Sunteți pe pagina 1din 7

Facultatea de Științe și Litere „Petru Maior”

Complement posesiv
sau
Atribut pronominal în dativ posesiv?
(1 oră curs; 1 oră seminar)

Limba română contemporană. Sintaxa, II RE

Conf. univ. dr. Luminița CHIOREAN

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
SUMAR
• 1. Cadru de definiţie. Argumente pro-atribut în dativ
• 1.1. Abordare sintactico-semantică

• 2. Clasa de substituție pentru atributul pronominal în Dpos


(atribut pronominal datival)

• 3. Topica atributului pronominal în Dpos

• 4. Relații cu alte poziții sintactice

• REFLECȚIE : Este necesară prezența acestei funcții


sintactice la nivelul enunțului? Ce argumente aveți?

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


1. CADRU DE DEFINIŢIE. Argumente pro-atribut în dativ. Abordare sintactică
Apud GALR, p.441: prototipic, funcția în discuție este un component al GV actualizat într-o structură ternară
și exprimă posesorul printr-un clitic de pronume reflexiv sau personal cu trăsătura semantică [+Animat],
stabilind prin intermediul verbului regent o relație semantică de posesiv (apartenență, dependență ș.a. relații
subsumate posesiei) cu un alt nominal din structură, care exprimă „obiectul posedat”.
• „poate fi dublu exprimat: prin pronume nonclitic/substantiv și clitic pronominal, coreferențial”
(INCORECT), ambele în D: Lui Ion (Ci) nu i (a cui vedere?= ApD)-a slăbit vederea. (S)
• Dar poate fi dubla exprimare a sensului posesiv, nu a funcției sintactice ApD, în exemplul: Vederea lui Ion
(AsG, deci sens posesiv) nu i (ApD, tot sens posesiv) -a slăbit.
• nominalul cu care stabilește relația de posesie este obligatoriu coocurent și, în consecință,
nesuprimabil
• ÎN CONCLUZIE, caracteristicile definitorii ale poziției sintactice în discuție, numită, apud GALR, „nominal în
dativ cu funcție sintactică de complement posesiv”, sunt:
• a) prezența în enunț e condiționată de coocurența cu un substantiv subordonat aceluiași verb;
• b) rolul semantic de Posesor nu îi este atribuit de verbul regent, ci se datorează substantivului
coocurent.
• c) Adăugăm noi: or, din trăsăturile a și b rezultă că, fiind adjunct (subordonat) al unui nominal coocurent,
adică nu poate fi prezent în absența acestui nominal, care-i atribuie și rolul de Posesor, funcția sintactică în
discuție nu poate să fie complement (nu are regent verbal, ci nominal) posesiv (posesia i-o atribuie
nominalul coocurent), ci este vorba de un nominal în dativ (recunoscut și de GALR) cu funcția sintactică de
ATRIBUT în DATIV, cu variantele: atribut pronominal datival/ Dposesiv (echivalent al complementului
posesiv, apud GALR), respectiv atribut substantival/ pronominal datival/ D1.
• Exemple: Nu i-am văzut mașina.  a cui mașină? =atribut pronominal în dativ (ApD)/clitic pronominal,
D1posesiv// Oferirea de daruri copiilor a fost o sărbătoare. cui oferire? = atribut substantival în
dativ(ApD)/subst., D1

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


2. Clasa de substituție: atributul pronominal în dativ/ Dposesiv
• Clitice reflexive, Dposesiv:
• Au început să-și strângă lucrurile.
• V-ați recunoscut sau nu vina?
• Vedeți-vă de treabă!
• Căuta-ți-ai de drum!
• Pansați-vă rănile cu amintiri frumoase!
• Clitice personale, Dposesiv:
• Trăsăturile i s-au înăsprit, fața-i tristă și privirea-i pierdută îi
dădeau de gol durerea.
• Ne plouă peste inimi...
• Îmi înflorește păpădia, ecumenica floare!
3. Topica și punctuația
Nu se desparte prin virgulă de regentul nominal
Poate avea topică diferită: fie postpus nominalului regent cu care
stabilește relația posesivă, fie antepus verbului implicat în structura
grupului sintactic la care se raportează.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


