.
Giinditor, moralist ~i scriitor,
Tolstoi a avut o mare injlu-
entii asupra Rusiei vremuri-
lor sale. ldeile ~i giindirea .lui
filosoficii au giisit multi
adepti, iar la moartea sa,
prin romanele sale literatura
rusii ajunsese una dintre cele
mai bogate din Europa.
A! t:IZi, contele Lev Nicolaievici Tolstoi
(1~28-1.910) ~ste cons~d~rat. u~ul d.intr~
el mal man romanclen dm lstona
teraturii. El ~i-a inceput viataca aristocrat, dar
a sfar~it prin a duce o viata de taran. Ideile
sale erau atat de vaste ~i din domenii atat de
diferite ale vietii, incat la moartea lui
numero~i adepti ai "tolstoismului" au hot:Irat
sa abandoneze viata modema pentru a se
apropia de natura ~i de viata simpla a
taranilor .
De vita nobila ] necesare pentru O
N~scut din p~rinti n:obili In timpul domniei ~
tarului Nicolai I, Tolstoi ~i-a Inceput viata pe ~
domeniul tat~lui s~u de la Iasnaia Poliana,
cam la 150 de kilometri sud de Moscova. Era
al patrulea din cei cinci copii. ~i-a pierdut
mama la virsta de doi ani iar la nou~ ani i-a
murit ~i tatal. Prin urmare, copiii au fost cres-
cuti de citeva femei din familie, pentru ca In
final s~ ajung~ la o m~tu~~, In ora~ul provin-
cial Kazan. Aici a urmat Tolstoi cursurile uni-
versitatii unde, in mod surprinz~tor, a fost un
student mediocru. De fapt, el a abandonat
studiile ~i s-a hot~rat s~ se Intoarc~ la Iasnaia
O Contele Lev
Tolstoi (1828-1910)
la maturitate, cand a
scris celebrele roma-
11- ne Rozboi ~i pace ~i
Anna Karenina.
O O scena dintr-o
versiune cinemato-
grafica a romanului
Rozboi ~i pace reali-
zata in 1956. Roma-
nullui Toistoi avea
toate ingredientele
adaptare de succes
pe marele ecran.
Poliana pentru a se ocupa de domeniu. Viata Copilarie (1852), inspirat~ din viata lui. La
la tarn nu l-a satisfacut insa pe deplin, fapt Inceput avea Indoieli dac~ era corect s~ fie ~i
care l-a determinat sa aleaga viata sociala din mare aristocrat, proprietar de p~manturi, cu
Moscova ~i din St Petersburg. toate responsabilit~tile care decurg de aici, ~i
Foarte curand el a inceput sa se simta plic- scriitor, Ins~ succesul de care s-a bucurat
tisit de stilul de viata desfranat al ora~ului ~i prima lucrare l-a determinat s~ continue.
s-a alaturat fratelui sau militar care lupta in Chiar ~i a~a, doar In 1856, dup~ publicarea
Caucaz impotriva triburilor nomade. in timpul celei de-a treia povestiri, despre r~zboiul din
liber pe care-l avea, in vreme ce a servit in Crimeea, autorul a prins suficient curaj pentru
armata, Tolstoi ~i-a publicat prima lucrare, a-~i pune numele pe c~rtile sale.
jn timpul r~zboiului din Crimeea,Tolstoi a
O Copililria, fost mutat la Dun~re ~i aici a Inteles c~
prima lucrare a lui razboiul nu era atat de glorios ~i de nobil pe
Tolstoi, a fost pub- cat l~i imaginase. Scrierile lui cu .referire la
licat3 in revista asediul Sevastopolului din timpul campaniei
Souvremennik. din Crimeea, demonstreaz~ acest lucru. El
Aceasta se inspira pune aici In opozitie eroismul soldatilor sim-
din propriile expe- pli cu eroismul fals al conduc~torilor acestora.
