Sunteți pe pagina 1din 21

Greșeli tipice și atipice în

contextul comunicării scrise


Ce înseamnă a vorbi
• Limbajul nu e o anexă a condiţiei umane, o
piesă auxiliară în economia ei biologică şi
socială; limbajul e, pentru om, o realitate de
acelaşi rang cu hrana şi aerul: e nutritiv şi, ca
atare, vital. A vorbi nu e a face un simplu
exerciţiu de „comunicare”(...). A vorbi este a-ţi
vitaminiza (sau a-ţi otrăvi) interlocutorul.
Cuvântul nu e un fenomen derivat al vieţii şi
al inteligenţei: e, dimpotrivă, sursa amândurora,
ritmul lor de întreţinere, pe scurt, „suflarea lor”
(Andrei Pleşu, Limba păsărilor ). 
Contextele comunicării orale

a) organizarea logico-semantică a
mesajului;
b) organizarea formală a mesajului;
c) textul monologat şi dialogat.
Contextele comunicării scrise
a) scrierea funcţională: tipuri de lucrări cu scop
practic, informativ;
b) scrierea reflexivă: tipuri de lucrări inspirate din
experienţa personală a elevilor;
c) scrierea despre textul literar: texte interpretative
(analize şi comentarii literare,
eseuri) elaborate de elevi;
d) creaţia artistică: încercări literare ale elevilor.
Scopul general al studiului limbii şi
literaturii române
• formarea şi dezvoltarea la elevi a culturii
comunicării, prin stăpînirea resurselor
limbii, a culturii literar-artistice, prin
cunoaşterea/interpretarea valorilor literare,
precum şi prin achiziţionarea unui
instrumentar teoretic aferent activităţii
literar-artistice, a experienţelor lectorale şi
estetico-literare.
Cultura comunicării
• Cultura comunicării se subordonează
competenţelor de cultură generală, în
cadrul cărora capacitatea subiectului
vorbitor de a recepta şi a emite, verbal,
nonverbal şi paraverbal este
incontestabilă.
Cultura comunicării
• Cultura comunicării vizează un sistem
de competenţe specifice pentru a realiza
un larg spectru de acte comunicative,
aparţinînd diferitor stiluri funcţionale, în
conformitate cu normele limbii române
literare, în varianta scrisă şi orală.
De la lume adunate şi înapoi la
lume date ... corectate
• Agramatismele:
• a)articularea greşită a unor nume proprii şi
comune de persoane (în genitiv-dativ)gr.
din partea lui Ana…; am spus lui mama…;
să transmit lu”frate-meu şi lu”sora-mea…,
vorba lora /luia/iea...
Dezacordul

• dezacordul adjectivului (sau al participiului pasiv) dintr-


unele construcţii.
• Cum e corect: „dat fiind situaţia” sau „dată fiind situaţia”?
„Dat fiind” sau „date fiind” greutăţile?
„Strict interzis” sau „ strict interzisă ?
Spre deosebire de unele expresii, ca „după cât se pare”,
„după cât se înţelege”,construcţiile cu dat fiind 
cer respectarea acestui acord.
Corect:
• date fiind rezultatele;
• dată fiind împrejurarea.
Dezacordul
• Folosirea, greşită, în acuzativ,
a pronumelui relativ „care” în locul
construcţiei prepoziţionale „pe care”
(complement direct) :
A SE COMPARA : Romanul care l–am citit ...
Romanul pe care l-am citit...
Dezacordul

• Folosirea, greşită, în dativ, a pronumelui


relativ „care” în locul lui „căruia”, „căreia”,
„cărora”.
Cum e corect: mama care îi place să
bucure un copil?
• căruia îi place?căreia îi place?
Dezacorduri
• Folosirea pronumelui/ adjectivului
pronominal de accentuare ori a altor
categorii de pronume/adj. pronominale cu
acest rol
• Eu singur cred că personajul are
dreptate...
• Nouă înșini ne este greu să plecăm.
Erori de flexiune

• Trăiește într-un cartier al Bălţilor…


Corect: cartier al Iaşului, al Bălţiului,
al Bucureştiului.
 Nu este literară nici folosirea supinului – cu
prepoziţia de după verbele a trebui şi
• a merita(corect: trebuie făcut, merită spus)
Erori de vocabular
Necunoașterea sensurilor, utilizarea
improprie a unor lexeme:
Părerea viziunii mele proprii despre această
strofă este una încîntătoare.
Îmi voi iubi mama veșnic, pînă la ultima
suflare, pînă îmi vor undui ochii.
Subsemnata sînt domicializată în satul...
Ortografie
• Utilizarea împroprie
Poetul î-și exprimă gîndurile...; Trebuie să
crede-ți în profesor, ca în tine însu-ți;
- Iubit-o mamă, cum să te uit?
Omiterea nejustificată
Sar crede că poetul a arătat acestea
intenționat; Pornise ași depăna gîdurile...
Sens distinct și sens aproximativ
Sinonim contextual:
Nu se respectă nici forma, nu corespunde
nici sensul: L-au prins – a ține;
Sensuri proprii și sensuri figurate:
Propune un alt cuvînt ori contextul nu este
distinct.
Curgător-Pîrîul curgea ușor la vale.
Avea un ceva/drum curgător.
Echivocul și ambiguitatea

• Legile nescrise ale satului sunt respectate


cu stricteţe de Vitoria, Gheorghiţă şi
câinele lor.
• Metoda folosită de Ion pentru a pune
mâna pe pământul Anei este însărcinarea.
• Pleonasmele constituie o categorie extrem
de productivă. Unii autori cred că sunt mai
convingători dacă spun acelaşi lucru sub
diferite forme.
• Autorul însuși și-a exprimat trăirile sale...
El continuă mai departe să lupte pentru
dragostea sa.
Clișee metaforice cu caracter
perifrastic
. Leonida Lari ne dă undă verde prin poezia
sa...
Mama ne conduce prin viață ca un tren
expres.
Topică defectuoasă
• Elevii noștri compun serii de cuvinte cu
punctuaţie facultativă, fără cap şi coadă, în
care pluteşte doar un sens degenerat şi
tumefiat al unei idei, de cele mai deseori,
improprii.
Mamele sînt ființe bune, dar în popor se
întîlnesc și mame cu sens opus și mulți
scriitori își depun părerile lor despre mamă
în versuri.
Incoerență, inconsecvență, alogică,
agramatisme
• Femeile și bărbații pe scoarța terestă
înseamnă mult ca și mamele care
înseamnă totul. Fiindcă dacă nu există
femeile, nu vor fi nici bărbații, nici mamele
și atunci nu vor exista copii și dacă nu
există copii pe tera nu va fi soare. Așa că
trebuiește să iubim femeia, pe mama fără
nici deun preț.

S-ar putea să vă placă și