Sunteți pe pagina 1din 4
.
.
Giinditor, moralist ~i scriitor, Tolstoi a avut o mare injlu- entii asupra Rusiei vremuri- lor
Giinditor, moralist ~i scriitor,
Tolstoi a avut o mare injlu-
entii asupra Rusiei vremuri-
lor sale. ldeile ~i giindirea
.lui
filosoficii
au giisit
multi
adepti, iar la moartea sa,
prin romanele sale literatura
rusii ajunsese
una dintre
cele
mai bogate din Europa.

A!

t:IZi, contele Lev Nicolaievici Tolstoi (1~28-1.910) ~ste cons~d~rat. u~ul d.intr~ el mal man romanclen dm
t:IZi, contele
Lev Nicolaievici
Tolstoi
(1~28-1.910)
~ste
cons~d~rat.
u~ul
d.intr~
el
mal
man
romanclen
dm
lstona
11-
teraturii.
El ~i-a inceput
viataca
aristocrat, dar
a sfar~it prin
a duce
o viata
de taran. Ideile
sale erau atat de vaste ~i din domenii
atat de
diferite
ale vietii, incat la moartea lui
numero~i
adepti
ai "tolstoismului"
au hot:Irat
sa abandoneze
viata
modema
pentru
a
se
apropia
de
natura
~i
de
viata
simpla
a
taranilor .
De
vita
nobila
]
N~scut
din
p~rinti
n:obili In timpul
domniei
~
tarului
Nicolai
I, Tolstoi
~i-a Inceput
viata
pe
~
domeniul tat~lui s~u de la Iasnaia Poliana,
cam la 150 de kilometri sud de Moscova. Era
al patrulea din cei cinci copii. ~i-a pierdut
mama la virsta de doi ani iar la nou~ ani i-a
murit ~i tatal. Prin urmare, copiii
cuti de citeva femei din familie,
au fost cres-
pentru ca In
final s~ ajung~ la o m~tu~~, In ora~ul provin-
cial Kazan. Aici a urmat Tolstoi
cursurile
uni-
versitatii unde, in mod surprinz~tor, a fost un
student mediocru. De fapt, el a abandonat
studiile ~i s-a hot~rat s~ se Intoarc~ la Iasnaia
Poliana pentru a se ocupa de domeniu. Viata la tarn nu l-a satisfacut insa pe
Poliana pentru a se ocupa de domeniu. Viata
la tarn nu l-a satisfacut insa pe deplin, fapt
care l-a determinat sa aleaga viata sociala din
Moscova ~i din St Petersburg.
Foarte curand el a inceput sa se simta plic-
tisit de stilul de viata desfranat al ora~ului ~i
s-a alaturat fratelui sau militar care lupta in
Caucaz impotriva triburilor nomade. in timpul
liber pe care-l avea, in vreme ce a servit in
armata, Tolstoi ~i-a publicat prima lucrare,
O Copililria,
prima lucrare a lui
Tolstoi,
a fost pub-
licat3 in revista
Souvremennik.
Aceasta se inspira
din propriile expe-
rien,e din copil3rie
ale autorului
~i a
fost scris3 in tim-
pul liber pe care
acesta il avea in
timpul
serviciului
s3u militar.
care acesta il avea in timpul serviciului s3u militar. O Contele Lev Tolstoi (1828-1910) la maturitate,
O Contele Lev Tolstoi (1828-1910) la maturitate, cand a scris celebrele roma- ne Rozboi ~i
O
Contele
Lev
Tolstoi
(1828-1910)
la maturitate,
cand
a
scris celebrele
roma-
ne
Rozboi
~i pace
~i
Anna
Karenina.
O O scena dintr-o versiune cinemato- grafica a romanului Rozboi ~i pace reali- zata in
O O scena dintr-o
versiune cinemato-
grafica a romanului
Rozboi ~i pace reali-
zata in 1956. Roma-
nullui Toistoi avea
toate ingredientele
necesare pentru O
adaptare de succes
pe marele ecran.
Copilarie (1852), inspirat~ din viata lui. La Inceput avea Indoieli dac~ era corect s~ fie
Copilarie (1852), inspirat~ din viata lui. La
Inceput avea Indoieli dac~ era corect s~ fie ~i
mare aristocrat, proprietar de p~manturi, cu
toate responsabilit~tile care decurg de aici, ~i
scriitor, Ins~ succesul de care s-a bucurat
prima lucrare l-a determinat s~ continue.
Chiar ~i a~a, doar In 1856, dup~ publicarea
celei de-a treia povestiri, despre r~zboiul din
Crimeea,autorul a prins suficient curaj pentru
a-~i pune numele pe c~rtile sale.
