U bUNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMI SOARA

FACULTATEA DE LITERE, ISTORIE SI TEOLOGIE

CATEDRA DE LIMBA ROMN

A
LUCRARE DE LICEN T

A
COORDONATOR STIIN TIFIC:
Asist. univ. drd. Monica Hutanu
ABSOLVENT:
CARMEN-ELENA PEPTAN
Timi soara
2008
PLANUL LUCRARII DE LICEN T

A
INTRODUCERE
1. ASPECTE DEFINITORII
1.1 DEFINI TII
1.2 DELIMITAREA CLASEI NUMERALULUI
1.3 PROBLEMA CLASIFIC

ARII NUMERALULUI
2. ORIGINEA NUMERALULUI
3. NUMERALUL CARDINAL
3.1 DEFINI TII
3.2 VALORILE NUMERALULUI CARDINAL
1
3.3 STRUCTURA NUMERALULUI CARDINAL
3.4 FLEXIUNEA NUMERALELOR CARDINALE
3.4.1 CARACTERISTICI GENERALE
3.4.2 CARACTERISTICI PARTICULARE
3.5 POSIBILIT

A TILE COMBINATORII ALE NUMERALULUI CARDINAL

3.5.1 ADJUNCT
3.5.2 SUBSTITUT
3.6 VALORILE DE NTREBUIN TARE ALE NUMERALULUI CARDINAL
3.7 NUMERALUL CARDINAL CA EXPRESIE A APROXIMA TIEI
3.8 VALOAREA LUI UN/O
3.8.1 UN/O NUMERAL?
3.8.2 VALORILE LUI UN/O
3.9 PROBLEME DE ACORD ALE NUMERALULUI CARDINAL
3.10 NUMERALUL CARDINAL N LOCUL CELUI ORDINAL
4. NUMERALUL ORDINAL
4.1 DEFINI TIE
4.2 STRUCTURA NUMERALULUI ORDINAL
4.3 NUMERALUL ORDINAL N LIMBA VECHE
4.4 FLEXIUNEA NUMERALULUI ORDINAL
4.5 POSIBILIT

A TILE COMBINATORII ALE NUMERALULUI ORDINAL

4.6 UTILIZ

ARI SPECILAE ALE NUMERALULUI ORDINAL
4.7 PROBLEME DE CORECTITUDINE A NUMERALELOR ORDINALE
5. NUMERALUL COLECTIV
5.1 DEFINI TIE
5.2 STRUCTURA NUMERALULUI COLECTIV
5.3 FLEXIUNEA NUMERALULUI COLECTIV
5.4 POSIBILIT

A TILE COMBINATORII ALE NUMERALULUI COLECTIV

2
6. NUMERALUL MULTIPLICATIV
6.1 DEFINI TIE
6.2 STRUCTURA NUMERALULUI MULTIPLICATIV
6.3 POSIBILIT

A TILE COMBINATORII ALE NUMERALULUI MULTIPLICATIV

6.4 NUMERALUL MULTIPLICATIV SI CLASELE LEXICO-GRAMATICALE
7. NUMERALUL FRAC TIONAR
7.1 DEFINI TIE
7.2 STRUCTURA SI FLEXIUNEA NUMERALULUI FRAC TIONAR
7.3 POSIBILIT

A TILE COMBINATORII ALE NUMERALULUI FRAC TIONAR

7.4 NUMERALELE MIXTE
8. NUMERALUL DISTRIBUTIV
8.1 DEFINI TIE
8.2 STRUCTURA SI FLEXIUNEA NUMERALULUI DISTRIBUTIV
8.3 POSIBILIT

