AM GRIJĂ DE

SĂNĂTATEA MEA
• Conștientizarea faptului că răceala e
cauza celor mai frecvente îmbolnăviri a
omului.
• Dobândirea deprinderilor de evitare
a răcelii.
• Cunoaşterea unor reguli elementare
de profilaxie a bolilor infecţioase.
• Cunoaşterea rolului vestimentaţiei şi
încălţămintei în viaţa omului, tipurile ei,
dependenţa de schimbările sezoniere.
• Conştientizarea importanţei îmbră-
cămintei şi încălţămintei în păstrarea
sănătăţii.
• Cultivarea simţului frumoslui, acurate-
ţei, implicându-se în întreţinerea vesti-
mentaţiei şi încălţămintei proprii.

2
 Iarna

A încremenit natura
Şi din norii grei tot cerne…
Peste şes zăpada albă
În troiene se aşterne.

Iarna rece-naintează
Peste dealuri, peste văi
Şi pe geamuri desenează
Albe ruguri în văpăi!

Iat-o cioară se agită

Vai! ea locul nu-și găsește,
Frigul pana i-o străbate
Numai zborul o-ncălzește.

Gerul, iată, se-nteţeşte

În jur totul amorţeşte.
Fulgi din nori încep să cearnă,
Aşa-i când afară-i… iarnă!

3
 Mulţi copii cu bucurie
Au ieşit iute afară,
De cu zori pân’ la chindie
Sania voios mai zboară!

Cu ciorapi moi, groşi de lână

Şi în cizme călduroase,
Gerul n-are cum să-i facă
Ca să plece pe la case.

În căciuli, mănuşi, cojoace,

Cu fularele legate,
Ei în voie-o să se joace,
Frigul nu-i poate răzbate.

Guturaiul şi angina
Chiar de-n jur e-atâta vlagă
Şi răceala, bat-o vina,
De ei, vezi nici că se leagă.

Uite-aşa, trei luni de iarnă,

Vor zbura neobservate.
Pân’ din nori n-o să mai cearnă,
Iar căldura-n uşă bate…

4
 Vara
Vara a venit la noi
Cu ciuperci şi calde ploi,
Cu flori multe pe câmpii
Şi cu zumzet de copii.

Urcă soarele mai sus,

Drumu-i lung până-n apus,
Luminos, dogoritor,
Frige el usturător.

Să n-avem probleme mari,

Noi purtăm toţi ochelari,
Iar pe cap – şepci, pălării
Scut de raze aurii.

La plimbare când ieşim,

Bine ca să ne simţim,
Mai puțin să transpirăm
Ne-mbrăcăm și ne-ncălțăm:

În tricouri și în șorți
Şi-n sandale ce au borți …
De un astfel stil ne-om ține
Până toamna rece vine.

Cu flori multe pe câmpii

Şi cu tril de ciocârlii,
Fericită e Cezara,
Când afară vine vara!

5
 Toamna
Soarele strălucitor
Tot mai slab ne încălzeşte,
S-a copt roada pe ogor,
S-o culegem ne pofteşte.

Dimineţile-s mai reci,

S-au dus zilele de vară,
Sclipesc seara pe poteci
Licurici în fapt de seară.

Frigul cel pătrunzător

Se strecoară sub cămaşă,
Simţi – te-apucă reci fiori –
Gluma tot mai mult se-ngroaşă.

Iar dai fuga la dulap

Să te-mbraci cum se cuvine
Şi să-ţi pui şapca pe cap,
Păi, aşa-i când toamna vine!

Geaca caldă din cuier

O arunci în spate-ndată,
Fie mâine chiar şi ger,
N-are cum să te răzbată.

6
Pantalonii care-i tragi,
Trebuie mai groşi să fie,
Căci nici seama n-ai s-o bagi,
Când se lasă bruma-n vie.

Să mai pui lângă pătuc,

Când vin zilele ploioase,
Nişte cizme din cauciuc,
Altfel n-o să ieşi din casă.

De ciorapii cei pufoşi

Să nu-i uiţi când treci la ghete…
Vor fi astfel sănătoşi
Şi băieţi, şi tandre fete!

Dimineţile-s mai reci,

Iar în vii e coaptă poama,
Frunze cad iar pe poteci,
Aşa e când vine… toamna!

7
 Umbrela
Iarăşi plouă cu găleata,
Nu se teme Daniela:
A făcut cum i-a zis tata –
Şi-a luat cu ea umbrela.

Şi acum, pornind spre casă,

Şi-a deschis pe loc umbrela.
Norii grei mai jos se lasă –
Fără grijă-i Daniela!

Sub cupola sa pestriţă –

Ce frumoasă e umbrela! –
Merge parcă-i o actriţă,
Sub ea mândră Daniela…

Şi aşa cum plouă tare,

Sub umbrelă merge fata,
Nu cad stropii pe picioare,
Rochia-i va fi uscată!

8
Lucrurile personale
Sănătatea să n-o pierzi
Şi s-arăţi fenomenal,
Singur să te foloseşti
De-al tău… lucru personal!

Periuţa cea de dinţi,

Băsmăluţa şi prosopul,
Lucruri personale sunt,
Fiecare-şi are locul.

Şi-acel pieptene de păr,

Ce în buzunar îl ai,
Este-un lucru personal,
Nu-i permis cuiva să-l dai.

Lenjeria ta de corp,
Pantalonii şi tricoul,
Numai ţie-ţi aparţin…
Şi paltonul, şi sacoul.

Toate-ţi vin după măsură

Şi pantofii pe picior,
Ele sunt doar ale tale –
Le eşti unic posesor.

Sănătatea să n-o pierzi

Cât pe lume-o să trăieşti,
Orice lucru personal
Numai tu să-l foloseşti!