jn timpul r~zboiului din Crimeea,Tolstoi a
fost mutat la Dun~re ~i aici a Inteles c~
razboiul nu era atat de glorios ~i de nobil pe
cat l~i imaginase. Scrierile lui cu .referire la
asediul Sevastopolului din timpul campaniei
din Crimeea, demonstreaz~ acest lucru. El
pune aici In opozitie eroismul soldatilor sim-
pli cu eroismul fals al conduc~torilor acestora.
O
vreme
a schimbarilor
Perioada 1855-1881a fost un interval de mari
schimb~ri In Rusia,aceastafiind timpul dom-
niei tarului Alexandru II, cunoscut pentru
reformele lui liberale. R~zboiul din Crimeeaa
dezv~luit lumii Intregi faptul c~ Rusia era o
tar~ s~rac~,predominant agricol~, cu o indus-
trie slab dezvolta~; restul Europei Inflorea In
urma modemiz~rilor ~i a industrializ~rii. Ceva
trebuia Intreprins $i tarul Alexandru ~tia acest
lucru. Decat s~ se confrunte cu o rascoal~a
taranilor ta(Ul era deschis spre schimbare In
conducerea tarii ~i In societate.Reformele lui
includeau sl~bireacenzurii, f~candca noi idei
s~ fie tip~rite. Rezultatul imediat a fost publi-
carea unui num~r impresionant de c~rti ~i
153
TOLSTOI reviste $i imediat au ap:lrut sustin:ltori ai unor idei rivale. Pe o parte se
TOLSTOI
reviste $i imediat au ap:lrut sustin:ltori ai unor
idei rivale. Pe o parte se manifestausuporterii
reforIi1ei $i ai progresului social, dup:l mod-
elul occidental; de cealalt:I parte se aflau cei
care doreau s:l p:lstreze Rusia traditionalist:l,
cu vechea ei moral:l $i mentalitate.
Tolstoi era pentru conservarea Rusiei
vechi. El nu vroia ca modemitatea s:l schimbe
modul de viat:l t:lrnnesc. Scriitorul considera
c:l progresul material al lumii modeme ar
putea distruge vechile valori ale vietii rurale $i
ar putea corupe mintile t:lranilor. Tolstoi cre-
dea c:l noua "inteligentie" -care incuraja
refonna -era rupt:I de realitate $i nu $tia
nimic despre r:lzboi $i soldati, t:lrani $i $erbi.
Abolirea
~erbiei
Tolstoi era impotriva eliber:lrii $erbilor, decre-
tat:I in 1861.Prin acestase garanta c:l t:lranii
-in
cea mai mare parte $erbi -nu
mai erau
legati de st:Ipanii lor. Guvemul pl:ltea aren-
da$ului o suIml de bani pentru fiecare $erb
eliberat, $i inzestra t:lranul cu un lot de teren
pentru care t:lranul eliberat era obligat s:l
pl:lteasc:lo perioad:l de timp.
Acest act legislativ a fost cu sigurant:l o
palm:l dat:I nobililor, ins:l pentru Tolstoi a
reprezentat $i ruperea unit:ltii "familiei" -a$a
vedea relatia dintre el $i t:lranii lui -$i
a in-
crederii dintre iobag $i st:lpan. Pentru el aces-
ta a reprezentatun alt semn c:l intelectUalii nu
intelegeau de fapt lumea real:l.
in 1856 Tolstoi a p:lr:lsit annata $i s-a
reintors la St.Petersburgunde a inceput s:l fie
curtat $i apoi disputat de diferite cercuri lite-
rare. Dezgustat de falsitatea acestora, scriito-
rul s-a reintors acas:l. in anul unn:ltor a
c:ll:ltorit prin toat:I Europa $i rezultatul s-a
materializat intr-o serie de povestiri, printre
care Cazacii (1863). Acestea aveau ca teIml
principal:l problemele de moral:l $i erau focal-
izatepe dec:ldereape carenoua moral:l mate-
rialist:I o aducea in viata oamenilor simpli,
mai putin sofisticati.
in 1859 el s-a dedicat unor "ocupatii mai
utile" $i s-areintors pe domeniul familiei unde
a inceput s:l se ocupe de educatia copiilor
t:lranilor. Din acel moment el a fost din ce in
ce mai interesat de educatie $i a efectuat o
c:ll:ltorie de lung:l durat:I in jurul Europei
pentru a se inspira in leg:lturn cu manualele $i
jumalele pe care dorea s:lle publice.
154

