ti mame, ce !nc sunt !n lume viiC ?rumoas%ar "i lucrarea asta, dar n%am material, copii* $T "ace tot acolo,%n vale, Ti%o Tcoal cu "erestre mari, u temelia pe o piatr, cu ziduri "alnice Ti tari, n care s !nveSe carte, cei mai srmani ai lumii "iiC ?rumoas%ar "i lucrarea asta, dar n%am material, copii* Ui tot acolo, dar pe ap, aT "ace o corbioar; S pescuim cu ea !n noapte, toSi peTtii, care, bunoar, Sunt orbi sau ameSiSi de valuri, de mari Ti groaznice "uriiC ?rumoas%ar "i lucrarea asta, dar n%am material, copii* Trecur anii peste lume, Ti peste "ii trecu \nainte, Trecur, !ns cu iuSeal Ti peste%al lor iubit printe. Din cnd !n cnd, btrnul tat, zicea !n gnd, nu ctre "ii: K?rumoas%ar "i lucrarea asta, dar n%am material, copii*L Ui a plecat btrnul tat spre zrile din paradis Ui au rmas ei, toSi, !n minte, cu%al tatlui nostalgic vis. Dar mai trziu, privind !n urm, spre valea locului natal, $u !nSeles c ei, copiii, erau acel materialC CALUL 9I IAPA Era odat !ntru%n sat, !n vale, lng ap, 106

Un brav Ti 0arnic gospodar, ce%avea un cal Ti%o iap. Ui !i creTtea pe amndoi cu gri& Ti onoare, ci nu era pe%atunci tractor Ti nici semntoare. luSul, toat ziua%n cmp, ara ogoru%n grab Ui numai noaptea, obosit, mnca puSin iarb, )ar iapa%n "iecare zi mergea pe cmp s pasc, ,a c0iar Ti noaptea, stnd !n gra&d, dorea s se 0rneasc. n vremea ceea, de demult, pe cnd luptai cu scaii, (recum auzi pe om vorbind, la "el vorbeau Ti caii. Ui zise iapa ctre cal, ca o superioar, (e cnd erau din nou !n gra&d, la iesle, !ntr%o sear: % 1i "rate cal, tu nu observi c ai a&uns o gloab, De%atta ct zoreTti la cmp, "cnd atta treab# (i tu nu vezi c tot arnd, din zori Ti pn%n noapte, Eu pot s%Si numr, prea uTor, Ti ale tale coaste# Eu dac%aT "i !n locul tu, la cmp nu m%aT mai duce, 0iar dac%ar "i s !ncasez pe spate multe bice* $T da Ti eu, necontenit, !n spate, din copite Ui !l voi "ace pe stpn, ca s m Sin minte* Smeritul nostru cal, atent, !Ti asculta consoarta, e%l indemna, !n c0ip vdit, de%acum, s%Ti sc0imbe soarta. $Ta "iind povSuit, convins de a lui Ev, $ 0otrt ca, mine%n zori, la cinci, s intre%n grev. (recum a zis, a Ti "cut, iar cnd veni stpnul S%l scoat iarTi la arat % mai miTc%l pe nebunul* ci s"orind sta nemiTcat, cum zise%a sa muiere, )ar cnd se%apropia, lovea !n spate cu putere. 3znd stpnul c nu c0ip din gra&d ca s%l urneasc, $ renunSat, "iind grbit la glie s soseasc, Ui%atunci, !n minte, i%a venit ideea salvatoare: S%n&ugeC iapa de%azi la plug, c tot st pe rzoare. $Ta c dac%ndemni la ru Ti la neascultare, Se poate%ntoarce prea uTor asupra%Si, "rSioare* CERUL 9I P-MNTUL Dup ce $dam Ti Eva au "ost scoTi din (aradis, nTelaSi "iind de Tarpe, +aiul iute s%a !nc0is. Ui prpastie grozav, dup%acest deznodmnt, S%a creat de%atunci, !ndat, !ntre eruri Ti (mnt. (n%atunci era (mntul !ntr%o mare bucurie Ui era unit cu erul !ntr%o s"nt armonie, Dar de%atunci, de la cdere, erul tot s%a suprat, ?iindc omul, pentru po"t, de Stpn n%a ascultat. 1ii de ani a plns (mntul, erului cernd iertare Ui voia !n orice clip s a&ung la%mpcare. % erule, a zis (mntul, d%mi%' iar pe Dumnezeu, ci m simt aTa de singur Ti !mi e att de greu* $mintirea dureroas a Edenului pierdut, 2u%mi d pace Ti m%apas, de cnd omul a czut. Toate%s parc !mpotriv, a mea "aS e arid 107

Ui pe mine creTte%ntr%una numai spini Ti plmid. % e%mi dai tu, !i zise erul, cel ce zilnic ceri iertare, S Si%l dau din nou pe Domnul, s a&ungem la%mpcare # % Si dau regi Ti prooroci, !nSelepSi, &udectori... ns nu l%a%nduplecat Ti%i rspunse dup nori: % (entru darul tu amabil, !Si pot da, att, o parte Din a !ngerilor ceat, dar de Sel, suntem departe... % erule, gri (mntul, dac%Si dau !ntr%o clipit (e $vraam, )sac Ti )acov pe Susana cea cinstit, mi primeTti acum o"randa# Este vrednic darul meu# Este el pentru%mpcare# 1i%l poSi da pe Dumnezeu# % (entru ce%mi o"eri acuma, din a erului oTtire, Si mai dau cSiva ar0ang0eli, !ns, pentru pciuire, Darul e micuS, nevrednic, pentru visul tu cel mare. Doar cu%att nu ai s a"li sus, la er, rscumprare. Ui aTa%ncerca (mntul cu o"erte gritoare S !nduplece, nostalgic, erul, pentru !mpcare. Dup ani Ti ani de zile, zise iar plngnd (mntul: % erule, !Si cerem iarTi s ni%' dai din nou pe S"ntul* S%a nscut la noi, !n lume, o copil preacinstit Ui nu s%a a"lat vreodat de ct dnsa mai smerit. Dup mam, (reacurata, e de neam ar0ieresc, )ar ca spiS, dup tat, e de neam !mprtesc. Este tot ce%avem mai nobil Ti nu cred s%avem vreodat $lt prunc pmnteasc dect dnsa mai curat. ?ericit va "i veTnic de%ale lumii neamuri toate, ?iindc 0arul o cuprinde pentru mare%i buntate. Dnsa este pild vie de smerit ascultare Ui nu va mai "i vreodat alta mai asculttoare. Ea%i nde&dea omenirii, salvatoarea din blestem, 2oi smeriSii, pmntenii, altceva mai bun, n%avem. $l ei nume e 1aria, "iindc e ca o crias Ui e vrednic s "ie peste lume%mprteas. 2oi !Si dm pe%aceast S"nt Ti (reanobil ?ecioar Ui de crezi c%i cu putinS, s%' cobori pe Domnul, iar* % Da, a zis cu bucurie erul S"nt din !nlSime, : asemenea "ptur merit divine stime. Dup cum bgm de seam, e mai sus de 0eruvimi, E mai sus Ti de ar0ang0eli, Ti de s"inSii sera"imi. Ea e vrednic s "ie Ti !n er !mprteas Ui va "i, "r%ndoial, Tatlui (reas"nt, mireas. (entru%o ast"el de "ecioar, iat, erul s%a%ndurat Ui al lumii vis de veacuri ast"el s%a realizat. Ui%a trimis !n lume, erul, un ar0ang0el s%o vesteasc (e 1aria, c pe Domnul, pe 1esia o s%' nasc. (rin 1icuSa (reacurat, "iindc a voit Ti S"ntul, S%a unit, pentru vecie, iarTi erul cu (mntul. erul S"nt, pentru%mpcare, a dat lumii pe 1esia, )ar (mntul, pentru eruri, a nscut%o pe 1aria. 3rednic va "i de%a pururi 1aica S"nt (reacurat, a s "ie preacinstit Ti de neamuri ludat. :, (reas"nt 2sctoare, miluieTte%ne pe noi, :croteTte lumea%ntreag de%al ispitelor pu0oi* ere mil Ti%ndurare de la ,unul Dumnezeu Ui !l roag s ne ierte, cci suntem din neamul Tu SIMT A9A O BUCURIE777 108

nd vd cerul plin de stele, licrind !n toiul serii, nd vd luna c rsare din cmrile tcerii, nd vd razele de soare cum se%alint pe cmpie, Simt aTa o bucurie... Ti zic: Doamne, slav Xie* nd m c0eam codrul vara cu%al su susur de izvoare, nd vad pomii primvara !mbrcaSi de srbtoare, nd vd "ulgii de zpad zbenguindu%se pe glie, Simt aTa o bucurie... Ti zic: Doamne, slav Xie* nd vorbesc cu liliacul sau cu crinul de la drum, nd regina nopSii, seara, m !mbat de par"um, nd m%nvluie mireasma de salcm, de tei, de vie, Simt aTa o bucurie... Ti zic: Doamne, slav Xie* nd ascult privig0etoarea !n al serii "reamt blnd, e%Ti !nalS,%n priveg0ere, ctre ceruri al su cnt, nd aud, venind din bolt, mndru glas de ciocrlie, Simt aTa o bucurie... Ti zic: Doamne, slav Xie* nd vd pruncii c se &oac "r gri&i Ti "r team Ui nu%i nimeni !ntre dnTii "r tat, "r mam, nd aud c nevoiaTii au scpat de srcie, Simt aTa o bucurie... Ti zic: Doamne, slav Xie* nd de oameni, "r vin, sunt adesea crunt lovit, 1 gndesc degrab la Domnul, care%a "ost Ti rstignit Ui, atunci, o s"nt pace druindu%mi Domnul mie, Simt aTa o bucurie... Ti zic: Doamne, slav Xie* nd simt 0arul c se%ndur, Ti coboar peste noi, Ui%Ti revars peste lume al 0arismelor Tuvoi, nd, mirat, privesc la pana, care scrie%o poezie, Simt aTa o bucurie... Ti zic: Doamne, slav Xie* nd privesc colindtorii !n"runtnd de zor nmeSii, nd privesc cu drag copii, savurnd grandoarea vieSii, nd m prind !n tain zorii, cugetnd la veTnicie, Simt aTa o bucurie... Ti zic: Doamne, slav Xie* nd aud c%n miez de noapte mai sunt oameni ce se roag, Dup ce%au trudit prin lanuri ori prin "abrici ziua%ntreag, nd vd candela aprins !n mireasm de tmie, Simt aTa o bucurie... Ti zic: Doamne, slav Xie* nd m !ntlnesc cu "raSii Ti !mi dau !mbrSiTare, nd aud c este pace !ntre oameni Ti popoare, nd aud c sunt "amilii unde este armonie, Simt aTa o bucurie... Ti zic: Doamne, slav Xie* nd vd pruncii c se%nc0in Ti vorbesc cu Dumnezeu, nd vd tineri care cnt la biseric mereu Ui aduc Treimii S"inte !ntr%un glas do=ologie, Simt aTa o bucurie... Ti zic: Doamne, slav Xie* nd )isus 1ntuitorul la ,iseric ne c0eam S lum preascumpul snge Ti preas"ntul trup, cu team, nd primesc de la printe S"nta Eu0aristie, Simt aTa o bucurie... Ti zic: Doamne, slav Xie* 109

nd rostesc: )isuse, Doamne, miluieTte%m pe mine, Ui a&ut%i pe aceia ce Te laud pe Tine, nd m%aTez la rugciune, sau la S"nta 'iturg0ie, nd zic: Doamne, slav Xie, simt aTa o bucurie...* TREI PA9I Tu m%ai c0emat cnd nu eram, Ui nu Ttiam ce 0ar m c0eam, Tu m%ai c0emat cnd nu Ttiam e este dragostea de mam. nd ne%am vzut, m%ai strns la piept u%n dor nebun, de pus !n ram, Ui mi%ai Toptit: de cnd te%aTtept, opilul meu, nemngiat de mam* +egret c%am mers pe ci deTarte, Strin de bravi Ti cuzaTi, %am stat atta timp departe, DeTi, eram la doar trei paTiC nd am "cut, "ricos, !ntiul pas, (rivindu%mi "raSii uriaTi, 1i%ai zis, cu bucurie%n glas, opilul meu, mai " trei paTi* nd am czut Ti m%am rnit, mpins "iind de cei pizmaTi, Tu iarTi, dulce, mi%ai Toptit: +idic%te Ti " trei paTi* 3zndu%ne !n greu necaz, ncon&uraSi de mulSi vr&maTi, Din nou ne spune mama azi: opiii mei, mai sunt trei paTi* 3eg0eaSi copii, veg0eaSi mereu, %aveSi la ceruri bravi c0ezaTi, )ar lng voi e Dumnezeu, 'a mai aproape de trei paTi* Ui tot ce e proorocit, Se va%mplini, iubiSi ostaTi, 3%aTtept cerul, pregtit, 1ai "aceSi !nc vreo trei paTi* 2u auziSi din cer cum c0eam $tSia s"inSi Ti !ngeraTi: S ascultaSi de%a voastr mam* 1ai sunt trei paTi, mai sunt trei paTi* " ine nu are ,iserica de 1am, nu poate avea pe Dumnezeu de Tat" % S"ntul iprian VASUL DEFECT : btrn nevoiaT dintr%un sat uitat, de munte, are vieSuia !n pace !n csuSa de sub punte, Ti cra, cu trud, apa, ce%i era de trebuinS, 110

De departe, dintr%o vale, cu o biat cobiliS. Ea avea pe bttur dou vase btrioare, Ui cu ele, bunicuSa, atrnndu%le%n spinare, $ducea, pe potecuS, ap, zilnic, "ericit, Ui nu se plngea vreodat c e tare ostenit. Dintre cele dou vase, unul nu era per"ect, ci avea o crptur, un vdit Ti clar de"ect. Ui, umplut "iind cu ap, cnd venea pe potecuS, 8umtate din aceasta, se scurgea prin poieniS. (entru%a sa metea0n, dnsul, se simSea ne!nsemnat Ui era !ntotdeauna trist Ti decepSionat, ?iindc treaba%ncredinSat, cnd era crat !n spate, De btrna lui stpn, o%mplinea pe &umtate. ellalt vas al btrnei, nu era deloc de"ect, 2u avea nicio "isur, Ti avea un bun aspect. (entru asta vasul nostru era tare !ngm"at, Socotindu%se destoinic Ti rdea de cel crpat. $ni Ti ani a dus btrna ap de izvor, !n spate, tre casa ei din munteC, doar un vas Ti &umtate. ntr%o zi, "iind pe cale, vasul Tubred Ti crpat, :bsedat de%a lui metea0n, zise tare ruTinat: S m ierSi, te rog, stpn c%Si produc att necaz, )ar tu maic, "iind bun, nu !mi baSi al meu obraz, ci de ani, !ntotdeauna, apa ce%o aduci din vale, Eu am risipit%o, zilnic, prin al meu de"ect, pe cale. Dumneata, stpn bun, nu mi%ai zis c sunt netrebnic, i%mi acorzi aceeaTi cinste ca Ti "ratelui meu vrednic. 1%aTteptam demult stpn s m%arunci peste vlcele, S a&ung 0rb !n gunoaie, s "iu oale Ti ulcele. Imbitoare, btrnica, zise vasului crpat: )a priveTte partea%n care, eu, pe tine te%am purtat* 2u observi c este plin de "lori vii Ti colorate# eea ce nu vezi pe cale, de priveTti cealalt parte. Eu, Ttiind a ta metea0n, c eTti Tubred Ti crpat, : grmad de seminSe de garoa"e%am semnat; Ui zambile, Ti lalele, Ti crini albi Ti micTuneleC Ui%mi !mpodobesc csuSa cu aceste "loricele* ,a mai mult, o alt parte din "lori, eu, o vnd la piaS Ui cu preSul de pe ele m 0rnesc Ti sunt !n viaS. $sta pentru c, pe cale, cnd ne%ntoarcem de la ap, Iilnic, tu le uzi pe ele, ca o mam "ilantroap. De n%aveai aceast 0ib, dac nu erai aTa, 2u ar mai "i "ost atta "rumuseSe%n casa mea. 2imeni nu e vas netrebnic, asta este o ispit* Totul e s%Si "aci lucrarea care%Si este rnduit. ine Ttie, "rSioare, ce "lori uzi tu pe crare# 1ai ales cnd crezi, dar sincer, c nu eTti vas de onoare. DEMISIE Subsemnatul Dan Stresatu, v aduc la cunoTtinS : intenSie mai vec0e, o teribil dorinS, De a%mi da, irevocabil, azi, demisia deplin Din menirea Ti din rangul de adult, ce !l deSin. ?uncSia pe care astzi subsemnatul o ocup, 1i se pare prea stresant, vrednic de prima grup; De cnd sunt adult, spun sincer, nu mai am !n su"let ti0n, 2u mai am nici timp, nici pace, nici astmpr, nici odi0n. 111

Dup ce analizat%am cum m a"lu de o vreme, SituaSia stresant, nes"rTitele probleme, e mi le o"er zilnic !mpovrtorul rang, <otrt sunt ca dintr%!nsul eu acum s m retrag Ui voiesc, cu insistenS, s preiau, dar mintenaT, $tribuSiile simple ale unui copilaT, e le%ndeplineam odat cu atta iscusinS Ui la care renunSat%am cu prea mult uTurinS. 3reau s desenez cu creta colorat, iar, pe strad, Sau s "ac pe ulicioar un om mare de zpad; S nu%mi pese de adulSii care trec !n mare grab Spre serviciu, sau spre piaS, sau spre alt nou treab. 3reau s merg cu trotineta YtituindL pe trotuare Ui s nu mai stau !n tra"ic enervat la sema"oare; S nu m intereseze, pentru anul urmtor, t mai e asigurarea pentru vec0iul meu motor; 3reau s cred c,%n toat lumea, bombonelele Tic%tac Sunt mai bune dect banii, care n%au pe dnTii mac; 3reau s cred, precum odat, c e totul gratuit Sau c nu%i mai scump eclerul dect bSul de c0ibrit. 3reau s stau !ntins la umbra unui arbore stu"os u%n pa0ar de suc !n mn, stnd pe spate tacticos; S privesc la norii care nu voiesc s se opreasc Ui s%ntreb: De ce adulSii nu au timp s !i priveasc# 3reau s m !ntorc la vremea, cnd m bucuram de viaS Ui%i sorbeam cu lcomie minunata ei dulceaS, nd a mamei voce cald m c0ema de pe maidane S vin repede la mas, "r s m plng de "oame. 1%am maturizat cam iute, m%a trezit de%odat mare; red c e, cu siguranS, un abuz Ti%mi cer iertare* $m a&uns s a"lu, iat, de rzboaie Ti de drame, De &ustiSie corupt, de copii murind de "oame; $m a"lat de vra&b, ur, prostituSie, avorturi, Ui de mame criminale, de parta&e Ti divorSuri, De ciudata Ti parTiva educaSie atee, De cstorii de prob Ti de droguri !n licee; $m a"lat c sunt biserici, ce au clerici cam ciudaSi, Unde se o"iciaz cununii !ntre brbaSi. $m a"lat c sunt !n lume oameni "r Dumnezeu, e%Ti pun coarne, Ti pecete, Ti se%nc0in celui ru. 3reau s m !ntorc la vremea, cnd "ceam cu gri& tema Ui la orice disciplin singur rezolvam problema; nd citeam cu srguinS, zilnic, lecSiile toate Ui nu aTteptam ca net%ul s !mi "ac re"erate; 3reau s%aud un cor de stran, s privesc trecnd "an"are, Ui nu televiziunea cu emisiuni bizare. 2u mai vreau nici Ttiri cu bombe, teroriTti, scumpiri, reclame, 3iolenS, des"rnare Ti cderi de avioane. 112

3reau s m !ntorc la vremea, cnd, copiii, din tot satul, 2u Ttiau ce este moda, nu Ttiau ce e pcatul; nd mmicile, !n tain, le citeau din S"nta arte Ui nu%Ti adormeau copiii cu desene animate. 3reau s cred din nou c omul e creat de Dumnezeu, um m%a !nvSat mmica, nu pro"esorul ateu; 3reau s cred din nou c 1oTul !mi aduce &ucrii, Ui nu tata, cum a"lat%am, mai trziu, de la copii. 3 asigur c !n cazul cnd voi "i, de%un oarecare, ntrebat: e te vei "ace, cnd vei "i, copile, mare# 2%am s m mai blbi iar, !ncurcat, timid, umil, i voi spune cu trie: 3reau s "iu mereu copil* $Tadar, v spun din su"let, c vreau s retrogradez* Ui%aSi a"lat ce argumente am s demisionez Din copleTitoarea treapt de adult, ce o ocup De atSia ani !n care, zilnic, am strigat 0eirup. Utiu c nu e cu putinS s retrogradez total, S devin copil la su"let Ti trupeTte, integral, ns "r doar Ti poate, vreau !n orice c0ip Ti stil, a de%acuma !nainte s am su"let de copil. NVING-TORUL n ograda lui 3asile, pe maidanul din grdin, Doi cocoTi, tru"aTi Ti c0ipeTi, se bteau pentru%o pricin. ns nu loveau !n glum, ci era, cinstit, btaie, ci din crestele lor roTii, sngele curgea Tiroaie. 5inuTele, pe margini, le "ceau !ncura&are Ui aplaudau din aripi pe cel ce ddea mai tare. Unul dintre ei, desigur, a !nvins, "iind puternic Ui l%a alungat de%acolo pe cel slab, pe cel nevolnic. Dup lupta asta crunt, ortniile toate, Din !ntreaga bttur, laolalt adunate, i aduser%mpreun, celui "alnic cu statura, 'aude nenumrate Ti strigau din inimi, ura* Dar cocoTul, "ire mndr, nu se mulSumi s%aud 2umai laude din curte, de la intima sa ciurd, i, zburnd pe magazie, pentru un mai larg rsunet, El btu vioi din aripi Ti strig cu glas de tunet: )a priviSi vecini la mine, l%am btut pe cel mai tare; ellalt cocoT din curte !mi st astzi la picioare Ui nu e cocoT pe lume s%mi stea mie !mpotriv, %i mnnc !ntr%o clipit, "urios, a sa coliv* Dar nu apuc prea bine s !Ti termine strigarea, ci pe loc, din !nlSime, !i veni Ti lui c0emarea. Un !n"ometat de vultur, ce trecea atunci pe cale, nd vzu pe magazie creTtetul domniei sale, Se coboar !ntr%o clip, !l !nT"ac de spinare, ,ucuros de%o "ripturic, Ti zbur cu el !n g0eare. :, tru"ie, o, tru"ie, ce ne urci pe magazie, 2eamul tu s nu mai "ie, nici spurcata%Si seminSie* (iei !n veci cu%a ta urgie Ti cu%a ta !mprSie* (iei din lumea noastr vie* $sta !Si dorim, noi, Sie* 113

9ORICELUL Uoricelul 1icBeZ%1ouse, de curnd venit pe lume, Un Ttrengar de prima clas, &ucuT Ti pus pe glume, are locuia la Sar, lng leas, !ntr%o lad, $ ieTit, de dimineaS, prima dat prin ograd. Dup ce ddu trcoale, curios, pe bttur, Se !ntoarse iar la mama, dup mica aventur. Ui%l !ntreab%a sa micuS pe voinic, zicnd din gur: % e%ai vzut tu 1icBeZ, mam, ct ai "ost pe bttur# % $m vzut, micuS drag, cnd ddui acum trcoale, 'a stpn pe bttur, dou stranii animale: Unul "ioros Ti mare, altul blnd la artare. % Ui cum artau aceste nemai!ntlnite "iare# % ?iara mare, "ioroas, ce prea a "i de prad, Se plimba de colo%colo, agitat prin ograd. Ea avea picioare negre Ti%n"ricoTtoare g0eare; lonSul ei prea, micuS, cnd !l ridica spre soare, Un crlig precum e coasa, care taie pe rzoare; :c0ii si ca de cerneal, bulbucaSi, cnd se 0olbau, Scnteind de rutate, Ti !nc0iTi m%speriau, )ar moSul ei din creTtet, roTu Ti ptat de snge, red c !l avea micuS, pentru a putea !mpunge. nd a ridicat piciorul, a rcnit aTa de tare, nu mai Ttiam pe unde s gsesc ascunztoare. % Nsta e cocoTul, 1icBeZ, !i gri btrna mam, El nu "ace ru la nimeni, tu de el s nu ai team* Dar ia spune%mi, tu, cealalt "iar ce era !n curte, um Si s%a prut copile, arta la "el de iute# % 2u* ealalt "iar, mam, era blnd, Ti smerit, Ui se !nclzea la soare, stnd pe%o parte tolnit. (rul ei pu"os Ti moale, cobora uTor spre coad Ui, aTa, domol, de parc singur era%n ograd, Ti spla, conTtiincioas, dnd alene din brbiS, u limbuSa%i roTcovan, delicata ei blniS. Ea avea lbuSe "ine, oc0i rotunzi, ascunTi de pleoape Ui ddea uTor din cod, cnd vedea c sunt aproape. % :, prostuSule, acela e Tiretul de motan; El e inamicul nostru, cel mai de temut duTman* Dac vrei s nu%i cazi prad, s "aci totul cu%ntrebare Ui de%a ta btrn mam, s "aci zilnic ascultare. 2u !ntotdeauna, "rate, cel ce pare "ioros, Este !n realitate Ti un om periculos, um nici cel ce la vedere, ascunznd a sa tru"ie, (are blnd, smerit, cucernic, dar nu e ce%ar vrea s "ie. $Tadar, s "iSi cu team, Toricei Ti ToricuSe, ci cei blnzi pot "i prea lesne, motnei sau pisicuSe. RE:ETA MINUNATUndeva, la noi !n Sar, !ntr%un sat, dup rzboi, :amenii triau !n lipsuri, srcie Ti nevoi. ToSi erau li0niSi de "oame, nu aveau nimic !n pung Ui n%aveau din ce s "ac, nici mcar o sup lung. ntr%o zi, trecu pe%acolo un clugr de la sc0it, Un btrn cu barb alb, blnd Ti !mbuntSit. um a"lar de printe, au venit cu mic, cu mare, ToSi !n piaS, dnd nval, pentru binecuvntare. 114

Ui s%au strns pe lng dnsul, Ti brbaSi, dar Ti "emei, ncntaSi de%aTa surpriz, ce venir peste ei. nd i%a !ntrebat btrnul: % um petreceSi, oameni buni# ncepur a se plnge Ti cei mici, Ti cei btrni, 1ai !nti c n%au mncare; n%au o sup, n%au o ciorb; Despre alte KbuntSuriL, nici nu mai !ncape vorb. Ui ziceau, plngnd cu lacrimi, c, "iind lipsiSi de 0ran, 3or muri de "oame sigur, cci n%aTteapt vreo poman. u rbdare, blndul stareS, sta pe toSi s !i asculte Ui !i iscodea pe dnTii, ca s a"le ct mai multe. Dup ce !i ascultar, cu o "aS luminat, nSeleptul stareS zise ctre gloata adunat: % nSeleg a voastr scrb Ti tot ce v preocup, n%aveSi din ce s "aceSi nici mcar o biat supC De aceea, v voi spune o reSet de%!ndat, are nu%i nici cunoscut Ti nu e nici complicat. 3 voi divulga secretul unei supe Kde cinci steleL, e se poate lesne "ace, doar cu dou pietricele. Dac vreSi acum o prob, s aduceSi, oameni buni, Un vas mare plin cu ap, ca s%l punem pe crbuni. $u adus !n grab vasul, plin cu ap de "ntn Ui%ncepur%a%i "ace "ocul, doritori de%o sup bun. Dup ce%ncepu s "iarb apa%n clocot, !n ceaun, StareSul vr! !n ap dou pietre de pe drum. % ,ine%ar "i, gri btrnul, cu o "aS zmbitoare, Dac%am pune lng pietre, Ti un bulgre de sareC $r ieTi o sup Ke=traL, cum nu aSi mncat vreodat, Dar nu e nicio problem, bun e Ti nesrat. $uzind aceasta 'eana, !Ti aduse%aminte iute, mai are prin cmar niTte sare !ntr%o bute. Ui aduse%n grab sarea, care "u vrt%n oal De btrnul nostru stareS, "r mult osteneal. % ,un%ar "i Ti o gulie, zise prinSelul, iar, Dar nu e, desigur, musai s !i punem gulioarC um a auzit 1aria, c%ar "i bun Ti%o gulie, Ui%a adus aminte%n grab, c%ar avea prin magazie. 2%a mai stat deloc pe gnduri; alerg de zor acas Ui%o aduse, ca s "ie supa ceea delicioas. % ,uni ar "i Ti vreo doi morcovi, ar ieTi, cred, ideal, Iise iar btrnul nostru, !nvrtind de zor !n oal. Ui aTa, !Ti amintir "iecare om !n parte, %ar avea prin pod, prin curte, multe soiuri, dar uitate. $st"el apru !n piaS, lng oala clocotind, (trun&el, orez Ti morcovi, ou, caT, mlai, Ti urd. Unu%aduse%o damigean de vin roTu de butuc, $ltul carne de "riptur, altul rodul unui nucC ?iecare%aduse, iat, din "irava lui strnsur, e%i rmase prin ograd, ce avea pe bttur. Ui%au !ntins o mas mare, Ti%au mncat pe sturate Toat supa Ti "riptura, pn%ntr%un trziu de noapte. ,ucuroTi !i mulSumir, Ti%i czur la picioare, nSeleptului clugr, pentru marea srbtoare, (entru c !i !nvSar o reSet "abuloas Ui le%a divulgat secretul pentru supa delicioas. Dup ce se liniTtir, toat gloata adunat, )arTi le gri btrnul cu un glas bla&in, de tat: % ?raSilor, oricnd la mas, poSi mnca doar o gulie, Doar un morcov, doar o ceap, doar o mazre trzieC ns cnd le ai pe toate laolalt stnd pe mas, 115

<rana ta va "i, desigur, mai bogat, mai gustoas. )at dragii mei ce%nseamn a&utorul !ntre "raSi; 3eSi "i deci 0rniSi mai bine, veSi "i mai !ndestulaSi $sta e reSeta s"nt, care "ace s apar Din nimic, din piatr seac, pentru toSi, o sup rarC Tot aTa%i Ti pentru su"let, dac vreSi ca s sporiSi: n unire, !n iubire, !ntre voi s v 0rniSi* $Si vzut c egoismul duce clar la srcie )ar unirea, duce sigur la cereasca bogSie. Ui plec btrnul stareS la ai si, mai sus de munSi Ui%i lsar &os pe oameni, lcrimnd, dar "olosiSi. <aideSi "raSilor, c0iar astzi s o punem de o "sup" Ui s ne 0rnim cu toSii !n iubire, dintr%o cup. FRA:ILOR ELECTRONI9TI Dan in"ormaticianul, un biat isteS, laconic, are este pe deasupra Ti electronist destoinic, S%a gndit s%Ti "ac singur, din motive evidente, Un calculator puternic, "olosind doar componente. Ui n%a stat prea mult pe gnduri, cci Ttia ce vrea s "ac, Ui%ncepur iute lucrul, mai !nti cu prima plac, ntru care implantar toate piesele curente, (laca de reSea Ti sunet, alte plci Ti componente @K?loppZL, K+$1L%ul, K0ardL%ul K"latL%uri, cabluri KsataL, cabluri K :1L, ulerul Ti procesorul, unitatea D%+:1A; Toate astea !mbrcate !ntr%o c0ipeT carcas, e cu gri& Ti cu cinste o%aTezar sus, pe mas. Dup ce !i conectar mouse%ul Ti monitorul, ,o=ele Ti imprimanta, gata "u calculatorul* a s Ti "uncSioneze, iute e alimentat De la priza din perete, printr%un cablu adecvat. Dup ce !i instalar Ti sistemul de%operare, alculatoraTul nostru, bun era Ti vrednic tare. Ui s%a !nSeles cu dnsul !n lucrare, mult vreme Ui nu a "cut vreodat, creatorului probleme. n limba&ul lui % KmaTinL, el vorbea adeseori u stpnul lui, pe care, !l servea "r erori. ci avnd inteligenS, ce e drept primit%n dar, El Ttia s Ti vorbeasc, Ti s converseze c0iar. ns, dup luni de zile, ale sale scumpe so"turi, 1ai mereu ddeau eroare Ti "ceau attea mo"turi. ,a mai mult, calculatorul cel iubit, "rumos Ti 0arnic, $%nceput s se mndreasc Ti s "ie cam obraznic, $"irmnd c%i brav la minte, Ti a%toate%Ttiutor Ui%l 0ulea cu nesimSire pe%al su vrednic creator. % Eu "ac mii de operaSii !ntr%o clip, zise el, (e cnd tu nu "aci cu mintea, nici mcar un procenSel; $ mea inim lucreaz c%o vitez "uribund, u cincizeci de miliarde de impulsuri pe secund; $l meu 0ard, doar Ttii prea bine, Sine minte mii de "ile, ,a mai mult, c0iar milioane, ce s%au scris !n ani de zile, (e cnd tu, cu greu, Sii minte Ti o scurt poezie Ui%apelezi mereu la mine, ce Ttiu orice &onglerie; $m pe mine aindo]s 3ista, ce nu are oriTicine; De aceea, nu m%ntrece nimenea !n isteSime. Ui nu e pe lumea asta vreo problem oarecare, (entru care subsemnatul s nu%i a"le rezolvare. e te%ai "ace "r mine, cel ce !Si aduc !n cas 116

Tot ce e mai nou !n lume, orice Ttire savuroas. Suprat, privi stpnul pe al su prieten brav Ui%nSelese cu m0nire c e "oarte grav bolnav, De aceea, nu !i dete nicio replic stpnul, 'a tot ce a zis cu "al Ti cu mult tupeu K&upnulL. 2u i%a spus nici verde%n "aS s devin mai smerit, ?iindc n%are nici un merit, cci pe toate le%a primit; 2u i%a spus nici adevrul, c el Ttie%a numra, Doar att, pn la unu, doar att e munca sa. 1ai !nti, cu mult gri&, !i ddu o resetare, Dar nimic, tot grav Ti mndru; Ti%i ddu o "ormatare. ns nici cu "ormatarea nu !Ti reveni sracul, De aceea M &os din priz* M Ti a amuSit novacul, El, cel care cu atSia gigabaiSi se mndrea, um "u decuplat din priz, nici mcar nu mai clipea. $ lui minte de siliciu a%ncetat s mai gndeasc Ui%ncepur toate%n dnsul uTurel s se rceasc. Ui%a dat seama creatorul c,%n acest sistem stricat, E de vin procesorul, care%i tare a"ectat, Ui de%acolo, scurt pe plac Ti !n toat mSraia, )ar de"ectele pornite, s%au transmis, pe rnd, cu droaia. e pcat de toat truda Ti de suma investit* e pcat de druirea Ti de vremea irosit* Dndu%Ti seama, trist, stpnul, c nu are vindecare, '%a urcat !ntr%o maTin Ti l%a dus la reciclare. Tot aTa Ti unii oameni !l &ignesc pe reatorul, are e al nostru Tat Ti $toateSiitorul. Si din oameni nu !ncearc azi, !n lume, cu tupeu, S%i aduc % vai* M corecSii veTnicului Dumnezeu*# Si nu !i 0ulesc, sracii, al Su nume, pe pmnt, n loc s%) aduc slav reatorului el S"nt*# Si din oameni nu%) !n&ur al 'ui drag Ti mare nume*# Si mai sunt creTtini de &ert", autentici, azi, !n lume*# (n cnd s ne mai rabde, cu atta indulgenS, el ce ne%a creat cu daruri Ti ne%a dat inteligenS, Dac noi, !n loc de slav, !i aducem blas"emie, )ar !n loc de mulSumire, 0ule mari Ti semeSie# Dac noi zvrlim la g0een tot ce%i ru, tot ce%i stricat, e va "ace reatorul cu cel care l%a creat, Dac s%a stricat la minte, dac Sine lumii tren, Dac%i necurat la su"let, nu%l va arunca la g0een# (entru c nimic, clar scrie, necurat nu va intra n a Domnului etate, !n mprSia Sa. POVESTEA UNUI "VIERME" $le=andru Ti 1aria au mulSi ani de csnicie, Dar s%au cam luat !n grab, dnTii, !n cstorie. <otrrea pentru nunta, au luat%o !ntr%o sear, 0iar !n Ksptmna oarbL, !ntr%o dulce primvar. 'a%nceput, plini de iubire, soSii conversau aTa: K um zici tu, e bine, drag*L, K um zici tu, iubita mea*L. Dar trecur cam degrab Tirul lunilor de miere Ui%ncepur cu iuSeala cel al lunilor de "iere, ci bdiSa $le=andru se luar de beSie Ui%o teroriza prin asta pe "idela lui soSie, are zilnic, singuric, l%aTtepta pe%al su brbat, e era !ntre prieteni, &os, la crciuma din sat. 117

$ntura&ul Ti rac0iul !i erau acum tovarTi, (e cnd buna lui soSie rmnea acas iarTi. t n%a !ncercat 1aria sa%l conving c nu%i bine, e un pcat beSia, dar nu a avut pe cineC S%a rugat mereu cu lacrimi pentru%aceast neputinS, '%a certat, l%a pus la slu&be, !ns dac nu%i voinSC nd !l do&enea spunndu%i s mai bea Ti dnsul ap, rac0iul este moarte Ti !l va bga !n groap, El mereu zicea !n glum: KDar ce vrei, s ruginesc# Te pot prsi pe tine, dar pe el nu%l prsesc*L. a s%l "ac s%nSeleag ct de rea e butura, t de to=ic e rac0iul, dac%ai !ntrecut msura, nSeleapta lui soSie, "ire blnd, dar isteaS, ntr%o zi, lui $le=andru, pe o tav%i puse%n "aS Un pa0ar umplut cu ap Ti un altul cu rac0iu, )ar pe o "ar"urioara a adus un vierme viu. Sub privirile mirate ale bietului brbat, Ea vr! uTor !n ap viermiTorul agitat. De cum !l vr! !n ap, viermele%ncepu s zburde Ui se zbenguia ca%n gala pgneTtii paparude. Dup cteva minute, !l lu din ap, viu, Ui%l vr!, apoi, pe dnsul !n pa0arul cu rac0iu. um !i dete drumul, iat, a picat ca bolovanul; 2u a mai zburdat ca%n ap, ci muri pe loc srmanul. % e ai !nSeles brbate din e=perienSa asta# l !ntreab zmbitoare, pe brbatul su, nevasta. % Da, !Si mulSumesc, 1arie, c mai luminat la minte; Eu am !nSeles din asta, ca un brbSel cuminte, de%oi bea pe mai departe, tot la "el sau c0iar mai bine 2u voi "ace niciodat viermiTori la intestineC* 2u cumva Ti dumneavoastr tot la "el aSi !nSeles# nu%i gluma cu rac0iul Ti cu tot ce e%n e=ces* ntrebaSi%o pe 1aria, de nu credeSi al meu glas, Ui ea sigur v va spune, c0iar de e laC parastas. ALEGEREA VIETII 3oi, care v%ati adunat aici, sunteti ca niste pastori care vin pe un copac si incep a canta oleaca si apoi pleaca. Un stol de pasari. $ ciripit oleaca si s"rrr..., nu le mai vezi. $sa sunteti voi pe la noi. Si nici noi n%avem timp sa va spunem multe, ca suntem obositi. Dar in trecere asa, cateva cuvinte am sa va spun, si din cate minti sunt aici, poate va va "i de "olos. Erau doi oameni casatoriti si aveau o singura "ata. ,arabatul, tatal "etei, era un om asa de linistit, asa de tacut, asa de credincios, incat ziceau oamenii ca nu e=ista altul in sat ca acela. Dar acest om credincios, saracul, era bolnav. Toata viata lui a "ost bolnavior. El mergea la biserica, nu vorbea de rau de altul, nu spunea minciuni, postea toate posturile, "acea milostenie. Dar nu vorbea cu nimeni. 1ergand la biserica, zicea rugaciuni, venea inapoi, la "el. 3orbea cu Domnul. )ar "emeia lui era cu totul invers. ?emeia lui iscodea tot satul. 'umea zicea: KDaca vrei sa stii casa cuiva din sat, du%te la "emeia aceea acolo, ca aceea stie tot ce e in satL. 3orbea de rau; daca auzea o minciuna, o "acea de o mie de ori mai mare decat a auzit%o. levetea, spunea minciuni. (e langa asta, "iindca barbatul ei era bolnav si om tacut, ea traia cu "el de "el de barbati. um voia ea, asa "acea. ,a, daca ar "i spus barbatul ceva, il batea, ca era mai voinica decat dansul. Si ce s%a intamplat# Sa va spun. ?ata lor de acum era de -E ani si ea se gandea ca "ata: K3ai de mine, zice, ce rele "ace mama si cata rabdare are tata cu dansa*L Dar ce s%a intamplat cu tatal ei# Dupa o vreme a mai racit, a venit o gripa si a murit tatal ei. Si cand a murit tatal ei, s%a pornit o vreme asa de rea M era iarna M, s%a pornit un viscol asa de mare, ca a tinut o saptamana in satul acela. Si la trei zice, cand l%a scos din casa, asa de tare viscolea, incat preotul nu putea rosti ecteniile. (oporul nu putea merge la inmormantare, cu mare greutate l%au dus la cimitir. and s%au dus, groapa era viscolita cu zapada pana sus, era viscol mare. $u scos niste oameni repede zapada si l%au pus cum eu putut in groapa pe omul cel bun, pe omul cel tacut. Si cand veneau de la cimitir, ziceau oamenii, asa cum &udeca ei: K$ti vazut ce rautate traia in satul nostru#L )si dadeau si ei cu parerea, asa cum &udeca oamenii. K)ata ce rautate 0ranea satul nostru. $i vazut# Iiceau toti oamenii ca e credincios, ca e tacut, ca merge la biserica. $i vazut cat de rau a "ost, ca nici vremea nu i%a dat voie sa%l ingroape# 2%au mers decat zece oameni pana la cimitir, ca se naduseau de viscol. Si aceia cu mare greutate, pentru ca erau neamuri mai de aproape, ca sa%l vada inmormantatL. 118

Si l%au ingropat cu c0iu, cu vai, pe omul cel bun, pe o vreme grea strasnica. )nca si preotul zice, ca se inselase si el: K$cest om s%a dus in iad, daca Dumnezeu nu l%a miluit sa aiba un ceas de vreme buna de cand a murit pana acum. 2umai viscol si "urtuna, si pana l%am dat in groapa, se intuneca, nu puteam zice nici rugaciunileL. Dar sa vezi cum &udeca oamenii si cum stau lucrurile. ?emeia lui, care%si "acea de cap si cand traia el M ca el era tacut si el il batea de multe ori, iar el tacea, ca era voinica si tare, si bea si isi "acea de cap cu totii golanii M s%a intamplat ca dupa ce a murit barbatul acesta tacut si rabdator saracul, care a zacut mai toata viata lui, ea, cand a vazut ca nu mai are de cine se pazi, a "acut casa ei casa de des"rau. 3eneau la el barbati seara, se ducea si ea. ?ata era de acum marisoara, cand a auzit ce spuneau oamenii la inmormantarea tatalui ei, se gandea si ea ca "ata, ca ea nu cazuse in pacate: K:are a cui viata sa o iau eu# Tata mergea la biserica, postea, nu vorbea de rau, nu se imbata, nu in&ura, tot timpul se ruga, era bland, dar ce "olos, daca vremea a "ost rea la inmormantare#L 1inte de copil, s%a luat si ea dupa babele care daca%i vremea rea la inmormantare zic ca Kcela o murit rauL. um "ac si astazi unii. Si nu stia "ata, o vedea pe mama%sa ca in&ura, se imbata, traieste cu barbati, ca a "acut casa ei casa de des"rau dupa ce a murit barbatul ei si vedea ce "aradelegi "ace mama%sa: KEi, cum o rabda Dumnezeu pe mama daca%i asa de rea#L Si n%a trecut mult si a murit si "emeia, mama ei. $ venit o gripa peste ea sau niste ti"os si a murit. Dar a murit linistita si cand au pus%o in sicriu parca era vie, asa de "rumoasa era. Si in ziua cand a murit "emeia asta des"ranata si betiva si rea, s%a "acut o vreme asa de "rumoasa M vreme alinata, lina, soare, nu batea vant, parca si aerul lumina de sus, iar cand au mers la inmormantare, mergea tot satul cu dansa. K umatra, 0ai sa mergem, uite ce vreme "rumoasa, 0ai pana la cimitirL. $u pus neamurile ei vreo sapte preoti, au ingropat%o cu mare "ast. Si ziceau toti: K)aca mai, barbatul ei, ce om era acela, ai vazut ce vreme rea a "ost la moartea lui# Si iaca ea si%a "acut de cap si ai vazut Dumnezeu ce vreme buna i%a dat la inmormantare# Se vede ca s%a dus la bine asa cum a "ost eaL. $sa &udeca oamenii, dar ascultati sa vedeti pana la urma. e s%a intamplat# ?ata, dupa ce a dus%o pe maica%sa la groapa, era de maritat, statea si ea si se gandea: K:are a cui viata sa urmez eu# :are sa urmez eu viata tatei, sa postesc, sa ma rog, sa ma duc la biserica, sa "iu tacuta, sa "ac milostenie# Dar ce "olos# Tata a avut vreme rea la inmormantare. Sau sa urmez viata mamei# Sa ma dau la des"rauri, la betii, la distractii, la &ocuri, la dracii, ca sa am vreme buna la inmormantare, ca mama#L. Si nu stia ce sa "acaP ?ata era insa cutata, nu stia de barbat, de curvie, si a inceput sa se roage: KDoamne, am ramas singura, tata a "ost un om s"ant si ce inmormantare grea a avut si ce vreme rea* 1ama a "ost des"ranata, betiva, rea si ce vreme buna a "ost la inmormantarea ei* $rata%mi mie, Doamne, care viata sa urmez, a tatei sau a mamei#L Si rugandu%se ea asa, Dumnezeu a ascultat%o. Ea a adormit trista, c0iar la o saptamana dupa ce a murit mama, si a adormit gandindu%se: K e "olos de viata asta, mai bine sa traiesc ca mama in lumea asta, ca sa am vreme buna la inmormantareL. Si dormind ea, iata apare un tanar "oarte in"ricosat, care stralucea ca "ulgerul. Si se "acea undeva intr%un sat. Si zice: M are%s gandurile tale# e gandesti# Dar ea, cand a vazut ca o intreaba de ganduri si cand l%a vazut asa de stasnic si de "rumos, ca "ulgerul, a zis: M Doamne, tu esti <ristos# M Eu nu sunt <ristos. Dar care sunt gandurile inimii tale# e ai gandit aseara cand te%ai culcat# M Doamne, eu am gandit asa: 2u stiu a cui viata sa urmez. $ tatei, sa "iu milostiva, tacuta, sa merg la biserica, sa postesc, sa ma inc0in# Sau a mamei, ca tata a avur vreme rea la inmormantare. 2u stiu pe care carare s%o iau. $m ramas singura. 2%am nici tata, nici mama. $tunci tanarul a zis: M )a vino incoace. <ai cu mine. 3ino sa%ti arat unde sta tatal tau si unde sta mama ta, ca m%a trimis Dumnezeu. Eu sunt ingerul pazitor al vietii tale. Si pentru ca te%ai rugat aseara m%a trims Dumnezeu. <ai incoace. Si a luat%o de o mana si a dus%o si au intrat in niste gradini, a caror "rumusete nu se poate spune. (alate de aur, cantau pasarile, miliarde de "lori, batea oleaca de vant, le alina si era o mireasma* Si se vedeau ingerii si mii de su"lete care se veseleau acolo. 2u se putea spune "rumusetea acelor locuri. Si "ata mergea cu tanarul acela alaturea. Si a intrebat: M $le cui sunt gradinile acestea# M $i sa vezi acusi. 1ergand printre pometurile acelea, printre livezile acelea, iaca il vede pe tatal ei. ?oarte "rumos la "ata, cum ar "i de 4/ de ani. Si cand l%a vazut, a zis: M 3ai de mine, acesta%i tata. Si cand a vazut%o tata%l ei, a zis: M Draga tatei, "iica tatei, cum a a&uns tu aicea# Si a luat%o si a sarutat%o. Dar ea a zis: M Tata, dar mata cum ai a&uns aicea si ale cui sunt livezile acestea# M ca erau incurcate cu "el de "el de roade ca de aur, cantau pasari si se vedeau palate de aur. M ?iica tatei, tii minte ca eu am "ost bolnav toata viata si mama ta ma batea si ma in&ura si%si "acea de cap cu alti barbati. Eu am rabdat%o si mi%am pus toata nade&dea in Dumnezeu, ca viata aceasta e trecatoare. Si iata aici m%a adus <ristos. 119

M Dar ale cui sunt, tata, palatele acestea de aur# $le cui sunt gradinile acestea cu atatea roduri, unde canta atatea pasari, cu atata "rumusete# M u darul lui <ristos sunt ale mele. M Da# Daca sunt ale matale, vad aici un mar "rumos tare, poti sa%mi dai si mie cateva mere# M Du%te in numele Domnului si ia trei mere. Si le%a luat, dar erau asa de "rumoase cum n%ai vazut pe "ata pamantului. Si zice: M e sa "ac cu ele# M (une%le in san. )ar ingerul care a adus%o, a zis si el: M )a trei mere, ca sunt din gradina tatalui tau, ca ai sa vezi cum au sa%ti prinda tie bine acestea. Dar, dupa ce a vazut unde statea tatal ei, ingerul a intrebat: M 3rei sa stii unde%i mama# M Da. M <ai cu mine* a mama ei a avut vreme buna la inmormantare, dar a "acut toate rautatile in lumea asta. Si cand s%au dus, a bagat% o in iad si cand au vazut niste cuptoare de arama, se auzeau gemete si tipete si ardea strasnic. Si la un cuptor mare stateau doi urati cu coarne si cu sabii de "oc. Si cand a venit ingerul cu dansa, a zis: M )a dati drumul la gura cuptorului, ca "ata asta vrea sa vada unde e mama%sa. Si cand a desc0is, in cuptorul acela ardea mai multa lume. Era un cuptor mare, te suiai cu scara, asa era de inalt. Si a vazut cum se c0inuiau acolo si dracii ii intorceau cu "urcile de "oc. $ vazut%o pe mama%sa, iar aceea cand a vazut%o pe "ata, a inceput a striga: M Draga mamei, "iica mea, 1aria, nu ma lasa, draga mamei, pentru laptele care l%ai supt de la mine* 2u ma lasa, ca tare ard* Draga mamei, intinde mana si ma scoate* Si ea a intrebat pe tanar: M S%o scot pe mama# M 2u te apropia. Dar maica%sa striga: M 2u ma lasa, draga mamei, ca ard aici in "oc nestins si de milioane de ori mai "ierbinte decat cel de pe "ata pamantului* M 1ama, zice, nu%mi da tanarul acesta voie. M Draga mamei, nu ma lasa* Si tanarul s%a "acut ca se uita in alta parte. $tunci ea a indraznit si s%a repezit dupa mama%sa pana aproape de buza cuptorului. Si a intins mana si a a&uns%o para "ocului din cuptor de i%a ars mana pana la os. Ea era in vin si s%a trezit cu durere, cu mana arsa din iad, din cuptorul unde ardea maica%sa. Si cand s%a vazut arsa, a inceput a striga tare: M 3aleu, valeu* $cea durere mare, ca i%a ars degetele. Si au venit vecinii: M e%i "ata, ce%i# 3ai de mine, dar unde te%ai ars# a au vazut ca in soba nu era "oc, plita nu era incinsa, &ar nu era. M ine te%a ars pe tine# M 3ai de mine, oameni buni, mi%am ars mana. $m vrut sa o scot pe mama din cuptorul iadului si m%a atins "ocul si uite mi%a ars mana. Si a venit doctorul si a vazut%o. Si zicea: M $sta nu%i arsura de "oc de aicea. )%a retezat degetele de la mana dreapta, ca a vrut sa%i dea mana la mama%sa, s%o scoata din cuptor. Si a intrebat%o cum s%a intamplat si i%a spus toata istoria: M )aca aseara cand m%am culcat, ma gandeam cum au murit si mama si tata. Tata a avut vreme rea la inmormantare si a "ost om asa de bun si mama a avut vreme buna si ea a "ost o des"ranata si o betiva. Si nu stiam a cui viata sa o duc. )ar dupa ce am adormit a venit un tanar si mi%a spus: K<ai sa%ti arat unde%i taica%tu si maica%ta, sa stii ce viata sa urmeziL. Dar cand s%au uitat aceia, au zis: M Tu esti cu mana arsa, dar se simte o mireasma in &urul mainii tale. 1iroseau cele trei mere din rai, din gradina tatalui ei. M 3ai, ce am uitat ca am de la tata* and au vazut aceia, au intrebat: M De unde ai scos merele acestea# 2u e=ista pe "ata pamantului din acestea. M 3ai, Doamne, acum mi%am adus aminte, tata mi le%a dat din gradina lui de pe cealalta lume. )ata, din gradina tatei din rai am merele acestea, iar de la cuptorul mamei din iad am mana arsa. Si le%a spus toata istoria, si apoi a zis: M Doamne, a&uta%ma sa mai a&ung sa traiesc sa%mi tamaduiesc mana. 120

