a7

4&
IKffiNbtti, ' . i::r.;
{fr,t{.}e{jg{j3
Editura lehto4>(
Lecturi educative
pentrupregcolari
Cunoagtereamediului 9i
educaliepentru societate

sb
THSE{
ugloadEd
tv Sfef50
Edituralcilr-lbl
 DscrieraCIP a BiblioteciiNalionalea Romeniei
PRDDA,VIORICA
Lectud educativepentru prlcolad / Vioricapreda,
DanielaDosa.- Petro$ani: Tehno-Art,2009
ISBN 978-973-1 842-60_8

l. Dosa,Daniela

372.41/.46

EditietipdritZin 4000exemplare.

Tipdit la Impritneriade Vedt- Oraaea

 Prefa{i

Educarealimbajului gi abordareade cdtre copilul pregcolar,la

aceast?l vArsti,a fonnelorsalemai complexe,cu careva operamaitdrziuin
$coall,suntfavorizatede creareaunui mediuculturalpropice,fapt ce nu
poatefi-conceput ln afaralimbii.
In acestsens,atat educatoarea, cet $i perintii, trebuiese puni la
dispoziliacopilului diversemateria.le caresd constituieun mediucultural
activ $i stimulativ:ci4i, caiete,unehede scris,ziare,reviste,imagini$i
jocuricuimagini,discud,casete eudioti videoetc,
Dintretoateaceste4carteatrebuiesi devinap etenacopiluluide la
ceamai frageddver$a.Ea1lajutApe copil sdparcurgdcdilcaunoatterii,de
la concrctla abstract, de la intuitiela reprzntare$i fantezie,Cu ajutorulei,
copilul intla in posesia numeroaselor instrumentecare li pot satisface
dorinfadea descoperi realitatea lnconjuritoare.
De asemenea, dintre speciileliterarecu ceamai mareinfluenp in
dezvoltarea$i educaliacopilului pregcolar,povestireartrmeneo fili
importantA a experienlelor delimbajalcopilului.
Lucrarearealizatlde EdituraTehno-Art,reune$te o seriede pove$ti
specificeversteipe$colarc,cu saopuldeclaratdea sfrrijinidoutrcategoriide
activittti desfdturatecu. acettia, respectiv,educafiapentu societate9i
cunoaFterea mediului. In acest context, sprim ca aceastdinitiativd
editorialisi vinl atatln sprijinuleducatoarclor, cdt 9i ln sprijinulpdrinlilor,
care vor dori si contribuiela imbogilirea experinfelorde limbaj ale
copiluluiln perioada preqcolaritilii.

VioricaPreda

sb
 INDICATII METODICE GENERALE

Dezvoltarealimbajului oral $i scrisarc o importanledeosebiti,atat

pentruintegraxeacopilului in activitdfi de invilare de 1iptcolar, cAtli pentru
dezvoltareaintregii personalitili.

Lectura rim6ne, a$adar,una dintre cele mai intense. mai

educrtive gi mai rispAndite activitili. De acee4 cu cet apropierea
copilului de cade se face mai devreme, cu atat mai importante ,i mai
duabile swt efectele ei in domeniul limbajului, al comunicirii, al
comportamentuluisaual socializerii.

in contexhrl actual al rformei educalionale,gcoah, ca institulie-

cheie,joacd un rcl importantiII apropiereacopilului de lumea cir(ii 9i,
implicit,de lctud,

Activitatea de povestir este una dirtrc cele mai utilizate

activitili cu prepcolarii.Aceasta reprezinti ,,o xpuner ordi srb
formi de naraliune sau de scriere prin intermediul cii,eia sunt
itrf{ligate fapte, evenimente$i intempliri indpirtat in spa,tiuqi timp,
fenomeneale naturii, peisajegeograficeetc., pe care t" pot
cunoattealtfel". (loanNicola,23,p. 444) "opiii "o

Povestireaincitd imaginalia copilului, tendinla lui spre miraculos,

fantastic,imginax.Povesteasaubasmulpresupuno desligurareepici ampld,
cu mai multe secvente,episoadereprezentativece pot fi asociatecu imagini
deserEtesaucu ilustratii din ca(i. Ele pot fi in versuri sauproz6,citite sau
povestitede educatoarcsaude copii, cu inceputdat, dupdimagini, diafilme,
filme, red6nd evenimente supranaturale sau tealiste, din lrecut sau
viitorologie, din mitologie sau folclor, dupd povetti celebre de autori
consacrafisau inventatede educatoarsgi copii. Esentialul este redat prin
personajeindregik sau blamatede copii. in concordanlecu modui de
receptareal eticului de citre copil - in bun $i riu. Faptelepersonajelordin
povestesrmt spectaculoase, cu rcl moralizator prin antitezadintre bine si
rau. Copiii parlicipa afectiv. verbal sau nonverbal,incuraieazasau
condamne personajele.iaualitudine.

. Povestireaeste irtegmte in majoritateaactivitdlilor din grndinili,

indiferent de aria problematicilorabordate.Ea devine activitate dominanta
pentruactivitiile de educarea limbajului, de educaliepentru societategi de
cunoa.sterea mediului.
 Tematica povestilor, povestirilor $i basmelor este foarte variati:
lumea copildriei $i fiap adullilor, povestiri despte yieluitoare, plante,
Jbnomeneale haturii, poye$ti in care elementelerealiste se imbind cu cele
fanteziste.

Tematicaabordatdin cadrul activitAflor de povestirese diferer\tiazd

in funclie de varsb copiilor. Astfel la grupa micd poveftile 9i povesiirile
trebuiesdfle scurte,cu puline episoade,cu un limbaj accesibil,atractive,si
dezvoltesentimente!i trdiri afectivepozitive.

Personajeletrebuie.rdfre atractiye, cunoscutede copii (de preferat

din lumea animalelor),.rit tple ca structura.Este de preferatca povegtilegi
povestirilesdcontinaversuri gi dialoguri rqretitive, eventualscurtecantece.
La grupa mijlocie se pot folosi poveqti gi povestiri cu episoademai
numeroasecarc se-i familiarizezepe copii cu aspectediverseale vie{ii pi si
le influenleze compofiamentul.La g.upa maxe !i pregdtitoarepovestiril
devin mai complexe,cu personajemai multe gi mai rcprezentativepentru o
anumitAcategoriemorali" planul real qi cel imaginarsecontopescintr-o mai
maremasura.

Materialele$i mijloaceledidacticecontribuieqi ele la realizarea

eficientda activitAflor de povestireproiectate.Astfel, selectatecu atentie,in
functie de obiectivelepropuse.de confinulul abordat,de melodelesi
procedeele didacticefolosite.malerialelegi mijloaceledidacriceutilizate
imbmcd diferite forme: de la cele tradilionale ca: imagini, cd4i, planqe,
jetoane cu imagini saucu liter/cuvinte,medalioane,siluete,pdpuli, juctuii
diverse,litere magnetlceetc.,la celetuode,,reca: inregistrixi audio (casete,
CD-uri)li video(casete video,DVD-uri),retoproiectoretc.

in grddinif4 activitateade povestiresedesfi$oaxAsubdoui forme:

A. povestirileeducatoarei;
B. povestirilecopiilor:repovestiri;povestiricrcate.

JinAnd cont de prevederile Programei activitdtilor ikstructiv-

educativein grddinila de copii facemUfmdt;carele
sugestiimetodice:

l. Activitateadepovestireconfineurmitoarelesecvente didactice:
. captaxeaatenliei - prin ghicitori, poezii, centece, scurte
convorbiri,introducereaunui elementsurpdzd;
. rcactualizareacunottintelor anterioarc- includereapove5tii
 intr-o seriede pove$ti,reamintireaunor personaje;
. anunlareatemei - prezentarea titlului fi autoruluipovegtii;
. oblinerea performanfei - copiii povestesc cu ajutoml
educatoareipe bazaideilor pdncipale;
. retenlia - se revizuie$tetitlul pove$tii 6i ideea principald a
acesteiat
. evaluarea- se fac aprecieriasupramodului in care copiii au
ascultatgi r6spuos.

2. Succesulunei activitAf de povestiredepindede respectareaunor

cerinfe specifice,cu p vire la uneleaspecteimportantelegatede acesteai

. Pehtru ihtroducereacopiilot i actiritdti (ihdiferentde tipul

acestorati de mijlocul de realizare) sau penlru momentele
de tranzitie de la o actifitate/tutind la alta. se pot.folosi
ghicitorile, poeziile-huthdrdtoare,frdmdntdrile de limbd sau
mici ftctgmentedin -o poezie (cu conlinut adeoat scopului
plopus).
. Momentul captdrii atentiei este foarte important
educatoareapoate folosi metode Si procedee diverse i
funclie de vArstu copiilot 8i de subiectulpoyettii: se pot
utiliza jucdrii, siluete de pesonaje, marionetede la teattul
de pdpu;i, url cadru din poyeste sau se poate utiliza o
conl)ersalieliberd etc.
. Dacd avemprcgrcmqtd o povestire,putem sd ne gAndimsd
declar*dminteresulcopiilot pentlu poresteace ufiheazdq fi
spusd folosindu-nede un scurt fragment muzicaL de nitte
'refsuri sau de o imagike sugesti\rd,rezohAnd astfel ;i
problema familiafiziirii copiilor cu conlinutul powstii ti,
uneori,clarificarca uhor cu't)ihtenoi-
. Expuhereapovestii de cdtre educatoaretrebuie sd fie clard.
acceribildsi expresivdpentru a capta )i henline otenlia
copiilor pe toatd durata expunerii; exptesi)itateaexpunerii
se realizeazdprin: morlularea ,rocii, schimbarca fitmului
rorbirii pe parculsul expunerii,pauze logice,psihologice Si
gratuaticale, accentudli Si scdderi ale intensitiltii rocii,
repetilii, mimicd$i gesticulafii.
Er.punercapove;tii de cdtre educatoarctrebuie insolild de
plan;e, imagini siluete, diafilme, casetevideo etc, realizate
bine din punct de wdere calitativ ti etpresiv.
Prezenlareaimasinilor si a povestii se ra face de cdte
educatoare/aduh,care se va situa la ntuelulde vizualizqreal
copilului/copiilot ti 'ra utiliza mimieati inlexiunile vocii in
redarca expreshda turtului. Expunereatrebuie adaptatd
ni.relului de inlelegere al copiilor, pdstrdndu-se insd stilul
autorului ii cuvintelemai vechi$i tnaipulin utilizote astdzi.
Cuvintele si expresiile noi ror fr explicdteprin aldturarea
unui sinonim sau a unei scurle prezentdfi ldmuritoare in
timpul rccitdrii pe fragmente/strofesa , tn cazul in care este
hevoie de o explicalie mai ampld, la sfArtitul povestitii.
Penltu explicareacu.tihtelorti expresiilor noi, kecunoscute
de copii,ftul expuneriinu ffebuie intlerupt, ci educatoarea
vafolosi dupdrostirea cuyintelorii expresiilornoi, sinonime
si expresiiechfualente pe care copiii deja le cu osc.
Fixafea continutului powstii sepoate realizapli relinerea
nomenrelorprincipale ale ace\teia $ prin precizarea
perso ajelor principale cu trdsdturile lor reprezentatiye:
acestmome t ku trebuie sd se prelungeascdti sd devind o
repo|estire ducand astfel la anularea efectului mesaiului
transmisde conlinut, ci trcbuie sd se realizezesuccint, doar
prin cAkva intrebdr|
Rete tia si transfelul noilor cunostintese poate realiza fe
plin referiri la alte pove{ti care au acelasi mesajsau prin
mimarcaunor actiuni ce dertnescanumitepersonajealesede
copii sau prin redarea pfin desen a unor secyenledin
porestesauprih gdsirea unui alt Jinal povestii etc.
La lhtal. copiii 'tot f implicali in redareatitlului ti, ewntual,
a numelui autorului sau a unor caracteristici ale cdrlii din
care li s-a citit/prczehtatpovested (detalii despre copertd,
despreatezareateatuluiin pagind etc.).
 Inimioare, inimioare!
de SarinaCassvan
- Inimioare! Cine mai cumpdrdinimioarede turti dulce?
Inimioare!strigaintrunanegustorulcel cu luleauain col{ulgurii
qi cu o p6l6riemare,cAtroatade car.
Un bAiela; se apropie de ddnsul gi alege o inimioard de
turtddulce,presixatdcu bomboane colorate.
In gheretalui, v6nzdtorulde dulciuri mai are inimioare,
pdpugele 9i soldatideturti dulce.
Din toateacestea biieleluluiii placemai mult inimioara.$i
nu pentru cd are de gdnd s-o minince, nu. El vrea s-o duci
mamei,cares-aimbolndvitde "inim6 rea".
Da, da, de inimi rea!A$a a auzitel spunindpe cinevadin
cas6.De aceeaigi frcea repedesocoteala: ,.Aresd-i duc6mamei
inima de turti dulce,ca sd gi-opuiein locul inimii celeirele qi o
sAse thcAsenaloasd".
- Cdt ceri pe inimioaraasta?il intrebi el pe vinzitor.
- Doi lei, rdspunse vAnzitorul.
- E prea scump pentru mine, zise bdiatul,qi pe fa{a lui
trecu o umbrdde intristare.
- Da' cali baniai tu?
Copilul se c6uti pdn buzunaregi-qi numdrd grijuliu
binulii.
- N-ammai mult decatun leu.
- Dar pentrucine o cumperi?il iscodiomul cu pSldriacAt
roatadecar.
- Pentrumama.E bolnavi de "inimi rea", ii spusecu
glasulinecatin lacrimi.
Vdnz6torul zdmbi bl6nd, apoi ii dddu inimioara de turti
dulce{irb sdprimeascE niciunban.
Copilulii mulfumiSialergeinh-unsufletacas6.
- Mdmico, mimico! Iat6, Ji-am adus alti inill6! Dd-o
incolo pe cealalti,dacee rea,9i pune-ope asta,sd vezi cnm te
faci sinitoasd!
Mdiculanu inieleseintdi ce voia sdspundcopilul,darcArrd
 v6zu in mdnalui inimioarade turti dulce, fata i se lumin6. il lue
in brale Sil sdrutacu dragoste.
- Sef6ie$ti, dragulmamei!E$tiun biie{eltarebun.Dar nu
inlelegde cevrei s-oaruncpe cealaltd?
- Fiindcdtoli din casi spunci te-ai imbolndvitde .,inimi
rea".Am iost la b6lcicu ceilalficopii gi candamvizut inimaasta
de turt6 dulce,m-amgdndits-o cumperpentuutine. Nu-i aqacd
am ficut bine,mimico?
- Foarte bine, biiatul meu drag, ii rispunse mama,
dezmierddndu-I. Si $tii cA inimile oamenilornu se pot schimba.
dareu am sdmd fac bine,dacdtu ai sdmininci inimioaraastade
turti dulcein loculmeu.
La inceput,biiatul nu vru sd seatingi de ea,dar mamalui
o rupsein dou6,mugc6fi eao bucatAgi ii d6durestullui.
$i. .. parci,parci din ziuaaceea,incepusi-i meargddin ce
in cemai binecu sinitatea.
Ia.rpestecetevazile, c6nddoctoriili ing6duir6s6 ias6din
cas6,seduselmpreunacu biiatul la v6nz6toruldeturt6dulce.
- Buni ziua,nene,il saluti bucurosbiiefagul.
- Buni ziua,biiete! Cedoresti?
- Nu mai dorescnimic,Uite, liam adus-ope mimica.Vrea
sdli mulpmeascdpenffuturtadulcepe caremi-ii dar-o9i carea
fticut-osinitoasd.
- Caxeturt6 dulce? se miri vAnzbtorul,pref6c6ndu-sea
nu-qiamintiintdmplarea cu "inima rea".
Dar mamabiiatului ii spusein cdtevacuvinte cum steteau
lucrurile.
intr-adevdr,am fost foaxter6u bolnav6,povestiea. intr-o
zi, bdiatulmeu a venit la dumneatasi cumpereo inimi de turt6
dulce, cu care si mi-o inlocuiescpe a mea. De atunci m-am
insdn6to$it.
- Da,da! Agae! zAmbivdnzdtorul. Acumimi aducaminte.
- Am venit s6-ti mullumesc.E drept cd fiul meu are o
inimd buni, dar gi dumneatae$ti un om tare de ispravi.
I;i lui apoibdiefagul dem6ndqi pomi cu el la plimbare.
 Copiluluiii sdltainima de bucurie.Era atatde m6ndrude
mamalui, careeratdnSrd,fiumoasdsi sAnetoase.
Dar oare cum si nu te faci sdn6toase,
spune,ti$i voi, c6nd
ai un copil cu o inimdatatde bun6?

