Recapitulare  pentru  EN  2023                                                                            PROF.DIANA  IACOB  

I.  Greșeli  frecvente  
 Fii  atent  să  nu  faci  greșeli  de  scriere!  Corectând  portofoliile  colegilor  voștri,  am  sesizat  
următoarele  greșeli:  
•   idea  în  loc  de  ideea  
•   v-­‐a  merge  în  loc  de  va  merge,  dar  vei  scrie  v-­‐a  certat;  v-­‐a  apreciat;  l-­‐a  bătut  etc  
•   aleia  în  loc  de  aleea/  alei/  aleii  
•   șcenă  în  loc  de  scenă  
•   fașcina  în  loc  de  fascina  
•   nu  fă,  în  loc  de  nu  face  
•   adoleșcentă,  în  loc  de  adolescentă  
•   simptă  în  loc  de  simtă  
•   obijnuit  în  loc  de  obișnuit  
•   pentru  al  proteja  în  loc  de  pentru  a-­‐l  proteja  
•   tot  odată  în  loc  de  totodată  
•   mesajul  cărți,  în  loc  de  mesajul  cărții  
•   îi  crează  în  loc  de  îi  creează  
•   să  aibe  în  loc  de  să  aibă  
•   să  ști  în  loc  de  să  știi  
•   să  devi  în  loc  de  să  devii  
•   să  vi  în  loc  de  să  vii  
•   să  fi  fericit  în  loc  de  să  fii  fericit  
•   să  fii  învățat  în  loc  de  să  fi  învățat  
•   cea  ce,  în  loc  de  ceea  ce  
•   el  vroia,  în  loc  de  el  voia  
•   aș  știi,  în  loc  de  aș  ști  
•   va  venii,  în  loc  de  va  veni  
•   find,  în  loc  de  fiind  
•   Cartea  va  apare  mâine.  în  loc  de  Cartea  va  apărea  mâine.  
•   El  poate  citii.  în  loc  de  El  poate  citi.    
•   Ea  a  creeat  poezii.  în  loc  de  Ea  a  creat  poezii./  În  creațiile  sale...  
•   Ea  are  ochii  negrii.  în  loc  de  Ea  are  ochii  negri.  
•   Odaia  aceia  în  loc  de  Odaia  aceea,  dar  vei  scrie  lupii  aceia,  cerceii  aceia  
•   Colegii  noștrii  în  loc  de  Colegii  noștri  
•   Nu  fii  necăjit!  în  loc  de  Nu  fi  necăjit!,  dar  vei  scrie  Fii  vesel!  Fii  atent!  
•   Nu  fă  gălăgie!  în  loc  de  Nu  face  gălăgie!,  dar  la  forma  afirmativă  vei  spune  Fă-­‐ți  temele!    
•   Nu  zi  prostii!  în  loc  de  Nu  zice  prostii!,  dar  la  forma  afirmativă  vei  spune  Zi  lecția!  
•   Nu  du  gunoiul!  în  loc  de  Nu  duce  gunoiul!  ,  dar  la  forma  afirmativă  vei  spune  Du  gunoiul!  
•   Dacă  ai  știi  în  loc  de  Dacă  ai  ști  
•   Copii  tăi  în  loc  de  COPIII  TĂI!  
•   Argintii  clopoței  în  loc  de  Argintiii  clopoței  
•   Mi-­‐aș  dorii  în  loc  de  mi-­‐aș  dori  
•   vin-­‐o  în  loc  de  VINO!  
•   deasemenea  în  loc  de  De  asemenea  
•   Fetiț-­‐o  în  loc  de  Fetițo!  
•   Oameni  aceea  în  loc  de  Oamenii  aceia  
•   Aceiași  femeie  în  loc  de  Aceeași  femeie  
•   Plictisinduse,  în  loc  de  Plictisindu-­‐se  
•   Văzu-­‐tu-­‐l-­‐ai?  în  loc  de  Văzutu-­‐l-­‐ai?  
•   Aceleeași  fete  în  loc  de  Aceleiași  fete.  