Si merele acelea le%a luat si cand le%a taiat, cati bolnavi era in satul acela si au gustat cate o "aramitura, toti s%au "acut sanatosi. are erau orbi, si s%au desc0is oc0ii, care erau surzi, au auzit, ca erau din rai, din gradina tatalui ei. Si atunci, ea vazand unde%i mama ei si unde%i tatal ei, ea s%a dus si toata viata a plans si s%a rugat in pustie sa%i a&ute Dumnezeu sa%l mosteneasca pe tatal ei, pe care l%a vazut in gradina raiului. Si cum i s%a tamaduit mana a plecat la o manastire si a stat acolo 4/ de ani, apoi a plecat in pustie si a trait numai cu radacini si cu ierburi >/ de ani. Si aproape de s"arsitul ei au gasit%o niste mari s"inti parinti si au spus: M um ai venit, maica s"anta, in pustia aceasta# ine te%a adus aici# Si ea le%a aratat mana si le%a zis: M Uite, mana asta care s%a ars la cuptorul din iad unde arde mama. )ata ca &udecatile lui Dumnezeu nu sunt ca &udecatile noastre. a daca%i vreme buna la inmormantare s%a dus omul in rai si daca%i vreme rea s%a dus in iad. $cestea sunt pareri gresite, ale oamenilor celor nesocotiti. Dumnezeu nu tine cont de vreme, Dumnezeu tine cont de "aptele omului* VREDNICIA RUGACIUNII CATRE MAICA DOMNULUI SI A MILOSTENIEI (entru ca v%am vorbit oleaca de milostenie, sa va mai spun o istorioara. $ "ost un tal0ar mare in $ntio0ia. Si a "acut tal0arul asta DD de omoruri. a si atunci erau vestiti tal0arii, care aveau multe crime. Daca "acea 6/%4/ de omoruri, acela era tal0ar mai de mi&loc. Daca avea -//, acela era vrednic sa comande mari bande de tal0ari. Dar el, cand pleca la "urat, scotea icoana 1aicii Domnului si o saruta. Si zicea: K1aica Domnului, a&uta%ma*L (o"tim, crezi ca 1aica Domnului vrea sa te a&ute la rau# Dar iata ce%a "acut 1aica Domnului cu dansul* eilalti radeau de el: K,a, ce sa te mai inc0ini la 1aica Domnului# Tu esti un criminal*L Dar el zicea: K1ai, eu am auzit ca are o mare putere 1aica DomnuluiL. a sa vedeti cat poate 1aica Domnului. Si intr%o dimineata se scoala ei si dupa ce au stat la masa cu "ripturi, cu bauturi scumpe, "iecare a plecat in directia lui la pradat. El ascutea sabia. KStrasnic, zice* 1ai, astazi trebuie sa "ac suta* 2ouazeci si noua am pana acumL. Suta de omoruri. K e%oi intalni in cale primul, acela%i de la Dumnezeu, ii tai capul, ca sa am sutaL. Si a incalecat pe cal. $vea cai buni, ca prada in toate partile $ntio0iei. Era groaza lumii, 1an tal0arul, pentru ca ataca cu banda lui si orase, lume multa, drumuri mari. :mora, s"arama, prada, bat&ocorea "emei, era groaza lumii. $u incalecat pe cai si "iecare a plecat in alta directie, "iecare opera pe direactia lui. El a plecat prin munti calare cu calul. Si plecand el prin muntii $ntio0iei, "ara sa observe, a gresit cararea, ca el se ducea pe o carare sa iasa de%a dreptul intr%un sat, unde voia sa dea o lovitura. Si gresind calul cararea, a apucat%o in alta parte si a dat de un pustnic. 3oi stiti ce inseamna pustnic# Un calugar care traieste in pustie si se 0raneste numai cu ce gaseste el acolo. $ nimerit la c0ilia pustnicului. (ustnicul avea peste D/ de ani, batran, "oarte batran. and la vazut 1an M el a &urat ca pe cine intalneste intai, capul &os M, i%a zis: M (arinte, pregateste%te ca iti iau capul* Eu sunt 1an tal0arul, ai auzit de mine# $uzise si pustnicul. M Eu am &urat cand am plecat de la banda mea si trebuie sa "ac suta. Si am sa "ac o suta de morti cu capul dumitale. e esti# M Sunt un preot batran, "iule. M De cand stai aici# M De E/ de ani. Dar pustnicul, stand acolo, era inainte%vazator cu mintea. Stiti ce inseamna inainte%vazator# a sa vezi acum cati draci sunt aici si cati ingeri. :riunde sunt oameni, sunt si draci si ingeri. Si sa vezi si gandurile "iecaruia, toate gandurile. $sta inseamna inainte%vazator. 1intea curatita de rugaciune si de post devine inainte%vazatoare. Darul stravederii se c0eama acesta. (ustnicul, cand l%a vazut pe tal0ar ca s%a dat &os de pe cal, i%a vazut mana lui dreapta ca de aur si a inteles ca are ceva. Si ce s%a intamplat# (ustnicului tocmai ii secase atunci izvorul de apa. De noua zile nu mai bause apa. $r "i baut apa, dar era batran si alt izvor unde mai era apa era departe si izvorul de aproape ii secase. Si a zis: M ?iule, "aci bine ca imi tai capul, ca de acum ce mai este pentru mine viata# $m aproape o suta de ani. Dar "iule, daca esti bun, n%am baut apa de noua zile. M Dar de ce, parinte# M )zvorul meu a secat si nu mai pot sa aduc apa si mor de sete. Uite, eu ma voi ruga lui Dumnezeu pentru tine si pe cealalta lume, daca inainte de a%mi taia capul, o sa%mi aduci o canuta de apa, sa beau apa da ma racoresc si pe urma poti sa%mi tai capul. El, daca era din "ire milostiv, avea si mila cateodata, cat era el de tal0ar. Si zice: M (arinte, unde ti%e vasul de apa# M Uite colo un vas de lemn. M Stiu eu unde este apa. $ luat vasul, a incalecat pe cal si s%a dus, iar pustnicul a cazut la rugaciune. Se ruga pentru el: M Doamne, da%mi mie su"letul acesta. Doamne nu%l pierde pentru cate rautati a "acut el, ca uite, are si mila. 121

3ezi ce inseamna milostenia# Si s%a rugat pustnicul pana a venit el cu apa. Si s%a dat &os de pe cal: M (arinte, uite, ti%am adus apa. ,ea apa. Dar calugarul, dupa ce a baut, a zis: M Sa%ti dea tie Dumnezeu mare plata in ziua cea mare a &udecatii, ca m%ai racorit. Si atunci s%a intors inima tal0arului si a zis: M (arinte, nu te pot taia pe s"intia ta. Dar voi gasi eu altul. Dar, parinte, daca vrei, sa%mi spui mie, oare mai este mantuire pentru mine, daca eu m%as intoarce la pocainta# $i vazut ce a lucrat Dumnezeu pentur canuta cu apa, ca acela s%a rugat: KDa%mi, Doamne, mie, su"letul tal0arului acestuiaL, iar Dumnezeu l%a ascultat, ca era om s"ant. Si zice: M ?iule, la Dumnezeu este iertare pana la ultimul ceas, daac se intoarce omul. M (arinte, se mai poate sa ma mai ierte# Eu am DD de omoruri si am vrut sa "ac azi al o sutalea. M :preste%te, "iule, ca mare e Dumnezeu. $du%ti aminte de imparatul 1anase. .6 de ani a "acut un popor sa se inc0ine la idoli. Si atunci n%a pierdut DD, ci a pierdut milioane de su"lete. Si daca s%a pocait, l%a primit Dumnezeu si l%a "acut s"ant. M Este, parinte, mantuire dupa cate rele am "acut eu# a strigat tal0arul. M Este, nu te deznada&dui. M Dar, parinte, eu mai am 4/ de tovarasi tal0ari in pestera noastra. Si am pradat si avem mari bogatii acolo. )ar pustnicul a zis: M ?iule, daca ma duci pe mine pana la pestera voastra, am sa va spun o mare taina. M (arinte, uite, am saua si calul. Te sui pe matale pe cal si eu merg cu calul de capastru. a nu%i prea departe de aici unde stram noi si avem pesterile. M $m sa va spun o mare taina spre "olosul tuturor. Si pe urma, daca vreti sa ma aduceti tot aici, ca eu aici vreau sa mor, ca nu mai traiesc mult. ,ietul tal0ar l%a luat in brate pe pustnic. Era usor ca o pana batranul. '%a pus pe sa si mergea cu calul de capastru sa%l duca pana la pestera lor tal0areasca. Si cand a a&uns acolo, ceilalti venisera cu prazi si au inceput a rade: M Uite, bai, comandantul nostru a zis ca se duce sa "aca o suta de morti si vine cu un calugar. alugarul era batran, cu barba pana la brau. Dar comandantul a zis: M Taceti din gura* M De ce ai adus batranul asta aici# M ,ai, mare taina am patit eu astazi. 'uati batranul asta M ca ei pregatisera masa M si duceti%l in camera aceea si sa stea linistit. M Dar de ce ai adus batranul asta aici# M 1are taina are sa ne spuna el noua. Si au stat la masa. 1ancau carnuri, "ripturi, nu stiau ei ce%i acela post. Su cum stateau la masa, a luat comandantul de tal0ari o portie de paine si un pa0ar de vin curat si a zis: M Du%te si da%l la pustnicul acela care l%am adus, ca el n%a baut de E/ de ani, de cand e in pustie. Si spune%i ca am spus eu sa guste oleaca din vinul asta si din painea asta, pana stam noi la masa Si%i duce. ,atranul, saracul, statea la rugaciune. Si cand a vazut ca a avut mila de el, a zis: KDoamne, nu m%am inselat. 3ezi ca are mila. Da%mi su"letul acesta. ate rele a "acut, iarta%l, pentru indurarile tale cele "ara de marginiL. Si cu putere se ruga pentru el. )ar dupa ce au stat la masa M erau toti acolo M, a zis comandantul: M )a ada, mai, pustnicul incoace. a el a zis ca daca il aduc la pestera noastra tal0areasca are sa ne spuna o mare taina. alugarii acestia care stau prin pustie stiu mari taine. Si l%au adus si i%au dat un scaun. M Ei parinte, noi suntem treizeci si ai spus ca ne zici o mare taina. Dar un tal0ar, un bandit tanar care slu&ea la masa, cand a venit pustnicul, ba "ugea incolo, ba "ugea dincolo, punea pe masa si "ugea. alugarul, cand a venit, a vazut ca toti stau, dar acela "uge. Si atunci zice: M )a c0emati pe bucatarul vostru incoace. Si cand l%au c0emat in "ata pe bucatarul lor, pustinicul a zis: M )n numele (reas"intei Treimi, al Tatalui si al ?iului si al S"antului Du0, te leg sa stai pe loc, sa spui cune esti tu, de ce ai venit aici si pana cand stai aici. )%a zis asa pentru ca bucatarul lor era diavol. De -- ani era acolo si le slu&ea dracul la bucatarie, la banda asta de tal0ari. Si atunci acela zice: M (aritne, nu ma lega. M Taci, nu te clinti deloc. Te arde puterea S"intei ruci. ine esti tu# De cand ai venit aici si pana cand vrei sa stai aici# Si atunci el a inceput a marturisi cu glas tare si toti tal0arii erau atenti: M Eu sunt diavol si sunt trimis de satana. $m venit aici sa iau su"letul comandantului tal0arilor si sa%l duc in iad. M Si pana cand stai aici# M (ana in ziua in care nu se va ruga el la 1aica Domnului si n%a "ace milostenie. Doua "apte bune pentru care nu ma pot apropia de el: se inc0ina la 1aica Domnului si poarta icoana ie la dansul si cand vede un om neca&it "ace 122

milostenie. (entru aceste doua "apte bune nu%i pot lua su"letul lui, iar in ziua cand a uita sa "aca acestea, ii pot lua su"letul si sa%l duc in g0eena, ca se teme satana sa nu%l piarda, pentru aceste doua "apte bune. $i auzit ce "ace milostenie si rugaciunea catre 1aica Domnului# and a auzit comandantul, a sarit# M um, parinte, aista%i diavol# Dar el ne slu&este bucatar de -- ani aici. M E0ei, "iule, asta nu pandeste numai su"letul tau, ci si pe al celorlalti tal0ari si va ia su"letul la toti, ca voi pradati si "aceti rautati. Si Dumnezeu m%a trimis aici ca va scot din g0eena pe voi. Si atunci toti tal0arii au zis: M (arinte, e diavol# 2u vezi ca%o om# $tunci a zis pustnicul catre diavol: M )a sa te arati tu oleaca asa, numai cat sa nu moara de "rica. a un diavol daca se arata cum este el, toti morim de "rica, atat e de urat. M $rata%te asa ca sa te cunoasca ca nu esti om. Si cand s%a "acut ca un leu, scotand para de "oc pe gura si cu oc0ii ca si carbunele, si cand a mugit o data, toti tal0arii au cazut cu "ata la pamant, incat nu se puteau ridica de &os. M (arinte, murim de "rica. Dar parintele radea de ei: M $sta%i bucatarul vostru, ce va temeti, mai# 2u va "acea mancare buna# M Dar ce mancare si bautura buna va dadea#* ati ani ai slu&it# M -- ani de cand le slu&esc trimis de satana ca sa le iau su"letul M intai comandantului de tal0ari si apoi astora. Si au zis banditii, cu "ata la pamant: M (arinte, daca il duci de aici, toti ne pocaim. 2u ne mai trebuie tal0arii, nu ne mai trebuie nimic. Daca unul e asa de urat, dar ce%i in iad, unde%s miliarde# Si atunci a zis pustnicul catre drac: M )a asculta, mai. )n numele lui )isus <ristos, pleaca in g0eena* Si s%a "acut ca un "ulger, nu l%au mai vazut. Si au ramas cu pustnicul. Si le%a zis: M +idicati%va, "iilor. 'e amortisera mainile, picioarele. Si le%a zis: M $ti vazut cine era bucatarul vostru# Satana de -- ani. a sa va ia su"letele, intai al comandantului si apoi ale voastre. Si ati auzit de ce nu poate sa le ia# M 3ai, parinte, de acum purtam si noi icoana 1aicii Domnului, ne rugam, postim si noi, "acem milostenie. M ?ratilor, tot ce ati adunat din &a" sa dati la saraci, la vaduve si la neca&iti. 3oi duceti%va si va pocaiti si luati si "aceti milostenie, iar daca vreti sa "iti iertati mai repede, intrati in manastire si va "aceti calugari. Daca nu, c0iar de veti "i la tara, sa va marturisiti curat la du0ovnic, sa puneti inceput bun si sa nu mai "aceti ce ati "acut. )ar tu, comandantule de tal0ari, sa mai prazi. M Eu, parinte, sa mai prad, dupa ce am vazut pe satana# 2u* M Taci, eu vreau sa te scot pe tine. Tu sa mai prazi, dar sa pazesti ascultarea care iti spun: )n cele douasprezece praznice de peste an M Sc0imbarea la "ata, S"anta 1aria 1are, Duminica 1are, )spasul, (astile... M sa nu porti arme la tine si sa nu mai "aci moarte de om. Dar sa mai prazi cat iti trebuie tie 0rana si imbracaminte. M (arinte, nu mai "ac, ma duc la pocainta. M 2u, ramai la pestera. M (arinte, mi%e urat aici. Daca e diavolul aici, nu mai pot sta aici. a ei acum au prins "rica de draci. M Stai pe aici, zice, ca ai icoana 1aicii Domnului si nu pot sa se apropie de tine. Si sa nu porti arme la tine si cine va vrea sa%ti "aca rau in zilele acelea, sa te predai. Sa nu te mai aperi. $sa i%a dat canon comandantului de tal0ari, dar lor le%a spus: K(lecati la pocaintaL. Si ei sau dus si au impartit aur, argint, 0aine, cate aveau ei, tot au dat de pomana. Unii s%au dus si s%au "acut calugari, altii s%au dus in lume si au lasat pacatul, ca au vazut pe dracul cu oc0ii lor. )ar pustnicul a ramas acolo. Si i%au zis: M (arinte, dar dumneata ce "aci# M (e mine luati%ma, "iilor, si ma duceti de unde am venit, ca eu nu mai am mult de trait. Si l%au suit pe cal si l%au dus la pestera lui. )ar comandantul a ramas si a inceput a plange: M 3ai, 1aica Domnului, vrei sa ma scoti pe mine din iad, se poate una ca asta# Un om care am "acut atatea omoruri* Si plangea si se ruga. Si potera din $ntio0ia il cauta si se temea "oarte tare de el, ca acesta era 1an tal0arul, cel mai mare tal0ar din partile acelea, si avea atatia tovarasi. Si a dat odata peste dansul, dar era intr%o zi cand el nu purta arme, era in ziua de S"anta 1aria 1are. Si el a ridicat mainile si a zis: M 1ai, "ratilor, veniti si ma prindeti, ca nu mai am arme. Dar aceia: 123

M 1ai, asta si sub limba are arme. El anume te c0eama, dar banditii lui poti sa stii de pe unde sunt acum# Ei ne "ulgera pe noi pe departe si gata suntem. Si se temeau sa se apropie. Dar odata, ei pandindu%l asa, il gasesc intr%o poiana, in alt praznic, tot al 1aicii Domnului, in S"anta 1aria 1ica. Statea si se ruga. M 1ai, aista%i 1an tal0arul. Uite, domnule, ca se roaga. Stai* M Stau. M 1ainile sus* Unde ti%s armele# M 2%am arme* M Unde ti%s tovarasii# M S%au dus la pocainta. Si le%a zis de departe: M $m dat de un pustnic mare care ne%a s"atuit sa ne predam si eu nu mai prad toata viata. 3reau sa su"ar mii de morti numai sa%mi mantuirasca Dumnezeu su"letul. (rindeti%ma ca n%am arme. Ei s%au uitat intai in stanga, in dreapta, si au zis: K1ai, n%are armeL. Dar nu era nici patruzeci de zile de cand "usese intamplarea cu calugarul. M 1ai, n%are mai, nu%i nimeni pe langa el. M Uita%te colo in padure. M 2u%i nimeni. M E o taina aici, ia sa%l prindem. Si atunci au indraznit si s%au apropiat si au pus mana pe dansul: M <ai la ig0enom @adica la pre"ectA. M 1erg oriunde. Sa nu va temeti de mine, ca vreau sa mor de o suta de ori, ca multe rele am "acut. M Dar cine v%o invatat pe voi aici sa va pocaiti# M $m dat de un mare s"ant parinte in muntii astia. Si el ne%a spus sa ne pocaim si am vazut si pe diavolul cu oc0ii nostri. Ei credeau, dar cu rezerva, ca era 0ot. '%au dus la $ntio0ia si l%au bagat intr%o temnita mare. Iiceau: K2u%l &udecam pana nu%i prindem pe ucenicii lui M credeau ca ceilalti prada M, ca sa "acem un proces mare sa vedem cat a operat el, ca a "acut pradaciuni mariL. Dar el a zis: M 2u va bateti capul, ca aceia s%au dus la pocainta. (e unde s%or "i dus, nu stiu. Si l%au dat la inc0isoare si el scotea icoana 1aicii Domnului si plangea. Si avea cinci betiste si atata a plans, ca acelea s%au "acut numai apa, au putrezit de lacrimile lui. Si iata, cand s%au implinit patruzeci de zile, l%au scos la &udecata. Si a venit calaul cu sabia trasa, ca era pedepsit cu taierea capului. Si l%au intrebat pe ig0emonul: M um de te%ai predat tu# M Domnule, nu m%am predat decat de "rica lui Dumnezeu. Uite asa am dat de un pustnic si uite asa ne%a aratat pe diavolul si uite asa a "ost. Si au inceput sa creada, ca erau crestini pe atunci, era in timpul imparatului $nastasie, care a "ost pe vremea S"antului Simeon Stalpnicul. M Domnule, omul asta s%a predat de bunavoie si a "ost pedepsit cu mare "oamete la temnita. Dar el manca "oarte putin, numai plangea si se ruga la 1aica Domnului sa%i a&ute in vremea mortii. Si atunci a dat ordin ig0emonul: M Scoateti%l de aici si duceti%l in cutare loc @unde%i e=e=cuta, ca era o rapa, o prapastie, ca sa le taie capeteleA. Dar el a spus: M 3a rog, nu%mi taiati capul pana cand nu aduceti pe du0ovnicul meu. M Dar unde sta# M Uite, in cutare munti, in cutare loc. Si au trimis repede si l%au gasit. 2u murise inca batranul. Dumnezeu l%a tinut pentru a&utorul tal0arului. Si cand l%au adus aceia cu mare cinste, au zis: M )ntr%adevar, domnule, tal0arul asta a avut mare "ericire. e batran venerabil a gasit el in pustie* Si a intrebat ig0emonul: M (arinte, acest tal0ar s%a pocait# Este adevarat# M Da, "iule. 'e%a slu&it dracul de bucatar si a vrut sa%i duca pe toti in g0eena. Dar "iindca a avut mila de mine, mi%a adus apa, ca muream de sete, si n%a vrut sa ma taie, Dumnezeu si%a intors mila spre el. M Uite, parinte, el de cand sta la inc0isoare numai plange, nu mananca aproape nimica. M 2u%i taiati capul, zice, pana nu%l marturisesc. '%a luat deoparte si el s%a marturisit din mica lui copilarie. Tot ce a "acut el, cat si%a adus aminte, cat a plans acolo in temnita. Si pe urma a c0emat du0ovnicul pe calarii care trebuiau sa%i taie capul, ca era condamnat la moarte. M $cuma lasati%l sa se roage trei ceasuri. 124

Dar cand se ruga, el uda pamantul cu lacrimi. $ceia n%au avut rabdare, a scos unul sabia, dar cand l%a lovit, sabia s% a indoit ca ceara si s%a dus in &urul gatului lui. 2u l%a putut taia, pentru ca nu se terminase rugaciunea. M (arinte, nu%l putem taia, e vra&itor. M 2u e vra&itor. El acum se roaga. El s%a marturisit la mine de tot ce a "acut ca om in viata, si rugaciunea lui e inainte de s"arsit. 2u%l puteti taia pana nu termina rugaciunea. M Dar cand o termina# Trei ceasuri s%a rugat singur. and s%au implinit trei ceasuri, ei l%au lovit cu sabia, i%au taiat capul, iar de pe grumazul lui a zburat un porumbel alb, care avea trei batiste legate de un picior si doua ce celalalt picior. ele cinci batiste cu care a "ost el in inc0isoare, care erau pline de lacrimi, cum a plans el atata la inc0isoare. Si a vazut du0ovnicul, ca era inainte%vazator, ca atunci cand a a&uns su"letul tal0arului M porumbelul M la vami, cand puneau ingerii batistele in cantar, ii ridicau pe draci in sus, ca erau mai grele pocainta si lacrimile tal0arului decat "aradelegile lui. Si a trecut in ceruri. Si in loc sa curga sange din grumazul tal0arului, a curs lapte, ca la unii martiri, cum a "ost la S"antul (antelimon. $sa s%a savarsit in pocainta s"anta 1an, tal0arul $ntio0iei. (entru ca a purtat icoana 1aicii Domnului si s%a rugat 1aicii Domnului si a "acut milostenie. Si am vrut sa auziti si aceasta istorie s"anta, ca sa vedeti ca Dumnezeu primeste pe om la pocainta pana la ultima lui su"lare, daca se intoarce din toata inima, daca cinsteste pe 1aica Domnului, mi&locitoarea noastra catre Dumnezeu, si daca "ace milostenie. $min. JUM-T-:ILE VIE:II Demult, a venit la un clugr btrn un om tare nec&it Ti l%a !ntrebat: % e este ru cu mine# De ce nu !mi gsesc liniTtea# De ce nu sunt mulSumit de viaSa mea# ,trnul clugr a luat atunci o sticl Ti, dup ce a umplut%o pe &umtate cu ap, a pus%o !n "aSa omului Ti l%a !ntrebat: % um e aceast sticl# % Este pe &umtate goal* % 3ezi, i%a mai spus clugrul, eu o vd pe &umtate plin. n viaS trebuie s vezi partea "rumoas a lucrurilor. 2u este greu, mai ales c !n toate e=ist ceva "rumos. Dac vom Tti s privim natura, vom vedea "rumuseSe Ti bogSie. Dac vom Tti s%l privim pe om !n adncul lui, vom vedea buntate Ti dragoste. (rivind ast"el viaSa Ti oamenii, devenim noi !nTine mai "rumoTi, mai bogaSi Ti mai buni. DUMNEZEU NU SE LAS- BATJOCORIT n general oamenii respect legile statului Ti toate reglementrile !n vigoare din orice domeniu. Ui bine "ac, c0iar dac sunt legi omeneTti, per"ectibile. Dar cnd e vorba despre 'egile lui Dumnezeu, situaSia e alta. ei mai mulSi nu le cunosc Ti nici nu vor s le cunoasc, iar o parte din cei care le cunosc, ct de ct, !l &udec pe $utorul lor, pentru c nu le%a "cut Dumnezeu legi dup po"tele lor. Una din porunci, spune: KS nu iei numele Domnului Dumnezeului tu !n deTert, c nu va lsa Domnul nepedepsit pe cel ce ia !n deTert numele 'uiL. @)eTire 6/,EA )%am auzit pe unii spunnd: dac Dumnezeu este dragoste Ti este bun, atunci de ce !l pedepseTte pe cte un om cnd greTeTte, uneori c0iar cu moartea# +spunsul este simplu: datorit smintelii, datorit e=emplului negativ. (rin pilda sa cea rea, un singur om !i poate KcontaminaL pe mulSi semeni de%ai si Ti !n "inal aceTtia pot pieri su"leteTte. Ui este o mare pierdere. Dect s se piard o mulSime de oameni, mai bine s piar unul; de aceea Dumnezeu intervine. Este logic. Desigur, Dumnezeu nu !l pedepseTte att de aspru pe om de la prima abatere, ci !l aTteapt, !l rabd, dar cnd vede c nu e nici un semn de !ndreptare Ti cnd sminteala ia proporSiiC )at niTte e=emple de atenSionare din partea lui Dumnezeu: Era odat un beSiv, care%Ti btea &oc de oameni Ti de cele s"inte. nd vedea pe vreun cunoscut de%al lui c citeTte crSi s"inte !l bat&ocorea, zicnd: Q2oroc c au 0rtia subSire, c pot "ace Sigar cu eaR. 2u trecu mult Ti, !mpins de vr&maTul, !Ti puse gndul !n lucrare. 5sind o ,iblie, rupse din ea o "il, dar cnd vru s%Ti rsuceasc Sigara, citi cu uimire pe "oaia gata s "ie "cuta scrum: QDumnezeu nu se las bat&ocoritC.R. Ui se !ngrozi. ?ireTte, n%a mai "cut Sigar cu "ila rupt, ci o lipi la loc, zicnd QDoamne, iartMmi nebunia*R. opil "iind, ne povestea tata M Dumnezeu s%l ierte* M o !ntmplare adevrat, petrecut la cmp. $"ar era o vreme "rumoas, cerul era senin. $colo era un grup de Srani la seceriT. ntre ei veni de la raion un activist de partid, cu Sint precis: s le e=plice oamenilor c nu e Dumnezeu Ti s nu mai mearg la biseric, s nu se mai !nc0ineC 'e%a vorbit, el, ct le%a vorbit Ti !n timp ce !l 0ulea pe Dumnezeu, apare pe cer, aTa Kca din seninL un noriTor Ti din acel noriTor !ncepe s "ulgere, s tune Ti s trsneasc. Xranii, desigur, s%au !nc0inat cu respect, ca unii ce erau obiTnuiSi cu asemenea "enomene. Speriat de intensitatea Ti de "recvenSa trsnetelor, activistul de partid, trezindu%se din nebunia lui, a !nceput s se !nc0ine Ti el Ti s zic: "Doamne, iart%m* Doamne, iart%m*" 'a care Sranii l%au 125

!ntrebat: "(i ce "aci# ui te%nc0ini# 2u ziceai c nu e Dumnezeu#". +uTinat, umilit Ti cu "rica !n sn, le rspunse: "1nnc Ti eu o pine, mi, oameni buni*". Sracul* )at Ti cteva e=emple !n care oamenii au !ncercat s bat&ocoreasc numele lui Dumnezeu: Dup ce s%a !nc0eiat construirea vasului Titanic, un reporter l%a !ntrebat pe constructor ct de sigur era vasul. El a rspuns cu un ton ironic: Y2ici c0iar Dumnezeu nu !l poate scu"undaL. red c TtiSi cu toSii ce a urmat. 8o0n 'ennon, un membru al "ormaSiei ,eatles, cu cSiva ani !nainte de a muri, !ntr%un interviu pentru o revist american, a declarat: Y reTtintatea va lua s"rTit, va disprea. 2u este nevoie s !mi susSin aceast idee. Sunt sigur. 2u am ce spune despre )isus, !ns cei ce%' urmau erau oameni prea simpli, astzi noi suntem mai cunoscuSi dect ElL @-D>>A. 'ennon, dup ce a declarat c membrii "ormaSiei ,eatles erau mai cunoscuSi dect )isus <ristos, a "ost !mpuTcat de Tase ori. Tancredo 2eves, preTedinte al ,raziliei, !n timpul campaniei prezidenSiale, a declarat c, dac ar obSine .//./// de voturi din partea partidului su, nici Dumnezeu nu l%ar mai putea !ndeprta de la (reTedinSie. ,ine!nSeles, a obSinut voturile, !ns s%a !mbolnvit cu o zi !nainte de a deveni preTedinte, apoi a murit. azuza, compozitor, cntreS Ti poet bi%se=ual, !n timpul unui spectacol !n anecio @+io de 8aneiroA, !n timp ce !Ti "uma Sigara, a pu"it "umul !n aer Ti a spus: YDoamne, asta e pentru Tine.L $ murit la vrsta de 46 de ani, de $2 E+ pulmonar, !ntr%un "el groaznic. ?ostul vocalist al "ormaSiei $ PD , ,on Scott, !ntr%un cntec din -DED, spunea: Y2u m opriSi: m !ndrept pe drumul meu, pe drumul care duce !n in"ernL. (e -D "ebruarie -DG/, ,on Scott a "ost gsit mort, !necat cu propria vom. n anul 6//., !n ampinas, ,razilia, un grup de prieteni, beSi, au luat, !n drum, o alt prieten. 1ama "etei a !nsoSit% o pn la maTin Ti, !ngri&orat de starea !n care se a"lau prietenii ei, i%a spus, Sinnd%o de mn pe "ata care se aTezase !n maTin: Y?iica mea, mergi cu Dumnezeu Ti "ie ca El s te apere.L $ceasta i%a rspuns !n bat&ocor: Y(oate doar dac El @DumnezeuA merge !n portbaga&, pentru c aici, !nuntru nu mai e loc, e de&a plin.L (este cteva ore, a sosit vestea c tinerii au "ost implicaSi !ntr%un accident mortal, toSi au murit, maTina era de nerecunoscut, nu se mai putea spune ce tip de maTin "usese, !ns, !n mod surprinztor, portbaga&ul era intact. (oliSia a declarat c nu vedea !n ce mod a putut rmne intact portbaga&ul. Spre surprinderea lor, !n portbaga& au gsit un carton de ou, iar oule erau toate !ntregi. 0ristine <e]itt, ziarist Ti redactor de emisiuni de divertisment din 8amaica, a declarat c ,iblia @ uvntul lui DumnezeuA este cea mai proast carte scris vreodat. n iunie 6//> a "ost gsit ars !n maTina proprie. Se spune despre )rod cel 1are prigonitorul pruncului )isus, c a murit !n c0inuri groaznice. $cesta, nemaisu"erind viermii din piele, Ti bubele, Ti mulSimea puroiului ce%i ieTea din trup, poruncise slu&itorilor lui s%i aTeze peste rni carne proaspt de viSel, ca ieTind vietSile lacome viermuitoare din trupul su cel putred de viu, s intre !n carnea proaspt ostoindu%i ast"el durerea. Un bun prieten creTtin, din zona ,otoTanilor, !mi povestea un "apt asemntor. Un activist de partid din satul lui, pe timpul comunismului, era att de !nrit, de demonizat, de vr&maT a lui Dumnezeu, !nct se lupta pe toate cile s%i conving pe oameni c Dumnezeu nu e=ist. Ui nu s%a mulSumit numai cu 0ulele aduse la adresa lui Dumnezeu, ci a trecut Ti la pro"anri. Ui !ntr%o zi ce credeSi c a "cut# Un "apt !n"ricoTtor* $ intrat !n biseric, s%a urcat pe masa S"ntul $ltar Ti acolo M vai* M pe S"nta 1as, Ti%a "cut necesitSile "iziologice. ,unul Ti iubitorul Dumnezeu l%a aTteptat Ti pe acesta s se pociasc de "aptele sale, dar nicio !ntoarcere. Dup un timp, aceast lig0ioan cu c0ip de om, s%a !mbolnvit de o boal stranie. '%au mncat viermii de viu Ti a murit !n c0inuri groaznice, ca )rod cel 1are. um s ne mai suporte Dumnezeu* Dup ce sunt czuSi !n attea pcate, s mai "im Ti vr&maTi ai 'ui*# MEDITA:IE Dac%Si vine%aTa !n minte un cuvnt ru, de ocar, Ui%a ta limb este gata s !l dea pe el a"ar, Tu gndeTte%te, creTtine, cu smerenie "ireasc 'a un mut, ce tot ascult, dar nu poate s vorbeasc. nd te%apas neputinSe, cnd picioarele te dor, nd vederea%Si este slab, sau auzul nu%i uTor, Tu gndeTte%te, creTtine, la cei "r de picioare, 'a orbi, surzi Ti paralitici, ce triesc aTa sub soare. 126

Dup ce, stul de munc, obosit, soseTti acas, )ar mncarea ce te%aTteapt nu !Si pare prea gustoas, nainte de a spune c nu%Si place, mi, creTtine, Tu gndeTte%te la "raSii ce n%au niciun colS de pine. nainte de%a te plnge c !n cas n%ai condiSii, n%ai lu=, n%ai termopane sau moderne ac0iziSii, Tu gndeTte%te c unii n%au nici cas, nici ograd, triesc sub cerul liber Ti adesea dorm pe strad. Dac soSul sau soSia Si%au greTit, iubite "rate, nainte ca s%l &udeci pentru cele !ntmplate, Tu gndeTte%te c%n lume sunt atSia soSi uitaSi, Sunt atSia oameni singuri, care plng nemngiaSi. $stzi cnd te plngi de viaS, de cumplita ei povar, Tu gndeTte%te, creTtine, la aceia ce plecar (rea curnd din viaSa asta, regretnd al vieSii dar, e%Ti doreau s mai triasc doar o zi, atta doarC nd te plngi pe la prieteni de copiii ti zburdalnici, 2easculttori Ti mndri, uneori, ba c0iar obraznici, Tu gndeTte%te, creTtine, la prinSii "r "ii, 'a csuSele !n care n%auzi glasuri de copii. nainte de%a te plnge c stai mult la sema"oare, maTina e prea vec0e, Ti distanSa e prea mare De acas la serviciu, Ti e drumul plicticos, Tu gndeTte%te, creTtine, la acei ce merg pe &os. nd vorbeTti despre serviciu, despre Te"ii ti Ti trud, Ui te plngi pe la prieteni de%a ta soart rea Ti crud, Tu gndeTte%te, creTtine, Ti privirea !Si arunc Spre Tomerii care astzi nu gsesc un loc de munc. nainte ca s &udeci, s condamni, s osndeTti, Tu gndeTte%te, creTtine, !n ce stare te gseTti. 2u uita c nu e nimeni pe pmnt "rO de pcat, )ar cel care osndeTte, Ti el va "i &udecat. Dac%Si pare rugciunea lung Ti obositoare, Tu gndeTte%te, creTtine, c sunt unele popoare )dolatre Ti pgne, ce se roag !n zadar, e nu au ca noi, creTtinii, scumpul Ti cerescul 0ar. nd primeTti loviri Ti scrbe de la "raSi sau venetici, Tu ia pild de rbdare de la s"inSii mucenici Ui priveTte spre 5olgota la $cela, care duce, Umilit Ti plin de snge, dar cu dragoste, o cruce. nd attea gnduri sumbre vor "SiT s te doboare, u%ale lor sclipiri viclene Ti sgeSi nimicitoare, Du%te iute la du0ovnic Ti demasc%l pe vr&maTul, ci el e, s Ttii, creTtine, autorul, el, tru"aTul. TANTI FLORICA 9I TELEVIZORUL Un creTtin care se respect, nu mai slu&eTte la Kdoi domniL. um a cunoscut credinSa cea adevrat, a rupt%o cu pcatul. 2u mai st cu oc0ii !n toate mizeriile, !n toate deTertciunile lumeTti. 2u%l mai intereseaz toate scandalurile, 127

modele, violenSele Ti indecenSele care se transmit pe unele posturi de televiziune. ,a c0iar renunS la televizor, din dorinSa de a avea ct mai mult timp pentru rugciune, "apte bune, biseric, "amilie, cci se gndeTte la veTnicie. Unii spun c televizorul e KdracuL Ti nu trebuie s%l Sinem !n cas. Eu, !n tinereSile mele, am reparat multe televizoare, dar nu am vzut prin ele nicio KcodiSL. 2u, televizorul nu e KdracuL. E un aparat care poate "i "olosit Ti !n bine Ti !n ru. E ca o moar; ce%i dai, aia macin. Dar spuneSi%mi dumneavoastr, dac aSi auzit de vreun post de televiziune, care s nu !ndemne la pcat sau la mani"estri neortodo=e, de dragul ecumenismului. De aceea, cei mai mulSi prinSi du0ovniceTti nu sunt de acord cu privitul la televizor, din cauza programelor pctoase, care se amestec subtil cu unele programe documentare. $T aminti aici pe (rintele leopa )lie, (rintele )oanic0ie ,lan, (rintele So"ian ,og0iu, (rintele 3isarion )ugulescu, (rintele )ustin (rvu Ti mulSi alSii. Unii prinSi du0ovnici, c0iar nu%i primesc la spovedit pe cei care privesc la televizor. mi aduc aminte de o !ntmplare adevrat, puSin 0azlie. Tanti ?lorica, o creTtin din zona noastr, care s%a !ntors cu toat "iinSa la Dumnezeu, care, acum, "ace Ti misionarism, s%a dus odat la 1nstirea Si0stria, la (rintele 3arsanu"ie @dac nu m%nTelA, s se spovedeasc. $colo, printre altele, (rintele a !ntrebat%o: K(riveTti la televizor#L, la care ea a rspuns: KEi, numai la Ttiri, printeCL. Ui%mi zice: K1i, "rate +adule, cnd mi%a tras o cruce%n capC Ui mi%a zis: 2u Si%e ruTine, "emeie btrn s stai cu oc0ii !n toate mizeriileCL. Ui de%atunci, tanti ?lorica s%a lecuit de nravul ei. Ui mai spune Ti altora, ca s le "ie de "olos. Unii se !nTal, spunnd c privesc la televizor selectiv, adic privesc numai programele, emisiunile utile, "olositoare. e pcleal* (i ca s%Si dai seama c un program, un "ilm este bun, nu trebuie mai !nti s%l vezi. Ui dac%l vezi, Ti nu era bun, nu te%ai !ntinat*# E ca Ti cum ai spune: vreau s gust din apa aceasta, ca s%mi dau seama dac este otrvit. 2u e riscant# Sunt creTtini care spun c ei pot discerne; pe ei nu%i smintesc imaginile imorale vzute la televizor. $sta e mndrie, s m iertaSi* $lSii, !ntr%adevr, au renunSat la televizor, ascultnd de s"aturile prinSilor du0ovniceTti, Ti mulSi ani au trit aTa, Knein"ormaSiL, dar de cnd cu internetul, treaba s%a sc0imbat. (e internet pot vedea acum orice emisiune T3. Ui se !nTal creznd c sunt !n ascultare de printele du0ovnicesc. Dar scopul pentru care printele a recomandat renunSarea la televizor, era programul Ti nu aparatul. Unii spun c trim !ntr%o epoc !n care nimic nu se mai poate "r a te in"orma. Trebuie s ne in"ormm, dar scopul televiziunilor Ti al internetului este altul. :are copiii care stau ore !n Tir la televizor sau calculator sunt, astzi, mai dotaSi, mai in"ormaSi# um trec prin Tcoal# 2u cu re"erate luate de pe internet, "r ca ei s munceasc. S ne in"ormm, dar s nu uitm c mai e=ist Ti crSi. Desigur ne putem in"orma Ti de pe internet !n domenii utile, dar prea repede alunec mouse%ul spre reclame Ti alte in"ormaSii tentante. (rintele (or"irie din 5recia, n%avea televizor, dar, citeam undeva, c vedea ce se !ntmpl !n +omnia, la +evoluSia din -DGD. $vea alt"el de KtelevizorL, druit de Dumnezeu. Era vztor cu du0ul. 'a "el Ti S". 1aria Egipteanca, nu citise ,iblia, dar o Ttia pe deasupra. ine nu e creTtin practicant, sau e doar KcldicelL, nu va !nSelege mai nimic din cele prezentate mai sus, ba c0iar va zice c sunt 0abotnic, dar nu e aTa. ele ce am scris mai sus, sunt valabile numai pentru cei ce vor s se mntuiasc, cci nu e glum cu mntuirea. Dac s"inSii, care triau !ntr%o aspr nevoinS, !n rugciune, !n post, se temeau de &udecata lui Dumnezeu, dar noi cei de astzi, cu atta con"ort Ti nepsareC n (atericul Egiptean, se povesteTte pentru avva $gat0on, c se silea s "ac toate poruncile Ti cnd trecea !n corabie, el !nti apuca lopata Ti cnd mergeau la dnsul "raSii, !ndat dup rugciune, mna lui punea masa, cci era plin de dragostea lui Dumnezeu. )ar cnd a vrut s se svrTeasc, a rmas trei zile avnd oc0ii desc0iTi Ti nemiTcaSi. Ui l%au miTcat "raSii zicnd: avvo $gat0oane, unde eTti# Ui le%a rspuns lor: !naintea &udecSii stau. )%au zis lui: Ti tu te temi, printe# 'e%a zis lor: cu adevrat m%am silit dup puterea mea, ca s pzesc poruncile lui Dumnezeu; dar om sunt Ti de unde Ttiu de au plcut lucrurile mele lui Dumnezeu* Ui i%au zis lui: dar nu nd&duieTti, c lucrul tu este dup Dumnezeu# Iis%a btrnul: nu nd&duiesc, de nu voi !ntmpina pe Dumnezeu, cci alta este &udecata lui Dumnezeu, Ti alta a oamenilor CREDIN:- ADEV-RAT2obel, celebrul inventator al dinamitei, cuta un om serios, de caracter, "r patima banului. i "u recomandat un inginer tnr, creTtin, care se a"la !n mari di"icultSi materiale. % S vin mine la de&un, zise 2obel. )nginerul a "ost punctual. S%au aTezat la mas, iar 2obel !ncepu o discuSie !n care declar rzboi credinSei !n Dumnezeu. )nginerul !nglbeni; el era tare credincios Ti se simSea &ignit !n convingerile sale. 2obel !i observ tulburarea Ti%Ti dubl atacul.

128

)nginerul simSea c se su"oc: !Ti spuse prerea, !l contrazise pe adversar, !l combtuse, rspunse, se apr. Dup o asemenea conversaSie, !n care l%a contrazis tot timpul pe 2obel, care 0ulea credinSa creTtin, !Ti vedea nruit orice speranS de a mai "i anga&at. onvorbirea lua a turnur dramatic. De ce !l mai c0emase# S%Ti bat &oc de el# 'a un moment dat, 2obel !ncepu s rd !n 0o0ote, !ntinznd adversarului su, prieteneTte, mna. % mi place, zise. $i venit s%mi ceri un serviciu Ti !n loc s m mguleTti, s !mi dai dreptate, !mi Sii piept cu strTnicie. ?oarte bine. redinSa dumitale este mai mare dect interesul material. Te anga&ez* FUMUL DE PE INSUL1area era strnit de vnturi Ti ploaie Ti ast"el o mic ambarcaSiune cu cei din ea s%a rsturnat. Un supravieSuitor a reuTit s a&ung pe o insul pustie. $cesta, speriat, !n"ometat a !nceput s se roage Ti !n scurt timp a prins cura& Ti a !nceput s mearg prin !mpre&urimi. Iiua urmtoare a !nceput s !Ti procure ap Ti mncare, s prind un peTte. $poi a reuTit s !Ti construiasc Ti un mic adpost din crengi Ti din ce a mai putut gsi pe insul. n tot acest timp el s%a rugat lui Dumnezeu s !l a&ute Ti s !l ocroteasc. Dup un timp, a simSit c rul trecuse Ti s%a resemnat, s%a obiTnuit cu gndul c va rmne pe insul. ntr%o zi a plecat, ca de obicei, !n cutare de 0ran. (e cnd se !ntorcea spre adpostul lui, a observat la colib un "um "oarte dens. $ alergat spre colib, dar, spre marea lui durere, a vzut c adpostul su, Ti tot ce agonisise de cnd era pe insul, luase "oc Ti se prbuTise. Dezamgit a strigat ctre cer indignat. n timpul acesta un vapor a observat "umul de pe insul Ti s%a apropiat. $st"el omul a reuTit s "ie vzut Ti s "ie salvat. 2u totdeauna este dup planul nostru, Ti nu !ntotdeauna ce Si se pare Sie ru este cu adevrat ru. UN C-LUG-R PE LIPSCANI 'a mine la Sar, pe uliSa mea, nu sunt treceri de pietoni Ti nici mcar as"alt nu este !n dreptul casei mele. Ui e bine aTa. E bine, pentru c trec puSine maTini prin "aSa casei Ti nu sunt deran&at de zgomotul lor. 1 mai deran&eaz greierii seara, dar m%am obiTnuit cu muzica lor; unul mi%a intrat c0iar Ti !n dormitor. Dar, cum v spuneam, de zgomotul maTinilor nu m pot plnge. ns, "iindc oraTul e la 6 Bm de mine, aproape zilnic merg cu maTina !n oraT pentru probleme curente. Ui ca orice oraT, Ti acesta din apropierea satului meu, are strzi pe unde trec maTinile Ti, bine!nSeles, treceri de pietoni. Ui con"orm odului rutier, la "iecare trecere de pietoni trebuie s micTorezi viteza Ti s dai prioritate pietonilor care intenSioneaz s treac strada. Dac !n ,ucureTti, ca pieton, e un risc, o aventur s treci strada, c0iar pe zebr, !n provincie e alt"el. (rovincialii Ttiu c zebra e proprietatea lor, a pietonilor, Ti ca orice proprietateC o "oloseTti dup cum vor muTc0ii ti. De aceea !i vezi pe unii c traverseaz strada, "r s se uite !n stnga Ti !n dreapta; alSii de%abia se miTc, s"idndu%te cu privirea @m re"er la cei valizi, nu la cei neputincioTiA; alSii se opresc pe trecerea de pietoni ca s dea mna Ti s sc0imbe cteva vorbe; alSii se opresc ca s strige dup altcineva rmas pe trotuar, iar alSii traverseaz pe lng trecerea de pietoni. 3eSi spune c acestea sunt c0estiuni de educaSie, de bun creTtere. Da, dar Sin Ti de morala Ti comportarea creTtineasc, de iubirea Ti respectul pentru aproapele. $m vzut, !ns, Ti pietoni care, din respect pentru To"eri, nu calc zebra pn nu trec maTinile, c0iar dac e dreptul lor s o "ac, iar pe alSii i%am vzut grbindu%se la traversare, nu de "rica maTinilor ci tot din respect "aS de aproapele. Da, adevraSi creTtini trebuie s "im nu numai la biseric, ci Ti pe strad, Ti pe trecerea de pietoni, peste tot pe unde umblm. ci spune <ristos: K$Ta s lumineze lumina voastr !naintea oamenilor, aTa !nct s vad "aptele voastre cele bune Ti s slveasc pe Tatl vostru el din ceruriL @1atei .,->A. mi aduc aminte de istorioar cu tlc pe care mi%a povestit%o odat, (rintele 3isarion, vis%a%vis de prioritatea pe care trebuie s o acordm aproapelui, cnd circulm. red c mult lume Ttie c !n ,ucureTti e o strad @zon comercialA, numit 'ipscani. (e aici trec mulSi oameni, pe &os. Uneori se circul cam Kbar la barL, umr la umr. :dat a venit !n ,ucureTti, dintr%o mnstire din Sar, un clugr smerit, trimis de stareSul lui cu o anumit ascultare. El era aTa de smerit, !nct nu cuteza a trece prin "aSa cuiva, ci tuturor le acorda prioritate. )ntrnd acesta pe strada 'ipscani Ti vznd atta lume, s%a lipit de zidul unui magazin Ti sta acolo cu capul plecat. (e lng el a trecut grbit un alt clugr, tot cu o ascultare, care l%a vzut, dar nu s%a oprit s discute. $cesta din urm, dup un ceas, se !ntoarce de la ascultarea lui Ti !l vede pe clugrul smerit, tot acolo, lipit de zid. Se opreTte Ti !l !ntreab: % De ce stai aici# E vreo problem# % 2u* zice clugrul smerit. $Ttept s treac toat lumea asta ca s pot merge unde m%a trimis stareSul meu. (robabil Ti azi e tot acolo, cci pe 'ipscani e "or"ot mare. riza. ...dar nu cea "inanciar*

NFRUNTND PLOAIA 129

Un om credincios Ti bogat, dar singur, "iind aproape de ceasul plecrii la Domnul, zise c dorinSa lui de pe urm este ca toSi prietenii lui s%l duc pn la groap. nd muri, !ntr%adevr toSi prietenii venir la locuinSa lui ca s%l !ntovrTeasc la locul de veci. nd !ns alaiul o lu, spre cimitir, iat c se pomi o ploaie mare. 'a !nceput, toSi prietenii se Sinur bine. Dar cu ct cortegiul !nainta, cu att, unul cte unul din prietenii rposatului, se "uriTau Ti plecau acas. 'a cimitir a&unser numai doi, care avuser puterea s !n"runte ploaia. $ doua zi, cnd se desc0ise testamentul acelui om bogat, a"lar c el !Ti lsase averea acelora dintre prietenii lui care aveau s mearg pn la groap. $Ta c aceTti doi prieteni au !mprSit !ntre ei averea. $Ta este, iubiSii mei, Ti cu ,iserica noastr* Ea c0eam la moTtenirea cerurilor pe toSi, dar puSini sunt cei care urmeaz acestei c0emri. Unii "ug de oboseal, alSii se tem de ploaia !ncercrilor, alSii sunt "ulgeraSi de trndvie, iar unii !Ti pierd cura&ul pe drum. $Ta c puSini a&ung la Sinta alergrii... 1ulSi c0emaSi, puSini aleTi. CUM SE C9TIG- SLAVA Iis%a avva )oan olov, c un btrn oarecare du0ovnicesc s%a !nc0is pe sine !n c0ilie Ti era renumit !n cetate, Ti slav mult avea. S%a vestit acestuia c unul din prinSi e pe cale s plece la Domnul Ti deci s vin s%l 0eretiseasc mai !nainte de a adormi. Ui a socotit !ntru sine: de voi ieTi ziua, vor alerga oamenii dup mine Ti mi se "ace mult slav Ti nu m odi0nesc @nu m !mpacA cu acestea. Deci, m voi duce seara prin !ntuneric Ti m voi tinui de toSi. Seara dar, ieTind din c0ilie, ca unul ce vrea s se tinuiasc, iat de la Dumnezeu s%au trimis doi !ngeri cu "clii, luminnd !naintea lui. Ui de aceea, toat cetatea a alergat dup dnsul, cutnd la slava @luminaA aceea. Ui pe ct i s%a prut c a "ugit de slav, mai mult s%a slvit. $ici se !mplineTte cuvntul cel scris: YTot cel ce se smereTte pe sine, se va !nlSaL.@'uca -7,--A .OUL )ntr%un autobuz, un 0ot de buzunare a bagat mna !n geanta unei "emei si i%a scos porto"elul. Simtind ceva, "emeia s%a uitat !n geanta si si%a dat seama ca "usese &e"uita. ?ara sa%si dea seama cine e 0otul, s%a !nc0inat si s%a rugat ca Dumnezeu sa !l ierte pe 0ot. Dar acesta, vaznd%o ca se !nc0ina, s%a speriat, pentru ca a crezut ca "emeia !l blestemase. Si, pentru ca !i era "rica de blesteme, a !ncercat sa !i puna porto"elul la loc. De data aceasta "emeia l%a simtit. ?ara sa "aca scandal, l%a !ntrebat: % De ce "uri# % De "oame. Scotnd o parte din banii pe care !i avea !n porto"el, "emeia i%a dat tnarului, s"atuindu%l sa caute ceva de munca. MILOSTENIA AJUTA SI IN VIATA ACEASTA SI IN CEA VIITOARE $m sa va spun o istorioara cu un general milostiv. Era un general de osti, care era "oarte milostiv. Si era mare razboi intre bulgari si greci. El a primit ordin sa se prezinte cu trupele la granita cutare, la marginea padurii cutare, unde avea sa dea piept cu bulgarii. Dar mergand el cu reginementele, cu divizia lui M era calare pe cal M, au avut in drumul lor o intamplare ca aceasta. Un om mort zacea gol in santul drumului. 2u numai ca era dezbracat de toate 0ainele, dar era si in&ung0iat in inima. Soldatii, cand l%au vazut, nu i%au dat atentie. 1ergeau inainte. KUite un om gol si in&ung0iat*L Si era un deal acolo. 5eneralul a dat comanda regimentului la altul: KDu%te inainte, ca eu mai raman oleacaL, si acela s%a dus inainte si a trecut cu armata dealul, iar generalul s%a dat &os de pe cal, s%a dezbracat de manta, care era deasupra vestonului, si a acoperit mortul acela sa nu%l manance mustele sau "iarele, ca daca%i acoperit se teme orice "iara sa se apropie, crede ca%i viu. $poi a incalecat pe cal, a "acut cruce: KDoamne, a&uta*L, s%a dus si a a&uns trupele lui care mergeau la razboi. Soldatii si o"iterii au observat: K1ai, ce%o patit domnul general, ca parca era cu mantaua#L K,a nu eraL. Unul zicea ca era in veston. Dar nimeni nu stia ce a "acut generalul, cum a acoperit cu mantaua sa pe cel gol si &ung0iat. Si au mers la razboi. )ar acolo a venit unul cu o sulita si de departe a in&ung0iat calul lui in piept. alul cand a cazut i%a rupt piciorul generalului, mai sus de genunc0i. Si mare, negraita durere are cel care si%a rupt un oscior cat de mic, dar piciorul rupt mai sus de genunc0i# Doamne "ereste* El racnea acolo. $u venit soldatii, l%au scos de sub cal si l%au dus mai departe pana la un spital. S%au dat lupte groaznice si au biruit grecii pe bulgari. )ar el era in spital si l%au bagat intr%o camera care avea un gemusor mic. Singur. Era mare comandantul de razboi si nu l%au mai lasat cu altii. Si acolo au venit doctorii, dar daca piciorul era rupt de o saptamana sau mai mult, pana ce a a&uns el la spital i se innegrise piciorul pana la sold. $ venit doctorul, l%a cercetat si apoi i%a zis: 130