O Acest tablou care reprezinta

religioasa din Rusia secolului al XIX-Iea, ilus-

o procesiune

treaza clar diferen,ele dintre

Nedreptatea sociala a fost una dintre temele preferate de Tolstoi ~i contemporanii acestuia8

saraci ~i boga,i.

cunosc fericirea ~i maretia, durerea ~i umilin- tele". Romanul urmare~te destinul a cinci fa- milii de aristocrati de-a lungul anilor de razboi.

Existii membrii ai familiilor care luptii In razboi

dar sunt prezentati ~i cei rarna~i acasa, iar ac-

tiunea rornanului se mutii consecutiv de la ora~ la tara ~i de la aristocrati la tarani. Conflictul de idei ale rornanului reflectii elemente conflictuale din viata lui Tolstoi -de exemplu, prapastia lntre viata de pe domeniu ~i cea de la Moscova sau St. Petersburg; sau lngrijorarea lui fatii de coruperea taranilor ~i pozitia lui ca stapan al acestora. Cele doua

personaje principale ale romanului au ~i ele trasaturi ale lui Tolstoi. Petru crede In a-i ajuta

pe ceilalti, In opozitie cu Andrei dorninat de

egoism.

Deziluzia Imediat dupa aparitie, Riizboi $ipace nu a fost considerat o capodopera de cititori. Tolstoi a

O dat:l cu casatoria lui cu Sonia Hers, in 1862,Tolstoi a renuntat la munca de educatie ~i s-a dedicat vietii de familie. Cei doi au avut, in decurs de 15 ani, 13 copii din care au

supravietuit doar 10 ~i Tolstoi s-a reintors din fost acuzat ca a "idealizat nobilimea" ~i ca a

nou

autorul a scris capodopera intitulata Riizboi $i

pace (1865-1869) care s-a dovedit o lucrare

preaslavireamarilor proprietari de pamanturi,

ignorat intelectualitatea. El a fost acuzat ~i de

la

scris. In

decursul acestei perioade

sugerand ca iobagia ar fi fost acceptabila,

fundamentala pentru istoria romanului euro- atunci cand, de fapt, conducereat:lrii hot:lrase

pean. Inspirandu-sedin razboaielenapoleoniene, din perioada 1805-1814,Riizboi $i pace re-

prezinta, dupa parereaunui critic literar al tim-

care oamenii

pului

moarte ~i con~tient de neputinta in fata ei.-

deja abolirea acesteia. Dupa cum era de a~teptat, Tolstoi a fost afectat de critici, care l-au adus in pragul unei depresii adanci. A devenit temator fata de

~~

1!.

"un tablou complet, in

OjucatGretarolul Garboprincipala

~

-,

4
4

al versiunii cinema-

tografice

anul

romanullui Toistoi,

realizate

dupa

1936

in

Anna

Karenina.

 

Romanul

relateaza

povestea

unui

adul-

ter

petrecut

in inalta

societate

dar

se

inspira

dintr-un

fapt

real

cunoscut

de

Toistoi. lubita unui

vecin al autorului

s-a

aruncat

sub

ro1ile

trenului

atunci

cand

amantul

a pus

capat

rela1iei

amoroase.

Aceasta l-a facut sa se Intrebe asupra semnifi- catiei vietii. Care este sensul vietii, daca
Aceasta l-a facut sa se Intrebe asupra semnifi- catiei vietii. Care este sensul vietii, daca

Aceasta l-a facut sa se Intrebe asupra semnifi- catiei vietii. Care este sensul vietii, daca toate realizarile ei erau ~terse la moarte?

Tari Urrnare a nelini~tilor

s-a

ideile pentru a-i educa pe copii, "de la tari la

tarani" In Noul Manual ~i In Cititorul rus. Aceste bro~uri contin reguli morale pentru copii, utilizand legende folclorice ruse~ti. Cu

toate ca acest stil nu era agreat de intelectua-

au fost foarte

litate, bro~urile

~i

au fost utilizate In Intreaga Rusie. in 1873 Tolstoi s-a relntors la literatura pentru a scrie cea de-a doua capodopera:

Anna Karenina. Daca tonalitatea din Ritzboi

~i

\3rani

care II bantuiau,

Tolstoi

relntors

la educatie.

