Facultatea de Științe și Litere „Petru Maior”

Complementul direct.
Complementul secundar
(2 ore curs; 2 ore seminar)

Limba română contemporană. Sintaxa, II RE

Conf. univ. dr. Luminița CHIOREAN

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 SUMAR
• 1. Cadru de definiţie; tipuri de complement direct: complementul direct propriu-zis
și complementul secundar
• 1.1. Abordare semantico-sintactică

• 2. Clasa de substituție (de echivalențe funcțional-sintactice sau clasa lexico-

gramaticală de exprimare) a variantelor de complement direct
• 2.1. Realizările poziției sintactice în grupul verbal (Cd, Csec)
• 2.2. Realizările poziției sintactice în grupul interjecțional (doar Cd)

• 3. Topica și punctuația

• 4. Relația complementului direct cu alte poziții sintactice

• REFLECȚIE : Argumentați rolul complementelor direct și secundar în contextul

comunicării, în configurarea mesajului!

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Aspecte definitorii
• Complementul (obiectul) direct (Cd)=
• funcționează în GV sau, uneori, din GInterj, fiind adjunct
(subordonat) al centrului (subordonat verbului tranzitiv sau altui
substitut al verbului);
• se realizează, ca formă prototipică, printr-un nominal în Ac, având
rol tematic (sintactic) de Pacient
• Întrebări: ce?=ceva; pe cine?
• Exemple: Citesc o carte interesantă./ Am citit-o integral./ M-a
încântat.
• Complementul secundar (Csec)=
• funcționează în GV, ca termen subordonat față de centrul grupului,
• este angajat numai într-o structură ternară, din care face parte
și un complement direct, subordonat aceluiași centru verbal (verb
tranzitiv)
• se realizează prototipic prin nominal neprepozițional (poate avea
și realizare prepozițională)
• Exemple: Învățătoarea îi învăță pe copii alfabetul. îi=Cd
anticipat, Ac1; pe copii=Cd, Ac1 („pe” morfem intra-acuzatival
specific genului personal; NU prepoziție); alfabetul=Csec
• Întrebare: (a învăța pe cineva=Cd) ce?=ceva = Csec
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
1. CADRU DE DEFINIŢIE.
1.1 Abordare semantico-sintactică a complementului direct
• funcție actanțială (ex. caz și funcții prototipice: N-subiect, Ac-Cd; D-Ci; Ac3-
Cprep),
• solicitată de verbul tranzitiv, care impune nominalului selectat restricții de
formă: Ac neprepozițional sau marcat prin morfemul intra-acuzatival „pe”,
specific genului personal,
• atribuindu-i roluri tematice de Pacient (El se laudă pe sine.), iar uneori de
Beneficiar (L-a ajutat pe bătrân.),
• Experimentator (Mă doare capul.), Țintă (M-a ajuns din urmă.) sau Locativ (Ursul
colindă satul.)
• Regentul: verb tranzitiv, bivalent (El ne ajută. Mă doare în piept.) sau trivalent
(Curierul mi-a adus coletul de cărți.), rareori monovalent (Mă ninge.)
• Caracteristici sintactice specifice Cd:
• Realizarea prin clitic pronominal, Ac1: M-a invitat.
• Dubla exprimare: prin clitic care anticipează sau reia nominalul Ac, Cd: L-am văzut pe
prietenul tău. Aaaa, pe prietenul tău l-am văzut.
• Ocurența în structuri pasivizabile, cu modificarea Cd în S: El a scris o poezie. Poezia a fost
scrisă de el. Menționăm că pasivizarea e un criteriu facultativ, fiindcă există verbe
tranzitive care nu admit pasivizarea
• Notă la „dubla exprimare”. A nu se confunda frazeologismele care au în structură
cliticul pronominal cu valoare neutră, cum ar fi ex.; a o lua la fugă, a le zice, a o
face lată ș.a.
• Notă2. Pot fi Cd simple și multiple.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
1. CADRU DE DEFINIŢIE.
1.1 Abordare semantico-sintactica a complementului secundar
• Coocurența obligatorie cu un Cd, distincție realizată în interiorul
structurii ternare: (a ruga) pe cineva ceva.
• Regentul: numai verb tranzitiv la mod personal (M-a rugat să-l ajut.),
rareori, nepersonal, infinitiv (Înainte de a vă învăța complementul
secundar, ...) sau gerunziu (Învățându-vă Csec, ...)
• Poziție actanțială, în care verbul tranzitiv, obligatoriu trivalent (S, Cd,
Csec), impune tiparul sintactic și forma fiecărui component
• Csec implică prezența Cd (coocurența Cd), NU| și invers
• Referențial, Cd coocurent=[+Animat], Csec=[-Animat]: Profesorul a
învățat elevii carte. Alteori, ambele poziții coocurente pot accepta un
nominal inanimat: V-am anunțat tema cursului.
