Sunteți pe pagina 1din 12

Facultatea de Științe și Litere „Petru Maior”

Atributul. Atributiva. Apoziția


(2 ore curs; 2 ore seminar)

Limba română contemporană. Sintaxa, II RE

Conf. univ. dr. Luminița CHIOREAN

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
SUMAR
1. Cadru de definiţie. 1.1. Abordare sintactico-semantică
2. Tipuri de atribut
2.1. Atribut adjectival
2.2. Atribut substantival
2.3. Atribut pronominal
2.4. Atribut verbal
2.5. Atribut adverbial
2.6. Atribut interjecțional
2.7. Atributiva
3. Manifestarea relației de dependență
3.1. Recțiunea
3.2. Prin conectori (jonctive)
3.3. Acordul
4. APOZIȚIA
Bibliografie
REFLECȚIE : Menționați 1 motiv pro-Atribut/ Apoziție- teorie gramaticală
și aplicație comunicativ-pragmatică – pentru prezența în enunț/rolul în
mesaj
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
1. CADRU DE DEFINIŢIE.1.1 Abordare sintactico-semantică
Atributul=component sintactic al GN, adjunct al centrului nominal, de obicei un substantiv
regent (ne)articulat
• Regentul substantiv comun admite o gamă variată de determinative atributivi (Asp:
„livada de vișini”; AsD: „dăruirea de rechizite copiilor”; AsG: „cartea elevului”; Aa: „carte
prețioasă”; ApG: „poemele acestuia”; Apprep: „apropierea de noi”; ApD: „conferirea de
medalii celorlalți”; „brațele-i deschise”; Aadv.: „apartamentul de deasupra”; „întoarcerea
acolo”; Avb: „cartea de colorat”; Ainterj: „ritmul tic-tac”) față de regenții substantiv
propriu, pronume, numeral (Aadj: „Mircea însuși”; „el însuși”; Aadv: „acela de sus”; Avb:
„acela de colorat”; Apprep: „doi dintre ei” etc.)
• Atributele se grupează în funcție de clasa lexico-gramaticală, inventariindu-se următoarele
tipuri de atribute: substantivale, adjectivale, pronominale, adverbiale și, adăugăm,
interjecționale. La nivelul frazei, atributive relative și conjuncționale.
• Atributele pot avea roluri semantice de: calificare (exprimate prin adjective, substantive
precedate de prepoziții), cuantificare (exprimate prin adjective nehotărâte, numerale cu
valoare adjectivală), de categorizare/ clasare (exprimate prin adjective, substantive
precedate de prepoziții) sau roluri actanțiale: Posesor („copilul lui”), Agent („intrarea ta la
facultate”, Pacient, Beneficiar, Experimentator („iubirea mea” etc.
• În funcţie de gradul de dependență față de centru, atributul poate fi neizolat, restrictiv
(adică atributul descriptiv) sau izolat, marcat în scris prin semne de punctuație (virgulă
sau două puncte), nerestrictiv (adică atributul explicativ sau apoziția, evidențiem noi).
• În funcție de exprimare, se constată apropieri între atribut și numele predicativ: „carte
interesantă” vs. „carte e interesantă”
• Atributul admite repetarea prin coordonare: „carte interesantă, aleasă și recomandată”,
precum și extinderea prin apoziționare: „carte beletristică, adică de poezii, de povești și
comedii”)
• ÎNTREBĂRI puse regentului nominal: care? ce fel de? al, a, ai ale cui? cui?=doar
pentru tributul în D; sens posesiv=al cui+formă de D pentru ApD/Dposesiv
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
2. TIPOLOGIE (I). 2.1. ATRIBUT ADJECTIVAL
1. Aadj=exprimate prin:
• adjective propriu-zise:
• „om corect”; „haine noi”; „om mișel”;
• locuțiuni adjectivale:
• „lucru de doi bani”(=„neînsemenat”); „om de nimic”(=„netrebnic, mișel”); „om
cu stea în frunte” (=„ales”)
• adjective provenite din alte părți de vorbire prin conversiune
(adjectivizare):
• din numeral/ loc.nr.: doi prieteni; al doilea cal;
• din pronume/ loc.pron.: omul însuși; cartea mea; acel copil; niciun caiet;
• din verb, participiu/ gerunziu: „frunze căzute”, „lebădă murindă”;
• adjective invariabile provenite din:
• substantiv: „câini mai bărbați”; „lumină fecioară”;
• adverb: „om bine”; „triunghiuri asemenea”; „haine gata”;
• interjecție: „halal om”;
• prepoziție: „la cireșe” („la”=„multe”, adj. nehot. cantitativ) ;
• adjective nehotărâte invariabile:
• „alde Popescu”, „niscai(va) cozonac”, „niște pâine”