9
 Iarna

Umbrela

Lucruri personale

10
 RĂCEALA
Era iarnă și ningea frumos.
Ștefănel şi cu prietenul său Petrică
au ieşit la săniuş. În timp ce se
dădeau cu săniuța, s-a dezlănţuit o
vijelie mare. Vântul rece, stârnit de
Viforul Negru, spulbera năprasnic
zăpada şi pătrundea cumplit până
la oase. „U-u-u-u-u! Am să-i îngheț
pe acești băieței zglobii”, şi-a zis el
şi s-a năpustit asupra lui Ştefănel.
”În primul rând, am să-i îngheţ
urechile!” Zadarnică îi fu încer-
carea, deoarece Ștefănel avea pe
cap o căciulă de cârlan, ce îi cădea
tocmai peste urechi.
„U-u-u-u-u! Îi voi îngheța gâtul”,
se înfurie Viforul Negru! Dar şi de
data aceasta nu-i putu face nimic
rău lui Ștefănel, fiindcă gâtul lui
era înfăşurat cu un fular mare şi
pufos.
11
Fiorosul Vifor însă nu se dădu
bătut şi se aruncă asupra mâinilor
băiatului, dar... mâinile lui Ştefănel
erau apărate de nişte mănuşi groa-
se şi călduroase.
Văzând aşa ceva, Viforul Negru
se năpusti cu şi mai mare putere
asupra picioarelor băiatului. Dar lui
Ştefănel nici să-i pese. Picioarele
lui în ciorapi de lână, împletiţi de
bunica, erau bine ascunse în nişte
cizmuliţe îmblănite.
Mânios, Viforul Negru îşi
îndreptă toată urgia spre întrea-
ga fiinţă a băiatului. He-he-hei!,
Ştefănel nici să simtă mânia vi-
forului, căci cojocelul lui era de
nădejde.
Scos din sărite, Vifor Negru se
năpusti asupra lui Petrică, pri-
etenul lui Ştefănel.
 Mare i-a fost bucuria, căci acesta
nu avea nici căciulă, nici mănuşi şi
uitase să-şi tragă chiar şi ciorapii de
lână. S-a răzbunat nemilosul Vifor
Negru, de i-a îngheţat sărmanului
băiat şi urechile, şi mâinile, şi
picioarele.
De mare durere şi necaz, Petrică
începu să plângă şi să ceară ajutor:
”Alba ca Zăpada, eu am înghețat,
ajută-mă!”. Deodată în vale s-a
auzit clinchet de clopoței. Nu tre-
cu mult timp și Alba ca Zăpada a
sosit într-o sanie cu zurgălăi, trasă
de trei cai năzdrăvani. L-a luat pe
Petrică în brațe şi l-a dus în Caste-
lul ei, unde l-a culcat în pat și l-a
învelit cu o plapuma călduroasă.
I-a dat să bea ceai fierbinte, cu
aromă, preparat din flori de tei, în-
dulcit cu miere de albine.
A doua zi, când se trezi, Petrică
nu mai simţi nicio durere. Lângă el
12
erau adunaţi salvatoarea lui, Alba ca
Zăpada, şi prietenul său – Ștefănel.
“Mulțumesc din toată inima,
Alba ca Zăpada”, a murmurat cu
recunoştinţă Petrică. După aceea,
s-a ridicat din pat şi, împreună cu
Ştefănel, au părăsit Castelul, porn-
ind spre casă.
Din ziua ceea cu ghinion, Petrică
avea întotdeauna grijă să se îmbrace
bine când ieşea afară la săniuş. De-
geaba se tot căznea, mai apoi, Vi-
for Negru să-i îngheţe năsucul şi
obrăjorii.
Iar voi, copii, nu uitaţi în graba
mare spre săniuş sau când doriți să
faceți un om de zăpadă să vă puneţi
căciula pe cap, să îmbrăcați un pal-
ton sau o giacă de iarnă, fularul la
gât, mănuşile pe mâini și să încălțați
cizmele călduroase. Altfel, nemilo-
sul Vifor Negru poate să vă strice
socoteala.
 CIZMULIȚELE DE CAUCIUC ȘI UMBRELA
Era toamna. Cădeau frunzele de
pe copaci și ploua mărunt. În curte
și pe străzi apăruse băltoace și mult
noroi. Cățelul Bo s-a ascuns în
cușcă, iar pisica Fifi ședea culcată
lângă sobă.
În cuierul din hol era atârnată
umbrela, iar jos, pe podea, odih-
neau cizmulițele de caucuic ale lui
Iustinel.
- Iustin ține mai mult la mine, a
spus Umbrela.
- De ce crezi așa?, au întrebat
cizmulițele de cauciuc? Ba mai
mult la noi!
- Iată, vei vedea că Iustinel, când
va pleca la grădiniță, mă va lua pe
mine – umbrela.
- Ba nu, au replicat cizmulițele,
ne va încălța pe noi din motiv că
afară sunt băltoace și este noroi.
- Azi a plouat, i-a spus dimineața
mămica lui Iustinel. Trebuie să
încalți cizmulițele de cauciuc ca să
nu-ți uzi picioarele și să iei umbrela
ca să nu te plouă. Altfel poți răci.
- Bine, a spus Iustinel, și a încălțat
cizmulițele de cauciuc, apoi a
luat din cuier umbrela și au plecat
împreună la grădiniță.
După asta umbrela și cizmulițele
de cauciuc au devenit cele mai
bune prietene. De fiecare dată, când
ploua și era noroi, ele ieșeau afară
împreună cu Iustinel.
Dar voi, copii, când plouă încălțați
cizmulițele de cauciuc și luați um-
brela când ieșiți din casă?
- Da-a-a-a-a!
- Sunteți de laudă! Atunci să știți
că nu veți răci niciodată.
13
 LUPUȘORUL ȘI BURSUCUL
Lupușor și Bursuc locuiau în aceeași
poieniță din pădure. Se duceau și ve-
neau împreună de la grădiniță - erau
buni prieteni.
- Ce șapcă frumoasă ai! Dă-mi,
te rog, s-o port și eu puțin, îl rugă
Lupușor pe Bursuc.
- Nu se poate să porți șapca altuia,
i-a răspuns Bursuc.
- Atunci dă-mi fularul tău pentru
puțin timp, a propus Lupușor.
- Nici fularul nu se poate.
- Ce zgârcit mai ești! Nici mănușile
nu mi le împrumuți? se supără Lupușor.
- Nu, a spus hotărât Bursuc.
- Și încă zici că suntem prieteni, a
spus cu regret Lupușor. Cred că poți
să-mi împrumuți adidașii tăi pe ceva
timp ca să joc fotbal pe poieniță.
14
- Lupușorule, să nu-ți fie cu
supărare, dar ia aminte ce-ți spun:
nimic din ceea ce îmbrăcăm noi -
șapca, fularul, mănușile, giaca, pan-
talonii, cămașa, chiloțeii și altele -
nu se împrumută nici celui mai bun
prieten. La fel nu se împrumută nici
adidașii sau sandalele, cizmulițele,
ciorapii, deci tot ce încălțăm. Nu
este igienic.
- Scuze, am înțeles, a spus
Lupușor, și au rămas ca mai înainte
buni prieteni.
Dar voi, copii, împrumutați
de la alții îmbrăcămintea sau
încălțămintea pentru a le folosi?
- Nu-u-u-u-u!
- Bravo! Așa procedează copiii
bine crescuți.
 În scopul reducerii riscului
de răceală și îmbolnăvire prin
infecțiile respiratorii virale acute,
respectați unele reguli de protecție:
• Înainte de a ieşi din casă, îmbracați
mai multe haine, pentru a vă putea adapta
mai uşor la condiţiile atmosferice destul
de schimbătoare.
• Purtați încălţăminte izolantă şi
rezistentă la apă şi gheţuş, pentru a preve-
ni hipotermia şi degerăturile picioarelor.
• Evitaţi contactul cu persoanele care
strănută sau au febră și tuse.
• Spălaţi-vă cât mai des pe mâini cu
apă şi săpun.
• Evitaţi contactul cu persoanele bol-
nave sau suspecte de boală. Respectaţi
distanţa de cel puţin un metru de la ele.
• În perioada răspândirii acestor infecţii,
aerisiţi frecvent încăperile, atât la domi-
ciliu, cât şi la serviciu.
• Evitaţi, pe cât e posibil, să vă aflaţi în
locuri publice şi aglomerate.
Respectați igiena tusei pentru a evi-
ta tuberculoza sau alte boli respiratorii
infecțioase.
Principii de bază:
- Nu tuși în direcția cuiva.
- Nu permite ca cineva să tușească în
direcția voastră sau în direcția altora.
Cum să procedăm?
– În timpul tusei folosiți șervețele de
unică folosință sau acoperiți gura cu
partea exterioară a palmei.
– Evitați aflarea în încăperile unde ci-
neva tușește.
– Aerisiți încăperea în care cineva
tușește.
– Puneți mască chirurgicală bolnavilor
de tuberculoză cu tuse și vouă dacă e nec-
esar de a vă afla într-o încăpere cu el.

