Facultatea de Științe și Litere „Petru Maior”

Complementele circumstanțiale de cauză, de scop,

condițional, concesiv, consecutiv și
subordonatele corespunzătoare
(4 ore curs; 4 ore seminar)

Limba română contemporană. Sintaxa, II RE

Conf. univ. dr. Luminița CHIOREAN

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 SUMAR
• 1. Cadru de definiţie
• 1.1. Abordare sintactică

• 2. Clasa de substituție (de echivalențe funcțional-sintactice

sau clasa lexico-gramaticală de exprimare) a variantelor de
circumstanțiale: de cauză, de scop, condițional, concesiv și
consecutiv

• 3. Topica și punctuația circumstanțialelor în discuție

• REFLECȚIE : Menționați câteun motiv pentru importanța

prezenței la nivelul enunțului a fiecărui circumstanțial
discutat!

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 1. CADRU DE DEFINIŢIE
C. c. de cauză: component al enunțului prin care se specifică motivul (cauza, pricina) care antrenează
desfășurarea unui proces, având ca echivalent sintactic la nivelul frazei CZ (circumstanțiala de cauză)
introdusă prin conj. subord. cauzale întrucât și sinonimele acesteia: fiindcă, pentru că, deoarece, căci,
(mai ales) că, cum „cauzal”... Atenție la corelative: atunci..., cum „cz.”..;
Întrebări: din ce cauză/ motiv/ pricină?
C. c. de scop (final): component al enunțului prin care se exprimă finalitatea, ținta, scopul desfășurării
unui proces, având ca echivalent sintactic la nivelul frazei CS (circumstanțiala de scop sau finala)
introdusă prin conj. subord. compusă pe=recedată sau nu de prep. (pentru) ca să.
Întrebări: în/ cu ce scop/ țel/ țintă?
C. c. condițional: component al enunțului prin care se exprimă condiția de a cărei îndeplinire depinde
desfășurarea unui proces, având ca echivalent sintactic la nivelul frazei CCDȚ (circumstanțiala
condițională) introdusă prin conj. subord. dacă (de) Atenție la corelativele condiționale: numai/
doar...așa/ dacă...
Întrebare: cu ce condiție?
C. c. concesiv: component al enunțului prin care se exprimă contrazicerea/ excluderea unui raport de
condiționare (de inferență) între două procese comunicate, având ca echivalent sintactic la nivelul
frazei CV (circumstanțiala concesivă) introdusă prin conj./ loc. conj. subord. concesive: deși, chiar dacă
(chiar de/să), cu toate că ș.a. Atenție la corelativele concesive: deși...,(și )totuși/ tot...
Întrebare: în ciuda cărui fapt....?
C. c. consecutiv: component al enunțului prin care se exprimă rezultatul, urmarea desfășurării unei
acțiuni, a unui eveniment sau a existenței unei stări, care presupune un anume grad de intensitate,
având ca echivalent sintactic la nivelul frazei CNS (circumstanțiala consecutivă) introdusă prin conj.
subord. consecutivă: încât. Atenție la corelativele consecutive: atât(a)..., încât...
Întrebare: care este urmarea faptului că....?
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 1. CADRU DE DEFINIŢIE.1.1 Abordare sintactică
Toate complementele circumstanțiale sunt adjuncți ai unui verb (adverb sau interjecție cu val predicativă)/
|GV.

Exemplificăm prin poziția sintactică de Ccz/ CZ:

Întârziind (din ce cz nu a putut?=Ccz) la serviciu, 2a/deoarece (Ss) a fost blocat (Pv1) în
trafic,1/ (Ss) nu a putut (Pv2)participa la ședință.2b/
1= CZ(2) (din ce întârziind?=de aceea) deoarece
2=PP
Notă. Ex: Fiind întârziat... =gerunziu, perfect; Fiind obligat ...=gerunziu, perfect;
Răzgândindu-se....=gerunziu, reflexiv