• Caracteristici sintactice specifice Csec:
• nu acceptă realizarea cu morfemul intra-acuzatival „pe”;
• nu acceptă substituirea (înlocuirea) printr-un clitic pronominal: Tema, v-am
anunțat-o! – v= ApronD/pron.pers., Dposesiv; tema=Cd/Ac1; o=Cd reluat, Ac1
• nu este posibilă coordonarea unui Csec cu un Cd, cu excepția prezenței semiadv.
„și”: Profesorul i-a ascultat pe elevi lecția. Profesorul i-a ascultat pe elevi și
(semiadverb de întărire) lecția.
• Tiparul Csec=cel al Cd, grila de roluri semantice diferă: Țintă (A anunța
pe cineva ceva), Locativ (a-l trece pe bătrân strada)
• Notă. Pot fi Csec simple și multiple.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
2. Clasa de substituție: Cd (1)
• 2.1. Realizările poziției sintactice de Cd în GV
• 2.1.1. Nominal în Ac1 +/- morfemul intra-acuzatival „pe” (specific genului personal):
• Subst.+/- (semi)adv. discursive „și”, „chiar” („și”), „decât”, „numai”: Citesc (numai) cărți de filosofie.
Preferă brânză (singularia tantum)/ icre (pluralia tantum)
• Deictice/anaforice pronominale (Pe acesta l-am ajutat mai mult decât pe fiecare dintre voi. 
fiecare =Cd în constr. comparativă; Nu (l-)am întâlnit pe niciunul dintre ei. I-am invitat pe ai tăi.),
locuțiuni pronominale (Nu mi-a dat cine știe ce.) sau alte părți de vorbire, cum ar fi substantive
provenite din:
• numerale [NU numerale pronominale, GALR, II, p. 375](I-am văzut pe trei dintre ei.); adjective (Îi
stimăm pe bătrâni.); verb (Am preferatul cititul.), adverb (I-am vrut binele.), interjecție (Nu-i băga în
seamă oful.)
• Rareori, regent reflexiv: Se amăgește pe sine. (GALR, II, p.379)
• 2.1.2. Dubla exprimare:
• obligatorie = Cd anticipat/reluat + Cd/nominal Ac neprepozițional sau cu morfem intra-acuzatival
„pe”;
• imposibilă (Cd/subst.art. sau neart., postpus sau antepus, în construcții cu D posesiv și inanimate –
comune sau proprii, pronume nepersonale – nehotărât, negativ, relativ și interogativ sau
demonstrativ, forma populară;
• facultativă
• 2.1.3. Realizări echivalente funcțional-sintactice ale nominalului:
• 2.1.3.1. Verb, moduri nepersonale:
• infinitiv: Învață a dansa. Poate desena;
• gerunziu: Am auzit șuierând trenul.;
• supin: Am de citit.
• construcții infinitival-relative: Nu are despre ce vorbi. (NU Relative infinitivale, GALR, II, 384)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 . Clasa de substituție: Cd (2)
• 2.1.3.2. Propoziţii completive directe, introduse prin:
• pronume relative: Știu ce vrea. Fac câte îmi trec prin cap. = CD relativă
• pronume interogative: Pe cine vrei să cred? = CD interogativă (GALR, II, 384)
• cazul imbricării: Nu știu 1/ pe care merită2/ s-o aleg.3/ pe care=conj.subord. În 2 CD și funcție
sintactică de Cd în 3 SB (regent: vb.„să aleg”)
• conjuncții subordonatoare: Spune să vii. Spune că te-a invitat. Vrea ca să scrii. Voi analiza dacă este
corect rezultatul.. Ne dorim ca această pandemie să ia sfârșit. Uităm uneori1/ cum trebuie 2/să-i fim
aproape celuilalt.3/ (imbricare: „cum”=conj.subord. În 2CD și Ccm în 3 SB )
• 2.1.4. Dublarea CD
• 2.1.4.1. Dublarea CD: Pe oricine venea 1/ îl asculta cu atenție. 2/ pe oricine=funcție
cumulantă: Cd + S, Ac 1
• 2.1.4.2. Nedublarea CD: Dacă te-am înțeles, am făcut-o pentru că meritai.
• 2.1.4.3. Reluarea CD printr-un Cd din regentă: Că va reuși1/, asta își dorea. 2/ asta=
Cd reluat (reia 1 CD)
• 2.1.5. Realizări neprototipice
• Propuneri de analiză pentru exemplele din GALR, II, p. 387 și 388
• Exemplele cu construcţii partitive, de tipul: A mai luat (unele, câteva) din cărți. 
unele, câteva= Cd neexprimat; „din cărți”=A.s.prep. (NU e vorba despre Cd/ „construcții
care se îndepărtează, real sau aparent, de la tiparele considerate canonice).
• Imbricarea (GALR, II, 388 NU este imbricare, ci funcție cumulantă)
• Adăugăm: funcția cumulantă: Știu la ce gândești.  la ce=conj.subord. La nivelul frazei
(2 2CD), respectiv funcție sintactică de CPrep.
2.2. Realizările poziției sintactice Cd în Ginterj:
Na(-ți) cărțile! Iată-mă! Pleosc! alta!
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 2. Clasa de substituție: complementul secundar (1)
2.1. Nominal neprepozițional
2.1.1. Substantiv: Ne-a învățat gramatica. (subst art.) Ne-a învățat carte. (subst.neart.)
2.1.2. Pronume sau locuțiune pronominală: L-am învățat multe/ astea/ câte și mai câte.
