Sunteți pe pagina 1din 38

rli ,,

'tis;.

\
:
t.
Despre
animalesllbatice
Culegerede texteliterare

Editura leAro-*>t
Editor: DanielaDosa
Redactor:lonDosa
Colaboratori: Maia Benea.Emil Dose
Tehnored actor: RalucaIanko
Cor ector : ElenaMuntea t

DescriereaCIP a Bibliotecii Nationrle a Romeniei


Despreanimale stlbatlce. - Pehotani:TehnoArt,
2007
ISBN 978-973-7779-89-2

591.9
"Aninalele au glasul. onulare cuvantul
Adstotel

Prefa!i

Ltcrarea "Despre qnimale sdlbqtice" cuprinde mai multe texte


Iiterarescrisede autoripasionalide lumeaselbdticiunilor, reugindsd ne
intipdreascd in sufleteimaginile acesrora in celemaidilerireipostaze.
Selecliatextelorliterarea fost frcuta astfelinc6t aceasticulegere
secuprinddcat mai multeanimalesilbaticecaresuntmai desintdlnitein
mediulinconjurdtor. Pentrufiecarespeciede animalesuntsugerate fi alte
texteliterareadecvate, carepot fi gasitein diferitesursebibliografice.
Aceastelucrareestedestinatecadrelordidacticedin invilimantul
pregcolar, qcolar,dar$i perinlilorcaredorescsdcontribuiela imbogelirea
cunogtinlelor copiluluidesprecatoaqtereamediuluiinconiurdtor.
lePelug- ariciul
de EugenJianu
- Am nigtegoarecimari 9i lacomiprin cimar6.Nici pisicanu mai
dovedegte*s6-i prindb; a spus intr-o zi bunica. M;au mancattoata
brdnza!Nu gtiu ce sd mai fac! Haideli,vdnitorilor,poftili la treabeqi
prinde,ti-mi
- un arici... Ariciul o si vini dehacaoarecilor!
- H-! A r6spunsbunicul.Hm! Nu preae ugordeprinsun arici,dar
o sdincercdm.Jeposule greude gisit in pddure.Are potecitainice.Dar,
m6 rog,nici camaran-o putemlAsapradeqoarecilor. O sEne strdduimsi
gdsimun arici!
De atunciil tot intrebampe bunic: "CAndo s6-i prindembunicii
ariciul iAgeduit?Auzi, iar au fecut tArdboigoareciiin cAmarA9i n-avem
oisici bune".Cind o siJ nimerim,imi rdspundea bunicul,atuncio s6-l
prioO.-". $i, v6zandu-md supdiat,adduga:"$i de nimerit l-om ntmert
noi odatdsi odati!"
Asa a fost. intr-o dupa atniaz6, ala cam spre sear6, treceam
amdndoipe margineaTimiqului,acoloundecrescfragi qi ciupercimulte'
Ariciului ii pTacgrozav9i fragile,qi ciupercile.De aceeaam qi venit noi
prin pe4ile astea;s6 vedem, adic6, nu cumva o fi venit vreun arici la
lragi?Buniculimi aratao potecAmic6prin iarb6;abiacd o luai in seamd
demicdce era.
- Pe aici trebuiesdtreac6aricii. Hai sdp6ndim!$i ne-amaqezatin
iarbeteculi.Eu de o pafiea potecii,buniculdealta.
N-aveamnici un fel de armela noi, nici mdcarpuqca,a$ace eram
taremlrat:
- Bine-bine,bunicule,pindim noi, dar cu ce il impuqcim?Doar
n-avempugcS!
- Ei, asta-i!Pdi dacil impulcem,cum o s6-lmai punems6prindb
goareci?
Am t6cut.Peurm6mi-amzis: "NuJ impugcdm, bun! Dar atuno ce
nefacemc6ndvinepe poteci?"
- Bunicule,- am incercateu de vreo douS-treiori sdl descos,-
aricii suntrdi, nu-i aga?$i suntfiorogi...
Buniculzdmbea. Luasedepejos o nuieluse.
- Sst!La pandanu sevorbe$te. Ai s6-lvezi.Uite, acumavem9i o
armA,
Nu m-amdumiriteu preabine cum poatefi o biatdnuieluqiarm6
deprinsarici,dardacdzicebunicul,agatrebuiesi flre!
N-am mai stat noi mult. Bunicul imi fhcu semns6 fiu cu luare_
aminte.Pe potecaveneadreptsprenoi un purcelmic, mic de tot. Adicd
seminacu un purcel.Numaic6in loc dep6r aveape blan6
1epi.De susqi
pandjo^snumailepi! Umblarepedepe picioarelelui mici gi.siurte inti_
9i
unaiqi increleabotul.Aveaochii ca dou6rndrgelene$e. A vAzuto fragi,
a luat-o$i-amancat-ocu pofte.
"Ala, va si zicdacesta-iariciul,mi-amzis eu.I-amieqitin cale!,,
Ariciul n-afugit:cdndne-avizut s-afEcutehem.
- Ei. hai.ia-lii sdmergem acasi,mdindeamldbunicul.
Dar cum sdl iau?Ariciul eraun ghem...de ace!
Jepii ii stdteau
zb6rli{igi n-aveaicumsd-lapucicu mana.L-a luat bunicui,rostogotindul
cu nuieluga in pdldrie.
- Acum ai v6zutcume nuieluganoastrdarm6deprinsarici?
in pah19, ariciultot ghema stat.Nu-i mai vediai nici ochir,nici
. .
botul, nici picioruqelepe care mergeap6n6 mai adineauri.Nu mai
seminacu un purceluq, ci cu o minge.
. .Acasi, l-am pus in mijlocul odiii, submas6.Miaulici,pisoiul,l_a
mirosit,lung,lung."Ce fel de animalo fi ti esta?,,pErea el ci zice. gi-a
incercatsel deaintr-o parte,lovindu-l cu l6bu1a.S-a inlepatagarare,
incatmieunanda sirit cdtcolo! De atuncil-a l6satin pace,bi chiar,canO
il vedea,_ il ocolea.Cand toti s-au linigtit, s-a desihcuiqi ariciul din
ghemul lui; a inceput s6 umble incoacegi-ncolo.Cerceta,iri vara
iscoditorbotul pdn toatepA4i1e;pe sub masi, pe sub scaune.Alerga
dinh-uncoll in altul al oddii.Acum semdna din nou cu un purcelug.pXn6
in celedin urmi s-avdratsubpatgi a rdmasacolo.S_ofi culcat?
Nu cred! Bunicaaveadou6coquride nuielesub pat. L-am auzi!
cum-a intrat intr-unulgi cum igi dereticaun culcug.A ie$it afare;sub
masda gesitun ziar vechi.L-a luat in bot $i iute_iutea plecatcu el sub
pat. L-am auzitcum il fogneaacoloin coguliui. Ce_ofi vrdndariciul sA
facdcu ziarul?Sa-lciteascA? Nu cred!M-am ldmuritrepedecandm_am
uitatsubpat.Ariciul secdzneasd-qifac6culcugin ziar.iredea,pesemne,
ci ziarule un fel de frunzdrnareqi voia sd-qime$tereasc6, aqacum fEcea
in pddure,o vizuini. Veneadoar noaptea$i ariciul trebuii s6 aibi un
culcug!
. .!6nd_ama_pinslampagi s-afrcut luminAin odaie,iatd gi ariciul;a
iegit din cuJcuqullui de sub pat $i umblaincoaceqi-ncolo.Mai alesii
pldceasdumbleprintrepicioarelescaunului; ba igi fiecalepii de ele,ba le
mrrosea,ba se ridica in dou6 l6bu1eldngdele. Ce gi-o-fi zis ariciul?
Lampae luna,picioarele
- scaunuluisunt copacii;uite 9i alli copacimai
grosi - aceitia erau picioarelemesei! $i ariciului ii place se umble
ioupt.u p" iuna,pe sub copaci.Aqa c6 hai la plimbare" qi se plimba
orin odaiel
Bunica linea intr-un col1 al od6ii gileata cu ap6 Ariciul s-a
apropiatgi a mirosit-o.
- I-o fr sete,bunicule?I-o fi foamer
I-am adusrepedeo farfurieaddncEcu lapte Ariciul s-auitat cu
luare-aminte la mine S-aapropiatdefarfurie A mirosit-o'
uitat lung la
$i-a b6gatbotul in ea.S-u .crrtu.at.Nu-i pldcea S-a
mine 9i parcilmi spunea:'Htceva n-ai?"L-am mangaiatpe cap;acolo
n-aveaatalialepi! $i nu s-amai lEcutghem!
- Bunicule,vezi,ne-amimprietenitl
- vdd.
- Ce si-i daudemdncare? Cdlapte,vid, nu vrea "
- Dd-i o PrunA
- Am luat o prunede pe mas6Ei i-am dat-o A mancat-op€ data'
I-am dat alta. A luat-o !i a dus-osub pat in culcuqullui' A mancat-o
acolo. I-am mai pus jos alte patru-cinciprune Ariciul a venit, le-a
mirosit.A luatunain bot,apoia tisat-ojos. $i ce sdvezi:s-aculcatqrs-a
tevafitprintreprune.O data,de doui ori. Agale-aluatpe toatedeodatdin
pat la culcu$ullui $i cum
lepi gi-aplecatcu ele in spate!Le-a dus sub
rn.rgeauEu. prunele infiptein tepi.p6reacdducesaciin spate!
- "u ^
- Ia te uiia, bunicule,ce gmechere ariciulnostru De ce si facdel
atateadrumuri, ducAndde fiecaredat6cite o prundin bot? Le ia in lepi 9i
le carape toatedeodate!
Am stinslamPa.
Ne-amculcatcu tofii. Ariciul a mai umblatincoacegt-ncolo prln
odaie,pe urmi l-am auzitcum iqi mdncalinigtit prunelein culcuqla el'
Pe urmi am adormit. Dimineala,cand sd ne imbricdm ia ciorapii
bunicului de unde nu-sl l-am cautatin toatepe4ile Erau intr-un co$ din
fundul subpatului,ii duseseariciul 16ng6ziarul luat de cu searAlBa intr-
un ciorapseinveliseatatde bine ariciul,incit mai-maice n-amputut sa
i-l desprindem din !epi.Ei, darerauacolonu numaiciorapiibunicului,ci
mai lEcusepeste
9i ciorapiimei, ba chiar gi cimaga Stragnicculcugiqi
noaoteariciul!
De felul 1or,aricii dorm fhculi ghem.Cum am aflat asta?Pei intr-o
sear6intri buniculin odaie.Veniseostenitdin pidure qi a dat sdseaqeze
la hodindpe fotoliul de l0ngdgeam.Nu s-a arezatqi iute a s6rit rn sus.
Aul De pantaloniii atamaun ghemdetepi!
In fotoliu dormealEcutghemariciul. $i c6nds-a agezatbunicul,
_ ,
trre9te.l-a inlepat... De atuncibuniculnu semai a$eaz\IrTnici un scaun
lArAsecerceteze dinaintedacdnu cumvadoarmeariciulacolo.
Dimineala,cum m-a vezut,Jepeluga venitintins la mine.Seuita
dreptin ochii mei. Sfor6ia,gdfiia; imi cereas6_idaumdncare.
...Am dus ariciulin c6mar6;in doudzile n_aramasnici ulma de
qoarecipe acolo! I-a gonit ariciul. pe umA, l_amadusinapoi in casd.
'loatA zruase
{ineadupdmine: undemergeameu, venea9i el. Alerga
iute-iutepe picioarelelui scurte.il strigam.,Jepeluq,vino sd_1idiu
prune",!i el veneain fugamare.pin6 in grddiniveneadup6mine!
Intr-o zi nu l-am mai gasit. Degeabal_amstrigat eu ,.Jepelug,
_ _
Jepeluq,vino se-fidau cevabun!" nu-mi rispundeagi nu veneamment.
Sepierduse,ori a plecatinapoiin pddure.
^. ....Odati treceamcu $opoticd,prin capatul grddinii. Deodatd,
cOinele, caremergeala vreo doi pagiinainteamea,se opregtegi cu botul
imi arati intr-o tufi. Apoi latrd scurt,,Ham-ham.Sd vezi ce,ams6sit,,
voiasdspund.
- Caut6ce-iacoloqi adi aici,il indemneu.
. $opotici s-arepezitin tufig,darde adusn_aadusnimica.$i nici el
nu iegeade acolo.Seauzeains6un suieratascutit.
_ _Nedumerit,dautufigulla o parteqi pe cinecredelicd am vdzut?pe
JepeluE.Dar ce furiosera!Nul mai recunogteam! El careinaintese afla
doarprietenbun cu $opoticA,acumaserq)ezeafurios,quieraqi voia s6J
mu9te.$i mai era ceva:intr-o grdmejoarede fiuze uscate,patru pur
mici, roz qi IErAfepipe spate,seghemuiauunulintr_altul.Va s6zici" asta
era.Jep^elug eramam69i-9iapdrapuii! Nu numaic6 nu se fbceaghem,
cum sefac de felul 1oraricii cdndsdseaperede rreo primejdie,daisdrea
la luptdcu cAinele!
- $opotici,vino ldng6mine!
Cuminte,cdinelem-aascultatgi-avenit la piciorulmeu.,,N_aveam
de gdnds6-i fac nimic, voiamdoarsd-1iar6tundes_aascuns
Jepeluqal
nostru",imi ziceael, ddnddin coadd.
- !epelu9,fii pepacelUite,noi plecim 9i te lesdmin voia ta.
$i i-amdaro prunape care-oaveamin buzunar. Tepelusn-amar
$uierat: li-a invelitpuii in frunzeqi s-aaiezatla ospAl.Eucu $opoticd am
precat.
...De atuncia rimas Jepeluqtot pe lang6casanoastraCdndvoia'
ori
veneap6n5-nodaiela mine!'$i tot de-atuncinu mai avemnoi qoareci
de
sobolani. nici in cdmar{ nici in hambar.Jepeluq le-a venit tuturor
hacl...