M Domnule general, cu toata parerea de rau, daca nu taiem piciorul maine dimineata din sold, nu te putem salva. $&unge rautatea la inima si esti gata, esti mort. Si l%au intrebat: M 3rei sau nu vrei# El, saracul general, se gandea: K+aman cu un picior. 3ai de capul meu*L Dar pana la urma a zis: M Domnule, daca asa e situatia, maine dimineata sa%mi taiati piciorul. $ pre"erat sa ramana cu un picior, dar macar sa ramana in viata, mare mutilat de razboi. Si s%a dus acasa doctorul, a pregatit "erastraie, ciocane, dalti, blide, cutite de taiat carnea. ?ereasca Dumnezeu, ca taie corpul omului ca si cum ar taia lemne* $ pregatit tot ce trebuia: doctorii de oprire a sangelui, cutare, ca dimineata sa mearga sa taie pipiorul generalului. Dar el, rugandu%se acolo in salonul acela singur, plangea tare si se ruga. Era mare durere. ?ereasca Dumnezeu la care se rupe osul, ca acele oase cand se ating unul de altul e durere pana in creier. El statea linistit tare, sa se dea in stanga sau indreapta, ca nu cumva oasele acelea sa se atinga, ca atunci e mare durere, nespusa. De aceea era bucuros sa stea cat mai linistit sa nu cumva sa se "aca durere mai mare. Si pe la miezul noptii, rugandu%se el, vede pe gemusorul acela o lumina mare, a venit un om la dansul stralucind ca soarele, cu toiag de aur in mana. El cand l%a vazut, a crezut ca e 1antuitorul. $ zis: M Doamne, miluieste%ma pe mine, pacatosul, sa atata stralucire n%am mai vazut. M e te doare# El i%a aratat piciorul care era rupt: M Uite, Doamne, nu pot sa ma scol pe picior. and se atinge un os de altul nu mai pot. 1or. Dar cel care s%a atatat i%a spus: M Scoala%te, unde te doare# M Uite, mai sus de genunc0i. $cela a "acut cu toiagul o cruce pe piciorul lui. Si i%a zis: M Scoala%te si stai pe picioarele tale. $ dat scaunul langa el. 2u indraznea sa se miste, stia durerea care o avea. Dar acela s%a pus langa el si i%a zis: M (une mana pe umarul meu si spri&ineste%te pe mine si scoala%te. Si a luat indrazneala generalul si cand a pus mana pe el s%a sculat drept in picioare. 2ici o durere. S%a speriat: M Doamne, cine esti, ca ai venti sa%mi "aci asa de mare bine# M Eu sunt omul acela in&ung0iat. $cela gol si in&ung0iat pe care ai pus mantaua ta. 1ergeam la o manastire sa dau niste slu&be. 1%au prins niste 0oti si nu numai ca m%au &e"uit, dar desi i%am rugat sa nu%mi ia viata, m%au in&ung0iat si m%au lasat si mort si gol. )ar tu,general de osti, ai avut mila de mine, te%ai dat &os si ti%ai pus mantaua ta pe mine. Si mi%a zis Dumnezeu: KEl a "acut mila cu tine, du%te si tu, ca a cazut in razboi si si%a rupt piciorul, si "a mila cu porunca lui <ristos sa te "ac sanatos si sa dai slava lui Dumnezeu care are mila de cei milostivi. and a zis asa, generalul nu l%a mai vazut pe acela, ca a disparut. )ar dupa ce acela s%a dus,el in loc sa mai planga, s%a sculat la cantari si la slavoslovii catre Dumnezeu cate stia. anta si se ruga. 2%a mai avut somn. Dimineata cand veneau doctorii cu "ierastraie, cu dalti, cu blide, cu cutite de taiat carnea, oasele, pentru mare operatie M sa%i taie piciorul din sold M, il aud cantand in salon. M ine canta acolo# Dar toti au zis: M 1ai, cred ca a murit si au venit preotii si acum ii canta cantarile bisericesti. El auzea cantand bisericeste. M Se vede ca a murit si au venit preotii si de acum nu%l mai operam noi, il ingroapa. Dar portarul zice: M 2%a venit nimeni. Eu am "ost la poarta. M Dar cine canta bisericeste in salonul lui# MDuceti%va si vedeti, domnule, noi nu stim sa "i intrat vreun preot in noaptea asta. and s%au dus, l%au gasit cantand si slavind pe Dumnezeu. M e%i cu dumneata, domnule general, cum de te%ai sculat#* M Sa "iti sanatosi, domnilor, mai inainte de a veni voi, a venit mila lui Dumnezeu. )ata care doctos m%a vindecat pe mine. Si le%a spus minunea cum acela numai cu atingerea toiagului sau l%a vindecat. M um se poate,domnule, una ca aceasta# Doar piciorul era negru, putred. 5eneralul si%a ridicat 0aina: M )a uitati%va aici. 2ici nu se cunostea unde a "ost rupt piciorul. 2imic. M e%i cu asta, domule# M $sta%i minunea lui Dumnezeu celui (reas"ant si (readrept. $ti vazut cum a "acut mula cu mine# (entru ca acum cateva zile cand mergeam la razboi, am gasit un om in&ung0iat si gol si am spus la armata sa mearga mai departe cu alt comandant, mi%a dat &os de pe cal, n%am avut cu ce%l a&uta ca mergeam la razboi, am pus mantaua mea peste el sa nu%l 131

manance pasarile. $cesta pe care l%am acoperit eu, la Dumnezeu s%a "acut s"ant, ca el mergea la o manastire si a "ost omorat si in&ung0iat. Si l%a trimis <ristos si m%a vindecat pe mine, ca sa se implineasa ce se spune in S"anta Evang0elie: ?ericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui. 3%am spus aceasta pentru ca sa stiti ca milostenia nu numai in vremea mortii si in ziua &udecatii, ci si in viata aceasta ne a&uta noua si ne scoate de la necazuri si de la prime&dii. LIMBA DEMONILOR )ntr%o zi, un preot i%a spus unui taran care in&ura pe camp: % (rietene, vii din iad# Taranul, neintelegand semni"icatia acestor cuvinte, i%a cerut preotului sa%i e=plice ce a vrut sa spuna. (reotul i%a zis: % and aud pe cineva vorbind in c0ineza, stiu ca vine de acolo, cand aud pe cineva ca vorbeste "rantuzeste, cunosc ca e din ?ranta, dar cand cineva in&ura, trag concluzia ca vine din iad, caci vorbeste limba demonilor. PILDA G9TELOR Se spune despre unii oameni, mai ales despre "emei, c sunt ca gTtele, cnd "ac glgie, cnd vorbesc mult. Ui de multe ori "emeile se supr dac !ndrzneTti s le spui c sunt ca gTtele. Dar ce Ttim noi despre gTte# )at ce ne spune TtiinSa: nd "iecare gsc !Ti miTc aripile, ea creeaz un curent ascendent pentru pasrea imediat urmtoare. Iburnd !n "ormaSie de K3L, !ntregul stol mreTte raza de acSiune a zborului cu E-b "aS de cazul !n care "iecare pasre ar zbura pe cont propriu. :amenii care merg !n "ormaSie, !mpreun, !n aceeaTi direcSie Ti au simSul comuniunii pot a&unge la destinaSia care Ti%au "i=at%o mai repede Ti mai uTor pentru c ei cltoresc a&utndu%se unii pe alSii. $tunci cnd o gsca iese din "ormaSie, simte imediat rezistenSa aerului Ti intr rapid din nou !n stol pentru a bene"icia de curentul ascendent creat de pasrea din "aS. Dac am avea acest simt al gTtelor, am rmne !n "ormaSie cu acei oameni care merg !n aceeaTi direcSie cu noi. nd gsca din "runte oboseTte, ea intr !napoi !n "ormaSie Ti o alta !i ia locul !n "runte. Este de bun simS s cedezi locul atunci cnd ai o slu&b solicitant sau o ascultare care te depTeTte. E o dovad a smereniei Ti a responsabilitSii. 5Ttele din spate ggie pentru a le !ncura&a pe cele din "aS s menSin viteza. Ui oamenii trebuie s%i !ncura&eze pe conductorii lor, pe cei ce le conduc destinele, cci nu !ntotdeauna tcerea e Ti smerenie. n s"rTit Ti acest mesa& este important: dac o gsc se !mbolnveTte sau este dobort de o !mpuTctur Ti iese din "ormaSie, alte dou gTte o !nsoSesc Ti coboar cu ea pe pmnt pentru a%i o"eri a&utor Ti protecSie. $cele dou gTte stau cu gsca bolnava sau rnit pn cnd poate zbura din nou sau pn cnd moare; Ti numai atunci pleac singure sau cu o alt "ormaSie pentru a prinde din urm stolul lor. 'a "el s procedm Ti noi cu "raSii care ies din "ormaSie sau sunt K!mpuTcaSi !n aripiL de vreun KvntorL. S ne aducem aminte de acela care a pre"erat s !ngri&easc de un bolnav, dect s a&ung s se !nc0ine la 'ocurile S"inte. Dac am avea simSurile gTtelor, ne%am spri&ini unul pe altul aTa cum "ac ele. :are am a&uns la msura gTtelor# 2u m re"er la glgie Ti vorbrie, c acolo le%am depTitC SINCERITATE 9I CURAJ Tria odat un !mprat, !ntr%o Sar !ndeprtat. $cesta a&unsese btrn Ti Ttia c se apropia vremea ca s aleag pe cel ce !i va urma la tron. n Sara aceea succesorii la tron nu se alegeau dintre copiii !mpratului, ci dintre tinerii cei mai virtuoTi din !mprSie. $Tadar, a c0emat la el pe toSi tinerii din !mprSie !ntr%o anume zi, Ti le%a spus: % $ venit timpul s m dau la o parte Ti s aleg urmtorul !mprat. $m decis s aleg pe unul din voi. )at cum va "i alegerea: v voi da astzi "iecruia o smnS, !ns una special. 3reau s mergeSi "iecare acas, s plantaSi smnSa, s o udaSi, Ti s va !ntoarceSi e=act peste un an, aici, cu planta care a crescut din smnS. $tunci, voi &udeca dup plantele pe care le aduceSi, Ti voi alege unul dintre voi. $cela va "i urmtorul !mprat* (rintre bieSi era Ti unul numit (etru, care si%a primit Ti el smnS cuvenit. $ mers acas plin de elan Ti i%a spus mamei toat povestea. Ea l%a a&utat s pregteasc g0iveciul, s aleag pmntul, s planteze smnSa Ti s%o ude cu gri&. n "iecare zi o uda la timp Ti urmrea dac d lstari. Dup vreo trei sptmni, unii dintre bieSi au !nceput s vorbeasc despre plantele lor. (etru continua s%Ti veri"ice g0iveciul cu smnS, dar, nimic nu creTtea. (atru sptmni, cinci sptmni, Tase sptmni trecur. Tot nimic. De&a toSi bieSii vorbeau despre plantele lor iar a lui nici nu se ivise din pmnt. Era tare abtut. 132

$u trecut Tase luni Ti tot nimic cu smnSa lui. $ !nSeles ca dduse greT. ToSi ceilalSi aveau copcei Ti plante !nalte iar el...nimic. 2%a spus nimic celorlalSi. nc mai aTtepta, oarecum. $ trecut Ti anul Ti toSi bieSii s%au !n"SiTat !naintea !mpratului. (etru n%a vrut s mearg cu g0iveciul gol, dar mama lui l%a !ncura&at s%o "ac. 'a urma urmei era cel puSin sincer. (etru a simSit un gol imens !n stomac, dar Ttia !n sinea lui c mama are dreptate. $Ta c a luat g0iveciul Ti s%a dus la palat. nd a a&uns acolo, a "ost uimit de varietatea de plante prezentate de ceilalSi tineri. Erau "rumoase, de toate "ormele Ti mrimile. (etru si%a aTezat g0iveciul &os iar cei din &urul su au !nceput s rd. Unii !l comptimeau Ti !i ziceau !n bat&ocor: % Ei, cel puSin ai !ncercat Ti tu* nd a sosit !mpratul, Ti%a aruncat oc0ii peste mulSime Ti i%a salutat pe cei prezenSi. (etru a !ncercat s se ascund undeva !n spate. % e plante minunate Ti ce "lori atrgtoare aSi crescut. $stzi unul dintre voi va "i numit !mprat* Dintr%o dat, oc0ii suveranului au czut pe (etru Ti pe g0iveciul gol. $ poruncit imediat grzilor s !l aduc !n "aS. (etru era !ngrozit. Se gndea: % mpratul a vzut c sunt un netrebnic, cci smnSa mea nu a rodit. (entru nevrednicia mea, poate voi plti cu capul. nd a a&uns !n "aS, !mpratul l%a !ntrebat cum !l c0eam. % 2umele meu este (etru, a rspuns el cu team. ToSi tinerii rdeau Ti%Ti bteau &oc de el. mpratul a cerut tcere. S%a uitat la biat Ti a anunSat mulSimea: % )at noul vostru !mprat. 2umele lui este (etru* ,iatul nu%Ti putea crede urec0ilor: "Dar smnSa nici nu crescuse. um putea s "ie el noul !mprat#" mpratul a luat din nou cuvntul Ti a zis: % u un an !n urm am dat "iecruia dintre voi o smnS. 3%am spus s o plantaSi, s o udaSi Ti s o aduceSi astzi la mine. Dar, eu v%am dat seminSe "ierte care n%au cum s creasc. ToSi dintre voi % cu e=cepSia lui (etru % mi%aSi adus plante Ti "lori. nd aSi vzut c smnSa nu creTte, aSi !nlocuit%o cu alta, de la voi. Doar (etru a avut cura&ul Ti sinceritatea de a se prezenta cu g0iveciul !n care se a"l smnSa dat de mine. De aceea, el este noul vostru !mprat* IZVORA9UL : groaznic secet cuprinsese un Sinut !ntreg. )arba mai !nti se !nglbenise Ti apoi se o"ilise cu totul. Tu"iTurile se uscaser Ti copacii !Ti pierduser seva. 2u cdea niciun strop de ploaie Ti dimineSile veneau una dup alta "r s aduc pmntului mcar trectoarea prospeSime a picturilor de rou. 3ieSuitoarele mai mici sau mai mari mureau cu miile. (uSine erau acelea care aveau "orSa de a "ugi din acel deTert care !ng0iSea totul. Ii dup zi, seceta era tot mai grea. (n Ti rdcinile adnci !n"ipte !n pmnt !Ti pierduser puterea. Toate "ntnile Ti izvoarele secar. $pa praielor Ti a rurilor sczuse de tot. Doar o singura "loare rmsese vie, deoarece un izvoraT mai ddea cSiva stropi de ap. )zvorul !ns era disperat Ti spunea: % Totul este arid, secat Ti pe moarte. Ui eu nu pot s "ac nimic. e noim au cei doi stropi de ap pe care !i dau# (rin apropiere era !ns un btrn copac puternic, adnc in"ipt !n pmnt. opacul asculta plnsetul izvoraTului Ti !i spuse micuSului: % 2imeni nu aTteapt ca tu s !nverzeTti iar !ntregul deTert. Datoria ta este s Sii !n viaS acea "loare. $tta doar... ?iecare su"let este o "loare !n deTertul lumii acesteia, care trebuie salvat. u toSii suntem responsabili pentru o "loare, iar cine poate, pentru dou sau mai multe, !ns aTa de repede uitm de "loriC Dac "iecare am KudaL o ""loare", acea ""loare" ar deveni un "izvoraT", care la rndu%i ar KudaL o alt ""loare", careC <aideSi s !ncercm*

CU NGERUL LA MAS$ "ost odat un bieSel care Ti%a dorit "oarte mult s !ntlneasc un !nger. $uzise el c !ngerii sunt "rumoTi Ti buni, Ti, !ntr%o zi, a pornit !n cutarea unui !nger. Utia "oarte bine c nu o s "ie o simpl plimbare, aTa c !nainte de a porni Ti%a umplut bine, bine gentuSa cu dulciuri Ti cu multe sticluSe cu ap, ca s%Ti mai potoleasc "oamea Ti setea din cnd !n cnd. nd a "ost la cteva blocuri deprtare de casa lui a zrit un parc mare Ti umbros, Ti s%a gndit s%Ti trag puSin su"letul !nainte de a porni iar la drum. S%a aTezat pe o banc lng un btrn trist Ti amrt, dar cu o "aS luminoas, care se uita att de plictisit la porumbeii ce scormoneau Ti ei as"altul, !n speranSa c or mai gsi cte ceva de%ale gurii. 133

,ieSelul Ti%a pus gentuSa !n braSe Ti a scos din ea o sticluS de ap Ti, cnd s guste din ea, a "ost !ntrerupt de privirea btrnului, care se uita la el cu o "lmnzeal de parc vroia s !l mnnce cu tot cu papuci. ?cndu%i%se mil, biatul i%a o"erit acestuia cteva dulciuri, iar drept rsplat btrnul i%a o"erit un zmbet. $tt de minunat Ti de radiant a "ost zmbetul btrnului, !nct bieSelul i%a o"erit Ti o sticluS cu ap doar, doar va mai primi !nc un zmbet att de "rumos. ?r nici o ezitare Ti "r nici o reSinere, btrnul i%a mai zmbit !nc o dat copilului. Toat dup%amiaza au stat acolo pe banc, mncnd Ti bnd, "r s !Ti spun vreun cuvnt unul celuilalt. (e cnd se !nnopt, biatul simSi prezenSa oboselii Ti se 0otr! s o ia ctre cas, mulSumit de bucuria pe care i%o "cuse btrnul, din care radia atta dragoste. 2ici nu apuc bine s "ac doi paTi c d "uguSa !napoi s%l !mbrSiTeze pe colegul su de banc. ,trnul surprins de "apta copilului, cu doi stropi de lacrimi !n oc0i, tot ce i%a putut o"eri !napoi a "ost cel mai "rumos zmbet pe care l%a vzut copilul !n acea zi. $&uns acas, mama biatului !l !ntmpin. Surprins de e=presia "eSei lui plin de "ericire, dnsa !l !ntreb: Y e ai "cut tu azi de eTti aTa de "ericit# ine Si%a adus aceast "ericire#L opilul !i rspunse: Y$m stat la mas cu un !nger*L. Ui !nainte ca mama lui s apuce s !i rspund, a mai adugat: YUtii ceva# $re cel mai "rumos zmbet dintre toate pe care le%am vzut vreodat, cu toate c e mai btrn dect mi%l !nc0ipuiam*L ntre timp, btrnul a a&uns Ti el acas Ti "iul su, observnd privirea paTnic a tatlui, nu a putut s nu !l !ntrebe: YTat, ce ai "cut azi de eTti aTa "ericit# ine Si%a adus aceast "ericire#L El i%a rspuns "iului su: Y$m mncat !n parc dulciuri cu un !nger*L. Ui !nainte ca "iul su s apuce s !i rspund, el a adugat:L Utii ceva# Este mult mai tnr dect mi%l !nc0ipuiam*L (rea des subapreciem puterea unei !mbrSiTri, a unui zmbet, a unei vorbe bune, a unei urec0i asculttoare, a unui onest compliment sau a unui simplu act de buntate Ti mil. Toate acestea au puterea de a "ace dintr%o zi obiTnuit o zi special sau c0iar s sc0imbe !ntregul "ir al vieSii unei persoane. Ui toate acestea sunt cele mai simple Ti obiTnuite mani"estri prin care lucreaz buntatea Ti dragostea divin. CINSTIREA DUMINICII ntr%o Duminic din anul -G4/, cpitanul unui vapor, care plutea pe rul 1issisippi, a poruncit unui marinar s descarce niTte pac0ete. 1arinarul spuse c nu%l las conTtiinSa s lucreze Duminica. % Du%te Ti caut un om !n locul tu. % Ui aceasta e contra conTtiinSei mele. % Dac e aTa, n%ai dect s prseTti serviciul. :mul !Ti zise: "Dac Dumnezeu vrea aTa, aceasta nu poate "i dect spre binele meu". Ui a prsit serviciul de pe vapor. Dup cteva zile vaporul se scu"und Ti cei mai mulSi dintre marinari au murit !necaSi. :mul a scpat, pentru c a Sinut cu orice preS s s"inSeasc Duminica. COJOCELUL Un om, trecnd pe o strad, a vzut !n "aSa unei biserici un btrn srman, un cerTetor, ce tria din milostenia credincioTilor. De btrn, s%a apropiat o "etiS, care i%a !ntins cSiva bnuSi. )mpresionat de gestul ei, trectorul a !ntrebat%o pe copil: % Spune%mi, de ce i%ai dat btrnului bnuSii ti # % UtiSi, domnule, tatl meu a murit, iar mama, deTi munceTte mult, nu prea are bani, aTa c o ducem destul de greu. Dar asear mama mi%a spus c, atunci cnd "aci un bine, Dumnezeu te rsplteTte negreTit. $Ta c azi, am luat bnuSii aceTtia pe care eu i%am strns Ti i%am dat btrnului din "aSa bisericii. El are, cu siguranS, mai multa nevoie de ei. )ar Dumnezeu, "iindc am "cut un bine, se va !ndura Ti de mine. ucerit de buntatea "etei, omul a !ntrebat%o ce !Ti doreTte ea cel mai mult. % :, a spus "ata, aT vrea un co&ocel, c vine iarna Ti va "i "oarte "rig. $nul trecut am rcit ru de tot, "iindc nu am umblat bine !mbrcat, dar Dumnezeu mi%a a&utat si m%a !nsntoTit. 1ama a vrut sa%mi cumpere un co&ocel, dar e tare scump si nu se poate. % Ei, uite c se poate, i%a mai spus omul. 3ino cu mine* $&unTi !n "aSa unui magazin mare, ce se a"la peste drum, omul i%a cumprat "etei un co&ocel clduros Ti tare "rumos. ?etiSa nu Ttia cum s%i mai mulSumeasc strinului ce se !ndurase de ea. % 3ezi, i%a mai spus omul, mama ta a avut dreptate. Dumnezeu totdeauna te rsplteTte pentru binele "cut. Tu l%ai a&utat pe btrn, iar Domnul mi%a dat mie ocazia s te !ntlnesc tocmai !n acel ceas. Eu te%am a&utat acum pe tine, Ti, "ii sigur, Dumnezeu !mi va a&uta Ti mie mai trziu, "iindc atunci cnd ne a&utm unii pe ceilalSi, Ti Dumnezeu ne a&ut pe noi. u ct suntem mai buni Ti avem mai mult gri& unul de altul, cu att Dumnezeu ne vede credinSa Ti ne "ereTte de rele. 134

LEAC PENTRU BE:IE Un brbat se !mbta adeseori, iar cnd !l certa soSia, !i spunea c bea pentru a%Ti uita necazurile. ?emeia lui, vrnd s%l scape de aceast patim, "iind !nSeleapt, ce credeSi c a "cut# ntr%o zi, pe cnd brbatul ei era la crcium, Ti%a luat copiii Ti s%au dus dup el. $colo, la crcium, cum a intrat, a cerut butur. ,rbatul Ti toSi ceilalSi, vzndu%i, au rmas uimiSi. % 2u Si%e ruTine s vii la crcium#, a zis brbatul. % De ce s%mi "ie ruTine, c sunt unde e Ti brbatul meu, nu sunt !n alt parte, a spus "emeia Ti a !nceput s bea. % 2u Si%e ruTine s bei !ntre oameni#, a !ntrebat iar brbatul. % 3reau s%mi uit Ti eu necazurile, rspunse "emeia. $poi a !nceput s dea de but Ti copiilor. % e "aci "emeie# % 'e dau Ti lor s bea, ca s uite c sunt "lmnzi Ti goi. $dnc miTcat, la auzul acestor cuvinte, brbatul Ti%a scos "emeia Ti copiii din crcium Ti a renunSat pentru totdeauna la patima beSiei. BOG-:IA PE CARE O ARE FIECARE Iilele trecute am citit o istorioar ce este plin de sens pentru noi, creTtinii ortodocTi de astzi. u mulSi ani !n urm, un mic indian, s%a apropiat de o "erm din Statele Unite ale $mericii. Era "lmnd, sleit de puteri, abia se miTca, din el mai rmnnd doar pielea Ti oasele. Dup ce l%au 0rnit, voind s%l spele, au vzut c la gtul lui atrna o geant. nd a "ost !ntrebat ce are !n ea, acesta a mrturisit c acolo pstreaz cu s"inSenie un talisman, ce i%a "ost druit cu -/ ani !n urm de !nsuTi aas0ington. Dup ce au desc0is geanta, cu toSii au rmas uimiSi. n ea sttea gramata @act o"icialA lui aas0ington, con"orm creia pentru micul indian, Statul $merican acorda o pensie anual pe viaS, ce i%ar "i "ost de a&uns s triasc !ndestulat toat viaSa sa* )ar el o purta drept talisman la gtul su. 2oi cei ce suntem creTtinii ortodocTi de astzi suntem !ntocmai ca acel mic indian. +epetm aceiaTi istorie a indianului, deTi suntem botezaSi cu Du0 S"nt Ti cu ap, sau mai bine zis, cu "oc ce se coboar din cer. $vem S"nta Evang0elie a Domnului nostru )isus <ristos, cuvntul vieSii care poate aduce lumin Ti pace !n su"let, noi !ns o lsm pr"uit acolo pe ra"t, ne!ndrznind s ne atingem de ea, c de, vezi m rog, e cam greu de !nSeles... 2e%a "ost dat S"nta ruce, care ne indic calea pe care trebuie s mergem. 2e !ndeamn aceasta s !nSelegem c drumul creTtinului ortodo= este drumul rucii, iar noi cutm ci uToare !n viaSa noastr, uitnd de mprSia erurilor. 2e%a "ost dat S"nta ,iseric, uTile creia sunt !n permanenS desc0ise, clopotele creia cu &ale ne !ndeamn s mergem s vorbim cu Dumnezeu, s ne !mprtTim din durerile noastre cu El, s%' primim pe El !n su"letele noastre prin S"intele Taine... Doar asta zice Stpnul: K3eniSi la 1ine toSi cei osteniSi Ti !mpovraSi Ti eu v voi odi0ni pe voi. 'uaSi &ugul 1eu..." 8ugul luat de 1ntuitorul nostru a "ost &ugul rucii, aTadar, noi !n zadar cutm ci uToare. )storioara cu care am !nceput m%a uimit mult pentru c Ti noi, suntem ca Ti indianul cela. ine nu are ,iblie, cine nu are biseric ortodo= aproape, cine nu are astzi acces la Scrierile S"inSilor (rinSi, datorit te0nologiei in"ormaSionale# Si !ns dintre noi se "olosesc de ele# 'e grmdim, le purtm cu noi, le Ttergem de pra", le purtm la gt, drept talisman... CEA MAI NOBIL- FAPTUn om avea trei "eciori Ti le%a !mprSit toat averea !n a"ar de un inel, pe care l%a rezervat pentru cel care va "ace "apta cea mai nobil. ?eciorii plecar. Dup cteva luni se !ntoarser. el mai mare zise: % Un negustor mi%a !ncredinSat o mare sum de bani Ti i%am restituit%o. % u aceasta Si%ai !ndeplinit numai datoria, zise tatl. $l doilea zise: % Eu am scpat de la !nec un copil, periclitndu%mi viaSa. Tatl rspunse: % $ "ost bine Ti erai !ndreptSit s%o "aci. $l treilea zise: % Eu l%am gsit pe cel mai mare duTman al meu, dormind pe marginea unei prpstii Ti l%am trezit ca nu cumva s cad !n prpastie. Tatl !i !ntinse inelul Ti%i zise: % Tu ai "cut "apta cea mai nobil, cci ai !mplinit porunca cea mai grea: ")ubiSi pe vr&maTii voTtri". LA ORA DE RELIGIE

135

'a ora de religie, pro"esorul le spuse elevilor: Y'a lecSia din sptmna viitoare, dragii mei, vom vorbi despre minciun. $m pregtit destul material pentru aceast lecSie interesant, dar, ca s !nSelegeSi mai bine mesa&ul lecSiei, v rog s citiSi, "acultativ, capitolul -E din S"nta Evang0elie dup 1arcuL. Dup o sptmn, pro"esorul de religie intr !n clas Ti le spune elevilor: K$Ta dup cum v%am amintit sptmna trecut, astzi vom vorbi despre minciun, dar mai !nti v rog s ridicaSi mna toSi cei care aSi citit capitolul -E din S"nta Evang0elie dup 1arcu, aTa dup cum v%am rugatL. $tunci aproape toSi elevii din clas erau cu minile ridicate. KDa M zise pro"esorul M voi, cei cu minile ridicate, sunteSi oamenii crora vreau s le vorbesc despre minciun, cci capitolul -E din S"nta Evang0elie dup 1arcu, nu e=ist !n ,iblie". LUCRARE DE777 LICEN:)epuraTul !Ti "cea 'ucrarea de 'icenS Ti tare se mai minuna toat pdurea de rvna lui... urioas, vulpea apare !n zon Ti !l !ntreab: % e "aci iepuraTule, despre ce scrii tu acolo# % $m !nceput lucrarea de cercetare despre cum poate "i mncat o vulpe de ctre un iepuraTC % <a0a0a0a... (i cum o s mnnce un amrt de iepuraT o vulpe# (oate invers... % ercetare TtiinSi"ic, vulpeo, daca nu crezi te vei lmuri desear cnd vei trece pe lng vizuin.... DimineaSa, pdurea era uimit... n "aSa vizuinii, pielea vulpii era !ntins la uscat... urios, lupul !i iese !n cale iepuraTului Ti !l !ntreab: % Despre ce scrii tu acolo iepuraTule# % Sunt la cercetarea propriu%zis din lucrarea de licenSa; studiez cum poate "i mncat lupul de ctre iepuraT... % <a0a0a0a0a... um o s mnnce un amrt ca tine, un lup mare ca mine# % $sta e cercetare TtiinSi"ic serioas, dac nu crezi ne vedem desear la vizuin... DimineaSa, stupoare mare !n toat pdurea... (ielea lupului era !ntins la uscat lng cea a vulpii... 2emairezistnd, ursul o apuc Ti el spre iepuraT Ti !l !ntreab: % Despre ce mai scrii tu acolo iepuraTule# % Sunt de&a la concluziile cercetrii !n care demonstrez cum e mncat ursul de ctre iepuraTC % <o0o0o0o0oC e tot spui pric&itule# ...cum o sa mnnce un mititel ca tine un urs mare ca mine# % 2u crezi# $ceasta este o cercetare TtiinSi"ic, nu e o glum. 3ino desear la vizuin Ti ai s te convingi... n dimineaSa urmtoare toat pdurea era Tocat... (ielea ursului era !ntins la uscat lng cea a lupului Ti cea a vulpii... Dup cteva ore, cnd lig0ioanele pdurii se rspndiser care !ncotro, rznd, iepuraTul ieTi din vizuin de gt cu leul care !i spuse: % $i vzut iepuraTule# e !Si spuneam eu...# Tema nu conteaz, ci coordonatorul... $Si vzut cine era !n spatele iepuraTului# Un Ycoordonator de lucrareL. Ui ce lucrare* $Ta lucreaz el, prin YstudenSiiL lui. uriozitatea Ti !ncrederea !n "orSele proprii, i%a costat viaSa pe niTte vieSuitori ai pdurii cu nume sonore. +eiese din istorioar c iepuraTul era prieten cu leul Ti !l adpostea !n vizuina lui, ba !i era c0iar... pro"esor coordonator. S nu ne mirm cnd niTte oameni neputincioTi Ti "ricoTi ca niTte iepuri, reuTesc, !n &ungla lumii acesteia, s "ac ru concetSenilor lor. Trebuie s !nSelegem c nu ei sunt autorii nedreptSilor, calomniilor Ti a tuturor relelor, ci niTte YleiL "lmnzi, care se ascund cu mult dibcie !n YvizuinileL prietenilor lor neputincioTi, ca s lucreze sub acoperire, spre a nu "i recunoscuSi. Y?iSi tre&i, priveg0eaSi. (otrivnicul vostru, diavolul, umbl, rcnind ca un leu, cutnd pe cine s !ng0itL. @(etru ) .,GA NCERCA:I CU777 PIETRICICA Un soi de psri cnd zboar peste un munte din Sara ilicia, Sin !n cioc cte o pietricic pn ce trec muntele. Ele Sin pietricica pentru ca s nu poat striga, cci "r piatr n%ar putea rbda s nu strige, Ti atunci, auzindu%le, vulturii le% ar prinde Ti le%ar mnca* :amenii clevetitori ar "ace tare bine dac ar lua pild de la aceste psri "r minte, dar, totuTi "oarte cu minte. Ei ar "ace bine dac Ti%ar lega limba ca s nu mai cleveteasc pe aproapele cu "el de "el de vorbe urte. $tunci nu i%ar auzi nici pe ei diavolul % vulturul iadului ca s%i !ng0it !n vpaia cea nestins a muncilor veTnice. URCU9URI 9I COBOR9URI Un elev s%a mutat de la o Tcoal la alta. Dup ore, colegii si au rmas s &oace basc0et. El a vrut s &oace !mpreun cu ei, dar, pentru c era mic de !nlSime, nu l%au lsat. $tunci s%a dus acas, Ti%a luat mingea Ti s%a !ntors pe teren. 136

3zndu%l ct de bine arunc la coT, colegii l%au rugat s vin s &oace !ntr%una din ec0ipe. Din primele minute de &oc, Ti%au dat seama c era cel mai bun de pe teren. % S nu te superi c te%am Sinut pe marginea terenului, dar nu voiam s ne strici &ocul, i%a e=plicat un coleg. $&uns acas, biatul i%a povestit tatlui su !ntmplarea. Tatl i%a spus: % Spune sincer, te%ai um"lat !n pene cnd Ti%au dat seama c eTti mai bun dect ei# % 2u, tat, nu aveam de ce. Dac ar "i avut un pro"esor de sport la "el de bun ca acela de la Tcoala mea vec0e, ar "i "ost Ti ei mai buni. 2u e mare lucru. % Dar te%ai suprat c nu te%au primit de la !nceput# % 1%am !ntristat puSin, dar m%am gndit c nu are rost s m supr. % Xine minte, !ntmplarea de astzi nu se va mai repeta: vei vedea c de acum ei te vor c0ema s &oci cu ei. Dar un lucru se va repeta Ti peste ani de zile. 3iaSa te urc Ti te coboar: azi eTti cpitan de ec0ip, mine eTti rezerv. $zi eTti director, mine eTti To"er. )mportant este s nu te agSi cu disperare de nimic: ce vrea Dumnezeu, aia s "ii. Ui, indi"erent de modul !n care te trateaz oamenii, tu acelaTi s "ii. oamenii sunt sc0imbtori: ba te scuip, ba se pleac !n "aSa ta dac au impresia c vor cTtiga ceva prin asta. O S-MN:- DE STEJAR DeTi !nvierea este un "apt istoric dovedit de attea mrturii, sunt mulSi care !nc nu pot sa cread acest adevr* n cimitirul din <anover, 5ermania, este un mormnt placat cu plci mari de granit Ti marmor, "i=ate solid pe un cadru de "ier Ti beton. $cest mormnt aparSine unei doamne, care, !n viaS, nu credea !n !nvierea morSilor. Ea a lsat prin testament urmaTilor si porunca de a%i consolida !n aTa "el mormntul, !nct, dac va "i o !nviere, sa nu poat ieTi din el. (e acest mormnt ea a cerut sa "ie "i=ata o placa "unerar cu inscripSia: "$cest mormnt nu se va desc0ide*". De%a lungul timpului !nsa, o smnSa de ste&ar a czut !ntr%o "isur a marmorei Ti a peretelui de beton, Ti a !nceput s creasc. 2oul pomiTor, alimentat de apa, care se scurgea de pe mormnt, se dezvolta tot mai mult, mrind acea "isur. n zilele care au urmat vntul a adus pra", care s%a depus !n acea "isur, "acilitnd creTterea pomului. n decursul anilor acea mic smnS a a&uns un pom viguros, care a !mpins deoparte pietrele de granit Ti zidul de beton, desc0iznd mormntul, s"idnd inscripSia: "$cest mormnt nu se va desc0ide*". S "ie doar o simpl !ntmplare# PUTEREA BANULUI Un pustnic a intrat !ntr%o peTter s se adposteasc de ploaie Ti acolo a gsit o comoar. $ ieTit peste msur de speriat din peTter strignd: % $m vzut moartea* $m vzut moartea* $"ar s%a ciocnit cu trei bandiSi, care privind !n &ur l%au !ntrebat: % 1oTule, unde este moartea# (ustnicul i%a dus !n peTter Ti le%a artat tezaurul, descoperit din !ntmplare. 'a vederea aurului, cei trei bandiSi Ti% au simSit inima tresltnd de bucurie Ti vicleni i%au spus: % $i dreptate, moTule, pleac, pleac departe de aici... Dup plecarea btrnului, 0oSii au rmas lng aur, care era "oarte mult, !ntrebndu%se, cum s%l care din vr"ul muntelui. (n la urm au 0otrt ca unul s mearg s aduc provizii Ti cruSe, iar ceilalSi doi s rmn de paz. el care a cobort !n trg, dup provizii, se gndea: ,,n trg voi bea Ti voi mnca pe sturate, voi petrece... apoi voi cumpra provizii, pe care le voi otrvi Ti ast"el voi rmne singurul stpn al comoriiL. ei doi tl0ari rmaTi de paz gndeau "iecare !n sinea lui: ,,: &umtate din comoar este mai mare dect o treime. 'a !ntoarcere, !l vom ucide pe cel plecat !n trg Ti vom !mprSi comoara pe dindouL. Ui aTa au "cut. '%au omort pe tovarTul venit din trg cu provizii Ti cruSe, au mncat 0rana otrvit Ti ast"el au murit cu toSii... u toSii avem nevoie de bani, dar pentru cel obsedat de cTtigul bnesc, pentru omul lipsit de scrupule, pentru cel care uit c banul este un mi&loc Ti nu un scop, pentru lacomi Ti egoiTti, banul !nseamn moarte. CUGET NEN:ELEPT Un preot trecea, !ntr%o zi, pe un drum de Sar. Un stean necredincios !Ti btea boii Ti zicea tot "elul de !n&urturi. (reotul !i zise: % De ce te osndeTti la pedeapsa veTnic# :mul necredincios !i rspunse: 137

% Eu nu pot crede, printe, !n acestea... ci dac Dumnezeu a 0otrt s m scape, ori ce%aT "ace ru, voi "i mntuit. Ui, dimpotriv, dac a 0otrt s "iu osndit, orice aT "ace bun, degeaba este ... $tunci preotul !i zise: % Dac este aTa cum zici, atunci de ce te mai duci la cmp s ari Ti s semeni# .. :mul rmase !n tcere. (rintele zise: % Dac ar "i adevrat ce ai spus, atunci orict ai ara, Ti ai semna, dac Dumnezeu a 0otrt s nu se "ac, degeaba%i munca ta Ti, dimpotriv, dac Dumnezeu a 0otrt s se "ac, atunci nu mai e nevoie s ari Ti s semeni. :mul rmase iar "r rspuns. (rintele gri din nou: % 2u, prietene... Dumnezeu !Si d road numai dac tu vei munci pmntul Ti tot aTa, El nu%Si va da mntuirea dect dac !i Sii !n seam poruncile Ti nu duci o viaS ticloas ... De atunci, omul acela s%a !nSelepSit... DE LA UN PA.AR ntr%o zi diavolul ispiti pe un om cumsecade, zicndu%i: % )at, tu eTti srac Ti o duci tare greu. Si dau tot ce%mi ceri, dac vei ucide un om. % :, niciodat* (entru nimic !n lume... Doamne "ereTte* % $tunci s pui "oc la casa cuiva... % 2u, nu pot nici asta* 1 bate Dumnezeu... % $tunci s "uri ceva. % 2iciodat n%am "urat Ti nici n%am s "ur vreodat, orice mi%ai da tu* % $tunci uite ce: s bei un pa0ar de rac0iuC :mul se ls ispitit. e Ti%a zis: ce mare lucru un pa0ar cu rac0iu. (entru el voi avea tot ce%mi doresc. Ui bu un pa0ar de rac0iu, apoi altul, Ti !nc unul, pn se !mbt. (lecnd beat de la crcium, se trezi, noaptea, !n casa unui gospodar Ti, neTtiind ce "ace, vru s%i "ure niTte lucruri. 5ospodarul se trezi. el beat !l lovi cu ceva !n cap Ti%l omor!. 3znd "apta Ti vrnd s%o acopere, ddu "oc casei. )at cum, prin ispita buturii, el a "cut toate cele trei pcate, pe care spusese c nu le va "ace niciodat. De la un pa0ar... PACATELE PREOTILOR AU SI ELE PLATA LOR Din viata S"antului 1acarie Egipteanul, vrednicul (aladie marturiseste aceasta intamplare. 'a acest s"ant m%am dus eu odata si l%am gasit in a"ara c0iliei lui, langa care sedea un preot al satului, al carui cap intreg era mancat de boala numita cancer si i se vedea c0iar si osul din "runte. 3enise, deci, sa "ie vindecat. Dar s"antul nu a primit sa se intalneasca cu el. '%am rugat si eu, zicand: % Te rog, primeste%l, ai mila de el si raspunde%i * )ar S"antul 1acarie mi%a zis: % Este nevrednic sa "ie vindecat. aci i s%a trimis boala spre invatatura. Dar, daca voieste sa "ie vindecat, convinge%l sa se opreasca a mai savarsi S"anta 'iturg0ie. aci a savarsit S"anta 'iturg0ie, curvind. Si, de aceea se pedepseste. Si Dumnezeu il va vindeca. and i%am spus aceasta celui bolnav, acesta s%a invoit, &urand sa nu mai implineasca slu&ba (reotiei. $tunci, s"antul l%a primit si i%a zis: % rezi ca e=ista Dumnezeu # )%a raspus preotul: % Da * % 2%ai putut sa nu%ti bati &oc de El # % 2u * Si i%a mai spus apoi s"antul: % Daca%ti recunosti pacatul si lectia ce ti%o da Dumnezeu pentru acest pacat, de aici inainte cauta dreptatea. (reotul s%a anga&at ca nu va mai liturg0isi si ca va reveni la starea de mirean. Si, numai asa i%a pus s"antul mana pe cap, iar in putine zile s%a si vindecat, i%a crescut parul si a plecat sanatos la casa lui. MONA.UL NEMILOSTIV CARE S-A N9ELAT, PENTRU C- A F-CUT O NEVOIN:- SEAC-, F-RDRAGOSTE 9I DISCERN-MNT (rintele F a venit !n S"ntul 1unte !mpreun cu un prieten al su ca s se "ac mona0i, dup o minune ce au vzut%o laTinos @)nsula Tinos !n care s%a descoperit o icoan a 1aicii Domnului care "ace nenumrate minuniA "cut de 1aica Domnului, cnd s%a vindecat un paralitic din naTtere. (rietenul su a rmas la 2ea Sc0iti, iar (rintele F a mers !n partea de 2ord % Est a S"ntului 1unte Ti s%a "cut mona0 !ntr%o mnstire idioritm. 138

Deoarece !n mnstirile idioritmice e=ist mult libertate este nevoie, "ireTte, Ti de mult atenSie, deoarece dac cel ce o are nu o pune !n valoare bine poate deveni mai ru Ti dect un mirean Ti se poate !nTela. (rintele F avea du0 de nevoinS, dar du0ul liber al idioritmiei -%a aruncat mai !nti !n mndrie, apoi !n aroganS. u ct "cea mai aspre nevoinSe cu mndrie, cu att i se !mpietrea mintea Ti inima. 2u !l interesa dac cel de lng el se prime&duia sau se poticnea, ci numai se !ngri&ea s%Ti completeze numrul mare de rugciuni Ti multele lui metanii. Ui%a umplut toate orele, pn Ti minutele, cu nevoinSe, cu paraclise, etc. Ti se silea pe sine !n mod egoist s se s"inSeasc, pn ce Ti%a pricinuit Ti stres din aceast pricin. (ostea !n"ricoTtor, mnca mereu la ceasul al noulea Ti la trei zile. ine !l vedea pe dina"ar, grbovit, numai sc0elet, vorbind serios, etc, !Ti "cea impresia c e un mare pustnic. Deoarece Ti ascultarea lui era de pdurar Ti cel mai mult timp Ti%- petrecea !n pdure, Ti asta -%a vtmat. nd s%a !ntors !n mnstire, ai "i spus c a cobort 1arele $ntonie din munte. 2u vorbea cu nici un "rate, se !nc0idea !n c0ilie, precum am spus, Ti se silea pe sine la nevoinSe egoiste ca s se s"inSeasc. ntr%o zi, deci, un lucrtor a czut dintr%un copac !n pdure Ti s%a rnit srmanul. ?iul su -%a pus pe un catr Ti -%a adus lng 1nstire, ca s !nTtiinSeze pe pdurar, pe (rintele F de accident Ti s%i cear o ptur ca s%- duc la port pe tatl su cel rnit, ca de acolo s mearg la Tesalonic. (rintele, din pcate, nu numai c nu i%a dat ptur, ci se gndea la timpul ce i l%ar "i mncat tnrul cu problema tatlui su. ?ireTte era obligat nu numai s%- asculte, ci s%- Ti a&ute, deoarece era cu ascultarea la pdure, Ti proiestos. Din pcate !ns a !nc0is uTa c0iliei sale, ca s nu !ntrzie Ti s% Ti completeze cele du0ovniceTti ale lui. nd au vzut pe tnr plngnd, prinSii mnstirii s%au apropiat de el Ti l%au mngiat. '%au a&utat s%Ti duc tatl rnit Ti s%au !ngri&it Ti pentru spital. Dup o ast"el de nemilostivire "iresc era s se deprteze cu desvrTire 0arul lui Dumnezeu de la (rintele F Ti s se !ntunece !ncet % !ncet, ticlosul. $ !nceput s se "leasc c a a&uns la msurile S"inSilor (rinSi Ti vede s"inSi, !ngeri, etc. )ntr%o zi i%a aprut iarTi un % c0ipurile % !nger Ti !i spune: % (regteTte%te repede (rinte F, pentru c peste puSin voi veni s te iau. $cela a rspuns: % S "ie binecuvntat* Ui !n grab s%a !mbrcat cu 0ainele cele noi Ti cu sc0ima. )ntre timp !ngerul !l strig din nou: % <aide, repede, urc pe "ereastr s te iau. % ? rbdare s a"lu un scunel ca s urc, a rspuns (rintele. Dup acest dialog, mi%a spus "ostul stareS, s%a auzit o cztur Ti un o0L. (n s alerge (rinSii s%a s"rTit. S%a "cut zob, pentru c era mare cu trupul, Ti !nlSimea era mare, deoarece a czut de la al treilea eta& !n curtea pavat cu piatr. (rinSii l%au adunat !n ptur cu !ndoit durere, pentru c mai mult se gndeau la pierzarea su"letului lui. Dup aceea au urcat la c0ilia lui Ti au a"lat o 0rtie pe care scria cu litere mari: Sub aceast 0rtie am trei mii de dra0me pentru un parastas de 7/ de zile. Dac nu mi%- veSi "ace s aveSi lepra lui 50iezi, spnzurtoarea lui )uda Ti blestemul celor 4-G (rinSi purttori de Dumnezeu ai primului Sinod EcumenicL Ti la s"rTit avea semntura lui. ,unul Dumnezeu, care este tot mil, s%Ti "ac mil de "ptura Sa, Ti aceast !ndoit cdere a "ratelui !nTelat s se "ac !ndoit "rn pentru noi, Ti s ne nevoim cu mult smerenie Ti dragoste, ca s ne putem apropia de Dumnezeu. $min. TREI VOI, TREI NOI, MILUIESTE-NE PE NOI <ai sa va spun o istorioara scrisa de M Dumnezeu sa%l ierte M (atriar0ul 2icodim. 1ergea un vapor rusesc la )erusalim. (lecase de la :desa cu cateva mii de oameni, ca ei "oarte multi se duceau la S"intele 'ocuri si la S"antull 1unte. (opor "oarte evlavios. (e cale s%a stricat ceva la vapor. K1ai, unde ancoram, ca sa reparam ceva la vapor#L Si au vazut o insula pustie. K$colo ancoramL. Si s%au apropiat de insula, ancora s%a oprit la 6/ de metri. $u in"ipt ancorele si s%au oprit la 6/ de metri. $u in"ipt ancorele si s%au oprit si au trecut cu barcile in insula. : insula pustie cu padure, cu poieni. :amenii au iesit si ei diu corabie pana au reparat%o, ca a doua zi dimineata sa plece. Si umblau pe insula sa vada ce "el de pamant e pe acolo. ?lori di"erite, pasari di"erite, cum nu erau in tara lor. Si oamenii s%au asezat &os, au inceput sa stea la masa, sa scoata mancare. )ata, cand vad pe insula trei oameni goi, cu pieile goale. ?ugeau unul dupa altul si ziceau asa: KTrei voi, trei noi, miluieste%ne pe noiL. $tata stiau sa zica. Dar ziceau pe limba lor si%i intelegeau. K e%or "i astia, mai#L K1ai, sunt niste oameni salbatici pe insula* <ai sa%i prindemL. Si s%au dus multi oameni, cu "rang0ii, cu ce%au putut. K1ai, 0ai sa%i prindem. e "el de lume%i asta, mai#L 2%au vazut "emei, doar trei barbati, "ugeau unul dupa altul si ziceau asa: KTrei voi, trei noi, miluieste%ne pe noiL. Si i%au prins. )n vapor aveau doi episcopi care mergeau la S"intele 'ocuri si comandantul vaporului si lume buna. Si le%au spus: K$m prins oamenii acestia salbaticiL. Dar aceia cand i%au prins, au inceput a plange. Erau goi, n%aveau 0aine si tot asa ziceau: KTrei voi, trei noi, miluieste%ne pe noiL. Si i%au intrebat: M De unde sunteti# De cand stati aici# Si aproape uitasera si vorba, in a"ara de aceea: KTrei voi, trei noi...L. Dar au zis: 139

M S%a s"aramat un vapor aproape de insula asta acum vreo 4/ de ani. Si eram copii. S) noi am scapat pe cateva scanduri aici. $u "ost si parinti nostri, dar au murit. Si noi am auzit ca Dumnezeul nostru sunt trei. Unul se c0eama Tatal, Unul ?iul si Unul Du0ul S"ant. Ei nu stiau ca e un Dumnezeu in trei persoane. M Si ne%am gandit ca daca aceia sunt in cer si noi pe pamant, noi asa ne rugam: K$ceia trei din cer sa ne miluiasca pe noi trei de pe pamant. Si atata rugaciune stim: KTrei noi, trei noi, miluieste%ne pe noiL. $tunci episcopul a zis: M 1ai, saracii, nici rugaciunea Tatal nostru nu o stiu. 'e%a dat 0aine, i%a imbracat. Ei gaseau de mancare ca erau niste pomi pe insula aceea cu seminte, cu padurete, cu ce or "i "ost, si cu acelea traiau. Si a zis episcopul, ca avea vreo zece preoti in corabie: M <aide, cat stam noaptea aici, sa%i invatam Tatal nostru. 'e%a dat de mancare, i%a imblanzit. Ei, daca au vazut ca nu le "ace rau, stateau. Si a pus un preot sa%i invete Tatal nostru. M Uite asa sa va rugati, ca noi nu va luam de aici. a ei voiau sa ramana acolo pana la moarte. M um sa ne rugam# M Tatal nostru, are esti in ceruri si celelalte. )%au invatat preotii, iar dimineata vaporul a "ost reparat, a plecat din rada, mergea. Trebuia sa plece, iar ei au zis ca Knoi nu mergem nicaieri, noi vrem sa stam aiciL. Si invatasera ei oleaca Tatal nostru, dar cand s%a departat vaporul, unul dintr%insii a zis: M Eu am uitat, ai uitat si tu# M 1ai, am uitat. Tatal nostru, si mai cum# M <ai dupa vapor ca nu%i departe. Sa%l prindem sa ne invete preotul Tatal nostru ca am uitat. Si au inceput a merge pe apa ca pe uscat si "aceau din mana la vapor: M 1ai stati, mai stati. and au vazut aceia din vapor ca acestiea trei merg pe apa, s%au spaimantat: M e%s acestia# 2aluca# )ngeri# Draci# e%s acestia# )a uite, merg pe apa, domnule* M e%i cu voi# M $m uitat Tatal nostru. um zicem# Tatal nostru, arele esti in cer# Dar preotul, cand a vazut ca merg pe apa ca ingerii, cum mergea <ristos pe mare, le%a zis: M 2u mai ziceti Tatal nostru* M Dar cum# M $sa cum ati zis. Duceti%va inapoi si ziceti: KTrei voi, trei noi, miluieste%ne pe noiL, daca mergeti voi pe apa si ati devenit asa de s"inti cu rugaciunea voastra* $tunci au inceput a se prinde toti trei de mana pe apa si de bucurie mergeau zicand: KTrei voi, trei noi, miluieste%ne pe noi*L pana cand au a&uns la mal in isula lor. $tat de s"inti erau. Ei nu stiau dogmele S"intei Treimi, stiau de un Dumnezeu in trei persoane, atat au putut sa invete, dar cand auzeau aceastea o ziceau din toata inima. 3ezi cate minuni s%au intamplat# Unii s"inti au mutat muntii cu rugaciunea, altii au inviat mortii si altii multe alte minuni au "acut cu rugaciunea. 2oi stim Tatal nostru, rezul, rugaciuni, stim de S"anta Treime, invatam, avem preoti, biserici. )nsa in timpul zilei trebuie sa avem o rugaciune scurta. :ri Tatal nostru in toata vremea, ori Doamne )isuse, ori catre 1aica Domnului sau catre ingerul pazitor. (reaindumnezeitul la minte, S"antul 5rigorie de (alama, $rdiepiscopul Tesalonicului, zice asa: KToti crestinii care au dumnezeiescul botez sunt datori in toata vremea si in tot locul sa zice rugaciunea mintii: QDoamne )isuse <ristoase, ?iul lui Dumnezeu, miluieste%ma pe mine, pacatosul @sau pacatoasaAR, ca de numele Domnului se cutremura tot iadulL. n vestirea mntuirii su"leteTti, pildele Ti istorioarele !Ti au Ti ele, !nsemntatea lor. Se citesc cu plcere Ti rmn !n su"letul Ti inima cititorilor Ti asculttorilor. De multe ori o pild poate "ace, ct o predic !ntreag. Xinnd seama de acest lucru, am a"lat de bine s strng la un loc istorioarele mele, s le completez Ti s le trimit prin Sar, ca pe niTte spice su"leteTti. @5eoagiu, la - octombrie -D4/ % ):S)? T+)?$, preotA )at cteva din aceste spice du0ovniceTti: "M-A NTORS LA DOMNUL O777 MUSC-" )storia trezirii Ti mntuirii su"leteTti e plin cu tot "elul de !ntmplri minunate. Un !ntors la Domnul din $nglia spunea !n gura mare c pe el l%a !ntors din calea pierzrii o musc. % um aTa# % )at cum* % rspundea el !ntrebrilor. Eu eram un mare iubitor de muzic, dar, !n sc0imb, uram uvntul lui Dumnezeu Ti lucrurile su"leteTti. 140