 
                                                                      Recapitulare  pentru  EN  2023                                                                            PROF.DIANA  IACOB  

•   El  înnoată  și  se  înneacă  în  loc  de  El  înoată  și  se  îneacă.  Aceste  verbe  nu  sunt  derivate,  de  
aceea  se  scriu  cu  un  singur  „n”!  Dar  atenție  la  verbele  derivate  care  se  scriu  cu  doi  „n”!  De  
exemplu:  a  înnebuni,  a  înnopta,  a  înnegri,  a  se  înnora  
•   Eu  citi  și  ea  privii  în  loc  de  Eu  citii  și  ea  privi.  
•   Băiatului  acela  în  loc  de  Băiatului  aceluia.  
•   Băiatului  cel  rău  în  loc  de  Băiatului  celui  rău.  
•   Tu,  pune-­‐ți  cărțile  pe  masă,  iar  voi  puneți  caietele  în  bancă!  
•   TU,  SCRIE-­‐ȚI  TEMA,  IAR  VOI  SCRIEȚI  LECȚIILE  ÎN  CAIET!  
•   Ca  și  profesor  l-­‐am  sprijinit.  în  loc  de  În  calitate  de  profesor  l-­‐am  sprijinit.  sau  Ca  profesor...  
•   Fiecare  dintre  noi  vom  concura  în  loc  de  Fiecare  dintre  noi  va  concura.  Când  pronumele  
fiecare  are  funcție  de  subiect  impune    verbului  cu  f.s.  de  predicat  numărul  singular!!!    
•   A  greșit  datorită  neatenției  în  loc  de  A  greșit  din  cauza  neatenției.  Prepozițiile  care  impun  
dativul,  „grație”,  „mulțumită”,  „datorită”,  se  folosesc  în  contexte  pozitive,  iar  substantivul  
cu  prepoziție  „din  cauza”  se  folosește  în  contexte  negative:  Din  cauza  ta  nu  am  ajuns  la  
timp  la  examen./  Grație/  datorită/  mulțumită  ajutorului  tău  am  obținut  o  notă  mare  la  
examen.  
•   Însfârșit  în  loc  de  în  sfârșit  
•   defapt  în  loc  de  de  fapt  
•   dintr-­‐e  în  loc  de  dintre  
•   dintr-­‐o  dată  în  loc  de  dintr-­‐odată  
•   întradevăr  în  loc  de  într-­‐adevăr  
•   Niciunul  nu  a  venit/  Niciunuia  nu-­‐i  plac  temele./  Niciuna  nu  s-­‐a  pregătit.  
•   Pe  de  o  parte/  pe  de  altă  parte  
•   Odată  cu/  odată  ce  
•   Din  totdeauna    în  loc  de  Dintotdeauna  
 
 
II.  Nu  mai  puneți  virgulă  între  subiect  și  predicat!  De  ex:  Povestea  lui  Harap-­‐Alb,  este  un  basm.  
Vei  pune  virgule  dacă  între  subiect  și  predicat  există  o  explicație,  o  apoziție  etc.  
 De  ex:  Colega  mea,  Angela,  este  foarte  modestă.    
sau:  Angela,  colega  mea  din  liceu,  este  o  persoană  cultă.  
 
 
III.     În   analiza   unei   fraze   ai   grijă   să   nu   subliniezi   verbele   la   infinitiv,   gerunziu,   supin!   Ele   nu   sunt  
predicate!  
 
De  exemplu:  Citind  zilnic,  vei  reuși  să-­‐ți  faci  o  cultură  generală  bogată.!!!  citind-­‐  verb  la  gerunziu  
În  această  frază  ai  doar  două  propoziții:  „Citind  zilnic,  vei  reuși”  =propoziție  principală  
„să-­‐ți  faci  o  cultură  generală  bogată”=  propoziție  subordonată  completivă  directă  
 
De  exemplu:  Copilul  știa  să  glumească,  avea  mereu  ceva  haios  de  spus.  DE  SPUS=  VERB  LA  SUPIN  
„Copilul  știa”=  propoziție  principală  
„să  glumească”=  propoziție  subordonată  completivă  directă  
„avea  mereu  ceva  haios  de  spus.”=  propoziție  principală  
 