arici, arici- .lirimalmamifer.cu borl]lasculil$i corpulgros'acoperitcu lepi'

Susestiide textellterarc'.
Ariciul qiiepurele,de Lev Tolstoi
Arici, arici. bogorici.de TudorArghezi
Povesteaariciului intelept,deVladimirColin
Povesteaariciului, deEugenJianu
Ariciul, de EvgheniCeaxu$in
zi-i pe mrme,deOtilia Cazimir
Voie\odul,de Passionaria Sloicescu
Hotul. de Ion Calovia
Ariciul, de EugenJebeleanu

Bursucul
de EugenJianu
De felul sdu'bursuculsauviezurele,dupdcum i se mai zice' e un
animalposacqi singuratic.
Vizuina ii e ascuns6prin addncuride pidure, ori sdpatein maluri
neumblate deape,din pricinafrii salesinguatice'
Dar pe cat e de posac,pe at6tde bun gospodare' Vizuin6ca a lui
n-ai si giseqti in toatepaduea: curate,incdpatoare,cu felurite cdmiri 9i
cotloanJ,cu mai multeiegiri'toateascunse privirilor str6ine'
Niciodat6n-ai sdgisegtibursuccu blanamurdiritd de noroi' mdcar
ci el iqi arevizuina in Pimdntl
iscuns acolo,dbarmetoataziua' Cum seinnopteaz6, ieseafari 9i
pleacddupi demincare.Dar sdl vezi cu c6tefereliiqi scoatebotul afar6!
bupa u"eeu,ramaneagain poartavizuinii,ascultdnd 9i adulmecAnd'Ieqit
afar6iqi scutureblana de !6rdn6.Se mai scarpind,fiindcdJ necdjesc
purecii, apoi pleacS.$i toati noapteaumble dugerdddcini.dulci,duP6
in
po--b, dupa fi perepAdurelegi mai alesdu96strueu^n$i dace
d*-otil" sut"-"te da 9i pest" u.eun cuib de pis6ricd, mindnci cu polld
inapoi.gi cu altezecidefereli.intrdin ascunziS
ouale.in zorie-ul
Cum simte cd se apropie iama, igi cdptuqeqtevizuina cu frn 9i
muqchi,frc6ndu-9iaqtemutcild, p" doarmedus, de cind dd zipada
"ute
qi pdniin primivard.
c
bursuc, bursuci mamifer camivor cu trupul greoi, acoperitcu peri lungr
9r
aspridc culoarecenulie, cu dou6dungi negre,cu picioare scurte,cu capul lunguieg,
avalld un fel d€ lat asemdnetotcu al porcului; viezue. Figurativ: Om saucopifmic,
indesatfi geoi; Om retrasjizolat, ursuz

Sugestiide texteliterare:
Gospodarul[rsuz - bursucul,de lonelpop
Picileala bursucului,deEugenJianu
Bursucul,deEvgheniCearu$in
Viezure, de Dumitru Trancd

Capra neagri

voinic ai indraznej
trebuiesefie cercesesuiepet*r".i:"Jrttfl:
caldrecapraneagtd!Aqa zice o vorbd din bdtrani.
Sus,pe v6rfurilecelemai inaltealemun(ilor,traieqtecapraneagrA.
Nu preaseamdnieacu capranoastrade pe langacasa.intai fiindcdn-are
"barbi", apoifiindci blanaii e vandt6-surie,mai mult neagrd.
In imperetiamunlilor,nimeninu poatesasaredin stancein stancd,
parc6in zbor,pesteprapdstii,a$acum facecapraneagri.Zici c6 acugi_
acuSlarese seprevale,9i cdndcolo,eas-aoprit pe o bucdlici de loc cit
palma!
Nu ii e fricd nici de inillimi, nici de zipada mare a iernilor de
munte,nici de adAnculviilor. Din fugn qi sdrituri n_o poate prinde
nimeni.Doarrdsuldaci o doboard, insdpdndind-ola trecdtori.
Ziua std prin poieneleinsodtegi pagteiarbamustoasaori roade
licheniibrazilor.Noaptea seretrage c5treaddpostulpadurilor.
Cioporul'il strajuiegteo caprebitrdne.Veghiazacu luare_aminte.
Numaisd simteele cevapotrivnicAi deodati$uierdasculitca un
lignal.
Tot cioporulsarein picioareqi-i gatade fug6.

capld-neagtd./caple-hegre (caprd-de-munte) _ capre sAlbaticd,cu blana brund_


neagri, cu coame scute gi curbate 1av6rf gi cu dou6 dungi albe pe partea anterioara
a
capului,caretiiefte in regiunile alpine;
cioporul - ma mtlte caprenegrela un loc.