A TILE COMBINATORII ALE NUMERALULUI DISTRIBUTIV

9. NUMERALUL ADVERBIAL
9.1 DEFINI TIE
9.2 STRUCTURA NUMERALULUI ADVERBIAL
9.3 POSIBILIT

A TILE COMBINATORII ALE NUMERALULUI ADVERBIAL

9.4 EXPRIMAREA APROXIMA TIEI NUMERICE
10. FUNC TIILE SINTACTICE ALE NUMERALELOR
CONCLUZIE
3
BIBLIOGRAFIE
CUPRINS
INTRODUCERE
Lucrarea de fat a si propune
s a studieze am anuntit partea de vorbire numit a NUMERAL. Numeralul este partea de vorbire exibil a
care exprim a un num ar, o determinare numeric a a obiectelor, ordinea sau distributia lor prin num arare.
Lucrarea este structurat a n 10
capitole. nc a din primul capitol propriet atile numeralului ridic a semne de ntrebare: de ce tocmai numer-
alul, expresie lingvistic a a num arului nu cunoa ste opozitia de num ar? Se va prezenta si explica termenul
de numeral, precum si ideile care au stat la baza acestui concept. Capitolul va mai cuprinde un sub-
capitol privind delimitarea clasei numeralului si un altul referitor la clasicarea acestei p arti de vorbire.
Cel de-al doilea capitol va contine
o prezentare a originii numeralelor, cum au provenit n limba romn a, din ce limb a, prin ce mijloace,
precum si toate transform arile prin care au trecut pentru a ajunge la forma pe care o au n prezent.
n capitolul trei se va prezenta clasa
numeralului cardinal, cel mai important dintre numerale, cel care st a la baza form arii celorlalte numerale.
Va cuprinde mai multe subcapitole privind denirea numeralului cardinal, valorile pe care acest numeral
le poate primi n enunturi, structura si exiunea acestui tip de numeral, locul pe care l ocup a ntr-un
enunt, n ce contexte este ntrebuintat. n acela si capitol, vom ncerca s a stabilim si diferitele valori
ale morfemului un/o, precum si posibilele probleme de acord care apar n cazul numeralului cardinal.
n cel de-al patrulea
capitol ne vom ocupa de numeralul ordinal, pornind de la denitiile date n lingvistica romneasc a.
Vom urm ari, de asemenea, structura si exiunea numeralului ordinal, dar si utiliz arile speciale ale acestui
numeral. Capitolul va cuprinde si un subcapitol referitor la aparitia numeralului ordinal n scrierile vechi.
Capitolele urm atoare, referitoare la numeralul colectiv, multiplicativ, fractionar, distributiv si ad-
verbial, vor avea aceea si structura: vor discutate chestiuni privind denitiile date ec arui tip de nu-
meral n parte, probleme legate de structur a, exiune si pozitia ocupat a de aceste numerale n enunturi.
Ultimul capitol va ilustra cazul si functia sintactic a pe care o ndepline ste ecare tip de numeral.
La nalul lucr arii am ata sat o bibliograe selectiv a,
care ilustreaz a c artile si tratatele de gramatic a parcurse, ct si articolele care s-au ocupat de numeral.
1. ASPECTE DEFINITORII
1.1 Denitii
4
n Gramatica limbii romne, editia a III-a, numeralul este ncadrat
n clasa semantic a a cantitativelor si se spune despre el c a reune ste cu-
vinte si grup ari de cuvinte cu tr as aturi morfologice si sintactice specice.
Mioara Avram dene ste numeralul ca
ind partea de vorbire exibil a cu cea mai redus a exiune, multe numerale ind invariabile si spune c a
tr as atura caracteristic a a numeralului ca parte de vorbire este organizarea strict a n serii, care sunt teo-
retic deschise, dar folosesc inventare nchise de cuvinte simple si de modele de derivare si combinatii.
Alexandru Rosetti si Jacques Byck sustin c a numeralul nu constituie
o categorie n sine, ntruct e vorba de adjective, pronume, substantive, adverbe. Armatia lor este
sustinut a si de c atre Luiza Seche, care spune c a numeralul nu exist a ca parte de vorbire independent a.
Corneliu Dimitriu dene ste nu-
meralul ca partea de vorbire care exprim a de obicei caracteristica cantitativ a a obiectelor sau actiunilor,
care poate avea categoriile gramaticale de gen, num ar si caz si care poate ndeplini functia sintactic a
de subiect, nume predicativ, atribut, apozitie, complement circumstantial sau atribut circumstantial.
n cartea sa Gheorghe Constantinescu-Dobridor spune despre numeral c a este partea de vorbire
care exprim a un num ar abstract sau concret, ordinea numeric a a obiectelor sau a actiunilor n spatiu si
n timp, el este caracterizat prin exiune sintetic a foarte redus a, dar si prin exiune analitic a dezvoltat a,
prin autonomie semantic a si functional a, prin distributie unidirectional a si prin sucient a notional a.
1.2 Delimitarea clasei numeralului
Clasa lexico-
gramatical a a numeralului apartine unei zone intens controversate: constituie o clas a de cuvinte indepen-
dent a sau nu. Fiecare cercet ator a xat mereu alte granite, alte sfere de cuprindere pentru aceast a clas a
Dac a, la origine,
numeralul este un cuvnt dependent ap arut ca determinant al substantivului, n limba romn a contem-
poran a este si independent, la fel ca substantivul: primul cite ste, al doilea ascult a, amndoi m annc a.
Stefan G ait anaru, n articolul Delimitarea numeralului ca parte de vorbire arma c a delimitarea
unei clase morfologice se face, de obicei, n dou a feluri: prin descrierea acelor propriet ati, care ind
specice o individualizeaz a n rndul celorlalte; prin g asirea contextului diagnostic n functie de care
se poate delimita sfera ei, adic a totalitatea elementelor incluse n clasa ei. Autorul constat a c a aceste
dou a metode au fost aplicate si n cazul numeralului, ns a cercet at arile nu au fost duse pn a la cap at.
Criteriile dup a care ncearc a lingvi stii
s a delimiteze sau s a obiecteze delimitarea numeralului ca ind o clas a distinct a de celelalte sunt:
1.criteriul propriet atilor morfologice, care cuprinde: indiferenta fat a de categoriile de gen, num ar,
comparatie si determinare; invariabilitatea exprimat a n exprimarea cazului. Indiferenta fat a de cat-
egoria de gen trebuie nteleas a astfel: dac a substantivul realizeaz a opozitiile determin arii (b aiat-un
b aiat-b aiatul), f ar a s a- si schimbe prin articulare clasa morfologic a, numeralul, cnd prime ste arti-
5
col suport a conversiunea n substantiv. Dintre toate propriet atile, cea care ridic a semne de ntre-
bare este aceea dup a care numeralul nu realizeaz a opozitia de num ar. Stefan G ait anaru spune de-
spre aceast a situatie c a pare nu numai paradoxal a (tocmai numeralul, expresie lingvistic a a num aru-
lui nu cunoa ste opozitia de num ar), ci, oarecum si contra evidentelor, deoarece, conform aces-
tora, unu reprezint a singularul si el intr a n opozitie cu toate celelalte numerale care exprim a
pluralul: unu si sapte ( sapte apartine pluralului, deoarece desemneaz a mai multe obiecte).
Tr as atura specic a a numeralului este aceea de a exprima
o pluralitate de opozitii cantitative. Prin ea, numeralul este delimitat si de p artile de vorbire care prezint a
numai opozitia singular-plural si de celelalte, indiferente, fat a de categoria de num ar. Algoritmul struc-
turii numeralului comport a, ca orice morfem gramatical, sens gramatical, prin urmare, este o tr as atur a
morfologic a. Aceast a tr as atur a se ntlne ste la toate tipurile de numerale fundamentale si operationale.
2. criteriul stabilirii statutului ontologic, reprezint a raportul dintre concept si num ar. Num arul spre
deosebire de concept, s-a format ca expresie a propriet atilor singulare, individualizatoare ale sferei.
Expresia lingvistic a a num arului ind numeralul, acesta poate nteles ca un tip
de pronume, ca un pronume cantitativ. De fapt num arul realizeaz a substitutia, n timp ce numeralul este
numai expresia lingvistic a a acesteia. Dar numeralul nu este un pronume, deoarece el nu substituie nimic
n plan morfologic, este ns a expresia unei substitutii similare. Multi lingvi sti au vorbit despre existenta
paralelismului pronume / adjectiv pronominal-numeral / adjectiv numeral. Deosebirea dintre pronume
si numeral const a n faptul c a rezultatul substitutiei realizate de acestea din urm a poate concret.
3. criteriul contextelor diagnostice
Sanda Golopentia-Eretescu arma c a separnd constructiile numerale
de numerale primare, clasa numeral apare a o clas a cu un inventar foarte restrns de unit ati minimale.
Ceea ce le diferentiaz a net de alte clase morfologice este capacitatea innit a de combinare a acestora ntre
ele. Clasa numeralului nu este admis a de contextele substantivului, adjectivului, pronumelui: context
diagnostic substantival: acest trei / aceast a trei / trei acest / treiul meu; context diagnostic adjectival: cel
trei / cea trei / cei trei / cele trei; context diagnostic pronominal: cine poate spune trei / ce vezi trei.
Viorica Florea, n articolul Numeralul.Analiz a distributiv a face
o analiz a a contextelor n care poate intra numeralul. Clasa numeralului poate delimitat a fat a de alte
clase de cuvinte pe baza mai multor contexte, a unor clase de contexte, nu pe baza unui singur context.
n contextele cu N (clasele diagnostice pentru numeral) nu intr a numeralele substantivale (o zecime,
un sfert), multiplicative (ndoit, nzecit), distributive (cte unul, cte doi), adverbiale (o dat a, de
dou a ori, prima oar a, a doua oar a, de multe ori).
Numerale substantivale intr a ns a n contextul diagnostic pentru substantiv: acest, ace sti, aceast a,
aceste, acestui, acestor (+substantiv) sau (substantiv+) meu, mea, mele, copilului, femeii (acest
sfert, aceast a zecime, aceste sferturi, zecimi, acestui sfert, acestei zecimi, acestor sferturi, zecimi).
6
Din aceste exemple rezult a faptul c a numeralele substantivale sunt substantive cu nteles cantitativ.
n aceea si situatie se g asesc si alte cuvinte, foarte asem an atoare cu numeralele, dar care nu sunt
numerale, ci substantive: acest doi, ace sti doi, acest zece, ace sti zece, aceast a sut a, aceste sute,
zecile, sutele, milioanele mele.
Trebuie
s a facem distinctie ntre doi, trei, zece, o sut a, o mie, un milion numerale care intr a n contextul
diagnostic N si doi-un doi-doiul, trei-un trei-treiul, zece-un zece-zecele, sut a-o sut a-suta substantive
care intr a n contextul diagnostic pentru substantiv si n oricare alte contexte n care apare substantivul.
Pentru adjectiv, contextul diagnostic este un context r aspuns armativ. n acest context intr a si
numeralele multiplicative, care nu intr a n contextul diagnostic al numeralului, nici n contextul
diagnostic al pronumelui/substantivului sau n alte contexte diagnostice: lucrul este ndoit, ntreit,
nsutit. Autoarea consider a numeralele multiplicative adjective, dar opinia ei nu este mp art a sit a de
gramatica traditional a.
Numeralele distributive si adverbiale nu intr a n contextul diagnostic pentru numeral, intr a n con-
texte diagnostice pentru adverb. Astfel rezult a c a numeralele distributive si adverbiale sunt adverbe
si nu numerale.
Sintetiznd observatiile de mai sus ar rezulta faptul c a numeralul
este o clas a de cuvinte cu propriet ati distributionale comune. Din aceast a clas a fac parte numeralele
cardinale, ordinale, colective si nehot arte din gramatica traditional a si c a numeralele multiplicative,
distributive si adverbiale nu ar numerale, ci adjective, respectiv adverbe. Acest lucru nu este adev arat.
Metoda contextului diagnostic poate aplicat a pn a la cap at, pentru aceasta trebuie
analizat a relatia existent a ntre cardinal si celelalte numerale. Sensul etimologic al cuvntului cardinal
(< cardo, -in) desemneaz a axa de rotire, centrul gravitatiei, cardinalul ind baza celorlalte numerale
deoarece paricip a la formarea lor. Dac a de la numeralul cardinal celelalte numerale se formeaz a cu
ajutorul unor morfeme caracteristice, contextele diagnostice pentru aceste de numerale astfel formate
se pot forma, la rndul lor, de la contextul cardinalului aplicndu-i acelea si morfeme caracteristice.
Concluzia la
care au ajuns lingvi stii care au dezb atut aceast a problem a a fost c a numeralul este o clas a de cuvinte care
nu poate confundat a cu clasa substantivului, pronumelui, adjectivului sau oricare alt a clas a de cuvinte.
1.3 Problema clasic arii numeralului
Gramatica limbii romne, editia a III-a, sustine c a locul
central este ocupat de numeralul cardinal care este implicat n formarea tuturor subclaselor de numerale
7
care indic a o cantitate numeric a (numeralul colectiv, multiplicativ, fractionar, distributiv, adverbial), dar
si a celor care indic a pozitia n interiorul unei succesiuni numeric organizate (numeralul ordinal).
Urm atoarea clasicare o reg asim la Mioara Avram:
a) pricipala clasicare:
Cardinale (indic a n general un num ar sau determinarea numeric a a obiectelor), r aspund la ntreb ari
adresate cu pronumele sau adjectivele pronominale cti, cte;
Ordinale (arat a ordinea obiectelor prin num arare), r aspund la ntreb ari cu pronumele si adjectivul
pronominal: al ctelea / a cta;
b) - numerale cardinale: - propriu-zise
- colective
- fractionare
- distributive
- adverbiale
- multiplicative
- numerale ordinale: -propriu-zise
- adverbiale
Gheorghe Constantinescu-Dobridor o citeaz a pe Elena Carabulea,
n lucrarea sa, Morfologia limbii romne, care spunea c a tipul reprezentativ al clasei numeralului l con-
stituie numeralul cardinal propriu-zis, deoarece poate exprima att un num ar concret (Cinci au venit.),
ct si un num ar abstract (patru+ sase=zece). Aceea si autoare arm a c a toate celelalte categorii ncadrate
de gramatica traditional a n clasa numeralului cardinal (numerale colective, fractionare, distributive, ad-
verbiale) nu sunt dect forme ale unor clase de cuvinte (substantiv, pronume, adjectiv sau adverb).
Sanda Golopentia-Eretescu spunea n 1965 c a numeralul implic a cu necesitate
pluralul si ar trebui restrns la numeralele cardinale mo stenite din latin a si organizate n serie (unu-una,
doi-dou a, trei, patru, cinci, sase, sapte, opt, nou a ,zece), care pot ap area independente, si la constructii-
numerale, realizate pe terenul limbii romne din numeralele cardinale mo stenite (dou azeci, doisprezece,
patruzeci si opt, al doilea-a doua). La acestea din urm a Viorica Florea adaug a numeralul colectiv. Astfel
cele dou a autoare nu consider a numeralul ordinal o subclas a distinct a, ci una dintre cele dou a forme
exionare ale clasei numeralului. Ele exclud din aceast a clas a numeralele fractionare, multiplicative,
distributive si adverbiale, trecndu-le la alte p arti de vorbire (substantiv, adjectiv, adverb). Despre zeci,
sut a, mie, milion, miliard, bilion, trilion, autoarele spun c a sunt substantive. Viorica Florea consider a
c a din clasa numeralului ar face parte si numeralele nehot arte, precum si numeralul colectiv amndoi .
Numeralul romnesc se clasic a dup a urm atoarele criterii:
8
Etimologic:
-numerale mo stenite din latin a: unu(l), una(un-o), doi-dou a,
trei, patru, cinci, sase, sapte, opt, nou a, zece, mie, nti;
-numerale mprumutate din diverse limbi, n epoci diferite: milion, miliard, bilion, trilion, secund
(<francez a), prim;
-numerale formate pe terenul limbii romne prin compunere din numerale mo stenite sau mprumutate -
prepozitii, conjunctii, articole posesive, articole hot arte enclitice si particula a- (aceasta apare numai
la forma de masculin): unsprezece, dou azeci, cincizeci si unu, al doilea-a doua, al patrulea-a patra.
Dup a aspectul structurii lor morfologice:
- simple = numeralele care au aspectul unui singur cuvnt, care sunt alc atuite dintr-un singur termen.
- compuse sau constructii = numerale care au aspectul unui grup de termeni, care sunt al-
c atuite din dou a sau mai multe cuvinte: unsprezece, saizeci si doi, al patrulea, a patra.
Dup a criteriul semantic:
-numerale cardinale (sunt numeralele care exprim a un num ar abstract sau concret).
-numerale ordinale (sunt numeralele care exprim a ordinea numer-
ic a a obiectelor sau a actiunilor, n spatiu si n timp).
n Limba romn a esential a , Alexandru Metea clasic a numeralul astfel:
a) numerale cardinale exprim a un num ar sau determinarea numeric a a obiectelor.
Sunt de mai multe feluri:
[1.] numeralul cardinal propriu-zis : exprim a un num ar sau num arul obiectelor.
Acestea sunt : -simple : unu, zece, sut a, mie, milion, bilion;
-compuse: de la unsprezece nainte;
[1.] numeralul cardinal colectiv: exprim a nsotirea. Se formeaz a prin compunere din tus
(toti) sau cte ( si) +numeralul cardinal propriu-zis (exceptie : amndoi / ambii,
care sunt mo stenite din latin a): amndoi, amndou a, tustrei, tuspatru, cte sitrei.
[1.] numeralul cardinal fractionar se folose ste pentru denumirea unei fractii. Cu exceptia
lui sfert si jum atate se formeaz a din numeralul cardinal propriu-zis
+ suxul -ime : doime, p atrime, zecime, miime, milionime.
[1.] numeralul cardinal multiplicativ arat a n ce proportie cre ste o cantitate. Se formeaz a
cu prexul n + numeralul cardinal propriu-zis + suxul it: ndoit, ntreit, nzecit, nsutit.
numeralul cardinal distributiv exprim a repartizarea si gruparea numeric a a obiectelor.
9
Se formeaz a prin compunere din adverbul cte + numeralul cardinal propriu-zis:
cte unul, cte una, cte doi, cte dou a, cte trei, cte zece, cte o sut a.
[1.] numeralul cardinal adverbial (de repetitie) arat a de cte ori se ndepline ste o actiune
sau n ce raport numeric se a a o calitate (cantitate) a unui obiect cu calitatea/cantitatea. Se
formeaz a e din numeralul cardinal propriu-zis o + substantivul dat a, e din prepozitia de
+ numeralul cardinal propriu-zis +substantivul ori : o dat a, de dou a ori, de zece ori.
b) numerale ordinale exprim a prin num arare ordinea sau locul n spatiu sau n timp pe care
obiectele sau actiunile l ocup a ntr-o n sirare. Se formeaz a (exceptie: primul, nti, mo stenite din
latin a) din articolul posesiv al (masculin), a (feminin) + numeralul cardinal propriu-zis + articolul
le (la masculin) + adverbialul a (la ambele genuri): nti, primul, prima, al doilea, a doua.
2. ORIGINEA NUMERALULUI
Cele mai multe numeralele sunt mo stenite din limba latin a. Unele tipuri de nu-
merale sunt formatii noi, create pe teren romnesc, pe baza formelor numeralelor cardinale.
Numeralele cardinale mo stenite au urmatoarele etimoane:
- un < lat. unus
- o < lat. unam
- doi < lat. duo + i (marc a a pluralului) n care s-a produs reducerea la o pentru evitarea hiatului
- dou a < lat. *doae < duae , sub inuenta lui doi
- trei < tres > tre(s) + i- marc a a pluralului
- patru (prin metatez a) < quattor < quattuor
- cinci (prin asimilare) < cinque(prin disimilare) < qiunque
- sase < sease < *sesse < lat. sex+ -e-analogic cu sapte
- sapte < lat. septem
- opt < lat. octo
- nou a < lat. novem
- zece < lat. decem
De asemenea, s-a p astrat si lat. vgnt dou azeci, dar numai n aromn a.
10
Procedeul de num ar atoare de la unsprezece la nou asprezece ( lat. undecim-unde-
vgint) si de la dou azeci mai departe nu este latin, ci e considerat un calc
dup a slav a, dar compusele astfel alc atuite au numai elemente de origine latin a.
Din sirul respectiv (unu, doi, cinci, opt si zece), legate prin prepozitia spre (<lat.
super peste,deasupra ) avem compuse ca unsprezece, doisprezece / dou asprezece.
Si procedeul num ar atoarei de la
dou azeci la nou azeci (vgnt-nonaginta) pare a calchiat dup a limbile slave: dou azeci - sl. d uva desenti.
Numai cteva numerale cardinale au alte origini:
- sut a - de origine slav a: sl. s uto
- zero, milion, miliard - neologisme romanice.
n romn a se leag a unit atile de zeci cu ajutorul conjunctiei si : treizeci si cinci.
Acest procedeu poate mo stenit din latin a (unus et viginti) si nt arit prin inuente slave
vechi, dar poate si o creatie independent a, deoarece elementul se ntlne ste n limbi
neromanice, n greaca veche, n german a. Dac a, lexical, numeralele limbii romne sunt
de origine latin a, sistemul de num arare este datorat partial mediului balcanic.
n limba vorbit a apar forme reduse
de numeral: un spe, pai spe. Acestea se explic a prin inuenta numeralelor monosilabice (un, doi, trei),
care duc la un sistem de num arare echivalent cu un num ar restrns de silabe: un spe, doi spe, cinci spe.
Disparitia lat. centum p astrat n toate limbile romanice a fost explicat a prin
posibilitatea de omonimie cu numeralul cinci : n ar. * cint ar avut pluralul tint si deci, s-ar putut
confunda cu numeralul tint < lat. quinque. Astfel pentru a evita omonimia s-a recurs la un mprumut.
Numeralul mie este urma sul lat. milia pluralul mii : cinci mii.
n limba veche era folosit cu valoare de numeral cardinal sub-
stantivul ntuneric, calc dupa sl. lima, care avea dou a sensuri: lips a de lumin a si num ar mare = 10.000.
Numeralele cardinale aveau n limba veche o exiune special a, cu prepozitii:
-genitivul cu : de pre mijloc de doao viiate
-dativul cu : a a doisprezece
Numeralele colective
Singura form a de numeral colectiv mo stenit a din latin a este amndoi < ambi
+ doi, dup a care s-a creat o combinatie analogic a rar a amndoisprezece. Cele-
lalte forme s-au creat n limba romn a pe baza materialului lexical latin.
Numeralele colective sunt reduse numai la anumite cicluri, n general nu prea mari: tuspatru,
tus sapte.
n aromna, elementul de compunere amin formeaza seria : amindi, amindoli, amintrei.
Numeralele colective de la trei nainte se alc atuiesc astfel:
11
-din numeralul cardinal precedat de toti : toti trei
-din numeralul cardinal precedat de tus : tustrei, tustrele
-din numeralul cardinal precedat de cte si : cte sitrei, cte sitrele
n limba veche mai exista un procedeu de alc atuire al colectivelor din
numeralul cardinal precedat de tute (< toate, aton n fraza) : tute sapte.
Numeralele frac tionare
Au forme de substantive n limba literar a,
sunt o formatie nou a, pe teren romnesc, sunt formate din numeralul cardinal + suxul ime: p atrime.
Ca numerale fractionare sunt utilizate si unele substantive ca sfert
n limba veche cfert (fonetism ntlnit azi dialectal) si jum atate.
Numeralele distributive
Numeralele distributive nu s-au mo stenit din latin a, ci s-au creat pe teren romnesc din nu-
meralul cardinal, precedat de cte < lat. cata (gr. kata) >* c at a > c ate cu a > - e, prin
analogie cu prepozitiile terminate n e de tipul c atre si apoi cte prin confuzia cu ct(e).
Numeralele multiplicative
Simplex, duplex nu s-au p astrat din latin a, iar multiplicativele romne sti sunt de
fapt participii ale unor verbe de conjugarea a IV-a formate din prexul n- si avnd la
baz a numeralul cardinal: ndoit, ntreit, mp atrit. Asemenea multiplicative se pot forma
cu cardinalele zece, sut a, mie. Formele dublu, triplu, cvadruplu sunt neologisme.
Numeralele adverbiale
Sunt create pe teren romnesc. Adverbele latine semel, bis si ter nu s-au mo stenit. Bis si
ter au o folosire recent a si foarte redus a n limba romn a n special la numrerotarea paginilor, a
caselor (nr. 7 bis, pag. 2 ter) si la spectacole (bis). Numeralul adverbial se formeaz a din nu-
meralul cardinal (o) + substantivul dat a (pentru prima unitate de numeral), procedeu comun si al-
tor limbi (it. una volta, fr. une fois) si (n rest) din de + substantivul ori : de trei ori.
Numeralele ordinale
Cu cteva exceptii, numeralele ordinale
s-au format pe terenul limbii romne: ncepnd cu doi, dou a se recurge la articolul posesiv proclitic al,
a si se adaug a dup a forma cardinal a particula enclitic a le, respectiv particula a : al zecelea, a zecea.
Ionel Stan arm a despre modul de formare a numeralelor
ordinale n romn a c a difer a de celelalte limbi romanice, apropiind limba romn a de limbile balcanice
si constat a o coincident a ntre numeralele romne sti si cele din albanez a si bulgar a: n bulgar a numeralul
12
ordinal e format din numeralul cardinal, prin ad augarea suxului -(t)i- treti al treilea , iar n albanez a,
numeralul cardinal prime ste suxul identic, ca origine, -te. Tot el arm a c a de fapt apropierea dintre
limba romn a si cea albanez a const a de fapt n folosirea, de c atre cele dou a limbi, a articolului proclitic.
Ov. Densusianu a atras atentia asupra
modului cum trebuie explicat a formarea ordinalului nti : nti < antaneus < ante + aneus. Numeralul
ordinal latin corespunz ator lui *antaneus era primus, primus se mentine n limba veche si n derivatele
vechi : prim avar a < lat. primavera ; (v ar) primar (premar) ; primar - cu sensul maire este ref acut dup a
cuvntul francez. Toate celelate formatii cu prim sunt relativ recente, provin din secolul al XIX-lea.
Tertius s-a p astrat n ant art (reg.) < anno tertio (= acum doi ani).
Toate
celelalte numerale ordinale romne sti sunt formate pe teren romnesc prin dubl a articulare, enclitic si
proclitic din articolul posesiv al pentru masculin (al saptelea), iar pentru feminine din articolul posesiv a
+ numeralul cardinal + articolul enclitic (ul, e). Articolul denit enclitic si articolul posesiv din structura
numeralului ordinal au o situatie special a, n sensul c a ele nu au rol de determinare, ci rol derivativ.
n limba din secolul al XVI-lea erau numerale ca : al patrul, al optul. Aceste numerale core-
spund formatiilor cu articol de tipul om / omul. S-a trecut apoi la formele al patrule, al optule,
corespunznd substantivelor de declinarea a III-a, de tipul fratele. Ulterior, tot n secolul al XVI-lea,
dar rar n raport cu formatiile f ar a a, se constat a prezenta particulei a: al patrulea, al optulea.
Dintre elementele alc atuitoare ale unui numeral ordinal au dat na stere la discutii: le si a . Sex-
til Pu scariu consider a c a le / a ar proveni din lat. libet, ns a P. Skok consider a c a are la baz a lat.
ille. De fapt, aici avem de-a face cu formele articolului denit al substantivului de declinarea a II-
a si a III-a: -le deriv a pe lu prin asimilarea lui u (cnelu>cnele). A a fost explicat ca un a de-
ictic care se ntlne ste la adverb (acuma), pronumele (acesta), e ca un a ap arut prin fonetic a sin-
tactic a: al doile a a plecat > al doilea a plecat; cum nu ntodeauna dup a un numeral urmeaz a un
cuvnt care ncepe cu vocala a, se consider a adev arat a prima ipotez a, pentru c a analogic cu a de-
ictic de la pronume si adverbe, -a aduce o mai mare stabilitate n exprimarea numeralului ordinal.
3. NUMERALUL CARDINAL
3.1. Denitie
Gramatica limbii romne, editia a III-a ofer a o denitie scurt a si la obiect numer-
alului cardinal: exprim a un num ar, f ar a alte detalii legate de aceast a informatie.
O alt a denitie a numeralului cardinal d a Corneliu Dimitriu care spune c a: nu-
meralul cardinal exprim a caracteristica numeric a a obiectelor sau numele numeralelor abstracte,
care poate avea categoriile gramaticale de gen, num ar si caz si care poate ndeplini functi-
ile sintactice de subiect, nume predicativ, atribut, apozitie, complement (circumstantial).
13
Mioara Avram arm a despre numeralul cardinal c a exprim a numai un num ar ntreg sau
determinarea numeric a a obiectelor, f ar a alte detalii legate de aceste informatii cantitative de-
nite (exacte sau precise), pentru situatiile n care exprim a ordinea obiectelor prin num arare.
Gh. Constantinescu-Dobridor porne ste de la originea cuvntului cardinal si arm a c a
acesta: Este numit cardinal (<fr. cardinal < lat. cardinalis principal ), deoarece
st a la baza tuturor constructiilor-numerale. Constituie elementul reprezentativ al clasei.
3.2 Valorile numeralului cardinal
Numeralele cardinale sunt utilizate ca:
a) adjective
b) substitute
c) substantive
a) Cnd este utilizat ca adjectiv, numeralul cardinal particip a la organizarea
grupului nominal ca determinant al substantivului, cu care se acord a n gen, num ar
si caz, atunci cnd exiunea o permite: un pom, unui pom, o oare, unei ori.
b) Cu valoare de substitut, numeralul cardinal preia de la substan-
tivul substitut referinta acestuia. Numeralul cardinal poate actiona anaforic
sau cataforic, legndu-se de substantivul exprimat n contextul lingvistic.
Ex : Nu am rezolvat toate problemele: dou a aveau datele gre site (anaforic).
Patru dintre acestea erau foarte u soare (cataforic).
c) Numeralul cardinal poate folosit si cu valoare substantival a, ca denumire a unui
num ar, dar si cu semnicatii derivate: cinci = echipa de baschet, mna; zece = nota zece.
3.3 Structura numeralului cardinal
Numeralele cardinale sunt:
- simple (sunt mai putine, dar cele mai importante): nu-
meralele de la unu-zece, sut a, mie, zero, milion, miliard;
- compuse dup a urm atoarele metode:
- numeralele de la unsprezece - nou asprezece, formate prin utilizarea prepozitiei spre: unspreze-
ce asprezece;
- numeralele de la dou azeci - nou azeci, numeralele pentru zeci si unit ati folosesc ca element
de relatie conjunctia si, care leag a zecile de unit ati: patruzeci si cinci, treizeci si unu;
- numeralele pentru zeci, sute, mii, milioane, bilioane, formate cu ajutorul prepoz-
itiei de se comport a din punct de vedere sintactic ca substantive: optzeci de mii;
- numeralele formate prin al aturare sau numeralele compuse complexe: trei
miliarde patru sute de milioane optzeci si unu de mii o sut a de lei.
14
3.4 Flexiunea numeralelor cardinale
3.4.1 Caracteristici generale
a) Caracteristica general a o reprezint a faptul c a numeralele cardinale nu disting ex-
ionar num arul. Aceast a opinie a fost elaborat a de Gramatica limbii romne, editia
a III-a, ns a lingvi stii care au publicat gramatici n trecut sunt de alt a p arere:
1. 1. 1. 1. 2. 1. Corneliu Dimitriu sustinea c a aceast a categoria gramatical a a num arului apare la cteva numerale
de baz a: zece, sut a, mie, milion, miliard, bilion, trilion, unde este marcat a e prin desinent a:
zece-zeci-

