MANUAL DE GRAMATICA LIMBII ROMÂNE

bilingv

[CU MODELE COGNITIVE ȘI SETURI DE EXERCIȚII GRAMATICALE:

GRUPUL NOMINAL - PENTRU ALOLINGVI]

Traducere în limba maghiară, dr. SUBA RÉKA

Revizie științifică și coordonare:

Limba română - dr. abilit. DOINA BUTIURCA, Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca,
Facultatea de Științe Tehnice și Umaniste din Târgu-Mureș.
Traducere în limba maghiară, dr. SUBA RÉKA, Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca,
Facultatea de Științe Tehnice și Umaniste din Târgu-Mureș.

Pregătire tipografică

Manual universitar de limba română (bilingv: român-maghiar) - cu seturi de exerciții

gramaticale pentru alolingvi este elaborat pe baza informației adusă la zi de GALR.
Gramatica limbii române. I. Cuvântul; II. Enunțul (2005, 2008), coord. Valeria Guțu Romalo
(elaborată sub egida Institutului de Lingvistică ”Iorgu Iordan-Al. Rosetti”din București al
Academiei Române), de DSL (2005) etc – pentru limba română.
 DOINA BUTIURCA

MANUAL DE GRAMATICA LIMBI ROMÂNE

bilingv

[CU MODELE COGNITIVE ȘI SETURI DE EXERCIȚII GRAMATICALE:

GRUPUL NOMINAL - PENTRU ALOLINGVI]

Traducere în limba maghiară, dr. SUBA RÉKA, Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca,
Facultatea de Științe Tehnice și Umaniste din Târgu-Mureș.

EDITURA UNIVERSITARĂ
Bucureşti, 2019
Colecţia FILOLOGIE

Referent ştiinţific: INGA DRUȚĂ, doctor habilitat, conferențiar cercetător la Institutul de Filologie Română „Bogdan
Petriceicu-Hasdeu”din Chișinău, Republica Moldova

Redactor: Gheorghe Iovan

Tehnoredactor: Ameluţa Vişan
Coperta: Monica Balaban

Editură recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.S.) şi inclusă de Consiliul Naţional de Atestare a
Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) în categoria editurilor de prestigiu recunoscut.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

BUTIURCĂ, DOINA
Manual de gramatica limbii române : cu modele cognitive şi seturi
de exerciţii gramaticale : grupul nominal - pentru alolingvi / Doina Butiurcă ; trad. în lb. maghiară: Suba Réka. -
Bucureşti : Editura Universitară, 2019
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-28-1026-9

I. Suba, Réka (trad.)

811.135.1

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786062810269

© Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate, nicio parte din această lucrare nu poate fi copiată fără acordul
Editurii Universitare

Copyright © 2019
Editura Universitară
Editor: Vasile Muscalu
B-dul. N. Bălcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucureşti
Tel.: 021.315.32.47
www.editurauniversitara.ro
e-mail: redactia@editurauniversitara.ro

Distribuţie: tel.: 021.315.32.47 / 07217 CARTE / 0745.200.357

comenzi@editurauniversitara.ro
O.P. 15, C.P. 35, Bucureşti
www.editurauniversitara.ro
CUVÂNT ÎNAINTE

Manualul de gramatica limbii române își propune, sub aspect științific, promovarea
informației adusă la zi de GALR. Gramatica limbii române. I. Cuvântul; II. Enunțul (2005,
2008), coord. Valeria Guțu Romalo (elaborată sub egida Institutului de Lingvistică „Iorgu
Iordan - Al. Rosetti” din București al Academiei Române). Sub aspect teoretic, volumul
promovează informațiile actualizate, aserțiunile teoretice propuse în sursele menționate
precum și în literatura de specialitate a ultimelor decenii, în general.
Din perspectiva lingvisticii aplicate, Manualul este un instrument util, care subliniază
rolul fundamental al modelelor cognitive în procesul de cunoaștere și învățare a limbii
române, de către alolingvi și/ sau nativi. Fie și numai un singur argument ar fi suficient în
acest sens: gramatica este matematica unei limbi, abstractă, complexă, iar formarea
competențelor de comunicare nu se realizează ad hoc, prin exerciții aleatorii. Înseamnă un
proces îndelung elaborat, al cărui scop este consolidarea gândirii logice în accesarea
informației lingvistice. Consolidarea gândirii logice este fundamentală, fie că avem în vedere
aspectele generale sau aspectele particulare ale limbii române. Formarea competențelor de
folosire corectă a numărului plural (utilizarea desinențelor de plural în funcție de gen,
utilizarea alternanțelor vocalice și consonantice), de exemplu, devine un proces deosebit de
complex pentru un vorbitor al limbii engleze (unde pluralul se formează prin adăugarea
terminației – s, cu excepțiile necesare), al unei limbi aglutinante (unde pluralul se formează
prin atașarea unui sufix distinct de plural, la sfârșitul cuvântului) etc. Etimologia
substantivelor limbii române, neologismele, semantica numelui etc adaugă noi elemente de
dificultate în utilizarea corectă a pluralului limbii române, de către studenții străini. Din aceste
considerente, volumul propune câteva seturi de exerciții gramaticale - de formare a
competențelor acordului în limba română, la nivelul grupului nominal - organizate în baza a
zece modele cognitive, teoretice și aplicate, privind formarea pluralului substantivelor, a
genului, a cazurilor oblice, competențe de formare a substantivelor prin conversiune,
determinarea primară și acordul diferitelor tipuri de articol și adjectiv (adjectiv propriu-zis,
adjectiv pronominal, adjective postverbale) cu substantivul etc Este un model perfectibil, fără
pretenția de a fi exhaustiv, a cărui finalitate este formarea competențelor de comunicare.