15
 Ce trebuie să faceți dacă • Apelaţi la medicul de familie sau
credeți că aveți o infecție res- la punctul medical al școlii.
piratorie acută? • Oferiţi persoanei bolnave un
Dacă nu vă simţiţi bine, aveţi spaţiu separat (odaie) în casă.
febră înaltă şi/sau dureri în gât: • Când îngrijiţi de persoana
• Staţi acasă şi evitați să mergeţi bolnavă, acoperiţi-vă gura şi nasul
la lucru, şcoală sau în locuri pub- cu o mască de tifon.
lice. • Aerisiţi cât mai des încăperea în
• Odihniţi-vă şi consumaţi multe care se află bolnavul.
lichide. • Păstraţi curăţenia în încăpere, iar
Acoperiţi-vă gura şi nasul cu suprafeţele cu care contactează per-
băsmăluța când tuşiţi sau strănutaţi, soana bolnavă sau suspectă de boală
după folosire, le dezinfectați prin spălaţi-le bine cu detergenţi.
fierbere. • Spălaţi-vă bine pe mâini, cu apă
• Spălaţi-vă bine pe mâini cu apă şi săpun, după fiecare contact cu per-
şi săpun cât mai des, în special soana bolnavă.
după ce tuşiţi sau strănutaţi.
• Informaţi-vă familia şi prietenii
despre boala dvs. şi solicitaţi ajutor
pentru treburile gospodăreşti ce ar
necesită contact cu alte persoane,
cum ar fi cumpărăturile.
Dacă aveţi nevoie de asistenţă
medicală:
• Contactaţi medicul dvs. înainte
de a merge la el şi informaţi-l
despre simptomele dvs. Urmaţi
recomandările medicului.
• Dacă nu e posibil să contactaţi
medicul dvs. anticipat, comunicaţi
despre starea dvs. de sănătate ime-
diat după ce aţi ajuns la instituţia
de asistenţă medicală.
• Acoperiţi-vă nasul şi gura pe
parcursul călătoriei.
În cazul în care în familie sau
în clasă apare o persoană având
simptomele similare infecţiilor
respiratorii virale, imediat:

16
 Pentru a evita răceala:
• Folosiți mijloace de protecţie ad-
ecvate condiţiilor meteorologice:
a) pe timp rece ‒ căciuli, fulare,
mănuşi, îmbrăcăminte călduroasă şi
încălţăminte cu blană, ciorapi de lână
sau câteva straturi de ciorapi subțiri din
fibre naturale, puneți în încălțăminte
suplimentar o talpă din pâslă;
b) pe timp ploios – haine și îm-
brăcăminte impermeabile, umbrelă.
• Evitaţi expunerea îndelungată la
temperaturi scăzute şi aflarea în lo-
curi deschise, cu vânt puternic.
• Ori de câte ori este posibil, beți
ceva cald (ceai, lapte).
• Acoperiţi-vă gura şi nasul cu ba-
tista atunci când tuşiţi sau strănutaţi.
Este indicată şi folosirea şerveţelelor
de unică folosinţă, pe care, după
utilizare, puneți-le într-o pungă și
aruncați-le la coșul de gunoi.
• Evitaţi să atingeţi cu mâinile
murdare ochii, nasul şi gura;
• Mâncaţi multe fructe şi legume
bogate în vitamine;
• Practicaţi sportul şi plimbările în
aer liber.

17
 Protejarea sănătății printr-o corp sau de pat şi îmbrăcămintea altor
îmbrăcăminte igienică persoane. Ele sunt numai de folosinţă
• Hainele se vor aerisi, se vor scutura, personală.
se vor peria cât se poate de des. • Hainele absorb mirosul neplăcut.
• Hainele, dacă sunt umede, se usucă. Asigură-te că hainele în care te schimbi
• Îmbrăcămintea trebuie expusă la sunt curate.
soare, călcată, reparată şi ţinută în du- • Primul și al doilea strat al lenjeriei
lapul de haine în perioada când nu o de corp se recomandă să fie din fibre
folosim; răspândirea ei în încăpere pro- naturale, iar următoarele se permite să
duce un aspect de dezordine şi contri- fie din fibre sintetice sau combinate.
buie la impurificarea aerului. • Îmbracă-te întotdeauna adecvat
• Rufăria de zi trebuie neapărat temperaturii și timpului de afară! Te
schimbată seara la culcare cu o pijama/ fereşti astfel de boli! Folosește haine
cămaşă de noapte. de culoare deschisă și subțiri vara și pe
• O practică urâtă, neigienică este cap căciuliță, acestea te vor proteja de
obiceiul de a sta pe pat cu haine de soare. Iarna vei purta haine călduroase:
stradă sau a se juca cu diferite lucru- căciulă, fular, mănuși, giacă cu blană
ri pe cearşaf. Aceste obiceiuri sunt etc. Pe timp ploios se poartă haine im-
considerate neigienice deoarece pra- permeabile. Nu uita de umbrelă!
ful şi murdăria de pe haine sau de pe • Nu îmbrăcaţi haine strâmte
jucării, încărcate cu microbi, ajung pe fiindcă împiedică circulaţia sangvină
cearşafuri, iar de aici pe corpul vostru. şi provoacă incomodităţi.
În pat nu trebuie să vă urcaţi decât cu
îmbrăcăminte potrivită – pijama sau
cămaşă de noapte curată, schimbată
săptămânal.
• Nu este igienic să şezi pe patul
străin, mai ales pe lenjeria de pat. Pen-
tru asta sunt scaune, fotolii etc.
• Lenjeria de corp trebuie schimbată
zilnic. Lenjeria de pat se schimbă o
dată în 7-10 zile. Spălarea lenjeriei (de
pat şi de corp) prin fierbere sau opărire
asigură în bună măsură dezinfecţia
acesteia. Lenjeria murdară se va păstra
într-un coş special.
• Trebuie exclus împrumutul hainelor.
Nu se admite să folosiţi lenjeria de