, sut a-sute, mie-mii, miliard-

-miliarde, e prin desinent a si alternant a fonetic a: milion-

-milioane, bilion-

-bilioane.
Mioara Avram spune despre numeralul cardinal unu c a are numai singular, dar si despre numeralele
zece, sut a, mie c a au forme distincte dup a num ar-plural: zeci, sute, mii.
b) Au forme diferite pentru exprimarea opozitiei de gen, cardinalele un(u)/o si una,
doi-dou a si compusele cu un, doi sau doisprezece, cnd acestea sunt componentul -
nal al compusului : o mie cinci sute doi elevi, o mie cinci sute dou a eleve.
Exceptie : unsprezece elevi
A sa cum substantivele epicene au gen unic, la fel si numeralele cardinale zero, zece, sut a,
mie, milion, miliard, bilion, trilion au tot gen unic, care este femininul la zece, sut a, mie si neu-
trul la zero, milion, miliard, bilion, trilion. Genul unic al numeralelor se recunoa ste cu aju-
torul numeralelor cardinale pentru unitate si pentru dualitate: zece, sut a, mie sunt feminizate
pentru c a la singular pot nsotite de o si la plural de dou a, iar zero, milion, miliard, bil-
ion, trilion sunt neutre pentru c a la singular pot nsotite de un si la plural de dou a.
c) Flexiune de caz nu are, n sens strict, dect primul numeral din serie, care are forme cazuale realizate
diferit dup a cum e folosit adjectival sau ca substitut: nominativ si acuzativ masculin si neutru un, feminin
o, cu valoare adjectivala, unu, respectiv una ca substitute; genitiv, dativ : unui / unuia unei / uneia.
3.4.2 Caracteristici particulare
unu este singurul numeral cu forme diferite pentru valoarea adjectival a ca nsotitor al unui sub-
stantiv, cu care se acord a - sau substantival a si, n acela si timp, numeralul cardinal cu cea mai
bogat a exiune.
Valoare adjectival a Valoare substantival a
Singular
masculin / neutru N. Ac un unu(l)
15
G. D unui unuia
feminin N. Ac o una
G. D unei uneia
doi are forme deosebite numai dup a gen:
masculin doi feminin/neutru dou a
Cu valoarea numeralului se folosesc uneori substantive: pereche (ex.:
o pereche de palme) si, cu o sfer a mai limitat a, cuplu, ceea ce face inu-
til a prezenta lui doi n constructii pleonastice ca: o pereche de doi tineri.
De la doi nainte opozitiile de caz se realizeaz a analitic, prin prepoz-
itiile a / la a sezate naintea numeralului, formnd constructii echivalente cu
genitivul si dativul: juc ariile a doi copii; Dau cadouri la cinci copii.
Si n cazul numeralului unu, genitiv-dativul poate exprimat prepozitional, cnd e corelat cu alte
numerale:
Opinia a unu sau a doi parlamentari a fost fals a.
Constructia [prepozitia a + numeralul cardinal + substantiv] se utilizeaz a
att dup a prepozitii care cer genitivul (n afara a doi copaci, restul au fost t ai-
ati.), ct si dup a prepozitii care cer dativul (Gratie a dou a fete am luat premiul.).
G. G. Neamtu n articolul Despre exiunea
cazual a a numeralului arma c a nu sunt prepozitii propriu-zise, ci ele sunt implicate total, avnd statutul
de formanti n structura analitic a a cazurilor, adic a de morfeme. Astfel a si la realizeaz a o exiune
cazual a analitic a. Acela si autor spune c a acest caracter analitic al exiunii cauzale se argumenteaz a prin:
- a si la nu mai au valoare de prepozitii sunt mijloace mor-
fologice speciale sau prepozitii cu valoare morfologic a ;
- atributul realizat prin genitivul analitic (cu a, la) este asimilat atributului genitival si nu celui prepoz-
itional;
- singura prepozitie mentinut a cu dativul este la;
- a permite n fat a oricare dintre prepozitiile genitivului (mpotriva a cinci dintre ei; n fata
a doi mbr acati n ro su). A se grupeaz a cu numeralul, nu cu locutiunea prepozitionala.
- la permite o prepozitie a dativului (gratie / multumit a / datorit a la patru dintre ei);
Numeralele doi, trei si patru intr a ca elemente componente n structura unor locutiuni verbale: a
da pe din dou a a njum at ati, a lua la trei a certa, a face n patru a mp arti.
16
Sase, sapte se pronunt a si se scriu corect cu a dup a s. varianta septe este tolerat a numai n convor-
birile telefonice, ntruct favorizeaz a perceperea distinct a fat a de sase.
Sut a, mie, milion, bilion, miliard se deosebesc de celelalte numerale. Folosite singure se comport a
exionar ca substantive: au gen x (sut a, mie-feminin, milion/bilion/miliard-neutru) au forme dis-
tincte de num ar (sut a-sute, mie-mii, milion-milioane) si exprim a genitivul sintetic, ca orice sub-
stantiv, dar la plural si analitic, ca numeralul:
opiniile sutei/sutelor/a sute/a milioane de oameni
Observatii
n folosirea grup arilor cu sut a, mie, n care numeralul unu reprezint a ultimul component-o
sut a unu / una, o mie unu / una, al aturi de constructiile corecte ca o mie si una de zile (una-
feminin, este rezultatul acordului n gen cu substantivul zi), se ntlnesc si n formul ari incorecte: o
mie si una de obiecte. Valeria Gutu-Romalo spune c a o astfel de formulare incorect a o ntlnim n
proza lui Cezar Petrescu: o mie si una de mofturi si c a aceste formatii incorecte, probabil au la
baz a formula o mie una de nopti , despre care Al. Graur spunea c a nu e prea bine nteleas a.
Zece, spre deosebire de sut a, mie, are o pozitie special a: este utilizat att singur, ct si n compuse.
n structura compuselor de tipul: unsprezece-nou asprezece apare cu forma de singular (cu exceptia
lui doisprezece, variabil n gen), iar n a celor de tipul dou azeci, treizeci, zece particip a cu forma de
plural. Referitor la caz, zece exprim a valoarea de genitiv-dativ prepozitional (c artile a zece elevi;
S-au dat bomboane la zece copii). Pluralul zeci exprim a att genitiv-dativul analitic (cu sensul de
sute, milioane), dar si pe cel sintetic (p arerile a zeci / zecilor de locatari) si poate articulat (zecile,
zecilor).
Zero neologismul zero este substantiv neutru articulabil (zeroul, zeroului, zerourilor), cu pluralul
n uri (zero - zerouri). Ca numeral, zero se folose ste numai la singular, chiar dac a nsote ste
un plural: zero grade. Cnd este substantiv si este precedat de un numeral, exiunea cazual a se
realizeaz a analitic: t aierea a doi de zero / a dou a zerouri.
La numeralele compuse: 11-19 este necesar a respectarea structurii unitate + prepozitia spre + zece,
f ar a a altera segmentul sprezece n variante ca: sprece, spce, spce, spe. Unele numerale compuse
de acest fel au alterat primul segment (numeralul simplu): 15 (cinsprezece n loc de cincisprezece),
18 (opsprezece, optsprezece n loc de optsprezece). Pentru 14 si 16 formele literare, n pronuntare
si scriere sunt paisprezece, saisprezece, iar variantele nealterate (patrusprezece, sasesprezece) sunt
tolerate cel mult n convorbirile telefonice. Numeralul corespunz ator lui 17 si 19 se scrie si se
pronunt a corect saptesprezece (nu: saptisprezece, septesprezece), nou asprezece(nu: nousprezece).
Numeralul corespunz ator lui 12 are forme deosebite dup a gen:
17
feminin/neutru: dou asprezece mii/scaune
masculin: doisprezece copii
Numele zecilor (20-90) au structura: unitate + zeci; ele se scriu ntr-un cuvnt: cincizeci, saptezeci.
Apar si aici probleme: 50 (cincizeci) - varianta cinzeci e admis a n pronuntare, 70 ( saptezeci), 80
(optzeci) - varianta obzeci e admis a n pronuntare.
3.5 Posibilit atile combinatorii ale numeralului cardinal
Numeralul cardinal poate ocupa att pozitia de centru, ct si de adjunct.
3.5.1 Adjunct, numeralul cardinal are valoare adjectival a, ndeplinind functia sintactic a de atribut,
preced a substantivul si are rol integrator enuntiativ cnd este unicul determinant: trei fete.
Atunci cnd exist a mai multi determinanti, numeralul nu se a a pe primul loc: aceste dou a fete.
Sanda Golopentia-Eretescu delimiteaz a numeralul cu valoare de adjunct de adjectivul cali-
cativ. Ea spune c a spre deosebire de adjectivul calicativ, numeralul ocup a ntodeauna poz-
itie antenominal a : un b aiat, trei fete si astfel apropie numeralul cu valoare de adjunct mai
mult de adjectivul determinativ, deoarece att numeralul modicator, ct si adjectivul determi-
nativ nu permit intercal ari ntre ele si numele centru, opunndu-se astfel adjectivului calicativ
(* sapte mici pitici, ace sti mici pitici, copilul cel mare, copil foarte mare, scaun mai nalt).
Exist a si deosebiri ntre numeralul cu valoare de adjunct si adjectivul determinativ:
numeralul exclude aparitia, nainte sau dup a el, a modicatorilor adjectivali: cel, mai, foarte;
alt a deosebire este nregistrat a n planul topicii : ecare doi oameni, aceste dou a fete;
numeralul apare dup a adjectivul determinativ;
referitor la acord, adjectivul determinativ se acord a n gen, num ar si caz cu centrul s au, iar numer-
alul impune centrului s au num arul: unu/o-pentru singular, de la doi n sus-pentru plural.
Participarea ca
adjunct a numeralului cardinal la organizarea grupului nominal se realizeaz a prin dou a tipuri de structuri:
prin al aturarea substantivului centru;
prin prepozitia de;
Numeralul cardinal substantival se reg ase ste n :
constructia cu lui proclitic genitival:
18
Radicalul lui saisprezece este patru.
constructia cu lui proclitic n care numeralul e adjunct / participiu cu regim de dativ:
corespunz atoare lui doisprezece
constructia cu prepozitia din:
Radical din patru este doi.
n grupul verbal apare constructia prepozitional a: pn a la.
Fetita stie s a numere pn a la doisprezece, n limba englez a.
n limbajul sportiv,
se indic a scorul unui meci prin corelarea a dou a numerale prin prepozitia la : doi la zero, trei la doi.
Ca o concluzie, referitor la numeral ca adjunct, Sanda
Golopentia-Eretescu arma: Ca modicator, numeralul nu stabile ste cu centrul nominal relatiile tipice
de acord sau concordant a dect pentru gen si caz. n ceea ce prive ste num arul, numeralul de si modicator,
selecteaz a num arul centrului s au: un, o izolati nu pot determina dect un centru cu num arul singular, toate
celelalte numerale primare si constructii numerale nu pot determina dect un centru cu num arul plural .
3.5.2 Ca substitut, numeralul ndepline ste acelea si functii sintactice ca substantivul si pronumele.
Doi jucau tenis, iar cinci fotbal.
Doi ngeri au adus o carte / Cu copcile sparte / Doi o
icoan a / Doi o crj a, / Doi o coroan a. (Tudor Arghezi)
n calitate de centru, numeralul are ca adjuncti:
a) constructii prepozitionale formate dintr-o prepozitie si:
substantiv:
Din punga cu bomboane am luat dou a de ciocolat a si trei de caramel.
Dou a dintre fete au fost chemate la interviu.
un substantiv metalingvistic:
trei (de) zece, doi (de) cinci, trei (de ) dar;
pronume:
Erau mai multe c arti, dar am cump arat trei dintre ele.
Doi dintre aceia nu au venit la curs.
Patru dintre ai lui nu m-au ascultat.
19
numeral (substituit):
Joac a cinci contra patru.
n urma unui sondaj de opinie s-a constatat c a patru din zece femei sufer a de anorexie.
adverb:
E prea mult a lume n sal a: zece de acolo s a plece.
b) un adjectiv calicativ postpus, un adjectiv pronominal nehot art
sau adjectiv pronominal semi-independent antepus numeralului centru:
Am ales dintre dou a albe, cinci ro sii si trei albastre.
Dintre toti copiii numai cei doi au primit premii.
c) o propozitie relativ a cu antecedent:
Au mai venit cinci care ntrziaser a.
d) apare si n combinatie cu un pronume personal sau demonstra-
tiv, totdeauna antepus. Numeralul se acord a n gen cu pronumele.
Ei doi sunt tot timpul mpreun a.
Acestea dou a sunt cele mai bune la baschet.
Despre numeralul
ca substitut, Sanda Golopentia-Eretescu arma: Ca centru al grupului nominal, numeralul contracteaz a
cu determinantii sau antecedentii s ai o relatie similar a cu relatia subiect-predicat. A sa cum predicatul
centru accept a de la subiectul adjunct genul si num arul, impunndu-i ns a exclusiv cazul nominativ, nu-
meralul accept a genul antecedentului sau determinantului, impunndu-se ns a exclusiv num arul plural.
3.6 Valorile de ntrebuintare a numeralului
Valori precise de ntrebuintare (numeralele exprim a sensuri precise):
un num ar abstract (n matematic a). Cnd exprim a numere abstracte, numeralele cardinale apar de
obicei n cazul nominativ, dar si n cazul acuzativ.
Trei ori trei fac nou a.
Patru f ar a doi fac doi.
Ct prive ste cazul si functia lui doi care urmeaz a verbului fac, din sc aderea de mai sus, acesta
poate considerat si n nominativ cu functie sintactic a de nume predicativ (dac a acord am verbului a
face valoare copulativ a, considerndu-l echivalent al lui nseamn a), si n acuzativ cu functie sintactic a
de complement circumstantial (dac a acord am lui fac functie predicativ a, considernd c a are sensul de
rezult a). Uneori numeralele cardinale care exprim a numere abstracte pot ap area si n genitiv sau dativ:
n afara lui doi mai este si trei.
Gratie lui doi l-am cunoscut pe trei.
20
un num ar concret (numeralul poate folosit att independent, ct si ca nsotitor) : Doi dintre ei au
venit, patru au mai r amas.
C al atoria dureaz a cam trei ceasuri ad aog a. (Mircea Eliade, 19 trandari)
ideea de restrictie numeric a : ca nsotitor al pronumelui personal:
Eu unul nu cred n asta.
ca element formativ n structura unor locutiuni adjectivale, verbale eliptice si adverbiale expresive,
ntlnite n limbajul familiar si n vorbirea popular a: unu/ doi/ trei/ patru:
- Muncea de unul singur.
- Din dou a una: ori pleci, ori r ami.
- discutie n doi peri;
- a o spune scurt pe doi;
- a lua la trei p aze ste;
- Si una, dou a ea se sup ara.
- El o tinea una si bun a c a nu vine cu noi.
- Nu ne l as am noi cu una cu dou a.
- a cu ochii n patru;
- Sase! vine profu.
ideea de alternare prin repetarea numeralelor cardinale:
Doi la stnga, doi la dreapta/ Haide joac a bine fata.
sensuri limitate (substantivale):
I-a dat una de a v azut stele verzi.
I-a zis una de-i venea s a intre n p amnt.
sensuri absolute, simboluri pentru :
ani : Era n 1940.
zile: Vine pe 20 acas a.
21
Ne ntoarcem la 26, cel mult 27 Decembrie. (Mircea Eliade, 19 trandari)
ore : Pn a la 15 termin am.
minute: Este nou a si cincisprezece.
vrste: Am mplinit 22.
ale numerelor purtate de ma sini: Mergem cu 40-ul pn a la mall.
Am venit cu 691.(=trenul)
ale num arului:
- vitezelor: Mergea cu 200 pe or a.(kilometrii)
- distantelor: kilometrul 35; Dep a sise 3000.(de kilometri)
- notelor: Am luat cinci.(nota cinci)
- etajelor: La cinci merg.(La etajul cinci)
- cotelor: La Straja urc am pn a la 1800.(cota 1800)
- articolelor de lege: S a vedem ce scrie n 17.(articolul 17)
- sumelor de bani: Nu avea dect 100 la el.(o sut a de lei)
- cantit atilor comerciale: Am luat dou a termosuri, dou a pahare, dou a ce sti
si cteva sandwichuri nvelite n celofan.(Mircea Eliade, 19 trandari)
sensuri de numerale ordinale (reect a o tendint a a vorbirii actuale, se nlocuiesc numeralele ordi-
nale cu cele cardinale, care sunt mai precise din punctul de vedere al num arului si care se rostesc
mai u sor): capitolul trei (al treilea), anul patru (al patrulea), pagina sapte (a saptea), etajul
nou a (al nou alea), felul doi (al doilea).
nlocuirea numeralelor ordinale cu cele cardinale a p atruns si n limba romn a scris a:
c apitan de rangul trei (de rangul al treilea).
ca element formativ n structura unor substantive derivate, care denumesc obiecte propriu-zise:
septar, optar, zecar (jocul de c arti), sutar, miiar (n limbajul familiar); un, doi, treiul (n limbajul
matematic), pa soptism, pa soptist si verbe parasintetice (n sesit) sau conversiuni (ndoit).
dep a sirea unei cifre rotunde: peste o mie, o sut a si ceva, mai mult de un miliard, mai bine de zece
mii, treizeci si attia de ani, o sut a si nu stiu cti.
22
periodicitatea unei actiuni (o dat a) la cincisprezece ani, la ecare cinci ani, din trei n trei luni.
intr a n alc atuirea unor compuse: trei-frati-p atati (nume de plant a), de-doi (dans t ar anesc), Doi Mai,
Saptesate (localit ati), Zece Mese (strad a).
n fotbal se folosesc grup ari formate din numeralul cardinal + substantivul metri (un sapte metri,
un unsprezece metri).
n terminologia tehnico- stiintic a exist a multe substantive mprumutate analizabile (bicromat, bilu-
nar, triclorur a, trilateral, trilingv) sau formate cu elemente de compunere savante cu sens numeric:
decalitru, centimetru, kilogram, octogenar, dar si elemente de compunere c arora li s-au atribuit n
unele compuse mprumutate sensuri de numerale si care particip a la denumirea unit atilor de m asur a
foarte mari sau foarte mici: megacalorie, nanosecund a, miligram, milimetru.
3.7 Numeralul cardinal ca expresie a aproxima tiei
Numeralele cardinale pot exprima aproximatia cantitativ a (modal a, tem-
poral a sau local a) a obiectelor. Aproximatia poate explicat a prin:
al aturarea unor numerale vecine n seria cardinalelor:
Patru - cinci copii se joac a n curtea scolii.
A fost plecat din tar a sapte opt luni.
Ia poftim..de-ti lua din masa noastr a oleac a de gustare si-un pahar, dou a de vin...(I. Creang a, Harap-
Alb)
Si merg ei o zi, merg dou a, si merg patruzeci si nou a,
pn ce de la o vreme intr a colea-n codru.(I. Creang a)
n cazul numeralelor compuse cu sut a, mie, milion, primul component se repet a e nainte,
e dup a al doilea termen al compusului cnd este un, o (una), doi, dou a (o sut a, dou a;
o mie, dou a; un milion, dou a; una, dou a sute). Se folose ste numai antepus atunci cnd
primul component este numeralul de la doi n sus (dou a, trei sute; opt, nou a milioane).
asocierea unui numeral cardinal cu:
- adverbe ca: aproximativ, cam, circa, vreo;
Satul are circa dou azeci de mii de locuitori.
Se aa la vreo cinci kilometri de noi.
Aria terenului are aproximativ sase sute de metrii p atrati.
23
- grup ari care contin o prepozitie: n jur de, pe la:
Au mers n excursie n jur de cincizeci de studenti.
Ne-am ntors pe la ora dou asprezece.
La substantivele numerice reprezentnd cantit ati mari, aproximatia se poate reda prin:
folosirea formelor de plural zeci, sute, mii, milioane:
Cre steau / n cer a lui aripe, / Si c ai de mii de ani treceau / n tot attea clipe.(Mihai Eminescu,
Luceaf arul)
...Mii de ur atori treceau iute aproape de noi.(Vasile Alecsandri)
Cheltuirea sutelor de milioane de euro a dus la pr abu sirea economiei.
asocierea numeralului cu adjectivul pronominal cteva (+ zeci, sute, mii, milioane): cteva mii de
euro, cteva sute de milioane de dolari. Acela si efect se obtine si prin repetarea substantivului:
Crezi tu c a vom putea noi singuri secera si strnge atta gru c a
doar sute si sute de brate trebuie acolo, nu sag a .(I. Creang a).
Aproximatia poate exprima e inferioritatea fat a de un num ar exact numeralul este precedat de
adverbul aproape (A sl abit aproape 10 kilograme.) sau de prepozitiile spre, sub, pn a la sau de locuti-
unea prepozitional a mai putin de (Are sub treizeci de ani./ Are mai putin de cincizeci de kilograme.)-e
superioritatea, dep a sirea unui num ar exact numeralul este precedat de prepozitia peste sau mbin arile
de cuvinte mai bine de, mai mult de, nu mai putin de ori urmat de si ceva, si mai bine, si mai mult:
Are saptezeci si ceva de ani.
A mncat mai bine de trei farfurii cu ciorb a.
Am condus mai mult de dou a sute de mii de kilometri.
n interiorul unor limite numerice aproximatia se red a prin intercalarea prepozitiei compuse
pn a la ntre dou a numerale (S-au prezentat dou azeci pn a la dou azeci si opt de oameni.) si prin
prepozitia ntre si dou a numerale cardinale legate ntre ele (Masa se serve ste ntre 14 si 15).
3.8 Valoarea lui UN, O
3.8.1 Un / o numeral?
Gramatica limbii romne confer a lui un / o valoarea de numeral, de si alti lingvi sti erau de alt a p arere.
De si un si o pot exprima can-
titatea numeric a egal a cu 1, ele nu mp art a sesc ctu si de putin comportamentul sintactic al numeralelor.
Criteriile de a distinge pe unca numeral, oferite n literatura de specialitate, sunt pe ct de putine, pe
24
att de u sor de comb atut. Ele, n general, sunt de natur a semantic a si sunt sustinute de bunul simt al
oric arui vorbitor c a num arul unu este o realitate care trebuie s a- si g aseasc a corespondentul n limb a.
Anal-
iznd elementele un, o drept numerale, trebuie s a observ am c a un nume ste n unele situatii cifra 1, anume
pentru numere de la unu pn a la doi (exclusiv) (1 min. = un minut; 1,18 min. = un minut si optsprezece
sutimi, dar si unu virgul a optsprezece minute, spre deosebire de un / o virgul a optsprezece minut(e))
sau n numerale compuse cu substantivele sut a, mie etc. (101 dalmatieni = o sut a unu dalmatieni).
Aceasta se ntmpl a pentru c a numeralul abstract unu nu s-a impus ca numeral concret, vorbitorii prefer-
nd familiarul articol / adjectiv nehot art. Dac a s-ar impus folosirea lui unu, lucru care se ntmpl a
deja n vocabularul administrativ-contabil, atunci, dup a modelul lui zero minute sau al lui unu virgul a
optsprezece minute, ar trebuit s a se spun a unu minute, ceea ce ar putea socant n limbajul curent.
La argumentele
de pn a aici, mpotriva consider arii lui un ca numeral, se adaug a si cteva de ordin sintactic. Se poate
vedea c a n unele contexte, exemplicate mai jos, n care sunt admise numeralele, un nu este acceptat.
-
dup a un demonstrativ: S-au g asit n ma sin a aceste dou a arme, aceste cinci grenade si acest [*un] cutit.
- n constructiile cel + numeral: Cele dou a case au ars n ntregime. / *Cea o cas a a ars n ntregime.
- dup a unele adjective nehot arte:
Oricare trei puncte determin a un plan. / Oricare *o dreapt a este continut a de o innitate de planuri
- dup a unele adjective nehot arte fat a de care numeralul si
poate schimba pozitia, dar nu si un: Dou a alte premii le-a c stigat n str ain atate / alte dou a premii le-a
c stigat n str ain atate. Un alt premiu l-a c stigat n str ain atate / *alt un premiu l-a c stigat n str ain atate
- dup a prepozitia genitival a a, specic a numeralelor si
cantitativelor: Declaratiile a doi / multi martori atrn a mai greu. Declaratiile a un martor atrn a mai greu
G. G. Neamtu distinge pentru elementele un, o dou a sensuri coexistente, unul de fond , cantitativ,
si unul nou, ad augat, acela de nedenit. Totu si se consider a c a raportul este tocmai invers, adic a sensul
de baz a este acela de nedenit, iar sensul cantitativ este unul auxiliar, sustinut mai mult de categoria
gramatical a de singular dect de elementele un, o nsele. A sa explic am si faptul c a atunci cnd se dore ste
reliefarea sensului secundar cantitativ se folose ste adjectivul singur ca n : A obtinut un singur vot.
3.8.2 Valorile lui Un / o
Gramatica limbii romne ncadreaz a elementele un si o (inclusiv formele
exionare) n trei clase diferite de cuvinte: articol nehot art, numeral cardinal si pronume nehot art.
Ileana Cmpean face urm atoarele armatii, pe baza articolelor din DL, DM, DEX :
- la un, o (articol nehot art) se indic a pluralul unii, unele, avnd numai form a de nominativ-acuzativ;
- n ilustrarea numeralului cardinal unu, una apar si formele un, o (forma adjectival a);
25
- la unul, una (pronume nehot art) sunt tratate separat (sub cifrele arabe 1 si 2) singularul de plural.
Mihai Zdrenghea arm a c a n general, se poate
da ca regul a c a un, o are valoare de numeral cnd se opune altor numerale, are valoare de articol cnd la
plural i corespunde ni ste, si valoare de adjectiv pronominal cnd i corespunde la plural unii, unele.
Un este considerat numeral n urm atoarele situatii:
- cnd se opune altor numerale :
Ti-am adus trei mere, zece nuci si un covrig.
Madam Georgescu este pe deplin stabilit a asupra toaletei sale:...o band a galben a si una neagr a,