5
6
MORFOLOGIA LIMBII ROMÂNE
A ROMÁN NYELV SZÓFAJTANA

7
8
I. SUBSTANTIVUL ÎN LIMBA I. A FŐNÉV A ROMÁN NYELVBEN
ROMÂNĂ

CONCEPTELE CAPITOLULUI A FEJEZET ALAPFOGALMAI

Acord gramatical Nyelvtani egyezés

Alternanțe vocalice Magánhangzó-alternáció
Alternanțe consonantice Mássalhangzó-alternáció
Cazul acuzativ Tárgyeset
Cazul dativ Részes eset
Cazul genitiv Birtokos eset
Cazul nominativ Alanyeset
Cazul substantivului Főnévi esetek
Cazul vocativ
Megszólító eset (vokatívusz)
Clase semantice: substantive abstracte
substantive colective; substantive comune Jelentéstani osztályok: elvont főnév
substantive masive; substantive proprii gyűjtőnév; köznév; anyagnév; tulajdonnév
Conversiunea: substantivizarea adjecti- A szófaji érték megváltozása (szófajváltás):
vului; substantivizarea pronumelui melléknév főnevesülése névmás
substantivizarea verbului; substantivizarea főnevesülése; ige főnevesülése számnév
numeralului főnevesülése
Flexiunea substantivului Főnévragozás
Genul substantivului A főnév nyelvtani neme
Locuțiuni substantivale Főnévi értékű szókapcsolatok
Numărul substantivului A főnév száma
Părţi de vorbire flexibile Ragozható szófajok
Substantivul Főnév

9
10
Preliminarii
În limba română, părţile de vorbire se
clasifică în:
-părţi de vorbire flexibile1: substantivul,
articolul, adjectivul, pronumele, nume-
ralul, verbul;
-părţi de vorbire neflexibile2: adverbul,
interjecţia, conjuncţia, prepoziţia.
Substantivul reprezintă aprox. 50% din
totalitatea cuvintelor limbii române (Raluca
Brăescu, Isabela Nedelcu, Camelia Stan,
Domnița Tomescu, GALR I, 2005).
Elöljáróban
A román nyelvben a szófajok a
következőképpen osztályozhatók:
-ragozható szófajok1: főnév, névelő,
melléknév, számnév, ige;
-nem ragozható szófajok2: határozószó,
indulatszó, kötőszó, elöljárószó.
A román nyelv szókészletének mintegy
50%-át a főnevek teszik ki (Raluca Brăescu,
Isabela Nedelcu, Camelia Stan, Domnița
Tomescu, GALR I, 2005).

I.1.1.Caracteristici morfologice .I.1.1.Alaktani sajátosságok

A főnév ragozható szófaj. Alakszerkezete
Substantivul este partea de vorbire nyelvtani nem, szám és eset szerint változik.
flexibilă. Îşi schimbă forma după gen, Az alakváltozatokat a beszélő a nyelvtani
număr şi caz. Sunt categorii gramaticale egyeztetés során választja ki 3.
selectate de vorbitor prin acord
gramatical:3
I.1.2. A főnevek szemantikai-
I.1.2. Clase semantico-gramaticale de grammatikai osztályozása
substantive
A GALR I 2005 a következőképpen
GALR I 2005 grupează substantivele, sub csoportosítja a főneveket jelentéstani-
aspect semantico-gramatical, în grammatikai szempontból:
următoarele clase:
1.Elvont főnevek
1.Substantive abstracte
Szemben állnak a konkrét főnevekkel. Az
Se opun substantivelor concrete. elvont főnevek érzékekkel nem megragadható
Substantivele abstracte desemneză entităţi dolgokat jelölnek (Camelia Stan 2005); nincs
neperceptibile senzorial (Camelia Stan megfelelőjük az anyagi világban:
2005); nu au referenţi în lumea materială:
- bunătate (jóság), frumuseţe
- bunătate, frumuseţe, înţelepciune (szépség), înţelepciune (bölcsesség)
(exprimă însuşiri). – (tulajdoságokat neveznek meg).