18
 Încălțămintea trebuie păs- • Înainte de a aplica luciul sau alte
trată în ordine. Pentru aceasta creme pentru îndepărtarea petelor,
se respectă mai multe reguli: încălțămintea trebuie să fie perfect
• Încălțămintea trebuie să co- uscată.
respundă mărimii piciorului, nu se • Folosiți suporturile pentru
permite purtarea încălțămintei mai încălțăminte sau umpleți-le cu
mari sau mai mici. hârtie curată, pentru a-și menține
• În interiorul locuinţei este indi- forma.
cat a se purta o încălţăminte de casă, • Nu așezați pantofii lângă surse
comodă, călduroasă, cu toc jos, care de căldură sau în mediu umed.
să permită relaxarea piciorului. • Încălțămintea se păstrează în lo-
• Încălţămintei i se asociază în curi uscate și bine aerisite.
mod curent purtarea ciorapilor, care • Practicați mersul cu picioa-rele
sunt necesari pentru a atenua frec- goale pe nisip sau pe iarbă.
area, a absorbi transpiraţia iar iarna
pentru a împiedica degerăturile.
Ciorapii se murdăresc repede, de
aceea este foarte indicată schimbar-
ea lor zilnică.
• Pentru persoanele cărora
le transpiră picioarele nu este
recomandabilă purtarea ciorapilor
din fibre sintetice, ci din bumbac
sau lână cu bumbac.
• Utilizarea încălţămintei din ma-
terial impermeabil (de cauciuc etc.)
trebuie limitată numai pe timp ploios.
• Pentru plimbări, excursii folosiţi
pantofi de tenis, de sport.
• Să nu dai sau să iei cu îm-
prumut (nici între fraţi şi surori)
încălţămintea, ea este numai de
folosinţa personală.
• După folosirea încălțămintei,
ea trebuie curățată și așezată pe
un grătar pentru aerisire și uscarea
tălpii.

19
 GHICI CE E?
Când afară plouă tare,
Dacă undeva mă duc,
Încalţ, fără ezitare
Cizmuliţe de cauciuc.
* * *

Stropi de ploaie cad de sus,

Nu se teme Daniela,
Căci la grădi când s-a dus
Şi-a luat cu ea umbrela.
* * *

Geru-afară s-a-nteţit,
Se-nchid bine uşile,
Când afară am ieşit,
Îmbrăcăm mănuşile.
* * *

Tare-ași vrea să ies afară,

Îns-am dat de o belea,
S-a lăsat frigul afară
Și nu dau de cușma mea
* * *

Frigul rece s-a lăsat,

Iarna e stăpână,
Cald să-mi fie-am încălţat
Ciorăpiori de lână.
* * *

Iarna, iată c-a venit

Şi la noi a poposit,
Ca să pot ieşi din casă,
Încalţ cizme călduroase.

20
 JOCURI DIDACTICE

Găseşte calea pe care trebuie să o parcurgă cu sania

Iustin, pentru a ajunge la Ştefănel şi Bold ca să facă
împreună omul de zăpadă.

21
 VREAU SĂ FIU SĂNĂTOS
• Conștientizarea faptului că sănătatea este
cea mai scumpă avuție și e necesar să fie
păstrată toată viața.
• Formarea comportamentului sanogen și a
responsabilității față de propria sănătate.
• Informarea despre asistența medicală și ca-
zurile în care se apelează la medic.
• Rolul vaccinării și examenului medical pro-
filactic în păstrarea sănătății.
• Conştientizarea daunei fumatului, consumu-
lui de alcool şi a drogurilor pentru sănătate.
• Formarea intoleranţei faţă de fumat, con-
sumul de alcool şi droguri.
• Formarea deprinderilor de a practica sportul
şi activităţile fizice ca alternativă a fumatului,
consumului de alcool şi droguri.
• Formarea unei atitudini binevoitoare faţă de
cei din jur.
• Educarea intoleranţei faţă de agresivitate,
aplicarea forţei în relaţiile interumane, în fami-
lie, grupă etc,
• Formarea respectului faţă de cei în vârstă.
• Cultivarea conduitei sociale, formarea
trăsăturilor caracteriale adecvate.
• Conştientizarea faptului că activitatea fizică,
sportul sunt modalităţi sănătoase de a se relaxa,
calma, etc.

22
 Ștefănel cel sănătos
Bine arată, ne zâmbeşte
Ștefănel cel curajos,
Tuturor direct le zice –
Vrea să fie sănătos!

De aceea, dimineaţa,
El respect-același port
Ce-i permite să se ducă
Pe terenul cel de sport.

După ce înviorarea
Iată că s-a terminat,
Ștefănel cu apă rece
Întreg corpul si-a spălat.

Astfel, zilnic, se căleşte,

Nu uită şi de săpun,
Ca de boli să mi-l păzească
Oare ce este mai bun!

Igiena o respectă
Şi regimu-alimentar,
Doarme cât i se cuvine,
Este-n toate exemplar.

De el, obiceiuri rele,

Nu se leagă nicidecum
Şi în juru-i răspândeşte
Prospeţime şi parfum.

E cu hainele călcate,
Pieptănat, politicos,
El mereu la toţi le zice –
Vrea să fie sănătos!

23
Mama mea e doctoriţă…
Mama mea e doctoriţă,
Ziua-ntreagă e-n mişcare,
N-are timp pentru odihnă,
De bolnavi ea grijă are.

Când voi creşte mare, mare,

Am să fiu şi eu ca ea,
Căci şi mie tare-mi place
Să-i pot pe copii trata.

Să-l ascult pe fiecare –

Inima cum i se zbate,
Tot aşa cum mama face,
Pe din faţă, de la spate.

Aeru-n plămâni cum intră,

Respiraţia-i curată?
Şi dacă temperatura,
Nu-i niţel cam ridicată.

A-nceput sezonul rece,

Gripa, iată, ia amploare,
Ca s-avem imunitate
Vom începe vaccinarea!

Anul când se rotunjește

Lucrul cel mai principal,
Nu uitaţi, copii, să treceţi
Un examen medical!

24
Ambulanţa
Sănătatea ţi-a cedat
Şi stai prost cu siguranţa?
Primul lucru ce-o să-l faci
Chemi îndată ambulanţa.

Ea sirena şi-a pornit

Şi în grabă mare vine,
De ceva ţi s-a-ntâmplat,
Cu ajutoru-i intervine:

Febra s-a dezlănţuit

Pe loc ia ți-o stăpâneşte,

Fără ca să vrei, te-ai fript,

Ţi se-aplică alifie,
De dureri, simţi, c-ai scăpat,
Sigur eşti – bine-o să fie!

La picior mi te-ai lovit –

Mamă dragă, ai fractură!
În atele a fost prins,
Ţi se dă calmant mixtură!

Tot aşa, noapte şi zi,

Ne păstrează siguranţa,
Nişte doctori iscusiţi
Care vin cu ambulanţa!

25
A fuma nu-i o mândrie
Multe lucruri sunt pe lume
Despre care ai ce spune,
Dar e foarte-ngrozitor
Să devii un fumător.

Planta de tutun e rea,

Și-o cultivă mulți pe ea,
Pentru că-ntr-un şir de ţări,
Se produc din ea ţigări.

Mari şi mici, atrăgătoare,

Şi atât de-nşelătoare,
Dacă-ncepi să le fumezi,
Sănătatea rişti s-o pierzi!