Sugestiide texteliterare:
Capra neagri, de IonelPop
Capra neagr5.de Florinlordachescu
cerbul
de EusenJianu
in undaiivorului'
Cerbul cel falnic ai-a ridicat capul qi a privit
podoab6!Nimeniin
Tu." ,oot frumoasecoamelemelei Ia te uitd ce
asemenea
toate-uipedurea$i peste tot muntele nu se poate leuda cu- o
el' imi
;;;;;; .".;";l Numaipicioareleasteasublirele'mai chibzui
cam strica{eptura!
'"'-'""i"t lupul'
t-'rpr"a bines6facdun pas$i dintretufe seivi' rdnjrnd'
c.orfili ft"ia gatas6-i intdmpinecum se culine .Dar dinre
"ounr"t", steaimpotrivaatatPr
irJ." i"iia al1ii.Numai Ju coamelenu putea.sd fuga In
ulalrnusi. ,ql, cd fEcuun saltmare'ieSiin lununi55i prinse.sa
;;;;i-rr';;;tt lupii. Picioarelecerbuluierau ele sublirele'dar
sprintene
-' gi iu1i.Vr6jmagiin-aupututsel ajung6'
qi oglinditiardpi
A dorru'ri,canddin nou a venitla izvor,a stat s-a
in "- aPei.
^--unda de folos ii
Cnu-el" ii erauintr-adevirtaremandre'dar mult mai
vor stricafrumuselea
.ruu pi"iour"l". $i de-atuncinu s-amai gindit c6-i
fbpturii.
talie mare' zvelt' cu coame
cerb, cerbi - mamifer rumegdtol de pddure' de
ramificate.cu coadascffte

Susestii ile texte literare:


Cerbul ti ptdul de cerb.de Le\ Tolsloi
Cerb, de Dumitru Tranca

Ciprioara
de EugenJianu
in luminis
in pidureeraIinisrePrinlEnulpoieniigreierii!ddiau
rugrnle'
caDrioara ie$isecu iedul la pascut ledul era mititel' cu bldmla
*'n"ti mari,albe.Cdprioara il mdngdiaincetigor'indennandul
"ri.at"iJ
"* pasca.
sa
'*"-l"oaata iqi ridicb botul din iarbdqi cu urechileciulite ascultein
prin preajmaei Era
toatepdrtile.TSiere.Iedul sirea incoaceqi-ncolo
Pie-e-e" 91
a'at.p.l"t"n foc. C6ndse depafiapreamult, il chema:
ieduldadea[uga.cubotulumed'sepleca5i suge-a'
-i".
Undeva,crengileunui tufar au prinssd fosneasca $r-a
-Capnoara
Urechile
intr-acolo' ii
,idicat din lto, Ochii mari,
"upit. '.ttgti, "at'tuu
l0
stAteauciulite,gatasAprinddoricezvon.pe date$i-adat seamaci acolo
se.furigaun wajmaS.Cdprioaraa b6tut cu copitain pdm6nt,semnde
primejdie.
A mai ascultato, date,apoi qi-a indemnatiedul la fug6. Sdreau
_
amandoipestefinul poienii.int6i iedul,in urmdcdprioara, indlmnindu_l
cu botul.Cdndlupu l aa j u n si n p o i a n ae.i n um a ie r a ud em u lra co lo .
Fugeauacumprin pddure,zorindc6trecasutapadurarului. StiaucA
acolon-osAindrazneascd sasemaiapropielupul.
cdprioord, cdprioare- femelacipriorului, firi coame,mai micAdecatacesh.

Niluca
de CezarPetrescu
CAndpidurarul a adus-odin codru,era un pui mic qi fricos. Cu
ochiimariqi umezi.seuitarugandu-se la toti.garasAfugA.
Dar cu vremease imblanzi.ingelesese cd nimeni nu-i voia rdul.
incepeasi vind singurdla donila. tu lapte. Ziua rtat.u ur*nra in
tufigurilede zmeurddin livadd. Seararispundeala chemareanoastr6,
cdndii intindeamo bucatddezah6r.
Fiindcd fugea atdt de sprinten,tala a botezat-o.. ,.Ndluca".iar
Ndlucaigi cuno$tea numele.
Toarevietilile din ogradd:cdinii, pdsarileqi pisicile erau acum
dispreluitede noi. N-aveam altd grij6 decat de Ndluca. "Ce face
N6luca?","Undes-aascunsNiluca?",.,I-adat cinevalapteastdzi?".Aqa
a crescutin mijloculnosttx.
Tataspuneachiar,cd s-aimblanzitpreareoede.Parcdii pirea rdu
cd o vedeamestecendu-se laolaltA
cu toareanimalele domesticegi cd a
uitatardrderepede libefiatea
padurii.
E adevdratcd, uneori,se opreasub umbranucilor din livada,cu
urechileciulite gi cu nirile umflatein v6nt. Miroseaadierileadusedrn
poienilecodrllui. Atunci ochii ei eraumai umezigi pdgeamai incet,cu
botul in pamant.Naluca era tristd. Nu mai rds undea la chemdnle
noastre.Nici nu voia s6 se atinga de bucatadi zahar pe care Fo
intindeamin oalm6.
-tntr-oseare,cdndcinevaa uitat poartadeschisb, Ndlucaa fugrt.a
douazi culcuqulerago1.
In zadaram cdutafotoli in grddin6.in zadaramniddjduitcApoate
-
seintoarcela donilacu lapte.Nelucaplecasepentrutotdeauna. Livadaa
ll
rdmas tecute.Nu mai rdsunade fuga noastri, cind ne jucam de-a
ascunsul cu puiul de c6prioari.
Ne-amintors iardgila jocul cu pisicile qi cu cdinii. Iar vietelile
domesticeparci spuneau:"Vedeli? Tot la noi a1i revenit.Numai not
suntemcredincioase casei.Oricit ne alungali9i ne chinuili,noi rdminem
aici,undene-amniscutqi undevom muri."
Cu incetul,Ndlucaa fostuitata.
Asear6,me intorceamcu tata de la PrisacaMirgineanului,prin
padure.
Ziua cernuseo ploaie mArunt6.In fiunze piciturile atamauca
strdlucitoricerceide clegtar..in razelesoareluijucau ldnlarii de-aur.in
afari de sunetullor sublirede aripi,nu seauzeanici un zgomot.In toa6
pddureadomneao tAceremareti rece,caintr-obiserice.
Deodat6,in caleanoastrd,pe cArare,a aparuto ceprioare.Am
treseritgi noi. A tresaritgi ea.Erao aratareatetdeneatteptatA!
Tataa toptlt:
- E Nalucal
Era, intr-adever,N61uca.Fdrdsi-mi dau seamaam intins pumnul
strans,asa cum o ademeneam altedatecu bucatade zah6r ascunsa.
Ciprioaragov6io clipd.Seapropie,cu sfiald.Poateigi amintea$i ea Mai
erau c61ivapaqi. Aproapesd-i netezescbotul umed. S6-i prind gdtul
cenuqiu.S6-i m6ngii capul mic pe care gi-l supuneadezmierdirilor
odinioari.CiJivapagiincd.Doi. Unul.
$i deodatdNiluca nu se mai uit5 in ochii mei. Privi inddr6t,in
codru. Se rAsuciscurt,pe picioarelesubliri, 9i zvicni in goan6,spre
addnculcodrului. inaintea noastrdnu mai rdmdneaudecdt crengile
tremurdnd9i stropiidin frunze,strecurandu-se ca lacrimile.(Planqa3)
Mina intinsddupi umbraei a cizut neputincioasi.
Potecapdduriini s-apArutdeodatdatatdetriste!...
Iar inserarea parci s-aposomorat.

doni[d, donile vas fEcut din doagede lemn, cu toarte (9i capac),cu care se
caragi in caxesefineapa;cofi, botd;
cle$tar- cistal.

I2
Cipriorul supirat
dePassionaria
Stoicescu
Poalacodruluiascunde
lacbrdzdatuqordeunde,
undelimpezi,undecrete,
soareluis6-ideabinele.

in oglindade vdpaie
Cdprioara facebaie.
Ierburi moi gi aurite
i se-alintdde copite.

Soldinalrii glezndfind,
iat-oiesein lumind,
sA-9ipofteascala-mbdiat
puigorulsupdrat.

Darel stAsfiosgi race...


Nu-nlelegecumseface
cAsespalepe-ndelete
qr...dmanetot cu pete!

cdprioL cdpriori - animal rumegrtor sElbatic,mai mic decat cerbul, cu


picioaresubliri$i agile,cu coamemici.

Sugestiide texteliterare:
Ciprioara, de Emil G6xleanu
Ciprioara, deVirgil Carianopol

CArtila
de EugenJianu
Asta-noaptecinevaa rdscolitstraturilegridinii ridicdndici-colo
mu$uroaie depdmant.
Cinecredelic6 era?Cdrtila!
Micd cnt un pisoiag,cu blananeagri lucie,cu un bot de purcelug,
cu urechi roze, cu labelescurte,fbcuteanumepentru sdpatulpdmantului,
toati ziua Si toatenoapteali-o petreoesdpdndla pdm6nt.Rai ieseafard,
fi-atunci,mai mult noaptea, candgtiecd nu pot pandivr4ma$ii.
Pe afar6nu preapoatesd umble;lebuleleei scuften-o ajut5la
treabaasta.Dar la sipatul pdmdntuluin-o intrecenimeni. Cu labele
dinaintescurmi, cu cele dinapoiimpingetotul in spate.Din loc in loc
scoatela supralaldpAmantul;acolose ivescmuquroaie caredovedescci
peundeva,prin preajma,lucreazaea.
Ce cautesubp6mant?Rime, viermi,gAnginii.Cum le simteori le
aude,sapdcu dirzenieintr-acologi le mindncd.Ea curAFastfelgradina
de o mullimedevrdjmagide-aiflorilor ;i pomilor.

cafiilA, cdrtile - mic mamifer insectivor,cu ochi mici acoperili de o


membrani, cu blanf, neagrd,cu iabele antedoajeadaptatela sepat,care trdie$tein
galeriisubterane;sobol.