1
Flexibil: care îşi schimbă forma după gen, număr, caz
1
Ragozható: amely nyelvtani nem, szám és eset szerint változtatja az alakszerkezetét

2
Neflexibil: care nu îşi schimbă forma după gen, număr, caz

2
Nem ragozható: amely nem változtatja az alakszerkezetét nyelvtani nem, szám és eset szerint
3
Acord gramatical:Relaţie sintactică de subordonare, în care termenul regentimpune termenului
subordonattrăsăturile de gen,număr şi caz, exprimate prin desinenţe (de gen, număr etc, în cazul substantivului):
casĂ frumoasĂ// casE frumoasE//;băiat frumos//băieţI frumoşI//

3
Nyelvtani egyeztetés: alárendelő mondattani viszony, amelyben az alaptag meghatározza az alárendelt tag
nyelvtani nemét, számát és esetét, amelyeket toldalékok fejeznek ki (nemet, számot és esetet kifejező ragok a
főnév esetében): casĂ frumoasĂ// casE frumoasE//;băiat frumos//băieţI frumoşI

11
2.Substantive masive
Substantivele masive (Isabela Nedelcu
2005) desemnează materia nediferenţiată:
apă, vin, câlţi, icre, brânză, fasole,
smântână, unt, piper, tărâţe etc.
Sunt substantive nonnumărabile.
Pot avea forme numai de singular (sunt
defective de numărul plural) – singularia
tantum: unt, fier, piper, brânză, smântână,
zahăr, ulei, sare etc; au forme numai de
plural (sunt defective de numărul singular)
- pluralia tantum: câlţi, tărâţe, icre,
cuişoare, tăiţei.
3. Substantive colective
Substantivele colective desemnează un
ansamblu alcătuit din părţi decompozabile
(Raluca Brăescu 2005).
Clase semantice de substantive colective:
cavalerie, infanterie, batalion;
În ceea ce priveşte flexiunea de număr,
substantivele colective au şi formă de
plural: grămezi, grupuri, mulţimi etc.
Substantivele care denumesc nume de
clase sau grupuri sociale au numai formă
de singular: boierime, muncitorime,
nobilime, ţărănime etc.
Sub aspectul structurii morfologice,
substantivele colective pot fi: simple
(batalion, armată), derivate (cânepişte,
zmeuriş, tineret, insectar). Sub aspectul
genului, substantivele colective pot avea:
genul feminin (armată, infanterie) sau
neutru (clan, trib, roi) etc.
4. Substantive proprii
Substantivele proprii denumesc obiecte pe
care le identifică, individualizându-le
(Domnița Tomescu 2005).
12
2.Anyagnevek
Az anyagnevek egynemű anyagok
megnevezésére szolgálnak (Isabela Nedelcu
2005): apă (víz), vin (bor), câlţi (kender),
icre (ikra), brânză (sajt), fasole (bab),
smântână (tejföl), unt (vaj), piper (bors),
tărâţe (korpa) stb.
Nem megszámlálható főnevek. Lehetnek
csak egyes számú használatúak (nem
rendelkeznek többes számú alakkal) –
singularia tantum: unt, fier, piper, brânză,
smântână, zahăr, ulei, sare stb.; lehetnek
csak többes számú főnevek (nincs egyes
számú alakjuk) - pluralia tantum: câlţi,
tărâţe, icre, cuişoare, tăiţei.
3. Gyűjtőnevek
A gyűjtőnevek számos egyedből álló
csoport megnevezésére szolgálnak (Raluca
Brăescu 2005).
A gyűjtőnevek szemantikai osztályai:
cavalerie (lovasság), infanterie (gyalogság),
batalion (zászlóalj);
Ami a ragozásukat illeti szám tekintetében,
a gyűjtőneveknek van többes számú alakjuk
is: grămezi (halmok), grupuri (csoportok),
mulţimi (tömegek) stb.
Azok a főnevek, amelyek társadalmi
osztályt vagy csoportot jelölnek, csak egyes
számú alakváltozattal rendelkeznek:
boierime (bojárság), muncitorime
(munkásosztály), nobilime (nemesség),
ţărănime (parasztság) stb.
Alaktani felépítésük szerint a gyűjtőnevek
lehetnek: egyszerű szavak (batalion -
zászlóalj, armată - katonaság),
származékszók (cânepişte - kenderföld,
zmeuriş - málnás, tineret - ifjúság, insectar -
inszektárium).
Nyelvtani nem tekintetében a gyűjtőnevek
lehetnek: nőneműek (armată - katonaság,
infanterie - gyalogság) vagy semleges
neműek (clan - klán, trib - törzs, roi - raj)
stb.
4.Tulajdonnevek
A tulajdonnév az általa megjelölt dolog
azonosítására és egyedítésére szolgál
(Domnița Tomescu 2005).
Clase semantice de substantive proprii:
- antroponime (nume de familie, prenume,
supranume): Gheorghe, Arghezi, Popescu;
- zoonime: Grivei, Lăbuş;
- toponime: Europa, Austria, Dunăre,
Munţii Anzi, Carpaţi;
- astronime: Jupiter, Venus, Lira
(constelaţie);
- nume de sărbători religioase sau laice:
Crăciun, Paşti, 23 August;