Cuvinteqi expresii:
inimdrea - mdhnire-duere,amdraciune;
tuttd clulce- esteun produslbcut din liind de grdu, miere $i oud, la
caresepuneo glazurdgroasi de zahir:
iJcodi - a cercetaceva saupe cinevacu de-amdnuntulpentu a alla
un secret,adevirul etc,;a punecuiva intrebdriinsistenteDentrua seinforma.
pentu a aflaun secret;
bdlci, bdlciuri - taxgmare linut ln anumiteperioadeale anului, la
sixbdtori impodante ti insofit de spectacolegi de peueceripopulare;
rafmarcc;
tngddui . a da voie, a permite,a incuviinla ceva; a da cuiva
permisiunea;
omdeispravd- orncumsgcade,
vrednic.

Proverbe:
FtrbinecAndpoti,pentu canu ai ocaziasll faci oricand.
CAndai fdcutbine,taciicAndfi s-afdcutbine,povesteite
tutuor.
Bunatatealbcemaimulli prietenicaputerea.

TArig-tArA9
de SarinaCassvan
Nici nu 1i-arveni a credecA acestaeranumeleunei fetite
bucdlateqi cu pdrul numaiinele,dar carenu fEceaaltcevadec6t
sA umble toatd,ziua de colo pdn6 colo, tdrdndu-gipicioarele,
ridicdnd praful de prin curte 9i trdgAnddupi ea juciriile 9i
lucruriledin cas6.
Iatddeceprietenele ei auporeclit-o,,Tdr6q.,.
Umbla de diminea{d9i p6n6 searacu p6rul incAlcit,cu
rochitadescheiatd gi cdsca,de ai fi zis cd vrea sd inshiti lumea
intreagd.Sesculape cdndalli copiisepregdreau se irandncede
prdrz, iegeain grddindqi iqi intindeajucdriilepe o velinld,subun
copac.C6teodatd, adormeacu acul,pe caremamaei i-l puneacu

l0
sila in mane,sdinvefecusutul.Era frumoasd, ce-i drept,dardacd
nu se pieptina niciodat6,pirul ii sta claie pe cap gi semina cu te
miri ce dihanie.
CAndii spuneacinevac6 nu e bundde nimic, rispundea
tantoFa:
- Ei, 9i?...N-am nevoiesi muncesc!Muncegtemdmicagi
pentrumine!
Dar anii au trecut,Tdr6ga crescutgi o dati cu ea s-amdrit
gi leneade carenu s-apututdezbdxa.
CAndse agezala masdsi invele, adormeacu capul pe
carte.Mamaei erabolnavi gi nu mai aveaputerenici mdcars-o
dojeneasci. ..
Intr-o buni zi TAr6qrimase firi mam6. Pe tatdl siu il
pierdusemai de mult. Astfel, se trezi singur6pe lumeqi cum nu
invSlasesdfaci nimic,seuitaneputincioas6 la pripdduldin casd.
Dar deodatdin viala ei se intAmplase cevanea$teptat. Un
unchi,carelocuiaprin apropiere, veni s-oia pentrucdtvatimp la
d6nsul.Fetilase duse,9i ajungdndacolo,incepua se minunade
toatefrumuseJile din preajmaei.
' Ceeace o uimi mai mult era grddinadin fa,tacaseicu
r6zoarelede flori bine ordnduite,apoi acegade zarzavaturi,cu tot
felul de legume,9i stupdria,Si oratdniile,careumpleauograda
bineingrijit6.
Un singurlucru nu-i plSceagi nuJ puteain{elege:De ce
munceaumAtugaqi verigoareleei de dimineald gi pdn6 seara
tdrziu?
in casa unchiului munca era impirjitd. Mdtuga ingrijea
grddina,una din feteaveain seamaei pisdrile,iar ceade a doua
mulgeavaca.Fetileiii dddurdin griji porumbeii,darei nici prin
gandnu-i treceasAle deade mdncare.
Unchiul b6gi de seamdcd fata nu e bund de nimic. Se
sfitui cu sofialui ce si fac6 sA o inveteceva,s-o pregiteasce
pentruvia16.Deodat6,ii veni in minte un gdndbun. Are s6-i dea
qi ei o indeletnicire,ca qi copiilor lui, pentrua o deprindecu
munca.
II
 $i chiar a doua zi o trimise in fundul gridinii s6 ingrijeascd
de stupi. Ii spusecum trebuie si umble cu albinele ca s6 n-o
inJepe9i o invdld tot ce are de fbcut.
Fetilei nu-i preavenease se scoalede dimineaJd,dar n-avu
incotro $i se supuse.
In ziua inlaiia, treaba merse cum merse, in cea de a doua"
de asemenea. dar in ziua a treia.leneqdcum era. adormi langd
stup.
O albind mare se opri din zbor tnainte Si-i zbdrndi in
urechi apoi ii vorbi:
- Cine e$ti tu, fetild somnoroasd? gi ce cauli aici in
impdrd(ia noastrd?
TdraS ii spuse cum o cheamd qi pentru ce venise, iar
albina o pofti sd intre in palatul cu galerii multe 6i bine rdnduite.
Fata se cam temu Ia inceput sd primeascd invitalia, dar o
tncredinld cd nu i se va intdmpla nimic, dacd o sd meargd aldturi
de ddnsa.
Numai aqa se invoi TdrdS sd cutreiere impreund cu ea
galeriile palarului.
Intr-una din tncdperile mai mari qi mai luminoase se afla
Matca lor.
Ea o primi cum se cuvine unui oaspete de seamd qi dddu
poruncd sd i se dea tot ce se gdsea mai bun in hambarele inyesate
cu merinde.
Un roi fu albine alergd sd indeplineascdporuncile lor qi,
cAt ai clipi din ochi, in mijlocul incdperii se intinse masd
tmbelsugatd, cufagurii cei mai gustoqi.
Tdrdq se minund de toate cdte le vedea Ia masq aceea,
care sclipm de curdlenie.
In tot timpul ospdlului albinilele alergau fird rdgaz de la
un loc la altul, umpl1nd paharele, qducdnd bucatele, str1nsdnd
farfuriile.
Vdzdnd sprinteneala lor, Tdrdg le tntrebd cum nu oicd de
oboseald alerg6nd afit de iute, in timp ce ea abiq isi tdra
Dicioarele.
l2
 - Supusele mele, rdspunse Matca, muncesc de d.imineata
pdnd seara Si nu sepl6ng niciodatd de oboseald.E drept. cd sint
printre noi $i cdliva care leneyesc.Pe cdnd albinuSelealeargd sd
culeagd nectarul din florile cele mai alese, zburddnd prin ioare
5i Iunind, ei stau in trdnddvie Si inruneric, aoteptdnd sd
primeascd hrana de la celelalte albine. Acestorq ioi te zicen
tAnbi ;i-i tinem mai ascungide ochii lumii, i.tr la sdrbdtori si
Ia zile mari nu au dreptul sd ia parte dec<)talbinele care au
muncit tot timpul.
RuSinatd, Tir6S plecd capul la auzul acestor vorbe, cdci i
se pdrea cd sunt spuse anume pentru a o dojeni pe ea. Matcq
insd nu bdnuia nimic qi dupd ospdl o purtd de-a lungul
galeriilor. Tdr6q vdzu cum in fiecare chiliuld intrau Ei ieqeai gi
iar intrau qi ieqeau albinele, forfotind gi ddnd mereu din aripi.
Incepurd sd-i zbdrndie urechile de atAtu zgomot, cdci in toitd
galeria nu se auzea decdt:
- Sfdrr! Sfirr! Zrr! Zrr! Zrrt
Cdnd Matca trecu pe dinaintea lor nu se oprird.. Ele
n-aveau yreme sd stea s-o priveascd sau sd-i admire podoabele.
TdrdSo intebd curioasa de ce tor intd Si iis albinele in
cdsulele qcelea.
- Fiindcd lucreazd, ti rdspunseea. Ia te uitd in celulele lor,
sd yezi cAt sunt de pline cu miere!
- Dqr ce sunt acelea, cerule? intrebd din noufata.
- Cdsulele pe care Ie vezi, ii rdspunseMatca, trecd.ndruai
departe.
In mersul ei Mqtca se oprea in dreptul fiecdreia Si spunea
cdte o vorbd bund albinuyelor, care-i rdspundeau grdbite
Si-qi
vedeaumai departe de lucru.
Intrard dupd aceea intr-o galerie in care domnea o tdcere
deplind gi unde nu se auzea nici zbdrnAit, nici s/ArAit.
Albinele din acea galerie stdteau culcate pe sDate
sporovdindintre ele.
Dar cdnd tqi zdrird Matca ii sdrird tnainte cu ploconeli gi
cuyinte linguqitoare.

