Doamna Bovary

de Gustave Flaubert
Melania Mureșan
LRE III
 Gustave Flaubert
 S-a născut la data de 12
decembrie 1821 la Rouen, Franţa și
a decedat în 8 mai 1880 în
Croisset.
 Tatăl său era chirurg, deci și-a
petrecut cea mai mare parte din
copilărie în spital.
 A primit o educație bună la
Colegiul Regal
Gustave Flaubert a marcat literatura franceză prin
profunzimea analizelor sale psihologice, prin
preocuparea sa pentru realism, privirea sa lucidă
asupra comportamentului indivizilor şi a societăţii
precum şi prin forţa stilului său în marile romane
precum:
 Educaţie sentimentală (1870)
Este descris ca fiind „un roman
de dragoste foarte straniu”:
nimeni nu iubeşte pe nimeni,
dar toţi se pretind îndrăgostiţi.
Relaţia lui Frederic cu doamna
Arnoux pare un joc stupid al
sorţii, în care nimeni nu
catadicseşte să se enerveze, dar
nici să se declare mulţumit.
Din preaplinul ignoranţei
personajele învaţă
sentimentele cum ai învăţa o
lecţie la şcoală
Salammbo (1862)
Este un roman istoric
 
Flaubert își dorea să scrie
un roman istoric,
încercând să atingă cel
mai înalt nivel de
obiectivitate, un proiect
mai vechi al său.
Confruntat cu
dificultățile unei
asemenea lucrări,
Flaubert era aproape
convins de nereușita sa.
Cu șovăială, scrie primul
capitol.
Astfel, protagonștii romanului sunt mercenari, nobili din
Cartagina, oameni politici și mai ales, frumoasa fiică a
lui Hamilcar Barca, Salammbo, cea care dă numele
romanului.
Salammbo trateazaăo tema istorică reală: revolta
barbarilor conduși de soldatul libian Matho împotriva
Cartaginei, suprimată de faimosul general Hamilcar
Barca, tatăl lui Hannibal, cel care îi va speria pe romani în
cel de-al doilea război punic. Pe fondul acestui eveniment
istoric, Gustave Flaubert inserează un element ficțional
exotic prin personajul Salammbo, fiica lui Barca și zeița
adorată cu pasiune de Matho.
Théophile Gautier îi
sugerează, în vederea unei
mai bune raportări la
subiectul cărții, să meargă
să ,,viseze pe ruinele
Cartaginei”. Întors la
Croisset după aproape
două luni și jumătate,
Flaubert schimbă
subiectul cărții, numele
personajelor, e sigur că
dacă nu ar fi făcut această
călătorie romanul său ar fi
fost pierdut. În felul acesta
ia naștere Salammbô
Cartagina-orașul marilor navigatori
Doamna Bovary (1857)
Prin strădaniile sale îndelungate, Flaubert a
izbutit să cristalizeze o nouă formulă a
realismului critic,cucerindu-și astfel un loc de
frunte printre marii scriitori ai lumii. El are
meritul de a fi descifrat sensul evoluției
fenomenului literar și de a-l fi xprimat teoretic,
ilustrându-l totodată prin operele sale artistice.
Reacția lui Flaubert față de realism este extrem
de ambiguă. În estetică, el se exprimă adesea ca
un platonician în căutarea frumuseții ideale.
 Realismul
 Este un curent literar care se manifestă în secolul XIX,
începând din Franța și având ca principiu de bază
reflectarea credibilă, verosimilă a realității în datele ei
Caracteristici:
esențiale, obiective.
 teme sociale: parvenitismul, avariția, imoralitatea, singuratatea
etc.
 perspectivă obiectivă, narator omniscient și omniprezent
ton impersonal, neutru
 personajele întruchipează mai multe categorii sociale, complex
caracterizate (țăranul, aristocratul etc.) și reprezintă tipuri umane–
dominate de o trăsătură principală de caracter (lacomul, avarul
etc.)
 se utilizează tehnica detaliului pentru o redare cât mai fidelă a
mediului
 se realizează o strânsă legătură între mediu și personaj
prezentarea moravurilor unei epoci; cronotopul
A fost tradusă de către mai multe persoane, însă Irina Mavrodin este cea
care se arătă meritorie pentru contribuirea la modernizarea limbajului:
 În versiunea Demostene Botez:
Rămas în colț, după ușă, unde de abia se zărea, noul-venit era un flăcău
de la țară, de vreo 15 ani, și mai înalt decât oricare dintre noi. Avea părul
tăiat drept pe frunte, ca un țârcovnic de sat, un aer de băiat cuminte și foarte
fâstâcit. Cu toate că nu era prea lat în spete, surtucul de postav verde, cu
nasturi negri, îl strângea pesemne pe la subsuori și lăsa să se vadă prin
deschizătura răsfrântă a mânecii niște încheieturi roșii, deprinse să fie goale.