S gestii de textelilerare:
Bursuculii sottolul,deEugenJianu
Certita $i tractorul, deOtilia CMimir
Cartiti. de DumitiuTranca
Sobol, de Dumitnl Tranci

Urechilegi picioarelecelelungi ale iepuraEului


de EugenJianu
...$i fiindcd trebuia s6-9i potoleascAar9i1asetei, Rild-iepurild
s-a-ndreptat catreizvor.Aici a sorbitel ce-asorbit,apoia statEis-aprivit
in undalimpedea apei;s-aprivit dintr-oparteqi din alta,ba s-a-nellat$i
popindiu ca s6sepoatevedeamai bine.
- Hm,gi-a zis el, la drept vorbind, n-am o infiligare chiar de
lepadat.Pot sbzic cdnu-sdintreuraleniilepAmantului. Uite, am o blenila
cenuqieinspicat6cu alburiu,am doi ochi mari 9i nigtemusteliacdterii'
Numai urechileasteamad cat nu se mai poate- numaimagarul9i cu
minemai avemasemenea podoabede urechiaretoase - md fac derds.Cit
desprepicioare,aga lungi nici nu qtiu dacd 1e pot gisi pe undeva
aseminare.P6catde ele Ei de mine! Dacdaveamqi eu niqteurechimai
mici $i niqtepicioaremai potrivite,ba 9i o codi{i mai acAterii,micar cat
cea a veverilei, zdr dacen-ag fr fost cea mai drdgdlaqdfepturAde-a
pidurii. Am sdcautsdmi le preschimb!
$i tocmai cind se gdndeaincotro s-o ia, ca sd-qiafle ceva pe
potrivavrerii sale,auzi,in preajma-i,aga,ca un fognetslab.Ciuli de-
ndat6urechile,ridicdndule cdt erau ele de lungi, ca se poat6deslu$i
desprece anumeeravorba.Aha; cumitra vulpe se furigaviclenindsd-l
inhale!Pe datdgi-adeslbcutarcurilepicioarelorgi, din c6.teva saltun,a
p_us depirtaxea.cuvenite
intre el gi vulpe.A incercatcumetrita,ce_idrept,
sa.l poate prinde din urm6, dar n-a putut gi s_a lesat pAgubaQA
intorc6ndu-se la izvor.
. .- ?upe o vremes-aoprit 9i Riln-iepurilddin alergarealui, a statgi_a
chibzuit:
- Hm; ce m-aqfi ftcut dac6urechileastealungiale melenu m_arfi
slujit cu credinld,ddndu-midin vremevestedespieprimejOiacarema
pettea!$i ce m-agfi ficut daci n-agfi arut asemeniapicioarevrednioegr
lungi? Aga-i cd ajungeamin col{ii n:lpii? N_amnimica de schimbat!
Tocmaideurechimari gi depicioarelungiamtrebuinld!
Sugestiide texteliterure:
$ireteniaiepurelui,de Ionelpop
Pove$ticu iepuri, de Ionelpop
Fricosul,deEmil Gbrleanu
Tomild iepurasul,d€AlexardruMih!
Iepurele,de EvgheniCeaxuiiD
lepurele,de Lev Tolstoi
Fricosul,de Ion Calovia
Iepure, de Dumih.uTra.ncd

iepure, iepurt - mamifer rozator, cu urechi lungi, cu doi dinti


inqsrlr
suplimentaripe falca superioard,cu picioareledinapoimai l;gi decatcele
dinante gr
cu coadascurti.
Expresie:Nu $tii de undesare iepurele- nt $tii de undevine solulionarea
ulei
probleme.

Jderul
. de EugenJianu
rnn crengrquicopacrtortrece_ abiacAo vezi, abiac6 o auzi,ca o
flacdrd- blanaruginiea uneivietili dintrecelemai piddalnice: jderui.
. -..A$u..y.. il vezi. cdr o pisicd, sublirel 9i inmlddiindu_se,toate
vretaple m.iciale paduriiii gtiu de fric6. Toatei se ferescdin caie.Are
colti^asculilica acelegi ghearetiioase.Nimic nu scap6din ,tranroar"u
lor. $i-i maremegterin tupilat,in goand
$i_npdndd.Ochii 9l u."cttit" ii
sunt deopotrivede agere.
.Umblaziua. noaprea. pe jos. pe porecilepddurii.pe sus.prin
crengigulcopacilor,ba mai de raite pi peste camp;
ii upu.a
osteneala, igi cauti vreo scorburdgi se cuica.pAndegte "aoA
la izvor on ta
l:)
trecetoriti sarein carcaiepurilor, cotrobiie dupi cuiburi - noapteaprinde
p6s6relele adormiteprin copaci.
Cu isprdvilelui, jderul inspiimanmse toatdpedurea.Tot umbldnd
incoaceqi-ncolodupdpradi, a gdsitin iarb5,ldngi tufan,un cuib cu ou6.
N-a statmult pe ginduri Ei s-arepezitintr-acolo.N-a ajunsbine 9i ha1,a
cAzutin cursi. Ou61eeraude ghips,puselntr-adinsde pidurar, ca s6-l
momeasc6 Fierulcurseil-a prinsca pe un $oarece.
9i siJ picdleascd. Aqa
l-am gdsit,cu botulin oud.

jder. jderi - mrc anlmal caml\or. asemiinatorcu dihorul. cu blana prelioasd.


d€ culoaxebrune inchis.

Lupul
de EugenJianu
Pe$epaduregi c6mpiese aqtemuse iama,cu z6paddmulte qi ger
straqnic,detrosneaustejarii.De cu seard,in mijloculpoienii,lupoaicas-a
a$ezatpe labeledinapoi,s-a uitat la cer 9i la lund.9i a inceputsAurle.
Auu-auuuu.Lung. O dat6, de dou6 ori, de trei ori. Era chemareade
adunarea haiticului-.
De prin imprejurimi,puii ei de anulacesta9i din ceilalli ani, t-au
raspuns,gribindu-sesi vind la chemare.Ochii le sticleaucajiraticul, iar
colliiqi boturilele clampeneau sec.
in noapteaaceea,haiticuladulmecase o cdprioard.O prinsese;i-o
sfhqiase. Peurmi a dattarcoalesatului.In grajduricaii biteaudin copite,
vacile qi boii mugeaunelinigtili. CAinii ie$iserdla drum qi lAtrau.
Dis-de-diminea16, vdndtoriis-austransla sfat.Au inconjuratt6cuJi
pidurea 9i au gdsit desiqulin care se ascunsese, pentru odihnazilei,
haiticul.Au scosdin ranili un mosormare,ciudat.Pe sfoardatdrnaudin
loc in loc steguleleroqii.Des{bqurind-o au inconjuat larg ascunzdtoarea
lupilor.A;a i-auprinsin capcand. Lupii ieqeaupdndin margineapi.durii,
vedeausteguletele insiratepe sfoari fluturdndin vdnt, 9i miriind, se
dideaucu fricd inapoi.VAnitorii ascungidupdcopaciii p6ndeau.Cum
ieqealupul,cumpugcabubuiapi fiaraeradobordt6.

lup, lupi - mamrfetcativor din familia canidelor,cu corpul lung, acoperitcu


bla.ni swi, cu gatul gos, cu capul mare, cu botul $i ur€chil€ ascu,tite9i cu coada
sh.rfoase.
haitic. haiticuri - halld de furi.

16
Prietenialupului
deLia DracopolFudulu
Se spunecA intr-o vremeomul pricepeagi vorba animalelorgi
pisirilor 9i in bundinlelegerecu toateel tr6ia,iar lupul sefdceacd ii este
chiar prieten - cdci izbuteajupinul sd se infrupte pe nev5zutedin
mioareleciobanilor- qi omul il credeaprieten.L-a crezut panaintr-o zi
cdnddihaniaSi-aaritat adevexata fata fi de atuncin-aumai fost prieteni
5i nici in grainu s-aumaiinleles.
$i uite cum a fost...Intr-o dimineali de vard un om mergeape
margineauneipiduri gi culegeaciuperci.$i cumadunael ciupercileqi le
zvdrleaintr-unsac,numaice 169nidintrecopaciun lup maregi voinic Ai
clerpnind dinlii seopri dreptin fala omului:
- Nu md l6sa,prietene,serugi el de om, nu md l6sa,ascunde-mi
undepoli ce mA omoar6ciobaniide la stan6...auzi-i...vin... ascunde-
mi...
- Da' ce-aificut, lupule,seminundomul,cAdoariti suntprieteni...
- Nimica...nimica...grdbilupul rdspunsul, if spunaltadaid,acuma
ascunde-md repede!
- Undesdte ascund? N-amunde...
- Lasa-mesdmdver in sacultiu, semilogi lupul...
- Caresac?... nu vezici e plin cu ciuperci?ser6stiomul...
- ScoatecAmaga de pe tine, se mai vait6 cumeful gi leagd-m6in
camaSa ta, sdcreaddei cd e plin6tot cu ciuperci.
- Dacdincapi,na,seinvoi omul$i trasecdmafadepe el.
IntinsecAmaSa pe iarbd,lupul se colici in ea cum putu mai bine,
omulinnoddstrAnsmanecilegi intoarsebocceaua- cu legdturainjos.
gi numaice sfrrgicu intorsulcAiacdtASiciobanii.
- N-ai vAzutcumva,vecine,un lup maretrecandpe aici?intrebara
ei invaftindmanioginigteciomegeIungiqi cdutandcu nlast6mpdrprintre
copacl.
- N-arnvazut,spuseomul, ocolindprivireaciobanilor.Dar ce v_a
fdcutprietenulnostru,oamenibuni?incercdel sdiscodeascd pe ciobani.
- Las' cd {i-om spunenoi, strigareei din fug6 9i pierir6in desigul
pidurii.
AqacAtot nu afle omuldece alergauciobaniisi-l omoarepe lup.
$i dacdprimejdia[ecu, omul se dusela boccea,o intoarsc,o
dezlegd9i dddudrumullupului.
- Hai, ndic6-te,scoaldde-acoto,fugi, ascundete,sAracde tine, ca
rei mai suntciobaniisupirali!
Lupul seridici din cdmaqa omului,darrdmasepe loc.
- Ce faci,lupule,stai?Vezi ci acugiseintorcciobanii...
- Nu plec!rOnjilupul schimb6nd cdutdtura,mi-e foame!...
- Ji-o fi, dareun-amce{i dasem6nanci,fugi!...
- D6-mi un picior de-al tau, ranji lupul 9i se repezi1apiciotul
omului.
Mai mult mirat decdtsperiat,omul sdri intr-o partefirE sd-qipiardd
cumpitul gi incepua se tragec6treinima pdduriirisucindu-giochii 9i
minteasi vadi cum ar puteascepade prefecutullui prietenca.reselinea
rinjind dup6el. $i cum setrigea el, agade-aindir6telea,zdreqtedupdun
tufig o groapdaddnci9i largdla gur6.Peloc omultrecuinapoiatuflgului.
Lupul se repezi lacom. Dar c0nd puse piciorul pestetufiq, bufl se
scufunddin groapi cu capulin jos de nu i semai vedeanici virful cozii.
$i cum omul se indep6rtacu grabi de l6ngdtufig auzi deodate,
izbucninddin fundulgropii,un urlet careil umplude fior, apoialteleca
niqtescdncete groase.Lupul serugade om. daromul nu mai pricepeace
spune,cdci lupul pierdusegraiulcu carese inlelegeacu omul...$i agaa
remas!!...
De la intdmplarea asta,pe careau aflat-oneamurilelumii ti toate
necuvintitoarele,nimeni n-a mai frcut prieteniecu vicleanullup, iar
lupul a inleles cd oricdt de mare gi de putemic ar fi el, tot iscusinla
omuluibiruie9i de atunciamamicsemai temeel deom...

boccea,boccele- diverseobiectemaruntepuseintr-o panza,ale carei capete


seleagaquciS.