l3
 Fdrd sd Ie bage in smmd, Matca ti ardtd fetilei celulele
acestora$i zise:
- Ia priveSte-le! Sunt goale! Dar ei, trdntorii, stau la sfat $i
a$teaptdsd le pice mdncarea de-a dreptul in gurd.
Auzind cuvintele acestea, tAntorii se ascunserd ru$inalL
unul in spatele celuilalt, plecdnd capetele.
T6raq seJdcu Ei ea micd, micd de tot, qi ii venea sdfacd la
fel ca ei.
Ii venea sd intre in pdmA de rusine in fa6a celorlalte
Jiinle muncitoare, cu atdt mai mici decAt ea,pe cqre qltdd(ttd nici
nu le bdgasetn seamdSi care aveau un rost pe lume.,,
Abia atunci iqi ddduse seama c(tt de deSartd ii fusese tiala
qi cdzdnd tn genunchi inaintea Mdtcii, o rugd:
- Primeqte-mdqi pe mine printre supuseletale! Luali-md in
milocul vostru $i vd voi purta recuno$tinld!
Mqtca stdtu pulin pe gdnduri, apoi rdspunse:
- Eu te-aSprimi cu dragd inimd, dar nu qtiu cefolos mi-ai
putea aduce, $i apoi nu am o incdpere atdt de mqrq care sd te
addposteascd.
Auzind acesteafata se tntristd.
Pentru a o mai inveseli, Matca ii figddui cd va line sfat cu
albinele qi dupd aceea ta vedea ce va maifi.
Deocamdatd, puse sd se ddrdme perelii cAbna chiliule
din galeria trdntorilor, Jdcdnd din ele o singurd tncdpere, in care
avzd un pat, o masd {i doud scquneJdcute din ceara cea mai
curatd, pentru a o addposti, iar Tdrdg se simti acolo ca Iq ea
acasd.
in fiecare diminea1d,o albinuld, pe care i-o ddduse Matca
in grijd, ii aduceape o tavdfaguri proqspeli de miere. Prdwul tl
hm Ia masa cea mare, iar seara, tnainte de apusul soarelui jucau
tn lumina lunii, jocurile cele mai felurite.
CAndmdntuiaudejucat, incepeausd cdnte un cAntuccare
incepea 6i sfdrSeacu un zumzetprelung. $i astfel trecurd trei zile
de la vmirea feti|ei tn palatul albinelor. Nimic nu-i tulburase
pdnd atunci lini4tea. Dar a patra zi, Matca o chemd la ddnsa gti
l4
vorot:
- M-qm sfrtuit cu albinele mele ii mi-qu spus cd te-af
primi bucuroasedacd ai putea sd nefii cinva de vr:eunfolos.Eu
an Jdgdduit cd ne vei fi. cdci de bund seqmd. trdind printre
oameni, ai invdlat weun me|teSug.Fdrd indoiald cd Stiisd leti.
TdrdSjdcu un semndin cap. Nu, nu gtia.
- Atunci, trebuie sd te pricepi la dereticat!
Dar fetila cldtind iardqi negativ din cap. Matca o tntrebd
din nou:
- Nu cumya ai darul de a inveselipe supuqii mei cu cdntul?
Tdrdq rdspunse iar cd nu.
- Dar ceva trebuie sd {tii sd faci. Spune-mi degrabd, ce
Stii? o intrebd Matca dorind din toatd inima s-o pdstreze tn

- Tdrdq rdspunsedin vdrful limbii:

-^Ninic! Apoi plecd ruginatdcapul.
In clipa aceea auzi un zgomot de u;i tuAtuik, de geamuri
sparte, ;i... tot roiul de albine ndvdli in incdpere.
- Afard cu ddnsa! snigard toate intr-un glqs $i gata-gqta
s-o lmpungd cu acele lor asculite.
- Sdplece! Sdplece imediat!
Matca sdri s-o ocrotescd cu aripile ei, pentru a o feri de
loviturile albinelor inddrjite, apoi ti spusepe Eoptite:
- Fugi repede! Furiqazd-te in spatelefagurilor; acolo vei
gdsi o uSd tainicd, ce duce drept in grddind. Deschide-o Sifugi
cdt poli de iute,Jdrd a te mai uita inqpoi!
Fata o ascultd, se tncovoie cAtputu pentru (t nufi ydzutd qi
ajungand tn spatelefagurilor, se mistui prin portila cea tainicd.
Abia cdnd iSi veni in fire din spaima pe cqre o trdsese, se
uitd speriatd tnjurul ei.
Nimerise intr-o galerie lungd, Iungd de tot. La copdtul ei
se afla o grddinild in care se gdseau cdteva albine.
TdrdS tresdri intdi speriatd, crezdnd cd are de-a face cu
albinele pomite impotriva ei, dar in cur6.nd iEi ddtlu seama cd
erau nitte bieli tuAnbri care stdteau nepdsdtori la soare.
15
 Stia cd ei nu-i puteauface niciun rdu Si chiar de-arf
putuL le-arrtfost lenesd se scoale.
Avu un simldmdntde sild pentrufiinlele aceleatrindave Si
tSiurmd mersul,fird sd lefacd mdcarcinsteade a seferi de ele.
Din grddinila aceeadddu intr-o grddind mai mare, iar de
acolo se trezi buimdcitddrept tn stupdria unchiului.
A douazi, plecdinapoi sprecasaei pexdsit6, insoliti de
unchiulseu.Nici nu ajunsebine gi se agtemupe munci, iar dup6
cdtevaluni, cdndunchiulveni iardgisd-givadi nepoata,uimirea
lui nu mai cunoscumargini.
Nu-i venea s6-gi creaddochilor ce tot ce vedea era
adevirat. In fala casei se afla o gridini{6, din care nu lipsea
aproape nicio floare, curtea din spate gemea de pdsiri, iar
lucruriledin casdsclipeau decurdlenie.
Fatapurtaun $o4 alb ca neauagi roboteacdt eraziulicade
mareprin casi 9i prin ogradd,ingrijindde gospodirie.
Vdzdndmirareade pe chipul unchiului,dupdceJ ospitd
din belgugcu bucateficute de manaei, ii povestitot ce i se
intdmplasein stupdrie.
Atunci unchiul inlelese de unde ii venea hdrnicia 9i
luindu-qirdmasbun,ii spuse:
- La revederelSdnevedemsdn6to9i, Albinufo!
$i din ziuaaceea,numelei s-aschimbatin ,.Albinuta',.
Cuvinteqi expresii:
velinld - les{tufi, groas6de ldnd albi sauvdrgatdin diferite culori, de
obiceiimpdslitdla piui, intrebuinfatd capeturi,cuvertud,covor etc.;
dezbdru- a rcnnn[ala o deprinderere4 a selAsa,a sedezobi$nuide
un nimv; a sedezvila;
dojeni - aface obser.',afiimoralizatoare;a musta, a cfia;
deprinde- a se obignui,a seinvata;
cutreiera - a stribate,a colinda,a umbladin loc in loc;
hambar,hambarc- magaziein caxesepdstreazddiferite produse
agricole,in specialcereale;grdnar;
lrantor, baflori - mascululalbinei;
chiliuld, chiliulel ahilioara"chilioare (dim. al lui ',chilie',) - odditd
dintr-o mdnistirc, in caxelocuiette un cdlugArsauo celugeritA;
t6
 cameremicAde locuil;cdmdruld;
ploconeald,ploconeli - lingugire,umilire;
viald de;artd - \tiatd,lipsitd de valoare,de folos, de importanta;
a se mAhtuidejucat - a termina,a isprevi, a siargidejucat;
,ni.rt i (refl.)- a dispdrea,apie ;

Proverbe:
Lenegule totdeauna s6rac.
De la cei buni selnvafi lucruri bune.
Htrmiciae mamasuccesului.

Bunica
de Barbu$te{Enescu
Delavlancea
O viz, caprin vis.
O vdz limpede,aqacumera.inalt6,uscilivA,cu pdrulalb Si
crel, cu ochii cAprui,cu gurastrAnsigi cu buzade suscrestate,in
dinfi depieptene, de la nasin jos.
Cumdeschidea poarta,ii sdreaminainte.
Ea bdgabinigormAnain s6ngimi zicea:
- Ghici..,
- Alune!
- Nu.
- Stafide!
- Nu.
- NAut!
- Nu.
- Turtd-dulce!
- Nu.
Pdn6nu ghiceam,nu scoteam6nadin sdn.$i totdeauna
sAnule^ieraplin.
Ii sirutammAna.
Ea-midideapdrulin susqi mi sdrutape frunte.
Ne duceamla umbradudului din fundul gr6dinii.
Ea igi infigeafurca cu caierulde in in brdu qi incepeas6
trag6 qi sd rdsuceasciun fir lung gi subfire.Eu m6 culcampe
spategi ldsamalenecapulin poalaei.

l7
 Fusul imi sfhr6ia pe la urechi. Mi uitam la cer printre
frunzeledudului.De sus mi se pdreacd se scuturdo ploaie
albastrd.
- Ei, ce mai vrei?imi ziceabunica.
Surdsulei mdgddilain cregtetulcapului.
- S i s pu i . . .
$i niciodatinu isprdveabasmul.
Glasul ei dulce mi legdna;genelemi se prindeauqi
adormeam;uneori tresdreamg-o intrebamc6te ceva; ea incepea
s5spuiegi euvisarninainte.
- A fostodatdun impdratmaxe,maxe...
- Cit de mare?
- Maxede tot. $i-gi iubeaimpEriteasaca ochii din cap.Dar
copii nu avea.$i ii pirea riu, ii pdrearduci nu aveacopii...
- Bunico,e r6usi nu ai copii?
- Firestece e rAu.Casaomuluifird copii e casepustie.
- Bunico,dareun-amcopii qi nu-mipareriu.
Ea lSsafusul, rAdea,imi desfrceap6rul cArlionlatin doud
$i mAsiruta in cre$tetulcapului.
Cate o frunze se desprindea din ramuri gi cidea
leginindu-se.Eu m6 luamcu ochii dupdeagi ziceam:
- Spune,bunico,spune.
- $i aga,ii p6reagrozavde riu ci nu aveacopii. $i.. . nu
mai puteade pdrerede rducd nu aveacopii...intr-ozi veniIa el
un mo$ b6tran, bftrer c5-$i tdra barba pe jos de bitrdn 9i de
cocoqatce era.$i emmic, mic detot...
- Cit erademic?
- Poatesi fi fost,aga,camcatine.
- Va sdzic6,nu eramic, mic detot...
- Era mic, da' nu agamic de tot. $i cum veni ii zise:
"M6ria ta, ai doi meri in gridin6, unul ldngdaltul, ci nu $tii caxe
suntramurileunuia qi caresuntale altuia, 9i cdndinflorescnu $tii
care sunt florile unuia qi care sunt ale altuia; qi dgti doi meri
infmnzesc,infloresc,se scuturi qi merenu fac. Mdria ta, si qtii ci
atunci cand or lega rod Sqti doi meri, impdrdteasao si rimdie
18
greati o s6nasci un coconcu totul qi cu totul de aur.....
Piticul se duseqi impdratul alergi in gridind gi c6utdpeste
tol panddidu pesteii doi meri. Merii se scuturaserdde flori, ci
subei parcdninsese, darrod nu legaserd.
- De ce nu legaurod, bunico?
- $tiu eu?...Dumnezeu qtie-..
Era aga cald... agade bine in poala bunicii... o adiere
incetinici imi ricorea fruntea--. nori albi, alunec6ndpe cerul
albastru, meameteau... inchideam ochii.
Ea spunea,spuneainainte, smulgdndrepedegi ugurelfirul
lung,din caierulde in.
- $i se g6ndi impiratul ce se facd,ce si dreagi ca merii sd
facd mere.Unii il sfrtuiau ca si-i ude mereu;qi i,a udat mereu;
altii ziceau si le dea mai mult soare; 9i impdratul a t6iat toti
pomii de jur imprejur. $i merii infloreau, se scuturau,$i rod nu
legau.Intr-o zi veni la impirat o babi bntrani, betrana$i zbarcitE,
ca minede zbdrciti,qi micd,micl agaca tine demicd...
- Ca moqude mici?
- Da,camogu...
- Atuncinueramicedetot...
- Aga mici de tot nu era. gi zise impiratului: ..M6ria-ta,
pand ce n-oi mulge un ulcior de lapte de la ZAna Florilor, ce
doarmedincolo de Valea Pldngerii,intr-o c6rnpiede muqelel,9i
n-oi uda merii cu lapteleei, merii nu leag6.rod. Dar s6te pdzeqti,
M6ria- ta, ce indatece te-or simli florile, incep sAse miSte,s6 se
bati qi multe se apleacdpe obrajii ei, qi ea se de$teaptd,ca
doarmemai u$or ca o pasdre; 9i vai de cel ce l-o vedea,cd-l
preface,dupdcum o apuca-otoanele,in buruiandpucioasi ori in
floaremirositoare, dard-acolonu semaimigcd..."
- Dar ce, ai adormit.flicdul mamei?
Tresdream.
- A, nu.. . gtiuundeai rimas.. - la-a-a-.. ZAnaFlorilor.
Auzisemprin vis.
Pleoapele-mi cddeau incarcate de lene, de somr, de
mulfumire. $i mi simleamugor,ca un fulg plutind pe o ap6care
t9
curgeincet,incetinel,inceti;or...
$i bunica spunea,spuneainainte, 9i fusul sfrr-sfir, pe la
urechi,ca un bondar,ca acelecdntecedin buruienilein care
adormisem de atiteaori.
- $i impiratula incdlecatpe calulcel mai bun...
- Cel mai bun... ingdnameu, de fricd ca si nu m6 fure
somul.
- .. .q-aluato desagicu merindegi a plecat...
- ...$-aPlecaaar. ,.
- $i s-adus,s-adus,s-adus...
- ...s-adus,s-adus...
- PenAa datde o pAduremare$i intunecoasi...
- . ..lntunecoase...
- ...denu se vedeaprin ea. $i acolopla legatcalul d-un
stejarbdtr6n,gi-apus desagele cipit6i 9i a inchisochii ca s6 se
odihneasci.$i... pasimite pddureac6nta gi vorbea, c6 era
fermecati.$i... cum li aduceafoaptede departe,de pe undeea
eracaun fum,impdratuladormi,gi dormi,qi dormi...
C6ndm-amdeqteptat, bunicaisprdvisecaierul.
Dar basmul?
Cu capulin poalabunicii,niciodati n-ampututascultaun
basmintreg.
Aveao poali fermecatd, un glasqi un fus caremd furaupe
nesimlitegi adormeam fericit subprivirile9i zdmbetulei.