Cum nu a citit 1(Ss)cartea,1/ (Ss) nu poate2 2/(Ss) să înțeleagă3 mesajul. 3/

1=CZ(2)(din ce cauză nu poate? =de aceea) cum „cauzal”
2=PP
3=CD(2) (ce poate?=ceva)

(Ss) S-a retras din proiect 1/, mai ales că nimeni nu-i lua în seamă(loc.vb.= a aprecia)
ideile. 2/
1=PP
2=CZ(1) (din ce cauză s-a retras?=de aceea) că
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 2. Clasa de substituție: Cc cauză
• CZ: conectori cauzali: căci, cum, că, dacă, de bine ce (că), de ce, din ce, pentru ce, fiindcă, întrucât,
unde, din cauză că, deoarece, din pricină că, din moment ce, de vreme ce, pe (pentru) motiv că, odată
ce.
• Ccz/verbe nepersonale: gerunziu (activ, reflexiv sau pasiv) (Cf GALR, p.531: Ccz sau Cprep???
/infinitiv perfect :
• Ss Era furios(Pn1) de a nu fi reușit. (infinitiv, perfect/ Ccz)… pentru că/ întrucât nu ar fi
reușit.= CZ
• furios, invidios, bucuros, trist, supărat, întristat, copleșit [+Uman] ... DE CEVA= CPrep, NU
dintr-o cauză!!!!! „de a nu fi reușit”=CPrep)
• Ccz/ adverb sau loc adv.: De ce nu-mi (=Detic) vii?/ La ce te mai (=adv discursiv repetitiv) plângi? De
aceea/ de asta (=ccz/loc.adv.cz) nu mai merg la ei (Ccl/Ac3)
• Ccz/ subst.: Tremură de frig. (Cczdintr-o cauză)// Se scutură frunzele de vânt. (ccz)
Notă. GALR, 533: Din alte (Aadj/adj.pron neh, Ac2) pricini (motive=Ccz) (Ss) nu a răspuns. Din diverse
(Aadj/adj, Ac2)considerente(Ccz) (Ss) a fost respins.(Pv. Vb pasiv) Cel nebun(S/subst., N1, art dem.) din
lipsa (Ccz/subst., Ac3) minții (Asg/subst., G1)se cunoaște (Pv/vb, reflexiv-pasiv-impers.) de îndată.
(Ccm/ loc.adv.mod „repede, imediat”)(„lipsa”=„absența”)
Notă. GALR consideră grupările de tipul: pe motivul ăsta, din aceste motive etc. ca „referențiale deictice
discursive”. NU este corect, fiindcă deictic (anaforic) este doar demonstr. „ăsta”, „aceste”
Notă. Din pricina/lipsa/din cauza (aceasta), apud GALR (534)= cvasilocuțiuni??? cu regim de genitiv.
NU! Fiindcă sunt substantive, Ac3+atribut, G1. Doar structura „de dragul” este loc.prep. cu regim de
genitiv (de dragul copilului=G3; de dragul tău=Ac2; din drag de tine=Ac3 )
Ccz/ pronume sau adj. pron.: De dragul vostru (Ac2) voi veni. De dragul alor voștri (G3) voi veni.
• !!! CCz/ adj sau participiu cu val adj.: (GALR, 532) Bucuros că a câștigat, (CPrep: Bucuros de
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
2. Clasa de substituție : Cc scop (a)
CS: regenți verbali: (Ss)Muncește mult (Ccm/adv mod neh cantitativ)1PP/ ca să reușească
(Ss).2CS/ Dumnezeu ne-a lăsat darurile vieții 1PP/ ca să ne bucurăm (Si) de ele 2CS/, nu [a
lăsat] Pv eliptic/ adv de negație 3PP/ ca să le disprețuim. 4CS/(O. Paler)// De asta(Ccscop
anticipat=2CS/dem. Ac3) (Ss) n-a venit1PP/ ca să arate(Ss) 2CS/că (Ss) e supărată (Pn) pe
noi (CPrep).3 CD//

