Joc si joaca -eseu argumentativ-

Johan Huizinga sintetizeaza in Homo ludens idea ca jocul reprezinta o forma de cunoastere,acesta fiind considerat mult mai vechi decat cultura,pentru ca notiunea de cultura,oricat de incompleta ar fi ea definite,presupune in orice caz o societate omeneasca,iar animalele nu l-au asteptat pe om ca sa le invete sa se joace.Ba chiar,se poate afirma,fara risc,ca civilizatia omeneasca nu a adaugat nicio caracteristica esentiala notiunii generale. Jocul si joaca sunt des intalnite in viata de zi cu zi,ajutand omul sa se descopere sis a reuseasca sa socializeze cu persoanele din jurul sau.Jocul este,fundamental,un simbol al luptei cu moartea.Aceasta sintagma poate fi asociata operelor Dupa melci si De-a v-ati ascuns,in fiec miruna_nicole: fiecare dintre ele copilul intelegand intr-un final termenul de moarte si facand fata acesteia,chiar daca i-a afectat sufletul. Chiar si atunci cand nu urmaresc decat simpla placere,jocurile aduc stralucirea victoriei,cel putin de partea invingatorului.In opera lui Tudor Arghezi , castigatorul este tatal,deoarece el a respectat regula de baza:cine poate scri mai iute,/stihuri vreo cateva sute si a indeplinit cerintele jocului miruna_nicole: .Jocul este un intreg univers,in care fiecare trebuie, cu sanse si riscuri,sa-si afle locul;el este nu numai activitatea specifica pe care o denumeste,ci totalitatea figurilor, simoburilor sau instrumentelor necesare activitatii resprective,sau afunctionarii unui ansamblu complex. Jocurile se pot clasifica dupa mai multe criterii;jocul se adreseaza sferei intelectuale sau celei ce solicita efort fizic miruna_nicole: Activitatile pot fi diferentiate in functie de varsta(pentru copii si adulti),sexul si cultura jucatorilor.In functie de gradul de implicare,acestea sunt competitive,de noroc si de strategie.O alta clasificare tine cont de momentul in care se desfasoara jocul(diurn sau nocturn) si dupa loc(public sau privat).Dupa numarul de participant exista jocuri individuale sau in echipa.Jocul mai este considerat un inventar ludic comun avand mai multe functii:estetica,competitive,mimetic,socializarea,dezvoltarea intelectuala, gratuitatea, sacra, valorica,spirit justitiar,ascultarea regulilor.

Jocul reprezinta pentru copii o forma de evadare din viata lor,o scapare de rutina,cu ajutorul imaginatiei.Acestia isi formeaza regulile lor si le incalca pe cele de baza,impun noi legi si nu le respecta pe cele pe care le cunosc.In lumea copiilor totul este permis,dar nici nu scapa de sub control,existand o doza mica de ratiune.Copiii reusesc sa isi creeze un tinut de basm, avand o copilarie lipsita de griji si plina de fericire,o perioada numita iresponsabilitate,unde totul se invarte in jurul lor,unde nu le pasa decat de propria persoana.Atata timp cat micile fiinte isi pot

petrece timpul alaturi de prietenii lor si distrandu-se,atunci totul este pe placul lor si nu se vor gandi la consecinte,dand dovada de dulcea inconstienta a grijii.

miruna_nicole: Termenii care definec cel mai bine jocul sunt:totalitate,regula si libertate.Acestea pot fi explicate astfel incat jocul tinde sa aseze o anumita ordine in locul anarhiei dintre raporturi,si permite trecerea de la starea de natura la starea de cultura,de la spontan la voit.Dar de sub respectarea regulilor,jocul lasa sa razbata spontanietatea cea mai profunda,reactiile cele mai personale la convingerile din afara.

miruna_nicole: Jean Chateau afirma:Nu ne putem imagina copilaria fara rasetele si jocurile sale.Sufletul si inteligenta devin mari prin joc.Despre un copil nu se poate spune ca el creste si atat;trebuie sa spunem ca el se dezvolta prin joc.Acesta generalizeaza ideea ca jocul este un element fundamental fiecarui om,dar si animal;mai ales,cei din urma se exprima exprima cu ajutorul jocului,isi prind hrana vanand un alt animal,reusind acest lucru prin faptul ca il pandeste iar apoi incearca sa-l prinda.

miruna_nicole: Jocul mai poate fi reprezentantul unui act de creatie,astfel incat oamenii practica,constient sau inconstient,imitarea unui act divin,originea jocului fiind una sacra,straduindu-se sa transpuna elemente proprii in lumea reala, construindu-si singuri un univers al lor. In opera sa, Creanga aminteste proverbul:Daca-i copil,sa se joace;daca-i cal,sa traga;si daca-i popa,sa ceteasca. Privind cu admiratie asupra copilariei fericite si frumoasa pe care a avuto,exclamaSi,Doamne,ce frumos era pe atunci!,datorita lipsei de griji si a inocentei copilului:Caci si parintii,si fratii,si surorile imi erau sanatosi,si casa ni era indestulata. Iresponsabilitatea este evidentiata in sintagma:Ce-i pasa copilului,cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii,la ce poate miruna_nicole: poate sa aduca ziua de mane,sau ca-i framanta alte ganduri pline de ingrijire? In Amintiri din copilarie este intalnita categoria de jocuri Mimicry(simulacru),acestea fiind interpretarea cantecelor si hainelor bisericesti:Apoi isi pun cate-o toala in spate si cate-un coif de hartie n cap si cantaAliluia si Doamne miluieste,popa prinde pestede te scot din casa.O alta manifestare a copiilor este calaritul maturii,avand rolul de a evidentia capacitatea copiilor de a da viata lucrurilor:Copilul,incalecat pe batul sau,gandeste ca se afla calare pe un cal de cei mai strasnici.