Cuvlnte,i exprcsii:
Jbca - veryeade lem[ la capdtulciteia se leagi caierul (mnnunchi
de in. ldnasaucrinepa) penuua fi tors;
btAu - oing joarc latd.caresepoarti in jurul mijlocului;
,.srl - unealtdpe carcseinfASoaxifirul pe misurd ce estetors;
,,!p,'dri - a ducesaua ajungepanAla sfar$it;a termina:
crettetul capului - yaxfulcapului,
coco, - termende politetecaredenumesteun bdrbat;domn;
buruiandpucioasd -brnriani caremiroaseur6t (a sulfl;
bondar- i\sectdmarc careb6zaie;
desagd- lJaistd.fotmatd, din doudptufi, catesepoartAp umer;
 merinde- hrarri rcce pe carc o ia cinevac6ndpleacdla drum saula
lucIu.

Proverbe:
De Ia cei buni seinvali lucruri bune.

Bunicul
deBarbu$tefhnescu Delavrancea
Sescuturddin salcdmio ploaiedemiresme.
Buniculstdpe prispe.Seg6nde$te. La ce se gAndeqte?La nimic.
Imumdri florile care cad. Se uit6 in fundul gradinii. Se
scarpini.-ncap.Iar innumird florile scuturatede adiere.
Pletelelui albeqi creleparcesuntnigteciorchinide flori
albe; spr6ncenele, mustilile, barba... pestetoate au nins anii
mulli qi grei.
Numai ochii bunicului au rimas ca odinioard:blAnzi gi
mangaiebri.
Cinetrantipoarta?
- Credeamce s-a umflat vantul... O, batd-vdnorocul,
cocoqeiimoqului!
Un beielanqi o fetifi, roqii qi bucildi, s6rutar6mAinilelui
"tata-mo$u".
- Tat6-mo$ule, zisefetila,dece zboardpdsirile?
- Fiindcdau aripi,rdspunse bitranulsorbind-odin ochi.
- Poi, ralelen-au aripi?De ce nu zboari?
- Zboard. zisebdiarul, dar pej os.
Batrdnulcuprinseintr-o mdni pe fati gin cealalti pe b6iat.
- O, voiniciimogului!...
$i z6mbi pe sub mustef, qi-i privi cu atatadragoste,c6
ochii lui eraunumailumini gi binecuvdntare.
- Tat6-mo9ule, da' cocoriiun' seduc cdndseduc?
In
- laracocorilor.
- In faracocorilor?
- Da.
- Da rAndunelele un' seduc c6ndseduc?
in
- lara r6.ndunelelor.
2l
 - in {ararAndunelelor?
- Da.
- Tati-mogule,apvreas6-micreasci9i mie aripi gi sdzbor
susdetot, pdni in slavacerului,ziseb6iatulnetezindu-i barba.
- Daci ji-or cregtetie aripi, mie si-mi prinzi o presurd9!
un sticlete.
- Da. . .h i . . .h i . . .p o ic ef e l . . .q im ie ?
FataseintristA.
B6trenulo mangaieqi zisebiiatului:
- Bine,s6prinzi gi pentrutine,saprinzi qi pentruea.
- Jie doui qi mie doui.. . Nu e aga,tatS-moqule?
- Fireqte, 1iedoud,lui doudgi mietma.
- Vrei $i tu, tat6-mogule? intrebabdiatul cu m6ndrie.
- Cumsdnu?!Mie un scatiu
Ce fericili sunt!
Biiatul incilec6pe un genunchiqi fatape altul. Buniculii
joaci. Copiii bat din palme. Bunicul le c6rt6 "MAi cazace,
cdzdcele, ce catinoaptea prin argele"...
O femeie usce,tiveintr6 pe poarti cu doui donili de ap6.
Copiii tdcurddin rAsqi buniculdin cdntec.
E mamalor si fatalui.
Cumil vizu, incepu:
- I... tata,li d-ta... iarii rAzgaii... o sAIi sesuiela cap...
Femeiaintri in cas6.
- S6-ibati norocul$i senitatea,qoptimogulca qi cum ar fi
mustratpe cineva,gi sirute in creqtetulcapului gi pe unul, gi pe
altul.
$i iar incepur6sul,qijocul, qi cdntecul.
Se osteni bunicul. St6tu din joc. Copiii incepurds6-l
ming6ie.
Din vorb6-n vorb6, copiii se fecurd sdpani pe obrajii
bunicului.
- Parteaastaestea mea.
- $i parteaasta,a mea!
- Mustataastaestea mea.
22
 - $i asta,a mea!
La barbdse-ncurcari.Bunicul ii impnc6,zicdnduJe:
- Pedin doud.
$i copiii o gi despicard,camrepede,c6 b6ffinut strAnsedin
ochi.
- Jumdtatemie.
- $i jumitate mie.
$i dupi ce o impnrliri ffi1eqte,incepulauda.
Bdiatul:
- Mustalameae mai lungd.
Fata:
- Ba a meae mai lungi.
$i bdiatul intinse de-omustali 9i fata de alta, ba a lui, ba a
ei, s6fie mai lungi.
Pe bunic il trecurd lacrimile, dar tdcu qi-i imp6c6
zicAndule:
- Amrindoud suntdeopotrive.
q-a
- $-amea, ei!
- $-amea,q-alui!
La obraji ceartaseaprinsemai tare.
- Parteameae mai frumoasi.
- Ba a mea,ci e mai albd!
Buniculzimbi-
- Ba a mea,ci e mai caldi!
- Ba a me4 ci e mai dulce!
- B aame a , c e n u e c a a t a !
- Ba a mea.cd areun ochi mai verde!
- Ba a mea,cd areun ochi qi mai verde!
Bunicul abia selinea de r6s.
- Ba a mea!
- Ba a mea!
$i bdiatul,infuriindu-se,traseo palmdin parteafetei.
Fata !ipi, siri de pe genunchiul b6trAnului,se repezi 9i
traseo palmi in parteabiiatului.
Biiatul, cu lacrimile in ochi, siruti partea lui, 9i fata,
23
 parteaei.
suspinend,
Mamalor ieqipe ule $i intrebardstit:
- Ce e asta,viermineadormiJi!
Obrajiibuniculuieraurogii gi calzi.

Curinte$i exprcsii:
cocoleii mosului- aD,cuv6nnrlhotdrdtorin familia lor;
presurd - pasdtecantdtoare,de mirimea unei vribii, cu ciocul scufi
pi gros,cu coadalungdti bifircatd, cu spatelebrun ti dungat;
sticlete- pasdtec66tittoarecu peneleviu coloratecu ro$u,negru,alb
ti galben;
scotiu - paslre cantdtoaremicd, foaxte vioaie, cu ciocul putemic.
peneleverzi-gdlbui. cenu$iipe spale.iar pearipi cu douadugi negri:
cazac" militar rus careeraobligat si apere|ara impotriva invaziilor;
argele - n]rJli'edat celor doud scanduri care unsc transve$al
extemitdfile razboiuluid lesut.

Proverbesi zicitorii
Glume$tenumai cu gura,iar nu $i cu-imbrencitura.

Puiul
de I. Al. Brdtescu-Voine$ti

intr-oprirndvar',"o,"r"rrrf;
i1!(^i!tr:#;izftr:::r;,,
c6 veneade departe,tocmai din Africa, s-aldsatdin zbor intr-un
lan verdede grdu,la margineaunui ldstar.Dup6 ce s-a odihnit
vreo c6tevazile, a inceputsi adunebefigage, foi uscate,paie gi
fire de lin 9i gi-a lEcutun cuib pe un muguroide pdm6nt,mai
sus,ca se nu il ineceploile; pe urmd,$aptezile de-ar6ndula
ouat cate un ou, in total fapte oud mici ca niqte cofeturi qi a
inceputsele cloceasci.Ai vizut cumsti giina pe oui? Aqasta$i
ea,doarcd eain loc sAsteain cotel,staafardin gr6.u;qi ploua,de
virsa gi ea nu se migca,ca nu cumva sd patrundi o picituri de
ploaiela oud.Dupdtrei siptdmanii-au iegitnigtepui drdguli,nu
goi ca puii de vrabie,imbrdcaficu puf galbenca puii de g6ini,
dar mici, parci erau qaptegogogi de mStase,gi au inceput si
umblepdn greudupi mencare.PrepeliJa prindeacateo fumice,
ori c6teo l6cust6,le-o {Er6mi{ain bucdlelemici qi ei, pic! pic!
pic! cu cioculelelelor, o mancaunumaidecat.$i eraufrumogi,
cuminliSi ascultitori;seplimbauprimprejurulmameilor qi c6nd
ii striga:"Pitpalac!"repedeveneaul6ngdea.
Odat5,prin iunie,cdndau venit ldraniisd seceregr6ul,dl
mai maredintrepui n-aalergatrepedela chemarea m6-sii,gi cum
nu Stiase zboare,ha{! l-a prinsun fliciu sub c6ciuli. Ce frici a
pAUtcands-asimlit stransin palmaflicdului, numaiel a qtiut;ii
bitea inimaca ceasomiculmeudin buzunar;dar a avutnorocde
un |6ranb6tran,caxes-arugatpentruel,
- Las6-ljos, mi Marine,cAe pecatde el, moare.Nu-l vezi
cd de-abiae cit luleaua?!
Cands-a vdzutscepat,fugi speriatla prepelitd,s6-i spuie
ce-apedt.Ea l-a luat,l-a mingdiatgi i-a spus:
- Vezi ce va sAzicdsenu mAasculti?Cdndte-i facemare"
o si faci cum ei vreatu, dar acumesti mic, sEnu ieqi niciodatd
din vorbamea,c6 pofi si pifeqtigi mai riu.
$i agatrdiauacolo,linigtili qi fericili. Din seceratulgrdului
gi din ridicareasnopilorsescuturase pe mirigteo groazdde boabe
cu caresehrdneauqi,mdcarci nu eravreoap6prin apropiere, nu
sufereaude sete,cd beaudiminealapicdturide rou6de pe firele
de iarbd. Ziua, c6nd era cilduri mare, stau la umbr6 ln ldstaxe;
dup6-amiazd, cind se potoleavipaia, ieqeaucu totii pe miri$te;
iar in nop{ilericoroasese adunau_ grimade,ca sub un cort, sub
aripile ocrotitoareale prepelilei.Incet-incet,puful de pe ei s-a
schimbatin fulgi 9i ln pene,qi cu ajutorulmameilor au inceput
sd zboare.Lecliile de zbor se fdceaudimineafaspre risdritul
soarelui,cdndse ingdnaziua cu noapteaqi searain amurg,cdci
ziua eraprimejdiosdin pricinaherefilor,cared6deautdrcoalepe
deasupra miriqtii.
Mama lor ii aqezala r6nd 9i ii intreba:"Gata?"*Da",
rdspundeau ei. "Una, doui, trei!" qi cdndzicea"trei" frrr! zburau
cu totii de la marginealdstaruluitocmaicolo, l6ng5.cantonulde
pe qoseagi tot aga,inddr6t.$i mamalor le spuneac6-i inva16sd
25
 zboaxepentru o cel6torie lung6, pe care trebuiau s_o fac6 in
cur6nd,c6nd o trecevala. ,.$i o s6 zburdmpe susde tot, zile qi
nopfi, $i o si vedem dedesubtulnostru ora$emari qi r6uri,
ii
marea..."
,*:t :f

