Curs 1 la curs practic romana

Carte recomandata : Gramatica de baza a lb romane + caiet exercitii , Editura Univers Enciclopedic Gold , Autori: Izabela Nedelcu , Al . Niculae , Gabriela Pana Dindelegan , Rodica Zafiu Materie semestrul 1 -morfologie , sintaxa frazei , sintaxa propozitiei -structura morfologica : desinenta , sufix gramatical , morfem - rolul alternantelor fonetice in morfologia partilor de vorbire -parti de vorbire : determinarea si clasificarea lor , parti flexibile si parti neflexibile -categoriile gramaticale : substantiv- gen ,numar ,caz , declinare ; raport gen natural si cel gramatical , categoriile nr substantivului num. cu o forma de numar (singular sau plural ) , cazul gramatical , caracteristicile generale ale cazurilor , omonimii cazuale si rezolvarea lor in practica enuntarii - functiile cazurilor Adjectivul categoriile gramaticale ale adj - clasele de adjective - flexiunea adjectivului - gradele de comparative si caracteristicile lor - adjective comparabile si adjective necomparabile Pronumele - categoriile gramaticale ale pronumelor - clasele de pronume si particularitatile lor - flexiunea pronominala in comparatie cu cea a adj si a substantivului - modul de utilizare a pronumelor in enunt potrivit cu specificul fiecaruia : persona ,reflexiv , demonstrativ Numeralul -problema definirii numeralului ca parte de vorbire -catgoriile gramaticale ale numeralului -tipuri de numerale Flexiunea numeralului cu cea a adj si a substantivului Articolul - categoriile gramaticale ale articolului - clase articol - flexiunea articolului in comparatie cu cea a adjectivului si a pronumelui - utilizarea obligativa si facultativa a articolului (hotarat , nehotarat ,adjectival) Verbul - categoriile gramaticale ale verbului - valorile modurilor si timpurilor

tranzitivitate si intranzitivitate verbe active si verbe reflexive conjugarea pasiva sufixe si desinente verbale radicalul verbului si transformarea lui in flexiune clase verbe : conjugari verbe auxiliare , semiauxiliare , neregulate flexiunea modurilor nepersonale in raport cu flexiunea adjectivului si substantivului - tendinte actuale in morfologia verbului Partile de vorbire neflexibile 1.adverbul - definitia adverbului -particularitati gramaticale -adverbul in raport cu adjectivul si cu modurile nepersonale ale verbului - comparatia adverbelor comparabile , necomparabile , locutiuni adverbiale 2. prepozitia - definirea prepozitiei - caracteristicile din punct de vedere morfologic -regimul prepozitiilor -raportul dintre prepozitie si adverb -locutiunile prepozitionale 3. conjunctia -definitie - clase conjunctii -raportul dintre conjuctie si prepozitie asemanari si deosebiri -raport conjunctie adverb asemanari si deosebiri - locutiuni conjunctionale 4. interjectia - definitie - problema clasificarii interjectiilor - raportul dintre interjectie si celelalte parti de vorbire Bibliografie Gramatica lb romane Editura Academiei , Autor Ion Coteanu Gramatica de baza a lb romane , Editura Albatros , Bucuresti , 1982 Limba romana contemporana , editia a 2 a , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1985 , pag 86-303 Mioara Avram Gramatica pentru toti Grigore Dancusi Morfologia verbului

Teorie semestrul al 2 lea - unitati sintactice fundamentale : propozitia , fraza , enuntul , caracteristicile lor - grupuri sintactice : grup nominal , grup verbal , adjectival , adverbial

partile de propozitie : subiect , predicat , atribut , complement sintaxa generala a partilor de vorbire grup nominal : structura grupului nominal , derivarea prin transformarea grupului nominal , tip de grup nominal , functiile grupului nominal in propozitie - mod de realizare in practica enuntarii 2. grup verbal -structura grupului verbal -derivari grup verbal prin transformarea structurii de baza - functiile verbului si ale grupului verbal in propozitie -realizarea grupului verbal in actul enuntarii 3. celelalte grupuri sintactice : adjectival , adverbial - structura de baza a fiecaruia - derivari ale lor prin transformarea structurii de baza - functiile grupului adjectival si adverbial in propozitie - realizarile fiecaruia dintre cele doua grupuri in actul enuntarii III 1. Conceptul de fraza in comparatie cu cel de propozitie 2. Fraza ca expansiune a propozitiei Coordonarea , subordonarea , corespondenta dintre partile de propozitie si diversele tipuri de propozitii care pot alcatui fraza Propozitii si fraze constranse Raportul dintre sintaxa si semantica Categoriile semantico-sintactice : agent , pacient , instrument etc Reguli de selectare si exprimare a acestor categorii in actul enuntarii Bibliografie Gabriela Pana Dindelegan Sintaxa limbii romane cap 1 grup verbal si capitolele 2 si 3 Sintaxa transformationala a grupului verbal in limba romana Melania Florea Structura grupului nominal in limba romana contemporana Ion Coteanu Stilisticele functionale ale limbii romane , limbajul poeziei culte pag 60-84 Ion Diaconescu Probleme de sintaxa ale limbii romane