- nume de evenimente (istorice, culturale):
Renaşterea, Clasicismul;
- nume administrative (de întreprinderi,
instituţii, organizaţii): Fundaţia pentru
Literatură, Teatrul Naţional, Admi-
nistraţia de Stat etc.
- nume comerciale (brand, localuri
publice, magazine): săpun Dove,
magazinul Nufărul;
- titluri ale lucrărilor ştiinţifice:
Dicţionarul Explicativ al Limbii Române,
Istoria Europei, Luceafărul.(GALR I,
2005)
Genul substantivelor proprii
Antroponimele şi zoonimele sunt
substantive animate, sunt motivate
semantic; genul se exprimă prin terminaţii
specializate: lui Vasile, Ioanei.
Declinarea substantivelor proprii se
realizează:
- cu ajutorul afixelor, la cazurile G-D:
-lui (antepus): lui Ioan,lui Jupiter;
-lui se foloseşte şi la substantivele proprii
de genul feminin, provenite din alte limbi:
- lui Carmen, lui Judith, lui Adel etc.
I.1.3. Raportul substantivelor cu alte
clase lexico-gramaticale
Numeroase substantive provin din alte
părţi de vorbire (Camelia Stan 2005), prin
conversiune:
13
A tulajdonnevek jelentéstani osztályai:
-személynevek (családnév, személynév,
ragadványnév): Gheorghe, Arghezi,
Popescu
-állatnevek: Grivei, Lăbuş;
-földrajzi nevek: Europa (Európa), Austria
(Ausztria), Dunăre (Duna), Munţii Anzi
(Andok), Carpaţi (Kárpátok);
-csillagnevek, bolygónevek: Jupiter, Venus,
Lira (naprendszer);
-egyházi vagy világi ünnepnapok nevei:
Crăciun (karácsony), Paşti (húsvét), 23
August (augusztus 23.);
-korszakok, események nevei (történelmi,
kulturális): Renaşterea (reneszánsz),
Clasicismul (klasszicizmus);
- intézménynevek (vállalatok, intézmények,
szervezetek neve): Fundaţia pentru
Literatură (Szépirodalmi Alapítvány),
Teatrul Naţional (Nemzeti Színház),
Administraţia de Stat (Állami Közigazgatási
Hatóság) stb.
- kereskedelmi megnevezések (márkanevek,
üzletek neve stb.): săpun Dove (Dove
szappan), Dicţionarul Explicativ al Limbii
Române (A román nyelv értelmező szótára),
Istoria Europei (Európa története),
Luceafărul (Az esthajnalcsillag) stb.
(GALR I, 2005)
A tulajdonnevek neme
A személynevek és állatnevek élő
jelentésjeggyel rendelkeznek, szemantikailag
motiváltak; a nyelvtani nemet sajátos
végződések fejezik ki: lui Vasile, Ioanei.
A tulajdonnevek ragozásaa
következőképpen valósul meg:
- affixumokkal, birtokos és részes esetben:
-lui (a főnév előtt): lui Ioan
(Ioannak),lui Jupiter (Jupiternek);
- lui használatos az idegen nyelvekből
származó, nőnemű tulajdonnevek esetében is:
- lui Carmen (Carmennek), lui Judith
(Judithnak), lui Adel (Adélnak) stb.
I.1.3. A főnév és más szófajok viszonya
Számos főnév más szófajú szóból jött létre
szófajváltással (Camelia Stan 2005):
Substantive provenite din adjectiv
-prin articulare cu articol hotărât:
Răul nu vine niciodată singur.
-prin articulare cu articol nehotărât:
„…un nebun aruncă-o piatră în baltă şi
zece cuminţi n-o pot scoate.” (I. Creangă)
-prin articulare cu articol demonstrativ
(adjectival):
Cel înţelept lasă totdeauna să treacă de la
sine.
Substantive provenite din numeral
A luat zecele.
Substantive provenite din pronume
(personal, reflexiv, nehotărât, negativ):
Eul pare o noţiune abstractă.
Substantive provenite din adverb
Iubeşte-l pe aproapele tău ca pe tine însuţi.
Substantive provenite din conjuncţie (în
metalimbaj)
Rămâne un şi înafara textului.
Substantive provenite din prepoziţie (în
metalimbaj):
Cu rămâne invariabil ca formă.
I.2. FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUI
Categoriile gramaticale ale substantivului
sunt: genul, numărul, cazul, determinarea.
Dintre acestea, numărul, cazul şi parţial,
determinarea sunt considerate (Domnița
Tomescu, 2005; Mioara Avram 1997; Ion
Coteanu 1982) categorii flexionare.
I.2.1.Genul substantivului
Genul grupează substantivul în trei clase:
1.Substantive MASCULINE: UN-DOI:
UN COPIL- DOI COPII.
2.Substantive FEMININE: O – DOUĂ: O
FATĂ-DOUĂ FETE;
14
Melléknévből létrejött főnevek
-határozott névelő használata által:
Răulnu vine niciodată singur (A rossz nem
jár egyedül).
-határozatlan névelő használata által:
„…un nebun aruncă-o piatră în baltă şi zece
cuminţi n-o pot scoate.” (I. Creangă) (Egy
bolond követ dob a tóba, és tízen nem
tudják kiszedni.)