intr-o dupi amiaz6,pe la sfhrgitullui august,pe cAndpuii

.
j.uc.au.
se fruTol in mirigte imprejurul prepelilei, aud o c6ru1d
venindqi oprindu-sein drumeagulde pe marginealdstarului.Au
ndlcattoti capetelein suscu ochiqoriica nigtemdrgelenegregi
ascultau.
. "Nero! inapoil" s-a auzit un glas strig6nd.puii n_au
priceput;dar mamalor, careinfelesese c6 e un v6n6tor,a rimas
incremeniti. Scdparealor era listarul, dar tocmai dintr_acolo
veneavandtorul.Dupi o clipd de socoleale,le-a poruncitsd se
pituleasc6jos, lipili cu p6m6ntul,9icu niciunprel si nu migte.
. - Eu o sd zbor; voi sd r6m6nefinemigcali:carezboard,o e
pierdut.Ati inteles?
Puii au clipit din ochi c-auinlelesgi au ri.masaqteptAnd in
tecere.
Se auzeaf596itulunui c6inecarealergaprin mirigte din
9i
cdndin cdndglasulomului:
- Undefugi?inapoi,Nero!
, F696itulseapropie,uite c6inele;a rdmasimpietritcu o lab6
in sus,cu ochii finti spreei.
Nu vd migcali,le qopteqte
. .- prepeliJa gi sestrecoardbinigor
mai departe.C6inelepigeqteincet dup6ea. Se apropiegribit
9i
vdnitorul.UiteJ: piciorullui e acumaqade ap.oap"deii, in"6t
vid cum i se urci fumicape car6mbulcizmei.Vai! cum le bate
inima!_DlFdc6tevaclipe,prepelifazboardrascu pemantul,la doi
pagi de la botul cAinelui, care o urmexe$teivendtorul se
depdrteazi, strig6nd:.,inapoi!inapoi!"Nu poutetiage,de frica se
nu-qiimpuqtecdinele;dar prepelilase prefdcuagade bine c6 e
rdniti, inc6t cAinelevrea cu orice prel s-o prindd, iar c6nd
socote$te eacd e in afardde bitaiapuqtii,zboararepedein l6star.
In wemeaastapuiulal maimare,in locsesteanemiscat ca
26
fratii lui, dupi cum le poruncisem6-sa,zboaxd;vanetorulii aude
peraitul zborului, seintoarceqi trage.Era cam departe.O singurd
alice l-a ajunsla arip6.N-a picat, a putut zburap6ni in listar; dar
acolo, de migcareaaripii, osul, la inceput numai plesnit, s-a
cripat de tot, 9i puiul a cdzut cu o axipe moaxte.Varetorul,
cunoscdnddesimealistarului gi vdzdndci trisese intr-un pui, nu
s-a luat dupi ddnsul,socotindci nu face truda de al ciuta prin
l6stax.
Ailalti pui nu s-aumiqcatdin locul unde-ilisaseprepeli{a.
Ascultauin tecere.Din cdndin c6ndse auzeaupocnetede pugcd
gi glasul vdnitorului strigind: 'Apportel" Mai tirziu cdrufa s-a
depertat pe drumeagul ldstarului; incet-incet pocnetele gi
strigitele s-aupierdut s-austins,qi in tdcereaserii carese l6sanu
se mai auzeadecatcanteculgreierilor; iar cdnd s-a innoptat gi a
risirit luna dinspreCom6!el, au auzit deslugitglasul mamei lor
chemindu-i din capulmiriqtii: '?itpalac! pipalac!"
Repedeau zburat inspre ea gi au g6sit-o.Ea i-a num6rat;
lipseaunul.
- Undee nenea?
- Nu qtim,a zburat.
Atunci prepelifa disperati a inceput s6-l strige tare, mai
tare, ascult6nddin toate p64ile. Din ldstar i-a rdspunsun glas
stins:"Piu!piu!..-"
Cdnd l-a gdsit qi i-a vizut aripa ruptd, a inteles ce era
pierdut; dar qi-a ascunsdurerea,ca sd nuJ deznid6jduiasci pe
eI...
De atunci au inceputzile triste pentrubietul pui; seuita cu
ochii plAngicum frafii lui se invdlau la zbor dimineatagi seara;
iar noaptea,cdnd eilalli adormeausub aripa mamei, el o intreba
cu spaim6:
- Mam6, nu e aqaci o sd md fac bine? Nu e a$ac-o se
merg qi eu si-mi arali ceti.ti mari qi rauri gi marea?
- Da, mami, rispundeaprepelifa, silindu-sesi nu pl6ng5.
$i a trecut vara. Au venit liranii cu plugurile de au arat
mirigtea; prepelila s-a mutat cu puii intr-un lan de porumb de
 alAturi;dar pesb catAvaweme au venit oamenii
de au cules
pgrumlll, au Laiarcocenii$i auinrorslocul;atunci
,_u";;tai'in
nr$repartoagedrnmarginealistarului.
In Ioculzilelor mari Ei ftumoaseau venit zile
^ a incepua
posomordte, mici si
sd cadd brumi gi sa se rarea.ca-
frrnr'u
ldstarului. Pe inserat se vedeau,fnd;nici inta.ziate
zUurarra
11Tlf* ou*"*tui. ori pdtcuridealrepdsdri.#;;;;;;;
{acerea nopfllor tiiguroase se anzeau strigetele cocorilor,
.
mergandtoatein aceeaqiparte,citre miazdzi.
In inimabieteiprepeli;eerao lupti slbrietoare.
_ Ar fi vrut
sa-serupa in doud:jumdtatesi plececu copiii
sindtogi.care
ruPTu, frigul toamnei inaintate, iar jumatate
_qg ,a ,a_ji"
puiul_schilod,care se agep d" eu
ai.p.._..-lun*.1""
ptT-:Ta a cnvdF,rui, "u
pomi6 lird vesreinrr_ozi, a holirdt_o.
r,recarsa-lmoar6to(i puii, mai binenumaiunul.gi
lErAsd se uite
inapoi, ca sd nu-i slibeascdhotiriarea u
puii ;;;;;
pe cind 6l rdnit strigacu deznideide: "U*ui "'u
- Nu md l6saji!Nu ma Hsai!
A se
,- in:.t:ul "d tirascddupdei, dar n-apurutsi a remasin
loc lrmdrindu-i cu ochii pind ce au pierit i" ,*"" ;;;;;

Pesrerrei zile taatApreajmaeraimbrdcatdin

hainaalbdsi
recea ternl. Dupao ninsoarecu viscol,urmd
un seninca stic14
aducdndun ger aprig.
++*
La marginealistarului un oui de prepelild,cu aripa
rupt6,
stdzgribulit de frig
Drrpi durerilegrozavede p6ni adineaori,urmeazi
. acumo
piroteali plicuti. prin mintea lui tulgerd
mrriSte...un cardmbde cimrd pe carese ".6-;;-;;"d""it._
urca o fumicd...arioa
rT. cldtineinb_opartesi intr_alta. pice mon cu
:ii1l
oegerere ghearet.S^. Si
impreunale, capentruinchiniciune.
.IIA

-llrtr_
r-!-

!yEiefs0
 Cuvinteqi expresii:
ptepelild - pasfuemigratoarede culoare brun5"cu dungi pe spate,
careseveneazipentu carneaei gustoas4pitpalac;
/drr.rr- paduricetdndra$i deasa;
sr?op- legdturd mare fecuta din mdnunchiuri de cereale pdioase
secerate;
miritte - teren agricol pe care au rdmas, dupt recoltare pirlile
inferioareale tulpinilor de cereale; totalitateatulpinilor retzate,remasecu
radicina in pdmantdupi recoltare,pe un terenagricol;
hercli - p1sii fipitoarc de zi;
canton - clddrredin vecindtateaunei cAi de comudcalie, cu aparate
necesarepentu supravegherea 9i intetinerea acesteiagi care serve$te$i ca
locuinlApentu cantonier;
carAmbulcizmei- patte a cizmei careimbracl pulpa piciorului de la
genunchipandla glezni;
dezndddjduit - care qi-a pierdut orice nddejde, speranlA, in
rezolvareatmei situatii:
pirloage - teren arabil lisat nelucrattmul saumai mulfi ani, pentru
refacereafertilitifii lui; ierburi crescutepe un terenarabil nelucrat;
miazdzi- s.ud(p]c,nctcordinal);
sfi;ietor - foaftetrist:,dureros,jalnic;
clivq - yAft putemic !i rece care sufli iama dinspre nord-est,
aducdndscdderimari de tempenture;
zgribulit - carcst6.stials,ghemuit,tremurandde frig;
pi rorcaId - mo.rdiala:- somnolenla.

Proverbe:
Cinenu rrea seascultede sfaturilenimdnuiva invela pe pielealui.
Ascultareae viatA,neascultateaDoatefi moane.

