Sunteți pe pagina 1din 8

VERBUL

PLAN DE LECŢIE

DATA:
Grup Şcolar „Dr. Lazăr Chirilă”, Baia de Arieş
CLASA: a VII-a
PROFESORUL: Haiduc Valentina
OBIECTUL: Limba şi literatura română
SUBIECTUL: Actualizarea verbului
TIPUL LECŢIEI: fixare şi consolidare
COMPETENŢE GENERALE:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în
situaţii de comunicare dialogată şi monologată;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.
4. Utlizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise,
în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.
COMPETENŢE SPECIFICE:
- Definirea verbului
- Recunoaşterea verbului
- Identificarea verbului
- Cunoaşterea felurilor verbului
- Analizarea verbului
METODE DIDACTICE: conversaţia euristică, exerciţiul, analiza gramaticală,
demonstraţia, munca pe grupe,
RESURSE UMANE: 22 de elevi
MATERIAL DIDACTIC ŞI BIBLIOGRAFIC: manualul, fişe de exerciţii, fişe cu
exemple, fişe cu ciorchine.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română.
Învăţământ primar şi gimnazial, M.E.C., C.N.C., Bucureşti, Editura Aramis
Print, 2002
2. Cerghit, I. - Metode de învăţământ, Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1998
3. Pânişoară, Ioan Ovidiu – Comunicare eficientă, Editura Polirom,
4. Ionescu, M.; Radu, I. - Didactica modernă, Cluj, Editura Dacia, 1995
5. Parfene, Constantin - Metodica studierii limbii şi literaturii în şcoală. Ghid
teoretico-aplicativ, Iaşi, Editura Polirom, 1999
6. Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice
deschise, 2003, Editura Paralela 45, Bucureşti;
7. Limba şi literatura română, Manual pentru clasa a VIII-a, 2002, Alexandru
Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Editura Humanitas, Bucureşti;
8. Limba şi literatura română, Manual pentru clasa a VIII-a, 2000, Marin Iancu,
Editura Corint, Bucureşti;
9. Moţ, Mircea – Gramatica de la A la Z, 2003, Editura Paralela 45, Piteşti;
10. Neamţu, G. G. – Teoria şi practica analizei gramaticale, Cluj, Editura Excelsior,
1999

1 Prof. Haiduc Valentina


VERBUL
DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Momentele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevului Observaţii