Conectori: ca să, ca ... să, să: Și,2a/ ca să mai potolească (Pv1)(Ss) bucuria împărătească,
1CS/ ursitoarea i-a spus (Pv2)2bPP/ că fetița n-o să aibă (Pv3) minte (expresie vb: Pv/vb, ind,
viit.perifrastic + Cd)deloc. 3CD/ (I.L. Caragiale)/ Ca să descoperi (Si) ceva (Cd/pron.neh.
compus, Ac1)1CS (în ce scop ai?)/, (Si)ai nevoie de o echipă.2PP/ (I.L. Caragiale)// (Si)
Alungat-o (Cd ant/p.p., Ac)-ai (Pv1/p.c.)pe dânsa (Cd/p.pers, Ac1: „pe”=morfem intra-
Ac)1PP,/ ca departe de părinți (Ccl/subst, Ac3)/ În coliba (Ccl/subst., Ac3) împistrită
(Aadj/adj, Ac2) ca să nască(Pv2/vb, conj, prezent)un pui (Cd/subst.Ac1) de prinț
(Asprep/subst., Ac3).2CS (în ce scop ai alungat?)/(Eminescu)

Cc scop: vb nepersonal, infinitiv sau supin: (Ss) A plecat pentru a pescui (Ccs/vb.pred.,
inf)păstrăvi (Cd/subst., Ac1). (Ss) S-a anunțat pentru a fi lăudat (Ccs/vb.pred., inf, pasiv)
(Ss) S-a implicat în această (Aadj/adj pron dem, Ac2) acțiune (CPrep/ subst., Ac3) spre a se
disemina (Ccs/vb.pred., inf reflexiv-pasiv-impersonal) corect (Ccm/adv mod, grad pozitiv)
informațiile (S). (Ss) A plecat la pescuit (Ccs/vb.pred., supin).

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

2. Clasa de substituție : Cc scop (b)
• Cc scop/ subst., pronume, precedate de prep. precum: întru, pentru, spre, la sau
loc. prep. în vederea:
• De ce (Ccz/pron intrerog. Ac3) nu voi (Si)1PP/ [ca… pentru nume, pentru glorie (Ccs/
subst., Ac3 - în ce scop să scriu?) să] scriu (Si)2CD?? (Eminescu)
• Mai (Ss) zăbovea pe uliți (Ccl/ subst., Ac3) întru așteptarea (Ccs/subst., Ac3) zorilor
(AsG/ subst., G1). (M.Caragiale)
• În vederea obținerii (Ccs/ subst. G3 – cu ce scop trebuie?) unei burse (AsG/subst.,
G1+art.neh.) de studiu (Asp/susbt.Ac3),1a/ [ca… candidații (S2)2a/ trebuie (-Pvi1)1b/
să] treacă(Pv2) testul (Cd/subst., Ac1).2b/ 1=PP; 2=SB
• Caut ajutor(Cd) la/pentru curățenie.(Ccs)