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


2. TIPOLOGIE (II)
• 2.2. ATRIBUT SUBSTANTIVAL
• AsG: Mânia a trei dintre ei...
• AsubstG/ loc. substantivală: Trăiește el vremea aducerilor-aminte?
• Asprep: Mânia a trei dintre prietenii lui...(Ac)
.......................................................................G
............................................................................(D)
• AsD: Conferirea de diplome câștigătorilor...
• AsN: Vărul Ion este un om onest. (V1)
Vere Ioane, vino cu noi! (V pro-N)
• 2.3. ATRIBUT PRONOMINAL
• ApG: Cărțile lor/ multora/ acelora sunt interesante.
• Apron D: Oferirea de diplome acelora dintre ei ... (D)
„Haina-i măturând pământul...” (Dposesiv)
• Apprep: Trei dintre aceștia au plecat. (Ac)
Decizia împotriva acestora a fost semnată. (G)
Decizia grație acelora care l-au ajutat a fost apreciată.(D)
• Apron/ loc.pronominală:...................................................
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
2. TIPOLOGIE (III)
• 2.4. ATRIBUT VERBAL
• Avb/ infinitiv, activ: ...................................
• Avb/infinitiv, reflexiv: ...............
• Avb/ infinitiv, pasiv: .....................
• Avb/ supin: .................
• Avb/ gerunziu: .......................
• 2.5. ATRIBUT ADVERBIAL
• Aadv/ adverb: ...............................
• Aadv/ loc.adv.: ....................................

• 2.6. ATRIBUT INTERJECȚIONAL


• Ainterj/ interj afectivă:...........................
• Ainterj/ onomatopee: ....................

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


2.7. ATRIBUT realizat PROPOZIȚIONAL: ATRIBUTIVA
• Propoziție relativă, introdusă prin pron. relativ cu val.
conjuncțională (cine, ce, care, cât):
• Colega pe care o vezi e isteață foc.
• ...............................................................
• Propoziție conjuncțională, introdusă prin:
• conj.subordonatoare (că, să, ca să, ca...să, dacă...):
• ..............................................................
• .............................
• .................................
• adverb relativ cu val. conj. (unde, când, cum):
• ................................
• ....................................
• .............................

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


3. Manifestarea relației de dependență (I)
• 3.1. RECȚIUNE = flexiunea substantivului/ a pronumelui cu funcția de atribut, în sensul
că centrul nominal impune adjunctului-atribut forma cazuală neprepoziționlă de
genitiv sau dativ
• 3.2. Dependența atribuită prin CONECTORI – prin jonctivele cu regim cazual (G; D;
Ac), adică prepoziții și locuțiuni prepoziționale.
• G=sens cu MEU/MEA:
• prepoziţii simple: contra, împotriva, asupra, deasupra, înaintea, dinaintea
• locuţiuni prepoziţionale terminate în:
• –a: în faţa, în ciuda, în pofida, în vederea etc.
• – (u) l: împrejurul, dimprejurul, în jurul, de-a lungul, de-a latul, în largul, în susul, în josul, în dreptul, în locul, în
fundul, înlăuntrul, prin intermediul etc.
• – le: în spatele
• D= sens cu MIE
• prepoziţii : datorită (= cu sensurile: din cauza şi cu ajutorul, prin intermediul), graţie, mulţumită
• adverbele de mod cu valoare prepoziţională: potrivit, contrar, conform, asemenea, aidoma
• Ac= sens cu MINE:
• prepoziţii simple: pe, de, la, în, sub, fără, peste, spre, din etc.
• prepoziţii compuse: de la, pe la, pe sub, de (pe) lângă, de (pe) la etc.
• adverbe cu valoare prepoziţională: ca, precum, decât, cât etc.
• locuţiuni prepoziţionale terminate în:
• - de: în loc de, în caz de, pe motiv de, din cauză de, în (pe) timp de, afară de, în afară de, faţă de, dincolo de,
aproape de, departe de, vizavi de, peste drum de etc.
• - cu: în legătură cu, în comparaţie cu, comparativ cu, deodată cu, o dată cu, laolaltă cu, împreună cu, potrivit cu,
conform cu etc.
• - la: referitor la, cu referire la, relativ la, cu privire la, privitor la etc.
• - alte structuri: cât despre, afară din/ în