De  exemplu:  Iată  că  se  vedea  în  stare  a  imagina  aventuri  palpitante.  a  imagina=  verb  la  infinitiv  
                                               „Iată”=  propoziție  principală;    
„că  se  vedea  în  stare  a  imagina  aventuri  palpitante.”=    propoziție  subordonată  completivă  directă  
 
 

 
                                                                      Recapitulare  pentru  EN  2023                                                                            PROF.DIANA  IACOB  

IV.NU  UITA  CĂ  DUPĂ  VERBUL  A  PUTEA,  POATE  URMA  UN  VERB  LA  INFINITIV  FĂRĂ  marca  specifică  
„A”  CARE  NU  ESTE  PREDICAT!!!    
 De  exemplu:  El  nu  poate  citi  bine.  
nu  poate=  predicat  verbal    citi=  complement  direct  exprimat  prin  formă  verbală  nepersonală  de  infinitiv  
 
V.  Nu  confunda  adjectivele  propriu-­‐zise  cu  cele  participiale,  adică  provenite  din  verbe  la  participiu!  
De  exemplu:  frumos,  înalt,  mărunt  sunt  adjective  propriu-­‐zise!  
Dar    în  enunțul  „Florile  parfumate  împrăștie  arome  îmbătătoare.”  adjectivul  „parfumate”  provine    
dintr-­‐un  verb  la  participiu!  
 
VI.  Cuvintele  „lui,  ei,  lor”  sunt  pronume  personale,  nu  posesive!    
De  exemplu:  Copiii  lui  sunt  harnici.  lui=  pronume  personal,  atribut,  genitiv.  
I-­‐am  dat  lui  o  ciocolată.  lui=  pronume  personal,  complement  indirect,  dativ.  
Tot  pronume  personale  sunt  și  următoarele:  mine,  tine,  ție,  mie,  vouă,  nouă.  
 
VII.  Al  meu,  al  tău,  al  său,  al  nostru,  al  vostru  sunt  pronume  posesive  sau  adjective  pronominale  posesive!  
 De  exemplu:  Ai  mei  au  fost  în  oraș.  ai  mei=  pronume  posesiv,  subiect,  nominativ.  
                                             Copiii  mei  au  fost  în  oraș.  mei=  adjectiv  pronominal  posesiv,  se  acordă  în  gen,  număr  și  caz  
cu  substantivul  „copiii”(masc,  pl,  nominativ),  atribut  
 
VIII.  Pronumele  demonstrative  se  împart  în  4  categorii:  
-­‐   de  apropiere:  acesta,  aceasta,  acestuia,  acesteia,  acestora  etc.  
-­‐   de  depărtare:  acela,  aceea,  aceleia,  aceluia,  acelora  etc.  
-­‐   de  identitate  (se  termină  în  -­‐și):  aceluiași,  acelorași,  aceeași,  aceiași  etc.  
-­‐   de  diferențiere:  celălalt,  celuilalt,  celorlalți  etc.  
Nu  confunda  pronumele  demonstrativ  cu  adjectivul  pronominal  demonstrativ!  
De  ex:  Celorlalți  le-­‐am  dăruit  cărți.  celorlalți=  pronume  demonstrativ,  complement  indirect,  dativ  
                       Cartea  acestuia  este  pe  bancă.  acestuia=  pronume  demonstrativ,  atribut,  genitiv  
                         
Dar:  Această  carte/  cartea  aceasta  îmi  place.  aceasta=  adjectiv  pronominal  demonstrativ  de  apropiere  
               Cartea  acestui  băiat  este  interesantă.  acestui=  adjectiv  pronominal  demonstrativ,  atribut,  genitiv.    
 