• Notă. (GALR, 547. O interpretare) Constr. de tipul: cu scopul/ cu intenția/ în

speranța/ în eventualitatea/ în interesul= subst., Ac3, și NU loc.prep. cu regim de G3: A
întrebat în speranța [că va reuși (=AT)] să-l determine să recunoască adevărul./ Te rog,
în interesul tău, vino negreșit! (I.L. Caragiale) subst.+prep/ Ac3 + atribut (aici,
tău=Aadj/ Ac2)
• Notă. Doar structura „de dragul”/ „de dragul”=loc.prep/ G3: Se face deseori de râs
susținând unele ipoteze numai de dragul de a se arăta bine informat. (GALR, 548)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 2. Clasa de substituție: Cc condițional
• CDȚ: Dacă te iei (Si) după măgar, 1/te duce (Ss) la stână.2/
1=CDȚ(20 (cu ce condiție duce?) dacă; 2=PP
Dacă reușești (Si), 1CDȚ (2)/ bravo (Pvi./interj pred.)! 2/
De(=dacă)-ar ști (Pv/cond-opt, prezent) omul1/ ce-ar păți (Ss),2/ dinainte s-ar păzi (Ss)!3/
1=CDȚ (3)(cu ce condiție s-ar păzi?) de (dacă); 2=CD(1) (ce ar ști?=ceva) ce; 3=PP
Vino (a veni/ Pv1/ vb.pred., imperativ, p.a-II-a, sg., fm.afirm.),1/ că, 3a/ de (=dacă) nu[vii] (Pv2 / adv de neg),2/ mă supăr (Pv3)!3b/
1=PP; 2= CDȚ (3) (cu ce condiție mă supăr?) de (dacă); 3= CZ(1) (din ce motiv să vii?) că
În locul cui (funcția cumulantă: Ccopoz+S/ G3) a vorbit,1/eu n-aș fi spus asta.2/
1=CDȚ (2) (cu ce condiție n-aș fi spus?) în locul cui (în frază=conj suborsd+loc prep); 2= PP
El (S2), 2a/de (=dacă)-aș fi fost (Pv1)eu de față, 1/ nu ar fi răspuns (Pv2) așa ceva.2b/
1=CDȚ(2) (cu ce condiție nu ar fi răspuns?) de (dacă); 2=PP
Conectori specializați: în caz că, dacă (de), plus: să, când, fără să, în locul cui
• Cc condițional/ verbe nepersonale, gerunziu: Neputând 2a/ să te ajungă (Pv1) (Ss), 1/ crezi (Pv2) (Si) 2b/ c(ă)-or vrea(Pv3) (Ss) 3/ să te
admire (Ss)?4/(Eminescu)
1=CD(2) (ce neputând?=ceva) să; 2= PP; 3=CD (2) (ce crezi?=ceva) c(ă); 4= CD(3) (ce-or vrea?=ceva) să
• Ccdț/ adverb: A trebuit (-Pvimp1)1/ să fug (Si), 2/(întrucât/fiindcă/că) altminteri (altfel)(Cccdț/adv.mod) o pățeam(Pv3/ loc.vb pred „a
greși”).3/
1= PP; 2= SB (1) (ce a trebuit?=faptul) să; 3=CZ(2) (din ce cauză să fug?) (întrucât)
• Ccdț/ substantiv: Fără aceste (care?=Aadj./adj.pron.dem.de.apr., se ac....„trepte” –Ac2) trepte (cu ce cdț?=Ccdț/ subst., Ac3), oamenii nu ar mai
găsi (Pv/vb.pred. Cond.-opt., prezent) azi (Cct/adv timp) drumul (ce?=ceva Cd/s.c.s., Ac1) peșterii (AsG/ scs., G) Șugo (Asunsbt N sau falsa apoziție/
sps, N)
În cazul(Ccdț/Ac3) (situația/circumstanța/contextul) unui incendiu (AsG), chemați (Si) pompierii (Cd)!
Ar fi suferit(Ss=ei), în cazul (cu ce condiție ar fi suferit?=Ccdț/ subst., Ac3)1/ în care nu ar fi fost aleși (de către cineva...=Pv/vb.pred.pasiv, cond.-
opt., perfect)2/ (2=AT). (NU toată sintagma, apup=d GALR, 556)/ În caz de viscol, salvați-vă!
!!! Ccdț/ adj sau participiu cu val adj.: (GALR, 555): [Fiind] Singură, nu se ducea în excursie.  [Fiind] Singură=Ccdț/ constr vb de tip
nominal, eliptică de copulativ, exprimată prin Np/ adj, N2 // [Fiind] Invitat, ar veni și el.  Ccdț/ vb.pred, gerunziu, pasiv (eliptic de
auxiliar)!!!!
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 2. Clasa de substituție: Cc concesiv (a)
CV: conectori specializați plus adverbe corelative concesive: deși, chiar dacă
(să), chiar de, chit că, cu toate că, batâr că, măcar că (să). De bine ce, oricum,
cât, oricât de, oriîncotro, oricare, oricât(-ă, -i, e)..., ... și totuși (tot):
Deși au solicitat(Ss), 1CV (în ciuda cărui fapt nu s-a aprobat?) /(și tot=adv.
concesive corelative cu 1CV) nu li s-a aprobat(Pv/vb pred., refl=pasiv).2PP