desp artite cu cte un r stacojiu.(I. L. Caragiale)
Obuzul a lovit doi... Unuia i-a scos matele.(Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, ntia
noapte de r azboi)
- cnd este accentuat, Mioara Avram si G. G. Neamtu consider a c a dac a un poart a
accent sintactic atunci el este numeral, iar nu articol sau adjectiv pronominal
- cnd r aspunde la ntreb arile ct?, ct a?: Cti studenti au venit la simpozion? un student.
- cnd apare pe lng a substantive ce denumesc unit ati de m asur a, n constructii
cu sens cantitativ : A mai parcurs un kilometru. / Pachetelul cost a un leu.
- cnd este precedat de unele adverbe de mod cu sensuri ca re-
strictia, aproximarea, precizarea etc.: numai / doar / cel putin un elev
- cnd este nsotit de adjectivul singur, mpreun a cu care sem-
nic a numai un: un singur gnd (= numai un gnd).
- cnd se a a n corelatie cu un num ar x, invariabil:
Ghetele sunt gata...ct m a strnge una-n dreapta, ailalt a tocma, tta mi-e larg a-n stnga.(I. L. Cara-
giale)
- cnd n corelatie cu altul are valoare de numeral ordinal primul...al doilea ntr-o n siruire de motive:
Fiind r azboaiele dease...una pentru c a era multe cet ati nedobndite, alta pentru sngele lui
Urie.(Dosoftei)
- n unele expresii n care una nseamn a un lucru anume, cunoscut si explicat n text:
A sa sunt ieu de feluil mieu, stiu una si bun a: s a-mi slujesc st apnul cu dreptate.(Ion Creang a, Harap
Alb)
n articolul s au, G. G. Neamtu aduce
o serie de argumente n favoarea consider arii lui un doar ca pronume nehot art, nu si ca articol. O parte
dintre aceste argumente se bazeaz a pe faptul c a n contextele n care un este considerat articol el poate
26
substituit cu alte adjective pronominale rezultnd de aici c a el nsu si ar tot un adjectiv pronominal.
Este ciudat c a autorul nu a aplicat acelea si argumente si n testarea calit atii de numeral al lui un (pe care
o discut a n acela si articol). Un ca numeral poate nlocuit foarte bine cu alte adjective pronominale.
Academicianul Iorgu Iordan spunea despre articolul nehot art:
acest articol d a substantivului un sens asem an ator cu acela pe care i-l dau pronumele nehot art si nu-
meralul un, o. Faptul se datore ste originii lor comune: un, o provin din numeralul latinesc unus, una,
care ndeplinea si functiunea de pronume nedenit, iar apoi a c ap atat si pe aceea de articol nedenit.
Subliniind, n continuare, faptul c a atunci cnd un, o nu este numeral, ntr-un exemplu ca un om, deter-
minantul un poate considerat la fel de just articol sau pronume nedenit. De si ni ste este considerat
plural al articolului nehot art, aceasta este evident o conventie, deoarece nici forma, nici continutul lui
nu justic a pe deplin aceast a situatie. Pluralul, cel mai resc, al lui un, o ar , credem, unii, unele.
Un, o este pronume nehot art n urm atoarele cazuri:
n alternant a cu altul: unuia si altuia, unii ( si) altii, unul ca altul;
construit cu alte pronume: ca unul care, unul ca acesta;
[1.] [1.] Probleme de acord ale numeralului cardinal
(a) Probleme de acord n gen pun determinantele numeralului: articolul demonstrativ de plural (cei /
cele) si diverse adjective n special pronominale (cele demonstrative si nehot arte), care pot nsoti
numeralele de la doi n sus. Cnd numeralele sunt mai mici dect dou a sute, acordul n gen se face
exclusiv cu substantivul nsotit: cele / alte / aceste cincisprezece zile, cei / ace sti / alti 165 de lei.
Acela si fel de acord e valabil si pentru numeralele mai mari, cu exceptia numeralelor care exprim a
cifre rotunde, ncepnd cu dou a sute; la acestea acordul se poate face e cu substantivul, e cu
numeralul, n functie de ceea ce vrea s a reliefeze vorbitorul. n constructia articol demonstrativ si
adjectiv pronominal + pluralele zeci, sute, mii, milioane n care sutele, miile nu sunt num arate
, nu e corect a ns a dect forma de feminin indiferent de genul substantivului urm ator, ntruct e
vorba de o determinare direct a a numeralului: cele / aceste / alte cteva zeci de metri nu cei / ace sti
/ alti cteva zeci de metri.
Probleme de acord n num ar exist a la formulele cu numerale cardinale consacrate pentru cele patru
operatii aritmetice, cnd formulele respective au functie de subiect (dezvoltat): dac a se folose ste
ca predicat verbul a face, acesta se pune totdeauna la plural, deci se spune: unu plus unu / unu si
cu unu fac doi, dac a ns a se recurge la predicatul nominal (a ) egal, acesta se ntrebuinteaz a tot
invariabil, la singular: unu plus unu (este) egal cu doi.
27
Probleme de acord n caz . Cele mai multe numerale cardinale nu au forme cazuale si nici nu
pot nsoti substantivele la genitiv-dativ; de aceea pentru aceste cazuri se folosesc constructii
analitice realizate cu ajutorul unor prepozitii urmate de forme de acuzativ. La numeralele care
dispun de dou a posibilit ati de exprimare a genitivului (cu prepozitia a si cu articolul a/ al/ ai/
ale) e necesar a atentie pentru a nu se confunda: se spune corect proprietar al unei ma sini NU
proprietar a unei ma sini.
3.10 Numeralul cardinal n locul celui ordinal
Se constat a o puternic a tendint a de nlocuire a numeralelor ordinale cu cele cardinale. n unele
cazuri fenomenul pare a nvechit si de aceea s-a generalizat. Se ntrebuinteaz a de regul a numeralul
cardinal n exprimarea datei: cinci octombrie, dou azeci si nou a decembrie. Se spune chiar unu mar-
tie pentru nti martie. De asemenea se ntrebuinteaz a numeralul cardinal n locul celui ordinal cnd
e vorba de paginile unei c arti (pagina cinci, pagina unsprezece), de articolele unei legi (articolul doi,
articolul nou a), de num arul de ordine al trenurilor, tramvaielor, autobuzelor (trenul 691, tramvaiul sapte,
autobuzul patruzeci). De o larg a r aspndire se bucur a numeralele care se ntlnesc n vorbirea unor
grupuri sociale, ca elevii si studenti, n leg atur a cu anii de studiu (anul unu, anul patru), cu capitolele
si paragrafele c artilor (capitolul trei, paragraful sase), sau militarii cnd indic a unit atile (regimentul
trei, compania zece, escadronul cinci, bateria doi). Dac a numele de suverani se folosesc numai cu
numerale ordinale Elisabeta a II-a, Ludovic al XIV-lea, numele de sportivi apar numai cu numeralele
cardinale: Dumitru II (doi), Nunweiller III (trei). Se spune aproape numai kilometrul 19, mila 23, par-
alela 36 etc. Este ns a gre sit a folosirea numeralelor cardinale n situatii ca: r azboiul doi (n loc de
al doilea) mondial, rndul trei (n loc de al treilea) de la u s a, deceniul sapte (n loc de al saptelea).
4. NUMERALUL ORDINAL
4.1 Denitie
Gramatica limbii romne, editia a III-a, spune despre numeral ordinal c a nu este
un numeral cantitativ si c a indic a ordinea si situarea ntr-o anumit a pozitie denit a nu-
meric ntr-o serie. Ordinea se poate referi e la succesiunea n spatiu sau n timp n
sens propriu (Elisabeta a doua), e la o ierarhie valoric a (marf a de prima calitate).
Mioara Avram arma c a numeralul ordinal este numeralul care indic a, prin
num arare, ordinea sau pozitia - n spatiu, n timp sau ntr-o ierarhie-ocupat a de un membru al unei serii.
Corneliu Dimitriu d a o denitie asem an atoare numeralului: numeralul
ordinal este numeralul care poate indica ordinea n timp si spatiu a obiectelor sau a actiunilor, care poate
avea categoriile gramaticale de gen, num ar si caz si care poate ndeplini functia sintactic a de subiect,
nume predicativ, atribut, apozitie, complement (circumstamtial) sau poate n afara functiei sintactice
28
sau de marc a, reprezentnd cuvinte incidente. Acela si autor spune c a din punct de vedere teoretic
numeralele ordinale pot , la fel ca numeralele cardinale, innite ca num ar, datorit a faptului c a multimea
obiectelor din lumea nconjur atoare permite o innitate de posibilit ati de dispunere a lor n timp si spatiu.
Gheorghe Constantinescu-Dobridor spune despre numeralul
ordinal c a apare ca o form a diferentiat a a numeralului cardinal mo stenit sau mprumutat, distinct a de
acesta si din punct de vedere semantic exprim a att ordinea numeric a a obiectelor sau a actiunilor n
timp si spatiu ct si locul pe care acesta l ocup a ntr-o n sirare (ordinal < fr. ordinal < lat. ordinalis).
4.2 Structura numeralului ordinal
Numeralul ordinal se formeaz a de la numeralul cardinal precedat de al / a si
urmat de formanti omonimi cu articolul enclitic, variabil n raport cu genul: pen-
tru masculin si neutru avem structura: al + numeral cardinal + -le + particula de-
ictic a -a : al patrulea; pentru feminin: a + numeralul cardinal + a: a patra.
Mioara Avram n lucrarea citat a sustine urm atoarea structur a a numeralelor ordinale:
Pentru 1 exist a trei numerale ordinale sinonime ntre ele, toate f ar a leg atur a cu numeralul
cardinal propriu-zis corespunz ator: nti, dinti si prim. Toate celelalte numerale ordinale (cu
exceptia sinonimelor neologice ale ordinalelor traditionale corespunz atoare lui 2 si 3 - secund si
tert) sunt formate de la tiparul amintit mai sus. Exist a cteva reguli n aplicarea acestui tipar:
la numeralele ordinale corespunz atoare unor cardinale terminate n consoan a (opt, numeralele
n lion si miliard) se intercaleaz a vocala u (nu a, , i) naintea lui lea: al optulea, al (un)
milionulea;
la numeralele ordinale corespunz atoare oric aror cardinale compuse, formantul ordinal enclitic
(-lea masculin / neutru; -a feminin) se pune numai la ultimul numeral component: al treizeci
si unulea / a treizeci si una, al o sut a patruzecilea / a o sut a patruzecea, al dou a mii sase
sutelea / a dou a mii sase suta. Aceast a regul a este foarte des nc alcat a mai ales la feminin: a
zecea mie, al zecelea milion.
la formarea numeralelor ordinale corespunz atoare unor cardinale n structura c arora intr a
prepozitia de, aceast a prepozitie se omite naintea ultimului numeral component (cel care
prime ste formatul ordinal enclitic): cincizeci de mii al cincizeci miilea / a cincizeci mia,
patruzeci de milioane al patruzeci milioanelea / a patruzeci milioana, o mie de milioane
al o mie milioanelea / a o mie milioana;
la ordinalele corespunz atoare numeralelor cardinale o sut a, o mie, p astrarea lui o este obliga-
torie la masculin, neutru (al o sut alea, al o mielea), dar facultativ a la feminin (ex: a suta, a
mia a o suta, a o mia); la ordinalele corespunz atoare lui un milion, un miliard, mentinerea
29
lui un este facultativ a la masculin, neutru (al un milionulea al milionulea), dar imposibil a
la feminin, unde se spune numai a milioana;
la ordinalele corespunz atoare cardinalelor compuse cu pluralul zeci, sute, mii, milioane, mil-
iarde pe ultimul loc se pun dou a probleme speciale: diferentierea sau omonimia fat a de ordinalele
formate de la singularele zece, o sut a si paralelismul sau lipsa de paralelism dintre masculin
neutru si feminin. Astfel se spune si se scrie corect: al zecelea / a zecea NU al zecilea / a zecia;
Numeralele ordinale numerice pot ap area n scris att cu litere (al zecelea), ct si cu cifre si
litere: cifra noteaz a numeralul cardinal din structura numeralului ordinal, iar literele, formantii; specic
numeralului ordinal este si notarea cu cifre romane (al III-lea, al V-lea, a II-a). Aceast a notare, uneori f ar a
formanti, este ntlnit a mai ales la numerele mici (Carol II, Ludovic V), n cazul formatiilor cu numere
mai mari este folosit a tot mai des notarea cu cifre arabe: a 25-a aniversare, al o sut alea cump ar ator.
4.3 Numeralul ordinal n limba veche
Caracteristicile numeralului ordinal n limba veche au fost studiate de Elena Carabulea, n
articolul Numeralul ordinal n limba veche. Folosindu-se de materialul lingvistic apartinnd secolului al
XVI-lea si nceputul secolului al XVII-lea, completat cu cel furnizat de DA si DLR, autoarea observ a c a
numeralul ordinal prezint a mai multe tipuri formale.
Cu exceptia primului din serie, celelalte numerale din seria numeralului ordi-
nal sunt formate n interiorul limbii romne de la numeralul cardinal. n aceast a
perioad a, pentru numeralul ordinal de la al doilea nainte avem dou a situatii:
1. numeralul ordinal cu form a proprie, provenit din numeralul cardinal corespunz ator;
2. numeralul cardinal cu valoare de numeral ordinal.
1. Numeralul ordinal cu form a proprie este folosit cel mai des, se ntlne ste mai ales la numeralele simple
si mai rar la cele compuse si se caracterizeaz a prin articularea numeralului cardinal corespunz ator: de obi-
cei cu ad augarea simultan a a articolului proclitic si a celui enclitic. Astfel, dup a prezenta ambelor articole
sau numai a unuia dintre ele, ca si dup a forma si locul articolului enclitic, exist a mai multe subtipuri:
articol proclitic + articol enclitic:
La masculin neutru singular:
a) articolul proclitic al + numeral cardinal + articol enclitic le (uneori + adverbialul -
a). Este procedeul cel mai r aspndit n aceast a perioad a, ntlnindu-se aproape la toate nu-
meralele, mai frecvent la cele simple, cu exceptia lui 4 si 8. n unele texte se ntlnesc nu-
mai forme f ar a adverbialul a, n altele numai cu a: cap al doile (Coresi), al doile folos, al
treilea pocrov (Coresi), al noaolea (Coresi), al dzeacele (Iorga - nceputul secolului XVI)..
30
b) articolul proclitic al + numeralul cardinal articulat cu articolul enclitic l, numai la nu-
meralele simple 4 si 8; al patrule ceas, al patrul despunetoriu (Coresi), al patrul snt carii pri-
im asc (Varlaam), numai nsu si al optul dereptatie spuetoriu feri (Codicele Voronetian), al optul
iaste (Iorga), carele s a chiam a al optul veac (Varlaam), smb at a din al optul ceas (n DLR).
La feminin singular numeralul ordinal e format din articolul proclitic a + numeral
cardinal + articol enclitic a (frecvent): a doua (Codicele Voronetian), a treia, a patra, a cincea
(Coresi), a seasea (Lucaci), a saptea, a noua, a zeacea (Coresi). Uneori numeralul ordinal fem-
inin este nearticulat enclitic, alteori graa este interpretabil a: a doao dzi (Codicele Voronetian),
a doo parte, a doae, C arpeni sul si s azutul casei a trie, a treie tremetere, a sapte dzi.
Pentru seria numeralelor ordinale compuse de la 12 la 19 inclusiv, al aturi de aceste procedee, se ntl-
nesc, n textele din secolul al XVI-lea si al XVII-lea nc a dou a procedee, care sunt mai putin frecvente:
c) plasarea articolului enclitic dup a primul element al compusului si nu la sfr situl lui (nu-
mai la singular, mai ales la feminin si mult mai rar la masculin): a doaspr adzeace (Codicele
Voronetian), a dooaspr adzeace (Pravila), a patraspr adzeace noapte (Codicele Voronetian).
d) plasarea articolului enclitic att dup a primul element al compusului, ct si la sfr situl numeralului
ordinal compus (apar foarte rar exemple numai la feminin): a patraspr adzeacea, a noasprezecea.
numeralul ordinal e marcat numai prin articolul proclitic (al + numeral cardinal), rar, la cteva
numerale la forma de masculin neutru si numai n scrieri din secolul al XVII-lea: al cince an
(Dosoftei), la al patruspr azeace an.
Uneori numeralul ordinal la masculin si feminin e notat prin cifre
precedate de articolul proclitic: al 16 an, a 5 fat a, a 7 dzi.
numeralul ordinal este marcat numai prin articolul enclitic (la masculin neutru adverbialul -a),
foarte rar: anu saispr azecilea al domniii m ariii-sale, fu ca la opta zi (Coresi).
Foarte rar, numeralul cardinal se folose ste cu valoare de numeral ordinal
n situatia cnd numeralul preced a substantivul determinat (iar a n unsprezece ceas ie si) si atunci cnd
numeralul notat prin cifre, este a sezat dup a substantivul determinat: c antarea 9 (a nooa, a noaooa).
n scrierile din aceast a perioad a se
ntlnesc unele probleme de exiune a numeralului ordinal e n ce prive ste genul, e num arul sau cazul.
n situatiile izolate nu se face acordul n gen al numeralului ordinal cu substantivul determinat:
e numeralul e la masculin-neutru, iar substantivul e la feminin (al noaole carte Biblia), e numer-
alul e la feminin, iar substantivul e la masculin-neutru: a treia folos, a treiaspredzeace an (Dosoftei).
Numeralele
ordinale al doilea si al treilea se folosesc, n cteva texte din secolul al XVI-lea, la plural, marcat prin:
31
- articolul proclitic (ai), articolul enclitic ind invariabil (la singular): robii dentii si
ai doilea (Coresi), nti apostolii, ai doilea prorocii, ai treilea nv at atorii (Lucaci);
- articolul proclitic (ai) + articolul enclitic variabil (i vocalic sau semivocalic), ntlnit la nu-
meralele ai doi si ai trei, frecvent n Pravila lui Lucaci, accidental si n alte texte: ai doii
(Coresi), feciorii ai doi veri (Lucaci), nice ai doii cu cei dint ai, ai trei veri, ai treii veri;
La feminin pluralul se ntlne ste numai la numeralul a doua, la Lucaci, si e mar-
cat prin articolul proclitic (ale) + - le dup a numeralul cardinal: ale doale veare.
n ceea ce prive ste exiunea cazual a, numeralele ordinale de la
al doilea nainte sunt de obicei invariabile: exist a ns a cteva exceptii de numerale ordinale cu desinent a
specic a de genitiv dativ singular: n a sapteaspr adzeace dzi al septei luniei puse-se gios corabie,
num arul a seapteei stepene (Lucaci), auziiu un glas...zicnd al seaselui nger carele...(Noul Testament).
n limba veche nu ntlnim constructia numeral cardinal
precedat de articolul demonstrativ cel + prepozitie dect la primul din serie: cei dinti. Exist a ns a cteva
exemple neclare cu de: faceti o ladie den lemn de setim, de-al treilea cot de lung a, de-al doilea de nalt a.
4.4 Flexiunea numeralului ordinal
Numeralul ordinal prezint a forme deosebite de gen: masculin al cincilea, feminin a
cincea.
Numeralul ordinal nti (<lat. antaneus) se poate folosi
singur, ntocmai ca un substantiv sau pronume, sau al aturi de substantiv, exact ca un adjectiv: A trecut
ntia. / ntiul elev a sosit. naintea unui substantiv, numeralul ordinal prime ste articol hot art enclitic
si cap at a forme dup a gen si num ar: ntiul s arut, ntile chem ari, ntii copaci, ntia oare, iar dup a
substantiv el se folose ste numai la singular si pierde articolul si categoria de gen: anul nti, ziua nti.
Corneliu Dimitriu a g asit o explicatie plauzibil a pentru formele de
tipul ziua ntia, clasa ntia: deoarece este simtit de c atre vorbitori ca un adjectiv cu dou a terminatii si
datorit a analogiei cu formele de feminin a doua si a treia, numeralul ordinal nti prime ste, atunci cnd
se a a dup a un substantiv feminin, terminatia a (articol + particul a), realiznd astfel acordul n gen cu
substantivul determinat, aceast a form a ind acceptat a si de DOOM
2
: Normele actuale accept a la fem-
ininul nearticulat al numeralului ordinal nti postpus substantivului si forma ntia: clasa nti/ntia.
Acest numeral se aglutineaz a cu prepozitia de si d a forma dinti, invariabil a, aceasta intrnd n contexte cu ar-
ticolul demonstrativ, care devine marca genului, a num arului si a cazurilor genitiv si dativ: cel dinti cea
dinti cei dinti cele dinti, celui dinti celei dinti celor dinti. n vorbirea popular a se p astreaz a
neschimbat a forma numeralelor ordinale, indiferent de genul substantivului n constructii ca: b aiatul (de-
) nti fata (de-) nti, b arbatul (de-) al doilea nevasta (de-) al doilea. De la aceste constructii, uzul cu
forma neschimbat a a numeralului ordinal s-a extins, ajungndu-se la al doilea nevast a, al treilea cas a.
Neologismul prim / prim a (< lat. primus) este sinonimul numeralului ordinal nti(ul/a).
32
naintea unui substantiv, acest
numeral prime ste articolul hot art enclitic si cap at a forme dup a gen si num ar: prima ntlnire, primul
pas, primii pa si, primele ntlniri, iar dup a substantiv ele pierd articolul, dar p astreaz a categoriile de gen
si num ar: factorul prim, vioar a prim a. Acela si fenomen se ntlne ste si la numeralele secund ( < francez a
< latin a), care este sinonimul numeralului al doilea si tert ( < italian a), sinonimul numeralului al treilea:
joc secund, vioar a secund a, tert a persoan a. Cu sens de numerale ordinale s-au folosit n limba romn a
veche si termenii primar si t art, r ama si cu valoare adjectival a n constructii xe: v ar primar cel
dinti, cale primar a prima vizit a a tinerilor c as atoriti la p arinti, an t art anul al treilea, din urm a.
F ar a articol hot art, neologismul prim apare si atunci cnd este precedat, dup a modele str aine
(franceze si germane) de articolul nehot art (cnd este intecalat ntre articol si substantiv): un prim bilant,
o prim a luare de contact. Acest neologismintr a si ca element formativ proclitic n structura substantivelor
compuse care indic a functii sau grade ierarhice: prim ministru, prim solist, prim a balerin a.
Tot mprumut latino-romanic este si numeralul ordinal Cvintul, folosit n sintagma Carol Cvintul.
Toate celelalte numerale ordinale nu si schimb a forma, ele dispun de o exiune
analitic a, realizat a cu ajutorul articolului demonstrativ cel: cel de-al treilea, cea de-a treia, celei de-a
treia. Cel si schimb a forma dup a num ar, gen si caz, n timp ce numeralul ordinal variaz a doar ca gen.
n Gramatica limbii romne, editia a III-a, autorii constat a faptul c a numeralul
ordinal nu marcheaz a exionar num arul si cazul, dar Corneliu Dimitriu e de alt a p arere: n acela si
sens ca si pronumele, si la numeral categoria gramatical a a cazului trebuie pus a, pe de o parte, n leg atur a
cu valoarea acestuia (substantival a, adjectival a si adverbial a), iar pe de alt a parte, cu functia sintactic a.
4.5 Posibilit atile combinatorii ale numeralului ordinal
Ca adjunct, dependent sintactic de un substantiv regent, numeralul ordinal
are statut adjectival exprimnd o determinare calitativ a care deriv a din pozitia ntr-o serie. Are de obicei
ca regent un substantiv fat a de care poate antepus sau postpus. Ca tr as atur a caracteristic a este acordul
n gen al numeralului ordinal cu regentul, iar ca restrictii, articularea sau nearticularea substantivului
n functie de topica numeralului ordinal (elevul al treilea, eleva a treia, al treilea elev, a treia elev a).
Numeralul ordinal a sezat naintea substantivului regent (nearticulat) are rol integrator enuntiativ: al
doilea student, a doua student a. ntre numeralul ordinal si substantivul regent se pot intercala alte de-
terminative: al treilea mare spectacol. n prezenta altui determinant (articol nehot art, adjectiv demon-
strativ), care ocup a primul loc, numeralul ordinal particip a, ca orice adjunct, cu semnicatia proprie:
Este practic, o a doua sans a oferit a de actualul guvern. (Adev arul, 2002)
Cnd numeralul ordinal este postpus, centrul poate un substantiv comun, totdeauna articu-
lat, sau propriu: clasa a saptea, etajul al patrulea, Carol al doilea, Henric al patrulea.
n grupul pronominal, numeralul ordinal poate avea ca regent
un pronume demonstrativ, plasat totdeauna naintea numeralului: acest (a) / acel (a) al doilea (elev) sau
33
pronumele semiindependent cel, de care numeralul ordinal este legat prin prepozitia de: cel
de-al doilea (elev), rezultatul celui de-al doilea (elev). Cel si numeralul ordinal alc atuiesc
o unitate indisociabil a: cel, ca pronume semiindependent nu poate ap area singur, iar numeralul ordinal,
ind exionar invariabil, raporturile cazuale se exprim a prin formele pronumelui semiindependent.
Numeralele ordinale nti (ul)
si primul utilizate ca adjuncti au un comportament diferit de al celor formate de la numeralele cardinale.
Numeralul ordinal nti, plasat naintea substantivului regent, prime ste morfeme de determinare, de gen,