Expresii:
Lup lmbrdcat,n piele de oale - sespunedespreun om $iret,riu, prefrcut;
VorbeStide lup Si lupul /, ,l{d - vorbelti desprecineva$i acestatocmal soselte;
A da oile in paza lupul!, - a 16sape cinevala discreqiaduqmanilor;
A trdi ca lupul in pddure - a trii in largul sdu;
A inghili ca lupul - ainghili saua mancamult !i cu ldcomie;
A at,eafoamede lup - foarnemare

18
Lupul
de Passionaria
Stoicescu
Basmulspunecd odati
Lupul r6u ar fi-nghigit
qi bunici qi nepoatd
qi-afost asprupedepsit.

Vesteai s-adusin lume


c5-i viclean9i hrdpErel;
vanetoride bun renume
pe cojocul lui pun pre1.

in haiticuricdndseplimbd
peste-ntinderireci de nea
blanasurepoate-$ischimbe,
darndrawl, sigurba!

Dacd-gi iescumva-nainte
nigteiezimaicucuieti
sdle spuisdia aminte
cind sejoac6prin nimeli !

Sugestiide texteliterare:
Lupii la venitoare,de Ionelpop
Lupul, de EvgheniCearugin
Lupul fi bitrena, d€ Lev Tolstoi
Legendalupului
Lup, de Dumitri Trance
Lupul, de OctavianGoga
'Te-am auzit cum hduleaideparte,
Infi odnd pedwea-nzipeita,
Batranelup, cu gura istovitd,
Etempribeagal cimpurilor moarte,
Te-amauzit cum hiuleai departe.,'

t9
Mistretii
de EugenJianu
Grohmistrealaarepui; cinci purceluqicenuqii-albiciogi '.varsta!,cu
dungi negre,semanandleit unul cu cel6lalt, de nlcl nu gtrr cum sa-l
deosebetti.
Gioh e bine cunoscutain toat6 pedurea Are o blana cenurle-
cu
neagra,cu pirul spinirii lepos9i veqniczburlit Un rat lung' a.sculit'
r.ut-i. Gura-ipanaIi urechi,arecol{i straqnici,iar urechileii stau
"*J ."t"t trezela cel rnai mic foqnetal pddurii Ochii mici' negri'
la
no pi"a'uaAUine,darareGrohun mirosin stares6 simti de la un cap
"r."ti*,
aiiu't at tanutui de porumb. Coada o poarti imbarligat6.ca un sfredel
asculit.E tareaprigepu.ceuua;
*--' nu prea-ist6nimeniimpotrivd' ,
-
Ct ,ioa i" igi plimba purcelugiiprin pddure Noapteaii
mai scoate "prin lanurile
-ut"deporumbori ovaz Mereugrohdie,ddscalindu-i
sa
*- ,6 ,"o'.rnon"uscddupd ghind6,cum sAcautedupApAdurele'cum
sefereascd deduqmani.
Pe laprdnz,candseintele$tecaldura,ii ducela scaldetoare; o balte
cu ndmol,intr-uncotlontihnit.
- Tarebine,tarebine,gui15sublirepurceluqii'56 mai st6m Abia
nu le
de-i poatescoateGrohafar6.CAndies suntnegride namol Dar lor
pasi. lntr-unaintorcboticudlecdtresceldatoarc'
- Gui!-gui},afa-ice o sAvenim9i mAine?
- Da,da,rdsPunde grosGroh.
masiv'
tuistre!, istrealtt, misteli/porc mistrel - an\fial sdlbatic cu corpul
leminat cu bo1
acoperir cu par aspru. negn,-sur.cu gleab6nul inalr' capul mare'
porc sdlbahc
aluneit.cuochi mici 5i cu caniniiuan'lormaliin colliputemici:

Sugesliidc !exle!iterurc:
Mistrelul, de EvgheniCearu$in
Mistre!, de DurnitruTranca

Pisicasilbatici
de EugenJianu
Ieri a plouattoatAziua.Pisicasalbaticda statascunsA in scorbura
ei. Nu-i preaplacesefie udate.Uite' chiaracumacdndsoareles-a.ridicat
sus9i stipineqtep6durea,nu se indur6sd plece Abia a iegit si-9i caute
cevade-alem6ncdrii.
Umbleferindtoateb611i1e 9i se scuturade indatAce vreo frunzeii
20
stropegte blana,c-unpicurdeap6.
E aproapede dou6ori mai maredec6tpisicanoastdde casi. Are
blanacenugie, mi1oas6, cu dunginegre.
Coadaii e stufoasi,desenatd cu cercuri,iar in vdrf, neasrd.Labele
q gleare ascutitedin carepradanu mai scapd.botul cu c-olf albi 9i
tdioqi.Mustdfi mari, albe fi 1epoase, ochi sfredelitori.C6ndmiaunaea
gros,r6sun6codrul.
StrAbatepedurea,umblAndc6ndpe sus,prin crengilecopacilor,
cdndpe jos, pe potecilecelorlalteviefuitoare.Iese gi pe c6mp.prinde
goareci,dar nu se dd in lituri nici de la pdsirelelepe carele gesegte in
cuib,ori adormitepe creangd. Sareqi-nc6rcaiepurilor.
pisicd sdlbaticd - specie de pisicd din familia felidelor, rnai marc decat o
pisicedomestici,cu blanaro$catA-cenugie, cu dunginegre,caretriiestein rddure.

RAsul
de EugenJianu
Oam eniiii z i c a 5 ad i n p r i c i n arinjetului care-i impodobe$te
totdeauna botullui cel mustecios.
Incolo,mai zic vindtorii ce-i marecdldtor.Umbld gaptemunli
Si
gaptepiduri, colinddnddup6pradd.gi pe cepunegheara,nu-i mai scapa.
Cind a venit,pe undea venit,cum a venit gi dincotroa venit, in
pAdur-ea noastr6,nimeninu puteasAspuna.Dupe cum nimeni nu-i gtia
potecileori ascunzigurile. Azi aici, mdinehit, depaxte.ii g6seaidoar
isprdvile.Pindeaascunsdup6vreo cioatdde copac,gi cum treceaceva
prin prejma-i,ii 9i sireain cdrci. Blanalui ceacafenie cu petegelbuiil
Si
ascundea in fiunziqulori in ierbdriapoienilor.
- Ce ne lacemnoi cu holul 6sta?s-ausfttuit intr_ozi vanitorii. Nu
mai e chip.Trebuiesi-l prindem!
Stdndpe margineaunuip6rduamdatde niqteurme.Va si zicdaici
aveaneravsi vind rAsulca si seadape!Bun. $i_auingropatbineascunsA
o capcand.Cdnd s-auapropiatvdndtorii,m6r6iainfundat,vrind sa se
repeadi$i sAmugte.Sfhrculde coadd9i molurilenegrede 1aurechiii
erauzburlite.

ruis,rrigi- speciede mamifersdlbaric,


camjvor,din familiafeiinelor,mai mare
decato.pisicdsdlbaticd, cu blanagalbend-rofcatd,
cu petenegreqi s*o"uri A" pa.
Deurechi:linx. "o

2I
Risul
Stoicescu
dePassionaria
La urechi
poartamo,turilungi -
perechi.

La picioare
celemai taioase
gheare.

OchiilacomidePisici
ard
cu flaceluiemice.

Nici un foqnet,
nici o boare...
Trece-unPalc
de CiPrioare'
Dar flimande,
caun arcintins
la Pdnd6,
fiara
Ei-ascdpatdin teacA
gheara '

Sir6culdC6Prioara!
A c4zrrl,
n-azisnici '!ds";
moartea
Pegrumajist6strans"'

Pentruce i-o spune


ris,
candceface
e dePlins?!
Sugestiide texteliterale:
R6sul,de EvgheniCearu$n
Ras, de Dumitru Trance
22
$oricelul
deElenaFarago
Pldnge-ncursi goricelul :
- C h i l ! . . . c h d !c.h. .i l ! . . .
Mi-i rdu!...Mi-i fi:icd!...
Mi vor ineca-ng6leatd?
Ori m-or da la vreopisicS?
Dragicopii,deschideli uqa
Cursei,cd mi-i fricdrdu!...

- $oricelule,sdrace,
Mili ni-i depldnsultdu,
Dardecene furi pesmelii
gi faci gnuriin dulap?

- Nu mai fur nimicadacd


Me veli ajutasdscap!...
N-amsi v6 mai rod pesmelii
Nici dulapul,jur, de-acum!