Verificarea temei Ce temă aţi avut pentru astăzi? Elevii citesc tema, iar Conversaţia şi
Aţi întâmpinat dificultăţi în situaţiile mai dificile sunt explicaţia.
realizarea ei? analizate pe tablă împreună
cu profesorul.
Deschiderea În lecţia de astăzi ne vom Conversaţia
cadrului tematic îndrepta atenţia asupra unei părţi
de vorbire, şi anume asupra
verbului. Pentru ca este o parte
de vorbire pe care aţi mai
întâlnit-o, aş vrea să-mi spună
cineva ce este verbul? Verbul este partea de
vorbire flexibilă care se
conjugă şi care exprimă
acţiunea, starea sau
existenţa. Problematizarea
Anunţarea Lecţia de astăzi are în vedere Conversaţia
obiectivelor actualizarea verbului.
Profesorul notează titlul pe Elevii notează titlul în
tablă. caiete.
Pentru actualizarea cunoştinţelor
voastre despre verb, vă propun Explicaţia
să ne amintim mai întâi tot ce
ţine de aceată parte de vorbire:
ce exprimă, cum se clasifică,
conjugări, moduri şi timpuri,
persoană şi număr. Toate
acestea le vom reprezenta într-
un ciorchine de strugure.
Mai apoi vom încerca să Elevii primesc fişe cu
rezolvăm nişte exerciţii ce au în ciorchinele.
vedere verbul.
Reactualizarea Deoarece colegul vostru a Metoda
cunoştinţelor definit verbul la începutul ciorchinelui.
lecţiei, haideţi să începem Profesorul
completarea ciorchinelui. realizează un
Aşadar, în cele trei boabe de ciorchine pe
lângă definiţie putem scrie: tablă, iar elevilor
acţiunea, starea, existenţa. le sunt distribuite
Profesorul notează pe tablă. Elevii completează pe fişe. fişe de lucru pe
Când ne-a definit verbul, care ciorchinele
colegul vostru spunea că este este deja
partea de vorbire care se reprezentat. Pe
conjugă. Aşadar, câte conjugări măsură ce se
are verbul? Verbul are patru conjugări: înaintează în
conjugarea I specifică lecţie, fiecare
verbelor cu terminaţia la boabă de
infinitiv în a, conjugarea a strugure a
II-a ea, conjugarea a III-a e cirochinelui va fi
şi conjugarea a IV-a i sau î. completată de
2 Prof. Haiduc Valentina
VERBUL
către profesor pe
În ceea ce priveşte clasificarea După alcătuirea tablă, respectiv
verbului, vă mai amintiţi câte predicatului, verbul se de către elevi pe
tipuri de verb cunoaştem? clasifică în două tipuri şi fişe.
anume: verbe predicative, Conversaţia
care realizează singure Problematizarea
predicatul verbal şi verbe
nepredicative, care nu pot
face singure predicat
verbal.
Într-adevăr. Şi ce mai ştim Verbele nepredicative se
despre verbele nepredicative? structurează la rândul lor în
verbe copulative, care au
nevoie de ajutorul numelui
prediativ pentru a alcătui
predicatul nominal şi verbe
auxiliare, care ajută la
formarea timpurilor
compuse.
Cunoaşteţi şi o altă clasificarea a După persoană, verbul se
verbului? caracterizează în verbe
personale, care au forme
pentru toate persoanele,
singular şi plural, şi verbe
impersonale, care au o
singură formă, numai
pentru persoana a III-a
singular.
O altă caracteristică foarte Verbului îi sunt
importantă a verbului o caracteristice modurile
constituie modurile. Câte tipuri personale, care au forme
de moduri cunoaşteţi şi care sunt pentru toate persoanele şi
acestea? modurile nepersonale, care
nu-şi schimbă forma în
funcţie de persoană.
Să enumere cineva modurile Modurile personale sunt:
personale. indicativ, imperativ,
conjunctiv şi condiţional
optativ.
Iar modurile nepersonale care Modurile nepersonale sunt:
sunt? infinitiv, gerunziu, supin şi
participiu.
Mai este nevoie să ne amintim Verbul are trei timpuri:
un singur lucru, şi anume prezent, trecut şi viitor.
timpurile verbelor. Câte timpuri
are verbul?
Aşa este! Timpul trecut îl mai Tipurile de perfect sunt:
putem numi şi perfect şi vă perfect simplu, perfect
amintiţi că avem mai multe compus, imperfect şi mai
tipuri de perfect. Care sunt mult ca perfect.
acestea?
După cum puteţi observa,
ciorchinele nostru este complet.
3 Prof. Haiduc Valentina
VERBUL
Însă pentru a aplica tot ce am Elevilor le sunt distribuite Fişe de exerciţii
actualizat acum în ceea ce fişe de exerciţii. Metoda cubului
priveşte verbul, vă propun un Pe fiecare faţă a
joc. Pentru aceasta este nevoie Elevii se împart pe cele cubului este
să vă împărţiţi pe şase grupe. şase grupe.. notată o cerinţă
referitoare la
Avem un cub, cu şase feţe. Pe exerciţiul 1 de pe
fiecare faţă este notată o cerinţă. fişa de lucru. De
Reprezentantului fiecărei grupe exemplu:
îi revine sarcina să arunce cubul * Stabileşte ce
şi va afla astfel cerinţa pe care exprimă fiecare
trebuie s-o îndeplinească. din verbele de pe
Cine începe? Elevii aruncă pe rând cubul fişă (acţiunea,
şi îşi notează cerinţa. starea sau
Elevii au 5 minute la existenţa)
dispoziţie pentru a analiza * Stabileşte tipul
verbele de la exerciţiul 1 de verbelor
pe fişa primită. (predicativ sau
nepredicativ)
* Conjugarea
*Identifică
persona şi
numărul
* Modul şi
timpul
Între timp, profesorul notează * Precizează
verbele pe tablă. funcţia sintactică

Timpul s-a scurs! Acum, hadeti Câte un elev va veni la Metoda


să încercăm să construim analiza tablă să noteze rezolvarea mozaicului
gramaticală a verbelor, la care să cerinţei sale, astfel încât, Analiza
contribuiţi cu toţii cu câte o după ce fiecare dintre cei gramaticală a
părticică. şase va trece la tablă, vom verbelor de pe
obţine prin mozaic analiza fișe va fi
gramaticală completă a obținută prin
verbelor de la exerciţiul1. mozaic astfel:
fiecare elev va
Profesorul verifică astfel dacă veni la tablă și va
elevii au lucrat corect. nota în dreptul
verbului
rezolvarea
cerinței sale.