num ar si caz: ntiul vorbitor (ntiului, ntii, ntilor), ntia ntlnire (ntile, ntilor). Prim (ul) are
morfologic si sintactic, statut de adjectiv. Cu valoare de adjectiv prim se folose ste mai ales n compunere
si, mai rar, n constructii libere. n compusele analizabile, cu exceptia cuvntului prim avar a, sudat,
mo stenit din latin a, norma literar a actual a cere scrierea cu cratim a a formantilor cu prim antepus; prim
se comport a diferit, n functie de gradul de sudur a, formnd de obicei, cu substantivul o unitate morfolog-
ic a, n exiunea c areia m arcile de gen se ata seaz a celui de-al doilea component, substantivul postpus si,
mai rar, primului component: prim a-doamn a, prim-balerin ( a), prim-ministru, prim-plan, prim-procuror,
prim-secretar, prim-solist, prim-vicepre sedinte. n constructii libere, prim ( a) ca orice adjectiv, poate
a sezat nainte sau dup a substantivul regent. Antepus poate precedat de articol nehot art, de un adjectiv
demonstrativ (o prim a ntlnire, un prim ajutor, acest prim contact), poate ap area n constructii prepoz-
itionale (de prim ordin / rang, de prim a necesitate) sau articulat enclitic: Cartea primului elev este cea
mai bun a. Postpus substantivul regent, prim se folose ste mai rar: secretar prim, vioar a prim a, june prim.
Dintre celelalte neologisme exprimnd ordinea, apar ca adjuncti n
grupul nominal: secund - numai postpus: comandant secund, vioar a se-
cund a, repriza secund a si tert numai antepus: o tert a persoan a.
Ca substitut, numeralul ordinal poate avea diverse functii sintactice ca si numeralul cardinal:
Cnd doi se ceart a, al treilea c stig a.
Ioana a dat dou a examene: pe primul l-a luat cu nota zece, pe al doilea cu nota nou a.
Toate informatiile i s-au dat primului.
Intr a n vorb a cu cel dinti.
Petre este al treilea din clas a.
n calitate de centru:
El a sosit ntiul.
n calitate de centru, numeralul ordinal poate avea ca adjuncti o constructie prepoz-
itional a sau o prepozitie relativ a. Constructia prepozitional a poate format a din substan-
tivul sau pronumele precedat de una dintre prepozitiile: dintre, ntre, din, de lng a:
Primul / al doilea dintre candidati a luat premiu.
A ajuns al cincilea ntre candidati.
34
Este a treia din clas a.
Maria a reu sit a patra dintre toate / ele / acestea.
Al doilea de lang a tine a plecat.
Adjunctul poate si un numeral cardinal (substitut), precedat de prepozitia din: A reu sit a
doua din zece., dar si un adverb precedat de prepozitia de: Al patrulea de aici s a ias a la tabl a.
4.6 Utiliz ari speciale ale numeralului ordinal
Numeralul nti, nensotit de un substantiv,
indic a ziua nti a ec arei luni: Salariile se pl atesc la nti. nti si prima se asociaz a cu valoarea
de superlativ n constructii ca: o stof a clasa nti de prim a calitate, foarte bun a, mastic a prima.
n limba romn a contemporan a se observ a o puternic a tendint a de nlocuire a numeralelor or-
dinale cu numerale cardinale: cntarea 9 (Psaltirea) / a noua (Coresi). Fenomenul a c ap atat o larg a
r aspndire n combinatie cu anumite substantive postpuse si apare cu preponderent a n anumite reg-
istre ale limbii. Asemenea constructii se explic a prin tendinta de a scoate n relief num arul, poz-
itia n serie, dar si prin dorinta de economie: numeralele ordinale ind mai lungi sunt nlocuite prin
cardinale. Singurele numerale ordinale care se p astreaz a n mod consecvent sunt cele cuprinse n
numele de suverani (Carol ntai, Henric al treilea, Elisabeta a doua), n denumirea unor r azboaie
mondiale (Primul, al Doilea R azboi Mondial), a claselor scolare (clasa nti, clasa a XII-a ).
Pentru indicarea primei zile a ec arei luni se folose ste ntodeauna numeralul ordinal, dar se con-
tinu a cu cele cardinale (nti ianuarie, nti decembrie, doi martie, trei aprilie). n enumerare, contin-
uarea se poate face e cu numeralele ordinale, e cu cele cardinale (anul nti, anul al doilea / doi).
n numeroase cazuri, uzul ezit a ntre cele dou a variante (etajul nti, al doilea, al patrulea, dar si eta-
jul unu, doi, patru, secolul al XX lea, secolul XX / 20). n romna actual a exist a o preferint a pentru
folosirea numeralelor cardinale mai ales cnd sunt cifre mari: pagina 1765, kilometrul 567, etajul 143.
4.7 Probleme de corectitudine a numeralelor ordinale
Mioara Avram
ilustreaz a n lucrarea sa Gramatica pentru toti cteva probleme de corectitudine a numeralelor ordinale.
Dinti este invariabil. Folosit f ar a articolul cel, poate avea numai valoare adjectival a
(dar exclusiv n postpunere: iubirea dinti), popular si adverbial a (Am venit dinti aici.). n-
sotit de articolul demonstrativ, poate avea de asemenea valoare adjectival a (far a restrictii de top-
ic a: cea dinti iubire / iubirea cea dinti), dar si substantival a (Cel dinti a vorbit mai bine).
nti nearticulat este folosit cu valoare adjectival a n postpunere (anul nti, clasa nti/a) si cu
valoare adverbial a (Am venit nti la voi). Articulat cu articolul hot art enclitic poate avea valoare adjec-
tival a numai n antepunere (ntia fat a, ntiul b aiat) si valoare substantival a (ntiul a rostit poezia
35
cu intonatie). La formele de feminin genitiv-dativ la singular avem forma ntii, ci NU ntiei, la
nominativ-acuzativ plural ntile, ci NU ntiele, iar la genitiv-dativ plural ntilor, ci NU ntielor.
ncepnd de la ordinalul corespunz ator lui 2, pentru toate numeralele ordinale feminine se pune
problema respect arii prezentei articolului a la numeralele cu valoare adjectival a postpuse unui substantiv
terminat n a (articol enclitic): corect este clasa a doua, ziua a opta NU clasa doua, ziua opta.
Alt a problem a general a este posibilitatea nsotirii tuturor numeralelor ordinale de la 2 nainte
de pronumele semiindependent cel urmat de prepozitia de; structurile acestea cunosc cte dou a vari-
ante fonetice si grace pentru secventa de + articolul al / a, ambele ind corecte: scrierea cu
cratim a cel de-al doilea sau cea de-a doua, reect a o pronuntare contras a, specic a unui tempo
rapid, iar scrierea f ar a cratim a , cel de al doilea, cea de a doua, reect a pronuntarea dintr-un
tempo lent. Numeralele ordinale al doilea si al treilea au cte dou a variante ambele corecte
de pronuntare, n general n functie de tempo: cu i silabic n tempo lent (al do-i-lea) si ne-
silabic n tempo rapid (al doi-lea). Sinonimele neologice ale lui al doilea si al treilea: se-
cund, respectiv tert sunt livre sti si au ntrebuint ari limitate (pe locul secund, o tert a persoan a).
Numeroase probleme de corectitudine referitoare la aspectul formal sunt comune cu cele
ale numeralului cardinal propriu-zis: n aceast a situatie sunt ordinalele corespunz atoare lui 6, 7,
14 19, 50, 60, 70, 80, care apar uneori n variante formate pe baza unor variante neliter-
are ale cardinalului propriu-zis. Aspecte specice se ntlnesc la urm atoarele numerale ordinale:
4: al patrulea (NU: al patr alea, al patrlea, al patrilea)
5: al cincilea (NU: al cincelea) si a cincea (NU: a cincia)
8: al optulea (NU: al opt alea, al optlea, al optelea, al optilea)
9: al nou alea (NU: al noulea, al no alea, al nolea)
12: al doisprezecelea (NU: al dou asprezecelea)
22 (32, 42...): al dou azeci si doilea (NU: al dou azeci si dou alea)
O problem a de corectitudine gramatical a este respectarea acordului n gen
si implicit evitarea constructiilor regionale si populare de tipul al doilea cas a.
Cu valoare adverbial a, numeralele ordinale propriu-zise sunt folosite n forma
de masculin-neutru. nti poate ap area, cu acela si sens, precedat de adverbul mai,
specic gradului comparativ. n constructiile populare prepozitia de poate nsoti nu-
meralele ordinale cu valoare adverbial a att atunci cnd functioneaz a drept comple-
mente circumstantiale, ct mai ales cnd au functie de atribut (nevast a de-al doilea).
Numeralele ordinale propriu-zise se pot reda n scris e integral cu litere, e cu cifre si litere; n
ultima situatie, cifra noteaz a de obicei numeralul cardinal din structura ordinalului, iar literele noteaz a
36
formantii al si -lea, respectiv a si -a (formantul enclitic -lea masculin si neutru, -a feminin, ca si articolul
enclitic din ntiul, ntia se scriu sau separate prin cratim a sau n rnd cu restul). Specic a numeralelor
ordinale este notarea cu cifre romane: anul I, clasa I, anul al II-lea, clasa a II-a, dar aceast a scriere
traditional a este rezervat a pentru numere mai mici si pentru anumite cmpuri semantice, ind din ce n
ce mai mult concurat a de cifrele arabe: a 40-a aniversare, al 20-lea vorbitor, al 10000-lea vizitator.
5. NUMERALUL COLECTIV
5.1 Denitie
n Gramatica limbii romne se spune despre numeralul colectiv c a este reprezentat
printr-un num ar, foarte limitat de unit ati, exprim a, sub forma unui ansamblu, o cantitate numeric a dat a.
Mioara Avram arm a despre acest numeral c a este numeralul
cardinal care indic a un ansamblu de obiecte num arate, specicul s au constnd n ideea de nsotire.
O alt a denitie este dat a de Corneliu Dimitriu: numeralul colectiv este
numeralul care arat a c a obiectele sunt considerate n grup, care poate avea categoriile de gen si caz.
Gheorghe Constantinescu-Dobridor spune
despre numeralul colectiv c a acesta exprim a ideea de nsotire, gruparea obiectelot n spatiu si timp.
5.2 Structura numeralului colectiv
Din seria numeralelor
colective fac parte unit ati analizabile cuprinznd un numeral cardinal n diferite constructii; singurul cu
structur a neanalizabil a si care nu are leg atur a cu un numeral cardinal este neologicul ambii/ambele.
Pentru colectivul de 2 exist a dou a numerale sinonime: amndoi (masculin) si amndou a (femi-
nin/neutru) si neologicul ambii (masculin) si ambele (feminin/neutru). ntre cele dou a sinonime
exist a deosebiri de natur a gramatical a si stilistic a, ambii/ambele este ntodeauna articulat enclitic,
preced a substantivul determinat si se folose ste mai ales n limbajul cultivat; amndoi, de uz gen-
eral, nu se articuleaz a, poate sta nainte si dup a substantiv si este general utilizat. Amndoi are la
genitiv-dativ, pentru toate genurile forma amnduror ca adjectiv antepus si amndurora ca adjec-
tiv postpus sau cnd are valoare substantival a: le-am dat amnduror vecinilor, le-am dat vecinilor
amndurora; ambii se declin a dup a modelul substantivului articulat, avnd form a de genitiv-dativ
diferentiate numai dup a gen: ambilor vecini, ambelor vecine. Amn (< amndoi) < lat. ambo
amndoi, numeralul doi s-a ad augat pleonastic. Pierderea sensului etimologic si p astrarea nu-
mai a valorii colective explic a aparitia unor formatii ca amntrei, amnpatru, folosite regional sau
n limbajul familiar. Fiind singurul numeral colectiv cu structur a numeric a netransparent a, am-
bii/ambele se folose ste uneori gre sit n constructiile pleonastice sub raport semantic, ca: ambele
dou a chestii, ct si n constructia contradictorie, de obicei glumeat a ambele trei chestiuni.
37
Pentru colectiv de 3 exist a de asemenea sinonime, dar toate numeralele colective sunt formate
pornind de la cardinalul propriu-zis corespunz ator. Pentru numerele mici (sub 10) exist a numerale
colective compuse folosite mai ales n vorbirea popular a avnd pe primul loc elementul tus-
(provine din toti) sau cte si: tustrei, tuspatru, cte sitrei, cte sipatru, tustrele, cte sitrele. Pentru
orice numeral de la 3 nainte se folosesc ca numerale colective constructii alc atuite cu numeralul
cardinal propriu-zis precedat de adjectivul toti (masculin), toate (feminin/neutru) sau (popular) de
cte: toti cinci, cte cinci. Cnd au valoare adjectival a, att colectivele compuse, ct si locutiu-
nile se construiesc cu substantive articulate, de aceea se poate spune c a numeralul colectiv indic a
un grup de obiecte cunoscute sub aspectul lor numeric, asem anndu-se prin aceasta cu numeralul
distributiv. Omonimia dintre cele dou a numerale, cel colectiv si cel distributiv se rezolv a n con-
text: numeralul colectiv se asociaz a numai cu un substantiv articulat hot art (Au venit cte trei
copiii), iar cel distributiv, numai cu substantivul nearticulat (Au venit cte trei copii). Numeralele
colective de la 3 nainte nu au forme de genitiv-dativ, folosindu-se numai n constructii preopoz-
itionale echivalente cu aceste cazuri (formele de tipul tuspatrora sau ctor trei nu sunt literare).
Singurul numeral colectiv cu structura neanalizabil a este ambii si de aceea el este singurul la care
se constat a ntrebuint ari gre site sub raport semantic, trebuie evitate: constructia pleonastic a ambele
dou a chestiuni; constructia contradictorie ambele trei chestiuni. Numeralele colective se apropie
semantic de substantivele colective, cele mai multe neologice, care denumesc grupuri cuprinznd
un anumit num ar de obiecte sau persoane: pereche, cuplu, duet, chenzin a, catren, tertin a, triplet a.
5.3 Flexiunea numeralului colectiv
Numeralele colective, ca si cele cardinale nu au forme distincte de num ar.
Au forme deosebite de gen colectivele amndoi (masculin) / amndou a (fem-
inin/neutru), ambii (masculin) / ambele (feminin/neutru), tustrei (masculin) / tustrele (feminin/neutru),
cte sitrei (masculin) / cte sitrele (feminin/neutru), toti trei (masculin) / toate trele (feminin/neutru):
Trei aceste leacuri sunt / Suetului pe p amnt. / Tu s a-ncerci pe toate-trele.
(George Co sbuc, Cntece)
n cazul celorlalte numerale colective, opozitia de gen este marcat a prin
formele adjectivale toti (toate): toti sapte, doisprezece elevi (masculin), toate sapte, dou asprezece eleve.
n ceea ce prive ste cazul, amndoi (spre deosebire de doi) pentru genitiv-dativ are forme sintetice
cu desinenta or specic a exiunii pronominale: amnduror, cnd preced a substantivul si amndurora,
cnd e postpus substantivului sau cnd e utilizat ca substitut (varianta amduror(a) este regional a).
Ambii, ambele se
declin a ca substantive articulate, distingnd genitiv-dativul (ambilor, ambelor) de nominativ-acuzativ.
Tustrei,
tustrele, cte sitrei, cte sitrele au la genitv-dativ formele tustreilor, tustrelelor, cte sitreilor, cte sitrelelor.
38
Celelalte numerale colective formate cu tus- sau
cte si- nu au forme distincte de caz, dar pot exprima ca si cardinalele, genitiv-dativul utiliznd constructii
prepozitionale echivalente (cu a pentru genitiv, la pentru dativ): juc ariile a tuscinci (copiii), s-au dat c arti
la cte sipatru (elevii). Si pentru colectivele tustrei, cte sitrei se utilizeaz a constructiile analitice cu a
si la (juc ariile a tustrei copiii / S-au dat juc arii la tustrei copiii), pentru amndoi si ambii se recurge
la constructia prepozitional a numai pentru dativ (S-au dat c arti la amndoi elevii / la ambele eleve).
Genitiv-dativul numeralelor colective formate din toti (toate) + numeralul cardinal
se realizeaz a numai prin constructii analitice: p arerile a toti (toate) sase / le-am dat la toti (toate) sase.
5.4 Posibilit ati combinatorii ale numeralului colectiv
Poate :
ADJUNCT, are valoare adjectival a, dependent sintactic de substantivul centru, numeralul colectiv,
spre deosebire de cel cardinal, cere un substantiv articulat, denit, ceea ce concord a cu substantivul
colectivului de a exprima global un ansamblu, o cantitate numeric a dat a. Este, de cele mai multe
ori antepus sunstantivului determinat:
Chem a tustrei feciorii naintea sa.(Ion Creang a, Soacra cu trei nurori)
Toti cinci copiii au plecat.
I-am ntlnit pe cte sipatru / tuspatru / toti patru elevii la scoal a.
Numeralul
amndoi / amndou a are topica liber a. Indiferent de pozitie substantivul-centru este articulat denit:
Piapt an a si mbrac a la fel pe amndou a fetele. (Ion Creang a, Fata babei si fata mosului)
Amndou a c artile / c artile amndou a mi-au fost de folos.
Uneori, n poezie, din motive prozodice, substantivul apare nearticulat:
Pune clopote la boi / Si f a pleasn a de m atase / si pocneste-n boi tus sas a .
Fiind ntodeauna concurent cu articolul denit, indiferent de pozitia fat a de substantivul-centru, nu-
meralul colectiv nu poate integrator-enuntiativ, aceast a functie ind asumat a de articolul denit:
numeralul colectiv paticip a la organizarea grupului nominal ca purt ator al unor informatii numerice.
SUBSTITUT, numeralul colectiv poate ndeplini acelea si functii sintactice ca si pronumele sau
substantivul pe care l substituie:
Amndoi vom merge-n lume...(Mihai Eminescu)
Tustrei am ascultat poemul oamenilor si naturii noastre.(E. Camilar)
S-a dus amorul, un amic / Supus amndurora.(Mihai Eminescu)
39
Numeralul colectiv este utilizat mai rar ca centru de
grup si poate avea ca adjuncti e constructii prepozitionale formate dintr-un substantiv articulat, precedat
de prepozitia simpl a din (Toti sase din ultimul rnd s a vin a n fat a.) sau dintr-un adverb de loc, precedat
de prepozitia de (Toti trei de acolo sunt inteligenti.), e adjective, totdeauna postpuse (A fost odata un
mp arat mare si o mp ar ateas a, amndoi tineri si frumo si.(Petre Ispirescu, Tinerete f ar a b atrnete)).
6. NUMERALUL MULTIPLICATIV
6.1 Denitie
Numeralele multiplicative nu apar n texte din secolul al XVI-lea, cum ar Psaltirea Scheian a, Psaltirea
Voronetean a, Evangheliarul romn de la Sibiu, Liturghierul si Cazania a doua ale lui Coresi. Corneliu
Dimitriu spune totu si c a n unele dintre textele din acest secol g asim formatii de tipul ndoit, care n text
nu reprezint a numerale multiplicative, ci adjective cu diverse sensuri: ndoit=nehot art, plin de ndoileli,
ndoit a=mp aturit a. Aceste numerale multiplicative nu se ntlnesc nici la Ovidiu Densusianu, Alexan-
dru Rosetti sau la Ion Ghetie. De aici rezult a faptul c a aceste numerale au ap arut n secolele urm atoare.
Gramatica limbii romne dene ste numeralul mul-
tiplicativ ca ind numeralul care indic a numeric proportia n care spore ste o cantitate sau o calitate.
Corneliu Dimitriu observa c a numeralul multiplicativ este acel
numeral care arat a m asura n care cre ste o cantitate sau o actiune, care poate avea categoriile gramaticale
de gen, num ar si caz si care ndepline ste functia sintactic a de atribut sau de complement circumstantial.
Mioara Avram arma c a numeralul multiplicativ arat a n ce proportie cre ste o cantitate sau o calitate.
Numeralul multiplicativ este denit de c atre Gheorghe-
Constantinescu Dobridor ca exprimnd o cre stere cantitativ a, proportional a si precis a (prin nmultire) a
unei sume, a unei munci, a unei forte, a unei puteri, a unui efort, a unui c stig sau chiar a unei actiuni.
Autorul spune c a astfel se explic a si folosirea acestor numerale pe lng a substantivele sum a, efort, munc a,
fort a, putere, c stig sau pe lng a verbele a munci, a se str adui, a c stiga, a se mbog ati, a r aspl ati, a
r aspunde, precum si distribuirea lor adjectival a (identic a cu aceea a adjectivelor participiale de tipul
nro sit/ a) si adverbial a (identic a cu aceea a adverbelor de origine adjectival-participial a de tipul gr abit).
6.2 Structura numeralului multiplicativ
Structura numeralului multiplicativ este a unui derivat parasintetic cu form a asem an atoare
unui participiu: se formeaz a de la un numeral cardinal propriu-zis simplu (2-7, 10, 100, 1000), dar prin
intermediul unui verb de conjugarea a IV-a format cu prexul n- (m-) si suxul participial it: ndoit,
ntreit, mp atrit. Uneori, n limba romn a nu exist a verbul de conjugarea a IV-a format din prexul n-
(m-) si atunci numeralul multiplicativ s-a format prin analogie (de exemplu, nemaiexistnd verbe ca a
n sesi, a n septi, numeralele multiplicative n sesit, n septit de altfel foarte rar ntrebuintate s-au format
prin analogie cu ndoit, ntreit). Pe lng a numeralele multiplicative formate pe terenul limbii romne, n
limba literar a mai exist a si altele dou a, mprumutate din latina savant a sau din limbile romanice apusene,
si anume, dublu si triplu; n limbajul stiintic se folosesc uneori si cvadruplu, cvintuplu, sextuplu.
40
6.3 Posibilit ati combinatorii ale numeralului multiplicativ
Numeralalul
multiplicativ are valoare adjectival a si se comport a ca un adjectiv propriu-zis (singura diferent a con-
st a n prezenta, n structura lui semantic a, a tr as aturii cantitative denite), cu opozitii exionare dup a
gen, num ar si caz si cu desinente asem an atoare cu acelea ale adjectivelor calicative cu patru forme
exionare: ndoit/ a, ntreit/ a, mp atrit/ a, ncincit/ a, n sesit/ a, n septit/ a, nzecit/ a, nsutit/ a, nmiit/ a:
A fost un geam at ntreit.(George Co sbuc)
Cu o putere ndoit a...o smuci pe bab a de mijloc.(Mihai Eminescu, F at-Frumos din lacrim a)
Cnd preced a substantivul
regent, numeralul multiplicativ preia articolul denit de la substantiv: rezultatul nzecitelor investitii.
Ca topic a, numeralul mul-
tiplicativ este de obicei, postpus substantivului determinat. Uneori apare si antepus, situatie care permite
si intercalarea unui alt termen: Iat a cauza ntreitei ei betegeli.(Ion Luca Caragiale, Ultima emisiune)
Numeralul multiplicativ este utilizat si adverbial, n
constructiile n care determin a un verb: O s a-i ntoarcem ntreit...Ba chiar mp atrit.(Zaharia Stancu).
Cnd multiplicativele adverbiale se a a ntr-un raport de coordonare copulativ a, ele exprim a o cre stere
cantitativ a aproximativ a, neprecis a: Dar Ipate se mbog atise nsutit si nmiit (Ion Creang a). Aceast a
idee mai poate exprimat a n limba romn a si cu ajutorul adjectivului neologic multiplu/ a (< francez a).
Cu valoare adverbial a multiplicativele sunt partial sinonime
cu numeralele adverbiale: a muncit nzecit / a muncit de trei ori (mai mult). De si sunt echivalente
semantic, cele dou a specii de numerale apar n contexte diferite (multiplicativul nu admite comparativul).
Din cauza confuziilor cu participiul nnoit/ a (< a nnoi), formatia multiplica-
tiv a nnoit/ a nu se folose ste, iar numeralul unu nu se preteaz a la multiplicare, datorit a sensului s au.
6.4 Numeralul multiplicativ si clasele lexico-gramaticale
Numeralul multiplicativ nu poate disociat de verb (a se ndoi, a dubla, a tripla) si, prin medierea verbu-
lui, de substantiv (ndoirea, ndoiala, ndoitul srmei, dublarea sumei). Formatiile neologice, atipice,
intr a n componenta substantivelor mprumutate, analizabile, dublur a, dublet sau ca prim termen al
unor substantive compuse din terminologia tehnico- stiintic a (unele avnd corespondente n alte limbi):
dublu-casetofon, dublu-cilindru, dublu-decalitru, dublu-plan, dublu-proiector, triplet a, triplusalt.
41
7. NUMERALUL FRAC TIONAR
7.1 Denitie
Numeralul frac tionar reprezint a modalitatea de redare numeric a
a raportului parte/ntreg, indicnd cantitatea sub aspectul num arului p artilor desprinse dintr-un ntreg .
Mioara Avram denea numeralul frac tionar
ca ind numeralul cardinal care denume ste o fractie ordinar a (raportul a dou a numere ntregi).
Corneliu Dimitriu spunea despre numeralul frac tionar c a este numeralul care arat a o parte
a ntregului, care poate avea categoriile de gen, num ar si caz, iar Gheorghe Constantinescu-Dobridor
arma c a partitivele exprim a o parte sau o fractiune dintr-un ntreg sau dintr-un grup unitar de obiecte.
Alexandrina Novac observ a, n urma unei
comparatii cu alte p arti de vorbire, c a numeralul frac tionar denume ste o fractie prin aglutinare de ele-
mente, care corespund, n planul continutului, restrngerii treptate a posibilit atii de stabilire a relatiilor.
7.2 Structura si exiunea numeralului frac tionar
Utilizarea curent a a numeralului fractionar o reprezint a constructia format a din dou a componente: un
derivat substantival cu suxul ime de la un numeral cardinal, precedat de un numeral cardinal (o doime,