În ţigară, bat-o vina,

Mai nocivă-i nicotina,
Pentr-un iepure sau cal
Şi un strop este fatal.

Chiar şi-n fumul de ţigară

Sunt substanţe ce omoară,
De aceea evitaţi
În plămâni să-l inspiraţi!

Palid, slab, pipernicit,

Mereu văd cum dormitează
Şi mai e nefericit,
Fiindcă de mic… fumează!

Toţi copiii vreau să ştie,

A fuma nu-i o mândrie,
Sfatu-mi, rog, să-l ascultaţi:
Nici să-ncepeţi nu-ncercaţi!

26
Voi, copii, nu beţi tărie
Fie bere, votcă, vin
Eu niciun pahar nu-nchin,
Căci aşa cum scrie-n carte
Am să ţin la… sănătate!

Celui căruia îi place

Să bea zilnic alcool,
Nasul i se înroşeşte,
Totdeauna-l dă de gol.

Dimineaţa când se scoală,

Un gând îl frământă doar:
Cine oare să-i mai toarne
Vin sau votcă în pahar.

Şi metehne are multe:

La lucru nu-i prea grăbit,
Ca un melc încet se mişcă,
Dar e harnic la dormit.

Sănătatea e fragilă,
De dureri e chinuit,
Şi nu ştie câte zile
El mai are de trăit…

Hainele îi sunt boţite,

Şi se spală foarte rar,
Lumea toată se fereşte
De aşa un exemplar!

Voi, copii, nu beţi tărie,

Fie vin, chiar şi-un pahar,
Sănătatea-i avuţie,
Nu v-o pierdeţi în zadar!

27
 Copil cuminte
Afară, când mă jucam,
Mi-am pierdut un dinte,
Nu că rău m-am comportat,
Sunt copil cuminte!

Să vezi, timpul i-a venit,

Căci era de lapte,
A luat şi a căzut
Fără rele fapte.

Niciodată nu mă cert,
Ţin la lucruri sfinte.
Pe părinţi, bunici i-ascult,
Sunt copil cuminte!

Profesoara o stimez,
Fac ce mă învaţă,
De folos, când o să cresc,
Îmi va fi în viaţă.

Am şi fraţi, am şi surori
Şi vă zic pe cinste:
Eu din inimă-i ador,
Sunt copil cuminte.

De micuţ sunt educat,

Am maniere bune,
Şi cuvinte ce jignesc
Nimănui n-oi spune.

Sunt şi calm, nu mă irit,

Nu ţin rău-în minte:
Tuturora le zâmbesc,
Sunt copil cuminte!

De micuţ sunt băiat bun,

Ţin la lucruri sfinte,
De aceea toţi îmi spun
Ce copil cuminte!

28
A fuma nu-i o mândrie

Voi, copii, nu beți tărie!