În versiunea Mavrodin:
Rămas în colțul clasei, în spatele ușii, încât de-abia îl puteai vedea, nou-
venitul era un băiat de la țară, de vreo cinsprezece ani, mai înalt decât
oricare dintre noi. Avea părul tăiat drept pe frunte, ca un dascăl de țară, un
aer de copil cuminte și era foarte stânjenit. Deși nu era lat în umeri, haina
din stofă verde cu nasturi negri îl jena probabil la răscroieli și lăsa să i se
vadă, prin deschizătura manșetelor, încheieturile roșii ale mâinilor, deprinse
să fie dezgolite.
 Doamna Bovary este o revelaţie; la 150 de ani de la
publicare, păstrează prospeţimea unui roman în curs
de apariţie. Pentru Doamna Bovary, Gustave Flaubert
a fost acuzat de ofensă adusă moralei publice, fapt ce a
asigurat în cele din urmă popularitatea cărții.
Romanul a fost adăugat în volumul „1001 de Cărți de
Citi Într-o Viață”, coordonat de Peter Boxall.
 Este una dintre cărțile recomandate și de Ernest
Hemingway alături de The Dubliners de James Joyce,
Război și pace de Lev Tolstoi, Frații Caramazov de
F.M Dostoievski și La răscruce de vânturi de Emily
Bronte.
Personajul principal, al cărui
nume este prezent și-n titlu,
Doamna Bovary, este o femeie
deșteaptă cu ambiții înalte, dar
care fiind căsătorită cu un
medic mediocru (Charles), nu
reușește să atingă ,,adevarata
dragoste". Este veșnic
nemulțumită de statul său
social, de aspectul monoton al
vieții sale. Tânjește după o
pasiune clocotitore, după o
viață mai dinamică, după luxul
claselor înalte; este o
romantică.
Romanul în sine este împărțit în trei părți distincte,
fiecare dintre ele prezentând anumite etape din viața
Emmei Bovary. Deși opera debutează cu descrierea
primilor ani de școală ai lui Charles Bovary, un tânăr de
la țară pe care ambițiile mamei îl văd mai sus decât este
și care îl obligă, oarecum, să devină doctor, precum și
primii săi ani de căsătorie cu o văduvă bogată
Toate acestea nu o împiedică să viseze la o lume ideală,
a unor oameni care luptă pentru dragoste, în care
iubirea apare pe neașteptate, în care bărbații sunt
galanți și luptă pentru dragostea domniței, acea iubire
fulgerătoare întâlnită arareori în realitate:
Credea că dragostea trebuie să izbucnească deodată,
cu trăsnete și fulgere, ca un uragan ceresc care se abate
asupra vieții, o zdruncinătură din temelii, smulge tot ce-i
voință ca pe niște frunze și duce în prăpastie inima
întreagă.
Există suflete într-o veșnică tulburare. Rând pe rând au
nevoie când de visare, când de cele mai curate pasiuni,
cele mai aprige desfătări.
Datoria înseamnă să trăiești ce e măreț, să iubești ce e
frumos și să nu accepți toate convențiile sociale
În fața întinderii nesfârșite, iubirea ei creștea, se umplea
de tumultul zgomotului vag care se înălța.
După căsătorie, sentimentele sale se schimbă:
Înainte de căsătorie, credea că iubeşte; dar cum
fericirea ce ar fi trebuit să rezulte din această dragoste nu
venea, însemna că s-a înşelat, gândea ea. Şi Emma
încerca să afle ce se înţelege exact în viaţă prin cuvintele
fericire, pasiune sau beţia simţurilor, care îi păruseră atât
de frumoase în cărţi.
Madame Bovary este simbolul decăderii morale eterne, al
prăbuşirii umane si al simţurilor dezlănţuite. Frumoasa
tânără care devine printr-o căsătorie banala doamna
Bovary trăieşte o existenţă exaltată, cufundată în sine şi în
visele de mâna a doua inspirate din cărţi de consum
popular cu cavaleri şi marchize. Ea neagă realitatea,
căutând iubirea zugrăvită în cărţi, chiar dacă trăieşte lângă
un bărbat anost care nu bănuieşte nimic din zbuciumul
emoţional care marchează existenţa soţiei sale.