:dat, am mers la biseric, dar nu s ascult slu&ba Ti predica, ci s ascult corul Ti orga @auzisem c ar cnta minunatA. 'e%am ascultat cu plcere, de mai multe ori, !ns, la predic, m aTezam !n banc Ti !mi !n"undam urec0ile cu degetele, s n%aud uvntul lui Dumnezeu. Dar !ntr%o duminic, cum stam aTa cu urec0ile astupate, veni o musc, se aTez pe nasul meu Ti "usei silit s destup urec0ile ca s alung musca. Tocmai !n clipa aceea, preotul rostea cuvintele: " ine are urec0i de auzit s aud*..." $ceste cuvinte mi%au strpuns inima. $m vzut c !ntmplarea aceasta este un semn al erului de Sus. $m !nceput s citesc Scriptura Ti s m ocup cu cele su"leteTti Ti azi mulSumesc lui Dumnezeu c am scpat de orbia Ti surzenia cea su"leteasc. Ui iat, aTa, pe mine m%a !ntors la Domnul o...musc* MINELE CELE MAI LUNGI ntr%o revist TtiinSi"ic, un !nvSat a pus odat !ntrebarea: % are oameni Ti care popoare ar avea minele cele mai lungi# S%au strns multe rspunsuri. Unii spuneau c negrii ar avea minele cele mai lungi, alSii c popoarele din +srit, alSii c 0oSiii de buzunare. ntre rspunsuri a "ost !ns Ti unul ciudat, care zicea aTa: %Eu cred c minele cele mai lungi le au oamenii care se roag din toata inima lui Dumnezeu, pentru c minele acestor oameni a&ung pn la cer Ti iau de acolo, prin rugciune, tot ce le trebuie. $st"el de mini a avut, spre pilda, si )lie%proorocul, care Ti%a !ntins minile !n semn de rugciune Ti a !ncuiat cerul Ti iaraTi l%a descuiat, prin rugciune. 1inunat rspuns* S ne "ie Ti noua de !nvStura* UREC.I MNTUITE777 2 TN+)'E +NSN+)TU'U) umbl o istorioar vec0e, plin de !nSeles Ti pentru noi creTtinii. ic un s"nt pro"et, a&ungnd !n rai, a vzut pe acolo, printre altele, Ti o grmad de urec0i strnse la un loc. M e !nseamn aceast grmad de urec0i# % a !ntrebat pro"etul pe pzitorul +aiului. M $cestea sunt urec0ile oamenilor care au ascultat cu bucurie uvntul lui Dumnezeu, dar nu l%au !mplinit. Urec0ile care au ascultat, iat, s%au mntuit Ti au a&uns !n rai, dar stpnii urec0ilor se c0inuiesc acolo &os, !n "ocul iadului* % a rspuns pzitorul +aiului. 2umai auzirea uvntului lui Dumnezeu !nc nu mntuieTte. ele auzite trebuie s strpung inima noastr @?apt. $p. 6, 4EA Ti s le primim Ti pstrm !n inima noastr@'uca -, >> A, cci altcum le "ur satan @1atei >, 6/A Ti nu aduc roade. el ce laud cuvintele Domnului Ti le !mplineTte, acesta este omul credincios care Ti%a zidit casa pe piatr @1atei E, 67A. 1ama mea Ti "raSii mei M zicea )isus M sunt cei ce aud uvntul lui Dumnezeu Ti !l pzesc pe el @'uca G, 6-A. 2u auzitorii legii, ci !mplinitorii ei se vor mntui @+omani 6, -4A. ititorule* ETti tu un creTtin numai cu urec0ile sau Ti cu "aptele tale# ?%Si tu singur socoteala* "ARAT--MI,TE ROG,URMELE CUIELOR!" : )ST:+):$+N din Srile +sritului spune c, odat, necuratul, voind s%l ispiteasc pe un pustnic, lu o !n"SiTare de om smerit Ti s"nt Ti btu de intrare la uTa pustnicului. % ine%i# strig pustnicul, desc0iznd uTa. % (i, "iule, nu m cunoTti#... Uit%te bine la mine*...Eu sunt Domnul )isus <ristos. Dar pustnicul nu se ls tulburat de aceast recomandare, ci !i zise liniTtit: % Se poate. Dar, dac eTti cu adevrat ?iul lui Dumnezeu, te rog s%mi arSi urmele cuielor*... 2ecuratul, cnd auzi aceste vorbe, o rupse ruTinat la "ug. E uTor s te recomanzi cuiva c eTti cineva. E uTor a te recomanda creTtin, dar cu "aptele a da dovad c eTti pgn. E uTor a te recomanda un ostaT al Domnului; !ns trebuie s te recomanzi Ti prin "aptele tale. Un creTtin adevrat trebuie neaprat s poarte Ti urmele cuielor, urmele rstignirii lui !mpreun cu Domnul )isus. S poarte urmele smereniei 'ui, urmele dragostei 'ui, urmele rbdrii 'ui, urmele buntSii Ti ale milei 'ui. ?raSii mei* S trim ast"el ca toSi s vad !n viaSa Ti "aptele noastre urmele cuielor, urmele Evang0eliei, urmele Scumpului nostru 1ntuitor Ti )zbvitor. CEA MAI SCURT- RUG-CIUNE )n $nglia tria un vestit pro"esor Ti vestitor al Evang0eliei. )ntr%o seara, studenSii lui ascultaser la uT sa a"le cum se roag un ast"el de om ce Ti%a pus toat TtiinSa Ti viaSa !n slu&ba Domnului. nd s%a ridicat !nvSatul, noaptea trziu, de la masa de scris s se culce, a !ngenunc0eat Ti a zis numai att: )isuse, 1ntuitorul meu, Tu Ttii c legtura dintre mine Ti Tine a "ost Ti azi tot aTa ca ieri. Eu m rog ca aceast legtura s "ie Ti mine tot aTa, Ti poimine tot aTa... Ti pn la s"rTitul vieSii mele s rmn tot aTa... Eu n%am !n aceast lume alt 141

dorinS Ti nu cer de la Tine, Doamne, altceva dect s m !ntreTti cu darul Tau, ca pcatul, s nu poat rupe niciodat legtura dintre mine Ti Tine "... $tt a "ost rugciunea pro"esorului, iar studenSii de la uT s%au !ndreptat spre cas !nSelegnd c cea mai "rumoas Ti cea mai bun rugciune este legtura ce Ti%o "ace omul cu )isus 1ntuitorul. ea mai "rumoas Ti cea mai bun rugciune e aceea pe care toat ziua, de dimineaSa pn seara, Ti toat viaSa, din leagn pn la mormnt, o trieTti !n legtur cu izvorul cel de viaS dttor: cu )isus 1ntuitorul. DIAVOLUL 9I BABA Doi orbi, care triau din cerTit, se "cur tovarTi de viaS, 0otrnd s !mpart tot ce vor cTtiga din mila oamenilor. Ei triau "oarte bine !n aceast "rSietate. Dracul !ns, care nu vede niciodat bucuros buna !nSelegere dintre oameni, se trudi mult vreme s strice prietenia celor doi orbi cu "el Ti "el de Tiretlicuri drceTti, dar zadarnic i%a "ost munca. :rbii nu se certau niciodat. Deznd&duit, Sarsail se 0otr! s%i lase !n pace. Dar tocmai atunci se pomeni cu o bab care%l !ntreb: % Dar ce eTti aTa de amrt, !mpieliSatule# % um s nu "iu# rspunse KUcig%l crucea". Ui !ncepu s%i spun psul lui. % e dai babei dac "ace ea ceea ce n%a putut "ace nici dracul# !ntreb btrna. % : perec0e de cizme nou%nouSe % rspunse 2ec0ipercea. ,aba, bucuroas de rsplata ce avea s primeasc, zise dracului s stea pe loc Ti s ia seama la ce "ace ea. Se duse de%a dreptul la cei doi orbi Ti le zise, cinndu%i: % 3aaai de voi, vai de voi, ce viaS c0inuit duceSi* nu v bucuraSi Ti voi, ca toSi oamenii, de lumina soarelui. )at, v dau un galben s%- !mprSiSi amndoi, c n%am sc0imbat. Ui, zicnd aTa, se "cu doar c d galbenul, dar !n adevr n%a dat nimic, Ti nici n%a atins vreuna din cele dou palme !ntinse... % S "ie poman morSilor* ziser !ntr%un glas bieSii orbi, !n timp ce baba se deprta ca la vreo patru stn&eni de ei, apoi se opri s vad ce se !ntmpl. Dracul se uita Ti el, cu baba, de departe. ei doi orbi, dup ce !nSeleser, cluziSi de auz, c baba s%a dus, izbucnir plini de bucurie: % Un galben* Un galben* $poi unul din ei zise celuilalt: % ,ag de seam unde !l pui, s nu%l pierzi, pn !l vom sc0imba s%l !mprSim. % um#* !mi spui mie s "ac ceea ce trebuie s "aci tu, cnd galbenul e la tine# % 'a mine#* Doamne "ereTte* Ui%n mintea "iecruia !ncolSi gndul: K3rea s m !nTele". Dup ce sc0imbar mai multe vorbe aspre Ti !n&urturi, puser mna pe ciomegele ce le aveau Ti !ncepur s se bat. Ui ce "el de btaie* Iice o vorb vec0e: KS te "ereasc Dumnezeu de btaia orbului". Dracul rmase !nmrmurit de isprava babei. )ar cnd aceasta se duse spre el s%Ti primeasc rsplata, Scaraosc0i o opri la distanS !n"iorat Ti%i !ntinse cizmele cu o pr&in lung, de team s nu%i "ac Ti lui cine Ttie ce. Ui, iat, aTa s%a !ntmplat c ce n%a putut "ace diavolul a "cut baba. ADAME, DE CE AI GUSTAT? Un om srac !Ti "cuse un obicei: de c!te ori lucra ceva greu, o"ta ad!nc, zic!nd: K$dame, de ce ai gustat#" :dat, tind lemne la un boier, acesta !l auzi grind aceste vorbe Ti !l !ntreb: % e vrei s spui, omule, cu vorba asta# (i, dac $dam % rspunse omul % n%ar "i muTcat, pe c!nd era !n rai, din "ructul oprit, ne%ar "i mers mai bine Ti nou, oamenilor nec&iSi Ti sraci. 2%ar "i trebuit s ne c0inuim at!t de mult ca s c!Ttigm o bucSic de p!ine. e%i trebuia lui $dam s guste din "ructul oprit Ti s calce porunca dumnezeiasc, atunci c!nd avea totul dup po"ta inimii Ti c!nd tria "r vreo suprare Ti "r nevoia de a munci !ntr%o grdin aTa de "rumoas cum era raiul# ,oierul !i zise: % Din cuvintele tale !nSeleg c eTti un om Ti deTtept Ti cinstit. De aceea, vreau s te am pe l!ng mine Ti s%Si "ac o soart mai bun. $Tadar, cu !ncepere de m!ine, s te muSi cu nevasta dumitale la conac la mine, unde veSi tri ca !n rai. $Ta s%a Ti !nt!mplat. Tietorul de lemne Ti "emeia lui "ur primiSi la curtea boierului unde li se ddu o cas "oarte "rumoas Ti aveau toate din belTug. !nd veni vremea m!ncrii, sosir !ndat servitorii cu "el de "el de m!ncruri scumpe. : dat cu m!ncrurile, servitorii aduseser Ti un castron de argint, acoperit cu un capac. % ,oierul ne%a spus % ziser servitorii M c puteSi m!nca din toate buntSile ce vi le aducem, dar de castronul acesta s nu v atingeSi Ti s nu%- desc0ideSi. % (i ce avem noi cu vasul acesta dac avem pe mas at!tea buntSi Ti m!ncare# +spunse omul "r s se g!ndeasc la castron. 142

$ doua zi, servitorii aduser din nou castronul Ti cei doi, aTi&derea, nu se atinser de el. )ns a treia zi "emeia !ncepu a !ntreba: % :are ce s "i pus boierul !n castronul cel de argint, de ne d porunc s nu%- desc0idem# % e avem noi cu g!ndul boierului# rspunse omul. $vem tot ce ne trebuie. (entru ce s mai cutm Ti !n castron# n ziua urmtoare "emeia iar !ncepu: % e%ar "i dac ne%am uita puSin !nuntru, mai ales c nu e nimeni ca s ne vad# +idicm puSin capacul, aruncm o privire !n castron Ti apoi !l acoperim din nou. 'a !nceput, brbatul ddea !ntr%una din cap Ti zicea: K2u Ti iar nu*" ?emeia !ns se porni cu gura pe brbat, c ei nu%i "ace niciodat 0at!rul, c brbatu%su nu Sine deloc seam de cuvintele Ti de rugminSile ei, Ti c!te Ti mai c!te. ,ietul brbat ce era s "ac# Se scul, se uit de &ur%!mpre&ur, desc0ise uTa ca s vad dac nu cumva !i p!ndeTte cineva Ti zise apoi, o"t!nd: % E0, la naiba, desc0ide Ti d%mi pace* ?emeia ridic !ndat capacul Ti... e s vezi# n castronul de argint nu era altceva dec!t un Toricel re sri Ti se ascunse !ntr%o gaur din perete. ,rbatul Ti "emeia se uitau acum unul la altul zpciSi Ti !ngroziSi. Ui pe c!nd stteau aTa, iat ctre boierul care !ntreb ce li s%a !nt!mplat. % 2imic* rspunse "emeia, tremur!nd. ,oierul !ns !nSelese ce se !nt!mplase Ti de aceea lu de pe castronul de argint capacul, zic!ndu%le: % $Tadar, aSi clcat porunca mea* % Ea a struit* gri suprat tietorul de lemne, art!nd spre nevast%sa. % 2evast%ta % "cu din nou boierul % este o Ev, iar tu eTti un $dam. 'comia a "ost pentru voi Tarpele primilor noTtri strmoTi. Ea v%a dus !n ispit Ti n%aSi "ost !n stare s v !mpotriviSi. De aceea, trebuie s primiSi !ndat pedeapsa greTelii voastre Ti s v c!TtigaSi, din nou, p!inea !n sudoarea "runSii. Ui a trebuit ca omul Ti "emeia s se dezbrace de 0ainele cele scumpe, s prseasc locuinSa cea "rumoas Ti s se duc iar la coliba lor Ti la vec0ea lor treab. De atunci, tietorul de lemne nu se mai supra pe 1oT $dam Ti, !n toat viaSa, n%a mai spus o singur dat cuvintele: K$dame, $dame, de ce ai gustat#" CALIFUL 9I DIAVOLUL Un cali" evlavios tria odat !n ,agdad. El avea obiceiul s se roage !n "iecare dimineaS, la un ceas anumit. Se trezea Ti se ruga regulat la ceasul obiTnuit. !ntr%o dimineaS se scp cu somnul Ti adormi. Era !n prime&die s%Ti piard ceasul rugciunii. Un strin !ntr !n odaia lui de dormit Ti !l trezi, grindu%i: %1ria Ta, scoal%te, c !nt!rzii de la ceasul de rugciune* %Ui cine eTti tu, cela ce ai venit s m trezeTti# !ntreb cali"ul speriat. %Sunt un om bun Ti am venit s "ac o "apt bun. %2u%mi vine a crede... Tu eTti un om cu g!nduri ascunse... Ui !n"SiTarea ta te arat c eTti un om ru. 2u cumva tu eTti diavolul# %,a da, 1ria Ta, eu sunt diavolul, Ti iat am venit s te trezesc la rugciune. (rin asta vreau s art c Ti diavolul poate "ace ceva bun. 2u suntem noi, diavolii, aTa de negri Ti de ri cum ne cred oamenii. 2oi am "ost odinioar !ngeri buni Ti, iat, a mai rmas Ti !n noi ceva bun. %1i diavole* 1ie nu%mi vine a crede spusele tale. Tu eTti un ispititor; ispitirea e meseria ta. Trebuie s "i venit aici cu ceva g!nd de !nTelciune. (e numele viului $lla0 @DumnezeuA, te &ur s%mi spui cu ce g!nduri Ti planuri ai venit s m trezeTti# %?iindc m%ai &urat, iat sunt silit s%Si spun. $poi eu am venit aici cu un g!nd de !nTelciune. De douzeci de ani, tu te rogi regulat !n "iecare dimineaS, la un ceas anumit. Dar noi, diavolii, nu ne prea temem de aceast rugciune. +ugciunea Si s%a "cut o datin goal. Te rogi regulat Ti pctuieTti regulat. Din rugciunea ta lipsesc du0ul, cinSa, cldura Ti lacrimile. Din rugciunea ta lipseTte puterea. $cum, cci te scpaseTi s dormi, noi, diavolii, ne%am zis: K:mul acesta va !nt!rzia ceasul rugciunii. !nd se va trezi, !i va prea ru. De douzeci de ani nu i s%a !nt!mplat aTa ceva. !n inima lui se va aprinde o mare prere de ru... 3a !ncepe s se roage cu du0, cu cldur Ti cu lacrimi "ierbinSi de cinS, iar noi, diavolii, de o ast"el de rugciune ne temem". $st"el &udec!ndu%ne % !nc0eie diavolul % iadul m trimise pe mine, !n "uga mare, s te trezesc la rugciunea%Si obiTnuit, ca nu cumva s te apuci a te ruga cu putere. $cestea zic!nd, diavolul se "cu nevzut, iar cali"ul !nSelese c trebuie s%Ti sc0imbe "elul de a se ruga. Dar tu, drag cititorule, cum te rogi# C-P-:NA LUI ADAM Domnul <ristos mergea odat cu ucenicii Si pe un cmp mare Ti "rumos. !n mi&locul cmpului zcea pustie cpSna strmoTului $dam, care murise de aproape ../// de ani. Se apropie Domnul <ristos de cpSna Ti, lovind%o uTor cu toiagul, !ntreb: % um Si s%a prut, $dame, viaSa lumii acesteia# 143

Ui cpSna, rspunznd, gri: % $Ta de scurt, ca Ti cum ai intra pe o uT Si ai ieTi pe cealalt, Slvite Doamne* Ui iar !ntreb Domnul <ristos: % Dar pa0arul morSii, cum Si s%a prut# $Ta de amar, c nici pn azi nu mi%a mai ieTit amrciunea lui din oasele gurii mele %rspunse din nou cpSna DARURILE DOMNULUI Un om nemulSumit cu averea crtea !mpotriva lui Dumnezeu. %Dumnezeu, zicea el, !mparte bogSii la toSi Ti numai mie nu%mi d nimic* um aT putea s%mi croiesc Ti eu un drum !n viaS dac nu am nimica# Un btrn, auzindu%l, se apropie de el, !i apuc mna dreapt, Ti%i zise: %$i vrea s Si se taie mna asta pentru o mie de lei# %2u, negreTit c nu. %Dar mna stng# %2ici* %$i vrea s%Si dai oc0ii pentru zece mii de ruble# %?ereasc Dumnezeu* 2u mi%aT da un oc0i pentru nimic !n lume* %Ei vezi, rspunse btrnul, ce bogSii Si%a dat Dumnezeu# Ui tu te plngi mereu, !n loc s%) mulSumeTti. PLUGARUL 9I DIAVOLUL $rabii au o "rumoas poveste despre cum l%a pclit pe diavolul un plugar. Un plugar srac !Ti ara ogorul su. Un drac !l zri Ti se apropie de el. % $cest ogor este al meu, !i zise el. 2u te las s%l semeni, dect cu condiSia s !mprSi cu mine rodul. (lugarul ce era s "ac# (rimi. %Eu voi lua ceea ce va ieTi pe pmnt, zise dracul, Ti tu vei lua ceea ce va rmne sub pmnt. % 2e%am !nSeles, rspunse Sranul. (lugarul semna atunci s"ecl. nd diavolul veni, se apuc s taie ce ieTise din pmnt, adic "runzele, care nu preSuiau nimic. (lugarul smulgea s"eclele care se gseau sub pmnt. % 1%ai pclit, !i zise dracul. Dar n%ai s m mai !nTeli. 'a anul vreau s am ceea ce va rmne sub pmnt. % ,ine, zise plugarul. $nul urmtor, plugarul semna gru Ti !l grap. 5rul rsri, spicele crescur Ti !nglbenir. $tunci, iar veni dracul. % Secer* % zise el plugarului. $cesta lu coasa, cosi grul Ti !l leg !n snopi. 2u ls dracului dect miriTtea. Dracul, vzndu%se !nc o dat pclit, "ugi ruTinat, iar plugarul nu l%a mai !ntlnit de atunci. 99 $cum, iubite cititorule, aceasta%i o poveste, dar, !n aceast poveste este pus Ti un mare adevr, Ti anume: adevrul este acela c de omul care munceTte nu se poate apropia satan cu ispitele Ti amgirile lui. 'enea este ogorul diavolului Ti !n acest ogor se prinde de minune smnSa ispitelor, dar pe urma plugului Ti a muncii satan n%are ce cuta, c totdeauna iese ruTinat Ti pclit BISERICA* "ASEAZA-TE IN CALEA LUI777" )ntr%o zi, un om pacatos i se &eluia unui credincios. % Draga prietene, sunt un om pierdut... el credincios ii spuse atunci: % ,ucura%te ca esti pierdut, dragul meu... % um asa, sa ma bucur# ii raspunde mirat pacatosul. % Da, "iindca este scris in Evang0elie: )isus a venit sa gaseasca pe cel pierdut... % Si ce trebuie sa "ac pentru aceasta# % ?oarte lesne: sa te asezi in calea lui )isus ca sa te gaseasca. % Si care%i calea lui )isus# % Este calea pe care ne%o arata Evang0elia si ,iserica 'ui. BUNATATEA* DOI OAMENI 144

Un satean rau si "ara teama de Dumnezeu, prinzand in "aneata lui un bou al vecinului sau, il lovi si%i rupse un picior. 3ecinul, care era un om bun si credincios, gasi in alta zi in tarina sa oile celui care%i lovise boul. ) le aduse in curte si%i zise: % )ata, vecine, am gasit oile tale in tarina mea si ti le%am adus... Sateanul cel rau se rusina si%i zise: % Tu, vecine, esti mai bun ca mine... um dragostea birui, vecinii se "acura prieteni buni. CREDINTA* CINE-I MAI FERICIT? Un necredincios, care multa vreme a "ost un asupritor al crestinilor, il trimise pe "iul sau la unul din preoti cu rugamintea sa%l invete religia crestina, ca apoi sa%l boteze. (reotul, mirat, s%a dus la parintele copilului si l%a intrebat: % um, e adevarat ca vrei sa%l invat pe copilul tau religia lui <ristos# % Da, raspunse necredinciosul. % 5lumesti# il mai intreaba preotul. Dar el zise cu glasul inmuiat de tristete: % 2u glumesc, ci doresc ca "iul meu sa "ie mai "ericit ca mine... POMUL CU ROADE Un om credincios, "iind asuprit de necredinciosi, merse intr%o zi la du0ovnicul sau si i se planse, zicandu%i: % e au cu mine, parinte, de nu ma lasa in pace# (arintele, un om batran si plin de intelepciune, il lua si%l duse in gradina. $colo se a"lau si pomi roditori, si pomi neroditori. % )ata, "iul meu, ai aici pilda vietii... rezi tu oare ca arunca cineva cu pietre in pomii acestia care au numai "runze# 2u, "iule, oamenii dau cu pietre numai in pomii cu roade. ?ii vesel ca te asupresc oamenii, caci esti asemenea pomului cu roade... De%atunci, omul nu s%a mai vaitat de asupririle oamenilor. CEI DOI MUNCITORI (e un ogor erau doi muncitori: unul plin de credinta, celalalt, dimpotriva, vandut Satanei. Stapanul ogorului statea cu ei si%i supraveg0ea. De la o vreme, stapanul pleaca. 1uncitorul necredincios ii grai celuilalt: % <ai sa ne culcam la umbra, ca doar a plecat stapanul. redinciosul ii raspunse atunci: % $l meu e inca aici... % si ridica mana spre cer. DOMNUL IISUS* CEI TREI PRIETENI Trei prieteni are omul. Unul din ei il paraseste cand moare. $cesta este averea. elalalt il paraseste cand omul e coborat in mormant. Sunt rudele. Si numai cel de%al treilea nu%l paraseste niciodata, ci il intovaraseste si dincolo de mormant: este Domnul si 1antuitorul )isus <ristos, care merge si ne apara in "ata Tatalui ceresc, cerandu%i iertare pentru pacatele noastre. are din acesti trei prieteni este cel mai bun# POMUL, LUMINA SI FERASTRAUL Un crestin nu prea tare in credinta il intreba intr%o zi pe un preot: % 2u pot intelege, parinte, cum de nu este bat&ocorita si insulitata dumnezeirea Domnul <ristos, cand paganii i%au bat&ocorit si insulitat trupul# (arintele i%a raspuns: 145

% ?iule, se intampla aici intocmai ca si cu pomul luminat de soare. at tai pomul, oare tai si lumina din &urul lui# 2u. $sa e si cu 1antuitorul. :amenii puteau sa%) bat&ocoreasca trupul sau de om, dar nu si pe Dumnezeu care salasluia in El. DRAGOSTEA* O MAMA SI OPT COPII : mama avea opt copii. ineva o intreba: % um "aci de%i poti 0rani pe toti# % )i iubesc din tot su"letul. $ltul o intreba: % ati copii imbraci si 0ranesti# % Daca%i iubesc, nu%i mai numar. DOI VECINI Erau odata doi vecini: unul rau, care umbla pe caile Diavolului, si celalalt bun, care umbla pe cele ale lui Dumnezeu. )ntr%o zi, vecinul rau, ca sa%si bata &oc, umplu un cos cu tot "elul de murdarii si%l arunca in curtea celuilalt, zicand: % )aca, sa aiba ce manca* 3ecinul, vazand aceasta, s%a dus in targ, a luat un cos nou si, venind acasa, l%a umplut cu cele mai "rumoase poame din gradina sa. (e urma l%a c0emat la gard pe copilul vecinului si i%a zis asa: % Da%i acest cos tatalui tau si spune%i ca "iecare da ce poate si ce are... Tatal, care iscodea in dosul usii, vazu "apta vecinului, ii auzi vorbele si "u cuprins de%o grea rusine. Simtind indemnul lui Dumnezeu, veni la gard si, intinzand mana vecinului, ii zise: % Tu, vecine, esti mai bun ca mine. )arta%ma si sa "im prieteni buni* Si de%atunci asa au "ost DRAGOSTEA FATA DE PARINTI 'egati in lanturi, detinutii unei temnite au iesit la lucru. )n timp ce lucrau, un copil s%a apropiat de unul din detinuti si l%a sarutat. (aznicul acestor detinuti l%a intrebat pe copil: % um se poate sa "ii atat de prietenos cu un criminal# opilul a rosit si a spus: % $cela este tatal meu. .AINA CEA NOUUn oarecare clugr avea dou 0aine, una nou Ti alta vec0e. Deci, a venit la el un srac, !n vreme de iarn, cerTind o 0ain. )ar el i%a rspuns lui, zicnd: K2%am nimic mai mult, dect aceasta." )ar sracul aTtepta, plngnd Ti zicnd: K1iluieTte%m, c n%am ce purta." $poi, milostivindu%se, clugrul a intrat !n c0ilia sa Ti, !mbrcndu%se cu 0aina cea mai nou, i%a dat%o sracului pe cea vec0e. )ar dup ce i%a dat%o, a gndit !ntru sine, zicnd: K2%am slu&it dragostea @milosteniaA cea desvrTit, oprind 0aina cea bun Ti dnd aceluia pe cea vec0e. :are, nu pentru <ristos cerea el de la mine# $poi, cum i%am dat eu lui <ristos cea mai proast 0ain Ti am oprit pentru mine pe cea mai bun# ?iindc <ristos este mai bun dect toSi." Ui, c0emnd pe cel srac, i%a zis: KD%mi mie 0aina pe care Si%am dat%o, Ti%Si voi da Sie alta." Ui, lund%o de la el, s%a !mbrcat cu ea Ti i%a dat lui 0aina cea mai bun. )ar dup ce a luat%o, sracul a vndut%o !n cetate. Ui a a&uns 0aina aceea !n minile unei "emei. Deci, a mers clugrul !n cetate, ca s%Ti vnd munca sa Ti a vzut 0aina sa, pe care o purta o "emeie; Ti a trecut odat, Ti de dou ori, acea "emeie, pe la locul unde Tedea clugrul, vnzndu%Ti rodul muncii lui, Ti a cunoscut c a lui era 0aina pe care o dduse sracului. Ui s%a m0nit mult, de aceasta, clugrul, apoi, mergnd la c0ilia sa, plngea, zicnd: K2ici mcar acest dar pe care l%am "cut eu, nu este bine primit, !naintea lui Dumnezeu; mai bine ar "i "ost, de n%aT "i dat%o. ")ar dup ce s%a culcat Ti a adormit, "iind aTa m0nit, iat, a vzut !n vis pe )isus, purtndu%i 0aina lui Ti, cu iubirea 'ui de oameni, !i zicea: K?rate, "rate." Ui el )%a zis 'ui: K ine eTti Tu, Doamne#" Ui i%a grit: KEu sunt )isus, priveTte%1." Deci, privindu%', a vzut pe )isus purtnd 0aina aceea, pe care o dduse sracului. Ui i s%a luminat c0ilia sa Ti a auzit: K:are aceast 0ain o cunoTti#" )ar el a zis: KDa, Doamne, a mea este."$poi, i%a zis <ristos lui: K2u te m0ni, nici nu te !ntrista, c atunci cnd, "ratele aceluia, i%ai dat 0aina ta, Eu am luat%o." Ui s%a bucurat clugrul de purtarea de gri& a lui Dumnezeu. DESPRE SFNTA TRADI:IE (SECTARII NU RECUNOSC SFNTA TRADI:IE) 146

Sectarul: e este S"nta TradiSie, pe care voi, ortodocTii, o socotiSi al doilea izvor al descoperirii dumnezeieTti Ti o puneSi !n egalitate cu dumnezeiasca Scriptur# (reotul: S"nta TradiSie sau S"nta (redanie este !nvStura dat de Dumnezeu prin viu grai ,isericii, din care o parte s%a "i=at !n scris, mai trziu. a Ti S"nta Scriptur, S"nta TradiSie cuprinde descoperirea dumnezeiasc trebuitoare mntuirii noastre. Ea este viaSa ,isericii !n Du0ul S"nt Ti curentul viu al vieSii ,isericii, "iind al doilea izvor al descoperirii dumnezeieTti Ti, ca atare, avnd aceeaTi autoritate ca Ti S"nta Scriptur. De la $dam Ti pn la s"rTitul lui $vraam au trecut 4>EG de ani, Ti cu 74/ de ani, ct au stat israeliSii robi !n Egipt @5al. cap. 4A, "ac 7-/G ani. n aceTti ani, nici S"nta Scriptur nu a "ost Ti nici smbta nu s%a Sinut ca srbtoare de vreun popor. Timp de attea mii de ani, oamenii cei credincioTi Ti aleTi ai lui Dumnezeu s%au povSuit pe calea mntuirii numai prin S"nta TradiSie, adic dup !nvStura despre Dumnezeu !nsuTit prin viu grai; Ti numai vreme de -7// ani M ct a "ost de la 1oise pn la venirea Domnului M s%au cluzit Ti de S"nta Scriptur a 3ec0iului Testament. Dup cum mai !nainte de a se scrie crSile 3ec0iului Testament lumea s%a povSuit la cunoaTterea lui Dumnezeu Ti la calea mntuirii numai prin S"nta TradiSie @predania prin viu graiA, tot ast"el, mai !nainte de a se scrie crSile 2oului Testament, S"nta TradiSie a "ost dreptarul dup care primii creTtini s%au povSuit la calea mntuirii. (rimul care a semnat !nvSturile 2oului Testament prin viu grai !n urec0ile oamenilor a "ost nsuTi 1ntuitorul nostru )isus <ristos, are, trei ani Ti &umtate ct a vestit Evang0elia Sa, nu a scris nimic, ci ne!ncetat !n aceast vreme a !nvSat poporul. )ar dup ce Ui%a !mplinit ascultarea ctre (rintele Su, pe $postolii Si nu i%a trimis s scrie, ci s propovduiasc la toat lumea Evang0elia, spunndu%le: Drept aceea, mergnd, !nvSaSi toate neamurile, botezndu%le !n numele Tatlui Ti al ?iului Ti al S"ntului Du0, !nvSndu%le s pzeasc toate cte v%am poruncit vou. Ui iat, Eu cu voi sunt !n toate zilele, pn la s"rTitul veacului. $min. @1atei 6G, -D%6/A. Din ziua !ntemeierii ei, anul 44 d.<r., Ti pn !n anul 77 d.<r., cnd S"ntul 1atei a scris prima Evang0elie, ,iserica s%a condus "r Scriptura 2oului Testament, s%a condus prin S"nta TradiSie, din care o parte va "i consemnat mai trziu !n scris. De asemenea, au "ost multe scrieri despre care s%a pretins c sunt inspirate Ti scrise de S"inSii $postoli, dar ,iserica a "ost aceea care le%a admis, le%a recunoscut sau nu ca "iind inspirate, deoarece ea tria adevrul Evang0eliei mai !nainte ca el s "i "ost scris, !l tria prin TradiSie. $Tadar, iat ce este S"nta TradiSie: izvorul Ti rdcina ambelor Testamente M al celui 3ec0i Ti al celui 2ou M Ti de aceea noi o numim al doilea izvor al descoperirii dumnezeieTti Ti o socotim ca avnd aceeaTi autoritate Ti !nsemntate ca Ti S"nta Scriptur. Sectarul: S"nta Scriptur este cuvnt dumnezeiesc Ti nu este iertat a o !nlocui sau a o sc0imba cu TradiSia, care este cuvnt omenesc, pentru c scrie !n Evang0elie: De ce Ti voi clcaSi porunca lui Dumnezeu pentru datina voastr# )ar apoi: $Si des"iinSat porunca lui Dumnezeu pentru rnduiala voastr. ?Sarnicilor, bine a proorocit despre voi )saia, cnd a zis: poporul acestaC zadarnic 1 cinsteTte, !nvSnd !nvSturi care sunt porunci ale oamenilor @c". 1atei -., 4, >%D; 1arcu E, -4A. De aceea nu este voie s !nlocuim Ti s sc0imbm sau s adugm Ti noi la legea lui Dumnezeu, cuprins !n S"nta Scriptur, prin cuvntul omenesc al TradiSiei. (reotul: 2u este deloc adevrat ceea ce spui dumneata, cci legea lui Dumnezeu nu este cuprins toat numai !n S"nta Scriptur. $uzi ce spune dumnezeiescul Evang0elist )oan, c sunt !nc Ti alte multe cte a "cut )isus, care de s% ar "i scris cu de%amnuntul, cred c nici !n lumea aceasta n%ar !ncpea crSile ce s%ar "i scris @)oan 6-, 6.A. )arTi, acelaTi Evang0elist )oan declar !n una din epistolele sale: 1ulte avnd a v scrie, n%am voit s vi le scriu pe 0rtie Ti cu cerneal, ci nd&duiesc s vin la voi Ti s v vorbesc gur ctre gur, ca bucuria noastr s "ie deplin @)) )oan -, -6A. $Tadar, vezi c dumnezeiescul evang0elist mai mult se bucura cu ucenicii si cnd avea posibilitate s le vorbeasc prin viu grai @predanieA dect atunci cnd le trimitea ceva !n scris, iar voi, sectarii, SineSi orbeTte @Ti nebuneTteA numai la cele scrise Ti nu bgaSi de seam c att 1ntuitorul ct Ti mulSi dintre apostoli n%au lsat nimic !n scris, ci au propovduit prin viu grai. red c despre voi a voi a proorocit marele (rooroc )saia c cu oc0ii v veSi uita, dar nu veSi vedea @)saia >, DA. Sectarul: reTtinii nu trebuie s se lase ademeniSi de alte !nvSturi omeneTti !nTeltoare, deosebite de cele dumnezeieTti ale S"intei Scripturi, cci aTa ne !ndeamn apostolul: 'uaSi aminte s nu v "ure minSile cineva cu "iloso"ia Ti cu deTarta !nTelciune din predania omeneasc, dup sti0iile lumii Ti nu dup <ristos @ ol. 6, GA. $Tadar, datoria noastr este s ne "erim de !nTelciunea predaniei @tradiSieiA omeneTti. (reotul: Dumneata dup ct vd eTti prea sucit la minte Ti la !nSelegere Ti nu poSi "ace nici mcar aceast deosebire, de a !nSelege care sunt !nvSturile cele cu predanie omeneasc Ti care sunt cele cu predanie apostolic Ti evang0elic. $i adus aici un citat al S"intei Scripturi care se re"er la predania !nvSturilor omeneTti Ti la "iloso"ia cea deTart a veacului de acum, Ti care nu are nici o legtur cu S"nta TradiSie cea evang0elic Ti apostolic, a ,isericii lui <ristos. $poi !n dosul acestui citat, ru !nSeles de dumneata Ti de cei cu aceeaTi !nSelegere asemenea dumitale, !Si ascunzi viclenia Ti otrava eresului care te stpneTte Ti te !nvaS a te !mpotrivi (redaniei celei apostolice ale ,isericii celei dreptmritoare. S"nta TradiSie nu este predanie omeneasc, nici "iloso"ie Ti nici deTart !nTelciune, ci este uvntul lui Dumnezeu care s%a predat nou prin viu grai. 1arele $postol (avel ne !nvaS Ti ne !ndeamn s Sinem cu trie predaniile, zicnd: $Tadar, "raSilor, staSi neclintiSi Ti SineSi predaniile pe care le%aSi !nvSat, "ie prin cuvnt, "ie prin epistola noastr @)) Tes. 6, -.A, iar voi, sectarii, !ndemnaSi pe creTtinii cei ne!ntriSi s 0uleasc Ti s lase predaniile 147

apostoleTti Ti bisericeTti Ti nu !nSelegeSi c !nsTi S"nta Scriptur este un rod al Du0ului S"nt, care a crescut din rdcina Ti din pomul S"intei TradiSii. Sectarul: S"nta Scriptur ne este de a&uns pentru credinS Ti pentru mntuirea noastr Ti deci nu avem nevoie Ti de TradiSie. $Ta rezult din cuvintele $postolului (avel ctre Timotei: De mic copil cunoTti S"intele Scripturi care pot s te !nSelepSeasc spre mntuire, prin credinSa cea !ntru )isus <ristos. Toat Scriptura este insu"lat de Dumnezeu Ti de "olos spre !nvStur, spre mustrare, spre !ndreptare, spre !nSelepSirea care duce la dreptate @)) Tim. 4, -.%->A. uvintele sunt limpezi; oricare adaos la S"nta Scriptur este de prisos. (reotul: $ici este vorba numai de Scriptura 3ec0iului Testament, cci cea a 2oului Testament nu era !nc scris. (avel !i scrie lui Timotei c 3ec0iul Testament !i poate servi ca cel mai bun !nvStor pentru !ntrirea credinSei cele !n <ristos Ti pentru educarea !n creTtinism. Dup tlcuirea voastr, a sectarilor, ar urma ca nici crSile 2oului Testament M care !n marea lor ma&oritate aveau s "ie scrise !n perioada ce a urmat acestei scrisori adresate de $postolul (avel lui Timotei M s nu "ie primite, ci s ne Sinem numai cele ale 3ec0iului Testament, despre care aminteTte aici 1arele (avel lui Timotei. Sectarul: 2u putem admite tradiSia, pentru c !n ea au intrat cu vremea multe elemente "alse Ti ast"el, mai ales astzi, nu mai putem deosebi TradiSia cea adevrat Ti apostolic de cea "als. (reotul: $scult, omule, nu crede !n aceast privinS minSii tale nici celor !ntunecaSi la !nSelegere asemenea Sie. rede cele ce auzi de la noi, c ,iserica lui <ristos a statornicit adevrurile de credinS M dezvoltate de%a lungul TradiSiei M prin canoane $postolice, ale S"intelor Soboare Ecumenice, ale celor locale, ale crSilor simbolice, prin mrturisirile de credinS Ti mrturisirea ortodo=, !nc0egat Ti "ormulat de"initiv la sinodul de la )aTi @->76A, Ti prin alte multe sinoade de s"inSii ar0ierei "ctori de minuni, care s%au adunat la sinoadele cele din vec0ime, unde s%a statornicit dreptarul s"intei credinSe ortodo=e, care era atacat de multe cete eretice e=istente !n acele vremuri. t priveTte nesc0imbarea Ti nealterarea S"intei TradiSii, aceasta se poate controla !n baza urmtoarelor condiSii: -. S nu cuprind !n sine contraziceri; s nu se contrazic cu tradiSia apostolic sigur; s nu se contrazic cu S"nta Scriptur. 2umai "r ast"el de contraziceri este posibil ca o !nvStur oarecare din TradiSie s provin de la 1ntuitorul sau de la S"inSii $postoli, care au "ost sub !nrurirea direct a S"ntului Du0. 6. S "i "ost Sinut de ,isericile apostolice Ti s aib continuitate ne!ntrerupt Ti controlat pn astzi. 4. S "i "ost recunoscut Ti urmat totdeauna de !ntreaga ,iseric ecumenic. 7. S "ie !n per"ect acord cu toSi, sau dac nu, cel puSin cu cea mai mare parte a prinSilor Ti !nvStorilor bisericeTti. nd o tradiSie nu !mplineTte aceste condiSii, ea nu poate "i adevrat Ti s"nt, deci nu poate "i admis sau urmat. Sectarul: u toate aceste veri"icri care ziceSi c le%a "cut Ti le "ace ,iserica :rtodo= re"eritor la adeverirea TradiSiei, noi mai siguri suntem pe !nvSturile cuprinse !n S"nta Scriptur. ci primii creTtini primeau numai cele scrise !n S"nta Scriptur, dup cum este scris: $ceTtia @iudeo%creTtinii din ,ereeaA erau mai mrinimoTi dect cei din Tesalonic; ei au primit cuvntul cu toat osrdia Ti zilnic cercetau Scripturile, ca s vad dac lucrurile sunt aTa @?apte -E, --A. De aici urmeaz c noi trebuie s Sinem numai !nvSturile pe care le gsim scrise !n S"nta Scriptur. (reotul: Dumneata Ti cei asemenea dumitale !nSelegeSi sucit Ti cu rtcire Ti v ludaSi c SineSi numai !nvSturile scrise !n S"nta Scriptur. )ar marele $postol (avel v ruTineaz pe voi, cci el laud pe creTtinii din orint nu pentru c Sineau !nvSturile cele scrise, ci pentru c !Ti aduceau aminte de el Ti Sineau cu trie la !nvSturile cele nescrise pe care le primiser prin (redanie @TradiSieA de la el, scriindu%le: ?raSilor, v laud pe voi c !n toate v aduceSi aminte de mine Ti SineSi predaniile aTa cum vi le%am dat @) or. --, 6A. :are cum este bine, s "acem ca voi Ti s Sinem numai !nvSturile scrise, sau s urmm pe marele $postol (avel, care laud pe cei ce Sin predaniile nescrise# ,a mai mult, noi v dovedim c S"inSii $postoli Ti Evang0eliTti au crezut Ti au predicat multe din S"nta TradiSie pe care o moTteniser din vec0ime Ti care lucruri nu se gsesc scrise !n S"nta Scriptur. 3oi v ludaSi c SineSi numai cele scrise, !ns apostolii propovduiesc Ti din cele nescrise !n S"nta Scriptur. Sectarul: Unde se vede c apostolii ar "i predicat, a"ar de cele ce sunt scrise !n S"nta Scriptur# (reotul: )at cteva dovezi: S"ntul $postol )uda, !n epistola sa cea soborniceasc, printre altele zice: Dar 1i0ail $r0ang0elul, cnd se !mpotrivea diavolului, certndu%se cu el pentru trupul lui 1oise, n%a !ndrznit s aduc &udecat de 0ul, ci a zis: Q erte%te pe tine DomnulR @-, DA. )a caut dumneata !n toat S"nta Scriptur Ti vezi dac vei a"la scrise aceste cuvinte. Dar Ti mai &os, !n aceeaTi s"nt epistol, acelaTi apostol aminteTte de proorocia lui Eno0, zicnd: Dar Ti Eno0, al Taptelea de la $dam, a proorocit despre aceTtia, zicnd: )at, a venit Domnul !n zecile de mii de s"inSi ai 'ui, ca s "ac &udecat !mpotriva tuturor Ti s mustre pe toSi nelegiuiSii de "aptele pgntSii lor, !ntru care au "cut "rdelege Ti de toate cuvintele de ocar pe care ei, pctoTii, netemtori de Dumnezeu, le%au rostit !mpotriva 'ui @)uda -, -7%-.A. Dar nu numai )uda $postolul vorbeTte din TradiSie, ci Ti marele (avel, !n epistola a doua ctre Timotei, iat ce zice: Dup cum )annes Ti )ambres s%au !mpotrivit lui 1oise, aTa Ti aceTtia stau !mpotriva adevrului, oameni stricaSi la minte Ti netrebnici pentru credinS @)) Tim. 4, GA. Ui iarTi, marele $postol (avel, adresndu%se preoSilor din E"es, le zice: CSineSi minte cuvintele Domnului )isus, cci El a zis: 1ai "ericit este a da, dect a lua @?apte 6/, 4.A. $cum te !ntreb pe dumneata, care crezi numai cele scrise, de unde au luat aceTti doi apostoli M )uda Ti (avel M cuvintele de mai sus, cci nicieri !n S"nta Scriptur nu le vei a"la scrise# 3ezi cum apostolii au vorbit Ti au "olosit S"nta TradiSie Ti cum greTiSi voi, 0ulind !nvStura cea nescris a S"intei TradiSii# 148

Sectarul: TotuTi, nu este cu putinS ca S"nta TradiSie s se "i putut pstra pn astzi !n !ntregime Ti !n toat curSenia ei de la !nceput Ti de aceea noi avem garanSie mai mult !n !nvSturile scrise din S"nta Scriptur. (reotul: :mule, nu "ii surd la !nSelegerea celor bune. $i vzut !n cele de mai sus c marele $postol (avel laud pe creTtinii din orint pentru c au Sinut cu trie predaniile cele nescrise, aTa cum le primiser din gura lui. $i auzit c apostolii !nTiTi au "olosit !n propovduirea lor cuvinte direct din S"nta TradiSie, cum sunt cele cu proorocia lui Eno0 Ti celelalte. Xi%am artat !nc Ti prin ce mi&loace s%a pstrat de%a lungul veacurilor S"nta TradiSie Ti care sunt semnele care garanteaz nealterarea Ti curSenia ei, Ti totuTi dumneata la toate ai rmas ne!nSelegtor Ti nesimSitor, spunndu% mi c nu ai garanSie dect !n cele scrise. $cest lucru m "ace s%Si spun: Desc0ide, omule, urec0ile tale cele de gnd Ti auzi pe acelaTi mare $postol (avel, care !ndeamn Ti s"tuieTte pe creTtinii din Tesalonic s "ie "oarte atenSi Ti vigilenSi !n pstrarea S"intei TradiSii, zicndu%le: ?raSilor, staSi neclintiSi Ti SineSi predaniile pe care le%aSi !nvSat, "ie prin cuvnt, "ie prin epistola noastr @)) Tes. 6, -.A. )ar !n alt loc: 0iar dac noi !nTine sau un !nger din cer v%ar vesti alt Evang0elie dect aceea pe care v%am vestit%o, s "ie anatema @5al. -, GA. nSelege deci c anatema este tiere de la trupul tainic al ,isericii lui <ristos Ti pogorre de viu !n iad cu dracii, Ti sub aceast !n"ricoTat osnd eTti tu Ti toSi ereticii sectari, care asemenea Sie nu voiesc a crede !nvSturile cele propovduite Ti vestite de $postoli prin viu grai. Sectarul: um a putut a se pstra vreme de mii de ani, aceeaTi norm a S"intei TradiSii !n ,iseric, de vreme ce preoSii Ti scriitorii voTtri bisericeTti sc0imb de la zi la zi adevrul S"intei Scripturi Ti predaniile apostolice, care la !nceput au e=istat curate Ti nealterate# Dup cum, dac iei !n mn o ,iblie c0iar de acum ./ de ani Ti o pui alturi cu cele de azi, nu mai seamn nicidecum, tot aTa au "cut ar0iereii Ti preoSii voTtri Ti cu alte crSi s"inte Ti cu S"nta TradiSie, pe care voi, ortodocTii, v ludaSi c o SineSi aTa cum aSi moTtenit%o de la $postoli. (reotul: 2u este deloc adevrat ceea ce susSii dumneata. ,iserica lui <ristos este ocrotit de Du0ul S"nt Ti nu poate greTi @1atei -/, -E%6/; )oan -7, ->%6>; -., 6>; ->, -6%-7; ) Tim. 4, -. T.a.A, "iind condus !n c0ip nevzut de nsuTi !ntemeietorul ei, )isus <ristos, pn la s"rTitul veacurilor @1atei 6G, 6/ T.aA. Dac unii scriitori bisericeTti, "ie ar0ierei, preoSi sau laici, au tradus ,iblia din alte limbi sau au !ndreptat vreun cuvnt !nvec0it !n "elul lui de a se e=prima !n limba de azi a poporului nostru, apoi aceasta a "ost o !ndreptare Ti corectare de e=primare, iar nu o sc0imbare de "ond a te=tului biblic. Dac ar !nvia astzi un romn de pe vremea lui 1ircea cel ,trn sau a 1arelui Ute"an Ti ai vrea s vorbeTti cu el, aproape c Si%ar prea c este din alt naSie, cci nu se mai vorbeTte azi !ntocmai limba poporului nostru cu cea care se vorbea atunci. Tot ast"el Ti crSile de pe atunci, trecnd vremea, s%au corectat de scriitori dup vorbirea de azi, dar nu s%a sc0imbat !nSelesul lor scripturistic Ti tainic. Xi%am spus mai !nainte c temeiurile pe care se reazem S"nta TradiSie Ti prin care se asigur pstrarea curSeniei ei originale Ti transmiterea ei peste veacuri au "ost: simbolurile vec0i de credinS, canoanele apostolice, de"iniSiile dogmatice ale celor Tapte Sinoade Ecumenice T.a. $ici mai adaug c !n pstrarea nesc0imbat a S"intei TradiSii avem Ti alte mrturii de mare importanS, precum sunt: (ractica vec0e a ,isericii, mrturiile brbaSilor apostolici, printre care este Ti S"ntul )gnatie Teo"orul, ucenicul apostolilor @c -/E d.<r.A, care !ndemna pe credincioTii de pe vremea sa s se "ereasc de !nvSturile ereticilor Ti s pzeasc curat numai TradiSia apostolic. De asemenea S"ntul (olicarp, episcop al Smirnei, tot un (rinte $postolic @c ->> d.<r.A. S"ntul )rineu @c 6/6 d.<r.A mrturiseTte pentru tradiSie !n scrierile sale. S"ntul 3asile cel 1are @c 4EDA mrturisea: KDintre dogmele Ti propovduirile pstrate !n ,iseric, unele le avem din doctrina cea scris, iar altele le%am primit din TradiSia $postolilor, prin succesiunea !n tain, nescrise, Ti acelea au aceeaTi putere ca Ti cele scriseL @Despre S"ntul Du0, c. 6EA. S"ntul Egesip M ne mrturiseTte acelaTi istoric Eusebiu de ezareea @ artea a )3%a, c. G, nr. -A M s%a srguit s adune la un loc toate tradiSiile apostolice Ti a adunat mai multe din ele !n cinci crSi M din care Eusebiu citeaz M, care !ns cu timpul s%au pierdut; :rigen @c 6./ d.<.A zicea: KS "ie pstrat tradiSia apostolic !n ,isericL. S"ntul Epi"anie @c 7/4 d.<.A zicea: KTrebuie pstrat tradiSia, pentru c nu este cu putinS a a"la toate !n S"nta Scriptur; S"inSii $postoli au depus unele !n scrisori, altele !n TradiSieCL. S"ntul )oan 5ur de $ur @c 7/EA scrie: KDe aici @din )) Tes. 6, -.A se vede c apostolii n%au predat toate prin scrisoare, ci multe "r scrisori, dar Ti acestea nescrise sunt demne de crezare. Dac este TradiSia, atunci nu cuta nimic mai multL @:milia )3, nr. 6 la )) TesaloniceniA. S"ntul 5rigorie de 2Zssa @c 4D7A scria: K$vem TradiSia a&uns la noi de la prinSi, ca o moTtenire prin succesiune de la apostoli, transmis prin s"inSii ce au urmatL @ ontra lui Evnomie, cartea a )3%aA. S"ntul lement $le=andrinul @c 6-. d.<r.A K$ceia care e=plic Scriptura contra TradiSiei bisericeTti, au stricat norma adevruluiL @Strommata, lib -, cap. EA. Tot aTa de 0otrt !n aceast privinS scria Ti S"ntul iprian @c 6.GA: KDac ne vom !ndrepta noi la izvorul TradiSiei dumnezeieTti, atunci se va curma rtcirea omeneascL @Epistola E7A. S nu se uite c mrturiile de mai sus oglindesc !n ele credinSa din vremea apostolilor Ti imediat urmtoare pn !n secolul al )3%lea. (ractica vec0e a ,isericii este, de asemenea, o important mrturie despre valoarea S"intei TradiSii Ti despre preSuirea pe care a avut%o de la !nceput pn azi. $Tadar trebuie Sinut cu mare s"inSenie S"nta TradiSie, deoarece !n S"nta Scriptur nu este cu putinS a a"la toate cele spre mntuire. S"nta Scriptur ne !nvaS multe s "acem, dar nu ne arat cum. De e=emplu, ne cere s ne botezm, dar nu ne arat Ti cum; s ne mrturisim, dar nu Ti cum; s ne !mprtTim, dar nu Ti cum; s ne cununm, dar nu Ti cum; s ne rugm, dar nu Ti cum, Ti unde, Ti cnd; s "acem semnul S"intei ruci pe "aSa noastr, dup cea scris: nsemnatu%s%a peste noi lumina "eSei Tale, Doamne @(s. 7, >A, dar nu ne arat Ti cum. 149

Dar cine ne%a !nvSat pe noi, prin scriere, s ne !nc0inm spre rsrit# are Scriptur ne arat graiurile c0emrii S"ntului Du0 de la s"inSirea (reacuratelor Daruri sau la s"inSirea pinii Ti a pa0arului eu0aristic# are !nvStur din S"nta Scriptur ne arat s "acem binecuvntarea apei botezului Ti s"inSirea <rismei @S"ntul Ti 1arele 1irA# are Scriptur ne !nvaS despre !ntreita a"undare a celui ce se boteaz Ti lepdrile de satana de la ,otez# +ugciunea de do=ologie ctre S"nta Treime @adic QSlav Tatlui Ti ?iului Ti S"ntului Du0RA, din care Scriptur ne%a rmas nou# Ui apoi acelaTi mare S"nt 3asile, dup ce ne arat acestea, zice c: KDac ne%am apuca noi a lsa cele nescrise, din obiceiuri, ca pe unele ce nu ar avea putere mare, am greTi la !nseTi cele mai de "runte, pgubind Evang0elia. $Tadar, obiceiul ce !l Sine ,iserica nescris, ca unul ce este de origine apostolic Ti "olosit de S"inSii (rinSi ca (redanie rmas de la ei !n ,iserica lui <ristos, are putere de legeL. $Tadar trebuie reSinut c importanSa Ti "olosul S"intei TradiSii provine din raportul strns ce e=ist !ntre ea Ti S"nta Scriptur, cci !ntr%adevr, ele stau !ntr%un raport de strns legtur Ti de !ntregire reciproc, bazat pe "aptul c amndou cuprind !n ele S"nta Descoperire Ti sunt pentru noi izvoarele acesteia. (rin urmare: aA este cu neputinS s se contrazic !ntre ele; bA este cu neputinS s nu e=iste !ntre ele raporturi de reciprocitate. S"nta Scriptur are numai !n S"nta TradiSie mrturia cea mai sigur pentru canonul crSilor ei Ti pentru caracterul ei dogmatic @inspiraSia ei divinA, iar S"nta TradiSie numai prin S"nta Scriptur !Ti poate dovedi curSenia adevrurilor ei. IUBIRE SI CURAJ )n timpul unei "urtuni pe mare, cel care conducea corabia, a "ost intrebat de sotia sa: % um poti "i atat de linistit in "ata acestei "urtuni# onducatorul corabiei a scos sabia, a indreptat%o catre sotia sa si i%a spus: % De ce esti linistita in "ata sabiei# Sotia i%a raspuns: % Sabia se gaseste in mana celui care ma iubeste, iar acesta nu%mi poate "ace niciun rau. )n urma raspunsului primit, sotul a grait: % Daca este asa, atunci nu avem nici un motiv sa ne temem, caci valurile si mare sunt in mana elui ce ne iubeste. IUBIRE SI CURAJ )n timpul unei "urtuni pe mare, cel care conducea corabia, a "ost intrebat de sotia sa: % um poti "i atat de linistit in "ata acestei "urtuni# onducatorul corabiei a scos sabia, a indreptat%o catre sotia sa si i%a spus: % De ce esti linistita in "ata sabiei# Sotia i%a raspuns: % Sabia se gaseste in mana celui care ma iubeste, iar acesta nu%mi poate "ace niciun rau. )n urma raspunsului primit, sotul a grait: % Daca este asa, atunci nu avem nici un motiv sa ne temem, caci valurile si mare sunt in mana elui ce ne iubeste. CORBUL ALB ntr%o zi, !n mi&locul corbilor, a venit un corb alb Ti "rumos. nd l%au vzut, corbii cei negri au !nceput asupra lui un croncnit nemaiauzit: % e cauSi !n mi&locul nostru, di0anie# ine eTti tu# $i venit s ne "aci "amilia de rs# orbul cel alb nu !nSelegea de ce se pornise prigoana aceasta !mpotriva lui, cci nu "cea ru nimnui. (e urm, a !nSeles el c toate acestea erau din pricin c nu semna cu ei. $lbul penelor lui !i deran&a pe ceilalSi. $Ta se !ntmpl Ti cu omul credincios care%Ti duce viaSa !ntre necredincioTi. orbul cel alb este o necontenit do&an pentru cei negri sau, alt"el spus, un su"let alb pricinuieTte o usturtoare mustrare de conTtiinS su"letelor negre.