Sunt copil cuminte

29
 DOCTORUL DIN PĂDURE
La rădăcina unui copac din
pădurea fermecată era o vizuină în
care se afla oficiul doamnei doctor
Cârtița. Doamna era cel mai renumit
doctor al animalelor și păsărilor din
pădure și de aceea avea permanent
pacienți.
Iată vine la ea Căluțul cel
năzdrăvan, care se plânge că îl doare
o copită. Doamna doctor Cârtița a
îmbrăcat halatul, și-a spălat mâinile
cu săpun, și-a pus ochelarii pe nas
și zice:
- Ia ridică copita să vedem ce ți s-a
întâmplat. A-a-a-a-a, zice ea, a in-
trat o petricică. Imediat o înlăturăm
cu pinceta și aplicăm o alifie din
mușețel.
30
- Însă, căluțule, ca să nu mai pățești
una ca asta, să încalți cizmulițele
când te pornești la drum, i-a reco-
mandat doamna doctor.
Următorul pacient era broscuța
care oacăia răgușit și grozav mai
tușea.
- Ai răcit, spune doamna doctor
Cârtița. Va trebui să bei ceai din flori
de tei și să stai în pat ca să transpiri.
Dar, ia aminte: Să nu te scalzi prea
mult în apa rece din lac și atunci nu
vei răci.
Apoi veni rândul mătușii Bufniță
condusă de nepoțica sa.
- Am dureri de inimă, spune ea.
Rog să mă ajutați, doamna doctor.
- Vei bea câte o ceașcă de infuzie
de mentă de 3 ori pe zi înainte de
mâncare, iar tu, nepoțico, să n-o mai
stresezi pe bunicuța ta și va fi totul
în regulă.
Mama Căprioară a rugat-o pe do-
amna doctor să trateze niște pete
care au apărut pe piele la puiul său,
Căprița.
- Vei face fiicei dumitale băi cu
esențe de pin în fiecare seară și pe-
tele vor dispărea, a spus doamna
doctor Cârtița. Dar vezi să nu te mai
tăvălești în țărână, i-a spus ea pui-
ului de căprioară.
Ultimul pacient programat a fost
șopârla.
- Vă rog frumos să-mi spuneți,
doamnă doctor, de ce am dureri în ochi
și mi se jupoaie pielea, a întrebat ea.
31
- Te bronzezi prea mult la soare,
i-a răspuns doamna Cârtiță. Îți re-
comand să porți ochelari cu sticlă
neagră, umbrelă și să folosești o
cremă de protecție a pielii.
- Mulțumesc frumos, doamnă doc-
tor, a spus șopârla, așa voi proceda.
După ce a terminat primirea bol-
navilor, doamna doctor Cârtița a ple-
cat la puiul de rândunică, care stătea
la pat, ca să-i schimbe pansamentul.
Dar voi, copii, ați fost vreodată în
vizită la medic? Să știți că, dacă aveți
dureri, tuse, febră, nu aveți poftă de
mâncare sau au apărut niște pete pe
piele, imediat, împreună cu părinții,
adresați-vă medicului de familie.
 IEZIȘORUL ȘI LUPUL
Pe pajiștea de la poalele unui
munte acoperit cu o pădure deasă
locuia capra cu cei trei iezi. Iezișorul
cel mai mare avea o blană albă și
două cornițe și era foarte harnic, cel
mijlociu avea blană de culoare gri și
era cel mai ascultător, iezișorul cel
mic avea o blană cu pete negre și era
foarte neastâmpărat.
Într-o zi, Capra a luat sacul în spate
și a spus:
- Eu plec la piață să cumpăr niște
varză, dar voi stați cuminți acasă și
nu plecați departe.
32
- Bine, au strigat iezișorii, și au
început să se joace ”de-a prinse-
lea”. Iezișorul cel mai mic s-a as-
cuns după un tufiș și văzând că
fratele mai mare nu-l poate găsi,
a fugit în vale spre izvor. Deodată
aude:
- Ia vino încoace să te pupe nă-
nășelul, că demult nu te-am văzut,
finule.
Iezișorul se întoarce și ce să vadă:
la umbra unui copac ședea lupul,
tolănit pe iarbă cu o țigară în dinți
și tot pufăia.
 - Sărut mâna, nănășelule, i-a răs-
puns iezișorul cu glas tremurând.
Mă grăbesc.
- Hai, apropie-te de mine să-ți
dau o țigară, că iești de acum mare.
- Mulțumesc, nănășelule, dar
să fumezi este dăunător pentru
sănătate.
- Ia te uită ce deștept ai crescut,
i-a replicat lupul. Cine ți-a spus așa
ceva?
- Doamna educatoare. Și a mai
spus că fumătorii pot avea cancer –
o boală gravă.
33
- De aia nu vrei să te servesc cu
o țigară?
- Nu vreau să fumez, vreau să fiu
sănătos, a spus iezișorul și a fugit
spre căsuța lui.
- Dar voi, copii, știți că fumatul
dăunează grav sănătății?
- Da-a-a-a-a! au răspuns copiii.
- Bravo! Și nu veți fuma niciodată
când veți crește mari?
- Nu vom fuma! au răspuns co-
piii.
- Foarte bine! Să știți că sănătatea
este cea mai scumpă comoară și e
necesar să o păstrați toată viața.
 LUPUL ȘI PURCELUL BEȚIVAN
Peste nouă mări și nouă țări, într-
o pădure deasă și întunecată, locuia
Lupul-bețivanul. Avea el o casă
dărăpănată, cu acoperișul spart și
cu geamuri fără sticle. Iarna îi sufla
vântul prin casă și Lupul tremura de
frig în culcușul său. Lotul din jurul
casei era năpădit de buruieni.
Familie nu avea: toți l-au părăsit.
Copiii au plecat la bunici, iar lupoa-
ica, în pădurea vecină. Și toate neca-
zurile acestea se trăgeau de la aceea
că lupul era un bețivan.
Își făcuse lupul prieten de beție
pe un coșcogeamite Purcel pripășit
din pădurea de departe. Petreceau
împreună deseori din zori până la
amurg bând votcă și vin și pufăind
din țigară. Apoi se porneau la cân-
tat de se auzeau urletele Lupului și
grohăitul Purcelului în toată pădurea
aceea. Se întorceau seara la casele
lor amețiți de-a binelea de băutură,
de-abea târându-se, fiindcă nu se
mai țineau pe labe. Lupul nu mai
ajungea la vizuina lui și adormea pe
34
sub garduri. Purcelul prefera să se
oprească într-o băltoacă, fiindcă
nici nu avea gojineața lui.
A doua zi, cu laba tremurândă,
se porneau amândoi prin pădure
cu cerșitul. Umblau de la vizuină
la vizuină și cereau bani și de-ale
mâncării.
Și era Lupul urgia și rușinea
pădurii. Umbla toată ziua prin
pădure nepieptănat și nebărbierit,
în haine zdrențăroase și murdare,
răspândind un miros neplăcut în jur.
Purcelul era plin de noroi din cap
până-n picioare și cu râtul său scotocea
hrană prin grădinile și livezile vecini-
lor. Vorba ceea: lenea-i mare cocoană.
Nu voia să-și prelucreze lotul.
S-au indignat animalele și au alu-
ngat Lupul și Purcelul din pădurea
lor. Și după asta s-a instalat liniștea
și ordinea peste tot.
Dar voi, copii, ați auzit de așa
lupi și purcei?
 COCOȘELUL - CERTĂREȚ
Într-o curte mare trăiau în deplină
înțelegere și pace toți locatarii: rațe
și gâște, curcani și găinușe, un cățel
și un motan. Însă în toată liniștea
din curte era o unică excepție. Cine
credeți? Cocoșelul cu creastă roșie.
Nimeni nu dorea să lege prietenie
cu dânsul fiindcă era foarte certăreț.
Curcanul cel bătrân era indignat de
faptul că Cocoșelul cu creastă roșie
se trezea la miezul nopții și începea
să strige: Cu-cu-ri-gu-u-u-u! Amar-
nic îi mai deranja pe cei ce dormeau.
Când Daniela aducea boabe de
porumb pentru păsări, Cocoșelul
cu creastă roșie ciupea puișorii,
rățuștele și boboceii și striga:
- Ale mele sunt toate. Nu vă per-
mit să ciuguliți!
I-a răspuns grosolan cățelului Bo
și i-a băut toată apa. A ciupit-o pe
pisica Fifi când ea dormea.
Când nu era mulțumit de ceva,
Cocoșelul cu creastă roșie căuta
gâlceavă: ciupea pe alții, bătea din
aripi, îi împingea. De aceea l-au
poreclit ”Cocoșelul-certăreț”.
Într-o bună zi, întâmplător, l-a
întâlnit mătușa Cârtița și i-a spus:

35
 - Dragul meu, tu ești un cocoșel
needucat, nu ai niciun prieten, te-ai
certat cu toții. Dar să știi că la nevoie
te vor ajuta numai cei mai apropiați
și de aceea să fii prieten cu cei din
curtea noastră.
- Eu nu mă tem de nimeni, a răspuns
îngâmfat Cocoșelul-certăreț.
- Viața va arăta, i-a răspuns Cârtița,
și a intrat în vizuina sa.
Într-o zi cu arșiță, când toți dor-
meau la umbră, numai Cocoșelul
umbla brambura prin curte, ș-au
auzit țipete disperate:
36
- Ajutor! Ajutor! Salvați-mă, vul-
pea mă răpește. Au sărit toate ani-
malele și păsările din curte, s-au
năpustit asupra vulpii. Pisica Fifi
o zgâria, Cățelul Bo o mușca, Cur-
canul o bătea cu aripile. A lăsat
vulpea Cocoșelul și a fugit prin
pârleazul din gard spre pădure. Iar
Cocoșelul, stând în mijlocul curții și
plângând, le-a vorbit:
- Mulțumesc vouă tuturor că m-ați
salvat! Iertați-mă, prietenii mei. Voi
fi pe viitor cel mai cuminte cocoșel
din lume.
Dar voi, copii, aveți prieteni care
să vă salveze la nevoie?
 Pentru a fi sănătoși trebuie:
• Să păstrăm curăţenie peste tot (acasă,
în stradă, la şcoală, când ne aflăm în vizită
etc.).
• Să păstrăm corpul nostru în curăţenie (să
ne spălăm şi scăldăm regulat, să ne spălăm
pe dinţi, să purtăm haine curate etc.).
• Să evităm răceala (să ne îmbrăcăm şi
încălţăm iarna călduros şi pe timp ploios
în haine şi încălţăminte impermeabilă).
• Să mâncăm de 4-5 ori pe zi.
• Să ne culcăm la una şi aceeaşi oră și să
dormim câte 9-10 ore pe zi.
• Să ştim că fumatul, alcoolul şi drogu-
rile dăunează sănătăţii şi trebuie evitate.
• Să fim ascultători, să-i iubim pe cei
apropiaţi, să nu fim grosolani.
• Să practicăm sportul, să ne ocupăm cu
munca fizică.
• Să ne aflăm cât mai mult timp la aer
liber, la natură. Aerul, soarele, marea,
munții și zonele verzi au efect benefic
asupra sănătății omului, de aceea zilele
de odihnă (sâmbăta, duminica) și vacanța
petreceți-le în sânul naturii.
• Să urmăm sfaturile medicilor ori cât
de neplăcute ar fi ele, anual făcând un
examen medical profilactic şi vaccinările
necesare.
Reţineţi! Este important ca fiecare co-
pil să conștientizeze că periuţa de dinţi,
pieptenele, peria de păr, unghiera sau
forfecuţa pentru manichiură, prosopul,
lenjeria intimă și de pat sunt obiecte per-
sonalei şi nu se împrumută.