IX.  Nu  confunda  genitivul  cu  dativul!  Cuvintele  care  stau  în  cazul  genitiv  și  îndeplinesc  funcția  de  atribut  
determină  substantive  (sau  substitute  ale  acestuia)    și  răspund  la  întrebările:  al,  a,  ai  ale  CUI?    
De  ex:  Am  văzut  câinele  copilului.  Al  cui  câine?  (al)  copilului=  substantiv  comun,  atribut,  genitiv  
 
DAR   Cuvintele   care   stau   în   cazul   dativ   determină   verbe,   adverbe,   adjective,   interjecții   și   răspund   la  
întrebarea  CUI?  
De  ex:  I-­‐am  dăruit  copilului  un  câine.  Cui  i-­‐am  dăruit?  copilului=  substantiv  comun,  complement  indirect,  
dativ  
 
X.  Nu  confunda  substantivele  cu  funcție  de  subiect  în  cazul  nominativ  cu  cele  fără  funcție  sintactică  în  
vocativ!  
De  exemplu:  Ion  cântă  la  pian.  Ion=  subiect,  nominativ  
Dar                                  Ion,  cântă  la  pian.  Ion=  f.f.s,  vocativ  
sau                                -­‐Stai  jos,  Maria!          Maria=  f.f.s,  vocativ  
 
XI.   Nu   confunda   atributele   cu   complementele/   circumstanțialele!   Atributele   determină   substantive,  
complementele/  circumstanțialele  determină  verbe!  
 
De  ex.  Casa  de  pe  deal  este  a  bunicilor  mei.    Care  casă?  (de  pe)  deal=  atribut,  acuzativ  Prepoziția  de  pe  
leagă  substantivul  deal  de  substantivul  casa!  
Dar  Am  cules  de  pe  deal  multe  ciuperci.  De  unde  am  cules?  (de  pe)  deal=  circumstanțial  de  loc,  acuzativ  
Prepoziția  de  pe  leagă  substantivul  deal  de  verbul  am  cules!  

 
                                                                      Recapitulare  pentru  EN  2023                                                                            PROF.DIANA  IACOB  

 
Sau    Discuția  despre  excursie  s-­‐a  încheiat.  Care  discuție  s-­‐a  încheiat?  (despre)  excursie=  atribut,  acuzativ  
Dar  Am  discutat  despre  excursie.  Despre  ce  am  discutat?  (despre)  excursie=  complement  prepozițional,  
acuzativ  
 
XII.  Nu  confunda  modurile  și  timpurile!    
De  exemplu  :  Ai  veni  la  un  film?  ai  veni=  verb  predicativ,  modul  condițional-­‐optativ,  timp  prezent  
Dar:  Ai  venit  la  noi?  ai  venit=  verb  predicativ,  modul  indicativ,  timpul  perfect  compus  
Sau  Am  mânca  o  înghețată.  am  mânca=  verb  predicativ,  modul  condițional-­‐optativ,  timp  prezent  
Dar  Am  mâncat  o  înghețată.  am  mâncat=  verb  predicativ,  modul  indicativ,  timpul  perfect  compus  
De  ex:  Am  să  mănânc  mai  târziu  o  înghețată.  am  să  mănânc=  verb  predicativ,  modul  indicativ,  timpul  
viitor    
O  să  mânânc  mai  târziu  o  înghețată.  o  să  mănânc=  verb  predicativ,  modul  indicativ,  timpul  viitor    
Dar  Vreau  să  mănânc  o  înghețată.  să  mănânc=  verb  predicativ,  modul  conjunctiv,  timpul  prezent  
De  exemplu:  El  mâncă  o  înghețată.  mâncă=  modul  indicativ,  timpul  perfect  simplu  
           Dar:  El  mânca  o  înghețată.  mânca=  modul  indicativ,  timpul  imperfect  
 
Amintește-­‐ți  terminațiile  specifice  perfectului  simplu:  i,  și,  Ø,  răm,  răți,  ră!  
De  ex.  Eu  citii,  tu  citiși,  el/ea  citi,  noi  citirăm,  voi  citirăți,  ei,  ele  citiră  
De  ex.  Eu  mâncai,  tu  mâncași,  el/ea  mâncă,  noi  mâncarăm,  voi  mâncarăți,  ei/ele  mâncară  
 
Sufixul  temporal  specific    de  m.  m.  c.  p  este  „-­‐se”,  la  care  se  adaugă  terminațiile  de  la  perfectul  simplu,  
cu  mențiunea  că  la  persoana  I  este  „-­‐m”,  nu  „-­‐i”!    
De  ex:  eu  citisem,  tu  citiseși,  el/ea  citise,  noi  citiserăm,  voi  citiserăți,  ei/ele  citiseră!  
 