CUM SUNT P-C-LI:I PORCII ntr%o zi, un om ducea un porc la abator pentru tiere. a s%l "ac s mearg de bunvoie, omul !l !nTela dndu%i, din mers, cteva boabe de porumb. $runca dou, trei boabe, porcul se repezea la ele, le mnca, omul iar "cea cSiva paTi, iar arunca puSine boabe, porcul iar se repezea. 150

Ui aTa, pn a&unse la abator, unde lucrtorii abatorului mi%l !nT"c pe porc Ti%l trnti la pmnt. Iadarnic acuma porcul guiSa Ti se zbtea, era prea trziu, !l aTtepta cuSitul. Tot aTa !Ti bate &oc satana Ti de unii dintre noi. E) nu ne duce spre pieire cu puterea, ci cu !nTelciunea. El ne arunc cteva boabe de des"tare lumeasc, cteva grunSe de slav trectoare, cteva mere din raiul pmntesc trector Ti, aTa, !ncet%!ncet ne pcleTte, pn ce ne arunc !n mcelria cea de "oc. Ui noi mergem de bun voie, !n loc s%i vedem !nTeltoria Ti s scpm ast"el de pcat Ti de pedeapsa cea de veci. RUGACIUNEA SUPERFICIALA 50eorg0e l%a intrebat intr%o zi pe vecinul sau daca )l iubeste pe Dumnezeu. 3ecinul a raspuns a"irmativ. 50eorg0e a continuat: % Te rogi din toata inima 'ui# % Sigur, de "iecare data cand ma rog, sunt cu gandul numai la El, a marturisit vecinul. $tunci 50eorg0e a spus: % 3ecine, daca vei reusi sa rostesti "Tatal nostruY "ara sa te gandesti si la altceva, iti daruiesc calul meu. (e la &umatatea rugaciunii, vecinul a grait: % )mi daruiesti si saua# % 2ici calul, nici saua, pentru ca in loc sa "ii cu luare aminte la rugaciune, te%ai gandit la cal. CUM SCAPAM DE POFTELE TRUPESTI Un tanar, c0inuit de po"tele trupesti, l%a intrebat pe du0ovnicul sau cum poate scapa de ele. Du0ovnicul i%a spus: % 2u putem opri pasarea atunci cand zboara deasupra casei noastre, dar putem sa o oprim sa nu%si "aca cuib acolo. CE-:I LIPSE9TE $ "ost odat om care tria singur... printre semenii lui. 3iaSa i se prea lipsit de sens Ti de rost, Ti asta cu toate c avea bani mulSi, cas "rumoas Ti curat, mulSi servitori Ti tot con"ortul. $deseori se uita la servitorii si. i prea ru de ei, simSea mil "aS de ei !n inima sa, Ti !Ti spunea, ce grea trebuia s "ie viaSa de sclavC El se bucura zi Ti noapte de libertatea sa, de banii siC 0e"uia cu prietenii, mnca mncrurile cele mai alese Ti se des"ta !n toate plcerile lumeTti. $Ta !Ti tria el viaSa, !n vreme ce servitorii lui duceau o viaS grea; locuiau !n case modeste, srccioase; zi Ti noapte trebuiau s lucreze; aveau un stil al lor de viaS ce omului nostru i se prea greu de suportat, dar cu toate acestea, pe c0ipurile lor se !ntrezrea mai mereu un zmbet. :dat, la o petrecere, omul nostru s%a !ntlnit cu un vec0i prieten. Ui acel prieten, s%a uitat !n oc0ii si, Ti l%a !ntrebat: % $mice, care%i rostul vieSii tale# Ui omul nostru nu a Ttiut ce s !i rspundC (e zi ce trece, aceste cuvinte !i rsunau tot mai des !n minteC care era rostul vieSii sale. $vea de toate, Ti totuTi !i lipsea ceva. 2u reuTea s !Ti dea seama ce !i lipseTte, Ti ast"el s%a dus s caute un si0astru !nSelept ca s%l povSuiasc. $ urcat din greu pe drumuri Ti pe crri rar btute, prin 0SiTuri !ntunecate, prin poieni pline de lumin, Ti pe costiTe abrupte Ti !ng0eSate, unde "iece pas te putea duce &os !n 0u. Ui !n "inal, a a&uns la peTtera unde locuia pustnicul. $ intrat !nuntru, s%a aTezat !n "aSa ascetului, Ti l%a !ntrebat aTa: % e !mi lipseTte mie, printe# Si0astrul s%a uitat !n oc0ii si, Ti i%a spus: % Si lipseTte un StpnC PE DRUMUL VIE:II n timpuri de mult uitate, tria un rege care conducea o Sar prosper. ntr%una din zile, acesta s%a dus s viziteze unul dintre cele mai !ndeprtate colSuri ale regatului su. nd s%a !ntors la palat a !nceput s se plng de ct de tare !l dureau picioarele !ntruct a "ost prima data cnd a strbtut o cale att de lung, iar drumul a "ost stncos Ti di"icil. (rin urmare s%a decis s ia msuri. $ poruncit oamenilor si s acopere toate drumurile din regat cu piele, ca de acum !nainte s nu%Ti mai vatme picioarele, cnd va cltori. Desigur, era nevoie de mii de piei de vite, care costau o uriaT sum de bani. Unul dintre slu&itorii si !nSelepSi a cutezat !ns s%i spun regelui: "1ria ta, de ce s c0eltuiSi "r "olos atSia bani. 1ai bine porunciSi s v taie o bucat mai mic de piele cu care s v acoperiSi picioarele". 151

+egele a "ost mai !nti surprins, dar !ntr%un "inal a acceptat s%Ti "ac lui "!nclSri" cu care s poat strbate toate drumurile grele ale regatului. 2u mai aTtepta ca lumea s se sc0imbe aTa !nct s !Si "ie Sie mai uTor Ti mai bine, ci !ntoarce%Si privirea ctre tine Ti sc0imb%te tu. Drumul !n viaSa nu a "ost Ti nici nu va "i vreodat uTor. Dar dac te "dotezi" corespunztor !i vei putea "ace "aS cu succes. mbrcaSi%v cu toate armele lui Dumnezeu, ca s puteSi sta !mpotriva uneltirilor diavolului. ci lupta noastr nu este !mpotriva trupului Ti a sngelui, ci !mpotriva !nceptoriilor, !mpotriva stpniilor, !mpotriva stpnitorilor !ntunericului acestui veac, !mpotriva du0urilor rutSii, care sunt !n vzdu0. (entru aceea, luaSi toate armele lui Dumnezeu, ca s puteSi sta !mpotriv !n ziua cea rea, Ti, toate biruindu%le, s rmneSi !n picioare. StaSi deci tari, avnd mi&locul vostru !ncins cu adevrul Ti !mbrcndu%v cu platoTa dreptSii. Ui !nclSaSi picioarele voastre, gata "iind pentru Evang0elia pcii. n toate luaSi pavza credinSei, cu care veSi putea s stingeSi toate sgeSile cele arztoare ale vicleanului. 'uaSi Ti coi"ul mntuirii Ti sabia Du0ului, care este cuvntul lui Dumnezeu @E"eseni --%-EA. P-L-RIA DIN AP: tnr, !nTelat de modernismul lumii acesteia Ti, mai ales, de moda vestimentar, nu se prea uita cu ce preS de &ert" su"leteasc le dobndea. Ea ducea zilnic la trg laptele de la vitele de acas, ca s%l vnd. (e drum, ca s "ac Ti mai mulSi bani, !nmulSea laptele cu ap. ntr%o zi, din cTtigul acesta necinstit, ea !Ti cumpr o plrie colorat Ti !nzorzonat. Se gndea c va arta Ti ea ca doamnele din lumea bun Ti va "i mult admirat de tinerii de vrsta ei. Dar bucuria !i "u scurt. 1ergnd spre cas Ti trecnd pe un pod, vntul, care btea tare, !i smulse plria de pe cap Ti o duse !n mi&locul Tuvoiului de ap. 10nit, privea cum se duce plria pe ap. um n%avea !ns su"letul de tot vndut satanei, "ata vzu c aceasta%i voia lui Dumnezeu Ti, !n scurt timp !nveselindu%se, Topti: "Din ap te%am "cut, pe ap s%a cuvenit s te duci*L Ui de atunci, n%a mai "cut asemenea "apt necinstit. CEL MAI TARE Era un om, care s%a 0otrt s stea !n slu&ba "celui mai tare..." $ mers, aTadar, Ti s%a pus !n slu&ba primarului din sat. Dar, dup puSin timp, a a"lat c primarul st la ordinele pre"ectului. 1ai trziu, a a"lat !ns c Ti pre"ectul Ttie de poruncile primului ministru. $ mers Ti i%a slu&it acestuia. Dar nu dup mult vreme, a a"lat c peste primul ministru, mai mare este preTedintele Srii. $ purces la el, Ti s%a pus !n slu&ba lui, ca "iind cel mal tare dect toSi. Dar !ntr%o zi, omul a auzit din gura preTedintelui c Ti acesta se teme de diavol Ti de puterea lui. $tunci, omul nostru s%a lsat de slu&ba preTedintelui Srii Ti cutnd pe diavol, s%a "cut lui slug. ntr%o zi !ns, omul a auzit pe diavol zicnd: " e tare aT "i eu, dac, n%ar "i )isus <ristos*" $"lnd aceasta, omul s%a gndit s se pun !n slu&ba lui <ristos. $ !nceput aTadar s%' caute... Ui pe cnd mergea pe cale, iat c a !ntlnit pe un btrn, care i%a zis: "3rei s a"li pe <ristos# <aide cu mine*L Ui l%a dus !n casa vduvei, !n slaTurile or"anilor, !n spitale, !n !nc0isori Ti, artndu%i pe cei ce su"ereau, i%a zis: KDe vei slu&i acestora, lui <ristos vei slu&iCL Ui de atunci omul acesta a a"lat Kpe cel mai tareL Ti a rmas pentru totdeauna !n slu&ba 'ui. S "acem Ti noi la "el* S- NC.IDEM U9ILE Era o btrn !ntr%un sat, creia nepoSii !i spuneau Knc0ide%uTaL. (orecla aceasta Ti%o cptase ea ast"el: :ri de cte ori nepoSii ei plecau in oraT, la Tcoli sau la cine Ttie ce treab, ea le spunea: "Dumnezeu s%Si a&ute, nepoate, s poSi !nc0ide uTile bine". )ar dac vreunul o !ntreba: " e uTi, bunico#", ea !i spunea: "(e unde vei merge, bag bine de seam s%Si !nc0izi !nti uTile urec0ilor tale la toate Toaptele ispititoare ale satanei. (e urm s%Si !nc0izi uTile oc0ilor ti: s nu citeTti crSi rele, pline de otrav Ti s nu te duci nicieri unde inima ta se poate otrvi cu priveliTtea oc0ilor. Tot aTa cu uTa gurii. $du%Si aminte de vorba vec0e: "(une, Doamne, stra& gurii mele Ti uT de !ngrdire !mpre&urul buzelor mele". Ui mai adu%Si aminte de ce%a spus 1ntuitorul c pentru orice cuvnt ne"olositor sau ru, omul va da socoteal !n ziua &udecSii. Dar mai presus de toate, nepoate drag, s%Si !nc0izi bine uTa inimii tale !mpotriva ispitelor rele. S laTi desc0ise uTile tale numai pentru Dumnezeu... De vei "ace aTa, mare a&utor vei avea de la Dumnezeu !n viaS.L 152

CA PE9TII N MARE Un creTtin spunea unui prieten c el nu !nSelege vorbele 1ntuitorului: "3oi s "iSi din lume, dar s nu "iSi ai lumii". $tunci, prietenul su, care era un creTtin practicant, un om mai cunosctor al !nvSturii Domnului, i%a rspuns: ":amenii pot petrece !n lume precum peTtii !n mare. u toate c apa mrii e srat, peTtii nu sunt sraSi ca ea. $Ta Ti cu oamenii, ei pot s triasc !n lume, "r s ia "srtura ei", adic pcatele ei". NEAJUNSURILE DU.OVNICE9TI ALE NCEP-TORILOR nclinaSii spre tru"ie 1ai curnd vor s dea lecSii dect s primeasc. Ei osndesc !n inima lor pe cei ce nu pricep credinSa dup "elul lor Ti aceast simSire, mai !nti tinuit, o scot la iveal prin cuvinte Ti atunci Si se pare c auzi pe "ariseul care crede c preamreTte pe Dumnezeu ludndu%se cu "aptele sale Ti dispreSuind pe vameTul. $sta !nseamn s "aci pe voia diavolului. $cestea toate !mping su"letul la mndrie Ti la tru"ie. $cestea nu sunt de nici un "olos !nceptorilor @, dar Ti c ele !i sc0imb !n pcateA. ci nu pot s se mai su"ere unul pe altul, Ti dac se gseTte vreun concurent ca s%l !n&oseasc pe aproapele su, aceste lucruri !i plac. 3or vedea paiul din oc0iul "ratelui lor, dar brna din oc0iul lor nu o vor vedea; ei vor strecura SnSarul altora Ti vor !ng0iSi cmila lor. 2u le plac du0ovnicii care nu%i laud !n "aptele lor Ti nu &udec buna lor lucrare, "iindc ast"el de ucenici nu caut dect s "ie preSuiSi Ti ludaSi !n tot ceea ce "ac ei. ncearc s conving pe alSii c ei au du0ul desvrTit Ti adevrata evlavie. $&ung c0iar s nu%Ti mai mrturiseasc pcatele ca s nu se !n&oseasc Ti "erind greTalele pentru a le "ace mai puSin grele. Se vor "eri ca de "oc s preamreasc pe alSii, dar nu le displace s "ie preamriSi ei. ,a cteodat merg pn acolo ca s cear ca s%i preamreasc oamenii. nceptorii scap "oarte rar de vreuna din aceste slbiciuni. nclinaSii spre zgrcenie du0ovniceasc Se tnguiesc atunci cnd nu primesc mngierile care le aTteptau din partea du0ovnicilor sau aproapelui. aut a se um"la de s"aturi Ti !nvSturi du0ovniceTti. nc0in tot timpul cititului Ti nu mai au timp pentru lucrarea@#A care este prima lor datorie. nclinaSii spre mnie $u !n permanenS o proast dispoziSie. Ti "ac datoria numai de mntuial. Se supr pentru toate "leacurile Ti a&ung cteodat de nesu"erit. (un vina pe greTealele altuia. i br"eTte pe ceilalSi. ?ace moral cu acreal, !n ton, ca Ti cnd numai el ar avea dreptul la virtute. nclinaSii spre lcomie du0ovniceasc Se istovesc !n canoane. Se dedau "r de "ru la posturi. Se sustrag din "aSa acelora care i%ar !ndemna pentru 0rana trupeasc. 2%au dreapt socoteal. 'ucreaz !mpotriva poruncilor. Doresc mai mult un canon trupesc dect un canon al &udecSii. 'ipsa de ascultare de du0ovnic. Se tru"esc prin di"erite osteneli "r dreapt socoteal. (e ast"el de ucenici !i !ncura&eaz diavolul s "ac ast"el. aut s smulg du0ovnicilor s"aturi dup cum le place lor. n cazul c sunt respinTi au m0nire ca de copii. eea ce "ac, "ac numai de mntuial pentru c sunt convinTi c nu "ac nimic bun !naintea lui Dumnezeu cnd nu lucreaz cum le place lor. Se !mprtTesc "r !ncuviinSarea du0ovnicului de mai multe ori. nclinaSii spre pizm Ti lume 153

i sare !n oc0i binele du0ovnicesc al aproapelui. Su"er cnd aude c cineva este ludat. 3irtutea altuia !l !ntristeaz Ti dac are prile& o va prigoni Ti ponegri, cu scop de a%i risipi pe ct e posibil laudele. DoreTte s "ie primul !n toate. (arintele $rsenie ,oca CEATA ASCULT-TORILOR $ spus avva +u", c cel care Tade !n ascultarea unui printe du0ovnicesc are mai mare rsplat dect cei care se si0stresc singuri !n pustie. El zicea c povestea unul dintre prinSi ast"el: K$m vzut patru cete !n cer: % !n cea dinti era cel care este bolnav dar mulSumeTte lui Dumnezeu; % !n a doua ceat, cel primitor @de strini % care svrTeTte "apte bune, !ngri&indu%se de su"erinSa aproapelui n.n.A, care struie Ti slu&eTte !ntr%asta; % a treia ceat, cea a celor care rvnesc pustia Ti s nu vad om; % !n a patra ceat, cel care Tade !n ascultarea unui printe Ti i se supune pentru Domnul. (entru ascultare purta lanS de aur Ti pavz Ti avea mai mult slav dect ceilalSi. Eu i%am spus cluzului meu: % um de acesta mai mic are mai mare slav dect ceilalSi# % ?iindc cel care rvneTte s "ie primitor !Ti "ace voia lui; cel din pustie s%a si0strit din voia lui, acesta care are ascultarea !Ti prseTte toate voile, atrnnd de Dumnezeu Ti de printele su. De aceea Ti are slav mai mult dect ceilalSi. De aceea, "iilor, bun este ascultarea cea pentru DumnezeuL. $Si auzit, "iilor, mcar !n parte, o mic pild a !n"ptuirii acesteia. :, ascultare, mntuitoarea tuturor celor credincioTi* :, ascultare, izvorul tuturor virtuSilor* :, ascultare, a"ltoarea mprSiei* :, ascultare, care desc0izi cerurile Ti !i ridici pe oameni de pe pmnt* :, ascultare, doica tuturor s"inSilor, de la care au supt Ti prin care s%au desvrTit* :, ascultare, care locuieTti cu !ngerii. (atericul Egiptean SEMNELE CUIELOR Tria un om, odat demult. El avea un "iu tare neasculttor, care !i "cea tot "elul de necazuri. $&unsese bietul om s se gndeasc cu team la ziua, care urma. a s%l sensibilizeze, tatl a !nceput s bat cte un cui, !n tocul uTii, pentru "iecare greTeal a "iului su. nd tocul uTii s%a umplut de cuie !nct prea un arici, omul Ti%a c0emat "iul Ti i%a spus: % $m btut cte un cui, pentru "iecare greTeal a ta* ?iul s%a speriat, vznd mulSimea cuielor Ti a 0otrt !n sinea lui s rscumpere "iecare greTeal cu cte o "apt bun. Dup "iecare "apt bun, !Ti c0ema tatl !n "aSa uTii, rugndu%l s scoat cte un cui. n ziua, !n care a scos ultimul cui, tatl Ti%a !mbrSiTat "iul, bucurndu%se !mpreun cu el. ?iul l%a strns la piept Ti a vzut c tatl su plngea. % De ce plngi# !ntreb "iul. $r trebui s "ii "ericit Ti mulSumit c ai putut s scoSi toate cuiele... % E adevrat, cuiele au "ost scoase, dar... semnele, semnele au rmas* DIN MINUNILE MAICII DOMNULUI (;@) (entru clugrul care se !mbta Un mona0 oarecare era c0elar !ntr%o c0inovie, Ti da vin "raSilor. Ui avea el mult evlavie ctre (reas"nta 2sctoare de Dumnezeu, nelipsind, niciodat de la slu&ba bisericii, cci era osrdnic la slu&bele lui cele su"leteTti, Ti nelenevos la cele trupeTti ale clugrilor, !ns iubea vinul, sracul* Ui "iindc avea slu&ba aceea, bea de multe ori mai mult dect alSii. Deci, !ntr%una din zile a cinat Ti a but atta pn cnd s%a !mbtat Ti a czut !n aTternut. )ar !n ceasul Utreniei a adormit, !ns auzind toaca s%a sculat cum a putut ca s se duc la biseric. (entru c, dup cum am zis mai !nainte, el avea mult dor de cele dumnezeieTti, Ti nu voia s se lipseasc niciodat de adunarea cea de mntuire a "raSilor. Deci umblnd puSin deprtare de loc, cu greu mergea !nainte, cci !l durea capul de beSie, !ns pentru dorul pe care !l avea, se ducea. $tunci diavolul, pre"cndu%se !n c0ipul unui taur, venea !naintea lui Ti se arta cum c vrea s%l loveasc cu coarnele, !ns mona0ul nu s%a speriat Ti "cndu%Ti cruce vr&maTul s%a deprtat puSin. Ui iarTi !nc0ipuindu%se, s%a "cut cine negru Ti%l !mpiedica ca s nu mearg mai departe, dar el "cnd ca Ti mai !nainte, se ducea. )ar cnd a a&uns la poarta bisericii, s%a "cut dracul leu prea !n"ricoTat Ti s%a pornit asupra lui s%l rup. $tunci, 154

artndu%se o "emeie prea "rumoas a izgonit pe dracul, mustrndu%l pe dnsul cu !ngrozire, cum de a !ndrznit ca s "ac ru robului ei. $poi, apucnd pe mona0 de mn, l%a dus la c0ilia lui zicndu%i: K(zeTte%te de acum !nainte s nu te mai !mbeSi, dac doreTti s te mntuieTti; mrturiseTte%Si pcatul acesta la cutare du0ovnic, Ti s "aci canonul care !Si va daL. )ar mona0ul a !ntrebat%o pe dnsa, cine este, de i%a "cut atta buntate# )ar ea a zis: KEu sunt 1aica lui )isus <ristos*L. $cestea auzindu%le el, a czut la pmnt cu "ric mult ca s i se !nc0ine, dar ea s%a "cut nevzut. Deci a plns de bucurie Ti s%a a"lat !n ceasul acela sntos de beSie Ti nevtmat. Ui mrturisindu%se cu srguinS Ti cu dinadinsul, dup porunca cea dumnezeiasc, a pzit canonul Ti s%a deprtat de vin, dup cum se cade s "ac "iecare creTtin care se biruieTte de aceast patim. Ui care nu se va mrturisi cu deamnuntul, s Ttie c se va munci. ToSi sunt datori s se pzeasc de mult butur, ca de mare des"rnare. Desc0ideSi oc0ii voTtri, cei ce iubiSi beSia, Ti v siliSi ca s v deprtaSi de ea, pentru ca s nu v lipsiSi de veTnica veselie Ti !ndulcire. (e care, dea Dumnezeu, ca noi toSi s o dobndim, pentru rugciunile cele bine primite ale pururea ?ecioarei Ti 1aicii lui Dumnezeu. $min. @1inunile 1aicii DomnuluiA R-SPLATA Un om bogat avea doi servitori. Unul era "oarte ru, leneT, obraznic Ti necredincios, iar al doilea cinstit, 0arnic, smerit Ti credincios. 2eavnd urmaTi, negustorul a lsat averea celor doi slu&itori, !n prSi egale. $mndoi s%au apucat de negustorie. el ru prospera vznd cu oc0ii Ti "cea bani Ti din piatr seac. $l doilea, deTi su"let mare, nu prospera deloc, dimpotriv ieTea !n pagub din negustoria "cut. Suprat "oarte Ti mirat, cel din urm a mers la un printe du0ovnicesc Ti l%a !ntrebat: % (rinte, cum se "ace c un om ru Ti necredincios prosper Ti este "ericit, !n timp ce credincioTii au att de multe necazuri# ,trnul clugr, cunoscut pentru !nSelepciunea sa, i%a rspuns: % Domnul d necredincioTilor Ti vr&maTilor lui "ericirea pmnteasc trectoare, pentru c e singura pe care ei o pot !nSelege. Dar dac duTmanilor si, Dumnezeu le d att de mult, imagineaz%Si, ce daruri pregteTte pentru prietenii si* DIN MINUNILE MAICII DOMNULUI (A=) : "emeie oarecare ce avea mult dragoste Ti evlavie ctre pururea ?ecioara 1aria, srac "iind de bogSia trupeasc !ns bogat de cea su"leteasc, avea un copil mic de un an. Ui !ntr%o zi, vrnd s se duc cu de mncare la brbatul su care lucra !n Sarin, neavnd ea pe nimeni !n cas cu cine s lase pruncul s%a rugat 1aicii lui Dumnezeu zicnd: KStpna mea, sub acopermntul Ti paza Ta las pe "iul meu, c n%am pe altcineva ca s%l pzeasc, dect numai darul Tu ceea ce eTti 1aica srmanilorL. $st"el rugndu%se cu credinS, s%a dus la slu&ba ei. )ar dac a plecat, s%a !ntmplat de a luat "oc o cas a unui vecin Ti de acolo s%a !ntins vpaia Ti la casa ei. Deci auzind ei din Sarin au alergat !n grab plngnd moartea copilului lor. Ui a&ungnd acas au a"lat toat locuinSa pre"cut !n cenuT, a"ar de zidrie Ti pardoseal. $tunci socotind "emeia cum c a ars copilul, plngea nemngiat zicnd: K:, prea"ericit Stpna* eu am dat cu credinS pe "iul meu sub acopermntul Ti a&utorul Tu; deci cum nu l%ai pzit nevtmat, 1aic a milostivirii, ci l%ai lsat de a pierit#L. ns cutndu%l pe el l%a a"lat viu, Ti mult s%au !nspimntat pentru c nici un lemn sau 0ain din cas nu a rmas nears. Ui toSi cei de "aS au slvit pe Dumnezeu, mulSumind pururea ?ecioarei 1aria, 1aica srmanilor care%i acoper !i pzeTte Ti%i izbveTte din multe prime&dii. @1inunile 1aicii DomnuluiA PILDA AVVEI ISAIA :dat, avva )saia !mpreun cu ucenicii si au venit la aria unui plugar cu o ramur de "inic !n mini Ti a spus: % 5ospodarule, d%mi grul* (lugarul !i spuse: % Tu ai secerat, avva# $vva !i rspunse: % 2u. (lugarul !i zice: % $tunci cum vrei s iei gru dac n%ai secerat# $vva a zis: % :are cel ce nu secer nu primeTte rsplat# (lugarul !i spune: % Tu nu Ttii ce spune Domnul: K3rednic este lucrtorul de plata sa"# )ar tu, avva, "r s te trudeTti, ceri rsplat# 155

Dup aceasta, stareSul s%a !ndeprtat. Ucenicii, vznd cele petrecute, au czut la picioarele lui Ti l%au rugat s le spun pentru ce a procedat ast"el cu ei. StareSul le%a spus: % ?iilor, aceasta am "cut%o spre pild vou, c cine nu lucreaz !n veacul acesta, acela nu va primi rsplat !n veacul viitor de la Dreptul 8udector. (atericul atonit PROSTIA 9I VANITATEA +egele (edro al ,raziliei, a vrut s ridice primul spital public !n Sara sa, dar n%a gsit banii necesari, cu nici un c0ip. 2u s%a o"erit nimeni binevoitor pentru alinarea su"erinSei omeneTti. +egele Ttia c !n Sara sa sunt atSia oameni cu posibilitSi. S%a m0nit mult pentru aceasta, dar !n scurt timp i%a venit Ti ideia salvatoare. e credeSi c a "cut# $ dat s"oar !n Sar, c oricine va drui pentru spital un milion de pesos, va deveni duce, cine va da o &umtate de milion, conte, iar pentru o sut de mii de pesos, baron... $uzind cei bogaSi de intenSia regelui, n%au stat pe gnduri Ti ct ai clipi, s%au stns banii trebuitori pentru ridicarea spitalului. Dup terminarea lucrrii, toat su"larea a venit la inaugurare. (e placa comemorativ se putea citi: ,,Spitalul a "ost ridicat de prostia Ti vanitatea omeneasc, pentru cei su"erinzi." CEI TREI SI.A9TRI ntr%o pdure triau trei "raSi pustnici. n singurtate, !n liniTtea pdurii, departe de oameni, ei se rugau !ndelung Ti se nevoiau, cutnd pe Dumnezeu. Un oarecare cltor, trecnd prin locurile acelea, l%a !nt!lnit pe primul si0astru, care se ruga, Ti l%a !ntrebat de drum, dar pustnicul nu i%a rspuns Ti omul mnios s%a repezit la el Ti i%a tras o palm. (ustnicul, "iind o "ire iute, a srit de!ndat !n picioare Ti i%a tras la rndul lui dou palme. Speriat de repeziciunea cu care !l plmuise "ratele, cltorul a plecat mai departe. S%a !ntlnit cu al doilea pustnic Ti pentu c nici acesta nu i%a rspuns la salut Ti !ntrebare, i%a tras Ti lui o palm. (ustnicul "oarte liniTtit i%a !ntors Ti cellalt obraz, apoi a continuat rugciunea, ca Ti cum nimic nu s%ar "i !nt!mplat. :mul Ti%a continuat drumul Ti a !ntlnit pe al treilea pustnic. '%a !ntrebat Ti pe acesta despre drum, dar n%a primit niciun rspuns Ti deznd&duit i%a tras Ti celui de%al treilea o palm. $cesta a rmas nemiTcat Ti nici mcar nu l%a privit, pentru c rugndu%se cu mintea Ti inima lipite de Dumnezeu, el nici nu a simSit, mcar, c a primit o palm. Dac aSi "i un al patrulea pustnic !ntlnit !n cale de cltorul din poveste, cum aSi "i reacSionat la primirea unei palme# AVVA ANTONIE CU UCENICII Unul, care vna animale slbatice prin pustie, l%a vzut pe avva $ntonie veselindu%se cu "raSii Ti s%a smintit. )ar btrnul, vrnd s%l !nduplece c trebuie din vreme !n vreme s "aci pogormnt cu "raSii, !i spuse: % )a o sgeat !n arc Ti !ncordeaz%l* Ui cnd el "cu aTa, !i zise iar: % 1ai !ncordeaz%l* El mai !ntinse, Ti iar !i zise: % ncordeaz%l* i rspunse vntorul: % Dac !l !ncordez peste msur, se "rnge arcul. )ar btrnul !i zise: % $Ta este Ti cu lucrarea lui Dumnezeu: dac stau !ncordaSi "raSii peste msur, se "rng curnd. $Ta c trebuie din vreme !n vreme s avem !ngduinS cu ei. Ui auzind vntorul se smeri, Ti lmurindu%se mult de pe seama btrnului plec. )ar "raSii se duser la locurile lor !ntriSi. (atericul Egiptean U9A INIMII Un pictor tocmai terminase tabloul, care !l reprezenta pe )isus !n "aSa unei uTi !ncuiate. Ui%a c0emat prietenii pentru a le auzi prerea. ToSi au admirat tabloul, "rumuseSea Ti blndeSea c0ipului lui )isus, atitudinea lui solemn !n "aSa uTii !ntunecate. ToSi erau !ncntaSi Ti aveau numai cuvinte de laud, cnd unul a spus: % 1aestre, mi se pare c lipseTte ceva uTii. Ea n%are clanS pe dina"ar. um se poate intra !nuntru# (ictorul a rspuns: % UTa, la care bate )isus, se desc0ide numai dinuntru... 156

SFNTUL PROOROC ILIE TESVITEANUL $stzi, 6/ iulie, ,iserica :rtodo= a +sritului prznuieTte pe S"ntul (rooroc )lie Tesviteanul. n (roloagele de la :0rida ale S"ntului 2icolae 3elimirovici citim despre urmtoarea minune a S"ntului (roroc )lie, luat din Sina=arul grecesc: KUn anume (aisie, stareS al 1nstirii S"ntului (roroc )lie din )erusalim, a venit la onstantinopol, iar de la onstantinopol la ,elgrad, !n vremea cnd aici patriar0 era tot un (aisie. n vremea aceea locuia la ,elgrad un creTtin ortodo= a crui nevast era papistaT. n ziua praznicului S"ntului (roroc )lie, aceast "emeie s%a pornit s "rmnte pine, dar brbatul ei i%a zis: K$stzi este marele praznic al S"ntului )lie, Ti tu nu trebuie s lucrezi aceasta.L $tunci "emeia i%a rspuns c srbtoarea S"ntului (roroc )lie a "ost cu treisprezece zile mai !nainte @dup calendarul papistTescA. $Ta s%au certat "emeia cu brbatul ei. ?emeia cea !ncpSnat Ti%a "rmntat deci pinea ei, dar o, minune* $luatul s%a pre"cut !n piatr !n minile ei* ToSi vecinii au venit s vad Ti toSi au luat cte o bucSic din acea piatr Ti au dus cu ei. (aisie, stareSul 1nstirii S"ntului )lie din )erusalim, a luat Ti el o bucSic din aceast piatr Ti a dus%o cu el la )erusalim, ca mrturie a minunii lucrate de Dumnezeu prin s"ntul 'ui. )gumenul (aisie a pus piatra !naintea icoanei S"ntului (roroc )lie care se a"la !n mnstire. $st"el, se adeveresc cele scrise !n $catistul S"ntului (rooroc )lie: ,ucur%te, cel ce pedepseTti pe clctorii S"intelor srbtori ale ,isericii :rtodo=e @icosul al 3))%leaA. MAICA DOMNULUI A ALUNGAT GRIPA CEA ADUC-TOARE DE MOARTE 50eorg0ia 1oraitis din 1esolong0i povesteste: Y)n anul -D-G s%a abatut peste 1esolong0i o gripa mortala.)n ciuda tuturor stradaniilor depuse de medici, gripa se transmitea de la unul la altul si dupa cateva zile oamenii mureau rapusi de boala. )n "iecare zi mureau cate douazeci si cinci M treizeci de persoane, pe care le transportau cu carele si le ingropau "ara sa le mai insoteasca la groapa vreun preot. Era o epidemie in"ricosatoare. $celasi lucru se intampla si la $grinio, unde mureau in "iecare zi patruzeci M cincizeci de persoane, in EtoliBo si in satele dimpre&ur. and conducatorii orasului au vazut cat de multe victime erau si cat de repede se intindea boala, s%au inteles cu episcopul si au trimis oameni la 1anastirea 1aicii Domnului (rusiotissa. '%au rugat pe egumen sa aduca icoana "acatoare de minuni a 1aicii Domnului in 1esolong0i, ca sa inceteze epidemia. )coana a trecut mai intai prin $grinio, unde c0iar de la primele ore ale sosirii ei au incetat sa mai moara oameni, iar cei bolnavi s%au insanatosit. ei din $grinio au voit sa tina icoana mai multe zile, dar au venit trimisi din satele vecine care cereau icoana, "iindca si acolo mureau oameni. (e data de - noiembrie -D-G icoana a a&uns cu trenul si la 1esolong0i. $ici localnicii asteaptau de cu noapte la locul numit ?iniBia. (loua torential si medicii recomandasera sa nu mearga nimeni sa intampine icoana. E=ista pericolul ca, datorita imbulzelii, oamenii sa se molipseasca usor de gripa unul de la celalalt, iar ploaia sa inrautateasca situatia, si ast"el sa "ie mai multe victime. Dar oamenii simpli si credinciosi au aratat mai multa incredere in 1aica Domnului decat in medici. Si nade&dea lor nu a "ost inselata. $u intampinat%o, asadar, pe 1aica Domnului, au adus pe &os icoana ei in 1esolong0i si au purtat%o pe strazile orasului, "acand cereri pentru mantuirea lor. 2imeni nu s%a molipsit de gripa, ci c0iar si cei care erau bolnavi s%au tamaduit. Din ziua in care 1aica Domnului a venit in 1esolong0i nimeni nu a mai murit de gripa. )n amintirea minunii si in semn de recunostinta au strans bani si au "acut un s"esnic cu sapte brate pe care l%au daruit manastirii. $u "acut si o copie a icoanei 1aicii Domnului (rusiotissa, care se pastreaza pana astazi in ,iserica S"intei (arasc0eva.L RASPLATIREA MILEI ARATATA CELOR ADORMITI : sora medicala de la un spital din $tena i%a povestit parintelui Simeon $g0ioritul, care locuieste la Haliagra @S"antul 1unteA, urmatoarele: % $veam scleroza in placi si ma a"lam in pragul paraliziei. 1edicii mi%au dat o luna de zile concediu. )ntr%o noapte, in timp ce zaceam la pat, o vad aievea pe 1aica Domnului, care imi spune: Y+idica%te, de acum esti sanatoasaL. 1%am ridicat si a doua zi am mers la spital. and m%au vazut medicii, au ramas uluiti. 1%au consultat si m%au gasit sanatoasa. $tunci parintele Simeon a intrebat%o unde lucreaza. % 'ucrez la morga, a raspuns ea. ei morti sunt adusi acolo si aruncati "ara nici un respect. Eu ii iau, ii spal, ii imbrac si ii ingri&esc cu multa dragoste, ca pe rudele mele. % (entru aceasta 1aica Domnului te%a vindecat. )n 3ec0iul Testament, Tobit, atunci cand gasea un mort, il imbraca si%l ingropa. De aceea $r0ang0elul +a"ail i%a spus Yte ocrotescL. % Si eu simt o ocrotire, a raspuns ea plangand. 157

S- CINSTIM CNTAREA "CUVINE-SE CU ADEV-RAT" 1aica Domnului vrea s cinstim cntarea " uvine%se cu adevarat" )rina ,endeniotis din (oros, care aprinde candelele la S"nta ,iseric a S"ntului 50eorg0e povesteTte: "ntr%o dup%amaiz curSam s"eTnicele Ti deodat vd intrnd !n biseric o "emeie. % ,ucur%te* mi%a spus ea. % ,ucur%te* i%am rspuns eu. % e "aceSi# % )at curS s"eTnicele, "iindc se astup cu cear Ti oamenii nu pot s pun lumnri. % $stzi aSi avut 'iturg0ie# % (reotul "ace 'iturg0ie !ntr%o alt biseric, dar eu nu am putut merge. % $stzi se prznuieTte )coana 1aicii Domnului "$=ion estin" @" uvine%se cu adevarat"A. n S"antul 1unte se "ace mare praznic. % e spui# 2u am Ttiut Ti nici preotul nu mi%a spus nimic. % n s"rTit, trebuiaC De !ndat ce a plecat, am auzit un vuiet, un zgomot; geamurile turlei, care sunt mereu !nc0ise, s%au desc0is singure. 'a "el Ti uTa $ltarului. atapeteasma era ct pe ce s cad. $poi "erestrele Ti uTa $ltarului s%au !nc0is din nou cu zgomot. nd a venit preotul, i%am povestit ce s%a !ntmplat, iar el mi%a spus: % Sor )rina, 1aica Domnului a "ost. $stzi se praznuieTte minunea ce s%a petrecut !naintea icoanei numit "$=ion estin". Din acea zi % era % miercuri % am "acut !ntotdeauna (araclisul 1aicii Domnului miercurea". PIETRICELELE ALBASTRE Dou pietricele, cam de mrimea unei castane, zceau !n prundiTul unui vesel pru de munte. Se a"lau laolalt cu celelalte pietre de acolo, unele mai mici, altele mai mari, dar erau di"erite de toate celelalte, pentru c erau albastre. nd bunul soare le dezmierda cu razele sale, ele strluceau de parc ar "i "ost dou bucSi de cer czute pe pmnt. ele dou pietricele Ttiau c sunt cele mai "rumoase dintre toate celelalte a"late !n pru Ti se ludau de dimineaSa pn seara: 2oi suntem copiii cerului* , strigau, cnd una, cnd cealalt, pietrelor obiTnuite a"late !n prea&m. (straSi distanSa* 2oi avem sngele albastru* 2u avem de%a "ace cu voi* De "apt erau dou pietricele insuportabile Ti arogante, care !Ti petreceau zilele gndindu%se numai la ceea ce s%ar "i !ntmplat cu ele cnd cineva avea s le descopere. Desigur % !Ti spuneau % vom "i puse !ntr%un colier !mpreun cu alte pietre preSioase, aTa cum suntem Ti noi. Ui visau !mpreun: 3om "i pe coroana reginei :landei sau !n inelul prinSului de 5alia. 2e aTteapt o viaS "rumoas: case lu=oase, baluri, petreceri. 3om a&unge pn la captul lumii. ntr%o bun dimineaS, pe cnd razele soarelui se &ucau pe luciul apei cristaline, un om s%a aplecat, Ti%a !ntins mna Ti a cules cele dou pietricele albastre. ele dou pietricele erau nespus de "ericite: Ura* % au strigat. $m plecat* e timpuri bune ne aTteapt* S%au simSit cele mai norocoase pietre din lume. 2u aTteptau dect ca visurile lor s se trans"orme !n realitate. $u "ost puse !ntr%o cutie, !mpreun cu alte pietre colorate. +mnem aici pentru puSin timp, Ti%au spus, "iind sigure de "rumuseSea Ti valoarea lor ne!ndoielnic. TotuTi lucurile au "ost alt"el dect bnuiser. ele dou pietricele au "ost zdruncinate !ncoace Ti !ncolo. 1ereu au sc0imbat cutiile, au "ost puse pe cntar Ti pipite insistent de mini aspre. $u rmas !n cele din urm singure, parc uitate, !ntr%o cutiuS. 1ai trziu, !ns, o mn le%a luat Ti le%a aTezat cu necuviinS pe un zid, !n mi&locul altor pietre, pe o supra"aS de ciment "oarte lipicioas. <ei, "ii mai delicat, strigau cele dou pietricele albastre, suntem pietre preSioase. Drept rspuns, cte o lovitur de ciocan le%a "i=at de"initiv. +evoltate au !nceput s strige: 2eciopliSilor, nepricepuSilor, bdranilor, voi nu !nSelegeSi ct suntem de importante# ele dou pietricele albastre ameninSau, plngeau, implorau. Dar n%a "ost de nici un "olos. Tot prizoniere !n zid au rmas. Dezamgirea Ti amrciunea le%a !ntunecat cu re"le=e viorii. Timpul trecea !ncet iar cele dou pietricele nutreau un singur gnd: s "ug. Dar cimentul era tare Ti imposibil de convins s le elibereze. $u zrit !ns un "iricel de ap ce se prelingea pe acolo Ti l%au rugat: Strecoar%te sub noi, te rugm, Ti desprinde%ne de pe acest zid nenorocit* $pa nu s%a lsat mult rugat. 2u era nevoie de insistenS cci era bucuria ei s se strecoare sub ziduri Ti s distrug ct mai mult. $ trecut la lucru Ti, uTor%uTor, a reuTit s se strecoare Ti s "rme cte puSin cimentul. Dup cteva luni 158

de perseverenS cele dou pietricele au putut s se miTte. ntr%o noapte umed Ti rece cele dou pietricele au czut pe pmnt, eliberate !n s"rTit din acea !nc0isoare insuportabil. Suntem libere % au strigat amndou !n culmea "ericirii. ns, &os "iind, au putut vedea zidul !n care "useser "i=ate, acea puTcrie !nalt !n care Ti%au petrecut atta timp. Ui, privind spre acel zid, nu mic le%a "ost mirarea: lumina lunii ce strbtea printr%o "ereastr lumina un mozaic superb. 1ii de pietricele viu colorate Ti aurite "ormau c0ipul S"intei ?ecioare 1aria. Era cea mai "rumoas imagine pe care cele dou pietre o vzuser vreodat. Dar ceva !i lipseaC ?aSa, c0ipul blnd Ti dulce al 1ariei, avea ceva neobiTnuit. (rea oarb, cci !i lipseau oc0ii. :0, nu, au e=clamat amndou, dndu%Ti seama de grozvie. Ele "useser tocmai oc0ii 1ariei. Ti imaginau acum ct de bine se potriveau acolo, ct de "rumos trebuie s "i strlucit Ti ct de mult trebuie s "i "ost admirate de oameni. +egretau acum "apta lor nesbuit dndu%Ti seama ce nec0ibzuite au "ost. Dis de dimineaS a a&uns acolo omul care "cea curSenie !n biseric Ti, din neatenSie, a clcat pe cele dou pietricele a"late la pmnt. Suprat, le%a dat deoparte cu piciorul. $poi, "iind !nc !ntuneric, nu le%a deosebit bine Ti le% a strns cu mtura pentru a le arunca la gunoi !mpreun cu pra"ul Ti alte pietre ne!nsemnate. )storia celor dou pietricele albastre are un s"rTit trist, pentru c ele nu au !nSeles un mare adevr. Se !nTelau vznd !n sine ceea ce nu era adevrat, "ugeau de realitate rtcind prin visuri. Din aceast cauz nu au descoperit "rumuseSea Ti bogSia pe care o primiser de la Dumnezeu. 'a "el ca Ti ele, "iecare dintre noi are un loc al su !n lume bine stabilit de Dumnezeu: unul poate "i ales pentru a "i un meTter bun, altul pentru a "i preot, iar o "at pentru a "i mam a multor copii. S nu uitm c "iecare dintre noi este aTezat de Dumnezeu acolo unde !i este locul Ti c tocmai !n acel loc, rnduit de Dumnezeu, este cel mai "rumos Ti mai potrivit s "ie. POETUL 9I TL.ARUL Undeva, !ntr%o cetate, tria un poet, care !Ti "olosea talentul @darul de a scrie versuriA, primit de la Dumnezeu, numai !n ru, cci scria poezii de prost gust, !n care Dumnezeu Ti s"inSii erau de"imaSi. De aceea, !n vremea lui, puSin !i citeau nesu"eritele lui versuri. 2u departe de poet, !ntr%o pdure, tria un tl0ar, de care se temea mult lume Ti care svrTise multe "apte rele. TotuTi, pe lng "aptele lui cele rele, a construit Ti el, pe drumul care trecea pe lng pdure, o "ntn. Dup un timp, cnd s%a terminat "irul vieSii, au murit amndoi Ti au "ost duTi !n iad pentru "aptele lor cele rele. Tl0arul, pentru "aptele lui cele rele, avea sub el o "lacra "oarte mare, ce%l acoperea aproape tot; poetul avea numai un "oc mic care%l ardea. u timpul "lacra de sub tl0ar se micTora pentru "aptul c oamenii care treceau pe acel drum, unde se gsea "ntna construit de tl0ar, se bucurau cnd beau ap Ti !l pomeneau pe acela care a construit%o, cci "ntna avea o ap tare bun Ti !Ti potoleau setea cu ea. ns "lacra de sub poet se tot mrea, "iindc oamenii care !i citeau poeziile, se sminteau, deveneau necredincioTi Ti din cauza lui negau e=istenSa lui Dumnezeu, pierzndu%Ti su"letele. n timp ce tl0arul mai avea doar un "oc micuS sub el, "lacra de sub poet se mrea mereuC $ceast istorioar scoate !n evidenS pcatul smintelii, care este mai mare dect alte pcate, tocmai pentru "aptul c prin ea se pierd mai multe su"lete. Una e s "aci un pcat de care s dai rspuns !naintea lui Dumnezeu numai tu, Ti alta e s dai rspuns de pcatele altora, "iindc i%ai smintit, cci zice <ristos: K)ar cine va sminti pe unul dintr%aceTtia mici care cred !n 1ine, mai bine i%ar "i lui s i se atrne de gt o piatr de moar Ti s "ie a"undat !n adncul mrii. 3ai lumii, din pricina smintelilor* smintelile trebuie s vin, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala."@1atei -G, >%EA CINE PE CINE INSPIRKDe multe ori aud Ti eu pe unii oameni spunnd c diavolul este de vin atunci cnd ei se c0inuiesc, !n timp ce ei sunt vinovaSi pentru c nu !n"runt corect lucrurile. $poi ispititorul, ispititor este. 2e poate !mpiedica de la ru# El !Ti "ace treaba lui. S nu%l !ncrcm pe ispititor c0iar cu toate. Un ucenic care tria la o olib cu stareSul lui, cnd a rmas pentru puSin timp singur, a luat un ou, l%a pus pe o c0eie % era dintre acele c0ei mari Ti vec0i % a aprins o lumnare Ti a pus%o sub c0eie ca s se coac oul. StareSul intr pe neaTteptate Ti%l vede. Y e "aci acolo#L, !l !ntreab. Y(rinte, diavolul m%a pus s coc oul pe c0eieL, !i rspunse ucenicul su. $tunci se auzi o voce slbatic @a diavoluluiA: Y1iestria aceasta nici eu nu am Ttiut%o; de la el am !nvSat%o*L. De multe ori diavolul doarme Ti noi !l provocmL. (rintele (aisie $g0ioritul

159

R-BDARE 9I IERTARE ?oarte miTctoare Ti "rumoas "apt a "cut un credincios, tocmai pe patul morSii sale, ca s ia pild Ti ceilalSi ai casei lui. El avea un vecin care toat viaSa sa !l nec&ise, !l suprase !n "el de "el de c0ipuri. $cum, la ultima su"lare, !l c0em Ti%i ddu un .E. . cu o anumit sum de bani, pe numele lui, pe care btrnul !i pusese !nc de pe cnd putea s umble. 3znd aceasta, ceilalSi ai casei au rmas miraSi de "aptul lui Ti l%au !ntrebat de ce a "cut acest lucru# El le%a rspuns: "3ecinul meu, prin necazurile pe care mi le%a pricinuit, mi%a "cut cel mai mare bine, pentru c m%a !ntrit !n rbdare, m%a "cut s m rog ne!ncetat Ti am cTtigat un "rumos loc de "ericire !n mprSia ereasc, pe care Domnul <ristos mi l%a artat puSin mai !nainte". $vusese o vedenie mai !nainte Ti%i artase Domnul <ristos locul de "ericire cTtigat prin rbdarea dovedit !n "aSa acestui vr&maT. ?rumoas "apt* )at cum putem Ti noi cTtiga "ericirea cea veTnic prin rbdare Ti iertare. CUIUL LUI PEPELEA Se spune c un om Ti%a cumprat o cas de la un oarecare cu numele (epelea. $cest (epelea i%a pus o condiSie cumprtorului: s%i dea voie s aib Ti el un cui btut !n cas. K , de M zicea el M casa mea e de la prinSi Ti ca amintire vreau s mai am Ti eu acolo mcar un cui*L. K,ine M zise cumprtorul M un cui, cu ce m poate pgubi#L; Ti "cur actele, !nc0eind contractul, iar omul sttea liniTtit. Dup o bucat de vreme, !ns, apru (epelea s%Ti mai vad cuiul, zicnd c i s%a "cut dor de tatl su. $lt dat, veni (epelea s vad cuiul c i s%a "cut dor de maic%sa, alt dat de bunicu%su Ti aTa !ncepu s !i bat Ti noaptea !n uT... % (i bine, mi (epelea, noaptea te apuc pe tine dorul, s%mi tulburi somnul#* % e te priveTte pe dumneata# rspunse (epelea. uiul este al meu Ti "ac ce vreau cu el. Uite, am venit s%mi pun plria !n el Ti am s mai vin*... Ti de atunci, (epelea venea Ti de cte trei ori pe noapte s%Ti pun plria !n cui. ntr%o noapte veni Ti agSase !n cuiul lui o trait cu murdrii; casa se umplu de miros greu, !nct bietul cumprtor "u silit s ias a"ar. uiul lui (epelea i%a pricinuit atta necaz !nct Ti%a prsit de bunvoie casa cumprat Ti nu dup mult timp, a murit de aceast suprare. (entru un cui omul Ti%a pierdut liniTtea, casa Ti viaSa. De aici Ti vorba: KS te "ereTti de cui strin !n casa ta*" uiul este pcatul, iar (epelea diavolul...dac !i laTi numai un pic de loc !n casa su"letului tu, !Si rpeTte Ti casa su"letului Ti mntuirea. nd te intorci la Dumnezeu, (epelea, diavolul, urmreTte s%Si mai laTi un mic pcat, care Si%a "ost mai drag. Ui dac nu bagi de seam Ti primeTti cuiul lui (epelea, ai pierdut tot, pentru c satana se "oloseTte de acest cui zi Ti noapte precum (epelea. SPARGE IDOLUL! "... un misionar creTtin adusese la credinS pe un pgn, care se !nc0ina la idoli. $cesta nu vrea, !ns cu nici un c0ip, s sparg un idol la care se !nc0inase toat viaSa Ti la care Sinea !n mod deosebit. ,ietul creTtin misionar !l s"tuia s sparg idolul Ti !i zicea: % )ubitul meu, sparge acest dumnezeu mincinos Ti s nu%Si par ru, c Dumnezeu !Si va da o mare bucurie, Ti ai s "ii "ericit att !n lumea aceasta ct Ti !n cealalt. ntr%o zi pgnul s%a 0otrt s sparg idolul. $ luat toporul Ti l%a lovit cu putere, dar, ce s%i vad oc0ii#* )dolul acela era plin cu bani de aur. StrmoTii lui ascunseser, pe timpuri, !n el o comoar Ti, ast"el, nimicirea lui aduse un trai "ericit bietului pgn, care era srac. S%a !ntrit Ti mai mult !n credinS, s%a botezat Ti a !nceput s "ac "apte bune, devenind un bun creTtin, avnd mulSumire su"leteasc Ti cTtignd !mprSia cerului. )at, "rate creTtine, ia aminte, poate Ti tu ai un idol la care Sii mult Ti te !nc0ini lui de mult vreme; un idol de plceri, de patimi rele Ti !Si !nc0ipui c nu poSi tri "r acest idol la care te%ai !nc0inat o viaS !ntreag. (oate iubeTti patima beSiei, de unde pleac toate relele. Sparge idolul acesta, "rate, sparge%l, c vei gsi mprSia lui Dumnezeu*" BUN-TATEA LUI DUMNEZEU Un clugr, care trecnd printr%un sat al Egiptului, a vzut o "at "oarte "rumoas, "iica unui pop idolesc Ti deodat s%a aprins de dragoste pentru ea. $tunci s%a dus la tatl ei Ti i%a cerut%o de soSie. )ar el rspunznd i%a zis: K2u pot s Si% o dau pn nu !ntreb pe dumnezeul meu*L Dumnezeul lui era diavolul, care sttea !ntr%un idol. 1ergnd tatl "etei l%a !ntrebat pe diavolul care locuia !n acel idol, la care se !nc0ina el, zicndu%i: % )at un clugr a venit Ti%mi cere pe "iica mea de soSie* :are s%o dau pe ea#* Ui a rspuns diavolul: % ntreab%l pe el dac se leapd de Dumnezeul lui, de botez Ti de cinul clugresc. ntorcndu%se popa ctre clugr i%a zis lui: 160