dou a treime, o p atrime). Derivatele n ime nu se pot forma dect de la numeralele cardinale propriu-zise
simple si de la cele compuse sudate. Numeralul de acest tip a c ap atat o r aspndire mai mare prin limbajul
sportiv n care se vorbe ste de zecimi si sutimi de secund a sau de optimi si saisprezecimi de nal a.
n scris, numeralul fractionar poate redat si prin
cifre, separate prin bar a oblic a, din care prima cifr a indic a num arul p artilor, iar cea de-a doua ntregul
(1/5, 3/5, 7/100), numite si fractii ordinale. Poate ap area si sub form a de fractii zecimale: 0.5, 0.7.
Ideea de fractiune dintr-un ntreg mai poate exprimat a n limba romn a si prin substan-
tivele jum atate(< latin a) si sfert (< slav a), sinonime cu doime, respectiv p atrime. Folosirea lui jum atate
pune probleme de corectitudine: respectarea constructiei cu prepozitia de a substantivului urm ator: o
jum atate de kg NU o jum atate kg, dar si pronuntarea integral a a cuvntului neredus la juma sau jumate.
Numeralul fractionar cunoa ste mai multe structuri, cu anumite restrictii stilistice.
42
n limbajul matematicienilor se folosesc
dou a structuri care pornesc de la aspectul scris al fractiilor: simbolul format din dou a numerale cardinale
separate prin bar a orizontal a 2/5 si sunt realizate exclusiv cu numerale cardinale propriu-zise, legate ntre
ele prin prepozitiile pe sau supra: cinci pe opt, trei pe sase; una a treia, doi a patra; doi supra cinci.
n limbajul familiar avem formatia adverbial a cu sens fractionar pe din dou a,
folosit a n structura unei locutiuni verbale: L-a dat pe din dou a = L-a njum at atit. Substantivul jum atate
este folosit n limba popular a si n limbajul familiar ca element formativ, al aturi de o formatie-numeral
adverbial a, n cadrul locutiunii adjectivale, cu valoare afectiv a si cu sens de superlativ absolut, o dat a si
jum atate: E un om o dat a si jum atate(stra snic, foarte capabil). Tot sens de superlativ absolut are
si constructia si jum atate, dup a substantivele om, prost: Uite colea, Nicu Tanasache...Acela-i un om si
jum atate.(Mihail Sadoveanu). De asemenea, l g asim si n structura locutiunii adverbiale pe jum atate:
Si totu-atrn a de-un cuvnt / Soptit pe jum atate.(Mihai Eminescu). n limbajul familiar, el cap at a sensul
de sotie: Unde ti-ai l asat jum atatea?. Tot n vorbirea popular a sau familiar a se folosesc structuri care
contin substantivul parte, asociat cu un numeral ordinal: Am citit a treia parte (o treime) din roman.
Structuri specializate pentru raportarea la 100 si la 1000, r aspndite n
limbajul statistic, n limbajul administrativ si n cel publicistic si chiar n vorbirea curent a, sunt structuri
alc atuite dintr-un numeral cardinal propriu-zis (num ar atorul) si sut a/mie (numitorul) legate ntre ele prin
prepozitia la: cincizeci la sut a (50%), cincizeci la mie (50o/oo). Cu valoarea lui la sut a, sutime se poate
folosi substantivul neutru procent/e: un procent, treizeci de procente. Cu valoarea lui la mie, miime se
poate folosi promil a/e: o promil a, cincizeci de promile. Constructia cu prepozitia la, precedat a si urmat a
de sut a sau mie se folosesc n locutiunea adjectival a sau adverbial a (bumbac sut a la sut a / Are dreptate
sut a la sut a /mie la mie); n varianta familiar a se realizeaz a si cu prepozitia n: sut a n sut a / mie n mie.
De evitat pleonasmele: un procent de trei la sut a
(3%) sau cincizeci de procente la sut a si cele contradictorii, absurde, de tipul: un procent de trei la mie.
Fiecare component al numeralului fractionar
are exiune proprie: numeralul care preced a derivatul cu -ime se comport a ca un numeral cardinal,
iar derivatul, ca un substantiv feminin. Astfel numeralul cardinal impune num arul (o p atrime, dou a
p atrimi), dar are genul feminin impus de componentul derivat cu care este asociat (o zecime, dou a zecimi);
de asemenea, primul component, ca si numeralul cardinal, are forme distincte pentru genitiv-dativ sau
exprim a cazul prepozitional: suprafata unei p atrimi (unui sfert) / a dou a p atrimi din teren; al doilea
component al fractionarului folosit singur, are exiune substantival a: formeaz a genitiv-dativul sintetic
(suprafata p atrimii e teren) si poate articulat (P atrimea de teren care mi-a revenit am donat-o rudelor.).
7.3 Posibilit ati combinatorii ale numeralului frac tionar
Adjunct
Ca adjunct
43
al unui substantiv, numeralul fractionar apare la genitiv: valoarea unei p atrimi din p adurea vndut a,
sau la acuzativ (n constructii echivalente cu genitivul): venitul a dou a treimi din teren. Colocvial, ca
atribut genitival se folosesc jum atate / sfert: valoarea unei jum at ati / unui sfert din productia la hectar.
Numeralele fractionare
care exprim a procentul sunt n acuzativ, precedate de prepozitia de: o dobnd a de dou azeci la sut a.
Numeralele fractionare pot ndeplini, ca orice substantiv, diferite functii sintactice:
O zecime este mai mic a dect o cincime.
A patra parte dintr-un ntreg este sfertul.
M arimea doimii este aceea si cu a jum at atii.
Prin divizarea unui ntreg se obtine doimea, adic a jum atatea.
Cnd numeralul fractionar
la singular are functie sintactic a de subiect, exist a mai multe posibilit ati de acord al predicatului:
a) gramatical, la singular, sau dup a nteles, la plural, cnd numeralul fractionar
e folosit dup a determin ari: Au venit multi oameni, dar o treime au plecat.
b) prin atractie, cnd numeralul fractionar este determinat printr-
un grup prepozitional: O treime din oameni au venit acas a.
Centru, are ca adjuncti:
un substantiv n genitiv:
O p atrime a asistentei / un sfert al asistentei a plecat.
- constructii prepozi tionale care asociaz a e prepozitia de cu un substantiv indicnd o unitate de m a-
sur a (o treime de hectar, dou a treimi de kilogram, trei p atrimi de litru / can a), e materia (o p atrime de
zah ar, vin, unt), e prepozitia din cu un substantiv num arabil sau cu un pronume (personal, demon-
strativ) la singular, cnd se refer a la fractiunea parte a unui ntreg si la plural, cnd se refer a la un
grup unitar (Dou a treimi din vagoanele existente sunt vechi si abia o treime din ele / acestea pot
utilizate.) sau prepozitia dintre cu substantivul / pronumele la plural si dintru cu un substantiv la sin-
gular (Dou a cincimi / a doua parte / saptezeci la sut a dintre studenti / ace stia / ei au fost de acord.).
Colocvial, jum atate si sfert apar n acelea si constructii prepozitionale: o jum atate / un sfert de litru.
n calitate de centru de grup, derivatele cu ime, cele cuprinznd componentele la
sut a si jum atate, sfert se asociaz a cu determinanti adjectivali pronominali sau cu cel la plural: Celelalte /
alte dou a treimi, ultimele trei sutimi, cei / alti / ceilalti dou azeci la sut a, aceste trei sferturi de portocal a.
7.4 Numeralele mixte
44
Numeralele fractionare, precedate de numere ntregi formeaz a numeralele mixte care pot alc atuite
din:
-un num ar ntreg + un num ar zecimal ( grac: 3,5; 8.2 ), dou a numerale cardinale de-
sp artite, n realizarea oral a prin substantivul virgul a: trei virgul a cinci, opt virgul a doi;
-un num ar ntreg plus un num ar fractionar ( grac: 3 1/2, 4 2/5, 3 2/4 ), n re-
alizarea oral a primul, reprezentat de un cardinal, cel de-al doilea prin derivatul cu -ime,
legat prin conjunctia si: trei si o doime, patru si dou a cincimi, trei si dou a p atrimi.
n cazul formulelor mixte existe o deosebire ntre realizarea oral a si cea scris a n ceea ce prive ste
topica substantivului care exprim a unit ati de m asur a n raport cu numeralele. Astfel, n realizarea oral a,
substantivul e plasat ntre numeralul cardinal care exprim a num arul ntreg si numeralul fractionar: un
kilogram si trei sferturi, un sac si jum atate, o luna si jum atate ( NU un sac jum atate, o luna jum atate).
8. NUMERALUL DISTRIBUTIV
8.1 Denitie
Conform Gramaticii
limbii romne, repartizarea obiectelor ( a fenomenelor sau a persoanelor n grupuri egale numeric se
realizeaz a prin grup ari xate, reunite traditional prin denumirea de numerale distributive .
Mioara Avram
ncadra numeralul distributiv n rndul numeralelor cardinale, care indic a repartizarea obiectelor n
grupuri egale din punct de vedere numeric sau dup a o determinare numeric a posedat a n comun.
Gheorghe Constantinescu-Dobridor spunea despre
numeralul distributiv c a exprim a repartizarea precis a a obiectelor n spatiu si timp, pe grupe egale .
Corneliu Dimitriu
era de aceea si p arere cu ceilalti autori, c a numeralul distributiv exprim a gruparea numeric a a obiectelor.
8.2 Structura si exiunea numeralului distributiv
Numeralul
distributiv tipic este alc atuit din cte plus un numeral cardinal: cte sapte, cte trei, cte patru. Acelea si
componente particip a la organizarea unor variante care se caracterizeaz a prin repetarea numeralului: cte
doi, doi cte doi, precum si una cu repetarea ambilor termeni cte doi, cte doi. Atunci cnd numeralul
cardinal din structura lor este dublat de alt numeral cardinal, de obicei imediat urm ator, el exprim a o
distributie aproximativ a, neprecis a: cte doi-trei, cte patru-cinci, cte trei-patru. Mai rar, numeralul
distributiv se formeaz a din cte si un numeral fractionar: cte o treime, cte un sfert, cte dou a optimi.
Flexiunea numeralului distributiv este ca la numeralul cardinal,
att n ceea ce prive ste genul: cte unul / cte una, cte doi / cte dou a, ct si cazul: distribuirea a cte
cinci elevi la ecare educator; Le-am dat la cte doi copii o carte. Numai constructia cte unul, cte una
45
exprim a genitiv-dativul exionar: cte unui (a)/cte unei (a). Si n cazul numeralului distributiv format cu
numeralul fractionar genitivul este exprimat prin constructia prepozitional a echivalent a (plata a cte trei
p atrimi din cost); face exceptia cel din componenta c aruia intr a una, care exprim a genitivul att exionar,
ct si prin constructia prepozitional a: plata a cte unei cincimi din costul total (enunt INCORECT).
8.3 Posiblit ati combinatorii ale numeralului distributiv
adjunct, cu valoare adjectival a, numeralul distributiv este dependent de un substantiv-centru, care
este totdeauna nearticulat. Distributivul format din cte + numeralul cardinal apare e antepus, e
postpus substantivului regent. Cnd preced a substantivul regent, numeralul distributiv cu valoare
de adjectiv se leag a direct sau prin prepozitia de de acesta: Fiecare elev are cte zece caiete si
dou asprezece c arti. Postpus substantivului regent, numeralul distributiv apare cu valoare de adjec-
tiv sau de substitut n constructiile cu prepozitiile a, de, rar cu: premii a cte 100 euro, saci a / cu
cte cincisprezece kg, a sezarea studentilor n rnduri de cte patru.
substitut, numeralul distributiv poate ndeplini functia de circumstantial (Lucr arile sunt vercate
cte dou azeci pe zi./A r amas datoare cu cte dou azeci de mii.), dar si complement direct (Au primit
toti cte o p atrime.), nume predicativ si element predicativ suplimentar. Cnd este centru de grup,
numeralul distributiv are de obicei ca adjuncti constructii prepozitionale formate cu un substantiv,
mai rar un pronume, un adverb: Cheltuie cte dou a milioane pe s apt amn a. / S a vin a cte trei de
acolo si cte doi de aici.
Substantivat a, formatia cte-doi denume ste un dans t ar anesc.
9. NUMERALUL ADVERBIAL
9.1 Denitie
Numeralul adverbial arat a de
cte ori se repet a o actiune sau n ce proportie numeric a se manifest a o calitate / cantitate a unui obiect.
Mioara Avram arma acela si lucru, raportnd ns a obiectul la un alt obiect sau la mprejur ari diferite.
Gheorghe-Constantinescu Dobridor sustinea n mare parte cele
armate: adverbialele arat a de cte ori se ndepline ste precis o actiune (sens iterativ) sau de cte ori
nsu sirea exprimat a de un adjectiv / adverb este superioar a sau inferioar a altei nsu siri. Aceasta nseamn a
c a adverbialele sunt elemente de repetitie care nsotesc si determin a un verb, un adjectiv, un adverb.
9.2 Structura numeralului adverbial
46
Numeralul adverbial corespunz ator lui 1=o dat a (o singur a dat a).
De la 2 n sus numeralul adverbial se formeaz a din prepozitia de + numeralul
cardinal propriu-zis sub form a de feminin plural + substantivul ori/oar a: de dou a ori, a treia oar a.
Alte structuri reprezentnd numeralul adverbial se organizeaz a pornind de la un numeral ordinal:
(a) ntia (prima) + oar a / dat a; (b) a doua etc + oar a, numeralul este la feminin n ambele constructii
si arat a a cta oar a se ndepline ste o actiune sau se manifest a o calitate; (c) prepozitia n + un numeral
ordinal + rnd, numeralul acordndu-se n gen cu substantivul (n primul, al doilea, al saselea rnd).
O structur a
mixt a au formatiile de acela si tip cu numeralul adverbial pur realizate cu un numeral distributiv: de cte
dou a ori, fomatia corespunz atoare lui 1 este cte o dat a (care s-a sudat n forma adverbului nehot art:
cteodat a). Aceasta este singura structur a n care, pentru 1 se folose ste si sinonimul popular, cu form a
numai de feminin singular ntia si: ntia si dat a. Numeralele ordinale adverbiale cu aceast a structur a se
pot construi cu prepozitiile de si pentru. Cu prepozitia de pot folosite nu numai cu valoare adverbial a
(Am reu sit de prima oar a.), ci si cu valoare adjectival a (succesul de-a doua oar a). Alt a structur a a
numeralului ordinal adverbial folosit a mai ales n serii de argumente si ntreb ari este reprezentat a de
o locutiune alc atuit a din prepozitia n + numeralul ordinal propriu-zis + substantivul rnd: n primul rnd,
n al doilea rnd. Aceea si semnicatie se exprim a prin numerale adverbiale neologice sinonime, avnd
caracter livresc, dintre care cele mai folosite sunt primo, secundo, tertio (notate n scris prin 1
0
, 2
0
, 3
0
).
Fornatiile mixte cu un numeral colectiv
(de amndou a orile) sunt nvechite si regionale; curent se spune: de amndou a d atile / de ambele d ati.
Neologismele bis si ter, care n limba latin a erau
numerale adverbiale, se folosesc n limba romn a n contexte speciale si cu un sens partial diferit fat a de
numeralul adverbial: nsotind un numeral cardinal asociat unui substantiv antepus, exprimat, ca pagin a,
rnd, num ar, ele exprim a repetitia legat a de ordine: num arul 3bis, 7 ter nseamn a al doilea num ar
3, a treia oar a sapte. Bis ca indicatie de repetare a unei productii artistice sau a unui pasaj literar
ori muzical are valoare de adverb si nseamn a nc a o dat a (nu de dou a ori, conform etimologiei).
9.3 Posibilit atile combinatorii ale numeralului adverbial
Numer-
alul adverbial apare, de obicei, n contexte specice adverbului, ndeplinind functia de circumstantial.
Numeralul adverbial n componenta c aruia intr a un numeral
cardinal are ca regent un verb (A repetat de dou a ori poezia ca s a o nvete.), un adjectiv sau un alt adverb
la comparativ (Anul acesta am pl atit taxa la facultate de patru ori mai mare. / Zboar a de dou a ori mai
repede.). Aceast a constructie este urmat a de prepozitia la sau pe + (numeral) + substantiv (care indic a
o unitate de timp si exprim a periodicitatea unei actiuni): Revista apare o dat a la dou a s apt amni sau de
dou a ori pe lun a. Urmat a de prepozitia pe + adverbul cantitativ att sau o propozitie introdus a prin ct
(A cheltuit de dou a ori pe att. / A vndut de dou a ori ct si-a propus.) exprim a o apreciere cantitativ a.
47
Constructia adverbial a cu numeral ordinal are ca regent
un verb sau un adjectiv participial: Este un b arbat c as atorit a treia oar a. Constructia poate precedat a
de prepozitia de sau pentru: Am reu sit de prima dat a / oar a. S-a sup arat pe mine pentru a doua oar a.
Numeralul
adverbial poate precedat de adverbul nc a: S-a ntors s a mai priveasc a nc a o dat a casa copil ariei sale.
Rar, numeralul adverbial apare ca adjunct n grupul nominal,
postpus unui substantiv articulat, de obicei de origine verbal a: Succesul de-a doua oar a l-a bucurat.
9.4 Exprimarea aproxima tiei numerice
La numeralul adverbial construit cu numeralul cardinal, aproximatia se red a prin:
- repetarea unui numeral cardinal apropiat: Vine la teatru de dou a, trei ori pe an.
- intecalarea unor adverbe ca aproximativ, circa, vreo, a prepozitiei peste n-
tre prepozitia de si numeral: de vreo cinci ori, de peste zece ori;
- folosirea, la plural, a substantivelor zeci, sute, mii, sin-
gure sau repetate: M-a sup arat de sute ( si mii) de ori.
- folosirea lui n (reprezentnd un num ar nedeterminat) + substantivul ori: Ti-am spus de n ori s a nu mai
vii.
n cazul numeralelor adverbiale construite cu numeralul ordinal, aproximatia poate redat a
prin dou a numerale apropiate legate prin conjunctiile sau, ori: I-am spus a treia sau a patra oar a.
10. FUNC TIILE SINTACTICE ALE NUMERALELOR
SUBIECT:
-numeral cardinal:
Unul d aduse
c alcie calului si gr abise spre pisc, s a bage de sam a dac a nu s-arat a cineva.(Mihail Sadoveanu, Baltagul)
Doi se ceart a si al treilea c stig a.
-numeral ordinal:
Al doilea venea n urma lui Lipan, pe jos, si- si ducea calul de c ap astru.( Mihail Sadoveanu, Baltagul)
Si-al optulea, un turc b arbos, / Izbi turbat de sus n jos.(George Co sbuc Coloana de atac)
-numeral colectiv:
Am fost amndoi surprin si cnd, intrnd n casa proprietarului, am
g asit toate luminile aprinse si masa preg atit a, dar nici urm a de prieten a.(Mircea Eliade, 19 trandari)
Tustrei au ascultat poemul oamenilor si naturii noastre.(E. Camilar)
-numeral distributiv:
48
Cte trei se sculau s a spuie ce stiu.(Barbu Delavrancea)
-numeral frac tionar:
O zecime este mai mic a dect o cincime.
A doua parte mi revine mie.
-numeral multiplicativ:
ntreitul sumei m-a f acut s a realizez ce salariu mic am.
NUME PREDICATIV
NOMINATIV:
-numeral cardinal:
Ei sunt trei.
Pl aie sii erau nou a.(Costache Negruzzi, Alexandru L apu sneanu)
-numeral ordinal:
Unde erau trei, eu eram al patrulea.(Ion Creang a)
-numeral multiplicativ:
Bucuria lui era ntreit a.
-numeral distributiv:
Ei sunt cte doi.
-numeral frac tionar:
A doua parte dintr-un ntreg este jum atate.
ACUZATIV:
-numeral ordinal:
Florile sunt pentru prima.
GENITIV:
-numeral cardinal:
C artile sunt ale celor patru.
-numeral ordinal:
Lucrurile sunt ale celui de-al doilea.
-numeral colectiv:
Armele sunt ale amndurora.
ATRIBUT APOZI TIONAL:
NOMINATIV:
-numeral cardinal:
49
Mihai, Elu si Camelia, adic a trei dintre ei, nu puteau merge cu mine.
-numeral ordinal:
Altul, al cincilea, nenea cu cartea n mn a a venit la mine.
-numeral distributiv:
Studentii sunt multi n ecare amteatru, si anume, cte o sut a.
ACUZATIV:
-numeral cardinal:
Azi s-a ntlnit cu multi, si anume cu cinci.
-numeral colectiv:
Pe Victor, pe Carmina si pe Mirela,adic a pe tustrei i-am a steptat la teatru.
GENITIV:
-numeralul cardinal:
Rezultatele premiantilor, adic a ale celor trei, sunt bune.
-numeral ordinal:
Dreptul aceluia, adic a al primului, este contestat.
DATIV:
-numeralul cardinal:
Le-am telefonat amicilor mei, adic a celor trei.
-numeral ordinal:
Lui, adic a primului, i-a fost contestat a originalitatea lucr arii.
COMPLEMENT DIRECT:
-numeral cardinal:
Ascultati acum la mine / S a v a spun si eu vreo dou a.( Stefan Octavian Iosif)
-numeral ordinal:
Cele dou a femei o duceau de subtiori pe cea de-a treia care tu sea.(E. Camilar)
-numeral colectiv:
Au stat t acuti, c a i-a cuprins / O jale pe-amndoi.(George Co sbuc)
-numeral frac tionar:
El a cheltuit un sfert din banii mprumutati.
-numeral multiplicativ:
Am obtinut mp atritul sumei n numai un an.
-numeral distributiv:
50
Luau cte patru zilnic.
COMPLEMENT PREPOZI TIONAL :
ACUZATIV:
-numeral ordinal:
Eu m a gndesc la primul.
-numeral frac tionar:
Am auzit despre o treime din facultate c a au renuntat.
-numeral colectiv:
Despre tuscinci s-au spus multe lucruri interesante.
GENITIV:
-numeral cardinal:
Tu lupti mpotriva celor doi.
-numeral ordinal:
Vulturul s-a repezit asupra primului.(Gala Galaction, La vulturi)
DATIV:
-numeral cardinal:
Gratie lui doi, l-am cunoscut pe cel de-al treilea.
-numeral ordinal:
Multumit a primului nu au pierdut concursul.
COMPLEMENT INDIRECT:
DATIV:
-f ar a prepozitie:
-numeral cardinal:
Celor trei le trebuie foi pentru examen.
-numeral ordinal:
I-am spus celui de-al doilea c a nu este acceptat la examen.
-numeral colectiv:
Dar amndurora le f ag aduise dorinta s a le mplineasc a. (C. Stamati)
Le-am dat amndurora r aspunsurile corecte.
-numeral frac tionar:
Unei p atrimi i lipsesc trei p atrimi pentru a forma sfertul.
-numeral distributiv:
51
Cte unuia i place minciuna.
-cu prepozitie:
-numeral cardinal:
Am putere atta, / ct le trebuie la doi.(Mihai Eminescu)
-numeral distributiv:
Le d a drumul la cte zece, la cte o sut a.
GENITIV:
-numeral cardinal:
S-au n apustit asupra a trei dintre ei.
-numeral ordinal:
Cinele s-a mpotrivit celui dinti.
ATRIBUT:
- Substantival:
ACUZATIV:
-numeral cardinal:
El avea o bancnot a de zece.
C stigul mpreun a cu cei trei a fost mare.
Lupta cu doi dintre ei este dicil a.
-numeral colectiv::
Gndul la amndoi m a nelini steste.
-numeral ordinal :
Teama de al treilea l-a f acut mai hot art.
Mingea c atre cel de-al treilea n-a fost v azut a de arbitru.
-numeral distributiv :
Vin n grupuri de cte trei.
GENITIV:
-f ar a prepozitie:
-numeral cardinal:
Compunerile a doi dintre colegi contin gre seli.
-numeral ordinal:
Meritul celei de-a treia este contestat din cauza gafelor f acute.
-numeral colectiv:
52
Banii amndurora au fost restituiti.
-numeral distributiv:
Lucrarea cte uneia dintre studente este exceptional a.
-cu prepozitie:
-numeral cardinal:
C artile din fata celor trei sunt ale mele.
-Adjectival:
- numeral cardinal:
Dar sapte turci la el s arir a, / Si sapte s abii l lovir a.(George Co sbuc Coloana de atac)
Am un copac cu dou asprezece ramuri si pe ecare ramur a sunt patru cuiburi.
-numeral ordinal:
n prima zi a f acut cerul, muntii si pr ap astiile
suete sti. / n ziua a doua a f acut rurile, m arile, oceanele / Si celelalte sentimente.(Marin Sorescu)
Noi, cum a plecat bunicul a doua zi ne-am dus la scoal a. (Ion Creang a, Amintiri din copilie)
-numeral colectiv:
Tustrei feciorii babei umblau n c ar au sie si c stigau multi bani.(Ion Creang a, Soacra cu trei nurori)
Nu sem anau amndou a surorile.(Alexandru Vlahut a)
Cte sitrele metode fur a ncercate.(B. P. Hasdeu)
-numeral distributiv:
Ne-a dat cte trei mere si un covrig.( B. P. Hasdeu)
Cte doi b aieti aruncau mingea si dou a fete o prindeau.
-numeral multiplicativ:
Luna aceasta a avut c stiguri ntreite.
Cu o putere ndoit a o smuci pe bab a de mijloc.(Ion Creang a)
COMPLEMENT CIRCUMSTAN TIAL:
ACUZATIV:
DE LOC:
-numeral ordinal:
Tu te-ai a sezat lng a al doilea.
53
-numeral cardinal:
Tu te-ai a sezat al aturi de cei doi.
C al atorul str ain se a sez a jos lng a cei doi.(Ion Creang a, Cinci Pini)
DE TIMP :
-numeral cardinal:
Tu ai sosit acas a nainte de cei doi.
Au trecut Dun area la 77 si s-au b atut cu turcii.(Zaharia Stancu)
-numeral ordinal:
A plecat dup a al patrulea.
DE MOD:
-numeral cardinal:
El a actionat ca cei doi.
-numeral ordinal:
Ea a nv atat mai mult ca prima.
-numeral multiplicativ:
Munce ste nzecit.
C stig a ntreit.
-numeral adverbial:
...p arul s-a f acut de o mie de ori mai nalt de cum era.(Ion Creang a, Fata babei si fata mo sului)
G aina babei se oua de cte dou a ori pe ecare zi.(Ion Creang a, Punguta cu doi bani)
Dup a asta, m a mai cufundam de trei ori n rnd, pentru Tat al, ul si Duhul sfnt,
si nc-o dat a pentru amin. (Ion Creang a, Amintiri din copil arie)
DE CAUZ