Povesteaursului cafeniu
deVladimirColin
Ur5ii care triiesc la Polul Nord sunt albi. Cred ci din
pricina astali se gi spuneurti albi (dax,firegte,daci vreunul
dintrevoi a aflatce li se spunealbi din alte pricini, ii rog s6-mi
deade qtireqi sAnu me lasesi.scriuminciuni).Aga...
Ei, qi iat6ci printreurgii cei albi de la Pol s-aretdcitintr-o
buni zi un urs cafeniu,un urs maregi frumos,careveneatocmai
din munlii nogtri.Cuma ajunsel la Pol si nu mi intrebali,cAnu
29
$tiu.Ce ;tiu e cAs-apomenitacolo$i c6 a inceputsAca$teochii
la munlii degheaJ6 9i la focilecaresezbenguiau pe ei.
- Ia te uite!...Un ursmurdar!strigdo foci, qi toatesurorile
ei incepurdsAchicoteasce, si hohoteascigi sd sepripddeascd
de
ras.
- E manjittot!
- De la ghearep6n'lhbot!
- Vai, vai, ce caragios!
- Parc-afostmuiatin sos!
Uite agarddeaufocile, r6deaude nu mai puteau.Ursul
nostruseuirain jur, gatasdridd gi el de ursulcel murdar(pentru
cd urqii,se grie,se spaldpe dinli in fiecarediminealdgi seara.ba
mai fac qi baie)cAnd,spremarealui mirare,nu vdzuniciunurs.
- Nu oumvarAdelidemine?infebi el supirat.
- Pdide cine,mdiMartine?
- Eu sunt curat, spuseqi mai supirat Martin. M-am spalat
chiarazi dimineafi.
Dar focile nu-l crezuri qi r6serimai departe,aqac6 bietul
urs ili lu6 telpisila,mormiind.Nu merseel cinegtiec6t,c6 seqi
intdlnicu niqteurgialbi.
- Fralilor! sffigdbucurosManin. Ah! Ce bine-mipareci
vi vdd...
- Cine-i urAtul5sta,carese crede frate cu noi? spusecu
disprelr.mursalb.
- Ia te uiteceneobrdzare!
vorbiun altul.
De ciud6,bietulMartin simli c6-idaulacrimile.
- Dar bine,frafilor,nu vede]ici suntun urs,ca qi voi?
. - Urqii cumsecade suntalbi,rdspunse primulursalb gi, fdri
a-l mai invrednicicu o privire,tofi urgii albi plecarilegindadu-pi
ingamfatibldailealbe.
Martin seagezdpe un sloi gi incepusi p16ng6.
- FiceasdbatatdtacalepAn6la pol ca s6gisescaici numai
batjocurd?seintrebdel. Vai, ce urgi rdi trdiescprintremunfii de
gheap!
CumplSngea aqa,un pinguinseapropieincetigor.
l0
 - De ce plAngi,ursule?intrebdpinguinul.
- Cum si nu pl6ng, pinguinule, dac6 ur5ii albi mi
dispretuiesc ai focile rAd de mine?Eu sunt cafeniu,la noi toti
urgii suntcafenii.
Pinguinul erao pasire tare isteafA.
- $i numaipentruatAtalucrupl6ngi?Hai, vino cu mine!
Il dusepinguinulintr-unloc ferit qi, c6t ai batedin palme,
aduseo bucatdde sipun.
- Ia sepune$te-te bine,de sus9i pdndjos! il indemni el pe
Marrin.
- $i tu? sesupiri ursul.Le-amspusgi focilor c6 suntcurat.
M-am spdlatazi diminea-t6!
- Nu-i nimic, rispunse pinguinul. F6-mi mie pldcerea
asla...
Bombdnind,Martin seinmuieintr-unochi de ap6qi prinse
a se sdpuni.De minios ce era se freci bine, bine, bine Si iati,
curdndtoati blanaii eraplindde clibuci albi $i stralucitori.
- Aia, destul,spusepinguinul.
Martin llsd jos sdpunulqi voi sd se vdrein ochiulde ap6,
dar pinguinul il opri.
- Stai!rdm6iaga!
' Apoi il lud demdni qi-l dusein mijloculurqiloralbi.
- Vai, ce ursfrumos!strigi un urs alb.
- Ce blandalb6!seminuni al doilea.
- gi cem6ndrusrrdluce$te in soare!Soptial treilea.
BierulManinnu inlelegea nimic.Dai eraardrde bucuros
de primireape carei-o ficeau uryii albi, c6 nici nu-gib6tucapul
sa inleleagd.ii mullmi pinguinuluigi rimaseprintie urgii aibi,
cu carejucd"bAz"9i "babaoarba",uitenddetoate.
Deodatiins6,un muntede gheap se apropiede sloiul pe
caresejucau,
- Fugili! Fugili! strigi.un pui de urs qi se aruncein ap6,
inotindvoinicepte.
Urgii se opriri din joacd, vdzuri munteleqi pricepuri c6 se
va ciocni de sloiul lor, strivindu-isub greutatealespezilorde
31
 gheaF. Speriali,sdrirdin apd$i se depArtaredegrab6,in weme ce
Martin, neobignuitcu viala de la pol, rdmasepe sloi. C6nd
inlelesece primejdieil pa$te,voi sd sari qi el in apd,dar chiarin
clipaaceeardsundglasulinspiimdntatal uneiursoaice:
- Puiul!Puiulmeu!...A r6maspe sloi!
Niciunul dintre urgii carese depdrtaserinu scoaseo vorbi,
niciunul nu cutezese se intoarcape sloi. Martin se repeziqi
incepusi cauteursuleFl.il afla pe o movilili de zapade$i-l lu;
in bra1e,dar in clipa aceease auziun trosnetcumplitqi muntele
de gheati izbi sloiul. Totul paxaia,se prdbugea, valurile td5nird
inaltecdtmunrele.
Cu puiul in braleqi ferinduJde bucdliledegheatimari c6t
o casd,Martin se pomeni in ap6. Fuseserdnit de sulitelede
ghea15. Dar puiul eranevdtamat.
O lespedegrea il impiedicains6 pe Martin s6 iasd 1a
lumin6.Cu chiu, cu vai sparselespedea qi, inotdnd,se ridicdpe
un sloi ce plutea.la adapost de alteprimejdii.Mamaursuleluiui
se repezi s6-i mul1umeasc6, dar c6nd ajunse lAlgi Marlin,
gi
incremeni. la fel incremenirdqi ceilal{iurgi albi. Clibucii de
sdpundin blana lui Martin se topiserdin apd gi ursul nostru era
din noucafeniu...
- Alb saucafeniu,eqti un urs bun qi viteaz,spusemama
ursuleglui.v'dnd cum puiul se prinsecu ldbulelede gdtulIui
Manin.Ili mul1umesc... Niciunuldintrenoi n-acutezar sdramenA
pes loi.. .
- Nu blanail facepe urs, incuviinlari 9i ceilal{iurEialbi,
adunA.ndu-se in jurul lui Martin 9i str6ng6ndu-icare mai de care
laoa.
Din ziua aceea, Mafiin n-a mai fost nevoit sd-si
impodobeasci blanacu cldbucide sipun (treabiLcarel-a bucur;t
stra$nic,cdci sipunul uscat ii pricinuia mAncdrimicumplite gi_l
silea sd se scarpinecu toatecele zecegheare,ceeace nu era deloc
frumos gi nici pldcut nu era).
Cit a rimas printre urgii albi s-a bucurat de cinste si
prietenie.iar cdnds-a intorsacasda alergarla prierenulmeucare

32
scrie toate pove$tilepentru copii gi ia povestit intdmplarea.De
atuncimai canti.Martin gi-n ziua de azi:
Crezicd-mipasd cd le Sliu
Negru,alb saucafeniu?
Inima sd-frte rlreaptd.
Eu tejudec dupdfaprd!

Cuvinte $i expresii:
zbengui- a sej'uca,s6rild,ti alerg6nd;a zburdq
a-ti lua tdlpdSila - a pleca repededintr-rm loc (din cauzafticii, a
ruqiniietc);
s/oi - bloc de gheali care plutette pe ape cwgdtoaresau stiititoare,
inainteca acestasAinghelecu totul sauin timpul dezghelului;
it fis, bitaie de joc; vo.bi, faptE,lucm de r5s, de
batjoculd - l.]J,orc
insulte;
lespedede gheald- placdpoligonalede gheale,de dimensiunimari;
moyilitd de zdpa& - gtillldi de zZpde;
trosnet- pocne.t.

Proverbe gi zicitori:
Adeseodte in$eii dacdte iei dupi coajacapacului.
Dreptateaieseca untdelemnul deasupra apei.

Povesteamigirutului incipif6nat
deVladimirColin
A fost odatdun mdgirus tare riu Si tare incdpildnat. Vai,
vai, cat era de riu $i de incipelenat! Daci mamalui il trimitea la
camp sAcumpereo menede scaiet', ca si faci 9i ea o prbjituri,
mdgerusulindatespunea:
- Nu vreau!
Dacdil rugasevinela mas6:
- Nu vreau!
Dacdil trimitea la opt searala culcare:
- Nu vreau!
Orice l-ar fi rugat,el rdspundeanurnaigi numai:
- Nu vreau!
intr-ozi oleaciL mamalui de-acasa.
 - Mdgiru9ulmeu,ii spusemama,agteapti-md cuminteqi...
- Nu vreau!strigi mdgiruqul.
Mamase intristd.Deducu amdrdciune din cap 9i pleci, in
vremece megeru$ul{ipa ca de mamafocului:
- Nu vreau!Nu vreau!Nu vreaur
Dar, dacdvizu cd rimisese singurin casd,se potoli. Se
uita in susgi in jos gi seplictiseademoarte.
- Migdrugule,spuseatunciun goricel,sco{Andu-gi nasul
din gauralui, hai sdnejucim!
- Nu vreau!
- Bine...9i goricelulsetraseind6r6t.
MdgSrugul aveachefdejoacdgi-i piru r6u c5-l luasegura
pe dinainte,dar ce mai puteaface?De necazstrigi din nou c6t
putu de tare:
- Nu vreau!Nu vreau!Nu vreaur
$i atunci,minune!Peretelesedespiciqi din pereteiegiun
mosneagincruntat, cu un nas stramb, ochi gi gurd str6mb6.
Peretele seinchiseapoila loc.
- Pleaci de aici! strigi migdrugul.Ur6tule,nu te iubesc...
Pleacd!
Dar moqneagul igi str6mbdparc69i mai tarenasul,ochii 5i
gura,m6r6indcu un glasgrosgi dogit:
- Nu vreau!
- Tu? strigi mdgerugul.Eu, eu nu vreau,nu tu! Numai eu
amvoie si spun"nu weau"...
MogneagulrAsestr6mb,cu hohote care ficuri. s6 tremure
inciperea.
- Eu suntmoSNu-Vreau.M-ai chematde atdteaori, c6-n
sfaxsit,iati, amvenit!Ei, decetaci?
De astedat6,mdgirugulo camsfeclise.
- Eu...eu nu te-amchemat,bolborosiel. Da, de unde?!i
s-apdrut...Pleaci,mogule,pleaci!...Vezi-ti dedrum!
- Nu vreau!rdspunse insi mogNu-Vreau.
Speriat, megdxu$ulo lui la fugd prin odaie. Se arunci
asupraugii,darnu putus-odeschidi.
 - Deschide-te odatil ii porunciel inciudat,gi uqardspunse
liniqtite:
- Nu vreau!
gi mai speriat,mig6ru9ul alergdla fereastrS.O zgalla| dar
fereastra nu sedeschise.
- Deschide-te, fereastrd. Te rog...
- Nu vreau!rAspunsefereastra.
Atunci mdgdruqulse aqezi pe dugumelegi incepu sd
pl6nge.
- Ei, de ce taci?spusedin nou mogNu-Vreau,carestituse
liniqtitqll privisecit alergase prin incdpere.
Dar mdg6rugulpldngeamai departegi lacrimile-ipicurau
pe dugumele.
- Nu vreau!strigarein clipa aceeadugumelele qi-ncepur6
si semiEte,si sar6,incerc6ndsi scapede m6gdruq.
Tremurdnd,acesta se urc6 pe masd, dar masa rosti
supdrat6:
- Nu vreau!
Mdgiruqulnu mai qtiace si fac6.Era la capitul puterilor,
gi atunci,istovit,setrentipe pat.
- Nu weau! strigainsd gi patul, agac6 migdrugulrimase in
picioare,aruncdnd priviri insp6imantate in jur.
- Ei, de cetaci?intreabdpentrua treiaoa.rA mo$Nu-Vreau.
Dar in clipa aceease auzir[ nigtepagiin fala u9ii. Moq
Nu-Vreause repezi spre peretelecare se despica$i-l lAsAse
treac6,lipindu-seapoi in urma lui, de parci nu s-ar fi despicat
niciodat6.
- Mdmico! strigefericit mdgiruqul.MimicS, ce bine c-ai
venit!
Mama intri in odaiegi-l intrebi mirat6:
- Ce-i,dragulmeu?
- $tii, r6spunseel, vreau...vreausd cumpdxscaieli,weau
sA me culc la opt, vreau si min6nc, vreau...vreau tot... Tot,
mdmico!
Din ziua aceea,mdgiruqulnu-l mai vdzuniciodat6pe moq
35
Nu-Vreau, cel cu nas stramb,cu ochi strAmbili gurA stramb6...
$i, pentruca nimeni sd nu mai pdteascece-a pdtit el, s-a dus
mageruful intr-un suflet la prietenul meu care scrie toate
poveqtilepentrucopii 9i i-a spuspilania lui, intocmai.
Ur6ti pilanie,dragiimei!

Cuvinteti expresii:
sedespica- se crtpape o po4iune de-alungul, desficdndu-sein
douesaumai multe bucifi;
a o sfecli - a ajtnge intr-o situatienepldcute,ao paf; a o biga pe
-
m6neci;
zgakAi- a sc]uiur4a oldtinacu putere;
droyit - extremde obosit,sleit de puteri; extnuat,epuizal,ii6nt, sleil sfftrsir.

Chicitori..
"E tdcut 9i-ng6ndurat
Da-i pdetenminunat.
Ducegreutdfipe spate
Peculmile mai inalte,
Da-i camincipi{enat
$i deJ bafi,s-aterminat!"(Mngarul)
lflSief5o
Proverbeti zicitorii
Un cuvantajungepentrucel carevrea sdJ ia in seamd.
A invafatascultareadin celece a patimit.

Povestea motanului leneg

deVladimirColin
A fost odateun motanleneg.Toat6ziuaseintindeaa-ah!qi
ciscaa-ah!$oriceiiseadunauin jurul lui, rAdeaude sepripddeau
qi uite-a$a-icanbu:
Cine,cine, cine, cine
Cascdpe cuptor tot anul?
Cineare somnin yine?
Ha-ha-ha-a ! E... motanul!
De, azi aqa,maine tot a$a, s-a supixatintr-o bun6 zi
gospodarulgi, apuc6ndmotanulde urechi,l-a dat pe ugdafari.
Motanuls-aintinsa-ah!9i s-alungitpe trepte.