4. Relații cu alte poziții sintactice
 Asemănări și deosebiri ale ApD cu Ci: având clasa de substituţie similară – clitic pronominal reflexiv sau
personal, aceeași realizare cazuală prin dativ și posibilitatea de a fi dublu exprimată „posesia” (NU funcția
sintactică), poate fi creată confuzia sintactică:
• Cunosc un bătrân (Cd)1/ căruia (cui nu a slăbit?=Ci) nu i (a cui vedere? = ApD/Dpos)-a slăbit deloc vederea
(S).2/
• Cărțile-i (ale cui cărți?=ApD/Dpos) date în dar îi (cui aminteau?=Ci/D) aminteau de acea sărbătoare.
 Asemănări și deosebiri ale ApD/ Dpos și ApD (atribut pronominal)/ D1:
• Oferirea dintre cărțile-i (ale cui cărți?=ApD/Dpos) de poezie unuia (cui oferire?=ApD/D1) dintre cei
2a/care meritau1/ a fost o sărbătoare. 2b/
 Asemănări și deosebiri ale ApD și ApG sau cu Aadj/adj.pos.:
A venit fratele-i (ApD/pron.pers., Dpos) din armată./ A venit fratele lui (ApG/pron.pers., G) din armată.
Picioarele-mi (îmi) (ApD/pron.pers., Dpos.) sunt reci./ Picioarele mele (Aadj/adj.pron.pos., N2)sunt reci.
Își (a cui familie?=ApD/pron.repfelxiv, Dpos) vede de familia sa (a cui familie?=Aadj./adj.pro.pos., Ac2).
Uite-ți (ApD/Dpos) colegii tăi (Aadj/Ac2)!
 ApD/Dpos este un component al unui GN:
• „Haina(Cd)-i (a cui haină?=ApD/Dpos, pron pers.) atingând (care haină?=Avb/vb gerunziu) pământul ( ce/
pe cine atingând? = Cd)
Și (a cui haină? Apd/Dpos, pron reflexiv) -o (Cd reluat) (Ss) târăște
abia-abia (cum târăște?=Ccm)” (Coșbuc)
• [„[Haina-i [atingând pămȃntul]GV3/Și] GN1–[o târăște abia-abia.”] GV2]GV1 (Coșbuc)
• [Îi ]GN1a[curge]GV [nasul.]GN1b [Curge]GV [nasu-i (lui).] GN
• ROL SEMANTIC al ApD/Dpos = Posesor: Decizia le (a cui decizie?=ApD/pron.pers., Dpos)-a fost de altă
natură. (S. Galopenția)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Bibliografie
• *** Gramatica limbii române, vol. II. Enunțul, Editura Academiei Române,
București, 2005, pp.313-371.
• *** Gramatica de bază a limbii române, coord. Gabriela Pană Dindelegan, Editura
Univers Enciclopedic Gold, București, 2010, pp. 406-426.
• *** Gramatica de bază a limbii române. Caiet de exerciții, coord. Gabriela Pană
Dindelegan, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2010, pp. 65-66.
• Chiorean, Luminița, Limba română. morfosintaxa. Teste-grilă, Colecția „Didactica”,
Editura Universității „Petru Maior”, Tg. Mureș, 2008, pp. 62-102.
• Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, Editura Polirom, Iași, 1997, pp. 369-
390.
• Matei, Pamfil, Morfosintaxa limbii române contemporane, Editura Imago, Sibiu,
2002, pp. 101-123.
• Neamțu, G.G., Teoria și practica analizei gramaticale. Distincții și ...distincții(cu trei
seturi de grile rezolvate și comentate), Editura Paralela 45, Pitești, 2014, pp. 267-
270; pp.275-302.
• Pană Dindelegan, Gabriela, Dragomirescu, Adina, Nedelcu, Isabela, Morfosintaxa
limbii române. Sinteze teoretice și exerciții, Editura Universității din București,
2010, pp. 95-96

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Un argument pentru necesitatea prezenței
atributului pronominal în Dposesiv în enunț
• 1)...............................................................................................

•

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

S-ar putea să vă placă și