- $i ce-aisdminanci,sirace?
Md voi ducepestedrum!. ..

- gi-ai sd-ncepisdfuri gi-acolo


Dupavechiultiu cusur?

- Dacdnu m6-nva1d
nimeni
Cumsdfac ca s6nu fur!...

toarece,toareci - animalmic din speciarozdtoarelor, de culoarecenuriu


inchis, cu botul asculit gi cu coadalunga fi sublire. $oa7,ece
de cAmp- r;lic rozilor
careface mari striceciuniin cnh:ufl|Soarecede pddure - atimal rozetor caretrdieite
in pddure.
So/icel,Soricei- diminutiv al lui ;oarece;qorecug.

Etpresie:
A trdi ca fiAla cu Soarecele- se spunedesprcdoudpersoanecaxenu se pot
suf'eri,caresecete intuna.

23
Sugestiide teie literurc:
So.recel€care s-a ingri$aq $oarecelede rand 9i goarecele
de orag; Motanul cu
zurgilii de Lev Tolstoi
$oricelulmusafir,deconstantaBuzea
Pruden{d,de Ion Calovia

Ursul
de EugenJianu
Mos MartintAieqteca un pustnicin padurilecelemai de la munte.
Are cojoc grosgi cap cat o banil6.El e stdpinulcodrilor.Nici o vietate
nu-i poatestaimpotrive.Cu o lovituri de labdpoatedoboriun bou.Cdnd
seinfurie,seridicein douelabe,ia in bralebolovaniori buturugigrelegi
azvdrlein vrdjmagi.
nu-1ifacenimica.
De felul lui e ins6pagnic.Dacdnu-l stinghere$ti,
Ba, de te intalne$tecumvain cale,el e cel ce se de in laturi ferindu-se.
Numais6nu cumvasdincercisdte apropiideursaci!Ursoaicape datese
infurie9i-i vai qi amarde cel ce-i stepdn prea1me.
Moq Martin umble tacut prin pSdure.Mult ii mai plac zmeura,
afinele,fragii,ghinda,mereleqi perelepddurele. Dar cel mai mult ti mai
mult ii placemiereade albine.C6ndaudebazaitulalbinelor,se urci in
copacgi le cauE ascunziqul. Cu labelespargescorburacareadeposteqte
stupul gi lacom mdndncdfagurii. Morm6ie indelungcind albineleil
inleap6.Scuturddin capgi fugepdn6laizvor.Aici beape nerisuflateapa
9i-9ifleacdbotulumflatdepi$ceturilealbinelor.
urs, urti - mamifer omnivor cu trupul masiv, acoperit de o blane bruna-
negficioasdsauroicatd, cu botul ascu,titti cu coadascufle.Epitet dat unui om greoi.
urcuz nesociabil.

Expresii:
A vindepielea ursului din pddure - a contape un lucru inainte de a fi sigur
ca-lpoli obline:
A trage nddejdeca ursul de coadd- ar'dddjdttilucruri imposibil de realizat.
Birlogul ursoaicei
de EugenJianu
De cum s-a desprimdv5rat gi-aprins a da collul ierbii celei nor,
metdsoare, qi pannhet, colo, tirziu, in capetde toamni, cdnd dinspre
zarca lu mrazdnoapteau prins sd se arate,scuturandcodrul, vintoasele
celemari qi grele,carevesteaupogorarea'iemii, ursoaicaa tot colindat
pAdurile.
Firegte,nu umblaea a$a,IErarost dupdfragi,muregi zmeurd.Nu
seda-nldturinici dela mereori perepddure,te. SeospatapdnE9i cujir ori
cu ghindd.
...Mormdindmorocdnos,
In cojocullui mitros,
UmbldmoSulprin pddure,
Dupdfragi qi dupdmure...
Cdt despremiere,ce sdmai vorbim! Cum simteape undevavrcun
stup.lbceace llcea 5i. pandL ce n-ajungea sd se infruptedin faguriicei
gi
dulci aurii,nu seldsa.Ursoaicascuturamdnioas6 capulei cat o banilA,
pufnea9i mormiia inciudati, se lovea cu labelepestebot. incerc6nd
se-ndepfuleze astfelpigceturilecareo usturau,darde lasattot nu se lasa:
lingealacomi gi pofticioasd dulcea{a mierii.
Aga,cd subcojoculei grosqi milos,ursoaicaa agonisitpitur6 bund
de osarzd. $i tarebineaveasd-iprind6!Fiindc6,de cumauinceputsase
cearnd intaii fulgi de nea. ursoaicas-a ras cdlre barlogul ei.
infunddndu-se acolo.
Era acestbdrlog al ursoaiceia adanciturebine ascunsdprintre
stanceriiledin pustietalilemuntelui;un fel de pe$teresau trecetoare,
acoperitdde prdvdliturileunor brazi uriagi,rapugide vdntoaselegi de
vijeliile carese abatusere mai de mult pe acolo.Se afla departede once
potec6,in ad6ncsihlig-,astfelincit nimenigi nimicanu tuiburapaceaEi
tihnalocului.De altfel,dinfietoatevietdtilemunteluisi ale codrilor.care
cuno$teau putereaursoaicei,doarpasdrileceruluidac6aveaucurajuls6_i
treacdprinpreajmd.
De cum a simtit adiereatoamnei,ursoaicaqi-aceptutitbarlogulcu
thn qi frunzare,ingrijindu-ses6-qidurezes6lagcdldurosqi moale,apoi,
intr-obundzi, mergdndpe ocolitegi cu multebAgarede seamA, s-atrasla
adApost.Ce sd mai cautepe afara?Fragii, zmeura,murelenu se mar
aflau;pidurele,nici pe atata.Pdnd9i iarbamoalea poieniloreraarsi de
brume gi de inghepri. Cit desprealbine.apoi acesteadomeau pnn
inciperilestupilor.
Aqaci ursoaica,dupace s-ainvaftitce s-amai invidit prin b6rlog,
sprea-giciuta ceamai prielnicdagezare, qi-alungit botul pe labe gi s-a
pus pe somn.Nu dormeaea dus6,fiindcd din cind in cind deschidea
ochii gi adulmecagrijulie. Ba, de weo doue-treiori, chiar s-a sculat,
incercdndsd faci niscaivapagi prin bdrlog.Numai cA o cam usturau
t6lpile:ii nipdrleaulabele!Incercindsa-ti stamperemAncdrimea 1or,Ie
lingeadezor!
Afard luia crivdEul;eraun ger de cr6paupietrele,nu alta.Troiene
de om6tse-nvolburau pestetot. Dar ursoaiceinici c6-i pdsalIn bdrlogul
ei se afla la fereald;eracAldut$i bine. Ce-i drept,de mancatnu minca
nimicaqi nici apdnu bea;darnu-i eranici foame9i nici sete.Postea;traia
mistuindu-qi osdnzaadunatidin primdvard9i pand-ntoamne!
Aici, in birlog, a nescutursoaicadoi ursulelimititei cit nigtepisoi;
negrii-luciigi cu cite un guleragalb. Au {hcutochi abiadupdvreo zece
zile. Ursoaicaii ingrijeacu multe dragoste.Ii adunacu labelela piept,
afundindu-i in blana cojocului ei; sufla asuprS-leabur, ca sA-i
incalzeascA. ii iingeazi dezi, sp6l6ndu-leblinilele.
Cind au uescut ursulefi gi-auprins si se tirasc6prin birlog, ii
supraveghea qi-i acopereacu lbn. Le ingdduiaoricejoacd,iar ursuleliinu
se lSsauindemnalila harjoana:o trAgeaude urechi, smociiau cum
puteau.Nu-i vorbd,o datSmotmaiagrosqi gata,erapacein barlog.Asta
nu pentmmultevreme,fiindc6ursuleliio luauiar69ide la inceput...
...Ei, in ziua aceea,in gurabirlogului a poposito razdde soare.
Ursulelii, cuminli ca niciodata,s-aumirat, fiindcd aqacevanu le mai
fusesedat s6 vad6.Ciulind urechiuqele, parc6au auzit gi-un viers de
pasSre. O paldde vdntle-aaduspe la boticuriiz proaspEt, nou,de ierburi
9i de flori. Curgeaulu4urii de gheaFgi setopeauometudle.
- A venit primdvara,i-a l6murit ursoaica.E vremeasA lAs6m
b6rlogulqi si iegimpe afaxi. Am si vi duc prin pddure.SAstali numai
prin preajmamea, cu ochii qi urechilela mine. O sA aveli multe de
invAlat;numaiaqao sdajungeli9i voi in toatafireal

ursoaicd,ut'soaice - femelaursului;ursoate;
ursulel, ursuleli - dininutiv al iui urs; pui deurs;
pogorArea- cabotarea].
ctsdnzd,osdnze- grdsimedepusdpe diversep54i ale corpului;
sihld,sihle- pad]lr'e deasdde copacitineri;haff.

26
Pifania lui zmeurici
de Passionaria
Stoicescu
- Zmeurica,ce-aicetat
colo-nscorburadebrad?
intAidulce-apoiamar!
Reuif ardebotul,jar!

Mullumegte-tecu mure
saucu ghindedin pidure
saucu zmeurdgi-alune...
Suntat6tealocuribune!

Miere-ilucrugreutrudit
9i de-ofuri, efti pedepsit.
Dac6-mispuiundeiemezi,
vin eu gi te vizitez.

Mieren-am,cd n-amalbine;
darbomboane, qtiitu bine,
aggdsi,9i ciocolatd
se-liajungEiamatoata.

