Spre far este un roman alctuit din trei pri: Fereastra, Timpul trece i Farul i descrie dou zile,

aflate
la zece ani distan una de cealalt, din viaa dramatic a familiei Ramsey.
Spre far este cea mai puternic autobiografica opera literara a Virginiei Woolf. Romanul e bazat atat pe
propriile ei experiente din perioada copilariei cat si pe explorarea vietii si relatiilor ei adulte, cu problematica
respectivei perioade legate de casatorie, nestatornicia relatiilor adulte (mai ales in comparative cu cele din
copilarie), schimbarea claselor si a structurilor sociale in Marea Britanie intr-un interval de timp care incepe inainte
de Primul Razboi Mondial si se termina putin dupa terminarea acestuia.
Romanul continua si chiar imbogateste traditia modernista intalnita la contemporani de-ai sai modernisti
ca Joyce sau Proust, cu o structura a naratiunii in care de multe ori, intriga propriu-zisa ramane pe locul doi,
complet marginalizata de introspectii filosofice ale personajelor (sau ale autoarei, numai in partea a doua).
Una din temele principale ale romanului o constituie zbuciumul procesului creativ pe care pictoria Lily Briscoe l
suport atunci cnd ncearc sa picteze n mijlocul dramei familiale. Romanul este de asemenea o meditaie
despre soarta oamenilor care alctuiesc o naiune n mijlocul rzboiului, i despre cei care au pierdut pe cineva
drag n rzboi. De asemenea, romanul studiaz trecerea timpului, i cum femeile sunt forate de ctre societate
s permit brbailor s le consume echilibrul emoional.
n prima parte, intitulat Fereastra este nfiat o zi de var din viaa familiei Ramsay mpreun cu
diveri invitai, la casa lor de vacan din arhipelagul Hebride. Dialogurilor lor se ntorc mereu la farul din
apropiere i la planificarea unei vizite ntr-acolo.
Cea de-a doua parte, intitulat extrem de sugestiv, Timpul trece este o proz modernist ce ne
nfieaz ntr-un stil cinematografic o desfurare masiv de evenimente, printre care morile a doi dintre cei opt
copii ai familiei Ramsay, precum i moartea doamnei Ramsay i nceputul Primului Rzboi Mondial. Toate
acestea sunt defapt nite rupturi, nite fisuri n viaa cotidian precum i n istorie.
n partea final, Farul artista Lily Briscoe reuete s i termine tabloul nceput cu ani n urm, tablou
care o reprezint pe doamna Ramsay a crei imagine nu o putuse surprinde atta timp ct aceasta fusese nc n
via, de parc agitaia i pofta de via a doamnei Ramsay o fcuser ncompatibil cu o imagine static. n
aceeai parte final, dl. Ramsay i cei doi copii mai mici ai si ajung la far, ncheind astfel o cltorie nceput din
primele pagini ale romanului.
Domnul Ramsey, stlpul familiei, apare ca un scriitor nesigur n ceea ce privete perenitatea operelor
sale care are n permanen nevoie de confirmarea celor din jur, un om introvertit, neneles i urt de proprii
copii.
Dupa moartea sotiei si a celor doi copii, domnul Ramsey, Cam, James, Lily Briscoe i btrnul domn
Carmichael se ntoc la conacul rmas n paragin. Primii trei vor face cltoria anticipat n urm cu un deceniu
iar aceast cltorie apare ca o punte de legtur ntre cei doi copii i tatl pe care l ursc, tatl se umanizeaz,
devine un btrn inofensiv.
Farul reprezenta pentru autoare un obiectiv, greu de atins, care la un moment dat, desi atins, nu mai
avea relevanta si nu mai producea niciun fel de sentiment pozitiv, tocmai datorita disparitiei mamei. Prin copilul
care-si adora mama si detesta tatal se reliefeaza chiar chipul Virginiei Woolf.
Personajele sunt judecate prin prisma doamnei Ramsay si prin prisma celorlalti o vedem si pe ea. Femeia
reprezinta ceea ce ii tine pe cei din familie uniti si isi ajuta sotul cu laude si aprecieri in munca sa. Astfel, moartea
ei ii aduce un dezechilibru sotului. Neavand un prenume, doamna Ramsay este vazuta prin prisma pozitiei de
mama si de sotie, nu de femeie.
Lily Briscoe este o pictorita lipsita de incredere, extrem de influentabila, ce reuseste sa duca la bun
sfarsit ceea ce dorea de multi ani, doar atunci cand factorii exteriori care exercitau forte asupra ei se indeparteaza
(domnul Ramsay e departe, James merge in sfarsit la far, Charles Tansley nu mai e acolo). La sfarsit, odata cu
terminarea picturii are o revelatie, aducand un omagiu final doamnei Ramsay.
Doamna Ramsay visa la o viata frumoasa pentru fiica sa, Prue, care s-a casatorit, a avut un start
minunat in viata si totusi a murit la prima nastere. Astfel, autoarea vrea sa sublinieze pesimismul ei si faptul ca
dorintele nu se indeplinesc...
Tnrul James ia hotrrea c orice va deveni in viat, va lupta mpotriva tiraniei i despotismului, adic
mpotriva faptului de a-i sili pe oameni s nu fac ceea ce vor.
Farul, n viziunea lui James, un turn argintiu, ceos, cu un ochi galben pe care-l deschidea blnd, pe
neateptate, seara. Acum James privi spre Far. Vedea stncile albite de valuri; turnul eapn i drept; putea
distinge c era barat cu dungi albe i negre; putea zri ferestrele; ba putea chiar s vad i rufele ntinse pe
stnci la uscat. Aadar,sta era Farul? sta?.
In concluzie, romanul ce se contureaza in jurul calatoriei spre far ce reprezinta chiar destinul uman, farul
simbolizand scopul vietii, ce, odata atins, isi pierde orice genialitate. In proza se remarca lupta dintre feminitate si
masculinitate, fiind un studiu asupra timpului si memoriei.