El ~i-a sistematizat

bine

primite

' domina $ipace este sentimentul optimista, tragic. In Anna Romanul Karenina descrie pre-

un adulter In Inalta societate, o idee inspirata

din

lui. Unul dintre vecinii scriitorului I~i parasise iubita In favoarea alteia ~i vechea amanta s-a sinucis aruncandu-se sub tren, exact ca Anna In roman. Tolstoi a fost impresionat ~i fascinat

de aceasta Intamplare, ceea ce l-a facut sa

evenimentele

care se petreceau

In jurul

sustina ca scopul pe care l-a urmarit atunci cand a scris acest roman a fost sa faca din -aceasta femeie una "de care sa-ti fie mila, nu

.una

vinovata".

O Portretul unei ,aranci ruse din se- colul al XIX-Iea. Tolstoi a jucat rolul de
O
Portretul
unei
,aranci
ruse
din
se-
colul
al XIX-Iea.
Tolstoi
a jucat
rolul
de judecator
in
dis-
putele
care
au
aparut
intre
stapani
~i iobagi
in urma
Actului
de
Emancipare
din
anul
1861. El a ajuns
sa ii
considere,
din
punct
de vedere
moral,
pe
saraci superiori
celor
boga,i
din
cauza
ca
primii i~i pastrasera
ne~tirbita scara valo-
rilor ~i ramasesera
incoruptibili in fa,a
standardelor artifi-
ciale ale culturii.
in fa,a standardelor artifi- ciale ale culturii. Pe langa relatia pacatoasa dintre Anna ~i iubitul ei,
Pe langa relatia pacatoasa dintre Anna ~i iubitul ei, Vronski, apare ~i casatoria ideala dintre
Pe langa relatia pacatoasa dintre Anna ~i
iubitul ei, Vronski, apare ~i casatoria ideala
dintre Kitty ~i Levin. Este evident ca Levin are
1ndoielile lui Tolstoi In viata reala, cum ar fi
cele referitoare la problemele existentiale, se
gande~te la sinucidere ~i prive~te iobagii din
punctul de vedere al st:lpanului. jn ciuda pe-
simismului, ambele romane sunt dovada cre-
zului autorului care spunea ca "prima conditie
a popularitatii unui autor sta In dragostea cu
care acesta I~i trateaza toate personajele".
intoarcerea
la
religie
Dupa ce a scris romanul Anna Karenina,
Tolstoi a ajuns 1ntr-un punct de criza, ba chiar
a Incercat sa se sinucida. jn cele din urma el
~i-a gasit mangaierea In religie. Aici Incepe
perioada religioasa a vietii marelui romancier .
Frecventa biserica ~i a Inceput sarcina
Infaptuirii
Imparatiei
Domnului
pe pamant.
Credinta
religioasa
a lui Tolstoi
nu
era In
perfecta concordanta cu crezul bisericii orto-
doxe. El ~i-a expus doctrina In lucrari, printre
care Confesiunea, care explica starea lui de
spirit ~i felulln care a ajuns la aceasta. Aceast:l
lucrare a fost initial cenzurat:l~i nepublicat:l O
vreme.
Multi
oameni,
chiar scriitorii
contemporani
lui, au fost dezamagiti de 1nclinatia lui ToIstoi
catre religie. De exemplu, Turgheniev descrie
modulln care marele scriitor "s-a 1nconjurat cu
Biblii ~i Evanghelii
~i scria teancuri Intregi de
hartii". Multi altii II considerau pe ToIstoi un
Intelept religios sau un profet. Faima lui a
crescut ~i personalitatea marelui scriitor a atras
de pretutindeni O seama de adepti. jn ciuda
faptului ca ToIstoi nu-i agrea ~i le refuza
O Eliberarea unui ~erb in urma decretului promulgat in1861. Tolstoi s-a impotrivit abolirii serbiei. El
O Eliberarea unui ~erb in urma decretului
promulgat in1861. Tolstoi
s-a impotrivit
abolirii serbiei. El credea ca prin aceasta s-ar
,
~
destrama
unitatea
familiei.
adica
acel
gen
de
~
comunicare pe care sim'ea ca o are cu ,aranii
~
de
pe domeniul
lui.
~
155
TOLSTOI prezenta, oamenii se adunau ~i fonnau colonii doar pentru a trni confonn crezului rnarelui
TOLSTOI
prezenta, oamenii se adunau
~i fonnau
colonii
doar pentru a trni confonn crezului rnarelui
scriitor. Ideile lui erau din ce In ce mai ciudate
~i ele au fost din ce 1n ce mai greu de accep-
tat de sotia lui, de exemplu atunci cand ele se
refereau la
castitate -chiar
~i Intre
scriitor
~i
Sonia. El credea ~i In independent;l pentru a
nu fi o povarn pentru
cei din jur. Acest gand
l-a detenninat s;l parcurg;l domeniile ~i chiar
s;l ajung;l s;l lucreze singur pe camp.
Moralistul
jn
aceast;l perioad;l
lucrnrile
lui
aveau ton
religios ~i moralizator. De exemplu, a scris
eseuri despre vegetarianism, despre perioade-
le de post ~i despre anurnite teme cu care nu
era de acord, cum ar fi recrutarea rnilitarn,
pedeapsa militar;l sau chiar cea capital;l.
Majoritateaa lucrnrilor lui Tolstoi din ultimii
ani era destinat;l t;lranilor pe care li vedea ca
"oameni simpli" ~i, In consecint:l, acea cate-
gorie de oameni a c;lror cale In viat:l trebuie
p;lstrat;l ~i ap;lrat;l. Pentru a pune In practic;l
aceste teorii, Tolstoi
a renuntat
la avutie
~i la
toate bunurile materiale, Imbr;lcandu-se In
haine t:lrnne~ti ba chiar croindu-~i singur
opinci. A existat chiar o perioad;l cand scri-
itorul a fost tentat s;l renunte la domeniul
familiei sale ~i la lucr;lrile lui litrare Ins;l sotia
lui a fost cea care l-a Impiedicat. Ea era foarte
sup;lrat;l din cauza comportamentului ~i
crezurilor scriitorului, ceea ce poate fi de Inte-
les, ~i s-a asigurat detin;l drepturile de autor
O Tolstoi
la v3rsta de 77 de ani, imbracat
in
asupra lucrnrilor
lui
Tolstoi
pentru
a asigura
un viitor
familiei
sale.
haine de 1aran. in ultimii lui ani de via1a
Tolstoi a devenit un fel de dascal ~i profet,
Atat In
tarn
cat
~i In
strnin;ltate,
Tolstoi
a
predic3nd moralitatea
cre~tina. S-a implicat
fost adulat dar, cu toate acestea, acest b;lrbat
foarte
mult in via1a satenilor.
O Acest tablou reda cu mare fine,e unul dintre stilurile de via,a descrise de Tolstoi
O Acest tablou
reda cu mare fine,e unul
dintre
stilurile
de via,a descrise de Tolstoi in
Razbo; ~; pace. Plasat in cadrul invaziilor
napoleoniene asupra Rusiei, romanul lui
Tolstoi exploreaza toate laturile vie1ii.

