Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tatiana Ciomârtan
În populaţia pediatrică, supravieţuirea după stop cardiac care survine în spital s-a
ameliorat în ultimii 10 ani, de la 24 la 39%. Prelungirea resuscitării cardiopulmonare nu este
întotdeauna inutilă – 12% dintre cei care au fost resuscitaţi peste 35 minute au supravieţuit
până la externarea din spital şi 60% dintre aceştia cu prognostic neurologic favorabil.
În schimb, în cazurile în care stopul cardiac survine în afara spitalului, supravieţuirea
până la externare este de numai 3% la sugari, 9% la copii şi adolescenţi.
Prognosticul imediat, ca şi cel pe termen lung, depinde în mare măsură de momentul în
care se intervine (cu cât se întârzie mai mult, cu atât mai mici sunt şansele de supravieţuire),
de calitatea manevrelor de resuscitare şi de accesul la îngrijiri post-resuscitare de calitate. În
acest sens a fost descris
http://cpr.heart.org/AHAECC/CPRAndECC/AboutCPRFirstAid/CPRFactsAndStats/UCM_475731_CPR-
Chain-of-Survival.jsp
La copii
Primele 3 etape pot să fie efectuate de persoane fără calificare medicală: rezultatele
resuscitării sunt, evident, mai bune, atunci când aceste persoane au fost instruite în acordarea
primului ajutor (suportului vital de bază).
Torace – este circular vs adult care are diametrul antero-posterior ½ din cel transvers.
Carina este situată la nivelul vertebrei T3 la copil (la adult este la T5-T7).
3
Curs studenţi SVPB partea 1 2019 Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan
• Capacitatea vitală (CV) = cantitatea de aer care poate fi eliminată după un inspir
maximal = VC + VIR + VER – M/F 4,6 / 3,1 l
• Capacitatea inspiratorie (CI) = cantitatea de aer care poate fi inspirată după un expir
normal = VC + VIR - M/F 3,5 / 2,4 l
• Capacitatea reziduală funcţională (CRF) = cantitatea de aer care rămâne în plămân
după un expir liniştit = VER + VR = 45% din CPT - M/F 2,3 / 1,8 l
• Capacitatea pulmonară totală (CPT) = CI + CRF = VC + VIR + VER + VR - M/F
5,8 / 4,2 l
CPT este controlată de muşchii inspiratori. VR este controlat de muşchii expiratori.
La nou-născut şi sugar, principalul muşchi respirator este diafragmul (vezi fig. 4).
4
Curs studenţi SVPB partea 1 2019 Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan
Fig. 6 a. Gâtul în flexie, incorect; b. Poziţie neutră, corect; c. Gâtul în hiperextensie, incorect
5
Curs studenţi SVPB partea 1 2019 Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan
6
Curs studenţi SVPB partea 1 2019 Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan
• balon autogonflabil - este portabil, nu necesită sursă de gaz comprimat; furnizează O2 40% (aerul din
cameră se amestecă cu O2); pentru a dispune de O2 90 - 100%, este nevoie de un rezervor de oxigen
(fig. 15); capacitatea lor trebuie să fie de 250 ml, adecvate pentru volumul curent mic (de 6 - 8 ml/kg)
necesar unui nou-născut. Cu baloane > există riscul de hiperinflaţie şi barotraumă, dar, în lipsa unui
balon pentru nou-născuţi / sugari, pot fi folosite, cu precauţie (comprimând balonul numai atât cât este
necesar pentru ca toracele să se ridice).
• valva de siguranţă - există la baloanele autogonflabile, se deschide atunci când presiunea este > 30 -
35 cmH2O (pentru a preveni producerea unui pneumotorax).
7
Curs studenţi SVPB partea 1 2019 Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan
8
Curs studenţi SVPB partea 1 2019 Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan
9
Curs studenţi SVPB partea 1 2019 Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan
Mai toţi nou-născuţii / sugarii pot fi ventilaţi cu balon şi mască. EXCEPŢIE fac cei cu hernie
diafragmatică care trebuie să fie ventilaţi cu mască laringiană sau sondă endotraheală, pentru a preveni
distensia anselor intestinale herniate în torace (care s-ar produce în condiţiile ventilaţiei cu balon şi
mască).
