UTILIZAREA GREŞITĂ A PREPOZIŢIEI ÎN VORBIREA CURENTĂ

Cristina ROŞCA, grupa 202b, Facultatea de Filologie, UST

Natalia STRATAN, doctor, conferenţiar universitar, UST
Abstract: The use of speech preference is a current problem caused by the use of language-friendly
expression patterns: English, French, Russian, which consequently create misguided syntactic formulas in
the prescribed languages.
These are the preferences: of,on, from,between,from,to. There are other situations of misuse of the
preposition, the causes of which are, first of all, the neglect of the norm and / or tribute to fashion.
Keywords: preposition, slant, syntactical formula, emitter, structural model, calc, lexico-semantic
deviation.
Este bine cunoscut faptul că o limbă literară constituie forma îngrijită, normată şi
cultivată a unei limbi naţionale. Limba literară reprezintă o formă cultivată a limbii
întregului popor, care dispune - într-o măsură mai mare sau mai mică - de o serie de
norme consolidate prin scris. Nu întotdeauna aceste norme sunt respectate [1, p. 9].
În cele ce urmează ne vom referi la utilizarea greşită a prepoziţiei. Prepoziţia este un
cuvânt invariabil cu rolul de a lega o parte de propoziţie de altă parte de propoziţie. Ea
este una dintre părţile de vorbire care ne-a furnizat un număr considerabil de exemple în
ceea ce priveşte utilizarea inadecvată în presa românei actuale. O serie de
prepoziţii/locuţiuni prepoziţionale se întrebuinţează incorect în contexte care impun
ocurenţa altor prepoziţii.
Foarte multe prepoziţii sunt calchiate după modele ruseşti: Şi-a pus căciula în/pe
cap. Aceasta întrebare a trezit discuţii în decursul anilor, îmbinarea A pune căciula pe
cap. A fost construită după modelul construcţiilor: a pune ceva pe masă, adică deasupra
obiectului. Iar îmbinarea a pune căciula în cap s-a făcut cu îmbinări de tipul ,, a pune în
copac’’, adică a îmbrăca ceva pe acest obiect.
Prepoziţia apare folosită greşit cu verbul a convinge: s-a convins în lipsa de
perspectivă, s-a convins în aceasta. Astfel, pentru a corecta aceste enunţuri, trebuie
utilizată prepoziţia de. Prepoziţia în ia locul prepoziţiei de în construcţii cu verbul a se
îndrăgosti. Acest verb se utilizează numai cu prepoziţia de, însă, atât în exprimarea orală,
cât şi în cea scrisă, se mai foloseşte: a pune pe cineva în colţ (ставить кого-то в угол) –
corect: a pune pe cineva la colţ; a se îndrăgosti în cineva (влюбляться в кого-то) corect:
a se îndrăgosti de cineva;
Este deranjantă omiterea prepoziţiei de la numerele cardinale cu valoare adjectivală
–un fenomen care se pare ca ia amploare, propulsat de emiţătorii din mass-media.
Exemple: Şi tu poţi beneficia de un credit de 60 mii lei!, Au fost alocate doar 70 milioane
lei., Procuraţi bilete la doar 99 euro!
Întrebuinţarea lui de sau cu depinde şi de intenţia vorbitorului. Dacă, de exemplu,
prin o găleată cu nisip se înţelege ,,o găleată în care este nisip”, atunci întrebuinţarea lui
cu este corectă. Dacă însă e vorba de atâta nisip cât intră într-o găleată, atunci trebuie o
găleată de nisip. Din cauza că unele construcţii ca: un pahar de vin, o pungă de