37
 Examinări și investigații în
scop profilactic:
• Examen medical: vizita la medi-
cul de familie (anual), la stomatolog
(de 2 ori pe an), la medicul gineco-
log (anual, pentru femei), la medicii
specialişti (la necesitate).
• Investigații: determinarea masei
corporale (lunar), determinarea taliei
(anual), determinarea tensiunii arte-
riale (lunar), determinarea acuităţii
vizuale (anual), tonometria oculară
(la indicaţia medicului), efectuarea
examenului manual al sânilor de sine
stătător (lunar, pentru femei), efectu-
area examenului manual rectal (an-
ual pentru bărbaţi şi femei de peste
45 de ani), efectuarea colonoscopiei
şi gastroscopiei (anual pentru bărbaţi
şi femei la vârsta de peste 50 de ani),
efectuarea mamografiei (la indicaţia
medicului), ultrasonografia (anual),
electrocardiografia (ECG) (anual).
• Analize de laborator: ana-
liza sângelui (hemoleucograma
completă, anual), determinarea
colesterolului şi a trigliceridelor
în sânge (anual), glicemie (nivelul
de zahăr în sânge, anual), analiza
generală a urinei (anual), examina-
rea materiilor fecale pentru prezența
hemoragiilor oculte (anual), tes-
tul Papanicolau („citologia”, anual,
pentru femei), analiza fecalelor pen-
tru prezența helminţilor (ascarizi,
tricocefali, oxiuri, teniile ‒ de 2 ori
pe an, primăvara şi toamna, pentru
preşcolari şi elevii claselor primare).

38
 Serviciul de asistență me- • Cauza solicitării (se explică ce
dicală urgentă – ambulanța, s-a întâmplat): este un bolnav care
este serviciul medical de urgenţă are febră, cefalee, dureri în abdomen
care la apelul telefonic 903 soseşte la etc.; sau accident rutier; accident la
domiciliu sau la locul unui accident locul de muncă, la școală etc. sau
pentru acordarea asistenţei medi- alte cazuri extremale.
cale. Celui bolnav, accidentat i se
acordă asistența medicală urgentă,
la necesitate el este transportat la
spital. Apelul 903 este gratuit.
La solicitarea ambulanței se
informează:
• Numele, prenumele pacientului,
accidentatului etc.
• Vârsta pacientului (accidentatu-
lui etc.).
• Adresa pacientului: localitatea,
strada, numărul casei și al aparta-
mentului, codul la scară, numărul
scării, etajul. Dacă suferindul sau ac-
cidentatul se află în stradă, se anunță
localitatea, denumirea străzii, locul
concret.
• Telefonul (fix sau mobil) al so-
licitantului sau al pacientului.
• Solicitantul (se informează cine
solicită salvarea: mama, vecinul
etc.).

39
 Microfarmacia pentru fa- • Creion sau stilou, hârtie pentru
milie include: notiţe, necesare pentru a înregistra
ora când au fost aplicate garoul sau
A. Instrumente medicale şi us- alte proceduri.
tensile:
• Termometru medical ‒ pentru B. Consumabile:
determinarea temperaturii corpu- • Faşă de tifon sterilă, 7x14 cm
lui. (2-3 bucăţi), faşă de tifon, 7x14
• Tonometru și fonendoscop – cm nesterilă (2-3 bucăţi), tam-
pentru determinarea tensiunii arte- poane sterile de tifon de dimensiuni
riale. diferite, şerveţele antiseptice, vată
• Garou de cauciuc tubular şi/sau medicinală hidrofilă, utilizate la di-
plat, care servește la întreruperea verse pansamente.
temporară a circulației sângelui într- • Emplastru bactericid, emplastru
o regiune a corpului, pentru a preve- simplu, pentru pansament.
ni sau a înlătura o hemoragie. El se • Bandaj elastic pentru fixare, ban-
aplică pe extremități (braț, antebraț, daje adezive de mai multe dimensi-
coapsă etc.) mai sus de plagă. uni etc., pentru fixarea pansamente-
• Lanternă, în cazul în care acci- lor, imobilizarea oaselor fracturate.
dentul s-a produs noaptea ea va fi Rețineți! Trusa medicală este un
necesară pentru iluminare. accesoriu de primă necesitate în
• Foarfecă, pensă, necesare la fiecare familie.
pansamente, prelucrarea plăgilor
etc.
• Pipetă, necesară pentru aplicar-
ea medicamentelor de formă lichidă
(picături pentru inimă, ochi etc.).
• Pară, utilizată pentru cluster
(clismă) care constă în introdu-
cerea unui lichid în intestinul gros,
pe cale rectală, pentru evacuarea
forţată a materiilor fecale, de obi-
cei în cazurile de constipaţie.
• Termofor, pentru a aplica rece
sau fierbinte la locul afectat (ex. în
caz de luxație).
• Mănuşi de cauciuc de unică
folosință care protejează de infec-
tare pe cel care acordă primul aju-
tor de sângele bolnavilor sau alte
lichide ale corpului uman și evită
infectarea rănii.

40
 Conţinutul trusei medicale se
poate completa cu medicamente
pentru următoarele afecţiuni:
• Orice durere minoră (de cap,
musculare şi/sau articulare, dureri de
dinţi, menstruale etc.) ‒ analgezice
(combat durerea, indiferent de lo-
calizare): medicamente pe bază de
paracetamol; medicamente pe bază de
ibuprofen; unguent pe baza de keto-
profen 2,5% sau diclofenac 5%.
• Dureri de inimă – o comprimată
de validol sau nitroglicerină care se
aplică sub limbă și se suge.
• Preparate pentru combate-
rea răcelii: diverse combinaţii de
paracetamol cu vitamina C; decon-
gestionante nazale: oxy-metazolină,
naphazolină sau fenilefrină; antisep-
tice orale: medicamente pe bază de
hexidină, chlorhexidină, ambazonum;
pentru profilaxia gripei ‒ unguent de
oxolină, cataplasme de muștar.
• Pentru combaterea febrei:
paracetamol (sub orice formă), ibu-
profen.
• Alergii: medicamente pe bază de
loratadină, cetirizină.
• Răni, tăieturi sau zgârieturi ‒
dezinfectante:
- apă oxigenată, soluție de 5% per-
manganat de potasiu – se spală rana;
- soluție cutanată verde de briliant
1% sau 2%; soluție cutanată de iod 5%
(betadină) ‒ se înmoaie un tampon de
vată și se prelucrează plăgile mici;
- alcool medicinal – se dezin-
fectează instrumentele medicale și
mâinile celui ce acordă primul ajutor.