Cele mai bune


răspunsuri vor fi
recompensate cu
plusuri, iar elevii
vor fi
recompensaţi cu
caramele aflate
în interiorul
cubului.
Reflecţie asupra Despre ce parte de vorbire am Am discutat despre verb. Conversaţia
4 Prof. Haiduc Valentina
VERBUL
activităţii discutat astăzi?
Cum vom putea folosi Aceste cunoştinţe ne
cunoştinţele despre verb pe care permit să analizăm mai
le-am actualizat ora aceasta? uşor un verb.
Din ce motiv este importantă Studierea verbului este
studierea verbului? esenţială pentru a ne putea
Ar putea fi posibilă o lume fără exprima.
verbe?
Tema Alcătuiţi o scurtă compunere Elevii notează tema în
(aproximativ 100 de cuvinte) cu caiete.
titlul O lume fără verbe

ACTUALIZAREA VERBULUI
FIŞĂ DE EXERCIŢII

1. Se dau propoziţiile:

Alexandra va merge la şcoală.


George ar dormi toată ziua.
Au existat multe conflicte între cei doi.
Să fi tăcut şi el la timp!
El este un copil cuminte.

Folosind metoda cubului, analizaţi verbele de mai sus.

2. Se dau propoziţiile:

Păsărelele zburaseră în Ţările Calde.


Voi sta acasă mâine.
Odihneşte-te!
Floarea este parfumată.
Ar fi vrut să cânte şi ea, dar era răguşită.
Cartea este pe masă..
Am stat toată iarna să aştept primăvara.

Realizaţi analiza gramaticală a verbelor după modelul:

Verbul Tipul Modul Timpul Persoana Numărul Funcţia sintactică

5 Prof. Haiduc Valentina


VERBUL
3. Identificaţi verbele din următorul fragment şi subliniaţi-le:

Neguri albe, strălucite


Naşte luna argintie, Ca să vad-un chip, se uită
Ea le scoate peste ape, Cum aleargă apa-n cercuri,
Le întinde pe câmpie; Căci vrăjit de mult e lacul
De-un cuvânt al sfintei
S-adun flori în şezătoare Miercuri;
De painjen tort să rumpă,
Şi anină-n haina nopţii Ca să iasă chipu-n faţă,
Boabe mari de piatră scumpă. Trandafiri aruncă tineri,
Căci vrăjiţi sunt trandafirii
Lângă lac, pe care norii De-un cuvânt al sfintei Vineri.
Au urzit o umbră fină,
Ruptă de mişcări de valuri Ea se uită... Păru-i galben,
Ca de bulgări de lumină, Faţa ei lucesc în lună,
Iar în ochii ei albaştri
Dându-şi trestia-ntr-o parte, Toate basmele s-adună.
Stă copila lin plecată, (Mihai
Trandafiri aruncă roşii Eminescu, Crăiasa din poveşti)
Peste unda fermecată.

Separaţi-le într-un tabel, după modelul:

Acţiunea Starea Existenţa

6 Prof. Haiduc Valentina


MODURI
DEFINIŢI
E
TIMPUR Verbul
I
VERBUL exprimă:
CONJUGAR
E

CLASIFICARE:

După
persoană După
realizarea
predicatului
* Stabileşte ce
exprimă fiecare din
verbele de pe fişă
(acţiunea, starea sau
existenţa)

* Stabileşte tipul * Precizează *Identifică persoana


verbelor (predicativ conjugarea fiecăruia şi numărul fiecăruia
sau nepredicativ) de din verbele de pe din verbele de pe fişă
pe fişă fişă

* Precizează modul
şi timpul fiecăruia
din verbele de pe fişă

* Precizează funcţia
sintactică a fiecăruia
din verbele de pe fişă

S-ar putea să vă placă și