rien,e din copil3rie
ale autorului ~i a O vreme a schimbarilor
fost scris3 in tim- Perioada 1855-1881a fost un interval de mari
pul liber pe care schimb~ri In Rusia, aceastafiind timpul dom-
acesta il avea in niei tarului Alexandru II, cunoscut pentru
timpul serviciului reformele lui liberale. R~zboiul din Crimeea a
s3u militar. dezv~luit lumii Intregi faptul c~ Rusia era o
tar~ s~rac~,predominant agricol~, cu o indus-
trie slab dezvolta~; restul Europei Inflorea In
urma modemiz~rilor ~i a industrializ~rii. Ceva
trebuia Intreprins $i tarul Alexandru ~tia acest
lucru. Decat s~ se confrunte cu o rascoal~ a
taranilor ta(Ul era deschis spre schimbare In
conducerea tarii ~i In societate. Reformele lui
includeau sl~birea cenzurii, f~candca noi idei
s~ fie tip~rite. Rezultatul imediat a fost publi-
carea unui num~r impresionant de c~rti ~i
153
 TOLSTOI
reviste $i imediat au ap:lrut sustin:ltori ai unor
idei rivale. Pe o parte se manifestau suporterii
reforIi1ei $i ai progresului social, dup:l mod-
elul occidental; de cealalt:I parte se aflau cei
care doreau s:l p:lstreze Rusia traditionalist:l,
cu vechea ei moral:l $i mentalitate.
Tolstoi era pentru conservarea Rusiei
vechi. El nu vroia ca modemitatea s:l schimbe
modul de viat:l t:lrnnesc. Scriitorul considera
c:l progresul material al lumii modeme ar
putea distruge vechile valori ale vietii rurale $i
ar putea corupe mintile t:lranilor. Tolstoi cre-
dea c:l noua "inteligentie" -care incuraja
refonna -era rupt:I de realitate $i nu $tia
nimic despre r:lzboi $i soldati, t:lrani $i $erbi.
Abolirea ~erbiei
Tolstoi era impotriva eliber:lrii $erbilor, decre-
tat:I in 1861. Prin acesta se garanta c:l t:lranii
-in cea mai mare parte $erbi -nu mai erau
legati de st:Ipanii lor. Guvemul pl:ltea aren-
da$ului o suIml de bani pentru fiecare $erb
eliberat, $i inzestra t:lranul cu un lot de teren
pentru care t:lranul eliberat era obligat s:l
pl:lteasc:l o perioad:l de timp.
Acest act legislativ a fost cu sigurant:l o
palm:l dat:I nobililor, ins:l pentru Tolstoi a
reprezentat $i ruperea unit:ltii "familiei" -a$a
vedea relatia dintre el $i t:lranii lui -$i a in-
crederii dintre iobag $i st:lpan. Pentru el aces-
ta a reprezentat un alt semn c:l intelectUalii nu
intelegeau de fapt lumea real:l.
in 1856 Tolstoi a p:lr:lsit annata $i s-a
reintors la St. Petersburgunde a inceput s:l fie
curtat $i apoi disputat de diferite cercuri lite-
rare. Dezgustat de falsitatea acestora, scriito-
rul s-a reintors acas:l. in anul unn:ltor a
c:ll:ltorit prin toat:I Europa $i rezultatul s-a
materializat intr-o serie de povestiri, printre
care Cazacii (1863). Acestea aveau ca teIml
principal:l problemele de moral:l $i erau focal-
izate pe dec:ldereape care noua moral:l mate-
rialist:I o aducea in viata oamenilor simpli,
mai putin sofisticati.
in 1859 el s-a dedicat unor "ocupatii mai
utile" $i s-a reintors pe domeniul familiei unde
a inceput s:l se ocupe de educatia copiilor
t:lranilor. Din acel moment el a fost din ce in
ce mai interesat de educatie $i a efectuat o
c:ll:ltorie de lung:l durat:I in jurul Europei
pentru a se inspira in leg:lturn cu manualele $i
jumalele pe care dorea s:lle publice.