Nu  uita!  Modul  conjunctiv  se  recunoaște  după  conjuncția  „să”!  Are  2  timpuri:  prezent  și  perfect!    
eu  să  scriu-­‐  modul  conjunctiv,  timp  prezent        eu  să  fi  scris-­‐  conjunctiv,  timpul  perfect      
tu  să  scrii                                                                                                                                    tu  să  fi  scris  
el/  ea  să  scrie                                                                                                          el/ea  să  fi  scris  
noi  să  scriem                                                                                                                  noi  să  fi  scris                                                                                
voi  să  scrieți                                                                                                                    voi  să  fi  scris  
ei/  ele  să  scrie                                                                                                ei/  ele  să  fi  scris  
 
Modul  condițional-­‐optativ  are  2  timpuri:  prezent  și  perfect  
 
eu  aș  veni-­‐  condițional-­‐optativ,  timpul  prezent                          eu  aș  fi  venit-­‐  cond-­‐opt,  timpul  perfect  
tu  ai  veni                                                                                                                                                                  tu  ai  fi  venit  
el/  ea  ar  veni                                                                                                                                                    el/ea  ar  fi  venit  
noi  am  veni                                                                                                                                                          noi  am  fi  venit  
voi  ați  veni                                                                                                                                                            voi  ați  fi  venit  
ei/ele  ar  veni                                                                                                                                                    ei/  ele  ar  fi  venit  
 
XIII.   Nu   confunda  pronumele   reflexiv   cu  pronumele   personal!   Amintește-­‐ți   că   pronumele   reflexiv   are  
forme  proprii  doar  la  persoana  a  III-­‐a,  la  cazurile  acuzativ  (sine,  se,  s)  și  dativ  (sie,  sieși,  își,    și).  Pe  celelalte  
le  împrumută  de  la  pronumele  personal.  Dacă  pronumele  și  verbul  au  aceeași  persoană  și  nr,  pronumele  
este  reflexiv,  dacă  au  persoană  diferită,  pronumele  este  personal.  
De  ex:    Mă  duc  zilnic  la  bibliotecă.  mă-­‐  pronume  reflexiv  
Dar              Mă  duce  zilnic  la  restaurant.  mă-­‐  pronume  personal  
 Sau          Te  duci  la  școală.  te-­‐  pronume  reflexiv  
Dar            Te  duce  la  școală.  te  –pronume  personal  
 
XIV  Nu  confunda    complementul  direct  cu  subiectul  sau  cu  numele  predicativ.  Indiferent  ce  ai  de  analizat  
într-­‐un  enunț,  află  prima  dată  care  este  subiectul  și  care  este  predicatul!    
De  ex.  Mă  doare  burta.  burta=  subiect  mă=  complement  direct  

 
                                                                      Recapitulare  pentru  EN  2023                                                                            PROF.DIANA  IACOB  

                       Îmi  plac  sarmalele.  sarmalele=  subiect;  îmi-­‐  complement  indirect  

Nu  uita  că  formele  neaccentuate  de  pronume  personal  nu  pot  sta  decât  în  acuzativ  sau  dativ,  deci  nu  pot  
fi  subiecte!!!Subiectul  poate  răspunde  și  la  întrebarea  „ce?”,  nu  doar  la  întrebarea  „cine?”  
 
Dar  Am  cumpărat  fructe.  fructe=  complement  direct;  subiectul  este  neexprimat,  îl  deduci  din  desinența  
verbului(eu/noi).  
 
De   ex.   Gigel   a   ajuns   bucătar.   bucătar=   nume   predicativ,   nu   complement   direct!   Amintește-­‐ți   verbele  
copulative:    
a  deveni      
a  ajunge,  a  se  face,  a  ieși  sunt  copulative  când  au  sensul  de  a  deveni  
a  însemna,  când  nu  are  sensul  de  a  nota  
a  părea,  când  are  subiect  exprimat  sau  neexprimat  de  ex.  El  pare  supărat.  
a  rămâne,  când  arată  starea  sau  devenirea,  de  ex.  El  a  rămas  repetent.  
a  fi,  când  nu  se  poate  înlocui  cu  a  se  afla,  a  exista,  a  se  găsi,  de  ex.  El  este  voios.  
 