$i-ams6-1idauEi-ungervefel!
sete Stergila bot cu el,
fiindcdvreausdreajur
sdfii Ursbine-crescut!
Sugestiide texteliterare:
Cum pescuie$teursul, de IonelPop
Coadaursului din pldure, de EugenJianu
Ispravaursulelilor,de EugenJianu
Ursul, de EvgheniCeamgin
Ursul ;i albinele,de Lev Tolstoi
Moq Martin, deC.A.Munteanu
Urs, de Dumitru Tmncd
Ursul,de EugenJebeleanu

2',7
Coada YeYeritei
de EugenJranu
N-a rAseritince soarelegi nici nu s-aulimpezit inc6 pe de-a-ntregul
zorile pestepedure,c6, iac4 pe creangacioturoasea stejaruluicelui mare
s-aivit o vietatecamcdt un pisoiaqde mare.
E Rila-veverila:bl6ni16moale-castanie invirstati cu alburiu, botic
asculitimpodobitcu mustiti nici preamari, nici preamici, doi ochigori
negri-negri,intotdeaunaiscoditori qi-o coaddimbdrligatAca un semnde
infiebare.
A iegit din scorburain care ti-a dur-atsdlatul somnului de peste
noapteqi-a prins sd se spelecu wednicie. Intai Si-ftai l6bulele dinainte,
apoi,cu acestea, a datpe gdt,pe piept,pe urechi,pe botigor.Fiindcda;a
gtie Rita-veveri,tasa-ntimpinerdsdritulsoarelui:cura6 fi vesele!
Odatatreabaspelatuluimintuitd, ti cum in cregtetulpidurii soarele
se-nil1avoinicegte,s-a socotit Rifa-veverilac6 trebuiesapomeascaintru
agonisituldemincdrii celei de toate zilele: aluneori nuci, iar dac6nu va
afla din asemeneabuneteli, dupa care se di in vdnt, apoi va g6si ea
poamepddurele,ciupercule.A$a ca Si-ainfoiat coada$i-apomit hoterate
la drum.
De cdnd iqi poarti Rip-veverila cnada inbdrligati gi-nfoiatS?
Dintr-o bune dimineaje,aidomacelei de acuma,cind i-a venit poftd sd
mdnince niqte zmeuri din aceea mare, ro5ie gi-nmiresmat6.Numai
gindindu-seqi-i ldsagura apd! $tia ea, in dungapddurii, un tufrrig mare
de zmeuri, asace iute-iute,hai intr-acolo.Numai ce sdvezi? in dimineala
aceeagi mogMartin, ursul bitrin, poftise zmeur6.Astfel c6, atunci cdnd
a ajunsRila-veverilala zrneuriq,l-a gAsitacolo, ospetandu-se in voia lui
ceamai bund.
Tufa de zmeurEera bogate,zmeurdmult6, iar moq Martin nu se
ardtaciudos,dimpotrivi. $i ce-arfi putut aveael cu o fiinld atatde micA?
Astfel Rila-veverilas-aapucatde cules-
Osp6taqi cu coadaochiuluitrAgeala u$: mare-rnare, cat o sut6de
veverile $i poatechiar mai mult! Bhne castanieaveaqi el; agiqderea ochi
negri gi bot asculit.Hm! pdi ursul estae tot un soi de veverile,numai ce
mai uriag la trup! $i m6surindul a;a, big6 Rip-veverila de seamaca
ursuln-aveacoad6.
- Hm, chicoti ea, ursul mare coaddn-are qi eu micd am o coad6
stufoasa$i metasoasa!
Ursul n-o lui in seam6;iqi vedeade ale lui.
28
- Hm, chicoti din nou Rila-veveri,ta. A$a? gi-qi infoie qr r$1
imbdrligdcodila.Nu dealta,darca si i-o poat6oricinevedea!
Ei, 9i de atunciigi poaddveverilelecoadaastfel,fhlindu-secu
Destetot.

wverild, yeverile- mamiferrozetorde talie mica, cu blanaro$cat6sauneagra


pe spategi albdpe piept, cu coadalungati stufoasi, caretraieqtepe arbori.

Nizdrivanele
de Passionaria
Stoicescu
Trei Veverile-aundscocit
unjoc frumosqi ne-ntAlnit
la Veverile,mai ales,
cd noi il totjuc6mades.
Nu vd mira{i,darsdreaucoarda
nu c-o frAnghieci cu... coada!

Doui din ele,spate-nspate,


miqcaudin cozile-nnodate
inchipuindo coardivie;
a treia- mingedurdulie-
inand codilaei valvoi,
sdrea-nainteqi-napoi.

gi uite-aga in pin qi brad,


cd nizdrdvanelenu cad,
ti tot again fag $i-alun
ci numdriun Btu'zdun;
iar cinen-agregitweodati
nrimeste-ndAr o ciocolalA.

Sugestiide textelitelare:
Viz saumiros?,de IonelPop
Pi{aniile veverilei, de EugenJianu
Veverila, de EvgheniCearugin
Acrobata,de ElenaDmgoq
Veveri,td,de Dumitru Tranci

29
Vulpiqoara
deFinni Sahling
Vulpigoaraeraceamai micecopilea vulpii, 9i cu toateacestease
ardtaa fi mai istealAdecatpArinlii9i lralii sdi.Odat6,pe cdndpuiandriise
jucau subrazelesoarelui,in fala vizuinei1or,mamaVulpe se apropiede
ei, spunlnduJe:"Azi vd iau cu minela vindtoare,ca seve aretcum sava
furiga1iin preajmaanimaluluipe care vreli s6J prindeli". "Ah, nu-r
nevoie,ca doarnu-i cineqtiece greutate. Me pricepde pe acumla treaba
asta, rAspunseVulpiqoara.Luali seama,desead mA duc sd vinez;
a9teptali-vd la o masdimbelgugat6!" "Mi separecd te camlauzi,o dojeni
mamaVulpe.Dar n-aidecdtsAte duci.Ai grijd numaisanu punalabape
tine vreunvaretorsauvreunciine"
Vulpigoarastrebdtuin goandpedurea,ingdndndcanteculmicului
vindtor. i1 intalni atuncipe unchiulViezure."Unde te duci agasingurd,
ftre perinlii qi fralii tai?" intreabeacesta."Mi duc sd vdnez.Le-am
Iigdduitcelordeacasaun ospalpe cinste.""Norocbun.mititicolinsdun
vdndtoradev6rattrebuiesdfie tdcut,altminterigone$te vanatul."Unchiul
Viezure aveadreptate.De aceea,VulpiqoaraincetesA mai cdnte9i-9i
urmi cu bdgarede seamddrumul.
"Ce ar h daci am mAncadeseard fripturede iepure?gindi ea.Am
si prind un iepuraq.Uite acolounul caresejoacdin fala vizuinii lui." Se
apropiepe furiq.Dar, vai, o frunzdfoqni,gi iepuraquldispdruin vizuin6.
VulpiEoararamasetotuSila pindd. Deodateil v5.zudin nou pe iepurag
sco,tandu-qi capuldin altdgaur6,aflatdla cdlivapagimai departe.PdndL sd
ajungi Vulpigoara acolo, iepuragul pieri iar. Acum il urmirea de la
cealaltAintrare,9i tot aqai$i schimbalocul.Parcds-arfi jucat de-av-a!i-
ascunselea. C0ndr,rlpeaplndeaunadin gduri,iepuragulscoteabotul pe
cealaltS. $i urmari astfeipin6 cAndVulpi;oaraseplictisi.
"Doar nu trebuienumaidecat sdmAnancfripturdde iepuredesearS.
E bun6qi ceadepui", igi spuseeain gind gi alergdmai depafte.gtia de la
maic6-saci prin apropiereseafl6 o gospoderie De acoloavea
t6reneascd.
s6-9ialeagi puiul. In adevir,puiqoriise plimbauprin ograd6,unul mat
liumos decdt altul. Dar inainte ca Vulpiqoarasdl poate ingfacape
vreunul dintre ei, cocogulo zdrisegi se poni sA ffambilezede zor.
Auzindu-l, duldul sosi in grabd,9i vulpea abia am timp s-o $tearga.
Vulpi$oamttia cAnu e bine sdai de-afacecu cdinii.
"Ei, nici de fripturd de pui nu-i rost," igi zise ea dup6ce scapA
teaftre.Se mdngdieins6cu gindul ce avease gdseascialtceva.Oarepe
30
pajiqtece sezerea,dacenu o caprecu iedul ei? Ceuimiti or sdfie cei de
acasi cdndse va intoarcecu un ied! igi indreptddecipagiicu grijd intr-
acolo.
Nu bdnuiseinsAcd mamaCapr6i9i pizeqtepuiqorii.C6ndajunse
in apropiere,capra se repezi asupra-i,izbind-o atat de putemic cu
coarneie,incit o zburi.prin aer ca pe-un fulg. Vulpiqoarazacu multA
vremela pdmdnt,inc6.tii trecupoftade fripturdde ied.
Apoi alergela vale spre garle.Nici de rali nu era de
dispreluit. Dar ia ralele de unde nu-s! ^friptura
inotau in mijlocul r6ului.
'Apropiati-v6de mal, dragulelor".le strigi linguqitor,Vulpigoara.Dar
mamaRataerainteleaptigi nu seldsdademenita. ..Vinoru Ii
noi, aici in
ap6,ii rdspunse ea.Nu vrei sdfaci baie?"Vulpigoaraincercdapacu laba.
Eracu mult prearece.Socotici e mai bines6rdmanipeuscat.E dreptcA
o fiipturade ra!6ar fi fost un lucruminunat,dacen-a fost s6fie, n-ai ce-i
face.Seva gdsidoargi altceva.
Fdrda-qipierdecurajul,porni in cdutarea altei prdzi.poatecAera
chiar sd apuceo vereri1a... Vazu una tocmaicoboianddin copacqi
tdindu-idrumul.Vulpigoara,dup6ea.Cdndfu gata-gata s-oprindd,iat-o
sdrindin copaculvecin,celerandu-se sprintenepe trunchiullui. Sus,se
opri pe o crac6,uitdndu-se in jos deparcAar fi vrut sAspuni:,.Ajunge-m6
dacdpo{i!" Vulpigoarainsdnu erain staresAse suiein copac,qi astfel
rimasedin noumofluzi.
Vdzuatunciun qoricelfugind.,,Tote binegi atat,decatnimic,',isi
zise Vulpigoara,luindu-sedupd goarece. Ronl-Ron1se strecurerepede
intr-o gaure.In goanasa disperatE, puiul de vulpe intrd inse cu piciorul
intr-unviespar,iar viespileroiau acumin jurul lui. Una din viespi,care
eramai furioasd. se a$ezd pe nasulVulpi5oarei 5i-oinlepd.Biatj dc ca,
nu mai puteadedurere!
Sdtuldde alergeturi,o-ntinsedreptsprecas6.,,Vai mam6,strigi
superate, m-a inlepato viesperea gi md doareingrozitor!,'MamaVulpe
iqi mdngdiecopilul,darin celedin urmdtot nu se putuopri s6l intrebe:
"Ei. ce bundrdli ne-aiaduspenrrucind?"

tulpe, vulpi - mamifer camivor silbatic, de mirimea unui caine. cu blana


roqcate,
cu coadalu1g5fi stufoasA, cu urechileasculite$i cu botulingust;
vulpisoard,vulpi$oare- d]:r.Llnutlal lui wlpe; vulpigarwlpi;e.

