Complementul circumstanțial de scop

Propoziția circumstanțială de scop

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Responsabil: Dolhescu Anamaria
 Complementul circumstanțial de scop

 Complementul circumstanțial de scop este partea secundară de propoziție care arată finalitatea
acțiunii sau caracteristicii determinate.

Determină: un verb: Unii fură pentru mâncare.

un adjectiv: Pregătită în vederea obținerii titlului de doctorat, lucrarea trebuie să
corespundă cerințelor.
un adverb: S-au comportat frumos în scopul dobândirii de avantaje.

o interjecție: Hai în oraș pentru cumpărături.

Complementul circumstanțial de scop se poate exprima prin:

în cazul acuzativ cu o prepoziție ca după, pentru, la, în, întru:

Exemplu: 1. A trebuit să facă eforturi supraomenești pentru impunerea adevărului.
• Substantive: 2. Se duce după țigări.

în cazul genitiv cu o prepoziție ca în scopul, cu scopul, în vederea:

Exemplu: Lucrează în scopul câștigului.

În Tratatul de gramatică a Limbii Române, Corneliu Dimitriu (pag. 1435) încadrează la circumstanțialul
de scop exprimat prin substantive și ceea ce Gram. Acad. (II, pag. 179) consideră 《 verb la supin 》
(contexte ca „plecase în pețit”), iar Irimia Dumitru, Gram. (pag. 450) 《 forme verbal-nominale 》 (context
ca „a plecat la tîrguit”).
 în cazul acuzativ:
Exemplu: 1. Examenele sunt grele și pentru acestea lucrăm serios.
2. „În fond, pentru asta trăim noi, actorii, mai ales actorii tineri, pentru
● Pronume ca să putem juca o dată, de două ori în viață, o asemenea piesă.” (M. Eliade, 174)
3. „Am consultat pentru aceasta toate dicționarele noastre.” (Odobescu,
Gram. Acad. , II, pag. 179)

în cazul genitiv:
Exemplu: 1. Are două articole de scris și muncește mult în vederea lor.

 „A venit în/cu scopul acesta.”

 în cazul acuzativ:
Exemplu: Are două articole de scris și muncește
● Numeral (cu valoare substantivală) mult pentru amândouă.

în cazul genitiv:
Exemplu: Am două lucrări la biologie și în vederea celor
două am luat o carte de la bibliotecă.

• Adverbe de felul anume, intenționat, în adins:

Exemplu: Anume l-a vorbit de rău. (ca sa-l discrediteze)

• Verb la modul infinitiv:

Exemplu: 1. Tuși spre a-și drege glasul.
2. Eu, pentru a scăpa, răspunsei „da”.

• Verb la modul supin:

Exemplu: Se pregătește pentru cules.
 False complemente de scop

 Uneori infinitivul precedat de prepozițiile pentru sau spre are numai în aparență
funcțiune de circumstanțial de scop, de fapt construcția este echivalentă cu două
propoziții copulative sau adversative:

„Dispare într-o companie veche spre a reapărea în una nouă.” (Eminescu, N. , 84)
= dispare într-o companie veche și apare în una nouă.

„A încetat cusutul pentru a-l relua peste câteva momente.”

= A încetat cusutul și îl va relua peste câteva momente.
 Propoziția circumstanțială de scop
Propoziția circumstanțială de scop este propoziția secundară/subordonată care arată
finalitatea acțiunii sau a caracteristicii determinate.

Este echivalentul complementului circumstanțial de scop la nivelul frazei.

Determină: Un verb
Exemplu: 1. Maria s-a dus la magazin1/ ca să cumpere fructe.2/
2. Învață1/ ca să știe la examene.2/
3. Se pregătește 1/ ca să înceapă culesul în condiții optime.2/

Locuțiune verbală:
Exemplu: 1. A luat-o la sănătoasa1/ să nu fie prins de câini.2/
2. I-a adus aminte de trecut1/ ca să nu mai greșească.2/
O formă verbală nepersonală:
Exemplu: 1. Recitind cartea/ ca să înțeleagă mai bine teoria,/ a observat unele inadvertențe./
2. Glumind/ ca să destindă atmosfera, Radu a făcut în cele din urmă o gafă.
Un adjectiv:
Exemplu: 1. „Religia- o frază de dînșii inventată1/
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug.2/” (M. Eminescu, op. cit. , p. 47)
2. Era foarte atentă la explicații1/ ca să reușească2/ să le comunice și colegilor.3/
Un adverb:
Exemplu: 1. Se poartă frumos1/ ca să-și răsplătească susținătorii.2/
2. Sandu juca în pierdere1/ ca să nu se prindă păcăliții.2/
3. Mergea foarte încet1/ ca să nu se agraveze rana de la picior.2/
O interjecție:
Exemplu: 1. Hai la librărie1/ ca să cumpărăm o carte de povești. 2/
2. „Hai și noi, măi băiete,/să dăm ajutor la drum,/ să nu zică Vodă,/ cînd a trece pe aici,/ că satul
nostru e mai leneș decît alte sate./” (I. Creangă, 7)
3. El lipa-lipa prin cameră1/ ca să nu-i deranjeze pe musafiri.2/
 Realizări propoziționale

 De regulă, finalele sunt legate de regentele lor prin joncțiune, realizându-se mai ales ca
propoziții conjuncționale. Predicatul poate avea forma de subjonctiv sau de indicativ.

