Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Durata: 2 ani
Argument
Adevărate comori ale sufletului, lecturile literare menţin o adeziune afectivă faţă de tot ceea
ce e mai frumos, mai curat şi inedit în fermecătoarea lume a copilăriei.
Lecturate sau audiate, dramatizate sau desenate, poveştile şi poeziile prin conţinutul lor,
participă la dezvoltarea unor procese şi capacităţi intelectuale, imaginative şi motivaţionale.
Latura afectivă însoţeşte constant lecturarea. Dorinţa de a „citi”, de a audia şi de a interpreta
se cere cu adevărat cultivată într-un cadru organizat, unde opiniile şi părerile personale sunt
valorizate, unde fiecare copil simte apartenenţa la un grup cu aspiraţii comune.
Realizarea unui colectiv de teatru format din copii a reprezentat o motivaţie pentru încurajarea şi
sprijinirea lor în învăţarea şi exersarea limbii române.
Forma ideală de învăţare a limbii române, a simţului estetic, a exprimării nuanţate, elevate şi
expresive este arta teatrală, transpusă la nivelul copilului preşcolar prin organizarea unor spectacole
artistice. Paleta abordată în serbările şcolare este diversă dar, prin intermediului opţionalului
„Aproape de suflet” dorim să creeăm o oportunitate, o modalitate mai eficientă de a aduce copilul
faţă în faţă cu arta. Îmbrăcând forma jocului, receptarea literaturii devine posibilă la vârsta
preşcolară.
Jocul este modelul de existenţă al copilului, este lumea sa de ficţiuni şi simboluri cu profunde
semnificaţii pentru dezvoltarea lui. În joc şi prin joc se realizează cunoaşterea realităţii, se
exersează funcţiile psihomotrice şi socio-afective, se compensează terapeutic tensiunile şi
neliniştile individului.
Educatoarea, părinţii şi toţi cei care se ocupă de educaţia copiilor trebuie să înţeleagă bine
faptul că întreaga formaţie a acestora depinde de cât şi cum se joacă ei în grădiniţă, în familie, în
grupurile de copii alcătuite spontan. Ca să poată practica jocurile care îi sunt specifice la această
vârstă, copilul trebuie să dispună de anumite cunoştinţe, priceperi, şi deprinderi, cât şi de
capacitatea de a imprima acestora deplina funcţionalitate. Un prim pas în privinţa pregătirii
copilului în direcţia practicării optime a jocului îl constituie introducerea lui sistematică în
compexitatea vieţii cotidiene. Puţina experienţă socială dobândită pe această cale poate să însemne
foarte mult în privinţa detaşării progresive a copilului de mediul cu care s-a confundat mult timp, în
privinţa constituirii motivaţiilor superioare, a stimulării proceselor cognitive, afective şi volitive, dar
şi a modelării timpurii a personalităţii.
H. Wallon susţine că „una din cele mai importante performanţe ale jocului este trecerea
de la jocuri la simbol”. Cu alte cuvinte, jocul mijloceşte geneza reprezentară. Un obiect dobândeşte
o altă semnificaţie decât cea pe care o prezintă direct. Prin asociere, obiectele jocului devin
evocatoare.
După Jon Huissinga „ jocul este libertate, jocul nu este viaţa obişnuită în spaţiu şi timp.
Jocul crează ordine, este ordine. Jocul crează o stare de excepţie, un secret prin suspendarea
vieţii cotidiene”.
OBIECTIVE GENERALE:
Obiective specifice:
Rolurile formatorului:
Acţiuni finalizatoare
- concursuri
• prezentări de proiecte
• expoziţii de benzi desenate
• desene ilustrative
Conţinuturi
Personaje
Evaluare
- observarea sistematică
• proiecte
• evaluări orale
• activităţi practice
Bibliografie
TEMATICA OPŢIONALULUI
Povestile văzute....altfel!
DRAMATIZARE
SCENETĂ
Naşterea Domnului
POEZII
POVESTE
Se pregăteşte căsuţa, se costumează copii, se amenajează decorul folosind imagini din poveste.
Având în vedere nivelul grupei de copii se va folosi şi rolul de povestitor.
- A fost odată, pe un câmp uitată o oală mare, mare. Îşi găsise adăpost acolo două muşte care
bâzîiau tot timpul. Dar, într-o zi trece pe acolo un şoricel.
- Mă cunoaşte-o lume-ntreagă
Jerry mi se spune-acum,
O căsuţă adevărată!?…
Ce petrecere frumoasă
Broscuţele-s bucuroase,
Că nu am căsuţa mea,
- Eu sunt iepuraşul
-Vulpiţă-cumetriţă, te-am primi la noi în căsuţă, dar tu eşti şireată şi hoaţă şi ai să ne mănânci.
-Da!…
-Eu sunt lupul cel bătrân şi sunt tare necăjit pentru că nu am şi eu o căsuţă. Voi nu ştiţi a cui este
căsuţa aceasta? Casă, căsuţă, cine locuieşte aici?
Cei din căsuţă îi fac loc şi lupului. Se aude un zgomot şi apare ursul;
Ia să mă aşez un pic!
Ursul se aşează pe oală, adică pe căsuţa animalelor şi o răstoarnă. Din căsuţă fug toate animalele
speriate. Dramatizarea se încheie cu jocul cu cânt “Orchestra”.
Toamnă târzie
V. Tomescu
Şi că numai ea te-ndeamnă
Să pui frunzele-napoi!
Să le ţeasă în covor.
Ca să ţeasă un covor
Vânt de toamnă
M. Lovin
Să legene crengile,
Să scuture frunzele,
Merele şi prunele,
Să le-adunăm bunele.
Să le face, eu socot
Ninge
Otilia Cazimir
Ssst!... Măicuţa gerului,
Cu mânuţa îngheţată,
Bate-n poarta cerului
Şi întreabă supărată:
- Unde-s stelele de sus?
- Iaca, nu-s!
Vântul râu le-a scuturat
Şi le-mprăştie prin sat.
Uite, una: s-a desprins
Dintr-o margine de nor
Şi coboară-ncetişor….
- Oare-a nins?
Zboară cocorii
Marcela Peneş
Neobosiţi navigatori
De ce ne pedepsesc cocorii?
Cântec
George Coşbuc
Şi să ducă în pădure,
El fugea-ncotro vedea.
Întreba pe la vecine:
Pleacă, pleacă!
Şi-a plecat!
Căţeluşul şchiop
Elena Farago
Că un biet căţel
Motanul pedepsit
Elena Farago
Rândunica e plecată
Petrişor îl ia în braţe:
Gândăcelul
Elena Farago
De ce să vrei să mă omori?
Îndură-te de ei copile,
Să ocroteşti cu bunătate
Oricât de făr-de-semnătate
Dimineaţa
V. Alecsandri
Primăvara
Vasile Alecsandri
A trecut iarna geroasă,
Salutare primăvară
Turturele se-ngână,
Şi pe harnica albină
Pe copacul înflorit,
Salutare primăvară,