 
XV.  Atenție  la  stabilirea  felului  subordonatelor!  
1.Propoziția  subordonată  atributivă  determină,  la  fel  ca  atributul,  substantive,  pronume  sau  numerale  și  
răspunde  la  aceleași  întrebări:  care?/  ce  fel  de?/  al,  a,  ai,  ale  Cui?  
 
 De  exemplu:  Mi-­‐a  vorbit  despre  cartea  pe  care  mi-­‐ai  recomandat-­‐o  și  tu.  Care  carte?    
„Mi-­‐a  vorbit  despre  cartea”=  propoziție  principală  
„pe  care  mi-­‐ai  recomandat-­‐o  și  tu.”=  propoziție  subordonată  atributivă  
 
De  exemplu:  Nu  știu  filmul  despre  care  mi-­‐ai  vorbit.  Care  film?  
„Nu  știu  filmul”=  propoziție  principală  
„despre  care  mi-­‐ai  vorbit.”=  propoziție  subordonată  atributivă  
 
De  exemplu:  Acela  care  a  câștigat  meciul  este  Gigel.  
„Acela  este  Gigel”=  propoziție  principală  
„care  a  câștigat  meciul”=  propoziție  subordonată  atributivă  
 
2.   Propoziția   subordonată   completivă   directă   determină   verbe/   loc.   verbale   tranzitive   sau   interjecții  
predicative  și  răspunde  la  întrebările  complementului  direct:  pe  cine?  ce?.  
 
De  exemplu:  Nu  știu  cine  vine  la  cină.  Ce  nu  știu?    
„Nu  știu”=  propoziție  principală  
„cine  vine  la  cină”=  propoziție  subordonată  completivă  directă  
     
De  exemplu:  Îl  vom  premia  pe  care  va  câștiga  concursul.  Pe  cine  vom  premia?  
„Îl  vom  premia”=  propoziție  principală  
„pe  care  va  câștiga  concursul”=  propoziție  subordonată  completivă  directă  
 
 
3.  Propoziția  subordonată  completivă  prepozițională  determină  verbe/  loc  verbale,  adverbe,  adjective,  
interjecții  și  răspunde  la  întrebările  complementului  prepozițional:  despre  cine?  despre  ce?  cu  cine?  cu  
ce?  la  cine?  la  ce?  de  la  cine?  de  la  ce?  etc  
 
De  exemplu:  Mă  gândesc  des  la  ce  mi-­‐ai  spus.  La  ce  mă  gândesc?  
Mă  gândesc  des=  propoziție  principală  
la  ce  mi-­‐ai  spus=  propoziție  subordonată  completivă  prepozițională  
 
M-­‐am  mirat  că  nu  m-­‐ai  ajutat.  De  ce  m-­‐am  mirat?  

 
                                                                      Recapitulare  pentru  EN  2023                                                                            PROF.DIANA  IACOB  

M-­‐am  mirat=  propoziție  principală  

că  nu  m-­‐ai  ajutat=  propoziție  subordonată  completivă  prepozițională  
 
Mi-­‐am  dat  seama  că  am  greșit.  De  ce  mi-­‐am  dat  seama?  
Mi-­‐am  dat  seama=  propoziție  principală  
că  am  greșit=  propoziție  subordonată  completivă  prepozițională  
 
Pentru  a  nu  greși  poți  transforma  subordonata  într-­‐o  parte  de  propoziție  corespunzătoare!  De  ex:  Mi-­‐am  
dat  seama  de  greșeală.  de  greșeală=  complement  prepozițional  De  asemenea,  poți  observa  că  verbele/  
loc  verbale  sunt  intranzitive,  deci  nu  poți  pune  după  ele  ceva,  ci  de  ceva,  la  ceva  ,  adică  prepoziție  +  ceva.  
 
4.   Propoziția   subordonată   completivă   indirectă   determină   verbe/   loc   verbale,   adverbe,   adjective,  
interjecții  și  răspunde  la  întrebarea  complementului  indirect:  CUI?  
 