41
 • Muşcături de insecte: medicamente
pe bază de dimethinden, difenhidramină.
• Arsuri ‒ cicatrizante: dexpanthenol.
• Intoxicaţii ‒ absorbante intestinale:
cărbune activat, geluri absorbante şi alte
combinaţii.
• Lipotimie (leșin): soluție de amoniac
10% ‒ gaz incolor, sufocant, cu miros
înțepător, înecăcios, ce ajută la menţinerea
pacientului în stare conştientă. Se înmoaie
un tampon de vată și se freacă tâmplele
sau se trece repetat pe la nas pe timp de
câteva fragmente de secundă.
• Constipaţii: laxative: medicamente
produse pe bază de bisacodil, senă.
• Afecţiuni gastrice ‒ gastroprotectoare
(combat aciditatea gastrică şi previn sau
înlătură durerea determinată de aceasta),
medicamente pe bază de hidroxid de alu-
miniu şi magneziu; famotidină.
• Pentru diaree şi deshidratare ‒ antid-
iareice: adsorbante intestinale pe bază de
diosmectină şi săruri de rehidratare orală.
• Pentru tulburări de digestie, meteor-
ism: pancreatină.
• Necesare pentru combaterea
greţurilor şi a vomei: metoclopramidă.
• Ameliorarea colicelor abdominale
(înlătură durerea): medicamente pe bază
de drotaverină, mebeverină.
• Rău de mişcare: dimenhidrinat.

42
 Ce câştigaţi prin abandonarea fu-
matului?
Organismul uman are o putere mai mare de
regenerare, astfel încât, la o scurtă perioadă
de timp după ce renunţaţi la fumat:
• dispare mirosul neplăcut de ţigară pe care
îl aveţi de obicei dimineaţa;
• scade tusea şi expectoraţia;
• se îmbunătăţeşte respiraţia.
Pe termen lung, renunţarea la fumat duce
la scăderea tuturor riscurilor de îmbolnăvire
enunţate:
• scade riscul de a dezvolta o afecţiune
pulmonară;
• scad efectele negative asupra inimii;
• scade riscul de a dezvolta afecţiuni can-
ceroase.
Niciodată nu este târziu să renunți la fumat!
Este cel mai important lucru pe care-l poți
face pentru plămânii tăi, pentru sănătatea ta!
• Cere ajutorul medicului. Informează-te
referitor la tabletele, gumele speciale de mes-
tecat sau leucoplastele care să te ajute în aban-
donarea fumatului.
• Stabilește o dată fixă de renunțare la fu-
mat. Informează familia și prietenii despre
această decizie și roagă-i să nu mai fumeze
în prezența ta și să ascundă țigările.
• Nu sta în locurile în care se fumează sau
cu persoane fumătoare.
• Ocupă-ți mâinile cât mai mult timp – ține
în mână un creion.
• Când dorința de a fuma este mare, mestecă
gumă, fructe sau legume. Bea multă apă.
• Dacă începi din nou să fumezi, nu renunța
să mai încerci în mod insistent să abandonezi
fumatul.
• Încearcă să abandonezi fumatul din nou.
Unele persoane au făcut mai multe încercări
înainte de a reuși.

43
 Efectele negative ale consumului de al-
cool asupra sănătății:
Degradarea sănătăţii mintale, adică pierderi
de memorie, deteriorarea capacităţii de
învăţare, depresie, anxietate, insomnie.
Efecte negative pe termen scurt ca
ameţeală, euforie, letargie, vomă, comă.
Efecte negative pe termen lung foarte
grave ca, afecţiuni ale:
• ficatului – hepatită alcoolică, ciroză
hepatică sau cancer de ficat;
• inimii – hipertensiune, insuficienţă
cardiacă, aritmie;
• aparatului digestiv – cancer al gu-
rii, cancer faringian şi esofagian, ul-
cer, gastrită, hemoragie internă, can-
cer gastric, cancer de colon;
• rinichilor – insuficienţă renală.
• sistemul osteo-articular –
osteoporoză;
• aparatul reproductiv: bărbaţi –
impotenţă şi infertilitate, femei –
infertilitate.
Efecte dezastruoase
asupra sănătăţii fătului, in-
diferent de doză şi de durată.
De exemplu, anomalii carac-
teristice ale feţei, deficienţe
de creştere, disfuncţii ale
sistemului nervos central.

44
 Ce e de făcut cu stresul?
• Nu fi îngrijorat pentru ziua de
mâine: să te preocupe e bine, dar să nu
ajungă să te streseze viitorul. Gândeşte-
te doar că astăzi este ziua pentru care
te îngrijorai ieri. Câte s-au adeverit din
temerile tale?
• „Ceea ce nu ne omoară, ne face
mai puternici” - a spus Nietzche.
Profită de orice situaţie grea pentru a
te perfecţiona.
• Nu încerca să schimbi inevitabilul!
Aceasta nu înseamnă să cedezi îndată
ce apar greutăţile, doar încearcă să dis-
tingi improbabilul de imposibil.
• Fii atât de ocupat, încât să nu ai
timp să-ţi macini grijile. Găseşte-ţi un
hobby, o a două slujbă, o preocupare
ce te pasionează.
• Să nu te supere criticile. Mai bine
ascultă-le şi mulţumeşte celor ce te
critică. Astfel ai o şansă să îţi corectezi
greşelile şi să te perfecţionezi.
• Alcătuieşte-ţi un program de acţiune
pentru fiecare zi şi urmăreşte-l riguros.
Vei evita astfel pierderea inutilă de
timp.
• Rezolvă-ţi problemele, una după
alta, după importanța lor; începe mai
întâi cu cele mai importante. Dacă ai
de făcut ceva neplăcut sau plictisitor,
începe cu aceasta.
• Mişcă-te! Orice formă de sport te
descarcă total de tensiunile acumulate
în timpul activităţii de zi cu zi, adică
de stres.

45
 GHICI CE E?

Ce păcat. Iar am răcit.

Evident că argumentul –
Măsurând, sper, n-am greşit,
Arşiţa cu termometrul.

* * *
Sănătatea ţi-a cedat?
Ţi-ai pierdut şi siguranţa?
Cheamă-ndată, ce aştepţi?
C-a să vină ambulanţa.

* * *
Pe cap eu mi-am pus bonetă
Şi mai port albă rochiţă,
Vreau să fiu când voi fi mare
Ca şi mama doctoriţă.

* * *
A-nceput sezonul rece
Şi, în grabă, fiecare,
De-a avea imunitate,
Îşi va face vaccinare.

* * *
Ziua-ntreagă mă simt rău,
De mâncare-mi este silă,
Am să merg la medic eu,
Să-mi prescrie vreo pastilă.

* * *
Eu am febră, stau la pat,
Nu-mi arde de lecţie,
Şi voi fi, sigur, tratat
Nu doar c-o injecţie.

* * *
De cumva mă-mbolnăvesc,
Și-atacat sunt de arsură,
Eu îndată folosesc,
Pentru tratament mixtură.
46
Gaseste 10 deosebiri dintre aceste două imagini

47