46
bomboane, un ghiveci de flori, o vază de flori etc. sunt privite ca şi când ar însemna un
pahar pentru vin, o pungă pentru bomboane etc. ca să se arate că în pahar este vin, în
pungă sunt bomboane, se foloseşte prepoziţia cu. În felul acesta, se pierde însă ideea că,
de fapt, un pahar de vin, o pungă de bomboane arată cantitatea
Cele mai frecvente confuzii se atestă în cazul prepoziţiilor din, dintre, între. În
literatura de specialitate se remarcă în acest sens următoarele: în limba română actuală
există tendinţa folosirii corecte a prepoziţiei dintre în detrimentul lui din: Fiecare dintre
(din) voi poate răspunde bine. Unul din (dintre) sensurile adverbului este cel de mod.
Ambele prepoziţii sunt echivalente din punct de vedere semantic şi variaţia lor este
liberă, aşa cum o simte vorbitorul [2, p. 218].
O tendinţă de concretizare a sensului comunicării o aduc prepoziţiile compuse:
despre, de către.
S-a spus despre (de) mama că e harnică. Bluza din bumbac (în loc de ,,bluza de
bumbac”).
Totul s-a făcut de către mama. (de către = este mai concretă – precizează autorul
acţiunii).
Tot din nevoia de precizare din îl înlocuieşte pe de (care exprimă multiple
raporturi), iar cu este folosit în locul lui de.
Brăţară din argint (în loc de brăţara de argint; din precizează provenienţa obiectului).
Pahar cu vin (precizează conţinutul). Pahar de vin (precizează destinaţia).
Dintre cazurile de înlocuire greşită a unei prepoziţii prin alta amintim:
Suferă cu inima/în loc de.... Suferă de inimă.
Dupe noi au venit./ După noi au venit.
Te-am şters după tabel. / Te-am şters de pe tabel.
Exemple: Este rezultatul unor negocieri dintre (corect: între) membrii alianţei.
Distanţa între două puncte. Corect: Distanţa dintre două puncte.
Ai vizitat cândva vreunul din (corect: dintre) statele baltice? [3, p. 218].
În prezent sunt foarte frecvente conflictele între (corect: dintre) părinţi şi copii;
Trei din (corect: dintre) cei zece participanţi vor trece în etapa următoare a concursului;
O altă prepoziţie deseori confundată pentru sensul ei abstract este pe: sper să veniţi
pe finalul emisiunii (corect: sper să veniţi la finalul emisiunii), pe final de oră (corect: la
final de oră), suntem pe ultimele cinci minute” (corect: suntem în ultimele cinci minute),
aş dori să vă întreb pe finalul interviului” (corect: aş dori să vă întreb la finalul
interviului), putem dialoga pe această situaţie” (corect: putem dialoga cu privire la/pe
marginea această situaţie/acestei situaţii), rămâneţi pe telefon (corect: rămâneţi la
telefon), A arătat pe televizor, (corect: A aratat la televizor).
Deseori auzim: mâine plec în Moscova, mă duc în Bucureşti. Cei care au simţul
limbii îşi dau bine seama că este corect să spunem: mâine plec la Moscova; mă duc la
Bucureşti. [4].