Chiar de se întâmplase (-Pvimp)uneori (Cct/adv timp)1CV(3)/ să-i placă

(Ss) fetei, 2SB(1)/nu se învoiseră, în ruptul capului, părinții.3PP/ (M.
Caragiale)/
Cu toate că i-am spus (Si)1CV (3)/ că nu vreau(Si),2CD(1)/ Mi-a dat
(Ss)3PP/noaptea-n somn să beau (Si)/ Întuneric, 4CD(3)/și/-am băut
(Si)urna întreagă. 5PP-și-3PP/(Arghezi)

Astfel, băiatul e dibaci (Pn/cop+Np/adj inv), 1PP/batâr(=măcar) că-i tinerel

(Ss). 2CV(1)(Sadoveanu)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

2. Clasa de substituție: Cc concesiv (b)
(Chiar)Să aibă Leana-n frunte stea.1CV/ Nu-i partea ei 2PP/ce-i partea mea3SB/!
(Coșbuc)
Și 2aPP/cumu-i de păcătoasă, 1CV/tot se ține de frumoasă.2bPP/
De unde are1CV/, de unde n-are2CV/, (totuși)Veta face mereu parastase pentru soldații
germani. 3PP/(media)
(Ori)Cât am fi unii 2aCV/- zice-se 1PP incidentă/- de neconformiști sau de
originali,2bCV/ partea de neconformism e mult mai mare decât cea de originalitate3PP,/
fiindcă altminteri nimic n-ar funcționa. 4CZ/(media)
(Ori)Cât e baba de bătrână, 1CV/tot dorește voie bună. 2PP/(Proverb)
[Chiar să] Joace unul și pe patru1CV/ Totuși tu ghici-vei chipul2PP/ (Eminescu)
Deși [era] frig, 1CV/era plăcut.2PP/

• Cc concesiv/ verbe nepersonale, gerunziu: Chiar neștiind (Ccv)nimic, tot spera1PP/