2.1.3. Verb nepersonal: L-am învățat a vorbi româna. (NU și în cazul exemplelor: L-am
convins a spune/ a ședea/ a cânta , unde inf.=Cind. – Cf GALR, p.304)
2.2. Subordonata completivă secundară introdusă prin:
2.2.1. pronume relative cu valoare conjuncțională: Nu l-am învățat ce să scrie.
2.2.2. conj. subord.: Ne-a explicat cum să ne protejăm de virus.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 3. TOPICA și PUNCTUAȚIA POZIȚIILOR SINTACTICE Cd ȘI Csec
Cd
Postpunere:
Cd se plasează imediat după verbul tranzitiv regent, fără a se despărți de virgulă, când Cd este
exprimat prin pronume sau dubla exprimare : prin subst și clitic pronominal reluat sau
anticipat.
Obligatoriu postpus, în cazul exprimării prin verbe nepersonale: Poate citi.
Antepunere:
Nu se desparte prin virgulă, când Cd impune sensul textual: Cartea2a/pe care ți-am dat-o 1/să
mi-o restitui în două săptămâni.2b/ A vorbi de la mama am învățat. (GALR, p.390)
Se desparte de virgulă:
• dacă Cd este în topica inversă (antepus) față de regent și e reluat printr-un clitic pronominal:
Cărțile, adu-mi-le, te rog!
• dacă între regent și Cd intervin alte poziții sintactice, de obicei circumstanțiale: Te rog să-mi
aduci, până mâine, cărțile!
• dacă între regent și Cd intervine o construcție incidentală: Să-mi aduci, te rog, cărțile
împrumutate!
Csec
• Csec se folosește frecvent în postpunere față de regent: Ea m-a învățat gramatica.
• Rareori apare antepunerea (folosindu-se și virgula): Gramatica, ea m-a învățat. Ce
înseamnă predicat, asta l-a întrabat.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
4. Relația complementului direct cu alte poziții sintactice
CONFUZII:
1. complement direct ≠ subiect
Rezolvarea: prin topică, și anume: subiectul este antepus verbului
predicat, iar complementul direct postpus – El mi-a dat cartea;
prin folosirea elementelor suprasegmentale: intonație, accent:
„Dragostea ne-o țină zeii” (Blaga); prin întrebări: cine? pentru
subiect, ce?=ceva pentru complementul direct
2. complement direct ≠ atribut (exprimare cantitativă, în
special): Mi-a adus trei kilograme de mere.
Notă: Am chemat douăzeci de copii.
3. complement direct ≠ complement prepozițional
Cd: a crede ceva/ pe cineva: O cred. Crede ce vede.(Cd) Am supărat-o
pe Elena.
C Prep: a crede în ceva: Crede în vorbele lor. / M-am supărat pe Ana.
4. Există regent verbal pentru ambele poziții sintactice (Cd și
CPrep): a conta, a schimba, a paria, a pune rămășag, a înlocui ceva
(Cd)/ pe ceva, cu ceva (CPrep): Nu schimb casa pe mașină.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Bibliografie
• *** Gramatica limbii române, vol. II. Enunțul, Editura Academiei Române,
București, 2005, pp.313-371.
• *** Gramatica de bază a limbii române, coord. Gabriela Pană Dindelegan, Editura
Univers Enciclopedic Gold, București, 2010, pp. 406-426.
• *** Gramatica de bază a limbii române. Caiet de exerciții, coord. Gabriela Pană
Dindelegan, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2010, pp. 65-66.
• Chiorean, Luminița, Limba română. morfosintaxa. Teste-grilă, Colecția „Didactica”,
Editura Universității „Petru Maior”, Tg. Mureș, 2008, pp. 62-102.
• Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, Editura Polirom, Iași, 1997, pp. 369-
390.
• Matei, Pamfil, Morfosintaxa limbii române contemporane, Editura Imago, Sibiu,
2002, pp. 101-123.
• Neamțu, G.G., Teoria și practica analizei gramaticale. Distincții și ...distincții(cu trei
seturi de grile rezolvate și comentate), Editura Paralela 45, Pitești, 2014, pp. 267-
270; pp.275-302.
• Pană Dindelegan, Gabriela, Dragomirescu, Adina, Nedelcu, Isabela, Morfosintaxa
limbii române. Sinteze teoretice și exerciții, Editura Universității din București,
2010, pp. 95-96

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Argumentați rolul complementelor direct și secundar în
configurarea mesajului
• 1)............................................................................................................
................................................................................................................
........................................................................................................

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.