Frumuseţea femeii atrage admiratori, însă setea ei de iubire
imaginară nu este ostoită, doamna Bovary devenind, fără
să o dorească în mod conştient, o adulteră decăzută.
Flaubert nu o ia pe Emma în derâdere, şi nici nu
sentimentalizează, moralizează sau descrie bucuria şi
disperarea sa ca eroice. Naratorul impersonal şi
prozaic, un monstru de precizie şi detaşare, şi totuşi o
persoană drăgăstoasă, aproape fermecătoare, îşi bate
joc de tot, de la distanţă, şi redă totul cu duioşie şi
meticulozitate. Rezultatul este un context complex –
nu numai pentru Emma, ci şi pentru roman, pentru
scriitură.
Într-o scrisoare către Domnişoara Leroyer de
Chantepie, 18 martie 1857, Flaubert spune: În
„Doamna Bovary” nu e nimic adevărat. E o poveste
inventată pe de-a-ntregul; nu am pus în ea nimic din
sentimentele mele sau din existenţa mea. Iluzia (dacă
există vreuna) vine, dimpotrivă, din impersonalitatea
operei. Este unul din principiile mele, fără de care nu
poţi scrie. Artistul trebuie să fie în opera lui ca
Dumnezeu în creaţie, invizibil şi atotputernic; să-l
simţi peste tot, dar să nu-l vezi.”
Mario Vargas Llosa, în Orgia perpetuă: Flaubert şi Madame
Bovary, spune: Critica literară tot repetă despre Emma (…) că
avem de-a face cu o nefericită, demnă de milă. În realitate
însă, soarta ei e mai umană şi mai de râvnit decât aceea a
pântecelor muncite ale femeilor din Yonville ş…ţ, care par să
trăiască doar pentru a îndeplini anumite roluri domestice şi
care cred, la fel ca soacra Emmei, că femeile nu trebuie să
citească romane, spre a nu deveni nişte visătoare. Chiar dacă
moare tânără şi sfârşitul îi e cumplit, Emma are cel puţin
curajul să se accepte aşa cum este şi trăieşte experienţe
profunde, pe care virtuoasele burgheze din Yonville nici măcar
nu le-ar putea bănui în existenţa lor banală.
Ca personajul lui Cervantes, protagonista romanului lui Flaubert
a inspirat un concept distinct, numele său transformându-se în
substantiv comun, bovarism (respectiv donquijotism), termen
deopotrivă evocat în critica literară şi psihologie.
BOVARÍSM s. n. Tendință prezentă la unele persoane care,
nemulțumite de realitatea propriei lor condiții, își construiesc o
personalitate fictivă, corespunzătoare aspirațiilor lor.  (DEX)
Bovarism este un termen derivat din Madame Bovary al lui
Gustave Flaubert. Aceasta denotă o tendință spre scaparea de zi
de evadare în care visătorul se imaginează ca el însuși ca un erou
sau eroină într-o romantism, ignorând realitățile cotidiene ale
situației.
Romanul a fost ecranizat, cea mai recentă variantă
fiind din 2014:
https://www.youtube.com/watch?v=QvVL57YTljw
CITATE:
(…) un bărbat e liber, el poate trăi pasiunile și străbate
țările, poate trece peste obstacole, poate gusta cele mai
îndepărtate bucurii. În schimb, unei femei i se pun tot
felul de piedici. Inertă și inflexibilă în același timp, are
împotriva ei slăbiciunile trupului și obligațiile legii.
Voința ei, la fel ca voaleta pălăriilor prinsă cu o
panglică, tremură la orice adiere, există mereu o
dorință care o atrage, mereu o regulă care o împiedică
nu poti lupta împotriva cerului, nu poti rezista la
zâmbetul îngerilor
cu îndrazneala, un om razbate totdeauna în lume
Webografie
https://vorbepentrusuflet.blog/2018/08/16/citindu-l-pe-g
ustave-flaubert-cartea-doamna-bovary
/
https://filme-carti.ro/carti/irina-mavrodin-si-critica-trad
ucerii-doamna-bovary-si-rosu-si-negru-48272
/
https://bookhub.ro/salammbo-de-gustave-flaubert /
https://carturesti.ro/carte/educatia-sentimentala-2324386
http://
vremeacartilor.blogspot.com/2012/03/doamna-bovary.ht
ml
https://
www.9am.ro/top/Social/302891/carti-recomandate-de-er
nest-hemingway/1/Doamna-Bovary-Gustave-Flaubert.ht