că va promova examenul2CPrep/
• Cc concesiv/ adverb sau loc. adv.: Oricum (Ccv), tot va afla. / Nu vrea1PP/ să meargă
nici în ruptul capului (Ccv/ loc.adv. „deloc”, „nicicum”). 2CD/În nicun caz (Ccv/loc
adv. „nicidecum”) nu-i voi spune asta.
• Cc concesiv/ substantiv sau pronume: Cu toți (Aadj) banii (Ccv) lui, tot nu s-a ales cu
nimic.
În ciuda acuzelor (Ccv)aduse, nu-și schimbase comportamentul.
Chiar și fără călăuză (Ccv) tot s-a descurcat.
Chiar fără tine(Ccv/p.pers., Ac3)/ ai săi(Ccv/pron.pos, Ac3), [și tot] va merge în
excursie.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
2. Clasa de substituție: Cc consecutiv
CNS: Conectori: încât (conj.specializată), de, că, (pentru)
ca...să (corelativele: astfel, așa/atât, -a, în așa fel, într-atât, până
într-atât, până acolo, destul..., încât...)
• Vorbea neobișnuit de bine englezește, 1PP/ încât mă întrebam
2CNS(1) dacă nu cumva engleza este limba ei maternă.3CPrep
• E așa de pustie (Pn? Vb cop+Npm) această curte și strivită
(Np/adj prov din part) de o lumină (cAg) dură la amiază,
1PP/încât din ce în ce mai des mă cred în afara timpului.
2CNS/(O. Paler)
• E așa de frumoasă, 1PP/de parcă se oprise dintr-un basm
până-n albul zăpezii. 2CNS/
• În fața lumii mari 2aPP/ce se întindea în ochii lui 1AT(2)/, se
simți atât de mic,2bPP/ că (=încât)-l cuprinse o neliniște
dureroasă. 3CNS(2) (care e urmarea faptului că se simți...?) că/
(Rebreanu)
Cc consecutiv/ verbe nepersonale, infinitiv, rar gerunziu:
E suficient de inteligentă pentru/ spre a înțelege.
Așa s-a emoționat, începând aproape să plângă.
Cc consecutiv/ substantiv: Muncea până la epuizare. Era
înspăimântat de moarte.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 3. Topica și punctuația
• Toate circumstanțialele = topică liberă (postpusă = „obiectivă”
sau antepusă = „subiectivă”) , „mobilitatea”=trăsătură
distinctivă a acestora
• Ccz= se desparte sau nu prin virgulă de regent, în funcție de
rolul semantic în enunț
• Cc scop în topică postpusă nu se desparte de regent prin
virgulă; antepus, este opțională folosirea virgulei. Față de Ccz,
în general, Cc scop nu se desparte prin virgulă de regent.
• Cc cdț = topică liberă, se desparte, în general, prin virgulă de
regent.
• Cc concesiv se desparte prin virgulă de regent, indiferent de
topică.
• Cc consecutiv = topică și punctuație liberă; în general, în topică
antepusă regentului, se desparte prin virgulă.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Bibliografie
• *** Gramatica limbii române, vol. II. Enunțul, Editura Academiei Române,
București, 2005, pp.313-371.
• *** Gramatica de bază a limbii române, coord. Gabriela Pană Dindelegan, Editura
Univers Enciclopedic Gold, București, 2010, pp. 406-426.
• *** Gramatica de bază a limbii române. Caiet de exerciții, coord. Gabriela Pană
Dindelegan, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2010, pp. 65-66.
• Chiorean, Luminița, Limba română. morfosintaxa. Teste-grilă, Colecția „Didactica”,
Editura Universității „Petru Maior”, Tg. Mureș, 2008, pp. 62-102.
• Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, Editura Polirom, Iași, 1997, pp. 369-
390.
• Matei, Pamfil, Morfosintaxa limbii române contemporane, Editura Imago, Sibiu,
2002, pp. 101-123.
• Neamțu, G.G., Teoria și practica analizei gramaticale. Distincții și ...distincții(cu trei
seturi de grile rezolvate și comentate), Editura Paralela 45, Pitești, 2014, pp. 267-
270; pp.275-302.
• Pană Dindelegan, Gabriela, Dragomirescu, Adina, Nedelcu, Isabela, Morfosintaxa
limbii române. Sinteze teoretice și exerciții, Editura Universității din București,
2010, pp. 95-96

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Menționați câteun motiv pentru importanța prezenței la
nivelul enunțului a fiecărui circumstanțial discutat!

• 1)Cc de cauză:.............................................................................

• 2) Cc de scop: .............................................................................

• 3) Cc condițional: ......................................................................

• 4) Cc concesiv: ...........................................................................

• 5) Cc consecutiv: .......................................................................

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Explicații: CUM
• Cum „modal”: Cum îți (Si) așterni,1/ așa (Si) dormi.2/
1=CM (2) (cum dormi?=așa) cum („modal”); 2=PP
adv. corelative: cum...., așa (adv mod)
În 1CM, cum=Ccm/adv rel.de mod
(Si)Știu 1/cum ești (Si).2/
1=PP; 2=CD(1) (ce știu?=ceva) cum= conj subord în frază; cum=Np în 2CD

• Cum „temporal”: Cum (Si) deschizi ușa,1/ intră frigul.2/

• 1=CT(2)(când intră?=atunci) cum („temporal”, fără funcție sintactică în 1
CT); 2=PP

• Cum „local”: Cum treci (Si) apa,1/ lemnele-s pe sponci (Np/loc.adj.).2/

1=CL(2) (unde-s pe sponci?=acolo) cum („local”)=conj.subord. În frază, fără
funcție sint în 1CL; 2=PP

• Cum „cauzal”: Cum m-ai certat (Si),1/ (Si) m-am supărat...iremediabil2/

1=CZ(2) (din ce motiv m-am supărat?=de aceea) cum („cauzal”)=conj.
subord. în frază, fără fct. Sint. în 1CZ; 2=PP

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.