% Te lepezi de Dumnezeul tu, de botez Ti de cinul clugresc# )ar el s%a "gduit c se leapd. ndat cnd a zis c se leapd a vzut c a ieTit din gura lui Ti a zburat la cer un porumbel "rumos, alb, curat. Era Du0ul S"nt. $tunci s%a dus popa la diavol Ti i%a zis: % )at s%a "gduit*, dar diavolul i%a rspuns: % 2u* 2u* 2u%i da "ata de soSie c Dumnezeul lui nu s%a deprtat de la dnsul, ci !nc !i a&ut lui. Ui venind iarTi spurcatul de pop, a zis clugrului: % 2u pot s Si%o dau pe "iica mea c Dumnezeul tu este cu tine Ti !nc iSi a&ut Sie* $uzind clugrul unele ca acestea, s%a uimit Ti a zis !ntru sine: K:, ticlosul de mine, cte buntSi am primit eu de la Dumnezeu Ti m%am deprtat de Dnsul, de botez, de clugrie, iar El tot !mi a&ut mie Ti nu s%a deprtat !nc de la mine* :are nu sunt eu dator s alerg la a&utorul 'ui Ti s nd&duiesc tot la buntatea 'ui#*L $tunci plecnd !n pustie s%a dus la un du0ovnic btrn Ti i%a povestit toat !ntmplarea. Du0ovnicul l%a oprit !n peTter spunndu%i s posteasc trei sptmni; !n acest timp se ruga Ti btrnul du0ovnic Ti clugrul cu postire. Dup o sptmn l%a !ntrebat du0ovnicul su dac a vzut ceva iar el a rspuns: % $m vzut un porumbel sus, la !nlSimea cerului, !n dreapta capului meu* % )a aminte Ti roag%te "iule* )%a zis du0ovnicul. 'a a doua sptmn a vzut clugrul c porumbelul se apropia de capul lui iar la a treia sptmn de post Ti rugciune a vzut c a venit porumbelul Ti a stat deasupra capului lui Ti cnd a !ntins mna s%l prind, porumbelul a intrat !n gura lui. $uzind acestea, du0ovnicul i%a mulSumit lui Dumnezeu c a primit pocinSa clugrului. )at ct de milostiv este Dumnezeu cu noi Ti ct de mult doreTte mntuirea noastr. 2oi ca Ti clugrul acesta, ne "acem vinovaSi de multe ori de !ntristarea Du0ului S"nt prin pcate Ti vicii rele, de stingerea Ti negli&area acestor daruri ale Du0ului S"nt. UN PAS MAI SUS ntr%o bun zi, mgarul unui Sran czu !ntr%o "ntn. 2e"ericitul animal se puse pe zbierat, ore !ntregi, !n timp ce Sranul cuta s vad ce e de "cut. (n la urm, Sranul 0otr! c mgarul Ti%aTa era btrn, iar c "ntna, oricum secat, tot trebuia s "ie acoperit odat Ti%odat. Ui c nu mai merit osteneala de a%l scoate pe mgar din adncul "ntnei. $Ta c Sranul !Ti c0em vecinii, c s%i dea o mn de a&utor. ?iecare dintre ei apuc cte o lopat Ti !ncepur s arunce de zor pmnt !nuntrul "ntnei. 1garul pricepu de !ndat ce i se pregtea Ti se puse Ti mai abitir pe zbierat. Dar, spre mirarea tuturor, dup cteva lopeSi bune de pmnt, mgarul se potoli Ti tcu. Xranul privi !n adncul "ntnei Ti rmase uluit de ce vzu. u "iecare lopat de pmnt, mgarul cel btrn "cea ceva neaTteptat: se scutura de pmnt Ti pTea deasupra lui. n curnd, toata lumea "u martor cu surprindere cum mgarul, a&uns pn la gura "ntnei, sri peste g0izduri Ti ieTi "remtndC 3iaSa va arunca poate Ti peste tine cu "pmnt" Ti cu tot "elul de greutSiC Secretul pentru a ieTi din ""ntn" este s te scuturi de acest pmnt Ti s "oloseTti aceast ocazie pentru a urca un pas mai sus. Totul este s nu ne dm btuSi, s%avem nde&de !n Dumnezeu. DESPRE LUCRURI777 ARZ-TOARE ntr%un oraT venise un circ, care a stat !n localitate pentru ceva timp. 2umai c... !ntr%o zi, !n gra&dul !n care erau pstraSi caii, cineva a umblat cu c0ibritele Ti a "ost destul ca o mic aTc0ie aprins s a&ung la paiele uscate pentru c acestea s ia "oc. 3nznd acestea, directorul circului se uit !n &ur Ti !l vzu doar pe clo]nul care !i distra pe oameni !n timpul spectacolelor. $tunci, !i spuse !n grab: "?ugi Ti anunS pe oameni c arde circul*** +epede*" $uzind acestea, "iind conTtient c acest incendiu !nseamn c va rmne "r loc de munc, cel puSin pentru un timp, clo]nul se !ndrept spre cei mai apropiaSi oameni. Se !ntmpl c aceTtia s "ie c0iar lng o "ntn, pentru a scoate ap. $tunci, el le zise: % :oooaameni buni, oameni buni, aaaardeeee circul*** SriSi, arde ccciiiirrrrcuuuul** % UitaSi%v la clo]nul acesta. 0iar vrea s !l credem, a spus unul dintre ei, Ti au !nceput s rd. Du%te acum !napoi, ne%ai "cut s rdem, ai reuTit, eTti un clo]n bun, du%te acum. % :amenilor*** 2u e nici o glum acum. 3orbesc serios** SriSi* $ici aveSi Ti ap, Ti gleSi, trebuie doar s veniSi* 2u mai staSi* % Da, da, da. $m !nSeles. $cum mergi. $sta sigur e o reclam pentru ca s mergem desear la circ. Du%te, o s venim desear. % Dar nu !nSelegeSi* Ui !Ti rupse nasul su roTu de pe "aS. 3eniSi c0iar acum. $rde circul* % <ai... (oSi s pleci, Si%am zis c vom veni la reprezentaSie. 3om "i acolo, nu vom lipsi*** % 2uuuu* <aideSi c arde circul*** $cum* Iise clo]nul rupndu%Ti 0ainele sale colorate. (riviSi, sunt un om ca Ti voi* redeSi%m* $rde* 161

Dup ce !n zadar s%a c0inuit clo]nul s%i conving pe oameni c arde circul, acesta, !n cele din urm, s%a "cut scrum. De ce# (entru c clo]nul nu a "ost crezut. $Ta se !ntmpl Ti cu unii creTtini, care !Ti pierd credibilitatea !n "aSa semenilor prin comportarea lor duplicitar. 3orbesc adesea verzi Ti uscate, "ac glume nesrate, spun vorbe "r de 0ar ca niTte circari. Ui nu numai prin vorb smintesc pe semeni, ci Ti prin mani"estri, Sinut, poziSie social. )ar !n prime&dii, cnd !ncearc s%l mrturiseasc pe Dumnezeu, s vorbeasc lumii de moralitate, despre o viaS creTtineasc autentic, cine s%i mai asculte# (Sesc e=act ca Ti clo]nul din istorioara de mai sus. Ui aTa va veni "ocul, iar oamenii vor sta nepstori pentru c Ti%au pierdut !ncrederea !n cei ce le vorbesc NCERCA:I777 Unui credincios i s%a artat diavolul, !ntr%o noapte, !n c0ip de !nger luminat Ti i%a zis: % Eu sunt $r0ang0elul 5avriil Ti sunt trimis la tine s !Si aduc cuvnt de laud pentru viaSa ta cea curat Ti "erit de orice pcat... Dar credinciosul simSind ispita, rspunse: % S"inte $r0ang0ele, ia seama c ai greTit adresa* 3ei "i "ost trimis poate la un altul, cci eu sunt un biet pctos; eu sunt cel mai pctos Ti ticlos om din lume... Diavolul, auzind acestea, scrTni din dinSi Ti o rupse la "ug, pentru c smerenia !l arde Ti nu se poate apropia de omul smerit. ncercaSi Ti veSi vedeaC 9 Un om sprgea piatr dintr%o stnc. 'ucra !n arTiS, plin de sudoare Ti aplecat !n genunc0i. Un creTtin trecnd pe acolo zise: % e bine ar "i s pot sparge Ti eu tot aTa inimile cele de piatr ale asculttorilor mei... % a s reuTesc s sparg piatra, eu stau !n genunc0i % rspunse muncitorul. 'ucraSi Ti d%voastr !n genunc0i Ti atunci cu siguranS veSi avea reuTit* e idee*** <aideSi s !ncercam Ti noi* 9 : bun lecSie s%a gndit s dea zgrciSilor Ti lacomilor un creTtin. ntr%o dimineaS lipi pe poarta grdinii sale un a"iT !n care scria: YD:2EI $ E$STN 5+ND)2$ U2U) :1 $+E ESTE DE(')2 ?E+) )TL. Un bogat zgrcit Ti lacom, citind a"iTul, se grbi s se prezinte !n nde&dea c, "iind bogat, e Ti "ericit, Ti o va cTtiga. % ETti "ericit# % l !ntreab proprietarul grdinii. % Da, sunt "ericit. % 2u%i adevrat, cci dac ai "i "ericit n%ai mai avea nici o dorinS Ti n%ai mai umbla dup grdini. $propo, v%ar "i de "olos aceast grdin# PUTEREA RUG-CIUNII ntr%o zi, s%au !ntlnit !ntr%o bibliotec trei creTtini. (trunTi de "rumuseSea crSilor pe care le citeau, nici nu au observat cnd s%a "cut sear. nd doar ei mai rmseser !n bibliotec, au !nceput s discute aprins despre ceea ce citiser peste zi. Deodat, lumina s%a stins Ti au rmas cu"undaSi !n !ntuneric. Unul dintre ei zise: % <ai s ne rugm. S spunem "iecare Tatl nostru Ti poate Dumnezeu se va !ndura de cel care se roag mai "rumos Ti lumina se va aprinde. eilalSi doi au "ost imediat de acord. (rimul a !nceput s se roage. +uga sa a "ost att de "rumos spus, dar camera a rmas !n continuare !n !ntuneric. $tunci, s%a rugat Ti al doilea. +ugciunea lui nu putea s nu te impresioneze. uvintele veneau din su"let, spuse cu mult evlavie, dar lumina a rmas tot stins. n s"rTit, a !nceput Ti cel de%al treilea s%Ti spun rugciunea. Doar c, !n timp ce rostea cuvintele cu smerenie, liniTtit Ti cu gri&, s%a ridicat de la masa unde se a"lau cu toSii, a plecat !ncet, pe b&bite spre intrare, a gsit tabloul electric, a sc0imbat siguranSa Ti s%a !ntors. n timp ce el !Ti !nc0eia rugciunea, spunnd $min*, !ntreaga !ncpere "u inundat de lumin. $propiindu%se de prietenii si, nedumeriSi, le spuse, artndu%le ,iblia de pe mas: % 1ai devreme, citeam din S"nta Scriptur. nd s%a stins lumina, eram tocmai la versetul care spune: 1`2TU)+E$ U) +U5N )U2E$ 2U ST$U 2 3:+,E.

NU M- POT AB:INE777 162

Era odat un servitor "oarte mnios Ti suprcios. 3orbele grele Ti !n&urturile !i ieTeau din gur ca veninul unui Tarpe. Stpnul su a !ncercat deseori s%l !ndrepte zicndu%i s nu mai !n&ure, din respect pentru Dumnezeu. Servitorul !ns rspunse: ":amenii Ti animalele !mi cauzeaz atta suprare, !nct nu m pot abSine*" ntr%o dimineaS, ca s%l !ncerce, stpnul i%a promis c%i va da o sum mare de bani, dac reuTeTte s nu !n&ure deloc pn seara. Servitorul "u !ncntat de propunerea stpnului su Ti o accept cu bucurie. Din acel moment era "oarte atent la orice vorb care !i ieTea din gur. eilalSi servitori cutau s%l aSSe, s%l provoace, !ns e"orturile lor s% au dovedit a "i zadarnice. Servitorul, aTadar, a avut o comportare cuviincioas !n ziua respectiv. Seara, stpnul !i dete suma de bani Ti%i zise: "Te%ai putut reSine s nu !n&uri, pentru o sum de bani, dar din respect Ti iubire pentru Dumnezeu, de ce nu eTti !n stare s "aci lucrul acesta#L Servitorul !nSelese Ti se !ndrept din momentul acela, regretnd purtarea lui de mai !nainte. UN SUFLET F-R-777 COCOA91oise 1endelsson, bunicul cunoscutului compozitor german, a "ost un brbat pe departe de a "i c0ipeT. Dimpotriv, pe lng "aptul c era mic de statur avea o cocoaT grotesc. ntr%o zi l%a vizitat pe un comerciant din <amburg, care avea o "at "oarte drguS. 1oise se !ndrgosti disperat de "at, care !l privea cu vdit repulsie pentru !n"SiTarea sa. nd a vizitat casa negustorului, !nainte de plecare, 1oise Ti%a luat inima !n dinSi, s%a dus la eta& unde era camera "etei pentru a sc0imba ultimele cuvinte cu ea. Era de o "rumuseSe cereasc, iar el se zbtea !n c0inurile iadului atunci cnd "ata re"uza s se uite mcar la el. Dup cteva !ncercri de a lega o conversaSie, 1oise a !ntrebat%o timid: % UtiSi de ce cstoriile se "ac !n cer# % Da, a spus "ata, !n timp ce se uit mereu !n pmnt. Dar, dumneavoastr TtiSi de ce# % Da, Ttiu, a spus el. 3edeSi, !n cer, la naTterea "iecrui biat, Domnul !l anunS care va "i "ata cu care se va cstori. nd m%am nscut eu, mi s%a artat viitoarea mea mireas. Domnul mi%a zis: K1ireasa ta va "i cocoTat*L. $tunci am spus Domnului: LDoamne, o "emeie cocoTat ar "i o tragedie. D%mi mie cocoaTa Ti las%o pe ea s "ie "rumoas." ?ascinat de cuvintele lui, de !nSelepciunea Ti buntatea lui, !nSelegnd c Ti ea s%ar "i putut naTte cu cocoaT, "ata Ti%a ridicat oc0ii din podea, acordnd mna sa mai trziu omului cruia i%a "ost o soSie credincioas. .O:IA Din vremea pgnilor ne%a rmas urmtoarea "abul instructiv: o barz, privind din cuibul ei, a vzut un altar pgn cu carne pentru &ert". Ui%a luat avnt Ti a "urat o bucat de carne, pe care a dus%o puiTorilor si din cuib. 'acom, a cobort a doua oar s mai "ure o bucat. ns, pe cnd zbura deasupra altarului, a vzut c cuibul este !n "lcri. nd a dus prima bucat de carne nu a observat c avea lipit un crbune aprins. $st"el, i%au murit puii. Tot aTa se !ntmpl Ti cu cel care Sine pe nedrept un lucru care nu%i aparSine; lucrurile lui se vor pierde mai devreme sau mai trziu. DESPRE P-CATE Un creTtin a venit la avva Teo"il Ti i%a spus: % $vva, m tem "oarte tare de pedeapsa lui Dumnezeu, deoarece m vd plin de tot "elul de pcate. $tunci avva Teo"il i%a spus: % )a o piatr Ti o arunc !n mare. reTtinul a luat piatra Ti a aruncat%o. % Unde este piatra# : mai vezi# zise avva Teo"il. reTtinul a spus: % 2u. $vva Teo"il i%a rspuns: % (iatra reprezint pcatele omului, marea reprezint dragostea nemsurat a lui Dumnezeu "aS de noi. n momentul !n care omul "ace pocinS "aS de pcatele sale, Dumnezeu !l iart Ti%i acoper pcatele precum marea a acoperit piatra aruncat de tine. reTtinul adevrat trebuie s triasc !n pocinS. (ocinSa desc0ide porSile iubirii lui Dumnezeu. 1area iubirii lui Dumnezeu e att de !ncptoare !nct Ti o piatr de moar dac am arunca !n ea Ti pe aceasta o poate acoperi. Totul este s aruncm pietrele pcatelor spre uTurarea su"letelor noastre. AVVA ANTONIE 9I UCENICII $ "ost !ntrebat avva $ntonie de ucenici: 163

% $vva, care este cea mai mare dintre virtuSi prin care !l !nvingem pe diavol# $vva $ntonie le%a spus: % 3oi ce credeSi, care ar "i acea virtute# Ucenicii au spus: % S "ie oare postul unit cu priveg0erea care !l "ac pe mona0 pregtit de lupta cu ispiteleC# $lSii au spus: % S "ie srcia Ti lepdarea de bunuri, cci prin acestea scpm de lcomie Ti tru"ieC# $lSii au spus: % 3irtutea milosteniei este cea mai mare, deoarece Ti Domnul )isus <ristos a spus: K?ericiSi cei milostivi, c aceia se vor miluiL. $vva $ntonie le%a spus: % Toate acestea sunt de "olos su"letului Ti%i a&ut !n lupta cu ispitele diavolului, dar au "ost mulSi mona0i care deoarece nu au avut dreapta socotinS, au czut !n mari pcate. $Tadar cea mai important este dreapta socotinS Ti discernmntul. $cestea !l "ac pe omul credincios s mearg pe o cale de mi&loc, care este calea mntuirii. VIA:A UNUI B-TRN NDU.OVNICIT Un creTtin a !ntrebat odat pe un clugr btrn: % e s "ac printe c nu pot suporta lung vreme ispitele care au nvlit asupra trupului meu. ,trnul rspunse: % $st"el de ispitiri nu am avut, prin urmare nu te pot s"tui. Dezolat, tnrul nostru plec la un alt btrn, cruia !i povesti rspunsul dat de clugrul btrn. $cesta !i rspunse: % $devrat Si%a grit, dar !ntoarce%te la dnsul Ti !ntreab%l cum de nu a "ost el ispitit. Tnrul urm s"atul, se re!ntoarse Ti%i zise: % )art%m printe c !ndrznesc a te !ntreba, de ce !n viaSa S"inSiei Tale nu ai "ost ispitit# ,trnul !i rspunse cu smerenie, spre a%l "olosi: % De cnd m Ttiu niciodat nu m%am sturat de pine, ap Ti somn; acest "apt m%a aprat de acele ispite pe care le aminteTti c dau nval asupra su"letului Ti trupului tu. e di"erenS* e s mai zicem noi cei de astzi, care nu ne mai sturm de carne, de dulciuri Ti alcool, de televizorul Ti internetul care "ac reclam attor produse !mbietoare Ti imagini ispititoare, de lu=, de con"ort Ti de toate plcerile vieSii* um o s scpm de ispite#* MAI SUNT OAMENI BUNI Se spune c odat ,unul Dumnezeu !mpreun cu S"ntul (etru mergeau pe pmnt, ca s vad cum o mai duc oamenii. )zbit de mulSimea rutSilor !ntlnite !n lume, S"ntul (etru zise ctre Domnul $totSiitorul: % Doamne, pentru ce mai Sii lumea aceasta cu attea ticloTii Ti nu o pre"aci deodat !n pra" Ti pulbere#* % um s o pierd (etre, zise Dumnezeu. 1ai sunt atSia oameni buni Ti atSia copilaTi nevinovaSi pe pmnt. u ce sunt ei vinovaSi ca s piar# % (i, pierde%i numai pe cei ri Doamne, cci s%au !nmulSit Ti "ac attea rele. Deodat, S"ntul (etru, clcnd !ntr%un muTuroi de "urnici, !ncepu s dea cu minile de sus !n &os, omornd "urnicile care%l !nSepau. % e "aci (etre, zise Domnul# % :mor "urnicile, Doamne, cci m ciupesc. % 1are pcat "aci cu ele, (etre* De ce nu le omori numai pe cele care te !nSeap# elelalte vezi bine c sunt nevinovate* Ui S"ntul (etru a !nSeles atunci taina oamenilor, care nu e departe de cea a "urnicilor. )at de ce nu pierde Dumnezeu lumea: pentru c mai sunt oameni buni* RODUL P-CATULUI Era odat o "emeie care obiTnuia s descura&eze pe tineri zicndu%le s nu mai mearg la biseric s cnte, c acolo trebuie s cnte numai babele. $ceast "emeie !ntorsese multe su"lete din calea aceasta bun. 3enind !ns timpul s se cstoreasc Ti s aib copii, a nscut nou copii muSi Ti tare se !ntrista Ti plngea c nici unul mcar nu%i spunea Y1$1NL. opii s%au "cu mari Ti de la nici unul nu a putut auzi cuvntul mam Ti tat. Ea !ns uitase pcatul "cut !n tinereSe Ti nemrturisit Ti se !ntreba mereu de ce%o "i pedepsit%o Dumnezeu aTa de ru cu toSi copii muSi# 164

ntr%o noapte a avut un vis; un tnr "rumos !mbrcat i%a spus: YS Ttii, "emeie, c tu nou su"lete ai !ntors cu vorbele tale rele din calea bisericii unde mergeau s slveasc pe Dumnezeu. 'e%ai !ntors la calea cea rea a demonilor Ti s%au pierdut. (ocieTte%te de pcatul acesta Ti mai spune Ti altora ca s nu%Si pierzi Ti "ericirea raiului. VREDNICIA RUGACIUNII CATRE MAICA DOMNULUI SI A MILOSTENIEI (entru ca v%am vorbit oleaca de milostenie, sa va mai spun o istorioara. $ "ost un tal0ar mare in $ntio0ia. Si a "acut tal0arul asta DD de omoruri. a si atunci erau vestiti tal0arii, care aveau multe crime. Daca "acea 6/%4/ de omoruri, acela era tal0ar mai de mi&loc. Daca avea -//, acela era vrednic sa comande mari bande de tal0ari. Dar el, cand pleca la "urat, scotea icoana 1aicii Domnului si o saruta. Si zicea: K1aica Domnului, a&uta%ma*L (o"tim, crezi ca 1aica Domnului vrea sa te a&ute la rau# Dar iata ce%a "acut 1aica Domnului cu dansul* eilalti radeau de el: K,a, ce sa te mai inc0ini la 1aica Domnului# Tu esti un criminal*L Dar el zicea: K1ai, eu am auzit ca are o mare putere 1aica DomnuluiL. a sa vedeti cat poate 1aica Domnului. Si intr%o dimineata se scoala ei si dupa ce au stat la masa cu "ripturi, cu bauturi scumpe, "iecare a plecat in directia lui la pradat. El ascutea sabia. KStrasnic, zice* 1ai, astazi trebuie sa "ac suta* 2ouazeci si noua am pana acumL. Suta de omoruri. K e%oi intalni in cale primul, acela%i de la Dumnezeu, ii tai capul, ca sa am sutaL. Si a incalecat pe cal. $vea cai buni, ca prada in toate partile $ntio0iei. Era groaza lumii, 1an tal0arul, pentru ca ataca cu banda lui si orase, lume multa, drumuri mari. :mora, s"arama, prada, bat&ocorea "emei, era groaza lumii. $u incalecat pe cai si "iecare a plecat in alta directie, "iecare opera pe direactia lui. El a plecat prin munti calare cu calul. Si plecand el prin muntii $ntio0iei, "ara sa observe, a gresit cararea, ca el se ducea pe o carare sa iasa de%a dreptul intr%un sat, unde voia sa dea o lovitura. Si gresind calul cararea, a apucat%o in alta parte si a dat de un pustnic. 3oi stiti ce inseamna pustnic# Un calugar care traieste in pustie si se 0raneste numai cu ce gaseste el acolo. $ nimerit la c0ilia pustnicului. (ustnicul avea peste D/ de ani, batran, "oarte batran. and la vazut 1an M el a &urat ca pe cine intalneste intai, capul &os M, i%a zis: M (arinte, pregateste%te ca iti iau capul* Eu sunt 1an tal0arul, ai auzit de mine# $uzise si pustnicul. M Eu am &urat cand am plecat de la banda mea si trebuie sa "ac suta. Si am sa "ac o suta de morti cu capul dumitale. e esti# M Sunt un preot batran, "iule. M De cand stai aici# M De E/ de ani. Dar pustnicul, stand acolo, era inainte%vazator cu mintea. Stiti ce inseamna inainte%vazator# a sa vezi acum cati draci sunt aici si cati ingeri. :riunde sunt oameni, sunt si draci si ingeri. Si sa vezi si gandurile "iecaruia, toate gandurile. $sta inseamna inainte%vazator. 1intea curatita de rugaciune si de post devine inainte%vazatoare. Darul stravederii se c0eama acesta. (ustnicul, cand l%a vazut pe tal0ar ca s%a dat &os de pe cal, i%a vazut mana lui dreapta ca de aur si a inteles ca are ceva. Si ce s%a intamplat# (ustnicului tocmai ii secase atunci izvorul de apa. De noua zile nu mai bause apa. $r "i baut apa, dar era batran si alt izvor unde mai era apa era departe si izvorul de aproape ii secase. Si a zis: M ?iule, "aci bine ca imi tai capul, ca de acum ce mai este pentru mine viata# $m aproape o suta de ani. Dar "iule, daca esti bun, n%am baut apa de noua zile. M Dar de ce, parinte# M )zvorul meu a secat si nu mai pot sa aduc apa si mor de sete. Uite, eu ma voi ruga lui Dumnezeu pentru tine si pe cealalta lume, daca inainte de a%mi taia capul, o sa%mi aduci o canuta de apa, sa beau apa da ma racoresc si pe urma poti sa%mi tai capul. El, daca era din "ire milostiv, avea si mila cateodata, cat era el de tal0ar. Si zice: M (arinte, unde ti%e vasul de apa# M Uite colo un vas de lemn. M Stiu eu unde este apa. $ luat vasul, a incalecat pe cal si s%a dus, iar pustnicul a cazut la rugaciune. Se ruga pentru el: M Doamne, da%mi mie su"letul acesta. Doamne nu%l pierde pentru cate rautati a "acut el, ca uite, are si mila. 3ezi ce inseamna milostenia# Si s%a rugat pustnicul pana a venit el cu apa. Si s%a dat &os de pe cal: M (arinte, uite, ti%am adus apa. ,ea apa. Dar calugarul, dupa ce a baut, a zis: M Sa%ti dea tie Dumnezeu mare plata in ziua cea mare a &udecatii, ca m%ai racorit. Si atunci s%a intors inima tal0arului si a zis: M (arinte, nu te pot taia pe s"intia ta. Dar voi gasi eu altul. Dar, parinte, daca vrei, sa%mi spui mie, oare mai este mantuire pentru mine, daca eu m%as intoarce la pocainta# $i vazut ce a lucrat Dumnezeu pentur canuta cu apa, ca acela s%a rugat: KDa%mi, Doamne, mie, su"letul tal0arului acestuiaL, iar Dumnezeu l%a ascultat, ca era om s"ant. Si zice: 165

M ?iule, la Dumnezeu este iertare pana la ultimul ceas, daac se intoarce omul. M (arinte, se mai poate sa ma mai ierte# Eu am DD de omoruri si am vrut sa "ac azi al o sutalea. M :preste%te, "iule, ca mare e Dumnezeu. $du%ti aminte de imparatul 1anase. .6 de ani a "acut un popor sa se inc0ine la idoli. Si atunci n%a pierdut DD, ci a pierdut milioane de su"lete. Si daca s%a pocait, l%a primit Dumnezeu si l%a "acut s"ant. M Este, parinte, mantuire dupa cate rele am "acut eu# a strigat tal0arul. M Este, nu te deznada&dui. M Dar, parinte, eu mai am 4/ de tovarasi tal0ari in pestera noastra. Si am pradat si avem mari bogatii acolo. )ar pustnicul a zis: M ?iule, daca ma duci pe mine pana la pestera voastra, am sa va spun o mare taina. M (arinte, uite, am saua si calul. Te sui pe matale pe cal si eu merg cu calul de capastru. a nu%i prea departe de aici unde stram noi si avem pesterile. M $m sa va spun o mare taina spre "olosul tuturor. Si pe urma, daca vreti sa ma aduceti tot aici, ca eu aici vreau sa mor, ca nu mai traiesc mult. ,ietul tal0ar l%a luat in brate pe pustnic. Era usor ca o pana batranul. '%a pus pe sa si mergea cu calul de capastru sa%l duca pana la pestera lor tal0areasca. Si cand a a&uns acolo, ceilalti venisera cu prazi si au inceput a rade: M Uite, bai, comandantul nostru a zis ca se duce sa "aca o suta de morti si vine cu un calugar. alugarul era batran, cu barba pana la brau. Dar comandantul a zis: M Taceti din gura* M De ce ai adus batranul asta aici# M ,ai, mare taina am patit eu astazi. 'uati batranul asta M ca ei pregatisera masa M si duceti%l in camera aceea si sa stea linistit. M Dar de ce ai adus batranul asta aici# M 1are taina are sa ne spuna el noua. Si au stat la masa. 1ancau carnuri, "ripturi, nu stiau ei ce%i acela post. Su cum stateau la masa, a luat comandantul de tal0ari o portie de paine si un pa0ar de vin curat si a zis: M Du%te si da%l la pustnicul acela care l%am adus, ca el n%a baut de E/ de ani, de cand e in pustie. Si spune%i ca am spus eu sa guste oleaca din vinul asta si din painea asta, pana stam noi la masa Si%i duce. ,atranul, saracul, statea la rugaciune. Si cand a vazut ca a avut mila de el, a zis: KDoamne, nu m%am inselat. 3ezi ca are mila. Da%mi su"letul acesta. ate rele a "acut, iarta%l, pentru indurarile tale cele "ara de marginiL. Si cu putere se ruga pentru el. )ar dupa ce au stat la masa M erau toti acolo M, a zis comandantul: M )a ada, mai, pustnicul incoace. a el a zis ca daca il aduc la pestera noastra tal0areasca are sa ne spuna o mare taina. alugarii acestia care stau prin pustie stiu mari taine. Si l%au adus si i%au dat un scaun. M Ei parinte, noi suntem treizeci si ai spus ca ne zici o mare taina. Dar un tal0ar, un bandit tanar care slu&ea la masa, cand a venit pustnicul, ba "ugea incolo, ba "ugea dincolo, punea pe masa si "ugea. alugarul, cand a venit, a vazut ca toti stau, dar acela "uge. Si atunci zice: M )a c0emati pe bucatarul vostru incoace. Si cand l%au c0emat in "ata pe bucatarul lor, pustinicul a zis: M )n numele (reas"intei Treimi, al Tatalui si al ?iului si al S"antului Du0, te leg sa stai pe loc, sa spui cune esti tu, de ce ai venit aici si pana cand stai aici. )%a zis asa pentru ca bucatarul lor era diavol. De -- ani era acolo si le slu&ea dracul la bucatarie, la banda asta de tal0ari. Si atunci acela zice: M (aritne, nu ma lega. M Taci, nu te clinti deloc. Te arde puterea S"intei ruci. ine esti tu# De cand ai venit aici si pana cand vrei sa stai aici# Si atunci el a inceput a marturisi cu glas tare si toti tal0arii erau atenti: M Eu sunt diavol si sunt trimis de satana. $m venit aici sa iau su"letul comandantului tal0arilor si sa%l duc in iad. M Si pana cand stai aici# M (ana in ziua in care nu se va ruga el la 1aica Domnului si n%a "ace milostenie. Doua "apte bune pentru care nu ma pot apropia de el: se inc0ina la 1aica Domnului si poarta icoana ie la dansul si cand vede un om neca&it "ace milostenie. (entru aceste doua "apte bune nu%i pot lua su"letul lui, iar in ziua cand a uita sa "aca acestea, ii pot lua su"letul si sa%l duc in g0eena, ca se teme satana sa nu%l piarda, pentru aceste doua "apte bune. $i auzit ce "ace milostenie si rugaciunea catre 1aica Domnului# and a auzit comandantul, a sarit# M um, parinte, aista%i diavol# Dar el ne slu&este bucatar de -- ani aici. M E0ei, "iule, asta nu pandeste numai su"letul tau, ci si pe al celorlalti tal0ari si va ia su"letul la toti, ca voi pradati si "aceti rautati. Si Dumnezeu m%a trimis aici ca va scot din g0eena pe voi. 166

Si atunci toti tal0arii au zis: M (arinte, e diavol# 2u vezi ca%o om# $tunci a zis pustnicul catre diavol: M )a sa te arati tu oleaca asa, numai cat sa nu moara de "rica. a un diavol daca se arata cum este el, toti morim de "rica, atat e de urat. M $rata%te asa ca sa te cunoasca ca nu esti om. Si cand s%a "acut ca un leu, scotand para de "oc pe gura si cu oc0ii ca si carbunele, si cand a mugit o data, toti tal0arii au cazut cu "ata la pamant, incat nu se puteau ridica de &os. M (arinte, murim de "rica. Dar parintele radea de ei: M $sta%i bucatarul vostru, ce va temeti, mai# 2u va "acea mancare buna# M Dar ce mancare si bautura buna va dadea#* ati ani ai slu&it# M -- ani de cand le slu&esc trimis de satana ca sa le iau su"letul M intai comandantului de tal0ari si apoi astora. Si au zis banditii, cu "ata la pamant: M (arinte, daca il duci de aici, toti ne pocaim. 2u ne mai trebuie tal0arii, nu ne mai trebuie nimic. Daca unul e asa de urat, dar ce%i in iad, unde%s miliarde# Si atunci a zis pustnicul catre drac: M )a asculta, mai. )n numele lui )isus <ristos, pleaca in g0eena* Si s%a "acut ca un "ulger, nu l%au mai vazut. Si au ramas cu pustnicul. Si le%a zis: M +idicati%va, "iilor. 'e amortisera mainile, picioarele. Si le%a zis: M $ti vazut cine era bucatarul vostru# Satana de -- ani. a sa va ia su"letele, intai al comandantului si apoi ale voastre. Si ati auzit de ce nu poate sa le ia# M 3ai, parinte, de acum purtam si noi icoana 1aicii Domnului, ne rugam, postim si noi, "acem milostenie. M ?ratilor, tot ce ati adunat din &a" sa dati la saraci, la vaduve si la neca&iti. 3oi duceti%va si va pocaiti si luati si "aceti milostenie, iar daca vreti sa "iti iertati mai repede, intrati in manastire si va "aceti calugari. Daca nu, c0iar de veti "i la tara, sa va marturisiti curat la du0ovnic, sa puneti inceput bun si sa nu mai "aceti ce ati "acut. )ar tu, comandantule de tal0ari, sa mai prazi. M Eu, parinte, sa mai prad, dupa ce am vazut pe satana# 2u* M Taci, eu vreau sa te scot pe tine. Tu sa mai prazi, dar sa pazesti ascultarea care iti spun: )n cele douasprezece praznice de peste an M Sc0imbarea la "ata, S"anta 1aria 1are, Duminica 1are, )spasul, (astile... M sa nu porti arme la tine si sa nu mai "aci moarte de om. Dar sa mai prazi cat iti trebuie tie 0rana si imbracaminte. M (arinte, nu mai "ac, ma duc la pocainta. M 2u, ramai la pestera. M (arinte, mi%e urat aici. Daca e diavolul aici, nu mai pot sta aici. a ei acum au prins "rica de draci. M Stai pe aici, zice, ca ai icoana 1aicii Domnului si nu pot sa se apropie de tine. Si sa nu porti arme la tine si cine va vrea sa%ti "aca rau in zilele acelea, sa te predai. Sa nu te mai aperi. $sa i%a dat canon comandantului de tal0ari, dar lor le%a spus: K(lecati la pocaintaL. Si ei sau dus si au impartit aur, argint, 0aine, cate aveau ei, tot au dat de pomana. Unii s%au dus si s%au "acut calugari, altii s%au dus in lume si au lasat pacatul, ca au vazut pe dracul cu oc0ii lor. )ar pustnicul a ramas acolo. Si i%au zis: M (arinte, dar dumneata ce "aci# M (e mine luati%ma, "iilor, si ma duceti de unde am venit, ca eu nu mai am mult de trait. Si l%au suit pe cal si l%au dus la pestera lui. )ar comandantul a ramas si a inceput a plange: M 3ai, 1aica Domnului, vrei sa ma scoti pe mine din iad, se poate una ca asta# Un om care am "acut atatea omoruri* Si plangea si se ruga. Si potera din $ntio0ia il cauta si se temea "oarte tare de el, ca acesta era 1an tal0arul, cel mai mare tal0ar din partile acelea, si avea atatia tovarasi. Si a dat odata peste dansul, dar era intr%o zi cand el nu purta arme, era in ziua de S"anta 1aria 1are. Si el a ridicat mainile si a zis: M 1ai, "ratilor, veniti si ma prindeti, ca nu mai am arme. Dar aceia: M 1ai, asta si sub limba are arme. El anume te c0eama, dar banditii lui poti sa stii de pe unde sunt acum# Ei ne "ulgera pe noi pe departe si gata suntem. Si se temeau sa se apropie. Dar odata, ei pandindu%l asa, il gasesc intr%o poiana, in alt praznic, tot al 1aicii Domnului, in S"anta 1aria 1ica. Statea si se ruga. M 1ai, aista%i 1an tal0arul. Uite, domnule, ca se roaga. Stai* M Stau. M 1ainile sus* Unde ti%s armele# M 2%am arme* 167

M Unde ti%s tovarasii# M S%au dus la pocainta. Si le%a zis de departe: M $m dat de un pustnic mare care ne%a s"atuit sa ne predam si eu nu mai prad toata viata. 3reau sa su"ar mii de morti numai sa%mi mantuirasca Dumnezeu su"letul. (rindeti%ma ca n%am arme. Ei s%au uitat intai in stanga, in dreapta, si au zis: K1ai, n%are armeL. Dar nu era nici patruzeci de zile de cand "usese intamplarea cu calugarul. M 1ai, n%are mai, nu%i nimeni pe langa el. M Uita%te colo in padure. M 2u%i nimeni. M E o taina aici, ia sa%l prindem. Si atunci au indraznit si s%au apropiat si au pus mana pe dansul: M <ai la ig0enom @adica la pre"ectA. M 1erg oriunde. Sa nu va temeti de mine, ca vreau sa mor de o suta de ori, ca multe rele am "acut. M Dar cine v%o invatat pe voi aici sa va pocaiti# M $m dat de un mare s"ant parinte in muntii astia. Si el ne%a spus sa ne pocaim si am vazut si pe diavolul cu oc0ii nostri. Ei credeau, dar cu rezerva, ca era 0ot. '%au dus la $ntio0ia si l%au bagat intr%o temnita mare. Iiceau: K2u%l &udecam pana nu%i prindem pe ucenicii lui M credeau ca ceilalti prada M, ca sa "acem un proces mare sa vedem cat a operat el, ca a "acut pradaciuni mariL. Dar el a zis: M 2u va bateti capul, ca aceia s%au dus la pocainta. (e unde s%or "i dus, nu stiu. Si l%au dat la inc0isoare si el scotea icoana 1aicii Domnului si plangea. Si avea cinci betiste si atata a plans, ca acelea s%au "acut numai apa, au putrezit de lacrimile lui. Si iata, cand s%au implinit patruzeci de zile, l%au scos la &udecata. Si a venit calaul cu sabia trasa, ca era pedepsit cu taierea capului. Si l%au intrebat pe ig0emonul: M um de te%ai predat tu# M Domnule, nu m%am predat decat de "rica lui Dumnezeu. Uite asa am dat de un pustnic si uite asa ne%a aratat pe diavolul si uite asa a "ost. Si au inceput sa creada, ca erau crestini pe atunci, era in timpul imparatului $nastasie, care a "ost pe vremea S"antului Simeon Stalpnicul. M Domnule, omul asta s%a predat de bunavoie si a "ost pedepsit cu mare "oamete la temnita. Dar el manca "oarte putin, numai plangea si se ruga la 1aica Domnului sa%i a&ute in vremea mortii. Si atunci a dat ordin ig0emonul: M Scoateti%l de aici si duceti%l in cutare loc @unde%i e=e=cuta, ca era o rapa, o prapastie, ca sa le taie capeteleA. Dar el a spus: M 3a rog, nu%mi taiati capul pana cand nu aduceti pe du0ovnicul meu. M Dar unde sta# M Uite, in cutare munti, in cutare loc. Si au trimis repede si l%au gasit. 2u murise inca batranul. Dumnezeu l%a tinut pentru a&utorul tal0arului. Si cand l%au adus aceia cu mare cinste, au zis: M )ntr%adevar, domnule, tal0arul asta a avut mare "ericire. e batran venerabil a gasit el in pustie* Si a intrebat ig0emonul: M (arinte, acest tal0ar s%a pocait# Este adevarat# M Da, "iule. 'e%a slu&it dracul de bucatar si a vrut sa%i duca pe toti in g0eena. Dar "iindca a avut mila de mine, mi%a adus apa, ca muream de sete, si n%a vrut sa ma taie, Dumnezeu si%a intors mila spre el. M Uite, parinte, el de cand sta la inc0isoare numai plange, nu mananca aproape nimica. M 2u%i taiati capul, zice, pana nu%l marturisesc. '%a luat deoparte si el s%a marturisit din mica lui copilarie. Tot ce a "acut el, cat si%a adus aminte, cat a plans acolo in temnita. Si pe urma a c0emat du0ovnicul pe calarii care trebuiau sa%i taie capul, ca era condamnat la moarte. M $cuma lasati%l sa se roage trei ceasuri. Dar cand se ruga, el uda pamantul cu lacrimi. $ceia n%au avut rabdare, a scos unul sabia, dar cand l%a lovit, sabia s% a indoit ca ceara si s%a dus in &urul gatului lui. 2u l%a putut taia, pentru ca nu se terminase rugaciunea. M (arinte, nu%l putem taia, e vra&itor. M 2u e vra&itor. El acum se roaga. El s%a marturisit la mine de tot ce a "acut ca om in viata, si rugaciunea lui e inainte de s"arsit. 2u%l puteti taia pana nu termina rugaciunea. M Dar cand o termina# Trei ceasuri s%a rugat singur. and s%au implinit trei ceasuri, ei l%au lovit cu sabia, i%au taiat capul, iar de pe grumazul lui a zburat un porumbel alb, care avea trei batiste legate de un picior si doua ce celalalt picior. ele cinci batiste cu care a "ost el in inc0isoare, care erau pline de lacrimi, cum a plans el atata la inc0isoare. Si a vazut du0ovnicul, ca era inainte%vazator, ca atunci cand a a&uns su"letul tal0arului M porumbelul M la vami, cand puneau 168

ingerii batistele in cantar, ii ridicau pe draci in sus, ca erau mai grele pocainta si lacrimile tal0arului decat "aradelegile lui. Si a trecut in ceruri. Si in loc sa curga sange din grumazul tal0arului, a curs lapte, ca la unii martiri, cum a "ost la S"antul (antelimon. $sa s%a savarsit in pocainta s"anta 1an, tal0arul $ntio0iei. (entru ca a purtat icoana 1aicii Domnului si s%a rugat 1aicii Domnului si a "acut milostenie. Si am vrut sa auziti si aceasta istorie s"anta, ca sa vedeti ca Dumnezeu primeste pe om la pocainta pana la ultima lui su"lare, daca se intoarce din toata inima, daca cinsteste pe 1aica Domnului, mi&locitoarea noastra catre Dumnezeu, si daca "ace milostenie. $min. MILOSTENIA AJUTA SI IN VIATA ACEASTA SI IN CEA VIITOARE $m sa va spun o istorioara cu un general milostiv. Era un general de osti, care era "oarte milostiv. Si era mare razboi intre bulgari si greci. El a primit ordin sa se prezinte cu trupele la granita cutare, la marginea padurii cutare, unde avea sa dea piept cu bulgarii. Dar mergand el cu reginementele, cu divizia lui M era calare pe cal M, au avut in drumul lor o intamplare ca aceasta. Un om mort zacea gol in santul drumului. 2u numai ca era dezbracat de toate 0ainele, dar era si in&ung0iat in inima. Soldatii, cand l%au vazut, nu i%au dat atentie. 1ergeau inainte. KUite un om gol si in&ung0iat*L Si era un deal acolo. 5eneralul a dat comanda regimentului la altul: KDu%te inainte, ca eu mai raman oleacaL, si acela s%a dus inainte si a trecut cu armata dealul, iar generalul s%a dat &os de pe cal, s%a dezbracat de manta, care era deasupra vestonului, si a acoperit mortul acela sa nu%l manance mustele sau "iarele, ca daca%i acoperit se teme orice "iara sa se apropie, crede ca%i viu. $poi a incalecat pe cal, a "acut cruce: KDoamne, a&uta*L, s%a dus si a a&uns trupele lui care mergeau la razboi. Soldatii si o"iterii au observat: K1ai, ce%o patit domnul general, ca parca era cu mantaua#L K,a nu eraL. Unul zicea ca era in veston. Dar nimeni nu stia ce a "acut generalul, cum a acoperit cu mantaua sa pe cel gol si &ung0iat. Si au mers la razboi. )ar acolo a venit unul cu o sulita si de departe a in&ung0iat calul lui in piept. alul cand a cazut i%a rupt piciorul generalului, mai sus de genunc0i. Si mare, negraita durere are cel care si%a rupt un oscior cat de mic, dar piciorul rupt mai sus de genunc0i# Doamne "ereste* El racnea acolo. $u venit soldatii, l%au scos de sub cal si l%au dus mai departe pana la un spital. S%au dat lupte groaznice si au biruit grecii pe bulgari. )ar el era in spital si l%au bagat intr%o camera care avea un gemusor mic. Singur. Era mare comandantul de razboi si nu l%au mai lasat cu altii. Si acolo au venit doctorii, dar daca piciorul era rupt de o saptamana sau mai mult, pana ce a a&uns el la spital i se innegrise piciorul pana la sold. $ venit doctorul, l%a cercetat si apoi i%a zis: M Domnule general, cu toata parerea de rau, daca nu taiem piciorul maine dimineata din sold, nu te putem salva. $&unge rautatea la inima si esti gata, esti mort. Si l%au intrebat: M 3rei sau nu vrei# El, saracul general, se gandea: K+aman cu un picior. 3ai de capul meu*L Dar pana la urma a zis: M Domnule, daca asa e situatia, maine dimineata sa%mi taiati piciorul. $ pre"erat sa ramana cu un picior, dar macar sa ramana in viata, mare mutilat de razboi. Si s%a dus acasa doctorul, a pregatit "erastraie, ciocane, dalti, blide, cutite de taiat carnea. ?ereasca Dumnezeu, ca taie corpul omului ca si cum ar taia lemne* $ pregatit tot ce trebuia: doctorii de oprire a sangelui, cutare, ca dimineata sa mearga sa taie pipiorul generalului. Dar el, rugandu%se acolo in salonul acela singur, plangea tare si se ruga. Era mare durere. ?ereasca Dumnezeu la care se rupe osul, ca acele oase cand se ating unul de altul e durere pana in creier. El statea linistit tare, sa se dea in stanga sau indreapta, ca nu cumva oasele acelea sa se atinga, ca atunci e mare durere, nespusa. De aceea era bucuros sa stea cat mai linistit sa nu cumva sa se "aca durere mai mare. Si pe la miezul noptii, rugandu%se el, vede pe gemusorul acela o lumina mare, a venit un om la dansul stralucind ca soarele, cu toiag de aur in mana. El cand l%a vazut, a crezut ca e 1antuitorul. $ zis: M Doamne, miluieste%ma pe mine, pacatosul, sa atata stralucire n%am mai vazut. M e te doare# El i%a aratat piciorul care era rupt: M Uite, Doamne, nu pot sa ma scol pe picior. and se atinge un os de altul nu mai pot. 1or. Dar cel care s%a atatat i%a spus: M Scoala%te, unde te doare# M Uite, mai sus de genunc0i. $cela a "acut cu toiagul o cruce pe piciorul lui. Si i%a zis: M Scoala%te si stai pe picioarele tale. $ dat scaunul langa el. 2u indraznea sa se miste, stia durerea care o avea. Dar acela s%a pus langa el si i%a zis: M (une mana pe umarul meu si spri&ineste%te pe mine si scoala%te. 169

Si a luat indrazneala generalul si cand a pus mana pe el s%a sculat drept in picioare. 2ici o durere. S%a speriat: M Doamne, cine esti, ca ai venti sa%mi "aci asa de mare bine# M Eu sunt omul acela in&ung0iat. $cela gol si in&ung0iat pe care ai pus mantaua ta. 1ergeam la o manastire sa dau niste slu&be. 1%au prins niste 0oti si nu numai ca m%au &e"uit, dar desi i%am rugat sa nu%mi ia viata, m%au in&ung0iat si m%au lasat si mort si gol. )ar tu,general de osti, ai avut mila de mine, te%ai dat &os si ti%ai pus mantaua ta pe mine. Si mi%a zis Dumnezeu: KEl a "acut mila cu tine, du%te si tu, ca a cazut in razboi si si%a rupt piciorul, si "a mila cu porunca lui <ristos sa te "ac sanatos si sa dai slava lui Dumnezeu care are mila de cei milostivi. and a zis asa, generalul nu l%a mai vazut pe acela, ca a disparut. )ar dupa ce acela s%a dus,el in loc sa mai planga, s%a sculat la cantari si la slavoslovii catre Dumnezeu cate stia. anta si se ruga. 2%a mai avut somn. Dimineata cand veneau doctorii cu "ierastraie, cu dalti, cu blide, cu cutite de taiat carnea, oasele, pentru mare operatie M sa%i taie piciorul din sold M, il aud cantand in salon. M ine canta acolo# Dar toti au zis: M 1ai, cred ca a murit si au venit preotii si acum ii canta cantarile bisericesti. El auzea cantand bisericeste. M Se vede ca a murit si au venit preotii si de acum nu%l mai operam noi, il ingroapa. Dar portarul zice: M 2%a venit nimeni. Eu am "ost la poarta. M Dar cine canta bisericeste in salonul lui# MDuceti%va si vedeti, domnule, noi nu stim sa "i intrat vreun preot in noaptea asta. and s%au dus, l%au gasit cantand si slavind pe Dumnezeu. M e%i cu dumneata, domnule general, cum de te%ai sculat#* M Sa "iti sanatosi, domnilor, mai inainte de a veni voi, a venit mila lui Dumnezeu. )ata care doctos m%a vindecat pe mine. Si le%a spus minunea cum acela numai cu atingerea toiagului sau l%a vindecat. M um se poate,domnule, una ca aceasta# Doar piciorul era negru, putred. 5eneralul si%a ridicat 0aina: M )a uitati%va aici. 2ici nu se cunostea unde a "ost rupt piciorul. 2imic. M e%i cu asta, domule# M $sta%i minunea lui Dumnezeu celui (reas"ant si (readrept. $ti vazut cum a "acut mula cu mine# (entru ca acum cateva zile cand mergeam la razboi, am gasit un om in&ung0iat si gol si am spus la armata sa mearga mai departe cu alt comandant, mi%a dat &os de pe cal, n%am avut cu ce%l a&uta ca mergeam la razboi, am pus mantaua mea peste el sa nu%l manance pasarile. $cesta pe care l%am acoperit eu, la Dumnezeu s%a "acut s"ant, ca el mergea la o manastire si a "ost omorat si in&ung0iat. Si l%a trimis <ristos si m%a vindecat pe mine, ca sa se implineasa ce se spune in S"anta Evang0elie: ?ericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui. 3%am spus aceasta pentru ca sa stiti ca milostenia nu numai in vremea mortii si in ziua &udecatii, ci si in viata aceasta ne a&uta noua si ne scoate de la necazuri si de la prime&dii. Dar ai vazut S"antul Ia0aria iubotarul din onstrantinopol, ca sa vezi ce "el de mireni erau cu rugaciunea mintii# Un calugar din pustie a venit in onstantinopol sa se inc0ine in biserica cea mai mare a imperiului, in S"anta So"ia. Si "iind strain, el n%a stiut ca biserica e incuiata. )n gradina S"intei So"ia era o livada "rumoasa si scaune pentru popor ca sa stea la umbra si sa se odi0neasca. Era timp de vara, cald. El s%a dus intai la biserica, ca stia ca urmeaza sa se "aca Utrenia, ca atunci se "acea Utrenia la miezul noptii si la bisericile de stat, cum s%a "acut si la noi in 1oldova atata vreme. El s%a dus saracul sap se inc0ine, dar cand s%a dus a vazut ca e incuiata biserica. El, "iind strain si necunoscand in onstantinopol pe nimeni, s%a dus in livada S"intei So"ia, o livada "oarte mare, inc0isa "rumos cu gard. Si a vazut scaune si a zis: KEi, bun, ma culc pe un scaun din asta si cand a trage clopotul pentru Utrenie, ma scol si ma duc la biserica. 1aine oi gasi eu pe cineva in orasL. El venise sa%si vanda lucrul mainilor sau pentru treburile lui. S%a pus pe un scaun sa se odi0neasca. Dar pana ce a "acut el oleaca de pravila, pana nu stiu ce, s%a intunecat, nu era luna, erau nori. Si cand s%a sculat, a vazut o lumina venind catre biserica. aci era o strada si pe acolo venea o lumina. Si%a zis el: KTaci, ca acum vine paraclisierul cu "elinarul, ca sa desc0ida usile bisericiiL. S%a sculat si calugarul nostru din gradina S"intei So"ia si a venit inspre biserica, ca sa vada cine vine. and a vazut, nu era vorba de un "elinar, venea un om spre biserica si inaintea lui mergea lumina, cum se vad la masini "arurile noaptea. Si era lumina si inapoia lui, dar mai mult inaintea lui. El, cand a vazut aceasta, s%a speriat. S%a dat la un dos si il auzea pe acela zicand rugaciunea in soapta. Si a venit acela si cand a a&uns la S"anta So"ia, el n%a cautat sa desc0ida usa. El numai s%a inc0inat de trei ori in "ata usilor la S"anta So"ia. Si astalalt statea in dosul zidului, sa vada ce se intampla, ca a vazut ca e s"ant mare. Si odata s%a "acut un vant si usile toate s%au desc0is. $sta in dosul zidului isi zicea: K1ai, mare s"ant e astaL. Si a intrat sa vada ce "ace acela. $cela a intrat in biserica, s%a dus la 1antuitorul, s%a rugat, apoi s%a inc0inat la 1aica Domnului si cand a ridicat mainile in sus, s%a "acut ca soarele. Si a stat asa cu mainile in sus ca sa un ceas si era lumina de la el incat toata biserica se lumina. (e urma a lasat mainile in &os, s%a inc0inat, a sarutat s"intele icoane si a iesit inapoi. Si cand a iesit, usile s%au inc0is 170

singure. alugarul s%a dus insa dupa dansul, ca era lumina, si el mergea tot in urma lui. Si acum nu il mai auzea zicand nimic. Si a mers pe ulitele onstantinopolului tocmai pana la o ma0ala, adica la o peri"erie, la o margine. $colo era o casuta, acela a batut in usa si a zis: KSora 1arie, da%mi drumulL. Si i%a dat drumul. and a intrat asta in casa, a intrat si calugarul dupa el. $cela cand a intrat si%a "acut cruce si s%a inc0inat la s"intele icoane, apoi s%a asezat pe un scaun. $tunci a vazut ca a intrat si parintele si i%a sarutat mana. M ,lagosloveste, parinte, cand ai venit, de unde esti# um de te%a adus Dumnezeu la noi# M )ata, vin cu dumneata de al biserica. Sunt strain, din pustie. M (arinte, bine ai venit, sa%ti punem de mancare. M ?ratilor, nici nu mananc la voi, nici nu beau. 3a &ur pe Dumnezeu cel viu, are a "acut cerul si pamantul, sa%mi spuneti ce lucrare aveti voi. 1ai ales pe dumneata, domnule, cum te c0eama# M Ia0aria pacatosul. M Spune%mi mie, minunatule Ia0aria, care%i lucrarea ta# M 2oi suntem pacatosi, nu avem nici o lucrare, nu "acem nimica. 3oia lui Dumnezeu. Suntem oameni. Uite meseria mea, sunt ciubotar. Si i%a aratat scaunele unde lucra la ciubote, la cizme, bocanci, g0ete. Erau numai bucati de piele. Dar a zis calugarul: M Eu iti spun o taina, eu te%am vazut cand te%ai rugat in biserica. $tunci el a spus: M Dumneata pentru credinta dumitale poate ai vazut ceva, dar eu sunt om pacatos. M Eu, zice, am vazut mare taina la dumneata. Dar zice celalalt: M Eu ma ocup, cu mila lui Dumnezeu, cu rugaciunea cea din inima. Era in onstantinopol. S"intii alist si )gnatie nu in onstantinopol au petrecut# Si zice: M 1ai zic cat pot, dar ma raspandesc, sunt pacatos. )mi "uge mintea. 2u poate omul sa se laude, ca daca se lauda este spre pierzarea sa. M Dar cum este petrecerea voastra# M (entru ca ne%ai &uat pe Domnul, iti spun. )ata avem 7/ de ani de cand ne%am luat in casatorie. )ata eu am o camaruta aici unde este patul meu si sora mea, 1aria, dincolo. 2oi nu ne%am cunocut unul pe altul. Traiau in "eciorie de cand s%au luat in casatorie. M Si am zis in inima nostra sa nu ne cunoastem unul pe altul pana ne%om duce dincolo, pentru dragostea lui <ristos. $ceasta este petrecerea noastra. )ar avere am trei arginti si &umatate, cu acestia cumpar piei si lucrez panto"i, cizme, g0ete, cele ale meseriei, ca eu sunt ciubotar. )ar castigul il impart in doua: o parte, cea mai mare, o dau lui <ristos, adica la saraci, si cealalta o "olosesc la trebuintele casei. Si in tot locul, unde as "i, pururea am in minte in"ricosata &udecata ce are sa "ie. Si atunci calugarul a zis: M Dragii mei, de aceasta am venit si cu aceasta m%am ospatat, ca taina mare este. Si acum, "rate Ia0aria, te rog pentru Dumnezeu sa nu ma uiti pe mine, pacatosul, al rugaciuni. Dumnezeu mi%a aratat taina voastra. Si a doua zi l%au petrecut, i%au pus in traista, ca erau crestini buni. Si a plecat calugarul cu bucurie, ca Dumnezeu i% a aratat cat de mari sunt robii lui ascunsi. )ar Ia0aria ciubotarul, a "ugit de slava lumeasca, si%a lasat casa si s%a ascuns, ramanand nestiut. PUTEREA UNUI ADEVARAT CRESTIN 2ici descantecele, nici vra&itoriile, nici "ermecatoriile, nimic, nimic nu poate sa%ti "aca nimeni, daca ai trei lucruri: daca postesti s"intele posturi, daca esti marturisit curat si daca mergi regulat la biserica. 2u%ti poate "ace nimeni niciodata nici un rau. (ot sa vina toti dracii din iad ca nu au ce%ti "ace. :data ce te%ai marturisit si esti sub canonul du0ovnicului ai intrat in taina lui )isus <ristos. $m sa va spun o istorioara in privinta asta: eu am "ost cu avionul si cu vapoarele in atatea tari, si am trecut si pe deasupra iprului, cand mergeam la )erusalim. Si mi%am adus aminte de istorioara asta, o citisem eu undeva. $m trecut pe deasupra orasului 'imason. )n ipru traia un baiat, a trait bine cu o "ata, cum e lumea de azi. 2%au avut nimic intre dansii. El a trebuit sa plece in armata si i%a spus: M Eu te iau in casatorie, dar daca ma astepti sa "ac armata. a eu nu vreau sa te iau acum si sa plec in armata, sa ramai singura. : sa ne cautam de gospodarie pe urma. Ea s%a garantat singur si a zis: M Eu imi caut de treburile mele, eu imi "ac zestre, de toate, pana "aci tu armata. Si intr%adevar, el a "acut armata, a "ost gradat, s%a liberat sanatos, dar ea a "ost des"ranata. a imediat ce a venit el acasa i%au spus ceilalti: K,a, aceia care vrei sa o iei tu in casatorie, s%a auzit asa si asaL. El era om cuminte si a vrut sa stie o sotie si un Dumnezeu, cum a lasat Dumnezeu casatoria. and s%au intalnit, ea i%a adus aminte de promisiunea pe care a "acut%o el, dar el i%a spus asa: M )n veacul veacului nu te iau in casatorie* 171