Curs 1 Substantivul

Definitie : Este partea de vorbire flexibila in raport cu nr , cazul , determinarea. In cadrul propozitiei substantivul poate sa indeplineasca singur orice functie sintactica : subiect , atribut , nume predicativ sau complement . Substantivele comune denumesc fiinte , lucruri dintr-o clasa de acelasi fel , iar substantivele proprii denumesc nume de persoane , nume de animale , numiri geografice. Substantivele proprii difera de cele comune prin unele particularitati de flexiune care ilustreaza un anumit gen personal . Dupa forma lor substantivele sunt simple si compuse. Exemple de substantive simple : primarie , carte , stilou sau derivate cu sufixe : geamgiu Substantivele compuse sunt formate din doua sau mai multe cuvinte cu sens unitar . 1) doua substantive in acelasi caz : caine-lup ,vagon-restaurant , Targu- Jiu 2) al doilea substantive e in cazul G: Calea-Laptelui , rochita randunuicii , Tara Barsei 3) substantive legate de prepozitia de : drum-de-fier , Curtea-de Arges 4) a doua denumire eo combinatie substantiv-adjectiv : argint-viu , bunacuviinta , Satu Mare doua sau mai multe adjective : Republica Populara Chineza , Revolutia tehnico-stintifica 5) doua substantive si un adjectiv: Muzeul Literaturii Romane , Bazinul Noii Caledonii 6) un verb si un substantiv : papa-lapte , Sfarma-Piatra Locutiunile substantivale sunt grupari de cuvinte cu sens unitar echivalate semantic si sintactic cu substantivele. Genul substantivelor De cele mai multe ori genul substantivelor este pus in valoare cu ajutorul contextului adjectival . Sunt nenumarate nepotriviri de nume de lucruri care apar fie la masculin fie la feminin , iar unele nume de fiinte sau colectivitati mamifer , geniu , trib sunt de gen neutru. La substantivele care denumesc animale deosebirile de gen se exprima in doua feluri: 1) cuvinte complet diferite mama-tata , frate-sora , tap-capra 2) cuvinte derivate cu ajutorul unor sufixe satean-sateanca , broasca broscoi . Substantivele astfel formate se numesc mobile. Sufixele motionale pentru feminin sunt: -a , -ita , -easa , -ca , -oaica , -toare iar pentru masculin cele mai utilizate sunt -oi , -an Concordanta dintre genul natural si genul gramatical se exprima prin utilizarea de substantive masculine chiar daca profesiile sunt exercitate si de femei , ex: ministru Substantive de gen feminin : calfa , santinela , desi sunt indeletniciri barbatesti . Exercitii

Sinonome: Aducere-aminte=amintire Bagare de seama=observare Parere de rau=regret Scapare din vedere =omitere Tinere de minte= memorie

Analizati substantivele proprii si comune din textele date si indicati matura denumirii , structura lor si explicati ortografia : In sfarsit , batranul Iuga nu mai avu puterea sa asculte baiguielile cu porunca regelui si taindu-le vorba cu mana , intoarse fata spre multimea ce incepuse a prinde glas . Batranul= substantiv comun , nr singular , gen masculin , caz Nominativ , functia sintactica subiect; natura denumirii : nume de persoana Ortografie: batran+ u+l= substantiv forma nearticulata + vocala de legatura + articol hotarat Se scrie cu minuscula deoarece este un substantiv comun in interiorul propozitiei Iuga= substantiv propriu , nume de persoana , caz Ac, f.s. At substantival Se scrie cu majuscula deoarece este nume de persoana Puterea= subst.comun , denumirea unei insusiri , nr.sg , gen F, caz Ac , f.s. complement direct , articulat cu articol hotarat a Se scrie cu minuscula deoarece este subst.comun in interiorul propozitiei Ortografia : puterea+ multime vida+ a= substantiv + fara vocala de legatura + articol hotarat enclitic a Baiguieli = subst.comun, nr pl , gen feminin , caz Ac , f.s. Complement direct , denumire de actiune , este articulat cu art .hot.le Se scrie cu minuscula deoarece este substantiv comun in interiorul propozitiei Structura : baiguieli+ le=substantiv + articol hotarat enclitic le Porunca= subst.comun ,nr sg , gen F , caz Ac, atribut substantival prepozitional , articulat cu articol hotarat a Se scrie cu minuscula deoarece este subst. Comun in interiorul propozitiei Structura: porunc+a elidat +a art hotarat Mailul doamnei: luizamarinescu700@yahoo.com Tema1 curs practic an 2-la subiect 1) Adunarea se desfacu lasand loc de trecere unui om mititel cu capul mare .Parea sa fie o persoana a stapanirii . Purta caciula tuguiata de astrahan si blana cu guler de vidra. Mihail Sadoveanu- Baltagul

2) Pe cine gandesti ca vaz la masa din spate? ...Pe coate-goale , domnule, pe Moftangiul , pe Mate Fripte , domnule! I.L.Caragiale-O noapte furtunoasa II Analizati din punct de vedere semantic si formal substantivele :argint-viu , batjocura , tragere de inima , pier-de-vara , drum-de-fier , libertate , multime, stajerisi , paruiala , Curtea-de-Arges, Filipestii de Padure .

III Grupati pe genuri substantivele din textele de mai jos , la subst. Animate aratati cum se exprima opozitia de gen ; la numele proprii si comune de fiinta indicati trasaturile carac. Genului personal : 1) Poftim pe domnul Hubar , neamt din Viena , macelar din neam , pe Hubaroaia care ingrijeste de macelarie mai mult decat sotul ei imbogatit . 2) Si cand ajung acasa , aflu ca tata si mama erau dusi la targ . Si fratii imi spun cu spaima ca-i pozna cu matusa lui mos Andrei a sculat mai tot satul in picioare , din cauza pupazai din tei . 3) Ura tu , mai Chiriece , zic eu lui Goian. 4) Caci iapa e o animala fara minte si numaidecat are nevoie de ajutorul omului-Sadoveanu Cartea mioarei 5) Bocea muierea si se tragea de cap cu plodurile dupa dansa . 6) Ridicarea in scaun a Brancoveanului a fost in gandul acelora care l-au vroit si l-au sustinut . 7) Tot in acea vreme , si la imparatie strasnica zvoana s-a facut.