154
O Acest tablou care reprezinta o procesiune
religioasa din Rusia secolului al XIX-Iea, ilus-
treaza clar diferen,ele dintre saraci ~i boga,i.
Nedreptatea sociala a fost una dintre temele
preferate de Tolstoi ~i contemporanii acestuia8
cunosc fericirea ~i maretia, durerea ~i umilin-
tele". Romanul urmare~te destinul a cinci fa-
milii de aristocrati de-a lungul anilor de razboi.
Existii membrii ai familiilor care luptii In razboi
dar sunt prezentati ~i cei rarna~i acasa, iar ac-
tiunea rornanului se mutii consecutiv de la ora~
la tara ~i de la aristocrati la tarani.
Conflictul de idei ale rornanului reflectii
elemente conflictuale din viata lui Tolstoi -de
exemplu, prapastia lntre viata de pe domeniu
~i cea de la Moscova sau St. Petersburg; sau
lngrijorarea lui fatii de coruperea taranilor ~i
pozitia lui ca stapan al acestora. Cele doua
personaje principale ale romanului au ~i ele
trasaturi ale lui Tolstoi. Petru crede In a-i ajuta
pe ceilalti, In opozitie cu Andrei dorninat de
egoism.
O dat:l cu casatoria lui cu Sonia Hers, in
1862, Tolstoi a renuntat la munca de educatie Deziluzia
~i s-a dedicat vietii de familie. Cei doi au avut, Imediat dupa aparitie, Riizboi $ipace nu a fost
in decurs de 15 ani, 13 copii din care au considerat o capodopera de cititori. Tolstoi a
supravietuit doar 10 ~i Tolstoi s-a reintors din fost acuzat ca a "idealizat nobilimea" ~i ca a
nou la scris. In decursul acestei perioade ignorat intelectualitatea. El a fost acuzat ~i de
autorul a scris capodopera intitulata Riizboi $i preaslavirea marilor proprietari de pamanturi,
pace (1865-1869) care s-a dovedit o lucrare sugerand ca iobagia ar fi fost acceptabila,
fundamentala pentru istoria romanului euro- atunci cand, de fapt, conducerea t:lrii hot:lrase
pean. deja abolirea acesteia.
Inspirandu-se din razboaiele napoleoniene, Dupa cum era de a~teptat, Tolstoi a fost
din perioada 1805-1814, Riizboi $i pace re- afectat de critici, care l-au adus in pragul unei
prezinta, dupa parerea unui critic literar al tim- depresii adanci. A devenit temator fata de..
pului "un tablou complet, in care oamenii
O Greta
jucat rolul Garbo
principala ~ -,.. ~~ 1!
moarte ~i con~tient de neputinta in fata ei.-
.
4
al versiunii cinema-
tografice realizate in
anul 1936 dupa
romanullui Toistoi,
Anna Karenina.
Romanul relateaza
povestea unui adul-
ter petrecut in inalta
societate dar se
inspira dintr-un fapt
real cunoscut de
Toistoi. lubita unui
vecin al autorului s-a
aruncat sub ro1ile
trenului atunci cand
amantul a pus capat
rela1iei amoroase.
 O Portretul unei Pe langa relatia pacatoasa dintre Anna ~i
,aranci ruse din se- iubitul ei, Vronski, apare ~i casatoria ideala
colul al XIX-Iea. dintre Kitty ~i Levin. Este evident ca Levin are
Tolstoi a jucat rolul 1ndoielile lui Tolstoi In viata reala, cum ar fi
de judecator in dis- cele referitoare la problemele existentiale, se
putele care au gande~te la sinucidere ~i prive~te iobagii din
aparut intre stapani punctul de vedere al st:lpanului. jn ciuda pe-
~i iobagi in urma simismului, ambele romane sunt dovada cre-
Actului de zului autorului care spunea ca "prima conditie
Emancipare din anul a popularitatii unui autor sta In dragostea cu
1861. El a ajuns sa ii care acesta I~i trateaza toate personajele".
considere, din punct
de vedere moral, pe intoarcerea la religie
saraci superiori celor Dupa ce a scris romanul Anna Karenina,
boga,i din cauza ca Tolstoi a ajuns 1ntr-un punct de criza, ba chiar
primii i~i pastrasera a Incercat sa se sinucida. jn cele din urma el
ne~tirbita scara valo- ~i-a gasit mangaierea In religie. Aici Incepe
rilor ~i ramasesera perioada religioasa a vietii marelui romancier .