36
 Atunci s-aivit lOng[el o pisicd din vecini.
- Ai v6zut ce-aipetit? spusepisica.Nu crezi c-ar fi bine si
te vindecide lene?
- Boald... grea... ofte motanul,clitindnd cu marebisare
de seamddin cap.
- Grea?rise pisica qi-i strigi la ureche:Lenequle!
Motanul tresiri speriat,holb6 ochii gi mieund:
- Mi-ai sparturechea!
- Sst! qoptipisica.Vreau s6-Sspuno tain6... 56 nu gtie
nimeni...$i eu suntlenegi!
- Tu? sebucurdmotanul.
- Eu, de buni seam6...Numaice astan-axfi marelucru!
Ceeace vreau s6-fi spune cAtoli motanii Si toate pisicile lene$e
de pe lumese intilnesc la miezul noptii in impirdlia Lenegilor.
Cum se facecd nu te-amv6zutniciodati acolo?
Motanul seridicAintr-un cot.
- Eu.. . n-am... qtiut,spuseel uluit.
- N-ai $tiut?seminundpisica-Pdi,in impirilia astanimeni
nu facenimic. . .
- Straqnic!strigdmotanul,inviordndu-sepe dat6.
- Ehei! Toatecaselesunt alcdtuitedin zgdrciuri fiagede.in
pomi crescqoriceigustogi,care-fi picl singuri in gur6. CAinii nu
sunt lesa! se intre acolo decat dacd-li pun la g6t clopotei $i
fdgiduiesc si se plimbe linigtili pe striazi,cu c6te un cdmat in
coad6.Firegte,mugti din cimatul acela IAre ca ei sl noatl zice
ni ci"p is ''. . .
Cind plou6, qi astase int6mpld numai daci doregti,plou6
cu lapte. Grindina e de smAnt6ndSi zipada de frigc6. pietre de
rAndnu se pomenescin impdrdfa Lenegilor,acolo pietrele sunt .
fecutetoatedin g6lbenuquri de ou... Ce sd-1imai spun?M6 mir
cA n-ai venit niciodatd sA vezi toate cate sunt acolo, numai gi
numaipentrupisicile qi motanii leneqide soi. . .
_ - Eu... sunt lene$de soi! rlcni motanul,lingandu-sepe
DUze.
- Pei $tiu, eqti rm lenegde liunte, incuviinte pisica. S-ar
putease te alegemchiar impirat al lenegilor,cE tot n-avemun
imperatdestulde lenes. . .
Pisica plecd 9i, istovit de toate cate i se intdmplasera,
motanul adormi pe dat6, fericit. Dormi neintors gi visd cd e
impirat in ImpdrS|iaLenegilor.Acolo nu era nimic tare,nimic
aspruqi nimic asculit.$edeape o pemdmoale,nespusde moale,
iar o pisicdroabdii sprijineacoada,ca si nu oboseascE. N-avea
nevoiesi vorbeascd, gandurile-ierauindeplinitecatai clipi. N-
aveanevoiesAse miqte,roabeleil purtauqi, pentrua-l scuti de
muncade a fine singurochii deschiqi,ii sprijineaupleoapelecu
doudc6rligede aur, c6ptugitecu bl6ni!5de cArti{6.Pe dinaintea
lui seplimbauvribii, porumbeiqi scatiibinejumulili de penegi
gatas6-i zboare in gur6.Iar un motandregdtori se ivi inainte pi-l
ruga,brcandsupus:
- Mdria ta Pis-Pisal 99-Iea,tare trebuiesi fri istovit...
Poporulte roagi si-i faci hatdrulsddormi!
$i el seinduiogala gdndulpoporuluis6uatetde grijuliu 9i
binevoiasi adoarmdfericit, in timp ce motanii gi pisicile ii
c6ntaucdntecede leag5.n:
Dormi tn pace,
Dotmi, Pis-Pis,
CdJi trimitem
Dulce vis.
Nahi,nani,
Somn uSor,
Dormi, drag leheS,
Dotmi de zor!
$i dormi inft-adevermotanul,dormi ca scdldatceasuri
intregi 9i, de bund seami ci nu s-ar fi deqteptat nici la miezul
noplii, dacepisicadin vecinin-ar fi venittiptil gi nu i-ar fi strigat
la ureche:
- E miezulnoplii! Scoal6!
Motanul treseri.Cdsci a-ah!, se intinse a-ah! si intrebi
somnoros:
- Dar mergemdepaxte?
- Da' deunde!rdseoisica.Hai!
38
 Au pomit-o ei am6ndoi pe strad6, motanul tot
viicirindu-se c6-i tare ostenit qi au ajuns cur6ndpe un maidan.
Era intunericbeznd9i nici mdcarmotaniigi pisicile,carev6d gi
pe intuneric, n-ar fi izbutit si deslugeascdmare lucru in
intunecimea aceea.
- Fii binevenitin impdrdfiaLeneqilor!rostipisica.
- Zdu?Am ajuns?sebucuri motalul.
- Fireqte.Ia-o tot inainte9i ai s6intdlneqtiindatdcAiniicu
caxnaliin coad6...Saunu 1i-efoame?
- Ba incd ce foame!strigemotanul,ciruia ii sticliri ochii,
gi pom^iinainte.
Inft-adever,l6ngi el se ivi un dul6u maxe,cu o coad6Si
mal male.
- Miau! Ce c6maturiag!se bucuri motanul.Haide,culu-
cu!u,haide...Vin'si mugcdin cAmat...
Cdineleseapropieindat6,mdriind qi ldtr6nd.
- Nu te grozdvi!il lud in r6s motanul.Ce, nu qtii cd n-ai
vole sa zlcl nlcl oas 7
$i, nici una,nici doui, vizfnd c6-i ajungecoadacdineluiin
dreptulgurii.i5iinfipsedinEiiin ea.
- V I!
Se auzi ur scheldldit,cdineleiqi smuci coadadin dinlii
motanuluiqi-9iinfipsecollii lui de c6inein grumazuliubitorului
de c6mati.
- Muruau!recni motanulgi, uitandce-i lene$,o rupsela
fug6, de-ai fi zis c6-i frunteaalergitorilor din Asocialia Sporlivi
"Motanul"qi nu fruntealeneqilordin ImpdxelaLene$ilor...
"Pdcetoas6 impixe,tie!igi spuneamotanul,gonindincotro
vedeacu ochii.Nu m-amobositaqade c6ndmamam-a ficut..."
$i alergamotanul,alergamancandpimantul,ce,uitai seve spun,
pe maidanulacelanu cregteanici tu pom,nici tu gard,qi n-avea
bietulpe ce se se catere,ca si scapede dul6ulcarelitra dupi el
ca r.mapucat:
- Ham-ham!Jiarit eu si md muqtidecoad6!...
Acum, ce si vI mai spun?A alergatmotanultoat5noaptea,
39
zdpecindu-sede frici qi uit6nd drumul; a alergat de-i sliriiau
cilc6iele gi doar citre ziu6 a nimerit in fa{a caseidin care fusese
gonitpentrulenealui nemdsuratd.
Gospodarul tocmaideschise uga.D6ndcu ochii de motanul
lui, sprintenca un pui de iepure,il lds6 sd intre in casi gi strigi
bucuros:
- Bravo,Pis-Pis!Dacdalergiaga,secheamdci ai scepalde
lene...
$i sd credelic-a alrrt dreptate!Spaimal-a flcut si alerge
pentru-ntdia oari in viafi, gi din ziuaaceeaa rimas sprinten.mai
sprintendecdtun iepuresprinten. pisicadin vecini,iare pusese
totulla cale.l-a vindecat de lenedeparcii-ar fi luar-ocu m6nagi
de atuncinu s-a mai pomenitmotanleneqin casaaceea,dupi
cumgdndesc ca leneiinu seaflaniciprintrevoi.
Cum?Ar mai fi vreunul?...pdi ce mai a$tepti?Trimiteti_l
in impdrdtia Leneqilor, rrimireli-lfugulagi. iaca.va dauin scris
cA indati se lasi de lene qi de tot gi se face Si el beiat ca toli
bdielii sau fat6 ca toate fetele.incercali,nu vd sfii1i, c6 aveti
si-mi multumiti!

Cuyinteti expresii:
pisicd roabd - pisicd aflatAin dependnfetotali fagdde stdpdn9i care
muncettedin greu.
mot6ndregd[or - motancu atribulii de inalt functionarin impirEtia
Lenesilor.
hafirul, hatArwi - plicere, poft4 plac. A face cutua un hatAr - a
acordacuiva o favoare;a satisfacecuiva o dorinld sauun caoriciu.
maidan.maidane- rerendeschis,Ioc viransituatin interiorulsaula
margineaunei localitdli.

Proverbe:
Trend5viae mamatuturor rdutdtilor.
Tr6ndivia cu migcareaindatepire.

rl tpStetS0
40
 Povesteanucii liudiroase
de VladimirColin
A fost odat6o nuci, o nuc6...ei, ca toatenucile! $i nuca
astacregteaintr-unnuc. Dar nucul nu mai era ca toti nucii...Si
ttili de ce?PentrucAnuculasrasepomenise crescdndin pbdure.
Nu $tiucumajunsese acolo.printrestejariEifagi.darce qtiu,e c6
acolo trdia de ani de zile. $i uite cd printre nucile pe care le
{dcuseeraqi nucanoasbd.
Ei, $i intr-o bunAzi vine un urs mare,mai marechiar decdt
neneaNit6, qi seintinde subnuc sdtragi un pui de somn.
- Ah, ce bine o sddorm! spuseursulgi sepusecu burtain
sus.cu labelepedupdceafi qi incepusdsfordie:Sfrrr-mrn!Sfnr-
MITTI
Tocmai atunci, creangape carc stetea spanzuratdnuca
noastristrigi veseld:
- Ei, nuci-nucuqoarS! Gata,poli si ili dai drumul,c6 e$ti
coaptibine...
Firegte,nuca nu agteptes6 i se spundde dou6 ori. Se
arunci de pe creangaei. Fird umbreli sau paraguti se arunci
vitejefte,agacum se aruncAnucileqi...dreptpe nasulursuluise
oprr.
- V6leu! rdcni ursul, degteptatfir5. veste,dar nepricepdnd
ce-l izbisetocmaipenas(caree panealui ceamai simiitoar'et se
ridicddegrabd gi-oludla sandroasa.
- Ehei, a{i vAzutcine sunt eu? strige atunci nuca. Sunt
pesemne nespusdeputernici,dacdpdni qi ursulsetemedemine!
Iepurele,care vezusetot ce se petrecuse,se apropie
tremurdnddenuci qi o rugi cu glasstins:
- Putemicinuc6,milostivette-te de un biet iepure!...56 nu
md m6ndnci!
- Bine,ii rdspunse nuca.De dataastate ieft, darvezi si nu
md superipreatare gi si nu-mi mai iegi inaintecd, del, nu ptiu
zdu...
Veverifaserugi qi ea,pl6n-gAnd:
- Of qi of, putemic6nucd!IndurS-tegi de-obiatdveveriti...
4I
 N-o mAncanici pe ea!
- Ia ascultati,fdpturineroade!se supirAde asti dati nuca.
Ce,vreti.sd mAlasalisa mor de loame?... pai, mdineo sd vini
lupulsi mi roagesd-lcrut,apoimistrelul,apoicinemai
$tiecare
alt neispr6vit...
$i eu? V-a1igindit ci qi eutrebuies6m6 hrinesc?
Doar sunto nucdadeveratd, o nuc6putemicd,o nucd...Ehei,ce
$titivoi!
Iepureleqi veverila o luar6 la fugd qi vestiri inspiim6ntali
ci s-a sftrqit cu paceap6durii.S-a ivit o dihaniecumDliti.una
ca-repa.rernicd 5i neinsemratd.dar care mdnancaurgi. lupi gi
mistreli,cumai inghili un fir de iarb6!
Toateselbbticiunile se z6vor6riin vizuinilelor, a$teptend
cu inima-srAnsica dihaniaceacumpliti s6 li se iveascdinaintea
po4ilor. in pddurese ldsaseo tdceregreagi nici micar pdsirile
nu se mai incumetausAcante.Iar in tAcereaaceease auzeauc6nd
gi c6ndnigtelipete grozave:
- Unde-s lupii, urgii 9i mistrefii?Unde-s leii. zmeii si
balaurii?...Vreausd le trago mamade bdtaieqi sa-i inghitpe
nemestecate !
ASastriganucade risunapidureagi nici lupii, nici urpii,
nici misfelii, ba nici chiar leii, zmeii gi balauriinu cutezaus6
cricneascd.
Dar intr-o zi veni un b6ie{el,se plimbd prin pidure, gisi
nucali, dup6ce-i sparsecoaja,o m6nc6.

Proverb:
Laudade sinenu miroasebine.