complicat nu se putea Impaca cu sine. Res- pingea statuI rus ~i tot ceea ce facea el, ~i con- sidera ca Insa~i casatoria Iui nu era una prea fericita ~i nu-i oferea pacea ~i Iini~tea de care avea nevoie. La varsta de 82 de ani s-a decis

sa-~i paraseasca caminullmpreuna

mica fiica. Sotiei sale i-a: Iasat o epistola 1n care i-a scris: "doresc sa parasesc aceasta viata

Iumeasca pentru a-mi trai In Iini~te ~i sin- guratate ultimele zile".

cu cea rnai

Moartea zile mai tarziu,

lui

T olstoi

cateva

gara. Ultima Iui dorinta a fost Indeplinita atun-

Intr-o

ToIstoi

a murit

ci

cand a fost Ingropat

pe domeniuI parintesc

de

la Iasnaia

Poliana,

In IocuI unde se pre-

supune

spunea ca aceasta ramura ar detine secretuI fericirii ~i ToIstoi af1asedespre ea de la fratele

Iui, Inca din copilarie. Toata viata Iui, ToIstoi a fost un om ne-

Iini~tit, cautand mereu raspunsuri la Intreba-

ca era

ascunsa

"ramura

verde".

Se

rile

sale. I s-ar putea gasi multe calitati: a fost A

un

Invatat, filosof,

critic

social, fermier,

tata, -

soIdat ~i profet dar mai presus de toate el va fi comemorat a~a cum l-a descris Turgheniev:

"ceI mai rnare scriitor aI pamantului rusesc":

in ciuda mintii Iui foarte active care l-a ajutat

sa creeze una dintre cele mai remarcabile opere Iiterare din Iume, rnarele scriitor a ramas o persoana nelmpacata.