A:
-numeral cardinal:
Tu ai fost pedepsit pentru cei trei care au plasat gre sit indicatoarele.
-numeral ordinal:
Mirela a fost certat a pentru a treia care a copiat tema.
-numeral colectiv:
Ea a fost suferind a pentru amndoi care i-au frnt inima.
54
DE AGENT:
-numeral cardinal:
Lucrarea a fost realizat a de cinci.
-numeral ordinal:
Au fost trimise de c atre al doilea.
-numeral frac tionar:
Fapta a fost s avr sit a de tustrei.
DE SCOP:
-numeral cardinal:
Se preg ate ste n vederea a cinci dintre examene.
INSTRUMENTAL:
-numeral cardinal:
Le-am procurat prin cei sapte.
-numeral ordinal:
Am obtinut rezulatele gratie celui de-al cincilea.
-numeral colectiv:
Prin amndoi se pot obtine rezultate bune.
SOCIATIV:
-numeral cardinal:
A plecat cu cei patru mai departe.
-numeral ordinal:
Se ntoarce cu al treilea.
-numeral colectiv:
A plecat cu tustrei la p arinti.
DE RELA TIE:
55
-numeral cardinal:
Ct despre cei sase nu mai avem nimic de spus.
-numeral ordinal:
Ct despre al doilea vom mai discuta.
-numeral distributiv:
Suma asta este numai bun a de nzecit.
OPOZI TIONAL:
-numeral cardinal:
n loc de trei au venit zece.
n loc de primul ne-am trezit cu al doilea.
-numeral frac tionar:
n loc de jum atate am primit un sfert.
CUMULATIV:
-numeral cardinal:
Pe lng a cei sapte au mai venit trei.
-numeral ordinal:
Pe lng a al patrulea a mai venit si al cincilea.
DE EXCEP TIE:
-numeral cardinal:
Afar a de cei cincisprezece eu nu am mai v azut pe nimeni.
-numeral ordinal:
Cu exceptia celui de-al treilea, nu mai putem primi pe nimeni.
GENITIV:
DE LOC:
-numeral cardinal:
Frunzele c adeau deasupra celor doi.
-numeral ordinal:
P as arile se nvrteau deasupra celui de-al doilea.
56
DE TIMP:
-numeral cardinal:
Tu ai sosit acas a naintea celor doi.
-numeral ordinal:
Ea a venit la gar a naintea celui de-al treilea.
DE CAUZ