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


3. Manifestarea relației de dependență(II)
• 3.3. Acord
• Acordul în gen și număr:
• A primit flori roșii (fem, sg, Ac2).
• Acordul în caz:
• Aduc omagiu prietenilor dragi (D2)!
• Stimate (V2) domn, te ascult!
• Mamei (D1)tale (sens posesiv, forma de D2, prin acord cu
regentul nominal), cu drag!
• Abaterea de la acord:
• Cuvântul împotriva noastră (Aadj/adj.pron.posesiv, Ac2) nu a
convins.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


4. APOZIȚIA
• În funcţie de gradul de dependență față de centru, atributul poate fi neizolat, restrictiv
(adică atributul descriptiv) sau izolat, marcat în scris prin semne de punctuație (virgulă
sau două puncte), nerestrictiv (adică atributul explicativ sau apoziția, evidențiem
noi).
• RELAȚIA APOZITIVĂ: nu este o relație de coordonare sau subordonare, ci este o
relație semantică, de echivalență discursivă
• Relația apozitivă=tip special de relație, de echivalență discursivă, constituită între
două secvențe lingvistice COREFERENȚIALE – baza (prima poziție) și apoziția (a
doua poziție)
• ÎNTREBARE: care este explicația pentru orice termen
(secvență) lingvistic(-ă) COREFERENȚIALĂ?
 În propoziție(ex. FIȘA de seminar _Exerciții aplicative):
• ATRIBUT APOZIȚIONAL exprimat în N/G/D/Ac, prin substantiv, pronume; prin adjectiv în N
• ATRIBUT APOZIȚIONAL exprimat prin adjectiv, adverb, interjecție
 În frază: Propoziția APOZIȚIONALĂ (ex. FIȘA de seminar _Exerciții aplicative)
• MĂRCI APOZITIVE pentru:
• APOZIȚIA ECUATIVĂ: acceptă prezența apozemelor (=adverbe apozitive): adică, alias, respectiv, mai
exact, și anume, mai bine-zis, așadar, precum, ca de pildă, de exemplu, ca să zic așa ș.a.
• APOZIȚIA ATRIBUTIVĂ: nu este precedată de apozeme: Prietenul meu, (adică) fire boemă, se distra
pe seama spaimei lor.
• STRUCTURI APOZITIVE: simplă vs. complexă (dezvoltată); rezumativă vs.
multiplă; tipuri semantice (de identificare, de desemnare și de reformulare)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Bibliografie
• *** Gramatica limbii române, vol. II. Enunțul, Editura Academiei Române,
București, 2005, pp.313-371.
• *** Gramatica de bază a limbii române, coord. Gabriela Pană Dindelegan, Editura
Univers Enciclopedic Gold, București, 2010, pp. 406-426.
• *** Gramatica de bază a limbii române. Caiet de exerciții, coord. Gabriela Pană
Dindelegan, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2010, pp. 65-66.
• Chiorean, Luminița, Limba română. morfosintaxa. Teste-grilă, Colecția „Didactica”,
Editura Universității „Petru Maior”, Tg. Mureș, 2008, pp. 62-102.
• Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, Editura Polirom, Iași, 1997, pp. 369-
390.
• Matei, Pamfil, Morfosintaxa limbii române contemporane, Editura Imago, Sibiu,
2002, pp. 101-123.
• Neamțu, G.G., Teoria și practica analizei gramaticale. Distincții și ...distincții(cu trei
seturi de grile rezolvate și comentate), Editura Paralela 45, Pitești, 2014, pp. 267-
270; pp.275-302.
• Pană Dindelegan, Gabriela, Dragomirescu, Adina, Nedelcu, Isabela, Morfosintaxa
limbii române. Sinteze teoretice și exerciții, Editura Universității din București,
2010, pp. 95-96

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Menționarea unui motiv a prezenței ATRIBUTULUI/
APOZIȚIEI în enunț/ rolul în mesaj
• 1)............................................................................................................
................................................................................................................
....................................................................................................

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

S-ar putea să vă placă și