incoruptibili in fa,a Frecventa biserica ~i a Inceput sarcina
standardelor artifi- Infaptuirii Imparatiei Domnului pe pamant.
ciale ale culturii. Credinta religioasa a lui Tolstoi nu era In
perfecta concordanta cu crezul bisericii orto-
doxe. El ~i-a expus doctrina In lucrari, printre
care Confesiunea, care explica starea lui de
spirit ~i felulln care a ajuns la aceasta. Aceast:l
lucrare a fost initial cenzurat:l~i nepublicat:l O
vreme.
Multi oameni, chiar scriitorii contemporani
lui, au fost dezamagiti de 1nclinatia lui ToIstoi
catre religie. De exemplu, Turgheniev descrie
modulln care marele scriitor "s-a 1nconjurat cu
Biblii ~i Evanghelii... ~i scria teancuri Intregi de
hartii". Multi altii II considerau pe ToIstoi un
Intelept religios sau un profet. Faima lui a
crescut ~i personalitatea marelui scriitor a atras
de pretutindeni O seama de adepti. jn ciuda
faptului ca ToIstoi nu-i agrea ~i le refuza

Aceasta l-a facut sa se Intrebe asupra semnifi-

catiei vietii. Care este sensul vietii, daca toate
realizarile ei erau ~terse la moarte?

Tari ~i \3rani
Urrnare a nelini~tilor care II bantuiau, Tolstoi
s-a relntors la educatie. El ~i-a sistematizat
ideile pentru a-i educa pe copii, "de la tari la
tarani" In Noul Manual ~i In Cititorul rus.
Aceste bro~uri contin reguli morale pentru
copii, utilizand legende folclorice ruse~ti. Cu
toate ca acest stil nu era agreat de intelectua-
litate, bro~urile au fost foarte bine primite ~i
au fost utilizate In Intreaga Rusie.
in 1873 Tolstoi s-a relntors la literatura
pentru a scrie cea de-a doua capodopera:
Anna Karenina. Daca tonalitatea din Ritzboi
$ipace este optimista, In Anna Karenina pre-
' domina sentimentul tragic. Romanul descrie
un adulter In Inalta societate, o idee inspirata
din evenimentele care se petreceau In jurul
lui. Unul dintre vecinii scriitorului I~i parasise
iubita In favoarea alteia ~i vechea amanta s-a
sinucis aruncandu-se sub tren, exact ca Anna
In roman. Tolstoi a fost impresionat ~i fascinat
de aceasta Intamplare, ceea ce l-a facut sa
sustina ca scopul pe care l-a urmarit atunci
cand a scris acest roman a fost sa faca din
-aceasta femeie una "de care sa-ti fie mila, nu
.una vinovata".

O Eliberarea unui ~erb in urma decretului

promulgat in1861. Tolstoi s-a impotrivit
abolirii serbiei.
, El credea ca prin aceasta s-ar ~
destrama unitatea familiei. adica acel gen de ~
comunicare pe care sim'ea ca o are cu ,aranii ~
de pe domeniul lui. ~

155
 TOLSTOI
prezenta, oamenii se adunau ~i fonnau colonii
doar pentru a trni confonn crezului rnarelui
scriitor. Ideile lui erau din ce In ce mai ciudate
~i ele au fost din ce 1n ce mai greu de accep-
tat de sotia lui, de exemplu atunci cand ele se
refereau la castitate -chiar ~i Intre scriitor ~i
Sonia. El credea ~i In independent;l pentru a
nu fi o povarn pentru cei din jur. Acest gand
l-a detenninat s;l parcurg;l domeniile ~i chiar
s;l ajung;l s;l lucreze singur pe camp.