-mutató (melléknévi) névelő használata
által:
Cel înţelept lasă totdeauna să treacă de la
sine (Az okos enged).
Számnévből létrejött főnevek
A luat zecele (Tízest kapott).
Névmásból létrejött főnevek
(személyes, visszaható, határozatlan,
tagadónévmás):
Eul pare o noţiune abstractă (Az én
absztrakt fogalomnak tűnik).
Határozószóból létrejött főnevek
Iubeşte-l pe aproapele tău ca pe tine însuţi.
(Szeresd felebarátodat, mint tenmagadat).
Kötőszóból létrejött főnevek (a
metanyelvben)
Rămâne un şi înafara textului (Egy és
kimaradt a szövegből).
Elöljárószóból létrejött főnevek (a
metanyelvben):
Cu rămâne invariabil ca formă (A cu nem
változtatja az alakját).
I.2. A FŐNÉVRAGOZÁS
A főnév grammatikai kategóriái a
következők: nem, szám, eset, határozottság.
Ezek közül a szám, az eset és részben a
határozottság a flektáló kategória (Domnița
Tomescu 2005; Mioara Avram 1997; Ion
Coteanu 1982).
I.2.1.A főnév nyelvtani neme
Nyelvtani nem tekintetében a főneveket
három csoportba soroljuk:
1. HÍMNEMŰ főnevek: UN-DOI: UN
COPIL-DOI COPII.
2.NŐNEMŰ főnevek: O–DOUĂ: O
FATĂ-DOUĂ FETE;
3. Substantive NEUTRE: UN-DOUĂ: UN
TABLOU-DOUĂ TABLOURI.
La nivel sintactic, genul substantivului se
realizează prin acord (articol, adjectiv), în
cadrul grupului nominal:
acest băiat (sg.);
aceşti băieţi (pl.).
I.2.2 Numărul substantivului
Numărul se exprimă prin opoziţia dintre
singular şi plural. Nu toate substantivele
au număr.
Au număr:
-substantivele comune propriu-zise: munte,
lup, peşte etc;
-substantivele non-numărabile au flexiune
incompletă, fiind defective de număr;
-au forme numai pentru singular
(singularia tantum): sânge, curaj, aur etc;
-au forme numai pentru plural (pluralia
tantum): câlţi, ochelari, icre, tăţei etc;
În plan sintactic, categoria numărului (ca
şi aceea a genului şi a cazului) se
manifestă prin acordul gramatical:
această clasă - aceste clase;
În plan morfologic, categoria de număr se
exprimă prin desinenţe, articole şi prin
alternanţe vocalice şi consonantice.
Din perspectiva clasei semantice, au formă
numai pentru singular, fiind defective de
plural, următoarele clase de substantive:
a. substantivele proprii: Mureş, Timişoara,
etc.
b.substantivele comune care denumesc:
-epoci istorice: sclavagism, feudalism,
capitalism etc;
-religii: catolicism, creştinism,
mahomedanism etc;
-calităţi sau însuşiri psihice: bunătate,
cinste, curaj, înţelepciune etc;
-stări fiziologice: foame, sete etc;
-materie: aur, argint, făină, fier, mătase,
miere, sânge, unt, vată, zahăr, zinc etc.
15
3. SEMLEGES NEMŰ főnevek: UN-
DOUĂ: UN TABLOU-DOUĂ TABLOURI.
Mondattani szinten a főnév nemének az
egyeztetésben van szerepe (névelő,
melléknév), a névszói csoportban:
acest băiat (egyes szám)
aceşti băieţi (többes szám).
I.2.2 A főnév nyelvtani száma
A nyelvtani szám az egyes szám - többes
szám szembenállásában fejeződik ki. Nem
minden főnévnek van egyes és többes
számú alakja.
Rendelkeznek egyes és többes számú
alakváltozattal:
-a tulajdonképpeni köznevek: munte (hegy),
lup (farkas), peşte (hal) stb.;
-a megszámlálhatatlan jelentéstani
összetevővel rendelkező főnevek csak egyes
vagy csak többes számmal rendelkeznek:
-csak egyes számú alakkal rendelkező
főnevek (singularia tantum): sânge (vér),
curaj (bátorság), aur (arany) stb.
- többes számú alakkal rendelkező főnevek
(pluralia tantum): câlţi (kóc), ochelari
(szemüveg), icre (ikra), tăiţei (száraztészta)
stb.
Szintaktikai szempontból a szám (akárcsak
a nem és eset) kategóriája a nyelvtani
egyeztetésben mutatkozik meg: această
clasă - aceste clase (ez az osztály – ezek az
osztályok);
Alaktani tekintetben a szám kategóriája
ragokkal, névelőkkel, magánhangzó- és
mássalhangzó-alternánsokkal fejeződik ki.
A jelentéstani besorolás tekintetében a
kövekező főnévi osztályok rendelkeznek
csak egyes számú alakkal:
a.tulajdonnevek: Mureş (Maros), Timişoara
(Temesvár) stb.
b.köznevek:
-történelmi korszakok nevei: sclavagism
(rabszolgaság), feudalism (feudalizmus),
capitalism (kapitalizmus) stb.;
-vallások és felekezetek megnevezései:
catolicism (katolicizmus), creştinism
(kereszténység), mahomedanism
(mohamedán hit) stb.;
-lelki tulajdonságok és képességek
megnevezései: bunătate (jóság), cinste