De  exemplu:  Averea  i-­‐a  revenit  cui  i  se    cuvenea.  Cui  i-­‐a  revenit  averea?  
Averea  i-­‐a  revenit=  propoziție  principală  
cui  i  se  cuvenea=  propoziție  subordonată  completivă  indirectă  
 
5.  Propoziția  subordonată  circumstanțială  de  loc  determină  verbe/  loc  verbale,  adjective,  interjecții  și  
răspunde  la  întrebările  circumstanțialului  de  loc:  UNDE?  DE  UNDE?  PÂNĂ  UNDE?  
 
De  exemplu:  Copilul  a  ajuns  unde  l-­‐ai  trimis.  Unde  a  ajuns  copilul?  
Copilul  a  ajuns=  propoziție  principală  
unde  l-­‐ai  trimis=  propoziție  subordonată  circumstanțială  de  loc  
 
6.  Propoziția  subordonată  circumstanțială  de  timp  determină  verbe/  loc  verbale,    adjective,  interjecții  și  
răspunde  la  întrebările  circumstanțialului  de  timp:  CÂND?  DE  CÂND?  PÂNĂ  CÂND?  
 
De  exemplu:  Când  a  sosit  acasă,  s-­‐a  apucat  de  învățat.  Când  s-­‐a  apucat  de  învățat?  
s-­‐a  apucat  de  învățat=  propoziție  principală  
Când  a  sosit  acasă=  propoziție  subordonată  circumstanțială  de  timp  
 
7.   Propoziția   subordonată   circumstanțială   de   mod   determină   verbe/   loc   verbale,   adjective,   adverbe,  
interjecții  și  răspunde  la  întrebarea  circumstanțialului  de  mod:  CUM?    
 
De  exemplu:  Cum  a  spus,  așa  a  făcut.  Cum  a  făcut?  
așa  a  făcut=  propoziție  principală  
Cum  a  spus=  propoziție  subordonată  circumstanțială  de  mod  
 
8.  Propoziția  subordonată  circumstanțială  de  cauză  determină  verbe/  loc  verbale,    adjective,    interjecții  
și  răspunde  la  întrebarea  circumstanțialului  de  cauză  :  DIN  CE  CAUZĂ?  
 
De  exemplu:  Nu  a  răspuns  la  întrebări,  deoarece  nu  știa.  Din  ce  cauză  nu  a  răspuns  la  întrebări?  
Nu  a  răspuns  la  întrebări=  propoziție  principală  
deoarece  nu  știa=  propoziție  subordonată  circumstanțială  de  cauză  
 
Atenție!   Conjuncțiile   subordonatoare   „fiindcă”,   „deoarece”,   „căci”     sunt   specializate   și   introduc   doar  
propoziții  subordonate  circumstanțiale  de  cauză.  
 
9.  Propoziția  subordonată  circumstanțială  de  scop  (finală)  determină  verbe/  loc  verbale,    interjecții  și  
răspunde  la  întrebarea  circumstanțialului  de  scop:  CU  CE  SCOP?  
 
De  exemplu:  Ana  învață  mult  ca  să  știe  la  examen.  Cu  ce  scop  învață  Ana?  
Ana  învață  mult=  propoziție  principală  

 
                                                                      Recapitulare  pentru  EN  2023                                                                            PROF.DIANA  IACOB  

ca  să  știe  la  examen=  propoziție  subordonată  circumstanțială  de  scop  

 
XVI.  Să  nu  confunzi  adverbele  cu  adjectivele!  Adjectivele  arată  însușiri  ale  substantivelor  și  își  schimbă  
forma  în  vorbire,  iar  adverbele  determină  verbe  și  nu  își  schimbă  forma  în  vorbire.  Pentru  verificare  pune  
enunțul  la  plural/  la  singular.    
 