M Dar de ce# M um a "ost vorba intre noi# Eu n%am vrut sa stiu decat de o sotie si un Dumnezeu si tu ar "i trebuit sa "ii la "el. Stii cun a "ost cinstita viata intre noi# Eu nu ti%am "acut nici un deran& su"letesc. Eu ti%am spus ca vreau sa "iu serios, sa "iu gospodar si bun crestin. Dar tu nu ti%ai tinut "agaduinta* M 2u%i adevarat* M Uite ce%i* Daca mi%ar "i spus unul. Dar am marturii din multe parti. Dar ea, vazand ca el s%a intors cu spatele la ea si nu o mai ia, s%a maniat tare. Ea era "oarte bogata, avea parinti "oarte bogati. Si era in ipru o vra&itoare careia ii slu&eau trei sute si un drac. Si unul peste trei sute. $ceasta "ermeca oamenii, "emeile se ducea pe sus la barbati noaptea. (e barbati ii "acea cu voia ea. ?acea de ploua cu sange, li se parea la oameni ca ploua cu sange. ?acea ca vin norii, ca ploua, ma rog, ii slu&eau atatia draci trimisi de satana. (atruzeci de ani i%au slu&it dracii acestei vra&itoare si "acea cele mai mari rautati. :travea lumea, ii "ermeca, ii ducea in toate prapastiile. Si "ata i%a spus lui: M Daca nu ma iei, mai )oane M ca )oan il c0ema M, ce de bunavoie, ai sa ma iei de nevoie. M Eu cred ca nu. $cela a "ost crestin bun. M $i sa vezi* El a stiut unde se duce ea. 3ra&itoarea aceea lucra numai pe aur si pe argint, pe bani. Ea s%a dus la vra&itoare si i%a zis: M $m trait bine cu un baiat, asa, asa; mi%a promis ca ma ia dupa armata in casatorie si acum nici nu vrea sa auda. Dar "ermecatoarea i%a spus: M Uite ce%i* Ti%l aduc la noapte langa tine, dar imi dai trei pungi de bani de aur. Dar ea a spus: M Treizeci iti dau M ca avea bani multi M, dar sa stiu ca l%am biruit. M Du%te acasa* Dar baiatul indata ce%a promis ea ca%l ia cu sila, a priceput ce vrea "aca ea. El s%a dus la marturisit la un du0ovnic bun la o manastire. $vea du0ovnicul lui. S%a marturisit si i%a zis: M Uite, parinte, asa, asa. (e mine m%a deran&at o c0estie ca am vorbit cu o "ata inainte de armata si ea mi%a promis ca ma ia acum vrand%nevrand. Iice ca are nade&de la o spurcaciune de vra&itoare. )%a spus preotul du0ovnic: M ?ii "ara gri&a. S%a marturisit el curat si i%a zis du0ovenicul: M ?ii cu nade&de. 3ezi sa "aci canonul cutare, sa "aci atatea metanii in "iecare zi. )%a dat zile de post, sa posteasca posturile de peste an si sa mearga la biserica regulat. $poi i%a zis: M E treaba mea daca s%a putea apropia de casa ta vreun drac. Stii de cine se apropie# De cei care slu&esc dracilor. (e aceia ii poate birui. De&a ii are stapaniti dinauntru. El s%a dus acasa, a aprins candela, avea icoane, si isi "acea canonul. ?ermecatoarea a luat arvuna de la "ata aceea niste bani si a trimis doi draci ai des"raului sa%l aprinda pe el cu gandul la aceea, ca sa se duca la ea, cum a promis. Ea dusese sute de barbati spre "emei, dar n%a dat de un crestin adevarat. 3oi stiti ca noi suntem urmatorii ai lui <ristos M 0ristiani# De la ,otez noi avem mire pe <ristos. )nca nu daduse de un crestin cum trebuie. 'ui nici nu%i pasa. El isi "acea canonul. Si a trimis "ermecatoarea doi draci si dracii nu s%au putut apropia de casa lui sapte mile de loc. S%au dus plangand la vra&itoare. M e%i# M 3ai de noi si de noi* 2u ne%am putut apropia de casa tanarului sapte mile de loc. M Dar de ce# M Tuna si "ulgera de acolo. 2e arde, ne "ulgera. $colo%i <ristos, nu ne putem apropia. M 1ai, dar prosti mai sunteti, dar n%ati dus voi pe cutare li pe cutare la "emei# M Da, dar i%am gasit patimasi ca noi, nesporiti, pacatosi, cu gandul la porcarii, "ara post, "ara milostenii, "ara rugaciune. Dar acesta a intrat in taina lui )isus <ristos si nu ne putem apropia. S%a marturisit si isi "ace canonul si n% avem nici o putere asupra lui. Dar i%a intrebat vra&itoarea: M u toti care isi "ac canonul patiti asa# M Da. M 'asa ca trimit eu altii. Si a trimis treizeci: M )a duceti%va, mai, sa%l luati pe sus. $cum sa spuneti ca ati "ost cu dansul la "emeia aceea. $cei treizeci care s%au dus s%au putut apropia de zece mile de locul acela. Si au venit toti plangand inapoi: M 2u putem "ace nimic. M Dar ce ce# M )ngerul Domnului tine sabie de "oc si ne "ulgera de la dinstanta, care cum mergem ne trasneste. 2u ne putem apropia de casa aceea, nici sa o vedem, daramite sa%i dam ganduri sa se duca in cutare lor. 172

M Si de ce# M ?iindca a intat in taina lui )isus <ristos. S%a marturisit curat si urmeaza sa primeasca duminica viitoare S"intele si (reacuratele Taine. 3ra&itoarea a zis: M Si cum, pe acesta nu%l puteti ataca# M 2iciodata. (entru ca unde este ingerul Domnului nu ne putem apropia atatea mile. 2e arde. M (ai cum ati dus atatea "emei si barbati# M Da, dar i%am gasit pacatosi, plini de patimi, betivi, curvari, 0oti, nemarturisiti cu anii, "ara sa posteasca, "ara sa mearga la biserica. $cestia%s ai nostri, pe ei ii ducem unde vrem, dar asupra adevaratilor crestini n%avem nici o putere. M Dar daca voi trimite mai multi# M (oti sa trimiti zece mii, nu se pot apropia de casa lui. Unde%i ingerul Domnului si <ristos nu ne putem apropia. M $tunci ce%i de "acut# M 2e ducem la cei pacatosi asemenea noua. (e aceia unde vrem ii ducem. a ii avem stapaniti din inima, ca suntem in inima lor cu tot "elul de pacate. Ea a bagat in seama ce au spus dracii. Si atunci a zis vra&itoarea in inima ei: K1ai, au trimis 4/ si n%au putut birui pe un crestin. 1are putere are <ristosL. e s%a gandit ea# Era batrana. K3ai mie, pacatoasa, eu slu&esc la draci de 7/ de ani si eu n%am stiut ca ei nu pot nimic sa biruiasca un crestin. 1a duc in "udul iadului. Uite, pe un adevarat crestin nu%l pot birui atatia draci* :are unde ma duc eu sa ma marturisesc sa intru si eu in taina lui <ristos# :are n%oi scapa si eu din g0earele iadului# 3ai mie, pacatoasa, ca au sa ma c0inuiasca in vecii vecilor, cate rele am "acut eu, pe cati am omorat, i%am vra&it, i%am otravit, i%am pus sa "aca atatea "eluri de rautatiL. Si s%a imbracat ea in graba si s%a dus tot la acelasi du0ovnic. Si cazand la picioarele lui, si%a marturisit plangand toate rautatile sale: cate mii de divorturi, de despartiri, de des"auri, de omoruri, otraviri si "ermecatorii a "acut si pe cati a innebunit cu vra&ile. Si se ruga de el, zicand: M (arinte, nu ma cruta pe mine nicidecum, ci dupa legea lui Dumnezeu si cu dumnezeiestile scripturi sa ma &udeci pe mine, pentru ca de acestea au marturisit dracii ca se tem. Si asa, cerand de la du0ovnic canon dupa pravila, si%a indreptat viata. Si iata cum un crestin adevarat, care isi "ace canonul randuit de du0ovnic si care este in taina lui )isus <istos prin post, prin rugaciune, prin rabdarea ispitelor, nu numai pe sine se mantuieste, ci ii aduce si pe altii la credinta si ii intelepteste, si nimic nu pot asupra lui vra&ile si "ermecatoriile. C-RU:A GOALntr%o dimineaS un biat se plimba prin pdure !mpreun cu tatl su. 'a un moment dat, tatl s%a oprit, a stat cteva secunde ascultnd, apoi Ti%a !ntrebat biatul: % n a"ar de cntecul psrilor, Ti de "oTnetul "runzelor, ce mai auzi# ,iatul, ciulind urec0ile, !i rspunse: % $ud zgomotul unei cruSe. % $Ta este, rspunse tatl, mai mult dect att, este o cruS goal. % um Ttii, tat, c este o cruS goal # cci !nc nu se vede, ci doar o auzi. % Este "oarte uTor s%Si dai seama cnd o cruS este goal, din cauza zgomotului pe care !l "ace. u ct cruSa este mai goal, cu att "ace mai mult zgomot. Tot aTa este Ti !n viaSa de zi cu zi. nd vorbim prea mult, !ntrerupnd conversaSia tuturor, "iind inoportuni Ti !ngm"aSi, simSindu%ne preaputernici Ti reducnd valoarea oamenilor din &urul nostru, trebuie s ne amintim de cruSa goal, care, cu ct este mai goal, cu att este mai mare Ti zgomotul pe care !l "ace. IEPURA9UL Era odat un iepure, care se plimba prin pdure. Toat viaSa lui trise !n team, team "aS de oameni, team "aS de celelalte animale Ti, dup cum spune legenda, team Ti "aS de umbra lui. 1ergnd el aTa prin pdure cu toate simSurile !n alert, vede deodat o pasre, care sttea sus pe o creang, "r s par c !i pas de ceva. )epuraTul atunci, o !ntreb, ce "ace acolo sus. (asrea !i rspunse c st pur Ti simplu, bucurndu%se de aceast zi minunat. )epuraTului i se pru un vis, una ca asta, Ti spuse c Ti%ar dori Ti el s poat s ia o pauz din veTnica stare de veg0e !n care se a"la, Ti s stea asemenea acelei psri. (asrea !i spuse c nu vede de ce iepuraTul nu ar putea s stea Ti el ca ea, Ti !l !ndemn s "ac la "el. )epuraTul, cednd insistenSelor psrii, se !ntinse Ti el lng trunc0iul copacului, !nc0ise oc0ii, Ti !ncepu s se bucure de liniTtea acelei zile Ti de cldura soarelui care !l !nvluia. Dar, trecnd pe acolo un vulpoi, Ti vznd iepuraTul care sttea !ntins !n iarb "r nici o gri&, se gndi c ar "i pcat s rateze o prad aTa de uToar, Ti se repezi Ti !l mnc !ndat. )epuraTul !i !nc0ipuie pe creTtinii care !Ti doresc mntuirea su"letului. $ceTtia trebuie s "ie !ntr%o permanent stare de veg0e, !narmaSi cu rugciune ne!ncetat, cu "apte bune, cu spovedanie Ti !mprtTanie, spre a nu "i surprinTi !n dormitare de vr&maTul su"letelor noastre @vulpoiulA, dornic de prad uToar. 173

(asrea !nc0ipuie su"letele care au veg0eat !n viaS Ti care Ti%au luat zborul de aici. Ele se bucur de ziua cea veTnic, de Soarele <ristos Ti nu mai au nicio gri&, nicio team, cci acolo sus, KvulpoiulL nu mai are nicio putere. CUCUL 9I PUP-ZA : pupz moSat Ti "rumoas !n pene @ca unele "emei din zilele noastreA, murdrind cuibul, !l ls Ti plec !n alt parte s%Ti "ac un cuib nou. % e "aci aici, soro# !i zice cucul. % 3reau s%mi cldesc un nou cuib, nu se vede# % ,a se vede, dar, parc ai mai "cut, !n primvar, unul# % $m "cut unul Ti !nc unul Ti...degeaba: nu se mai poate sta !n ele de necurSenie. % Dar, spune%mi, insist cucul, nravul a rmas !n acele cuiburi sau !l aduci cu tine# dac vei veni cu nrav cu tot, degeaba !Si este lucrul. l vei umple Ti pe acesta de necurSie, ca Ti pe celelalte, Ti nu vei avea parte de el. nvaS mai !nti s te lepezi de nrav Ti apoi te apuc de treab. 2ravul din "ire n%are lecuire. IUBIREA VR-JMA9ILOR :dat, $le=andru cel 1are l%a !ntrebat pe un !nSelept: % e trebuie s "ac omul s "ie asemenea lui Dumnezeu# % S "ac numai ceea ce Dumnezeu poate "ace, a rspuns !nSeleptul. % Ui ce poate "ace numai Dumnezeu, a !ntrebat din nou !mpratul. % S iubeasc pe duTmanul Su. NC- NU AI AJUNS ACASUn misionar creTtin a propovduit Evang0elia lui <ristos, cu mult &ert" Ti dragoste, !n 0ina. Dup mulSi ani de osteneal, se !ntorcea acas, !n Europa, la bordul unei nave. Tot pe acest vas cltorea Ti un cntreS de muzic rocB, care sttuse !n 0ina doar dou sptmni. nd acostar !n port, misionarul vzu c pe Srm e o mare mulSime de admiratori care aTteptau, dar... !l aTteptau pe cntreS... % Doamne, nu pot !nSelege, murmur misionarul nostru. Eu am dedicat 0inei patruzeci Ti doi de ani din viaSa mea, !n vreme ce el a stat acolo abia dou sptmni Ti iat c aici sunt mii de persoane venite s%i ureze lui bun sosit acas, ct vreme pentru mine nu a venit nimeni. 2oaptea i se art Domnul <ristos !n vis Ti !i rspunse: % ?iul meu, tu !nc nu ai a&uns acas... CINE SE SMERESTE CASTIGA S"antul $ntonie cel 1are, daca avea darul inainte%vederii, el vedea cati draci sunt aici si cati ingeri sunt. El vedea gandurile tuturor, puteau sa "ie un milion, la "iecare le vedea gandurile, ce gandeste M bine sau rau. :data i%a dat Dumnezeu darul acesta al inainte%vederii. Dumnezeu il da, Dumnezeu poate sa%l ia inapoi. Si doi draci, dintre care pe unul il c0ema Iere"ie, s%au s"atuit: M 1ai, oare daca noi ne%am pocai, ca am "ost ingeri, ne%ar mai primi Dumnezeu sa ne "aca ingeri inapoi cum am "ost inainte de a cadea# $tunci unul din ei a zis: M Dar cine poate sa stie asta# 2umai S"antul $ntonie. El e inainte%vazator. M Dar oare cum sa ne apropiem ca sa nu ne vada, sa nu ne recunoasca# Stiau ca ii cunoaste. M Daca ne%om duce sa%l intrebam, ne vede ca suntem draci. M Taci ca ne "acem ca suntem oameni pacatosi. Si Dumnezeu i%a luat darul inainte%vederii lui $ntonie ca sa nu%i cunoasca. Si ei s%au dus aproape de c0ilia s"antului intr%un loc. Si cand au a&uns acolo au inceput a plange: M 3ai de mine* Tare suntem pacatosi* 3aleu* $m maniat pe Dumnezeu si n%am "acut cutare... (langeau. Si vine un calugar la S"antul $ntonie si ii spune: M (arinte, doi oameni pacatosi stau acolo si plang si au zis ca nu%i mai iarta Dumnezeu. Daca ar "i avut darul inainte%verederii, S"antul $ntonie i%ar "i cunoscut, insa acum Dumnezeu ii luase darul, ca sa arate alta taina. Si atunci el a zis: M 0eama%i incoace. Si cand au venit, au inceput sa spuna: 174

M 3ai, $ntonie, suntem pacatosi. 2u stim daca ne iarta Dumnezeu. $sa de rai suntem ca ni se pare ca pentru pacatele noastre suntem ca dracii. Iiceau ca li se pare, nu spuneau ca sunt draci. M $sa de pacatosi ne%am "acut ca ni se pare ca suntem draci. M Si ce vreti# M Sa te rogi pentru noi ca sa ne ierte Dumnezeu si sa "im iar cum am "ost. a ei au "ost ingeri inainte de cadere. S"antul $ntonie a zis: M Duceti%va, ca am sa ma rog lui Dumnezeu. Sa veniti maine. Si a inceput S"antul $ntonie sa se roage. Si pe cand se ruga, a venit ingerul Domnului: M $ntonie, dar de ce te rogi pentru draci# M Doamne, dar sunt draci# Dar eu totdeauna cunosteam pe draci. 1ie mi%au spus ca sunt oameni pacatosi. M Ti%a luat Dumnezeu darul inainte%vederii ca sa nu%i cunosti. Draci sunt. M Si cum de mi l%a luat# M $sta e alta taina. De aceea ti l%a luat, ca sa arate prin tine Dumnezeu ca c0iar pe draci, cat sunt de rai, daca s%ar pocai, Dumnezeu ii iarta, si ast"el sa nu se deznada&duiasca nici pacatosii care "ac multe "aradelegi, ci sa vina intru pocainta, stiind ca Dumnezeu ii primeste pe toti, caci pentru pacatosi si%a varsat sangele. Deci cand vor veni iarasi sa le spui ast"el: KDumnezeu mi%a descoperit cine sunteti voi si a zis ca va iarta, numai sa "aceti un canon: Sa stati trei ani intr%un loc pe cu "ata spre rasarit si sa spuneti de o suta de ori: QDumnezeule, miluieste%ma pe mine, rautatea cea vec0eR. $poi de o suta de ori: QDumnezeule, miluieste%ma pe mine, uraciunea pustiiriiR. Si inca de o sute de ori: QDumnezeule, miluieste%ma pe mine, inselaciunea cea intunecataR. and veti "ace acestea, Dumnezeu o sa va ierte si o sa va "aca ingeri inapoi cum ati "ostL. Si a zis ingerul: M Dar sa stii, $ntonie, ca rautatea vec0e nu se mai "ace bunatate noua. Dar ca sa nu zica ei in ziua &udecatii ca au vrut sa se pocaiasca si Dumnezeu nu i%a primit, spune%le ca%i primeste daca "ac canonul. Iicand acestea ingerul, s%a suit la cer. )ar a doua zi iarasi au venit dracii plangand: K3ai de mine, $ntonie, ni se pare ca suntem ca niste draci de pacatosiL. Dar S"antul $ntonie a inceput de departe: M :, viclenilor, acum stiu ca nu vi se pare, ci ca sunteti draci* 1%am rugat lui Dumnezeu si stiu cine sunteti voi. M Daca suntem draci ne mai iarta Dumnezeu# M Uite, va iarta. 3oi n%aveti osteneala M ca ei nu mai au osteneala in veac, sunt du0uri M, va dau un canon de "acut. )l "aceti aici. M e canon sa "acem# M Sa stati trei ani de zile cu "ata la rasarit si sa ziceti de o suta de ori: KDumnezeule, miluieste%ma pe mine, rautatea cea vec0eL. $poi de o suta de ori: KDumnezeule, miluieste%ma pe mine, uraciunea pustiiriiL. Si inca de o suta de ori: KDumnezeule, miluieste%ma pe mine, inselaciunea cea intunecataL. and veti "ace acestea, Dumnezeu o sa va ierte si o sa va "aca ingeri inapoi cum ati "ost. $tunci Iere"er a lepadat plansul cel pre"acut si a inceput a rade. Si a zis S"antului $ntonie: M Daca as "i voit sa ma numesc rautate vec0e, uraciune a pustiirii, si inselaciune intunecata, apoi din inceput as "i "acut aceasta, ca sa ma mantuiesc. Dar acum sa zic asa# Sa nu "ie aceasta* a acum inca ma asculta multime de pacatosi si ei ma iubesc; eu in inimile lor sunt si ei umbla dupa voia mea. )ar eu sa "iu rob netrebnic prin pocainta nu voiesc, calugare rau, si nu ma pot cobori din cinstea aceasta mare in necinste. 2iciodata nu voi zice ca sunt rautate vec0e. 2u, nu, nu, calugare rau, nu, nu, nu. 2iciodata nu voi zice eu ca sunt rautate vec0e. Si au zburat si s%au dus. Ei, daca au cazut din mandrie, nu se pot smeri. Dupa ce au plecat dracii, vine ingerul: M Ei, $ntonie, ai vazut# $i vazut ca nu pot zice# 2%au smerenie. a dracii, daca s%ar smeri, ar veni inapoi. Eu au cazut din mandrie. 0iar in iad, acolo unde stau miliarde, asa zis: K2u vom slu&i Tie, nu vom slu&i TieL. $u cazut din mandrie, ca sa nu%i slu&easca lui Dumnezeu. De aceea i s%a aratat lui $ntonie taina aceasta ca daca dracii s%ar pocai cu adevarat, si pe dansii ii primeste Dumnezeu la pocainta. Dar nu se intoarce rautatea vec0e sa se "aca bunatate noua. 2%au vrut sa "aca canon. $u zis ca ei imparatesc si sunt stapani si cutare. De aceea cand se intampla ceva, o s"ada in casa la voi, ori "emeie, ori barbatul, ori un copil, stii care biruieste# )a sa%mi spuneti* 1anca%v%ar raiul* el care va zice intai: K)arta%ma, mama, ca am gresitL sau K)arta%ma, barbate, ca am gresitL sau K)arta%ma, "emeieL, acela a biruit pe draci. )n masura in care iarta, e si el iertat de Dumnezeu. 2u cand ti%a zice unul K)arta%maL, tu sa%i zici: KDu%te de aici, lasa ca te stiu eu cine esti*L, ca atunci esti mai rau decat toti dracii. and lui (etru apostolul i se parea ca e milostiv, '%a intrebat pe 1antuitorul, Doamne, de cate ori voi ierta pe "ratele meu# (ana la sapte ori intr%o zi# 1antuitorul i%a curmat pentru vesnicie parerea asta: (etre* 2u de sapte ori, ci de saptezeci de ori cate sapte intr%o zi. $dica totdeauna. 2u daca unul e suparat si celalalt ii cere iertare, el nu vrea sa%l ierte. Daca nu%l ierti, esti ca Iere"er acela, rautatea vec0e, care nu vrea sa zica ca a gresit: K2u, nu, niciodata nu%i inselaciune intunecataL. Te "aci ca dracul. 175

Dar daca iti ceri iertare, ai biruit pe toti. 0iar daca te%a batut unul, daca ii zici Kiarta%maL, ai biruit si pe diavolul si pe el. Ti%ai luat cununa de mucenic, daca ai cerut iertare. Se intampla in viata omului, in casa, cate nu se intampla# are isi cere iertare intai, acela a biruit. Si el plata mare la Dumnezeu si il linisteste pe celalalt. STRATUL DE ARGINT Un printe du0ovnicesc vorbea odat cu ucenicii si, crora voia s le e=plice cum bogSia Ti iubirea de argint @de baniA !ntunec vederea Ti iubirea de aproapele. Ui se strduia, rugndu%se acest printe, pentru a gsi ceva care s%i "ac ideea mai clar. 2u dup mult timp, !i veni un gnd. 'u o sticl, un geam, Ti !i spuse unui ucenic s priveasc prin el. % )a spune, "iule, ce vezi# ntreb printele. % i vd pe "raSii mei Ti pe s"inSia voastr, printe. ndat printele vopsi sticla cu un strat subSire de argint Ti din nou !i zise "ratelui s priveasc. % e vezi acum# ntreb din nou printele. % 1 vd doar pe mine, printe* 3edeSi "iilor* Doar un subSire strat de argint a "ost de a&uns ca "ratele vostru s nu v mai vad pe voi, ci s se vad doar pe el. $Ta e Ti cu banul, cu bogSia, cu iubirea de argint. Te "ace s nu mai vezi pe nimeni !n a"ar de tine, de interesele tale... DIN ZILELE NOASTRE Un misionar creTtin, !ndemnat de printele su du0ovnicesc, ducea la un spital, din cnd !n cnd, crSi de rugciune, reviste ortodo=e Ti alte materiale du0ovniceTti ziditoare de su"let. Este Ttiut c !n spital omul are mai mult timp liber pentru citit, iar boala !l "ace pe om s se mai gndeasc Ti la mntuirea su"letului Ti primeTte mai uTor un cuvnt de !nvStur creTtin. Dar nu toSi. ei mai mulSi dintre bolnavi primeau cu bucurie aceste materiale, mai ales c erau o"erite !n dar Ti le duceau acas spre a%i 0rni Ti pe cei din "amilie. ,ucurie era Ti pentru cel ce o"erea, Ti pentru cel care primea. ns bucuria misionarului era uneori umbrit de negli&enSa Ti nepsarea unor bolnavi, care nu preSuiau cum se cuvine materiale primite. Unii, dup ce le citeau, le aruncau la coT, alSii "oloseau "ilele revistelor pentru a !mpac0eta mncarea, iar alSii le aTterneau pe "undul sertarelor de la noptiere, peste care !Ti aTezau unele obiecte de igien personal. Ui se !ntreba uneori misionarul nostru: KDe ce oare !ngduie Dumnezeu s "ie bat&ocorit cuvntul 'ui# um pot oamenii Ttia s desprind "ilele unei reviste, care conSine o predic "rumoas, Ti s o aTeze pe "undul unui sertar murdar#L. +spunsul, !ns, nu a !ntrziat prea mult. 1ergnd altdat cu materiale religioase prin saloanele spitalului, l%a !ntmpinat un btrn, care nu prea obiTnuia s mearg la biseric, dar care gsise pe "undul unui sertar de la noptiera de lng pat, "ilele de la mi&locul unei reviste ortodo=e, ce cuprindeau o predic "rumoas despre mntuirea su"letului. ?oarte mult l%au miTcat cuvintele scrise acolo, dar !i prea tare ru c nu erau dect patru pagini Ti ar "i vrut s citeasc mai mult, cci tare s%a "olosit Ti !Ti pusese !n minte s mearg mai 0otrt pe calea Domnului. 1are i%a "ost bucuria cnd l%a vzut pe creTtinul misionar !mprSind reviste. )%a povestit !ntmplarea Ti l%a rugat s%i dea mai multe reviste ca s mai dea Ti altora. Este un "apt autentic. Din nou se adevereTte, c nimic nu este !ntmpltor. )at c pe acel btrn la trezit la viaS o 0rtie aruncat negli&ent @aTa credem noiA de altcineva. Se !mplineTte Ti aici ceea ce zicea un printe: KDumnezeu nu !ngduie ispita @sau o !ntmplare ciudatA, dac nu iese ceva bunL. CALEA NECREDINCIO9ILOR Era un necredincios care, mergnd cu cruSa !n pdure la lemne, !ntlni pe un oarecare 3asile, om cu "ric de Dumnezeu, cruia !i zise !n btaie de &oc: "$uzi m, 3asile, departe e iadul, cci aT vrea s a&ung acolo pn la ora -6 Ti tu, cu crSile tale, trebuie s Ttii*" :mul nostru !i rspunse cutremurat: "Dumnezeu s te "ereasc de calea aceasta, )oane* , de, s Ttii, de acolo nu mai vii niciodat cu su"letul. Dar s Ttii c, dac ai s mori !n necredinSa aceasta, ai s vezi tu la moarte cam ct este pn la iad". ,at&ocoritorul se duse !n pdure Ti se apuc s taie un copac mare. opacul czu, !ns, peste el Ti, pe loc, !l omor!. E=act la ora -6 a&unsese !n iad, aTa cum a dorit, pentru c ast"el de necredincioTi Ti bat&ocoritori a&ung, "r nici o &udecat, drept !n iad, ca Ti cei spnzuraSi Ti cei care !Ti iau viaSa singuri. 1are pericol e necredinSa Ti bat&ocura necredincioTilor. $ceTtia sunt vr&maTi ai lui Dumnezeu Ti grozav pedeaps !i va a&unge.

S- CEREM IERTARE

176

Se spune c odat Dumnezeu a !ngduit diavolului s vin !n ?aSa Sa Ti s%) spun cte vede Ti cte a"l el prin lume. Dup ce )%a spus lui Dumnezeu despre una Ti despre alta, dup ce i%a prt bine pe creTtini, iat c !ndrzneTte s%) spun: % Doamne, creTtinii Ti Te supr necontenit Ti Tu !i ierSi mereu, iar eu nu Te%am suprat dect o dat Ti pe mine nu m ierSi... $tunci Dumnezeu i%a rspuns: % E adevrat c oamenii 1 supr necontenit, dar tot adevrat este c ei !Ti cer Ti iertare. Tu 1i%ai cerut vreodat iertare# +uTinat, diavolul a pierit atunci din "aSa lui Dumnezeu. 2e !ntrebm, ce va "i cu oamenii care nu pot s cear iertare, nici lui Dumnezeu, nici semenilor lor# u cine se aseamn ei oare# FUNIA Un om, mergnd la du0ovnicul su, !i spuse c are ceva pe conTtiinS Ti voieTte s se spovedeasc. % 'ucrul acesta, zise el, m apas pe su"let zi Ti noapte, printe, Ti nu am deloc odi0n. % Dar ce este, ce%ai mai pSit "iule# !ntreb cu blndeSe preotul. % 2u !ndrznesc s spun, printe, este prea greu* % Trebuie totuTi s te mrturiseTti, cci alt"el nu vei avea odi0n Ti pace. % $m "urat*** % e anume ai "urat# % : "unie, printe* % Dac e aTa, zise preotul, du "unia !napoi la cel de la care ai luat%o, cere%i iertare, spunndu%i c%Si pare ru de ce ai "cut, Ti totul va "i bine. Dup cteva zile, 0oSul veni din nou Ti%i spuse preotului c tot nu%Ti redobndeTte liniTtea su"leteasc. (reotul !i zise atunci: % (oate, "iule, c nu mi%ai spus tot. (oate c mi%ai spus adevrul pe &umtate. % $Ta este, printe* % $tunci spune%mi adevrul !ntreg despre "unia aceea* % $pi, continu omul mrturisirea, am omis, printe, s v spun c la captul "uniei era o vac. APA MINUNAT: "emeie, mergnd la o mnstire, se plnse unui printe !mbuntSit de brbatul ei, zicnd: % (rinte, brbatul meu este aTa de ursuz Ti arSgos, c nu mai pot s%l suport. Tot timpul ne certm Ti nu Ttiu cum s "ac ca s%l !ndrept. (rintele, !nSelegnd despre ce este vorba Ti vrnd s%i dea un mi&loc prin care pacea s se re!ntoarc !n "amilie, !i zise: % 1ergi la trapez Ti spune%i "ratelui care are ascultare acolo, s%Si dea !ntr%o sticl ap din "ntna mnstirii Ti s%o duci acas. nd vine brbatul tu acas, s iei o !ng0iSitur din aceast ap. S%o pstrezi cu gri& !n gur Ti apoi vei vedea minunea. ?emeia "cu tot ce i se spusese. nd brbatul veni seara acas, lesne se vedea c era ru dispus, obosit Ti nerbdtor. 2umaidect "emeia lu !n gur o !ng0iSitur din apa misterioas Ti se strduia s n%o piard. ntr%adevr, curnd, brbatul !ncet. $st"el "urtuna din acea sear trecu repede. nc o dat lu "emeia acel medicament minunat Ti din nou se lsa cu acelaTi succes. Din acel moment brbatul era altul, era trans"ormat. i vorbea "rumos Ti o luda pentru gingTia Ti rbdarea ei. ?ericit din cale%a"ar pentru sc0imbarea soSului ei, "emeia merse !n grab la printe Ti%i povesti despre succesul cu apa minunat. % 2u apa din "ntna mnstiri, spuse printele, a "cut minunea, ci tcerea ta. 1ai !nainte comentai !naintea brbatului tu, care venea obosit de la munc, Ti%l enervai prin contraziceri. Tcerea ta !ns l%a !mblnzit. are aveSi probleme asemntoare cu soSii, mergeSi de luaSi ap minunat de la acea mnstire, iar dac a secat acea "ntn din cauza multelor solicitri, !ncercaSi Ti cu ap de la c0iuvet; are acelaTi e"ect. 5arantat* CREDIN:-, N-DEJDE 9I DRAGOSTE n -DGD, !n $rmenia a avut loc un puternic cutremur de pmnt de G,6/ pe scara +ic0ter. n urma acestei catastro"e naturale Ti%au pierdut viaSa cteva zeci de mii de oameni. )mediat dup cutremur, un tat, supravieSuind catastro"ei, se !ndrept spre Tcoal, unde se a"la "iul su. ntre acest tat Ti "iul su era o deosebit legtur de dragoste Ti prietenie. De alt"el tatl !i promisese "iului c !ntotdeauna va "i 177

mereu alturi de el. nd a&unse acolo observ c totul era aproape una cu pmntul. El nu disper, ci, plin de speranS, se apuc numaidect s sape printre drmturi, dar lumea prezent !ncerca s%l opreasc spunndu%i c dup attea ore totul este !n zadar. Ui !mpotriva opreliTtilor din toate prSile, el se puse pe treab. $ spat dou ore, zece, douzeci, treizeci de ore, Ti nu ddu de nimic. Dup vreo treizeciTiopt de ore de munc, continua s%l strige !ntruna pe "iul su, pe nume $rmand. Deodat veni Ti rspunsul: "Tat, sunt aici* % Scpase ca prin minune cu cSiva din colegii si de clas, deoarece pla"onul "ormase cu peretele lateral un triung0i salvator % 'e%am spus colegilor mei de clas s nu se !nspimnte, "iindc dac trieTti vei veni s m salvezi, Ti !mpreun cu mine Ti pe ei. Utiam eu c nu vei uita promisiunea "cut." MINUNEA SF7 PARASC.EVA DE LA IA9I (rin anii -D./%-D.7 comuniTtii au vrut s%o !ngroape pe cuvioasa ca s nu%i mai deran&eze mulSimea de credincioTi care veneau s se !nc0ine zilnic. S%au s"tuit !n secret; !ntr%o dimineaS au trimis niTte oameni s sape groap !n cimitir. nd au !nceput s sape, cerul, care pn atunci era senin Ti !nsorit, s%a !ntunecat cu niTte nori mari Ti negri Ti a !nceput un vnt nprasnic, cu ploaie Ti g0eaS ct oul de porumbel, cu tunete Ti "ulgere, de credeai c%i rade Domnul de pe "aSa pmntului. ngroziSi, oamenii au alergat cu mic cu mare la mitropolie s se roage uvioasei (arasc0eva s mi&loceasc ea la ,unul Dumnezeu, ca s nu%i prpdeasc. $u c0emat preoSii, au tras clopotele Ti au "cut cu toSii acatistul Ti paraclisul cuvioasei Ti alte rugciuni ctre Domnul Ti 1aica Domnului, !nct toat biserica era numai lacrimi Ti suspine. S%au rugat pn trziu. ?urtuna s%a potolit. ntre timp au venit vreo > brbaSi care au povestit mulSimii unde au "ost Ti ce au vrut s "ac edilii oraTului "r Ttirea preoSilor Ti a mitropolitului, dar uvioasa (arasc0eva le%a artat c nu ei conduc )aTul.

S- NE RIDIC-M ATUNCI CND C-DEM Un du0ovnic trebuia odat s Sin o predic !ntr%un penitenciar. Iile !ntregi s%a tot "rmntat, cci nu Ttia despre ce s le vorbeasc puTcriaTilor pentru a le miTca inimile. n s"rTit, sosi ziua Ti, cum intr !n sal, care era "oarte "riguroas, observ "eSe ironice. n timp ce urca la amvon, se ruga !n tain spre a%l lumina Du0ul S"nt. 'a penultima treapt, preotul se !mpiedic Ti se rostogoli. $uditoriul izbucni !n 0o0ote de rs. (e moment, preotul simSi o mare durere Ti ruTine. TotuTi sri deodat !n picioare Ti, Tc0ioptnd, urc din nou vioi treptele. $dresndu%se celor din "aSa sa, le spuse cu zmbetul pe buze: "Dragii mei, tocmai pentru asta am venit la voi. 3oiam s v art c putem s ne ridicm atunci cnd cdem*". SCURTAREA CRUCII Se spune c odat oamenii mergeau spre Sara "ericirii veTnice, pe un drum anevoios, cu crucile lor !n spate Ti se osteneau ducnd aceste poveri. 'a un moment dat, unul, creznd c are o cruce prea grea Ti prea lung, lu un "ierstru Ti o scurt. Dup un lung pelerina& a&unser cu toSii la marginea unei prpstii, peste care se zreau bucuriile dorite de ei. 2ici un pod nu ducea !n Sara care promitea veTnica "ericire Ti apropierea de Dumnezeu. Dup o scurt ezitare !Ti puser cu toSii crucile peste prpastie, "cnd o punte de pe un mal pe altul. Ui iat c tocmai se potriveau. Ui aTa au trecut !n Sara minunat. $cela !ns care%Ti retezase o bucat din cruce, sttea aici dezamgit Ti disperat, cci crucea lui, pe care o scurtase mai !nainte, nu mai a&ungea pe cellalt mal. Ui, spune legenda, c st Ti acum Ti plnge, privind spre Sara "ericirii veTnice, regretnd greTeala ce a "cut%o de a nu%Ti duce pn la capt crucea, aTa cum era ea. $Tadar, crucea su"erinSei, crucea pagubelor, crucea umilinSei, crucea nedreptSilor Ti oricare ar "i ea, ne va "i punte ctre mprSia lui Dumnezeu, dac o vom duce%o cu smerenie Ti "r crtire, cci Ttie Stpnul ce cruce i se potriveTte "iecruia. DRESORUL : vec0e istorioar povesteTte despre un pustnic care se tot scuza !naintea pelerinilor c are cam mult de lucru, c e tare ocupat... :amenii se mirau, cci !l Ttiau c are o viaS s"nt Ti nu este absorbit de cele materiale, de aceea !l !ntreb cu ce se ocup. (ustnicul le rspunse: "$m de !mblnzit doi Toimi, de dresat doi vulturi, s stpnesc doi iepuri, s am gri& de un Tarpe, s !ncarc un mgar, s pun Taua pe cai Ti s dresez un leu". "ntr%adevr, spuser oamenii, ai mult de lucru. Timpul !Si este !ncrcat. Dar unde !Si sunt animalele de care vorbeTti, cci nu vedem pe lng c0ilia s"inSiei tale nimic din toate acestea#" (ustnicul le e=plic !ntr%un mod "oarte simplu, ca s !nSeleag cu toSii, cci aTa ceva aveau Ti ei acas. De alt"el Ti noi avem !n gri& ast"el de Y&ivineL. " ei doi Toimi sunt oc0ii noTtri care se reped asupra oricrui lucru, cteodat sunt ca niTte sgeSi care se !n"ig ici% colo Ti aTa rmn. Uneori este greu s le !mblnzeTti. 178

ei doi vulturi sunt minile noastre care apuc, Ti ceea ce prind nu mai las liber. teodat scap de sub control. Ele ar putea "ace altceva, ar putea mngia, a&uta, desc0ide... ei doi iepuri sunt picioarele noastre care merg, lovesc, ologesc Ti ne "ac s rtcim. el mai greu lucru de stpnit !ns se a"l !n spatele dinSilor noTtri: limba @TarpeleA. ineva spunea c cei 46 de dinSi sunt neputincioTi !n "aSa unei singure limbi. Ea ar putea !ns s mngie, s spun lucruri "rumoase, s%l slveasc pe Dumnezeu, s spun adevrul... Ui apoi avem de !ncrcat un mgar: trupul nostru. t de des nu se aseamn cu un ast"el de animal* Totdeauna i se pare c e prea !ncrcat Ti se !mpotriveTte, "ace nravuri, re"uz, este !ncpSnat ca un mgar. Ui totuTi avem nevoie de el. $poi mai avem de dresat un leu. Despre leu se spune c este regele animalelor, aTa cum inima este centrala puterii, reTedinSa cura&ului Ti a tuturor sentimentelor nobile, dar poate "i Ti celula germenului urii Ti al revoltei. Q ci din inim ies: gnduri rele, ucideri, adultere, des"rnri, "urtiTaguri, mrturii mincinoase, 0ule R. @1t. -.,-DA Cdar s mai ai pe lng acestea Ti un Q Sap R puturos sau un Q porc R leneT Ti lacom, care s guiSe toat ziua de sete Ti "oameC CEI 9ASE DIN CALAIS n anul -47E, oastea regelui englez Eduard a asediat oraTul "rancez alais. n &urul oraTului, un val ucigtor !mpiedica orice contact cu e=teriorul. Drept urmare, imediat izbucni o "oamete cumplit. 1ai !nti murir cei btrni, apoi sugarii. n cele din urm slbir Ti oamenii !n putere, ast"el !nct nimeni nu se mai putea gndi la o ripost victorioas. $tunci un sol al regelui ceru s intre !n oraT. El comunic pre"ectului oraTului intenSia regelui: "n urmtoarele trei zile, regele are de gnd s nvleasc !n oraT Ti s%l incendieze. u toSii veSi muri: brbaSi, "emei, copii". 'ocuitorii cetSii l%au !ntrebat: "2u e=ist c0iar nici o cale de salvare#" ",a da, rspunse mesagerul. Dac Tase din brbaSii voTtri de "runte sunt dispuTi s moar pentru voi, atunci veSi "i salvaSi. $ceTtia vor trebui s se prezinte mine dimineaS !n lagrul oTtirii engleze. S nu aib nimic !n picioare, s "ie !mbrcaSi doar cu o cmaT Ti !n &urul gtului s "ie legaSi cu o "unie". 3estea !n"ricoTtoare se rspndi !n toat cetatea. ToSi cei -/./// de locuitori se gndeau numai la ei !nTiTi. Dar Tase din oamenii de "runte spuser: "1ereu am !ncercat s slu&im cu "idelitate oamenilor acestei cetSi cu braSele Ti talentele noastre. $cum suntem dispuTi s ne dm viaSa pentru !ntreaga cetate". etSenii oraTului au !ngenunc0eat plngnd Ti s%au rugat pentru aceTti voluntari. $ doua zi dis%de%dimineaS, cei Tase au mers !n lagrul regelui. El !i privi cu dispreS. n apropierea lor un clu sttea de&a pregtit cu sabia !n mn pentru a%i decapita. $tunci sosi regina, se arunc la picioarele regelui Ti mi&loci pentru aceTti oameni: "1ena&eaz acest oraT Ti pe aceTti oameni pentru c au "ost dispuTi s%Ti dea viaSa pentru ceilalSi". Dup lungi trgneli, regele !Ti sc0imb gndul. El cruS cetatea Ti viaSa acestor Tase voluntari. :are Ti la noi, cei ce ne conduc destinele, sunt gata s%Ti dea viaSa pentru popor# S%l rugm pe Dumnezeu s%Ti !ntorc "aSa ctre noi Ti s ne dea conductori creTtini, cu "ric de Dumnezeu, gata pentru &ert". De !ntoarcerea Ti alegerea nostr depinde soarta noastr. Ui de ne vom sc0imba !n bine, regina nostr @1aica DomnuluiA, va mi&loci la +egele +egilor @)isus <ristosA s cruSe cetatea @grdina saA. $min* N LOC DE APLAUZE Un mare scriitor spaniol, 'ope de 3ega, se a"la pe patul de moarte. 3iaSa i se derula !naintea oc0ilor ca un "ilm. $ avut multe succese Ti !ntreaga sa viaS a "ost copleTit de multe aplauze. )%a entuziasmat Ti !ncntat pe oameni cu cele peste o mie de piese de teatru. Trise doar pentru succes. 2%ar "i trebuit s "ie mulSumit acum la s"rTitul unei vieSi aTa de rodnice# nd se apropie ceasul din urm, privi deodat lucrurile alt"el. ) s%au desc0is oc0ii conTtiinSei. ugetul a !nceput s%l mustre cu asprime Ti era tare agitat, pentru c nu se !ngri&ise mai mult de su"let. Dar medicul care%l !ngri&ea !i spuse plin de admiraSie: (uteSi s muriSi "ericit. 'umea nu v va uita niciodat. 3eSi intra !n istorie. "Domnule doctor, !i spuse muribundul, abia acum !nSeleg: !naintea lui Dumnezeu este mare doar acela care are o inim bun. u ce mare bucurie aT da acum toate aplauzele vieSii mele, dac pentru acest lucru aT mai putea "ace mcar o "apt bun*". N:ELEPCIUNE DIN PATERIC Un btrn oarecare Tedea la Tebaida !ntr%o peTter Ti avea un ucenic iscusit. Ui avea obicei btrnul, seara, s%l s"tuiasc cele de "olos Ti dup s"tuire "cea rugciune Ti%l slobozea s doarm. :dat, !ns, a Tezut iarTi btrnul seara, dup obicei, s"tuindu%l pe "rate Ti, !n timp ce vorbea cu el, a adormit. )ar "ratele a aTteptat s se trezeasc btrnul Ti s%i "ac rugciune Vca s poat merge la culcareW. Dar, mult Teznd Ti nedeTteptndu%se btrnul, s%a suprat Ti a voit s se duc. Ui a su"erit aTa de Tapte ori la rnd, suprndu%se Ti !mpotrivindu%se, dar pn la urm nu 179

s%a dus. $poi, trecnd o vreme din noapte, s%a deTteptat btrnul Ti, vzndu%l pe ucenic Teznd, i%a zis: "2u te%ai dus pn acum#". )ar el a zis: "2u, c nu m%ai slobozit, printe". Ui a zis btrnul: "(entru ce nu m%ai deTteptat#". )%a rspuns "ratele: "2u am !ndrznit s te miTc ca s nu !Si stric somnul". $Ta, au citit pravila cea de dimineaS Ti, dup s"rTitul ei, l%a slobozit btrnul pe "rate Ti Tedea singur. $tunci a "ost rpit Ti iat cineva !i arta lui un loc slvit, cu un scaun strlucit !n el Ti deasupra scaunului Tapte cununi strlucitoare. )ar el l%a !ntrebat pe cel ce i le arta: "$le cui sunt acestea#" Ui i%a rspuns acela: "$le ucenicului tu. Ui locul Ti scaunul i le%a druit Dumnezeu pentru ascultarea lui, iar cele Tapte cununi !n noaptea aceasta le%a luat". Deci, venindu%Ti !n sine btrnul, l%a c0emat pe "rate Ti i%a zis: "Spune%mi, ce%ai "cut !n noaptea aceasta#" )ar el a rspuns: ")art%m, printe, dar nimic n%am "cut*" ,trnul, socotind c smerindu%se nu mrturiseTte, i%a zis: "2u te slobozesc de nu%mi vei spune ce%ai "cut sau ce%ai gndit !n noaptea aceasta*". ?ratele, nimic Ttiind s "i "cut, nu avea ce s%i zic. Ui i%a zis printelui: "(rinte, nimic nu am "cut dect aceasta: c, suprat "iind de gnduri, de Tapte ori am vrut s m duc Vla culcareW, !ns "r de slobozenia ta nu m%am dus". )ar btrnul, auzind, a !nSeles c de cte ori s%a luptat !mpotriv gndului a primit cunun de la Dumnezeu. Ui "ratelui nimic din cele ce a vzut nu i%a spus. Dar pentru "olos le%a povestit acestea la brbaSi du0ovniceTti, ca s cunoaTtem c Ti pentru mici osteneli ne druieTte nou Dumnezeu cununi strlucite. S ne mai !nvSm Ti a cere cu osrdie rugciunile prinSilor. VNTUL RECE Un cal tria cu mnzul su !ntr%o vale minunat cu pTuni verzi, ruri limpezi, umbr rcoroas a multor copaci. Dar mnzul era nemulSumit Ti se mani"esta ca Ti oamenii care au de toate. De aceea toat ziua lenevea Ti nu "cea dect ceea ce%i aducea plcere: dormea, deTi nu era obosit; mnca tot timpul, "r a%i "i "oame; bea "r a%i "i sete Ti petrecea ca Ti oamenii !mbuibaSi. u toate acestea, dispreSuia valea. "Tat, dac trebuie s mai triesc aici, sigur m voi !mbolnvi. )arba nu%mi mai place, aerul este aTa de su"ocant, rul este murdar. Trebuie s plecm de aici*" $Ta c au plecat de acolo. S%au urcat pe crruTe abrupte spre coama muntelui. $ici vntul rece btea tare Ti aproape c nu mai gseai petic de iarb. $ doua zi, mnzul prea epuizat Ti "r vlag din cauza "oamei. $ treia zi, nu% Ti mai putea miTca picioarele. "Este timpul s plecm de aici", spuse tatl Ti%l conduse pe "iul su !n vale pe un alt drum. Sosir acolo abia noaptea. SimSind sub picioarele sale iarba "raged Ti proaspt, mnzul nec0ez cu bucurie: "Tat, rmnem aici. 2iciodat nu am mncat o iarb aTa de "rumos mirositoare Ti aTa de gustoas*" n acel moment se !nlSau zorii dimineSii Ti mnzul observ c tocmai !n aceast vale au trit Ti mai !nainte. De ruTine, nu mai !ndrznea s priveasc la tatl su. 2u Ttiu dac pe la dumneavoastr sunt ast"el de mn&i, dar pe la noi e valea plin. Unii s%au !ntors de curnd "iindc n%au suportat "vntul rece al munSilor occidentali", mai rece dect "crivSul". MATERIAL PENTRU CASSe spune c o doamn bogat, ce &ucase un rol important pe pmnt, ca oricare alt muritor, plec din lumea aceasta dup o viaS plin de gri&i pmnteTti, trud Ti stres, Ti a&unge !n cer. $colo o primi S". (etru Ti%i art o vil mreaS: "$ici este locuinSa slu&itoarei dumneavoastr". $tunci doamna se gndea !n sinea ei: "Dac slu&itoarea mea are o locuinS aTa de "rumoas Ti mreaS, atunci ce voi primi eu#" )mediat dup aceasta, S". (etru !i art o alt cas, mai mic Ti "oarte srccioas, Ti%i spuse: "$colo este locuinSa dumneavoastr". Suprat, doamna !i spuse: "Dar !n aceast locuinS aTa de mic nu pot locui". $tunci S". (etru !i rspunse: "mi pare ru, doamn, dar cu materialul pe care ni l%aSi trimis de pe pmnt, n%am putut construi ceva mai bun". S ne grbim Ti s ne strduim s trimitem la cer ct mai mult YmaterialL Ti de bun calitate pentru casa veTniciei noastre, ca niTte slugi vrednice; mcar cte o YcrmidL !n "iecare zi. NU NUMAI N G.ERG.ESA Iilele trecute am "ost la o biseric din zona noastr, unde slu&eTte, !mpreun cu "iul su, un (rinte du0ovnicesc, preot de mir, binecunoscut pe aceste meleaguri @Ti nu numaiA. $ici s%au svrTit slu&ba S"ntului 1aslu, 1olit"ele S"ntului 3asile cel 1are, 1olit"ele S"ntului )oan 5ur de $ur Ti alte slu&be "olositoare creTtinilor. 1ult m%am "olosit Ti eu Ti cei dimpreun cu mine. 1%am "olosit pentru c aici am asistat la niTte scene cutremurtoare, care ar trebui s ne dea Ti mai mult de gndit !n ceea ce priveTte mntuirea su"letului. (rintre atSia bolnavi su"leteTte Ti trupeTte, care s%au rugat aici !n genunc0i cam cinci ore, erau Ti trei "emei demonizate. Una din ele, din cnd !n cnd, gro0ia ca porcii. $lta aTtepta liniTtit, !n genunc0i, !nceperea slu&bei, dar, dup ce printele btrn a dat binecuvntarea, cnd i%a aTezat crucea pe cap, a Sipat de ne%am cutremurat: Y)a crucea*L, la care printele i%a spus: Y2u se poate*L. 1ai trziu, cnd printele tnr citea la S"ntul 1aslu una din rugciuni, a Sipat: Y5ata*L, adic s tac. )a cerut printelui s plece de lng ea, a vrut s%l loveasc pe printe, dar n%a avut cura&ul. $ 180

mai spus @diavolulA c mult nu va mai sta la ea Ti multe altele. $ muncit%o Ti a tvlit%o pe &os pe biata "emeie, c%Si era mai mare mila. Dar nici ea nu se lsa, se !nc0ina Ti striga a&utor la Dumnezeu Ti la 1aica Domnului. $lt "emeie, tnr, pn%n treizeci de ani, de asemenea demonizat, a "ost adus de mama Ti de sora ei. $ceasta tot timpul a urlat !n biseric Ti s%a agitat, voind s plece a"ar. $m !nSeles, de la cineva, c srmana "emeie era cstorit, cu doi copii, iar brbatul ei tria cu alta Ti ca s scape de ea, !ntr%o zi i%a dat o pr&itur Ti de atunci s%a demonizat biata "emeie Ti nici n%a mai putut s vorbeasc. ) s%au "cut vr&i, care se lipesc cu !ngduinSa 'ui Dumnezeu, mai ales dac omul nu e la zi cu s"inSeniile ,isericii. ,ine ar "i s vad asemenea scene ct mai mult lume, ct mai mulSi creTtini, ca s se trezeasc, s nu mai trateze cu indi"erenS e=istenSa diavolului Ti mntuirea su"letului. )at cteva concluzii pe care le putem trage de aici: -. Este adevrat !nvStura ,isericii re"eritoare la lumea du0urilor Ti a c0inurilor iadului. 6. 1are este puterea S"intei ruci. De aceea trebuie s cinstim semnul S"intei ruci, s%l "acem drept Ti ct mai des pe "eSele noastre, s nu%l zugrvim pe &os, ca s "ie clcat !n picioare, s nu%l avem pe aTternuturi, ca s nu ne aTezm pe el. S se ruTineze, aTadar, toSi cei care nu cinstesc S"nta ruce* 4. <arul 'ui Dumnezeu este lucrtor, indi"erent de vrsta Ti de vrednicia preotului, indi"erent c este preot de mir sau preot clugr. 7. 2u trebuie s mncm orice Ti de la oricine. 3r&ile se pot transmite Ti prin mncare, dac primim de poman de la nebotezaSi, pgni sau creTtini cu viaS imoral. )at de ce trebuie s "acem semnul S"intei ruci Ti peste mncare Ti s "im cu s"inSeniile la zi, adic spovedanie, !mprtTanie, s lum ana"ur Ti ag0iasm mic, dac se poate zilnic, s ne ungem cu s"ntul mir, s mergem la slu&bele ,isericii Ti s "acem tot ce ne !nvaS S"nta ,iseric prin (rinSii ei du0ovniceTti, cci 2U E 5'U1N cu mntuirea su"letului. S !nvie Dumnezeu Ti s se risipeasc vr&maTii 'ui, s "ug de la "aSa 'ui cei ce%' ursc pe Dnsul. S piar cum piere "umul; cum se topeTte ceara de la "aSa "ocului, aTa s piar diavolii de la "aSa celor ce iubesc pe Dumnezeu Ti se !nsemneaz cu semnul crucii Ti zic cu veselie: ,ucur%te, preacinstit Ti de viaS "ctoarea rucea Domnului, care alungi pe diavoli cu puterea elui ce S%a rstignit pe tine, a Domnului nostru )isus <ristos, Ti S%a pogort la iad Ti a clcat puterea diavolului Ti te%a druit nou pe Tine, cinstit rucea Sa, spre alungarea a tot pizmaTului. :, preacinstit Ti de viaS "ctoare rucea Domnului, a&ut%mi cu S"nta Doamn ?ecioar, 2sctoare de Dumnezeu, Ti cu toSi s"inSii !n veci. $min O MINUNE A SF7 DIMITRIE BASARABOV ?aptele ce urmeaz au "ost mrturisite de printele )ustin ,ulimar, slu&itor la atedrala patriar0ala din anul -DGD. n acelaTi an, !n locaTul de pe "ostul deal al podgorenilor venea Ti un brbat credincios care umbl cu dou cr&e. u toate c se deplasa greu, el participa la multe din slu&bele bisericeTti, iar de la S"ntul 1aslu era nelipsit. ,rbatul acesta rmnea !ntotdeauna s se !nc0ine ultimul la racla cu s"intele moaTte ale uviosului Dimitrie. ?cea ast"el deoarece, din pricina in"irmitSii lui, !i era mult mai greu s urce treptele de lng racl. $Ta c !nainte de a urca !Ti aran&a cr&ele ca s le poat lua la coborre. $poi urca lng racl Ti ast"el, atta ct beteTugul su !i !ngduia, bietul om !ngenunc0ea lng racl. ntr%o zi Ti%a aTezat cr&ele, aTa cum !i era obiceiul, iar apoi a urcat !naintea raclei uviosului. $&uns sus, a !ngenunc0eat !n "elul !n care el o putea "ace, iar apoi s%a rugat iarTi Ti iarTi S"ntului Dimitrie. Dup ce Ti%a isprvit rugciunea s%a !nc0inat, a cobort treptele Ti apoi a ieTit din biseric. Dup ce a a&uns la poalele Dealului (atriar0iei, Ti%a dat seama c Ti%a uitat cr&ele !n catedral. Ui !ndat a priceput minunea pe care a "cut%o S"ntul Dimitrie cu el. (icioarele sale erau pe de%a%ntregul sntoase. $cesta era marele dar pe care i%l "cuse uviosul. u lacrimi !n oc0i s%a !ntors !naintea raclei Ti i%a mulSumit S"ntului att pentru minunata tmduire, ct Ti pentru delicateSea Ti uimitoarea !nSelepciune cu care a svrTit%o. $poi i%a povestit ar0imandritului 5ric0entie % pe atunci slu&itor al atedralei % toate cele petrecute. $cest printe era om !n vrst Ti de%a lungul vieSii sale "usese martor la mai multe minuni ale S"ntului Dimitrie. Dnsul s%a retras dup anul -DGD la mnstirea Secu, !ns a mrturisit c aceast vindecare miraculoas a "ost !ntre cele care l%au impresionat cel mai mult. Dup ce i%a spus ar0imandritului cum a "ost tmduit, brbatul care mai !nainte umbla cu mare greutate, Ti%a luat cr&ele sub braS Ti s%a !ntors cu pace la ale sale. ;BB POVETE ORTODOXE - .?rica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii. 6. Dumnezeu c0eama pe toti la sine dar necredinciosii nu asculta, iar cand vine necazul peste ei si ii incon&oara nenorocirea ei striga si c0eama pe Dumnezeu. $tunci si D Dumnezeu nu ii asculta si nu ii aude pe cei care nu se intorc de la pacat. 4. De vrei sa te mantuiesti cu intrebarea sa calatoresti. 7. 1antuirea sta in buna s"atuire; cei care nu se s"atuiesc cad ca "runzele. a in orice treaba daca nu te s"atuiesti... .. el ce crede in Dumnezeu se teme de El si implineste poruncile Sale. 181