47
 Radioul şi Televiziunea influenţează lesne ascultătorul/spectatorul. Mai ales când e
vorba de o greşeală care, asemenea insectelor sau plantelor vătămătoare, „prinde viaţă”,
apare acolo unde nici nu te aştepţi. Prin urmare, daunele pe care le aduc limbii române
devierile de la normele literare, atestate în multe emisiuni radiofonice sau televizate, sunt
incomensurabile. Aceasta pentru că audiovizualul este, metaforic vorbind, cel mai practic
„manual” de cultivare a limbii. Manual cu cei mai mulţi „cititori”. Şi ar fi păcat să nu
beneficiem de serviciile lui.
Realitatea însă ne dovedeşte contrariul: majoritatea colaboratorilor Companiei
Publice „Teleradio-Moldova” nu conştientizează potenţialul educaţiei lingvistice de care
dispune instituţia ce i-a angajat. Altfel, cum pot fi explicate multiplele greşeli privind
utilizarea corectă, de exemplu, a prepoziţiei?
Pentru a nu lăsa urme de îndoială privind starea actuală de lucruri, exemplificăm
mai multe cazuri de încălcare a normelor în vigoare.
Prepoziţia de omisă de emiţătorii din mass-media:
Mâine vom avea până la 30 [de] grade Celsius.,
Căpşunele – 15-20 [de] lei kilogramul la Edineţ.,
Au fost depistate 241[de] persoane, 23-24 [de] ani.,
Moara aducea venit de 5000 [de] ruble pe an.,
În raionul Drochia funcţionează 57 [de] formaţiuni agricole.,
Ana a luat 20 [de] puncte.
Exemple de alte prepoziţii utilizate greşit:
Primarul regretă mult de această situaţie. Corect: Primarul regretă situaţia.,
Primarul regretă că s-a întâmplat aşa ceva. Vice-primar Orhei. Corect: viceprimar de
Orhei .,
Apropo despre selecţiile internaţionale. Apropo nu este compatibil cu despre. Corect:
apropo de [5].
Confuză şi inadmisibilă este utilizarea prepoziţiei compuse de la şi a celei simple
din cu substantivul nume. Din numele şi de la numele sunt două locuţiuni greşite care au
apărut din cauza traducerii incorecte a construcţiei ruseşti от имени. Răspândirea
locuţiunii din numele se datorează, într-o anumită măsură, înrâuririi locuţiunilor corecte
din partea, din însărcinarea. Din păcate, mulţi mai continuă, în mod mecanic, să adauge
înaintea denumirii unei instituţii în numele, după modelul rusesc имени. Astfel, în cadrul
unei adunări cu cadrele didactice, un mare şef vorbea despre înaltul simţ al
responsabilităţii profesorilor de la Universitatea: în numele lui Alecu Russo, Din numele
colegilor mei… vă salută…, De zeci de ori a fost condamnată expresia din numele
Corect: în numele.
Prepoziţia către exprimă fie destinaţia unei comunicări: De din vale de
Rovine/Grăim, doamnă, către Tine. (M. Eminescu), fie direcţia propriu-zisă: s-a pornit

48
către magazin, însă în niciun caz nu poate reda raporturi de scop, ca în exemplele de
tipul: pregătire către examen, ne pregătim către congres.
Pentru a scrie corect enunţurile de acest tip, trebuie utilizate prepoziţiile pentru sau
de. Tot aşa, nu sunt corecte enunţurile: vânzare către stat, livrări către fondul de stat,
predarea cerealelor către stat. Este corectă construcţia cu prepoziţia la, care corespunde,
de cele mai multe ori, complementului indirect în dativ. Frecvent, se produc greşeli la
utilizarea prepoziţiei către cu verbul a se atârna: elevii se atârnă cu mai multă sârguinţă
către matematică. Corectă ar fi următoarea reformulare: sunt mai sârguincioşi la. În
cazul prepoziţiei compuse de către, întâlnim acelaşi fenomen de confuzie între prepoziţii,
adică de întrebuinţare a uneia în locul alteia.
Lucrările normative şi cele de gramatică nu omit să consemneze că, potrivit
cerinţelor limbii române literare, singura întrebuinţare corectă a prepoziţiei compuse de
către este aceea de element specific şi specializat pentru construcţia şi, totodată, pentru
identificarea complementului de agent pe lângă un predicat verbal la diateza pasivă casa
este locuită de către proprietari sau pe lângă un participiu (supin) cu sens pasiv: casa
locuită de către proprietari [6, p. 84].
În concluzie menţionăm că problema abordată nu este suficient elucidată. La
folosirea prepoziţiilor, trebuie să se ţină seama de anumite reguli şi restricţii gramaticale
şi semantice. Există şi alte situaţii de utilizare greşită a prepoziţiei, cauzele fiind în primul
rând neglijarea normei şi tribut plătit modei.

Bibliografie
1. Cantemir G., Timciuc Sv., Cultura vorbirii, Chişinău: ARC, 2014
2. Cristian-Foghel, G., O gramatică pentru toţi, Bucureşti: Editura Ametist, 1992
3. Nedelcu, Isabela, 101 greşeli gramaticale, Bucureşti: Editura Humanitas, 2013.
4. http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/956/MATIET-
PARASCHIV%2CV.%2C_STRATAN%2CN._CU_PRIVIRE_LA_INTREBUINT
AREA_INCORECTA_U,
5. http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=744
6. Avram, M., Gramatica pentru toţi. Bucureşti: Editura Humanitas, 2001.

49