De  exemplu:  Fetița  are  un  cățel  frumos.  frumos=  adjectiv  propriu-­‐zis,  atribut  
                                               Fetițele  au  niște  căței  frumoși.  
Sau                                    Fetița  este  frumoasă.  frumoasă=  adjectiv  propriu-­‐zis,  nume  predicativ  
                                                 Fetițele  sunt  frumoase.  
Dar:                                  Fetița  vorbește  frumos.  
                                                 Fetițele  vorbesc  frumos.  frumos=  adverb  de  mod  
 
XVII.   Nu   confunda   enunțurile   exclamative   cu   cele   imperative!   Enunțurile   imperative   exprimă  porunci,  
ordine,  îndemnuri,  rugăminți  și  se  construiesc,  de  obicei,  cu  verbe  la  imperativ  sau  conjunctiv  cu  valoare  
de  imperativ.  Enunțurile  exclamative  exprimă  emoții,  sentimente  în  legătură  cu  o  stare  de  lucruri.  
 
De  exemplu:  Nu  face  gălăgie,  băiete!  -­‐enunț  imperativ  
                                               Zi  lecția,  fetițo!-­‐  enunț  imperativ!  
                                                 Să  veniți  imediat  în  clasă!-­‐  enunț  imperativ  
Dar:  Ce  bine  îți  stă  cu  rochia  nouă!  -­‐enunț  exclamativ  
                 Cât  de  repede  vorbește!-­‐enunț  exclamativ!  
                 Ce  carte  mare!-­‐  enunț  exclamativ  
 
XVIII.  Repetă  gradele  de  comparație!    
Pozitiv:  amabil  
Comparativ-­‐  de  inegalitate-­‐  de  superioritate-­‐  mai  amabil  
                                                                                                 -­‐de  inferioritate-­‐  mai  puțin  amabil  
                                         -­‐  de  egalitate-­‐  la  fel  de  amabil;  tot  atât  de  amabil;  deopotrivă  de  amabil  
Superlativ-­‐  relativ  -­‐  de  superioritate-­‐  cel  mai  amabil  
                                     -­‐de  inferioritate-­‐  cel  mai  puțin  amabil  
Superlativ  absolut-­‐  de  superioritate-­‐  foarte  amabil;  tare  amabil;  nemaipomenit  de  amabil  
                                                                 -­‐de  inferioritate-­‐  foarte  puțin  amabil  
 
XIX.  Ai  grijă  să  citești  cu  atenție  toate  cerințele!    
Dacă  ai  de  alcătuit  o  propoziție  să  ai  grijă  să  nu  pui  mai  multe  predicate!  
Dacă   propoziția   trebuie   să   fie   negativă,   să   nu   uiți   adverbul   de   negație   „nu”   pe   care   îl   pui   în   fața  
predicatului!  
Dacă  ai  de  făcut  o  frază  din  două  propoziții,  ai  grijă  la  numărul  predicatelor.  
Dacă  ai  de  construit  un  enunț  interogativ,  să  nu  uiți  să  pui  semnul  întrebării  la  sfârșit!  
Dacă  ai  de  construit  un  enunț  asertiv,  nu  uita  să  pui  punct  sau  puncte  de  suspensie  la  sfârșit!  
 
XX.  AI  ÎNCREDERE  ÎN  TINE,  NU  INTRA  ÎN  PANICĂ,  CONCENTREAZĂ-­‐TE,  VERIFICĂ-­‐ȚI  LUCRAREA  RECITIND  
ATÂT  CERINȚELE,  CÂT  ȘI  RĂSPUNSURILE!    
NU  SCRIE  TOT  PE  CIORNĂ!    
CALCULEAZĂ-­‐ȚI  TIMPUL  SĂ  POȚI  SĂ  TERMINI  TOATE  SUBIECTELE.    
NU  TRATA  SUPERFICIAL  CERINȚELE!    
NU  PRESCURTA!    
SĂ  NU  UIȚI  SĂ  PUI  TITLURILE  CĂRȚILOR  ÎNTRE  GHILIMELE!  
 SCRIE  ORDONAT  ȘI  CITEȚ!    
ÎNCEARCĂ  SĂ  NU  REPEȚI  ACELAȘI  CUVÂNT!  FOLOSEȘTE  SINONIME!    
NU  FACE  FRAZE  PREA  LUNGI,  DAR  NICI  TELEGRAFICE!  EXPRIMĂ-­‐TE  ELEGANT!    
DOAMNE,  AJUTĂ!  
 

 
                                                                      Recapitulare  pentru  EN  2023                                                                            PROF.DIANA  IACOB