Au formă numai pentru plural, fiind
defective de singular:
-substantivele proprii: Bucegi, Bucureşti,
Carpaţi, Fântânele, Iaşi, Oneşti, Piteşti etc;
Alternanţe consonantice
Singular Plural
Popă popi: i- desinenţă de plural,
masculin;
flăcău flăcăi: i- desinenţă de plural,
masculin;
frate fraţi: t/ţ-alternanţă consonantică; I-
desinenţă de plural, masculin;
urs urşi: s /ş -alternanţă consonantică; I-
desinenţă de plural, masculin;
obraz obraji: z/j-alternanţă consonantică;
I- desinenţă de plural, masculin;
cal cai: alternanţă consonantică
nespecifică; I- desinenţă de plural,
masculin;
artist artişti: st/şt alternanţă consonantică;
I- desinenţă de plural, masculin;
porc porci: c/č- alternanţă consonantică;
fag fagi: g/ğ- alternanţă consonantică;
perete pereţi: t/ţ - alternanţă consonantică;
brad brazi: d/z - alternanţă consonantică.
Alternanţe vocalice
Singular Plural
fată fete, unde avem: a/e-alternanţă
vocalică; -e desinenţă de plural;
casă case: e-desinenţă de plural, feminin;
dovleac dovleci: ĕa/e -alternanţă vocalică
nespecifică;
măr meri: ă/e - alternanţă vocalică; -i
desinenţă de plural;
sfânt sfinţi: â/i - alternanţă vocalică; -i
desinenţă de plural;
soare sori: ŏa/o- alternanţă vocalică; -i
desinenţă de plural;
16
(tisztesség), curaj (bátorság), înţelepciune
(bölcsesség) stb.;
-testi állapotok megnevezései: foame
(éhség), sete (szomjúság) stb.;
-anyagnevek: aur (arany), argint (ezüst),
făină (liszt), fier (vas), mătase (selyem),
miere (méz), sânge (vér), unt (vaj), vată
(vatta), zahăr (cukor), zinc (cink) stb.
Csak többes számú alakkal rendelkeznek:
-tulajdonnevek: Bucegi, Bucureşti, Carpaţi,
Fântânele, Iaşi, Oneşti, Piteşti stb.;
Mássalhangzó-alternáció
Egyes szám Többes szám
popă popi: i- a többes szám ragja, hímnem;
flăcău flăcăi: i- a többes szám ragja,
hímnem;
frate fraţi: t/ţ-mássalhangzó-alternáció; I- a
többes szám ragja, hímnem;
urs urşi: s /ş - mássalhangzó-alternáció; I- a
többes szám ragja, hímnem;
obraz obraji: z/j- mássalhangzó-alternáció;
I- a többes szám ragja, hímnem;
cal cai: nem specifikus
mássalhangzó-alternáció; I- a többes szám
ragja, hímnem;
artist artişti: st/şt mássalhangzó-alternáció;
I- a többes szám ragja, hímnem;
porc porci: c/č- mássalhangzó-alternáció;
fag fagi: g/ğ- mássalhangzó-alternáció;
perete pereţi: t/ţ - mássalhangzó-alternáció;
brad brazi: d/z - mássalhangzó-alternáció.
Magánhangzó-alternáció
Egyes szám Többes szám
fată fete, ahol: a/e-magánhangzó-alternáció;
-e a többes szám ragja;
casă case: e- a többes szám ragja, nőnem;
dovleac dovleci: ĕa/e – nem specifikus
magánhangzó-alternáció;
măr meri: ă/e - magánhangzó-alternáció; -i
a többes szám ragja;
sfânt sfinţi: â/i - magánhangzó-alternáció; -i
a többes szám ragja;
soare sori: ŏa/o- magánhangzó-alternáció;
-i a többes szám ragja.
Opoziţia de număr la substantivele
feminine
Singular Plural
macara macarale:-a-Ø/ -le - desinenţă de
plural;
podea podele: ĕa/ Ø/- le- desinenţă de
plural;
nuia nuiele: ia/ Ø/- le- desinenţă de plural;
zi zile: -i/ Ø/- le- desinenţă de plural;