Iedul cu trei capre

povestea astanus-aintemplat i:?::ilJTIJ1tj
"u-
potcoveaupuricii, ci mult mai aproape,
c6ndpuricii au devenit
tarenesuferifi,iar eu,copii,vi dorescs6n-avefide-afacecu ei...
...Cicdnu departe de casacapreicu trei iezi igi aveacasa
un ied cu trei capre.Era Luried ca toli iezii:nici mai mare.nici

42
mai mic, nici mai frumos,nici mai urAt.Cum s-ar spune:nici
prea-prea, nici foarte-foarte.Numai cd el in loc de o caprdavea
trei: o caprA-mame. o caprd-mdtugd qi o caprd-bunicd.
Grozavde bineo mai duceaiedul!Maici-m6iculit6.cemai
trai! ...
Diminealanici nu apucabine si deschiddochii, ci qi
incepeasdporunceasci:
- Capr6-mam5!
- fiul meuiubit!
-Spune,
- ImbracS-m6! Nu pot singur...
Capra-mamd nu a;teptasd-i spun6de doudori. Se apleca
si-i cauteopincilesubpat.seurcapedulapsd-igdseascd nddragii
gi sebiga dupi cuptor,si-i aflecdmeguica.
Capra-mamdii aduna toate straiele qi se cdznease-l
imbrace:ii legaopincile-oh!,ii trigea nddragiiqi cdmequica-vai!
qii infbgurabrAul-ufl
Cdndsevedeaimbrdcat,ieduliarigi poruncea:
- Matusa-capra!
- Spune,neiolelulmeudrag:
- Ospdteazi-m6! Nu pot singur...
Fdri si mai zeboveasce,mAtuga-capr6 se repezeala
bucitdrie,tuma intr-o ulcici laptedulceqi agezaintr-o strachind
mdmAligufa cald6.Apoi puneaulcicagi straohina pe un qtergarpi
le aducea fugu1a la patul iedului. $i rupe matuqa-capri din
m6miliguli qi indeasain gura iedului! gi tine_imltu$6-capre
ulcicala guri, sAsoarb6iedul laptele.$i uite aqa,p6n6isprdvea
iedultoatdmemdliguladin strachindgi tot lapteledin ulcicd.Ba,
ii mai aduceamAtuga-capri ii cateo plecin6, ce erame$terdla
copt,iar iedulmaremeqterla inghi{it...
Zburda iedul toat6 ziulica pe afar6, iar seara,c6nd se
intorcea acasd.seintindea peparEiporuncea:
- CaprS-bunici!
- Spune,nepolelulmeuscump!
- Adoarme-m6! Nu pot singur...
Cdt ai clipi, capra-bunicivenealAng6ied gi seporneas6-i
cdlte gi s6-l legene.Hei, agatrai ca al iedului mai zic gi eu!
- Caprd-mamd, imbraci-mi!
- Mituf[-capr5, ospdtr;az6-rr:EJ-
- Capri-bunicd, adoarme-mi!Nu pot singur!
$i capra-mamA, Si metu$a-capr5,qi capra-bunici l6sau
toate treburile qi veneau frtL zJ;bavl la porunca iedului. Ldsa
capra-mamarufele in albie, abia avear6gazsi-qi usucemdinile,
dar veneaintr-un suflet sd-l irnbracepe ied. L6sa metu$a-capre
cdmaganecdrpiti, in grabi se inlepa la deget, dar alerga s6-l
ospiteze pe ied! LSsa capra-brmici andrelele, sc6pa in fugd
ochelarii qi le spirgeasticlele,dar nu intiirzia s6l adoarmasi s6J
legene pe ied!
- Caprd-bunici,adoarme-m6!
- MatugA-caprE"
ospdreazn-fidl
- Caprd-mama"
imbrace-mi!
Nupotsingul!
Aqa viaf6, sdtor tiiefti o suti de ani gi inc6 ai zice ci n-ai
h6it destul!
Dar intr-o seari, dupi ce capra-bunici il adormi pe ied.
b6tuin poartEvecinalor, capracu trei iezi.
- Scumpelemele surate,zise ea caprei-mamd, mitugei-
capri qi caprei-bunici,dupd ce trecu pragul, am intrat cu o maxe
rugiminte in casadomniilor voastre.M6ine sear6mi se insoari
iedul cel mare.Tare ag vrea si-i pregitesc un ospdts6 i se duci
vestea.Md rog,domniilevoastre,fi1ibuneqi poftifi la minesi_mi
ajuta{i la inftguratul sermAlulelor,la impletitul colacilor ori la
ce-omai fi de trebuinle.O s6vd mu[umesc9i o s6vd r6spl6teso,
aqezdndu-vi in capulmesei,ca pe cei mai de seam6oaspeti.V6
invoili?
- Se poate si nu ne invoim? MAine in zori suntemla
dumneata,surato.Te-ajutemcu dragi inimd, ii r6spunsecapra_
mamd. Cat privegte rdsplata, de-o sd ne agezi in capul misei
cinsteane-o fi prea mare gi noi i1i cerem s6 nu-1i bafi capul cu
e4...
A doua zi in zori, pe la ceasulcind soareleinc6 isi mai
freacdochii de somn,plecari celehei capreale ieduluila vecina
44
 capr6cu trei iezi.
Dupdvreo doud-treiceasurisetrezi $i iedul.$i agacum ii
eraobiceiul,strig6:
- Capr6-mamd, imbraci-md!
Dar nu veni nimenis6-limbrace.Capra-mame, precumse
gtie, era plecat6.Atunci iedul incepu sd se tdvileasci prin pat qi
si urle cavai delume:
- imbracd-md! imbracd-mi! imbracd-mi! Nu potsinguu!
Vulpeatocmaitreceape acolo gi auzindudeteleiedului.
curioasddin fire. bAgacapulpe geamca sAafle ce se intdmpld.
Numai cd. pe Lingd cd era curioasd,vulpea asta mai era pe
deasupragi tare hoaf5.Fura de stingea!
- Nu mai strigaateta,iedutule,ii vorbi eamieros.Daci nu
poli si te imbraci singur, te ajut eu... Arunci-mi hainele gi
numaidecat te imbrac!
Bucuros,iedul ii amdrli opincile,nddragiiqi c6meguica.
Una cdteuna,lulpea le prinse,le v6ri intr-unsacgi...pe-aici{i-e
drumul!
Mare am6rdciune il cuprinsepe ied gi multe lacrimi grele
vixse.Dar tot plang6ndqi viicirindu-se,il apuc6foamea.Atunci
strigd:
- Mitu$d-capr6,ospe&azd-m6l
Dar nimeni nu veni sdJ ospdteze.$i m6tuga-caprd, precum
se$tie,eraplecate.Sepomi iar ieduls6setdvileascdqi si urle:
- Ospiteazd-ma!Osp5teazA-me! Ospeteazd-me! Nu pot
singurl
C6ndtipa el a$a,trecu pe acolo ursul. Eu, copii, am vazut
mulli urqi in viata mea,unii mai mari, allii mai mici, al1ii...de
ciocolatd;dar mdncdciosca ursul dstan-ammai v6zut. Mdncade
rupea!
- Nu mai striga ateh, iedulule, il potoli ursul. Mai bine
spune-miunde e mancarea,ca sA te ajut eu... Te ospatezpe
cinste!
De buni seamdiedul ii spuse.$i intrd ursul in bucitdxie $i
incepu si infulece c6t gapte.Infulecd toate mam6liga,sorbi gi
45
ultimul strop de lapte, ba de lacom ce era, inghili gi ceaunulgi
{bcdletul.
De-abia acum se puse iedul qi mai vdrtos pe pl6ns.
-- $i
pl6nse,9i pldnse...Risunacasade zbieretelelui! copii, pun
1Voi,
rarnaEag, oricat a,tiincerca,nu l-ali puteaAltrece,dar mai bin; nu
incercali!) Toati lurneainsi gtiecd dupl pldns1i se face somn.
Strigi iedul:
- Capri-bunici, adoarme-mi!
Dar nimeni nu veni sd-l adoarm5"cdci gi capra-bunicd,
precum se gtie, era plecatd. $i din nou incepu iedul s6 se
tavaleascA gi sdurle:
- Adoarrne-mi! Adoarme_mi! Adoarme_md! Nu pot
singur!
Lupul tocmai ieqise la plimbare. Se afla nu departe qi_l
.
auzt.
- Nu mai strigaat6ta,iedulule! glisui rdgugitursul. Las6c6
vin eu sete adorm...
Ilffi lupul in casd"se aqez6 lingi ied, legininduJ
- . 9i
cdnt6ndu-i:
Nani nani, nani,
am sdJ mindnc
pe iedul cel fiddlat,
rAzgAiatfi alin at,
nani, nqni. nqni...
Iedul se insp6imdnti gi nici eu nu pot s6 v6 spunde unde
.
mai gisi putere si se smulgd de l6ngd lup qi s-o rupd la fugd
incotro vedeacu ochii.
Seinapoieacasdgol, flimand qi ostenit,abia spreseare.
$i cum intrdpe ugd"zise:
- Capr6-mam5,mdtuse-caprd,capr6 brmicd, am si v6
povestesc tot ce mi s-a intdmplat,dar mai intrii sd_micautnigte
haineca sdmi imbracEiapoisdmininc cevacd Laremi_efoame.
Se imbrici iedul, mdnci ce mai gisi prin oale, dar inainte
de a-giincepepovestea,adomribugten...
Dar voui, copii, nu vi-e somn?

46
 Mie, de ce sdvd min! imi cam este--.

Cuvinte gi expresii:
nddragi - parrtaloni;
cdneSuicd- cdnaSddin pSnzi:,
st/ar'.?- haine,imbricdmhte;
bAu - cltrgdtoarclatn de bnn sau de piele care se poard in jurul
mijlocului;
ulcicd - oaldmicd de ltt].
strachind - vas de lut als, de ceramici, u$or adencit,intrebuinlat in
loc de farfurie; blidl
- bucatl dreptunghiularnde pew4 uneori cu broderii saucu
^ -;tergar
lranjurl, careseffege ca prosopsauca podoabdin caseleldrtrne$ti;
fai - viald buni, fericiti fi imbel$gatji; desfttare;
a/6le - vas lunguief ffcut din lemn cioplit saudin doageasamblate;
covA,copaie;
cAlpi - a petici,e rcr8(4 a coaseun obiectrupt saudescusut;
tdydlesc- a se rcstogoli,a sesuci pe o parteti pe alta;
infuleca- amanaalefnm d repede,a inghiti p aeaasuflale;
rdltoJ - cu putere,cu fo4i, cu ?irie, zdravdntr;
rdmdtag - convenfie intre penioanecaae suslin lucruri contrare;
prinsoarc,pariu.

Proverbe:
Cine a refizat strinteleagdce i-a spusmarnasa,va infelegece ii va
spunenenorocrreasa.

BIBLIOGRAFIE

1. Bretescu-Voinetti, Ioarl Alexandrq Nwele ti schite, Edifii3

Tineretului.Bucure$ti,1958.
2. Cassva\ S^tinq Citfi)lel, Editum Tineretului,Bucure$ti,1967.
3. Colin, Vladimir, Zecepoyetti pitice, E1riana,
Tineretului, I 963.
4, Pedijr.ir-Iali,
Octav,Fdt-FrumoscAndera mic.Editwa Tineretului.
Bucuresti,1963.
6. **+ Proverbelelunii desprecalifili ti defecte,Editura Albahos,
1978.

47
TECEhI
FIoadEdbt,Sfef30
 CUPRINS

Indicatiimetodice
generate 4

Inimioare,inimioare,de SarinaCassvan 8

Tnrig-Tirig, de SarinaCassvan l0

Bunica,Barbu$te{Enescu
Delavrancea 17

Bunicul,Barbu$tefinescuDelawancea Zl

Puiul, deAlexandruBrdtescu-Voine$ti 24

Povesteaursului cafeniu,VladimirColin 29

Povesteamiglrugului incipifinat, de VladimirColin 33

Povesteamotanuluileneg,de VladimirColin 36

Povesteanucii liudiroase, de VladimirColin 4l

Iedul cu trei capre,de OctavPancu-Iagi 42

Bibliogralie 47

48
 Culegerea conlinetexteliterareeducative, scrise
de autori consacrati.Acestea sunt recomandate
invdldmAntului pregcolar pentrucategoria deactivitate
Cunoasterea mediului,Educaliepentrusocietate,dair
pot fi valorificategi in alte categoriide activitdli.De
asemenea,lucrarea conline indicalii metodice
generale, explicarea cuvintelor gi expresiilor
necunoscute qi alte textesuport(proverbeqi ziqdtori
adecvate, ghicitori).
i;tffi..l,
,1,.,, .

ISBN 978-973-1842-60-8
i r"-l"1
j
r - ,i r., .r ]111r