>. rede, cerceteaza si invata credinta ortodo=a. E. (uneti nade&dea in Dumnezeu din toata inima si nu te bizui pe priceperea ta. G. insteste pe Dumnezeu din averea ta si din roadele pamantului tau si din roadele muncii tale. $tunci camarile si 0ambarul tau se va umple de grau, de untdelemn, de vin si de toate bunatatile. D. 2u te supara cand te cearta si te mustra Dumnezeu, ca Dumnezeu cearta tot omul pe care il iubeste si pedepseste ca un tata pe tot omul care ii este drag iar la urma vine mangaierea si bucuria. -/ .?ereste%te de prietenia cu "emeile straine, "rumoase si ademenitoare ca sa nu cazi in pacat ca nu poate cineva sa puie carbuni in san si sa nu se "riga sau sa mearga pe &aratec si sa nu%si "riga talpile. --. 2umai binecuvantarea Domnului imbogateste iar osteneala "ara Dumnezeu nu e buna de nimic. -6. ?rica de Dumnezeu lungeste viata omului, iar cei necredinciosi vor traii putin. -4. 1andria nu da prile& decat numai la cearta iar cei intelepti primesc s"aturile. 'a o discutie aprinsa, cel intelept cedeaza primul. -7. ine cruta nuiaua isi uraste copilul iar cel care il iubeste il cearta la vreme. -.. el ce incet la manie este bogat in intelepciune iar cel ce se manie degraba isi da pe "ata prostia. ->. 2u sta la masa omului zgarcit si nu manca mancarea lui, caci el zice ia, mananca, iar inima lui nu%i pntru tine si iti numara bucatile pe care le mananci. -E. Trei lucruri, trei naravuri, trei patimi il saracesc pe om si il "ac de poarta zdrente: lenea, betia, distractia. Deci sa nu "ii printre lenesi, printre betivi si printre cei care se distreaza. -G. De trei "eluri de oameni se scarbeste Dumnezeu si toata lumea inteleapta: omul bogat si mincinos, omul sarac si mandru, omul batran si des"ranat. -D. (acatosii sunt ca sacii carbunarului, se murdaresc unul de altul. Deci "ereste%te tu, cel cu su"letul curat si 0aina alba de cei ce stau in carbuni si mocirla pacatelor ca sa nu te "aci negru si murdar ca ei. 6/. Dreptatea ii place oricui dar sa "ie de partea lui. 6-. Sa te laude altii si nu gura ta, un strain si nu buzele tale. 66. e sa%i cerem lui Dumnezeu: Doamne, nu imi da prea multa bogatie ca sa nu ma mandresc si sa uit de Dumnezeu. 2u%mi da nici prea multa saracie ca sa nu ma apuc de "urat, ci da%mi numai painea care%mi este de trebuinta. 64. Tinere, "eciorule: cauta%ti un tovaras de viata din "etele credincioase cu multa "rica de Dumnezeu, timida, rusinoasa, 0arnica, modesta si blanda, ea va "i pentru tine cea mai mare bogatie si iti va lungi viata, ea se da in dar celor ce se tem de Dumnezeu. 67. 2u te lasa a doua oara tras la pacat, ca si pentru o singura data nu vei scapa nevinovat. 6.. 1ai bine sa nu "agaduiesti, decat sa "agaduiesti si sa nu implinesti. 6>. auta pe Dumnezeu cata vreme il poti gasi si striga la el cata vreme este aproape de tine. 6E. $duna la tinerete ca sa ai la batranete. 6G. Sa nu "ii lenes cu mainile si 0arnic cu gura. 6D. $du%ti aminte de Dumnezeu din tinerete si slu&este%) 'ui, nu lasa pana la batranete, ca atunci nu vei mai putea "ace nimic pentru mantuirea su"letului tau. 4/. 1ulti sa "ie prietenii tai, dar inima sa o dai unuia dintr%o mie. Secretul nimanui sa nu%l dai. 4-. De vrei sa "aci un prieten, mai intai pune%l la incercare. 46. $ "i mare nu%i mirare, a "i om, e lucru mare. 44. ine a&uta ,iserica, 1anastirile si pe saraci, acela imprumuta lui Dumnezeu. 47. De vrei sa "ii "ericit in +ai si pep amant, cu un oc0i sa privesti cerul si cu unul pamantul, cu o mana sa aduni painea si cele de trebuinta si cu o mana sa te tii de Dumnezeu, sa "ii in permanenta in legatura cu Dumnezeu. 4.. ,arbatilor, nu imbracati 0aine "emeiesti, "emeilor nu imbracati 0aine barbatesti. ei ce "ac aceasta, uraciune este in "ata lui Dumnezeu.@Deuteronom 66%.A 4>. (e cei vii invata%i, vorbeste%le, iar pentru cei morti te roaga, &eleste si plangi la inmormantarea lor. 4E. 1are urgie este "emeia betiva la casa omului si rusinea ei cu nimic nu se poate acoperi. 4G. 1are dar este "emeia rusinoasa la casa omului. Este cea mai mare bogatie. 4D. Din gura omului prost nu cauta sa primesti s"aturi si invataturi. 7/. 2u asculta pe nimeni cand este vorba de paguba su"letului tau. 7-. Sa nu%ti "ie rusine sa%ti marturisesti pacatele tale. 76. 2u te supune omului nebun si nu maguli "ata celui puternic. 74. Sa "ii repede la ascultat si incet la raspuns. 77. ,ani sa nu imprumuti iar daca ai imprumutat socoate%i ca pierduti. 7.. 2u te pune garant@c0ezasA pentru nimeni. 7>. 5andeste%te la ceasul mortii cum vei sta in "ata &udecatii lui Dumnezeu si niciodata nu vei gresi. 7E. )n tot momentul pune%ti intrebarea si da raspunsul. ine esti, ce esti, de unde vii si unde te duci # Esti un muritor, esti un pacatos, vii de la Dumnezeu si te intorci tot la Dumnezeu. 7G. 1ai "ericit este sa dai milostenie decat sa prmesti milostenie. 7D. Sa "ie mana ta intinsa la dat si stransa la luat. 182

./. u omul betiv sa nu te intovarasesti ca el nu va putea pastra secretul. .-. :mul betiv se aseamana cu omul nebun si "ara minte. .6. )n tot timpul sa te gandesti cum este Dumnezeu. .4. Dumnezeu este atotputernic, peste totul. .7. Dumnezeu este atotvazator, vede totul. ... Dumnezeu este atotdrept, "ace numai dreptate. :mul este dator sa "aca pace iar Dumnezeu sa "aca dreptate. .>. Dumnezeu este atotiertator, iarta pe toti cei care se intorc de la pacat. .E. Dumnezeu este atotmilostiv. .G. ei mai mari dusmani ai bisericii lui <ristos sunt sectantii. S"antul $postol (avel spune: Q cu omul sectant@ereticA sa nu stai de vorba decat cel mult de doua ori. 'a el sa nu te duci, la tine sa nu%l primesti si nici o prietenie sa nu ai cu el. R .D. restinul ortodo= este "iul ,isericii lui <ristos si ostas al lui <ristos care lupta pana la moarte pentru a dobandi cununa vesniciei si viata vesnica, "acandu%si cruce la tot pasul inlatura raul, luptand contra pacatului. >/. e sunt ereticii @sectantii A # Dezarmati de S"anta ruce, despartiti de ,iserica si de toate tainele pe care le%a lasat Dumnezeu numai in ,iserica, +ataciti. >-. restinul care lipseste trei duminici la rand de la S"anta ,iserica pierde pe ingerul pazitor de la ,otez. >6. e este un calugar # Este un inger in trup, asemanator cu S". )oan ,otezatorul, un ostas devotat al lui 0ristos care se da de buna voie &ert"a pentru trium"ul ,isericii lui <ristos si care pastreaza s"intele canoane, tipicul tuturor slu&belor crestine ortodo=e. )ar daca calca &uramantul si se casatoreste , se aseamana cu )uda vanzatorul si cu diavolul cel cazut din cer, din inger luminat, diavol intunecat. >4. redinta este in cele nevazute, dar se simte cu mintea si su"letul din care se naste 2ade&dea si Dragostea. >7. e este rugaciunea # +ugaciunea este vorbirea cu Dumnezeu. Ea este de trei "eluri: de cerere, de multumire si de lauda. >.. e este postul # (ostul este porunca dumnezeiasca data primilor oameni, $dam si Eva din 3ec0iul Testament. (ostul este porunca data de )isus <ristos in 2oul Testament. (ostul este porunca data de Dumnezeu prin S". (arinti in S"intele anoane. De la leagan si pana la mormant suntem datori sa postim cele 7 posturi de peste an, precum si miercurea si vinerea si cele trei zile de peste an: $&unul ,obotezei, Taierea capului S". )oan ,otezatorul, )naltarea S". ruci. 2imeni nu poate "i dezlegat sa nu posteasca posturile de mai sus oricat de tanar sau oricat de batran ar "i. (ostul este aripa rugaciunii. el ce nu poate posti sa ceara s"atul preotului du0ovnic. (ostul este pravila sanatatii. (ostul este calauza tineretului. (ostul este cinstea si lauda batranilor. >>. (lacut lucru este inaintea lui Dumnezeu sa te impartasesti, dar pregatit* 2epregatit si cu nepasare, este mare pacat, "oc si osanda. >E. el ce in&ura pe Dumnezeu, pe reatorul sau, savarseste pacat strigator la cer si asa isi va auzi glasul sau la &udecata, cum '%a in&urat pe Dumnezeu. Deci paraseste acest obicei, roaga%te si plangi sa te ierte Dumnezeu. >G. el ce "umeaza savarseste pacat pentru ca distruge \salasul su"letuluiO care este trupul. ?umatul este o sinucidere lenta. >D. el ce "ura sau a "urat, sa dea inapoi si sa nu mai "ure, cum a "acut si vamesul Ia0eu. $lt"el nu va "i iertat. E/. Dumnezeu va nimici inainte de vreme pe mamele ucigase, nu le va lasa sa imbatraneasca pep amant ci le va duce inainte de vreme in )ad, asa cum si ele au omorat pe copiii lor inainte de a se naste. )n aceeasi osanda si pedeapsa vor cadea si sotii acelor mame ucigase, ca tatii ucigasi ai acelor copii lipsiti de aparare. @ )ntelepciunea lui Solomon -6,.%> A. E-. 2u vrei sa "ii tata, nu vrei sa "ii mama, nu ti%e drag sa ai copii mai multi cat ti%i randuieste Dumnezeu, nu te casatori, nu te in&unga la caruta "amiliala, nu bat&ocori taina cununiei, traieste in "eciorie. E6. )n viata ta, cum voiesti sa se poarte si sa%ti "aca tie altii, tot asa "a si tu altora. E4. Din tot su"letul tau teme%te de Dumnezeu si pe toti preotii 'ui cinsteste%i. E7. )n viata ta, tot binele si toata milostenia sa o "aci la cel credincios si cu "rica de Dumnezeu si nu cu cel necredincios si vei avea plata la Dumnezeu. E.. 2u uita sa "aci si raposatilor, parte din roadele pamantului. E>. +oaga%te si munceste. EE. ine nu vrea sa munceasca, acela sa nu manance. EG. ,unatatea nu interzice umilinta. ED. Sa umplem timpul cu esentialul. G/. 1ai inainte de a merge la S"anta ,iserica impaca%te cu toti cu care esti certat. G-. 'asa si tu din inima si iarta tuturor celor ce ti%au gresit cu ceva. G6. )mbracate intr%o tinuta curata, dar modesta, ba c0iar smerita, stiind ca nu mergi la teatru, ci ca sa te rogi lui Dumnezeu cu umilinta si cu lacrimi, pentru iertarea pacatelor tale. G4. Daca duci un dar, cat de mic, in biserica : lumanari, tamaie curata si un pomelnic pentru a "i pomenit, tu si toti ai casei tale la S"anta 'iturg0ie, impaca%te cu apropiatii tai si cu Dumnezeu. 183

G7. Sileste%te dupa putere ca sa "ii la S"anta ,iserica mai inainte de a incepe slu&ba, ca sa ai timp sa te inc0ini in liniste pe la s"intele icoane si sa poti da din vreme spre pomenire pomelnicul. G.. Daca din intamplare ai sosit dupa inceperea slu&bei, apoi stai linistit la locul tau; ca sa nu "aci tulburare si altora prin umblarea ta de colo pana colo. $ceasta sminteala este mai mare pacat decat binele ce%l "aci. (acea si desavarsita liniste este de absoluta trebuinta. auta pacea cu tine insuti, pacea cu aproapele si pacea cu Dumnezeu in tot timpul vietii tale. G>. Stand in biserica, nu privi in dreapta si in stanga caci aceasta te sustrage de la gandirea spre Dumnezeu. GE. 3orbirea in biserica e un pacat "oarte mare. 2ici tu nu te rogi si impiedici sip e altul de a se ruga. De aceea starea ta in biserica in loc sa%ti "ie spre "olos si spre iertare iti va "i spre osanda si pacat. GG. Urmareste cu mintea tot ce se citeste si se canta si repeta si tu in minte rugaciunile, macar cele mai insemnate. GD. Sileste%te in timpul slu&bei sa nu te abati cu mintea la nimic pamantesc, pentru ca macar doua ceasuri din saptamana sa traiesti si tu in adevarata reculegere si rugaciune. D/. and te inc0ini, "a semnul rucii complet si cu luare aminte. ?acand semnul S"intei ruci in bat&ocura inseamna ca bat&ocoresti pe Stapanul ei, in numele caruia te inc0ini. 1ai de "olos este sa "aci rucea odata cum se cuvine, decat sa "luturi de multe ori cu mana "ara sa stii tu, nici altii, ce voiesti sa "aci; prin aceasta vei starni rasul celor care te vad, "acand sminteala altora si tie iti va "i spre pacat. D-. $sculta cu luare aminte toata slu&ba pana la s"arsit. 2umai asa ti%ai "acut datoria deplina catre su"letul tau. Dupa cum dai 0rana indestulata corpului tau toata saptamana, da si su"letului tau macar odata sa se sature de cuvantul lui Dumnezeu, cel dadator de viata. D6. S"anta Evang0elie, $postolul si azania sau predica, asculta%le cu luare aminte, in asa "el ca sa poti spune si tu altora despre "olosul si invatatura ce%ai luat din cuprinsul lor. D4. and se imparte S"anta $na"ora inc0ina%te si pe la S"intele )coane cu toata credinta si smerenia cuvenita. D7. and te inc0ini icoanelor, saruta c0ipul S"antului la picioare, sau cel mult mainile iar nu la "ata. D.. (lecand din biserica mergi grabnic acasa, "erindu%te de a te abate pe la carciumi sau locuri unde se spun vorbe ne"olositoare. D>. Dupa ce stai la masa si te odi0nesti putin apoi citeste carti morale religioase si mediteaza si te roaga. (ovatuieste pe toti ai tai spre cele su"letesti. DE. Daca ai de unde, cerceteaza si bucura pe saraci prin milostenie, cu bucate, cu 0aine, cu bani si din toate darurile ce ti%a dat ,unul Dumnezeu. $semenea si cu cuvinte bune povatuieste pe cei nestiutori pe calea Domnului. DG. Daca vei serba Duminicile si sarbatorile in acest "el, apoi vei ave ape Dumnezeu cu tine. DD. (lictiseala. De ce, in toiul "ericirii pamantesti noi ne plictisim si simtim un gol in su"letus nostru# (entru ca un glas e=presiv al inimii ne spune: :mule, nu cauta bunatatile satis"acatoare pep amant, in aceasta vale a desertaciunii si pieirii, "ericirea ta nu e decat in Unicul Dumnezeu. -//. Dumnezeu se descopera nu unei minti ascutite ci unei inimi curate* SCRISORI DE LA TEDDC )n timp ce se a"la in "ata copiilor din clasa a .%a, Doamna T0ompson, in prima zi de scoala, le%a spus un neadevar. a ma&oritatea pro"esorilor, le%a spus elevilor sai ca ii iubeste pe toti la "el de mult. Totusi, acest lucru nu era posibil, deoarece in primul rand, cu"undat in banca sa, era baietelul numit TeddZ Stallard. Doamna T0ompson il urmarise pe TeddZ in anul precedent si observase ca acesta nu se &uca cu ceilalti copii, 0ainele sale erau neingri&ite si era murdar mai tot timpul. Si TeddZ putea "i nesu"erit. Se a&unsese pana acolo incat Doamnei T0ompson ii "acea placere sa scrie pe lucrarile acestuia, cu un creion gros si rosu, un F mare si ingrosat, si sa%i dea nota 7. 'a scoala la care preda doamna T0ompson, trebuia sa revizuiasca toate caracterizarile elevilor, iar pe TeddZ il lasase intentionat la urma. Totusi, cand a desc0is dosarul acestuia, a ramas surprinsa sa vada ca pro"esoara din primul an scrisese "TeddZ e un copil istet, isi "ace temele cu gri&a, este manierat si este o placere sa "ii in pra&ma lui". (ro"esoara din clasa a 6%a scrisese "TeddZ este un elev e=celent, apreciat de colegii sai, dar este tulburat de "aptul ca mama sa su"era de o boala incurabila, iar viata de acasa trebuie sa "ie "oarte grea" (ro"esoara din clasa a 4%a scrisese "1oartea mamei sale il a"ectase "oarte mult. Se straduieste "oarte mult, dar pe tatal sau nu%l prea intereseaza, iar climatul de acasa il va a"ecta in curand, daca nu se va sc0imba ceva" (ro"esoara dintr%a 7%a a scris "TeddZ este retras si nu mai este interesat de scoala. 2u are multi prieteni si uneori adoarme in timpul orei" De%acum, doamna T0ompson intelesese problema si i%a "ost rusine de ce "acuse. S%a simtit si mai prost cand elevii ei i%au adus cadouri de raciun, legate cu panglici "rumoase si impac0etate in 0artie stralucitoare. 1ai putin TeddZ. adoul acestuia era impac0etat cu 0artie obisnuita, de culoare maro. Doamnei T0ompson i%a "ost greu sa il desc0ida in "ata celorlalti. Unii dintre elevi au inceput sa rada cand a descoperit o bratara careia ii lipseau unele pietre si o sticluta de par"um pe trei s"erturi goala. Ea i%a certat cand a observat ca bratara era draguta si par"umul mirosea "rumos. TeddZ Stallard a ramas dupa ore in acea zi doar pentru a%i spune "Doamna T0ompson, astazi mirosi e=act ca si mama". 184

Dupa ce copiii au plecat, a plans timp de aproape o ora. )n acea zi, a incetat sa mai predea citirea, scrierea si aritmetica si a inceput sa%i invete pe elevi. Doamna T0ompson i%a acordat o atentie deosebita lui TeddZ. (e masura ce lucra cu el, mintea sa a inceput sa%si revina. u cat il incura&a mai des, cu atat acesta reactiona mai bine. (ana la s"arsitul anului, TeddZ a&unsese cel mai istet elev din clasa si, in ciuda promisiunii ca%i va iubi pe toti la "el, TeddZ a devenit alintatul sau. Un an mai tarziu, a gasit o scrisoare de la TeddZ in care%i spunea ca e cea mai buna pro"esoara pe care o avusese vreodata. $u mai trecut inca sase ani pana a mai primit un semn de la TeddZ. $poi, el i%a scris ca terminase liceul al treilea din clasa, si ca ea ramasese cea mai buna pro"esoara pe care o avusese. (atru ani mai tarziu, a mai primit o scrisoare in care%i spunea ca va termina in curand si "acultatea cu cele mai bune rezultate. )nca o data o asigura pe doamna T0ompson ca "usese cea mai buna pro"esoara. $poi au mai trecut inca patru ani si a mai venit o scrisoare, cu acelasi mesa&, dar numele e=peditorului era sc0imbat: Dr. T0eodore Stallard. $poi o noua scrisoare in care o anunta ca se va casatori. )i spunea ca tatal sau a murit cu cativa ani in urma si o intreba daca ar vrea sa participe la nunta si sa stea in locul in care sta, de obicei, mama mirelui. ,ineinteles ca a acceptat. Si a purtat bratara careia ii lipseau unele pietre si a "olosit acelasi par"um pe care il primise de mult de la TeddZ. S%au imbratisat, iar TeddZ i%a soptit la urec0e "1ultumesc pentru ca ai crezut in mine. 1ultumesc pentru ca m%ai "acut sa ma simt important si mi%ai aratat ca pot insemna ceva." Doamna T0ompson i%a soptit cu lacrimi in oc0i "TeddZ, ai inteles gresit. Tu esti cel care m%a invatat ca pot sc0imba ceva. 2u am stiut cum sa predau elevilor pana te%am intalnit pe tine." 1:+$'$: 2u poti niciodata sa stii cum poti in"luenta viata altora prin ceea ce "aci sau prin ceea ce nu "aci. Tine seama de acest lucru in aventura ta prin viata si incearca sa sc0imbi ceva in viata celorlalti @si ar "i ideal daca ar "i in bineA. Si nu uita* 2imeni nu are dreptul sa priveasca o alta persoana de sus, decat in momentul in care se apleaca si%i intinde o mana pentru a%l a&uta sa se ridice* UN DEEEEND LUMINOS Doi prieteni se intalnesc intr%un bar, la o ca"ea. Deprimat, unul dintre ei incepu sa se descarce, povestind despre toate preocuparile sale... munca... banii... raportul cu prietena... scopul sau in viata... Totul parea sa ii mearga prost. elalat baga mana in buzunar, scoase o bancnota de ./ EU+: si ii zise: % 3rei aceasta bancnota# % ,ineinteles... sunt ./ EU+:, cine nu i%ar vrea# el care avea bancnota in mana o stranse cu putere pana cand aceasta se "acu un mic g0emotoc. % $cum o mai vrei# % Sunt tot ./ EU+:. ,ineinteles ca ii iau si asa, daca mi%i dai. (rietenul des"acu g0emotocul, arunca bancnota pe &os si o calca in picioare, pana cand se murdari toata. % Tot mai vrei bancnota# % Este oricum o bancnota de ./ EU+:, si pana cand nu o rupi isi pastreaza valoarea... % $cum intelegi# Trebuie sa stii, c0iar daca uneori ceva nu iese asa cum vrei tu, c0iar daca viata te indoaie si te "ace un mic g0emotoc, tu continui sa "ii la "el de important cum ai "ost intotdeauna... eea ce trebuie sa conteze este cat valorezi in realitate, nu cat de multe necazuri poti sa ai intr%un anumit moment. $poi puse bancnota des"acuta alaturi de el, pe masa, iar cu un zambet complice ii spuse: % )a%i, tine%i cu tine ca sa iti amintesti de acest moment atunci cand nu te vei simti bine... dar trebuie sa imi dai o banconta noua de ./ EU+: ca sa o pot utiliza cu urmatorul prieten care are nevoie... De cate ori ne indoim de valoarea noastra, de ceea ce meritam intr%adevar si de ceea ce putem realiza# $cum gandeste%te bine si incearca sa raspunzi la urmatoarele intrebari: -. are sunt cele mai bogate . persoane din lume# 6. are sunt ultimele . castigatoare de la 1iss Univers# 4. 2umeste -/ castigatori ai premiului 2obel. 7. are sunt ultimii . castigatori ai premiului :scar pentru cel mai bun actor sau cea mai buna actrita# um merge# +au# 2u te preocupa. 2ici unul dintre noi nu isi aminteste care erau ieri cei mai mai bogati, mai "rumosi, mai celebri... $cum raspunde la urmatoarele: -. 2umeste 4 pro"esori care te%au a&utat in "ormarea ta. 6. 2umeste 4 prieteni care te%au a&utat in momente grele. 4. 5andeste%te la cateva persoane care te%au "acut sa te simti special. 185

7. 2umeste . persoane cu care iti "ace placere sa%ti petreci timpul. um merge# 1ai bine# (ersoanele care "ac di"erenta in viata ta nu sunt acelea care au cele mai bune rezultate, multi bani sau multe premii... Sunt cele care isi "ac gri&i pentru tine, care au gri&a de tine si care stau oricum cu tine. 5andeste%te o clipa... 3iata este "oarte scurta* Tu, pe ce lista esti# 2u stii# 'asa%ma sa te a&ut... 2u esti printre cei "aimosi, dar esti printre cei cu care m%am gandit sa impart acest te=t. ": lumanare nu pierde nimic daca aprinde o alta." DRAGA PRIETENE De cand te%ai trezit in aceasta dimineata, te%am privit si am sperat ca vei vorbi cu 1ine, c0iar daca )mi vei spune cateva cuvinte, cerandu%1i opinia sau multumindu%1i pentru ceva bun care s%a intamplat ieri, dar am observat ca erai prea ocupat pentru a gasi 0ainele potrivite pentru a te imbraca si a merge la scoala sau la serviciu. $m asteptat din nou. and te%am vazut alergand prin casa, am crezut ca vei gasi cateva minute libere si speram ca te vei opri pentru a spune KbunaL, dar erai prea ocupat. )n urmatoarele -. minute nu ai "acut nimic altceva decat sa stai pe scaun. and te% am vazut ca te%ai ridicat brusc in picioare, am crezut ca vei vorbi cu 1ine, dar ai alergat la tele"on si ai sunat%o pe o prietena pentru a a"la ultimile noutati @bar"eA. Te%am privit cand ai plecat la scoala si la serviciu si am asteptat rabdator toata ziua. u toate activitatile tale, am g0icit ca ai "ost prea ocupat pentru a%1i spune ceva, orice. $m observat ca inainte de masa de pranz, te%ai uitat in &ur si probabil te%ai simtit stan&enit sa vorbesti cu 1ine, si probabil de aceea nu ti%ai aplecat capul. Te%ai uitat la 4 sau 7 mese si ai observat ca unii prieteni de%ai tai vorbesc cu 1ine cu mult cura& inainte sa manance, dar tu nu ai "acut asa. Este oB. 1ai este destul timp si sper ca vei vorbi cu 1ine. $i a&uns acasa si se pare ca ai avut o groaza de lucruri de "acut. Dupa ce ai rezolvat o parte din ele, ai dat drumul la televizor si la internet. 2u stiu daca )mi plac sau nu televizoarele sau calculatoarele si tu petreci destul de mult timp in "ata lor, negandindu%te la nimic altceva, pur si simplu bucurandu%te de spectacol, emisiune. $m asteptat cu rabdare din nou pana ce ai terminat de vazut ce vroiai la televizor si pana ai terminat cina si iar nu ai vorbit cu 1ine. 2oaptea am banuit ca erai prea obosit. Dupa ce ai spus Knoapte bunaL "amiliei tale, te%ai asezat in pat si ai adormit imediat. Este oB pentru ca tu poate nu ai realizat ca sunt intotdeauna langa tine. $m rabdare mai multa decat tu ai putea sa ai vreodata. 2u vreau nici sa te invat sa "ii rabdator. (entru ca te iubesc, si acum mult timp, am parasit locul numit (aradis si am venit pe (amant. $m "ost ridiculizat si s%au amuzat pe seama mea si am murit "ara ca nici unul sa trebuiasca sa "ie in locul meu. Te iubesc atat de mult incat astept in "iecare zi o plecaciune, o rugaciune sau un gand ori o multumire din toata inima. Este greu sa ai o conversatie singur @"ara sa primesti un raspunsA. Tu te vei trezi din nou si din nou dimineata si Eu voi astepta neconditionat dar cu multa iubire pentru tine si sperand ca azi tu )mi vei acorda putin timp. Sa ai o zi "rumoasa* u multa dragoste, prietenul tau, )isus INGERI CALATORI Doi ingeri calatori s%au oprit sa petreaca o noapte in casa unei "amilii bogate. :amenii aceia erau nepoliticosi si nu i%au lasat pe ingeri sa doarma in camera de oaspeti a vilei. )n sc0imb, i%a lasat sa doarma intr%un loc "riguros din pivnita. )n timp ce isi pregateau patul pe podeaua tare, ingerul mai batran a vazut o gaura in perete si a reparat%o. $tunci ingerul mai tanar l%a intrebat de ce reparase gaura si celalalt i%a raspuns: K'ucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a "iL. 2oapte urmatoare, cei doi au venit sa se odi0neasca la o "amilie "oarte saraca, dar ospitaliera. Dupa ce au impartit putina lor mancare, sotul si sotia au cedat patul lor si ast"el ingerii au dormit con"ortabil. and soarele a rasarit in dimineata urmatoare, ingerii i%au gasit pe "ermier si pe sotia sa plangand. Singura lor vaca, a carei lapte era unica lor sursa de venit, zacea moarta pe camp. )ngerul tanar in"uriat il intreaba pe cel batran: K um ai putut sa lasi ca acest lucru sa se intample# (rimul barbat avea totul si tu l%ai a&utat. $ doua "amilie aveau putin si cu toate acestea au impartit totul cu noi, si tu ai lasat vaca lor sa moara*L K'ucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a "iL a raspuns ingerul mai batran. K and noi am stat in pivnita vilei, am vazut ca erau provizii de aur in acea gaura in perete. Si pentru ca stapanul era lacom si nu dorea sa imparte averea cu nimeni, eu am astupat gaura si ast"el nu o va mai gasi niciodata. )ar noapte trecuta, in timp ce noi dormeam in patul "ermierilor, ingerul mortii a venit pentru sotia lui. Eu i%am dat vaca lor in sc0imb. 'ucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a "iL. ateodata, e=act asa se intampla atunci cand lucrurile se indreapta catre o cale pe care nu o asteptam. Daca ai credinta, ai nevoie doar sa crezi ca tot ce este neprevazut este in avanta&ul tau. 2u poti sa stii decat dupa un anumit timp. S.IMBAREA SI POCAINTA OMULUI 186

S"antul (avel ces simplu, care era mai intelept decat toata lumea pentru ca se "acea nebun pentru <ristos, era ucenicul S"antului $ntonie cel 1are si a a&uns la atata sporire, ca era mai mare "acator de minuni decat S"antul $ntonie. $cest (avel cel simplu s%a dus la $le=andria, "iind trimis de S"antul $ntonie, dupa oarecare trebuinta. '%a apucat pe drum S"anta Duminica. El era un om batran acum, peste G/ de ani, imbracat cu o 0aina rupta, incaltat cu niste opinci, cu o cruce de lemn la gat si cu un toiag in mana. ine il vedea zicea: K)aca un mosneag. Un mosneag batran, credinciosL. S%a dus acest s"ant (avel la usa unei biserici. Si pandea cum vine lumea la biserica, ca era s"anta duminica si la toti care veneau la biserica el vedea pe ingerii lor cum ii aduc la biserica: pe copilasi, pe "emei, pe barbati, pe tineri. ?oarte se bucurau ingerii ca i%au adus la biserica. Si "oarte se veselea (avel cu du0ul, ca el era inainte vazator si vedea acestea. Daca ar "i "ost aici vedea cati draci sunt si cati ingeri, ca in tot locul sunt miliarde. El ii vedea pe toti ce "ac ei, si pe ingeri si pe draci, asa este omul vazator cu mintea, caci are minte vazatoare de Dumnezeu. Si se bucura S"antul (avel la usa bisericii, vazand cum vin cestinii la biserica si ingerii lor vin bucurosi si ii baga in biserica.Dar a vazut venind la biserica pe unul care il aduceau dracii. Erau calare pe dansul, i%au pus zabalele ca la cai si "rau si altii ii turnau cenusa in cap si murdarii. Si a intrat in biserica cu dracii calare pe el. Si cand a vazut S"antul (avel ca pe langa cei ce ii aduc ingerii, a intra si unul incon&urat de draci, cu zabala in gura, a inceput sa planga batranul. Dar oamenii, care nu stiau cine e, ca era strain pe acolo, il intrebau: K1osule, de ce plangi#L K(lang pentru pacatele meleL. 2u voia sa spuna. Si a plans tot timpul 'iturg0iei si a stat in pridvor. Si se minunau oamenii: K,atranul acela plange mereu pentru pacatele lui. Se vede ca e pacatosL. De ar "i avut oamenii pacatele lui* Dar el plangea cand au luat oamenii stanta ana"ura si au plecat acasa sa vada cum iese acela din biserica, care s%a dus cu dracii in biserica. Si, o, minunile Tale, <ristoase* $ iesit acela din biserica incon&urat de ingeri. Si "oarte se veseleau ingerii si erau luminati la "ata, iar el asa era de cucernic si smerit. Si atunci (avel n%a mai putut de bucurie. $ lasat plansul si a inceput a bate din palme: M 3eniti oameni buni, veniti aici sa vedeti minunile lui Dumnezeu. 3eniti sa vedeti milostivirea lui Dumnezeu. Si atunci au intrebat: M ine esti tu, mosule# El tot n%a vrut sa spuna: M Sunt un om pacatos, dar am vazut atata lume care a mers la biserica si mergeau cu ingerii, iar omul acesta mergea incalecat de draci si avea zabala in gura ca la cai si il duceau dracii in biserica. Si acum si el e cu ingerii Domnului si nici un drac nu vad langa dansul. )ar omul, cand a vazut ca e descoperit, ca i s%a descoperit viata lui, a zis catre oameni: M :ameni buni, batranul asta este mare om al lui Dumnezeu, daca a vazut el starea mea. E adevarat, eu am intrat in biserica plin de draci. Eu sunt om "oarte pacatos, am "ost preacurvar si curvar si ucigas si rele am "acut in viata mea si cred ca a vazut batranul la mine ca ma duceau dracii de zabala ca pe cai. Dar uite ce s%a intamplat cu mine in biserica. Sa va spun: 1%am dus in biserica si am auzit citindu%se paremia de la marele prooroc )saia, unde zice asa: )ntoarceti% va catre 1ine, "iii oamenilor, si 1a voi intoarce catre voi. Si de vor "i pacatele voastre ca mo0oraciunea, ca zapada le voi albi. Si se vor "i ca roseata, ca lana le voi "ace albe. Si nu noi mai pomeni cele dintai ale voastre. Si eu, auzind aceasta ca Dumnezeu ce "agaduieste ca sa%mi ierte cele dinainte si sa ma "acaalb ca zapada si sa nu mai pomeneasca pacatele mele, am zis in inima mea: KDoamne, de azi nu voi mai gresi. De as muri de o mie de ori, nu ma mai intorc la pacat. Si a&uta%mi, Doamne, sa pun inceput bun, sa te iubesc pe Tine cum am iubit pacatul pana acum si mai multL. u acesta 0otarare m%am intors de la biserica si iata batranul acesta s"ant, care m%a vazut incon&urat de draci intrand in biserica, ma vede ducandu%ma cu ingeri. Eu m%am sc0imbat la minte, eu am "acut sc0imbarea la "ata intru innoirea mintii, cum zice marele apostol (avel.Si mi%am innoit mintea cu ganduri bune, cu cugete bune, de acum inainte nici cu gandul nu vreau sa mai gresesc, vreau pana la moarte sa ma lupt cu pacatul, sa "iu un om nou, o "aptura noua, sa%mi duc viata in )isus <istos. Deci iata, oameni buni, cata dreptate are batranul care spune ca m%a vazut mergand cu dracii in biserica, iar acum ma duc cu ingerii, pentru ca mi%am sc0imbat mintea mea si inima mea in biserica si am 0otarant, auzind cuvantul Domnului, sa nu mai "ac pacate si sa "iu om al lui Dumnezeu. $i vazut cum se sc0imba omul auzind cuvantul Scripturii# e spune marele apostol (avel# redinta vine prin auz, iar auzul prin cuvantul lui Dumnezeu. $celasi )isus <ristos pe care il primim prin (reacuratele Taine, cand luam Trupul si Sangele Domnului, $cela vine si prin auz si in loc de pestera a tal0arilor draci, ne "ace pe noi biserica a Du0ului S"ant, cum l%a "acut pe acest om pacatos, care s%a innoit intru mintea sa si in inima sa si s%a sc0imbat la "ata, a intrat cu dracii si a iesit cu Dumnezeu si ingerii lui din biserica. Dar sa va mai spun o alta istorioara. )n ?ranta, un mare "acator de rele, un mare criminal, care n%a avut nici mama, nici tata, a crescut de capul lui printre straini, si ca un copil care n%a avut educatie de la parinti, s%a "acut om rau. $ "acut crime, a "acut rautati, iar cand era in "loarea varstei l%au prins si l%a &udecat tribunalul. 2u mai aveau ce canon sau ce pedeapsa sa%i dea, ca celelalte ii dadusera multe, l%au condamnat la pedeapsa cu moartea publica. 187

(e acest om l%au adus intr%o piata mare din (aris si l%au suit pe o tribuna inalta. and se e=ecutau asemenea oameni tal0ari se aduna multa lume sa vada cum are sa%l omoare. Si este o lege romana, ca inainte de a omori pe cineva sa i se dea voie sa vorbeasca cateva cuvinte, sa spuna si el ceva inaintea mortii. Deci l%au suit pe acest criminal pe o tribuna, l%au legat la oc0i, au pus un pluton de e=ecutie cu arme ca sa%l impuste la semnal. )ar inainte de a da drumul aceia la gloante in el ca sa%l dea &os, el era cu oc0ii legati saracul, nu vedea pe nimeni, astepta moartea din mana la atatia soldati care erau gata sa%l e=ecute. Si atunci mai%marele tribunalului a intrebat pe acest criminal: M 1ai baiete, spune%ti ultimul cuvant. $i si tu atata drept pe lumea asta ca acusi mori, intr%o clipa. )ata cate pusti sunt impotriva ta. Spune si tu care ti%e ultiml cuvant inainte de e=ecutie, inainte de moarte. )ar el saracul M nici nu vedea cata lume se uita la dansul, ca era legat la oc0i M si%a adus aminte atunci de Dumnezeu, de%abia atunci, in "ata mortii. Si s%a gandit el: KToata lumea m%a parasit, dar Dumnezeu a venit pentru cei pacatosiL. Si atunci el saracul, deznada&duit de viata, a alergat la Dumnezeu. Si a strigat odata sa auda toata lumea aceea: M :", Doamne, nu ma lasa, ca n%am avut mama. Si atunci aceia care erau de "ata, acei &udecatori care au dat sentinta de moarte, au zis intre ei: M e%a spus, bre, ce%a spus# e%a zis# M K:", Doamne, nu ma lasa, ca n%am avut mamaL. Si au intrebat pe cei care au "acut actul de acuzare: M $sa%i# M Da, n%a avut saracul nici mama, nici tata. El a trait asa printre oameni. Si stiti ce s%a intamplat# :"tand el din adancul inimii, a atras deodata si mila lui Dumnezeu si mila intregului popor. Si a inceput sa strige tot poporul: K)ertati%l, iertati%lL. )ar &udecatorul a zis: M )l iertam si noi, sa%l ierte si Dumnezeu. Si asa bietul om, in ultima clipa alergand la Dumnezeu si din adancul inimii o"tand, a atras asupra lui si mila poporului si mila lui Dumnezeu si l%au gratiat si l%au lasat in pace. )ata o sc0imbare la "ata in Du0ul, intr%o clipa de vreme tal0arul acesta vazand ca l%a parasit toata lumea, a stiut ca este un Dumnezeu milostiv in cer, care nu lasa pe cei neca&iti si a strigat din toata inima: K2u ma lasa, ca n%am avut mamaL, adica nici n%a avut cine sa ma invete ca sa n% a&ung om rau. )ubiti credinciosi, v%am spus aceasta ca sa va dau o nade&de de mantuire. at de pacatos ar "i omul, cand Doamne "ereste, e in prime&die si l%a parasit toata lumea, el din adancul inimii sa alerge la Dumnezeu, ca Dumnezeu nu lasa pe nimeni. $uzi ce spune prin proorocul )saia: 1ai degraba va lasa mama pe "iul sau, decat eu sa te las pe tine, cela ce ai neda&duit spre mine. Deci nimeni sa nusi piarda nade&dea cand e in necaz si scarbe mari, ci din adancul inimii sa strige la Dumnezeu si un singur suspin si un singur glas din inima il mantuieste pe om, atrage asupra lui mila lui Dumnezeu si capata viata vremelnica si viata vesnica. $min.

DOAR O PAINE IMI DOREAM, DOAMNE )ntr%o zi, un zilot pe nume ,arabas vede zidul Templului din )erusalim si doreste sa mearga in interior, sa se roage. (ierduse turma de capre prin desert, deoarece bause multa bere si dormise la umbra unui maslin. and s%a trezit, a cautat in zadar caprele si magarul. at dormise, trecuse o "urtuna de nisip si, probabil, turma sa se prapadise. $tunci, a plecat spre )erusalim sa caute un +abin care sa%l a&ute, ori sa se roage la Templu. $steapta pret de trei zile pana ii veni randul la preot, care, privindu%l de sus, ii spuse: % ,arabas, daca stii sa te rogi la Templul lui 1os0e, trei zile si trei nopti, in post si smerenie, vei obtine lucrul ce%l cauti. % 1ultumesc, +abZ, asa voi "ace, S0alom. $poi a intrat in templu, si s%a rugat in prima zi la 1os0e, sa%i dea un sac de bani. 2oaptea, tarziu, portile Templului s%au inc0is, iar el s%a asezat in apropiere, langa un drum, sa se odi0neasca. (este noapte, a trecut pe langa el o turma de magari, si unul spobozi o balega, c0iar langa locul unde dormea. Dimineata se trezi de mirosul de balegar, si spuse: % 1os0e, eu m%am rugat la tine sa%mi dai un sac de bani si tu mi%ai trimis o balega. Suparat, merse in Templu si se ruga din nou, mai cu sarg, dar de data aceasta a cerut numai o punga de bani. :bosit, seara se odi0ni in acelasi loc. (este noapte, trecu pe drum o camila, care se balega c0iar langa el. Dimineata, se trezi, mirosul "iind insuportabil si, suparat, spuse: % 1os0e draga, m%am rugat toata ziua la tine si mi%am restrans pretentia la o punga de bani si mi%ai trimis un ra0at de camila. u puterile scazute, deoarece nu mancase de doua zile, merse cu greutate in Templu si se ruga din nou. 1os0e, te rog cu cerul si pamantul sa%mi dai macar o paine si un statir, ca sa mai am putere sa ma rog la tine. :bosit, si "lamand, 188

la caderea noptii se culca in acelasi loc, plangand de necazul sau. (este noapte, trecu pe drum un car cu paine, tras de un magarus, care datorita pietrelor din pava& si a gropilor se 0urducaia. $ cazut din car, din intamplare, langa el o paine, iar brutarul carutas, cand s%a aplecat sa rearan&eze painile, a scapat din greseala un statir din aur pe &os, "ara stirea sa. Se indeplinise oare ruga#* Dimineata, ,arabas se trezi cu mirosul de paine in nari si, dupa ce manca cateva bucate, si bau cateva ing0itituri de apa, mai inzdravenindu%se, vede stralicind in razele soarelui diminetii un ban in noroi. Se uita in &ur, il lua, il icerca in dinti si multumi lui 1os0e spunand: 1ultumesc Doamne, nu%mi trebuia un sac de bani, nici o punga de bani, ci numai o paine, sa supravietuiesc, ca sa ma rog la tine, si un ban de aur, ca sa%mi cumpar doua carpre si un tap, pentru a creste o turma cu care sa pot a&uta si pe alti oameni nevoiasi. De atunci a ramas pilda, ca cine este lacom in ruga sa, nu poate primi ceea ce cere, mai degraba cel ce cere prin rugi putin, este mai bine ascutat de Dumnezeu. Sau lacomia este moartea bogatiei. Emilian $virescu)asi, G mai 6/-/. (oveste preluata de la un du0ovnic din 8udetul 3alcea S- NU-I JUDEC-M NICIODAT- PE CEILAL:I Dumnezeu a&ut pe "iecare om s !mplineasc lucrul bun pe care Ti l%a propus. ns orice bine am vrea s "acem s nu ne gndim de ce prietenii noTtri nu "ac la "el. $ "ost odat un btrn oarecare. El avea regul s mnnce doar trei pesmeSi pe zi. ntr%o zi a venit s%l viziteze un prieten. Stnd ei s mnnce, btrnul l%a servit pe prietenul su cu trei pesmeSi, aTa cum mnca el. ns acesta a mncat cei trei pesmeSi Ti nu s%a sturat. % 1ai ia trei pesmeSi, cci nu te%ai sturat*, i%a zis btrnul. % 1ulSumesc, !ntr%adevr mai voiam* a rspuns musa"irul. 1ncnd Ti ceilalSi trei pesmeSi, oaspetele s%a ridicat s plece. 'a desprSire, btrnul i%a zis: % Utii, "rate, c n%ar trebui s slu&im trupului, ci su"letului nostru# % )art%m, te rog*, a "ost rspunsul prietenului. Dar iat c, a doua zi, apoi a treia zi, btrnul mnca precum !i era obiceiul cei trei pesmeSi Ti tot se simSea "lmnd. Era din ce !n ce mai slbit. $tunci a realizat c Dumnezeu nu !l mai a&ut. % Doamne, iart%m, te rog*, a strigat el cu lacrimi. (e cnd se ruga el aTa, un !nger a venit Ti i%a spus: % S Ttii c orice "apt bun "ace omul pentru su"letul su este darul lui Dumnezeu, care !l !ntreTte s%o poat svrTi. De aceea, nu trebuie s%i &udecm pe "raSii noTtri. (oate c ei au alte daruri, pe care tu nu le Ttii. O FISUR-

Un tnr, priceput !n ale a"acerilor, a reuTit !n scurt timp s%Ti construiasc o vil modern, cu toate utilitSile. Din cauza a"acerilor, !ns, tnrul nostru nu mai avea timp nici de cea mai mic rugciune. 2ici duminica nu avea astmpr. ,anul pusese cu totul stpnire pe dnsul Ti totdeauna se plngea c nu%i a&unge timpul. Dup ce a terminat construcSia, prinSii si l%au !ndemnat s "ac o s"eTtanie, !nainte de a se muta !n cas nou. Ui aTa a "cut, cu toate cC n%avea timp pentru aTa ceva. Dup s"eTtanie, printele i%a zis: % 3d c Si%ai construit o cas mare Ti durabil, totuTi ea are un punct slab, o "isur, care o "ace vulnerabilC % 5lumiSi printe* n casa mea nu poate ptrunde nimeni Ti nimic, "r voia mea. asa mea nu are nicio "isur. $m "erestre din termopan de cea mai bun calitate, iar pereSii sunt placaSi cu polistiren, prin care nu ptrunde nici "rigul, nici cldura, nici umezeala. 'a "erestre am site, prin care nu pot ptrunde SnSarii sau alte insecteC Structura de rezistenS este impecabil. Este calculat s !n"runte uragane Ti cutremure de gradul G,.. 2ici glonSul nu poate ptrunde prin ziduirile casei mele. Tot lemnul pe care l%am "olosit la cas
189

este igni"ugat Ti, deci, nu m tem de incendii. )ar pe deasupra, ce s v spun, am asigurat casa la cea mai serioas "irm de asigurri TiC mai am Ti relaSii mariC % Ui totuTi cineva poate ptrunde !n cas "oarte uTor, zise printele. % Dac v re"eriSi la 0oSi, v !nTelaSi, printe. (este tot am camere de supraveg0ere Ti alarma declanTeaz, dac vreau eu, Ti cnd trece o musc. % ?iule, e undeva o sprtur !n zid, prin care va ptrunde cndva moartea !n casa dumitale. ? ceva ca s o astupi Ti s ai pace Ti liniTte deplinC Tnrul, lsnd capul !n &os, zise ruTinat: % (rinte, pe aceea n%am cum s o astupC % (i dac este aTa, "iule, la ce !Si "olosesc toate msurile de precauSie pe care mi le%ai spus# 2%ar "i mai bine s "aci o KasigurareL la Dumnezeu# $dic s%Si "aci timp Ti pentru su"let, prin mergere la biseric, rugciune, spovedanie, "apte bune, milostenie. ?%Si cas Ti !n cer* ?%te prieten cu Dumnezeu Ti El te va "eri, ct vei sta pe aici, Ti de 0oSi, Ti de gloanSe, Ti de insecte, Ti de cutremure, Ti de uragane, Ti de incendii, Ti, cnd vei prsi pentru totdeauna casa aceasta, vei putea locui "ericit !n casa cea de sus, pe care trebuie s o construieTti !nc de pe acum*

190