3l
Exprcsii:
A aveaochi de wlpe - a aveaprivirc vicleana;
A tocmi \wlpeadih pddare - a negociaun lucru pe carenu-l ai.

Cumitra vulpe
de Otilia Cazimir
Tipi ga$tele$i zboare,
Zboardpenele-n poiani...
- Ce-ofi asta,surioard?
- Ia o wlpe nd2drdvand!

Cumstitea-ntufi9la pAndd,
Costelivd9i fl6mind6,
S-aganditcApentrumasA
N-ar stricao gdscdgras6...

Deqteapta
dePassionaria
Stoicescu
Cetablou!Cin' siJ priceap6?
Vulpea,pinJa gAtin ap6,
line-n bot o frunzdmare
ca o barci de salvare.

E metodaei, gireatal
Vara,puricii-odaugata
si decatcu scarpinatul,
ii stArpegte
cu-necatul.

Apa care-orAcoreste,
puricimeaii rAre$te.
Cei mai mulli din eise-neac6,
doarcaliva sesuie:nbarca.

Si mai zici ci nu-i miloasd


coanaVulpe!Iute-i lasd
undei-o mdnacurentul,
ci acumae momentul.
$i cAndfrunzae la vale
ii salut6:- Buni cale!
indrdgilio alti r.tlpe
sd-istajiciucurepepulpe
qi-nscurteica rogcovand
cAeu v-am rebdato iarn6!

Sugestiide texteliterare:
Vulpea, de EvgheniCearuqin
Vulpea,de Lev Tolstoi
Cum o cheami,de Otilia Cazimir
Vulpeati gridinila ei, deMAlinaCajal

Abe sugestiide texteliterate:


Cum l-a judecatvulpeade balaur,de PetreIspirescu
Ariciul !i vulpea,dePetreIspirescu
VulpeaEilupul, de Lev Tolstoi
Liliacul, deLev Tolstoi
Ghicitoare(Liliac),de Passionaria Stoicescu
$oarecele gi omul, de ApostolD. Culea
Animaleviteze,deApostolD. Culea

33
Ghicitori despreanimale silbatice
E un ghemde acecare Sprirfieniute li fiicos
Merg€pe patru picioare. E un animalfrumos
Sehrdne$tecu fumici Cu urechilecamlungi
$i il cheamdMot.. . (Arici) Doar cu pufca il ajungi.
(lepurele)
Ce iesedin tulpini
in cojoc de spini?(Ariciul) Haitatoatd-nfometatA
A ietit iar dupdpradd
Parulpaxcd-ide mistre! Urld de rasune-nsat
$i-arebotul lunguiet- Nu 1eajungece-aupddat!
Umbla noapteacamnAuc (Lupii)
ii mai spune9i... (Bursuc) Pedurileocolelte
DupAoi sepdpddefte
Alpinista neintecute $i tot strigdau,au,auuu!...
Saxedin creastain creastd Multa pradi vreauseiau. (Lupul)
Spdntendca o sfirleaza
Muntii o camprotejeaza. Noapteaochii ii sticle$te,
(Capraneagld) $i c6ndurli te-ngroze$te.(Lupul)

incoronatcum altul nu-i Are botul asculit


Cu corcanaregelui, $i pe spateper zburlit
AnimaieleJ indrdgesc, Dinlii ieqili in afare
Toatein corii glisuiesc: Rastoarndpdmantuliari
,,Tue$tifalacodrilor Mdnancdghindeti jir
gi regeleciutelor".(Cerbul) Ia gandifi-vdpulin! (Mistretul)

Sprintendii speriad Nu-i tractor,dar e in stare


Seadape-nfi:icoiatd Poieni,lunci, p6duri sdare! (Mistreful)
in pddureeatrdie$te
De du$maniseferege. Un motantarc tAcut,
(Ceprioara) Std-ncopacicain palat.
Ca sAJrecuno$tiindat,
Gmsae caun purcel La wechi suntagdlali
Sfiedelegte-ncetinel, Doi cerceicatifelali. (Rasul)
Facecet5li $i palate
Prin tuneluri lungi legate. Mic, istel !i jucAu$,
(Cafila) Cu hiinuld ca de plu$
De fteit treie$te, CAnddi de ochiipisicii,
Dar 1ir6 ochi sehiane$te.(Cafii1a) Fugedin cauzafricii.
($oarecele
de casa)
Cui ii paredealulvale,
$i valeadeal?(Iepuele)
34
Ca tl€ce pdn casd
$i nu stdla masd?($oarecelede casa) Toat6lumeaa5a-ispune:
"Mancitoaxeade alune',
Ca u[ mot mare,greoi Ronldindcu dingigorii,
Umbli varapdn zivoi, Macintrcdt roatamorii. (Vcverita)
Mormiie neincetat
CandalbinaI-a inlepat.(UNul) CaIaca o gospodind,
Are o camaxdplind,
Peun ger foartecumplit Crengileo indregesc$i-o saltd
Vulpeami l-a pacelit, De pe unape cealaltd.(Veverifa)
FdrAcoad6a dmas
$i ii rAde-acumin nas.(Ursul) O cumdhacam$ireata
Vine adeseala poiat6,
Mici, sprinteni, rolcata GAini,rale Sterpele$te
Suie artrolele-ndatii, $i pe loc le jumulegre.(Vulpea)
E o mateacrobata!
Spargenuci, ghinde,alune Cu coadastufoasa,
Cum o cheami,haidespwe?! Cu bot asculit,
(Veverifa) La cotefulnostu
Desa nimerit. (Vulpea)

. Bibliografie

Arghezi, Tudor, I/ersuri, Edit.ljfia,


CafteaRomaneasc4Bucurerti, I 9g5.
Calwiu lta C6nte":tl dimineii, Edit.jf:aTineretului,Bucuresii, I 964.
Cazimir, Otili4 Baba larna intld-n sat, Editura l00r lGramar, Bucurefll,
2002.
Farago,Ele\a" Din traista lui MoSCrdciun, EdituraAmetist, Bucuresti,1994.
Fudulu-Dracopol,Li4 piticul de aur, Editvalon Creang6,Bucuresti,ligl.
Jia ), E;lgel:.,Locuitafii pddurii, EdibraTineretulu| B;ure$ti, l9;1.
Jianu, Eugen,Din istortsirile lui Mo, Vuia,pddurcral, Editura ton
CreangE,
Bucuretti,1961.
Nacu, Safta, Ghi.itori ti ptoverbe de la A la
Z Editura All Educalional,
Bucuresti. 200t.
Pop,Ia\el, Poyestiri ydndtote$ti,Editioralon Creangd.Bucureqti,19g6.
Tolstoi, Ley, potestiri, Editua Tineretului,Bo"u."fri, 1964.
Tolstoi, Le\/,Furttica ti pon mbila, EditsraIon Creangr,19g7.
Dumitru, Mtc dictionar hazliu despre tot Je este yiu, Edib$a tor\
^ lry:i
Creangi, 1987.
*** Programa actiyitdlilor ihstructi\,-educeti.re
__- - in grddinila de copii, Ediura
V& I Integral,Bucurefti, 2002.

35
CuPrins
Arici
Jepeluqariciul, de EugenJianu
Bursuc
Busucul, de EugenJianu
Capra neagri
Capraneagrd,de EugenJianu
Cerb
Cerbul,de EugenJianu 10
Ciprioari
Cdpdoara,de EugenJianu 10
NAluca,da CezarPehescu ll
Capriorulsupirat, de PassionariaStoicescu l3
CartiF
CartiF, d€ EugenJianu
Iepure
l4
Urechile gi picioarelecelelungi aleiepuraqului'de EugenJianu
Jder
Jdeml,de EugenJianu t5
Lup
Lupul, de EugenJianu
Prietenia lupului.de Lia Dracopol Fudulu t'7
Lupul,dePassionada Stoicescu 19
Mistrel
Mistelii, de EugenJianu 20
Pisici iilbatici
Pisicasdlbaticd, de EugenJianu 20
Ris
Rasul, Eugel Jianu
d€ 21
Rasul de Passionaria Stoicesgu 22
$oarece
$oricelul, de ElenaFamgo
Urs
Ursul, de EugenJianu
Bdrlogul ursoaicei,de EugenJiaou 25
VeYerili
coada veverilei,de EugenJianu
Ndzdrdvanele,de PassionariaStoicescu
Vulpe
Vulpi;oara,de Finni Sahling
Cumeta .!'ulpe,de Otilia Cazimir
Degteapta, de Passionaria Stoicescu
Ghicitori despre animale silbatice
Bibliogralie
36
curegere