 Propozițiile circumstanțiale de scop pot fi și juxtapuse față de regentă, situație în care

intonația preia rolul de marcator al relației de subordonare.

 Din motive stilistice, circumstanțialele de scop pot fi izolate de regentul lor printr-
o pauza marcată grafic prin punct.
„Am vrut să fiu primul, ca să-i fac mulțumiți pe părinții mei. Ca să-i pot face, după cât
pot și eu, fericiți.” (As, 2004)
 Propoziția circumstanțială de scop este introdusă prin:

Să: Merge la biserică1/ să se roage la Dumnezeu.2/

Conjuncțiile subordonatoare: Ca să: A luat parte la petrecere1/ ca să devină celebru.2/

Ca ... să: Pleacă mai devreme1/ ca ceilalți să aibă un exemplu.2/
„Rămâneți dar aici,1/ (...) pentru ca nu cumva,2/ pe când voi umblați pe
drumuri,3/ el să mă răpească.2/” (I. Slavici, Zâna Zorilor)

Locuțiuni conjuncționale subordonatoare ( pentru ca, ca nu cumva să, să nu cumva să) :

Exemplu: Îmi pun ceasul să sune1/ ca nu cumva să întârzii la școală.2/
 Propoziția circumstanțială de scop este introdusă prin:

Conjuncțiile (perifrastice, cu determinare obligatorie):

1. Cu scopul ca (+ conjunctivul): Vine1/ cu scopul ca să obțină ceva.2/
2. În ideea că: Vorbește tare1/ în ideea că vor auzi și cei interesați.2/
3. În vederea faptului că: În vederea faptului că va câștiga,1/ șeful întreprinde orice împotriva
opozanților.2/
4. În ideea (+conjunctivul): A ieșit în lume1/ în ideea să fie văzută și admirată.2/

Conjuncția universală „de”:

Exemplu: 1. „Mai șede el cât șede de cască gura prin târg, și apoi își ia tălpășița spre casă.” (I. Creangă,
in GA)
2. „(...) el șădea neclintit lîngă cortul lui, însă omorîndu-se unul dintr-înșii, celălalt de durere
merse de se ascunse în pădure.” (N. Bălcescu, op.cit., p. 91)
 Propoziția circumstanțială de scop este introdusă prin:

Pronume relative:
Exemplu: 1. A mers1/ după ce avea de cumpărat.2/
2. Se străduiește mult1/ pentru ceea ce și-a propus.2/
Adjectiv pronominal relativ:
Exemplu: Se străduiește mult1/ pentru ce obiective și-a propus.2/
Pronume nehotărât:
Exemplu: Ar munci altfel1/ pentru orice are importanță pentru el.2/
Adjectiv pronominal nehotărât:
Exemplu: Ar munci astfel1/ pentru orice lucru ar avea importanță pentru el.2/

Când în componenta finalei există adverbul doar ( cu varianta doar-doar), este posibilă
juxtapunerea subordonatei:
„Când s-a împrăștiat în toate părțile vestea despre prefacerea asta, toți coconii împărătești, care de
pe unde, alergară să se înfățișeze dinaintea fetei, doar-doar or face-o să-i iubească.”(I. L. Caragiale,
Făt-Frumos cu Moțu-n frunte)
 Topica și punctuația

În general poziția circumstanțialului de scop față de regentul său este liberă, dar există unele
restricții:
 Circumstanțialele de scop introduse prin să sunt totdeauna postpuse regentei:
„Când mi-am luat diploma de medic1/, am fugit fericit,2/ să i-o arăt și tatălui meu.”3/ (O. Paler,
Deșertul)
 Tot obligatoriu postpuse sunt finalele cu de, ca doar sau cele juxtapuse:
„În toate zilele se ducea el la puț1/ de aducea apă pentru casă.”2/ (P. Ispirescu, în GA2)
 În antepunere, circumstanțialul de scop se desparte de construcția regentă printr-o pauză
marcată grafic prin virgulă:
Ca să lucrăm la proiect,1/ de aceea a venit colega mea.2/
 Exerciții
1. Identificați circumstanțialele de scop din următoarele enunțuri, precizând cazul și partea de vorbire
prin care se exprimă:
a) Discutăm pentru soluții.-
b) Are un concurs și pentru acesta s-a pregătit serios.-
c) Ne pregătim zilnic în vederea examenelor.
d) Am două referate și pentru cele două consult mai multe materiale.-
e) Strămoșii s-au jertfit întru păstrarea limbii române.-
2. Identifică propozițiile subordonate circumstanțiale de scop din exemplele următoare:
 Ne-am trezit devreme să prindem răsăritul și să ne bucurăm de frumusețea unei noi zile.
 Bunica mergea în parc ca să se relaxeze.
 Anume a luat-o la picior, pentru ca la deschidere să fie primul.
 Noi am investit în această afacere să scoatem un profit foarte bun.
 Muncitorii au rămas peste program să finalizeze la timp produsele.
 Bunica a plantat câteva specii noi de flori să creeze o grădină atrăgătoare.
 Bibliografie:

• Hobjilă, Angelica, Limba română. Repere teoretice şi

aplicaţii, Iaşi, Institutul European, 2012.
• Dimitriu, Corneliu, Tratat de gramatică a limbii române. 2.
Sintaxa, Iaşi, Institutul European, 2002.
• Academia Republicii Populare Romîne, Gramatica limbii
romîne. Vol. Al II-lea. București, Editura Republicii Populare
Romîne, 1963.
• Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, Polirim, 2000