Moralistul
jn aceast;l perioad;l lucrnrile lui aveau ton
religios ~i moralizator. De exemplu, a scris
eseuri despre vegetarianism, despre perioade-
le de post ~i despre anurnite teme cu care nu
era de acord, cum ar fi recrutarea rnilitarn,
pedeapsa militar;l sau chiar cea capital;l.
Majoritateaa lucrnrilor lui Tolstoi din ultimii
ani era destinat;l t;lranilor pe care li vedea ca
"oameni simpli" ~i, In consecint:l, acea cate-
gorie de oameni a c;lror cale In viat:l trebuie
p;lstrat;l ~i ap;lrat;l. Pentru a pune In practic;l
aceste teorii, Tolstoi a renuntat la avutie ~i la
toate bunurile materiale, Imbr;lcandu-se In
haine t:lrnne~ti ba chiar croindu-~i singur
opinci. A existat chiar o perioad;l cand scri-
itorul a fost tentat s;l renunte la domeniul
familiei sale ~i la lucr;lrile lui litrare Ins;l sotia
lui a fost cea care l-a Impiedicat. Ea era foarte
sup;lrat;l din cauza comportamentului ~i
crezurilor scriitorului, ceea ce poate fi de Inte-
les, ~i s-a asigurat detin;l drepturile de autor
asupra lucrnrilor lui Tolstoi pentru a asigura
un viitor familiei sale.
Atat In tarn cat ~i In strnin;ltate, Tolstoi a
fost adulat dar, cu toate acestea, acest b;lrbat
156
O Tolstoi la v3rsta de 77 de ani, imbracat in
haine de 1aran. in ultimii lui ani de via1a
Tolstoi a devenit un fel de dascal ~i profet,
predic3nd moralitatea cre~tina. S-a implicat
foarte mult in via1a satenilor.
O Acest tablou reda cu mare fine,e unul
dintre stilurile de via,a descrise de Tolstoi in
Razbo; ~; pace. Plasat in cadrul invaziilor
napoleoniene asupra Rusiei, romanul lui
Tolstoi exploreaza toate laturile vie1ii.
complicat nu se putea Impaca cu sine. Res-
pingea statuI rus ~i tot ceea ce facea el, ~i con-
sidera ca Insa~i casatoria Iui nu era una prea
fericita ~i nu-i oferea pacea ~i Iini~tea de care
avea nevoie. La varsta de 82 de ani s-a decis
sa-~i paraseasca caminullmpreuna cu cea rnai
mica fiica. Sotiei sale i-a: Iasat o epistola 1n
care i-a scris: "doresc sa parasesc aceasta viata
Iumeasca pentru a-mi trai In Iini~te ~i sin-
guratate ultimele zile".
Moartea lui T olstoi
cateva zile mai tarziu, ToIstoi a murit Intr-o
gara. Ultima Iui dorinta a fost Indeplinita atun-
ci cand a fost Ingropat pe domeniuI parintesc
de la Iasnaia Poliana, In IocuI unde se pre-
supune ca era ascunsa "ramura verde". Se
spunea ca aceasta ramura ar detine secretuI
fericirii ~i ToIstoi af1ase despre ea de la fratele
Iui, Inca din copilarie.
Toata viata Iui, ToIstoi a fost un om ne-
Iini~tit, cautand mereu raspunsuri la Intreba-
rile sale. I s-ar putea gasi multe calitati: a fost A
un Invatat, filosof, critic social, fermier, tata, -
soIdat ~i profet dar mai presus de toate el va
fi comemorat a~a cum l-a descris Turgheniev:
"ceI mai rnare scriitor aI pamantului rusesc":
in ciuda mintii Iui foarte active care l-a ajutat
sa creeze una dintre cele mai remarcabile
opere Iiterare din Iume, rnarele scriitor a
ramas o persoana nelmpacata.