Sugar şi copil
Odată cu vârsta, scade frecvenţa cardiacă (fig. 19) şi cresc presiunea arterială şi rezistenţa
vasculară sistemică.
11
Curs studenţi SVPB partea 1 2019 Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan
Șocul la copii:
▪ Șocul vasodilatator este mai puțin frecvent
▪ Hipotensiunea este o caracteristică tardivă
▪ Volum circulator absolut redus
▪ Debitul cardiac depinde mai mult de frecvența cardiacă (și nu de volumul bătaie)
▪ Accesul vascular poate fi dificil
Fig. 22 Compresiile toracice (reprodus, cu permisiune, după Harris AW, Kudenchuk PJ6)
12
Curs studenţi SVPB partea 1 2019 Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan
Atenţie!!! dacă MCE se face în pat, între acesta şi victimă trebuie să existe o placă rigidă
– fig. 23, altfel compresiile sunt ineficiente!)
MCE la sugar
Compresiile se fac cu 2 degete aplicate pe ½ inferioară a sternului – dacă este un singur
salvator, acesta se aşează lateral şi foloseşte degetele 2 – 3 sau 3 – 4 (fig. 24); dacă sunt doi
salvatori, cel care face MCE se aşează la picioarele victimei şi foloseşte vârfurile policelor
orientate spre capul victimei, înconjurând cu degetele 2 – 5 toracele sugarului (fig. 25).
13
Curs studenţi SVPB partea 1 2019 Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan
14
Curs studenţi SVPB partea 1 2019 Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan
➢ Salvatorul este singur şi epuizat (ideal este ca el să fi chemat ajutoare cărora să le arate ce
să facă) – în ţările occidentale orice persoană adultă şi chiar şi copiii capătă noţiuni de
suport vital de bază!
Aritmiile
Sunt mai frecvente la copiii cu malformaţii cardiace congenitale.
Cea mai frecventă aritmie pre-stop cardiac la copil este bradicardia, sinusală sau nu.
Spre deosebire de adult, cauza stopului cardiac la copil sunt afecţiunile respiratorii, nu
artimiile, foarte rar fiind vorba de fibrilaţuie ventriculară (aritmia cea mai frecventă cauză de
stop cardiac la adult).
Chiar şi în cazul suportului vital de bază, este posibil ca salvatopul să aibă acces la un
defibrilator extern automat şi deci va putea vedea pe ecran traseul ECG. Orice medic ar trebui
să poată identifica aritmiile ameninţătoare de viaţă, fie că acestea beneficiază de tratament
electric sau nu.
Ori de câte ori salvatorul are în faţă un pacient cu aritmie, înainte de a interveni,
trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
▪ Pacientul este conștient, are puls palpabil?
▪ Ritmul este regulat sau neregulat?
▪ Există undă P?
▪ Unda P este asociată în mod regulat cu complexul QRS?
▪ Complexul QRS este îngust sau larg?
15
Curs studenţi SVPB partea 1 2019 Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan
Frecvență cardiacă între 160 și 220 bpm Frecvență cardiacă > 220 bpm
16
Curs studenţi SVPB partea 1 2019 Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan
17
Curs studenţi SVPB partea 1 2019 Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan
Tratament: vezi fig. 33 Dacă pacientul are puls – cardioversie, dacă nu are puls - defibrilare
18
Curs studenţi SVPB partea 1 2019 Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan
B. Dacă pacientul nu are puls, se face defibrilare: paşii sunt asemănători cu cei pentru
cardioversie, doar că şocul electric este aplicat asincron, indiferent de faza ciclului cardiac
(nu se mai apasă butonul “sync”) şi energia este mai mare:
1. monitor - se aplică electrozi de ECG / padele de defibrilator extern automat (DEA) –
pentru identificarea ritmului;
2. padele nn / pediatrice – se scot cele de adult de pe defibrilatorul manual;
3. energie 2 - 4 J/kg – se selectează valoarea corespunzătoare greutăţii estimate a
copilului (automat cu DEA / cu butonul 1 de pe defibrilatorul manual) şi se încarcă
padelele prin apăsarea butonului 2;
4. aplicarea de gel pe padele şi apoi a padelelor pe torace;
5. toţi “clear” (nimeni în contact cu pacientul);
6. descărcare;
19