Lumea se invarte in jurul jocului.Toata lumea il practica si il cunoaste inca de la inceputul vietii lor,dar de asemenea este considerat un process pe care il folosim chiar si fara sa ne dam seama.Nu ne putem da seama doar daca privim etapele prin care trec persoanele din domeniul justitiei,a legii si a dreptului;trebuie intelese fazele care sunt parcurse si motivul pentru care sunt luate acele decizii.Un motiv pentru care este estompata ideea de joc este seriozitatea care

exista inca de la inceputurile sale in justitie.De asemenea,in modul de exprimare a notiunilor in drept sunt folosite termenii:a aseza,a stabili,a indica,a tine ordine,a admite,a opta,a distribui,a renui,a fi identic,a lega,a fi obisnuit,a fi neindoios.Toate aceste denumiri sunt total opuse ludicului. Pri miruna_nicole: Principalele trasaturi ale jocului au fost evidentiate in Homo ludens:jocul poate fi numit o actiune libera,constienta ca este <<neintentionata>> si situata in afara vietii obisnuite,o actiune care totusi il poate absorbi cu totul pe jucator,o actiune de care nu este legat nici un interes material direct si care nu urmareste niciun folos,o actiune care se desfasoara in limitele unui timp determinat anume si ale unui spatiu determinat anume,o actiune care se petrece in ordine,dupa anumite reguli.

miruna_nicole: Lauda adusa copilariei ca varsta a lipsei de griji,a fandoriei,un univers in care isi construieste propriile sale reguli este proiectata in poezia Prefata de Tudor Arghezi.Tema scrierii este arta poetica,in care autorul isi exprima prin mijloacele artistice specifice conceptia despre arta,poet si raportul dintre cititor si creatie.Privita dintr-o perspectiva ludica,discursul liric prezinta relatia pe care o presupune creatorul cu propria-i creatie.

miruna_nicole: Impartita pe trei strofe,opera urmareste munca pentru creatie,care presupune daruire totala,prin care se evidentiaza altruismul creatorului.Prin faptul ca cei patru membri ai familiei isi arata unul altuia ce au creat,fara sa ceara nimic in schimb,este prezentat motivul evaluarii operei,apartinand dupa tuturor,nu doar creatorului. Totul porneste de la un joc,ai carui participanti sunt parintii miruna_nicole: si cei doi copii.Semnificatia structurii sa mintim,sa povestim sugereaza faptul ca cei patru trebuie sa fie cat mai creativi,ceea ce implica spiritul de echipa si care trebuie sa respecte regula de baza: cine poate scri mai iute,/stihuri vreo cateva sute. Eul liric prezinta viziunea omului asupra jocului in text,mentionand pentru alti copii,mai mici/nici chiar mici de tot,dar mici/mari,ca de insuratoare ca adultii ar trebui sa-si schimbe perspectiva asupra artei,renuntand la tot ceea ce a invatat,deoarece capacitatea de intelegere a celor mici este diferita de cea a maturitatii.

miruna_nicole is typing... miruna_nicole: Rasplata creatorului pentru opera perfecta este recunoasterea din partea lectorului.Eul liric reuseste sa ajunga la idealul de perfectiune a operelor sale,primind drept recompensa un mar cretesc.Acesta este un fruct sacru,dar in acelasi timp este considerat si fructul rau,asociat Disordiei.Bertrand afirma:simbolismul sau are drept de punct de plecare interiorul lui,compus din alveole continand samburi si asezate in forma de stea cu cinci colturimotiv pentru care initiatii l-au considerat fruct al cunoasterii libertatii.;faptul ca rasplata a fost un mar constituie ideea ca o persoana poate crea orice doreste si este libera sa-si

transpuna ideile si gandurile,fara sa fie judecata.Gestul impartirii marului inseamna generozitate,opera trebuie dezvaluita pentru a beneficia si altii de roadele sale. A treia strofa ne indica sa luam copilaria de la inceput,sa intram din nou intr-o lume a povestilor.Creatorul anunta schimbarea de registru lexical,avertizandu-si lectorul despre esenta artei sale,ridicandu-l pe acesta la randul de re-creator al acesteia.De fapt,il invita pe receptor sa se recreeze pe sine insusi,sa uite de toate si sa se intoarca la simplitatea si inocenta copilariei:eul liric isi imagineaza creatia ca pe un joc,pe care-l uitam cu trecerea timpului,dar la care ne putem intoarce oricand. In ultima strofa este prezentat pactul lectorului cu creatorul,in care acesta trebuie sa se metamorfozeze si sa aiba o atitudine ludica;trebuie sa treaca prin niste schimbari pentru a intra in universul creat de eul liric:fa-te la citit copil.