A:
-numeral cardinal:
El s-a mboln avit din cauza celor cinci.
-numeral ordinal:
Ea a ntrziat din cauza primului.
-numeral colectiv:
Mama ne-a pedepsit din cauza amndurora.
CONDI TIONAL:
-numeral cardinal:
n locul celor doi i-a s dat n judecat a.
-numeral ordinal:
n locul primului eu n-a s acceptat .
CONCESIV:
-numeral cardinal:
n ciuda celor cinci, noi tot vom veni.
-numeral ordinal:
n ciuda celui de-al nou alea, am c stigat totu si.
DATIV:
DE MOD:
-numeral ordinal:
Tu ai r aspuns asemenea primului.
-numeral cardinal:
El te-a apreciat mult asemenea celor doi.
57
DE CAUZ

A:
-numeral distributiv:
Datorit a cte unuia, totul iese r au.
ELEMENT PREDICATIV SUPLIMENTAR:
-numeral cardinal:
Plecat-am nou a din Vaslui.(Vasile Alecsandri)
-numeral ordinal:
Pe el l socotesc al doilea, nu primul.
-numeral multiplicativ:
Suma investit a o vom primi napoi nzecit a.
-numeral distributiv:
...ncepem si noi a ne strecura cte unul, unul spre gazd a.(Ion Creang a)
n frig si noroi / Trec hotii-n convoi, cte doi.(Todor Arghezi, Cina)
CONCLUZII
Numerele sunt printre primele lucruri pe care le nv at am dup a ce facem primii pa si si, cu
toate c a n limba matern a poti foarte u sor s a te joci cu ele, n alte limbi utilizarea lor poate foarte grea.
58
Numeralul este partea de vorbire exibil a care exprim a num arul obiectelor si ordinea, prin num arare.
De si se mai pot nota foarte
multe despre numerale, si mai sunt multe p areri ale gramaticienilor care trebuie puse n valoare, num arul
redus de pagini pe care trebuie s a l aib a lucrarea nu a permis notarea tuturor informatiilor colectate.
Lucrarea de fat a contine informatii legate
de numerale, clasicarea acestora si ilustrarea detaliat a a caracteristicilor diferitelor tipuri de numerale.
Clasa lexico-gramatical a a numeralului apartine unei zone intens controversate: constituie o clas a de
cuvinte independent a sau nu? Fiecare cercet ator a xat mereu alte granite, alte sfere pentru aceast a clas a.
Tr as atura specic a a numeralului este aceea de a exprima
o pluralitate de opozitii cantitative, astfel prin ea numeralul este delimitat de celelalte p arti de vorbire.
Scopul acestei lucr ari a fost acela de a aduna ct mai multe informatii legate de numerale,
pe care s a le sistematizez si astfel s a notez p arerile marilor gramaticieni, asem an atoare sau diferite, ntr-o
singur a lucrare. Lucrarea porne ste de la originea numeralelelor, transform arile prin au trecut, clasic arile
numeralului, subtipurile numeralului (cardinal, ordinal, colectiv, multiplicativ, fractionar, distributiv, ad-
verbial), particularit atile ec arui subtip n parte, ajungnd la valorile, rolul si functiile sintactice pe care
le au numeralele. Am notat informatii n ceea ce prive ste pronuntia si graa corect a a numeralelor,
utilizarea lor n enunturi, conversia unor numerale, precum si problemele de acord pe care le pun.
Au existat
divergente nc a de la nceput, nu numai n ceea ce prive ste delimitarea clasei numeralului, dar si n ceea
ce prive ste clasic arile: includerea celorlalte tipuri de numerale n cadrul numeralului cardinal (axa de
rotire, centrul gravitatiei), cel mai important tip de numeral, care st a la baza form arii celorlalte tipuri.
Cu toate controversele care exist a privitoare la numeral, aceast a clas a morfologic a este caracterizat a
de omogenitate, independent a (la origine era considerat dependent - ap arut ca determinant al substan-
tivului), exprimarea unei pluralit ati cantitative (delimitarea de alte p arti de vorbire) si sens gramatical.
BIBLIOGRAFIE
*** Dictionarul ortograc, ortoepic si morfologic al limbii romne, Editia a
II-a rev azut a si ad augit a, Bucure sti, Editura Univers Enciclopedic, 2005.
***Gramatica limbii romne, vol. 1, Cuvntul, Bucure sti, Editura Academiei Romne, 2005.
AVRAM, Mioara, Gramatica pentru toti, Bucure sti, Editura Humanitas, editia a III-a, 2001.
CARABULEA, Elena. Numeralul ordinal n limba veche, n SCL, nr.4, 1980, p. 359-363.
CMPEAN, Ileana, UN, O; UNA; UNUL, UNA. Probleme privind delim-
itarea gramatical a si lexicograc a, n CL, nr. 2, 1978, p. 171-176.
CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, Gheorghe, Morfologia limbii romne, Bucure sti, Editura Vox, 1996.
59
DIMITRESCU, Florica, Istoria limbii romne, Bucure sti, Editura Didactic a si Pedagogic a, 1978.
DIMITRIU, Corneliu, Gramatica limbii romne explicat a. Morfologia, Ia si, Editura Junimea, 1979.
DIMITRIU, Corneliu, Observatii n leg atur a cu ntrebuintarea numeralelor, n Analele
Stiintice ale Universit atii Al. I. Cuza , nr.23, Ia si, 1977, p. 41-47.
FLOREA, Viorica, Numeralul. Analiz a distributiv a, n LR, nr. 3, 1965, p. 335-343.
G

AIT

ANARU, Stefan, Delimitarea numeralului ca parte de vorbire, n LR, nr. 5, 1987, p. 366-376.
GOLOPEN TIA-ERETESCU, Sanda, Delimitarea clasei numeralului, n LR, nr. 3, 1965, p.384-390.
GOLOPEN TIA-ERETESCU, Sanda, Locul numeralului n struc-
tura grupului nominal, n SCL, nr.5, 1965, p. 613-618.
GU TU ROMALO, Valeria, Flexiunea Numeralului, n LR, nr.2, 1980, p. 149-152.
IORDAN, Iorgu, GU TU ROMALO, Valeria, NICULESCU, Alexandru, Structura
morfologic a a limbii romne contemporane, Bucure sti, Editura Stiintic a, 1967.
IORDAN, Iorgu, Limba romn a contemporan a, Bucure sti, 1978.
METEA, Alexandru, Limba romn a esential a, Timi soara, Editura Signata, 2001.
NEAM TU, G. G, Despre exiunea cazual a a numeralului, n LR, nr.3, 1980, p. 249-251.
NEAM TU, G. G., n problema articolului nehot art un, o, n Stu-
dia Universitatis Babe s-Bolyai, Series Philologia, nr 1, 1981, p. 30-36.
NOVAC, Alexandrina, Observatii aupra numeralului fractionar n
limba romn a, n SCL, 1970, nr. 6, p. 669-672..
SECHE, Luiza, n jurul categoriei numeralului, n LR, IX, nr. 3, 1960, p. 70-77.
STAN, Ionel, Gramatica istoric a a limbii romne, Timi soara, Editura Tipograa Universit atii din Tim-
i soara, 1977.
ZDRENGHEA, Mihai, Un, o articol, numeral, pronume, n LR, nr. 5, 1960, p. 171-175.
SIGLE SI ABREVIERI:
CL = Cercet ari lingvistice
LR = Limba romn a
SCL = Studii si cercet ari lingvistice
***, Gramatica limbii romne, I, Cuvntul, Bucure sti, Editura Academiei Romne, 2005, p. 286.
Mioara Avram, Gramatica pentru toti, Bucure sti, Editura Humanitas, 2001, p. 98.
Idem, ibidem, p. 98.
Alexandru Rosetti, Jaques Byck, Gramatica limbii romne, Bucure sti, 1945, apud
Iorgu Iordan, Valeria Gutu-Romalo, Alexandru Niculescu, Structura morfologic a
a limbii romne contemporane, Bucure sti, Editura Stiintic a, 1967, p. 156.
60
Luiza Seche, n jurul categoriei numeralului, n LR, IX, 1960, nr. 3, p. 70.
Corneliu Dimitriu, Gramatica limbii romne explicat a. Morfologia, Ia si, Editura Junimea, 1979, p. 160.
Gheorghe Constantinescu-Dobridor, Morfologia limbii romne, Bucure sti, Editura Vox, 1996, p. 104.
Stefan G ait anaru, Delimitarea numeralului ca parte de vorbire, n LR, nr. 5, 1987, p. 366.
Idem, ibidem, p. 367.
Idem, ibidem, p. 371.
Sanda Golopentia-Eretescu, Delimitarea clasei numeralului, n LR, nr. 3, 1965, p. 388.
Viorica Florea, Numeralul. Analiz a distributiv a, n LR, nr. 3, 1965, p. 336.
Gh. Constantinescu-Dobridor, op. cit., p. 101.
Viorica Florea, op. cit., p. 337.
Alexandru Metea, Limba romn a esential a, Timi soara, Editura Signata, 2001, p. 114.
Florica Dimitrescu, Istoria limbii romne, Bucure sti, Editura Didactic a si Pedagogic a, 1978, p.242.
Ionel Stan, Gramatica istoric a a limbii romne, Timi soara, Ed-
itura Tipograa Universit atii din Timi soara, 1977, p. 52.
Idem, ibidem, p. 53.
***, Gramatica limbii romne, p. 289.
C. Dimitriu, op.cit., p. 162.
Mioara Avram, op.cit., p. 99.
Gh. Constantinescu-Dobridor, op.cit., p. 106.
***, Gramatica limbii romne, p. 290.
G. G. Neamtu, Despre exiunea cazual a a numeralului, n LR, nr.3, 1980, p. 249.
Idem, ibidem, p. 249.
Idem, ibidem, p. 251.
***, Gramatica limbii romne, p. 295.
Valeria Gutu Romalo, Flexiunea Numeralului, n LR, nr.2, 1980, p. 149.
Sanda Golopentia Eretescu, Locul numeralului n structura grupului nominal, n SCL, nr.5, 1965, p. 613.
Idem, ibidem, p. 616.
Idem, ibidem, p. 616.
G. G. Neamtu, n problema articolului nehot art un, o, n Studia Universitatis Babe s-Bolyai, Series
Philologia, nr 1, 1981, p. 31.
Ileana Cmpean, UN, O; UNA; UNUL, UNA. Probleme privind delim-
itarea gramatical a si lexicograc a, n CL, nr. 2, 1978, p. 172.
61
Mihai Zdrenghea, Un, o articol, numeral, pronume, n LR, nr. 5, 1960, p. 37.
Iorgu Iordan, Limba romn a contemporan a, Bucure sti, 1978, p.330.
Mihai Zdrenghea, Un, o articol, numeral, pronume, n LR, nr. 5,
1960, apud Ileana Cmpean, UN, O; UNA; UNUL, UNA. Probleme privind de-
limitarea gramatical a si lexicograc a, n CL, nr. 2, 1978, p. 173.
Mioara Avram, op. cit. , p. 102.
***, Gramatica limbii romne, p. 303.
Mioara Avram, op. cit., p. 108.
Corneliu Dimitriu, op. cit., p. 168.
Gheorghe Constantinescu -Dobridor, op. cit., p. 113.
Mioara Avram, op. cit., p. 109.
Elena Carabulea, Numeralul ordinal n limba veche, n SCL, nr.4, 1980, p. 359.
Corneliu Dimitriu, op. cit., p. 115.
***, DOOM
2
, Editia a II-a rev azut a si ad augit a, Bucure sti, Editura Univers Enciclopedic, 2005, s. v.
Gheorghe Constantinescu-Dobridor, op. cit., p. 116.
***, Gramatica limbii romne, p. 304.
Corneliu Dimitriu, op. cit., p. 171.
***, Gramatica limbii romne, p. 306.
Idem, ibidem, p. 307.
Mioara Avram, op. cit., p. 110.
***, Gramatica limbii romne, p. 309.
Mioara Avram, op. cit., p. 104.
Corneliu Dimitriu, op. cit., p. 178.
Gheorghe Constantinescu-Dobridor, op. cit., p. 118.
***, Gramatica limbii romne, p. 309.
Mioara Avram, op. cit., p. 104.
***, Gramatica limbii romne, p. 311.
Idem, ibidem, p. 312.
Corneliu Dimitriu, Observatii n leg atur a cu ntrebuintarea numeralelor, n Analele
Stiintice ale Universit atii Al. I. Cuza, nr.23, Ia si, 1977, p. 41.
***, Gramatica limbii romne, p. 313.
Corneliu Dimitriu, Gramatica limbii romne explicat a. Morfologia, p. 174.
Mioara Avram, op. cit., p. 107.
62
Gheorghe Constantinescu-Dobridor, op. cit., p. 121.
Corneliu Dimitriu , Gramatica limbii romne explicat a. Morfologia, p. 175.
***, Gramatica limbii romne, p. 313.
Gheorghe Constantinescu-Dobridor, op. cit., p. 121.
***, Gramatica limbii romne, p. 314.
Mioara Avram, op. cit., p. 105.
Corneliu Dimitriu, Gramatica limbii romne explicat a. Morfologia, p. 177.
Gheorghe Constantinescu-Dobridor, op. cit., p. 120.
Alexandrina Novac, Observatii asupra numeralului fractionar
n limba romn a, n SCL, 1970, nr. 6, p. 670.
Gheorghe Constantinescu-Dobridor, op. cit., p. 120.
***, Gramatica limbii romne, p. 318.
Mioara Avram, op. cit., p. 106.
Gheorghe Constantinescu-Dobridor, op. cit., p. 122.
***, Gramatica limbii romne, p. 320.
Gheorghe Constantinescu-Dobridor, op. cit., p. 123.
70
63