lipsă lipsuri:-ă/-ur (i nesilabic).
I.3.Locuţiunile substantivale
Locuţiunile substantivale provin din
conversiunea unor locuţiuni verbale:
a-şi aduce aminte (locuţiune verbală) -
aducere aminte (locuţiune substantivală);
a-şi bate joc (locuţiune verbală)- bătaie de
joc (locuţiune substantivală);
Pot proveni din grupări în structura cărora
există un pronume: un nu ştiu cine/ o nu
ştiu cine; un te miri ce/un te miri cine
(Camelia Stan, cf. GALR I 2005).
I.4. Cazul substantivului
Limba română (C. Stan, 2005) are 5
cazuri: nominativ, acuzativ, genitiv, dativ,
vocativ.
Substantivele în cazul vocativ nu stabilesc
relaţii, nu au funcţie sintactică.
Substantivul în cazul NOMINATIV
(GALR I-II 2005; D .D. Drașoveanu 1982)
poate avea următoarele funcţii sintactice
(selectiv): subiect, apoziţie, nume
predicativ.
Numele predicativ este o funcţie sintactică
cerută de un verb copulativ.
Substantivele în cazul ACUZATIV pot
îndeplini următoarele funcţii sintactice
(selectiv):
complement direct; complement indirect;
complement de agent; complement
circumstanţial de loc; complement
17
Számbeli szembenállás nőnemű
főneveknél
Egyes szám Többes szám
macara macarale:-a-Ø/ -le - a többes szám
ragja;
podea podele: ĕa/ Ø/- le- a többes szám
ragja;
nuia nuiele: ia/ Ø/- le- a többes szám ragja;
zi zile: -i/ Ø/- le- a többes szám ragja;
lipsă lipsuri:-ă/-ur (i nem szótagalkotó).
I.3.Főnévi értékű állandósult
szókapcsolatok
A főnévi értékű állandósult szókapcsolatok
igei értékű állandósult szókapcsolatokból
származnak:
a-şi aduce aminte (igei értékű állandósult
szókapcsolat) - aducere aminte (főnévi
értékű állandósult szókapcsolat);
a-şi bate joc (igei értékű állandósult
szókapcsolat)- bătaie de joc (főnévi értékű
állandósult szókapcsolat);
Vagy olyan szócsoportokból, amelyekben
névmás is van: un nu ştiu cine/ o nu ştiu
cine; un te miri ce/un te miri cine (Camelia
Stan, vö. GALR 2005) (egy nem tudom
kicsoda/egy nem tudom micsoda).
I.4. A főnév esetrendszere
A román nyelvben (C. Stan, 2005) 5
nyelvtani eset van: alanyeset, tárgyeset,
birtokos eset, részes eset, megszólító eset.
A megszólító esetben álló főneveknek nincs
mondattani szerepük, nem vesznek részt a
mondat szerkezetében.
Az ALANYESETBEN (GALR I-II 2005;
D.D.Drașoveanu 1982) álló főnév
mondattani szerepei (többek között):
alany, értelmező, az összetett állítmány
névszói része.
Az összetett állítmány névszói részét a
segédige követeli meg.
A TÁRGYESETBEN álló főnév
mondattani szerepei:
tárgy, részeshatározó, aszemantikus
határozó, eszközlő határozó, időhatározó,
helyhatározó, módhatározó, okhatározó,
circumstanţial de timp; complement célhatározó, állapothatározó, fok-mérték
circumstanţial de mod; complement határozó, társhatározó.
circumstanţial de cauză; complement
circumstanţial de scop; complement
circumstanţial condiţional; complement
circumstanţial concesiv; complement
circumstanţial consecutiv; complement
circumstanţial sociativ; complement
circumstanţial opoziţional; complement
circumstanţial cumulativ.

Substantivul în cazul GENITIV (cu sau A BIRTOKOS ESETBEN álló főnév főbb
fără prepoziţie/ locuţiune prepoziţională) mondattani szerepei (elöljárószóval/
are următoarele funcţii sintactice elöljárószó értékű állandósult
(selectiv): atribut substantival genitival; szókapcsolattal vagy anélkül): birtokos
nume predicativ; apoziţie (precedată de esetben álló főnévvel kifejezett jelző, az
adverbul adică); állítmány névszói része, értelmező (az adică
határozószó által bevezetve);

Prepoziţii/ locuţiuni prepoziţionale care Birtokos esetet vonzó elöljárószók/

cer genitivul: împotriva, contra, asupra,
dedesubtul, deasupra, înaintea, înapoia
etc; în dreapta, în stânga, în faţa, în
spatele, în susul, în josul, în locul, în
vederea, de jur împrejurul, în baza, de-a
lungul, de-a latul, de-a curmezişul, în
dosul etc.
elöljárószó értékű állandósult
szókapcsolatok: împotriva, contra, asupra,
dedesubtul, deasupra, înaintea, înapoia etc;
în dreapta, în stânga, în faţa, în spatele, în
susul, în josul, în locul, în vederea, de jur
împrejurul, în baza, de-a lungul, de-a latul,
de-a curmezişul, în dosul stb.

Substantivele (sau substitutele acestora) în A RÉSZES ESETBEN álló főnév (vagy

cazul DATIV pot fi folosite cu / sau fără
prepoziţie.
Dativul fără prepoziţie are următoarele
funcţii sintactice: complement indirect
(cui?); complement circumstanţial de loc
(dativul locativ); atribut substantival
(numai dacă determină un substantiv
nearticulat); complement circumstanţial de
cauză (cu prepoziţia datorită, dacă este
sinonimă cu din cauză, din pricină);
complement circumstanţial instrumental
(se construieşte cu prepoziţia datorită,
dacă este sinonimă cu prin intermediul, cu
ajutorul etc.).
helyettesítői) állhatnak elöljárószóval vagy
anélkül.
Az elöljárószó nélküli részes eset
mondattani szerepei: részeshatározó
(kinek?); helyhatározó (dativus locativus);
főnévi jelző (csak ha névelőtlen főnév az
alaptag); okhatározó (datorită
elöljárószóval, ha annak a jelentése: din
cauză, din pricină – valaminek okán);
eszközhatározó (datorită elöljárószóval, ha
annak a jelentése: prin intermediul, cu
ajutorul – segítségével stb.).

Substantivele în cazul VOCATIV AMEGSZÓLÍTÓ ESETBEN (VOKATÍ-

denumesc persoane sau animale VUSZBAN) álló főnév személyre vagy
domestice. Denumesc animale şi în háziállatokra vonatkozik. A szépiro-
discursul literar, în personificări: dalomban a megszemélyesítés eszköze:

„Vai, murgule, jalea mă curmă! Mă lupt cu „Vai, murgule, jalea mă curmă! Mă lupt cu
durerea din urmă, Căci ranele-mi sapă durerea din urmă, Căci ranele-mi sapă

18
mormântul”. (G. Coşbuc, Moartea lui
Gelu)
Substantivele în cazul VOCATIV nu au
funcție sintactică.
Substantivul în cazul vocativ poate avea
unul sau mai multe atribute. În această
situaţie nu numai substantivul în vocativ,
ci şi atributele acestuia se despart prin
VIRGULĂ sau SEMNUL EXCLAMĂRII
de cuvintele învecinate:
,,Gorunule din margine de codru, de ce
mă-ncinge cu aripi moi atâta pace?” (L.
Blaga, Gorunul)
Notă
Determinanţii adjectivali ai substantivului
în cazul vocativ îndeplinesc funcţia
sintactică de atribut adjectival şi stau în
cazul vocativ: „Cobori în jos, luceafăr
blând, Alunecând pe-o rază” (Mihai
Eminescu, Luceafărul).
19
mormântul”. (G. Coşbuc, Moartea lui
Gelu).
A VOKATÍVUSZBAN álló főnévnek nincs
mondattani szerepe.
A megszólító esetben álló főnév kaphat egy
vagy több jelzőt. Ebben az esetben nemcsak
a vokatívuszban álló főnevet, hanem jelzőit
is VESSZŐ vagy FELKIÁLTÓJEL
választja el a szomszédos szóalakoktól:
,,Gorunule din margine de codru, de ce
mă-ncinge cu aripi moi atâta pace?” (L.
Blaga, Gorunul)
Megjegyzés
A vokatívuszban álló főnév melléknévi
determinánsai a mondatban melléknévi
jelzők és vokatívuszba kerülnek:
„Cobori în jos, luceafăr blând, Alunecând
pe-o rază” (Mihai Eminescu, Luceafărul)
20