Adjectivul

Este partea de vorbire autosemantică, flexibilă, care explrimă însușiri ale obiectelor.

categoriile
gramaticale gen număr caz funcție sintactică

Sub aspect lexico-semantic, se disting următoarele clase de adjective:

adjective calitative adjective relative adjective pronominale

Adjectivele calitative se împart în apreciativ-raționale și apreciativ- senzoriale

apreciativ-raționale
1. însușiri de caracter
2. însușiri legate de starea fizică
3. însușiri legate de durata existenței.
4. însușiri legate de intelect.
5. Însușiri legate de starea emoțională.
6. Însușiri legate de aprecierea estetică.
7. Însușiri legate de aprecierea pragmatică
apreciativ- senzoriale
1. Însușiri percepute cu ajutorul auzului.
2. însușiri perceăute cu ajutorul mirosului.
3 .Însușiri percepute cu ajutorul gustului.
4. Însușiri percepute cu ajutorul pipăitului.
5. Însușiri percepute printr-un efect muscular.

adjectivele relative exprimă: adjectivele pronominale sunt:

1. obiectul la care se raportează lucrul calificat: lumesc, 1. Posesive. Ex. Copilul meu a plecat la școală.
diplomatic.
2. Demonstrative. Ex. Această femeie este
2. materiale din care este făcut obiectul calificat: pietros,
profesoară.
lemnos, lutos.
3. elemente din care constă obiectul calificat: școlăresc,
3. De întărire. Ex. însămi, însăți, însăși, ănsuși
studențesc. 4. interogativ- relative . ex. care, cine, ce
4. persoana căreia îi aparține obiectul calificat. 5. nehotărâte. ex. cineva, ceva, fiecare, oricare,
5. subiectul unor acțiuni: sportiv, vanditească. orișicare
6. obiectul unor acțiuni: studențească, prezidențială.
6. negative. ex. niciuna, niciunul, nicio, niciun
7. locul de care e legat obiectul califcat:muntos, muntenesc.
8. Timpul de care e legat obiectul calificat: nocturn, zilnic,
primăvăratic.
9. acțiune pe care a înfăptuit-o obiectul calificat: învățat,
lucrat.

Gradele de comparație ale adjectivelor

relativ (cel, cea, cei , cele + mai +adj ex. cel mai
superioritate (mai +adj. frumos)
desemnează o însușire a ex.mai frumos) absolut :
forma -tipunui obiect sau a unei gradul de superioritate (foarte, extrem, deosebit de,
(gradul egalitate (tot atât de+ adj ex. superlativ
comparativ exagerat de, nemaipomenit de, uluitor de.
pozitiv)ființe, făcând abstracție tot atât de frumos)
de variabilitate. inferioritate (mai puțin + adj. ex.extrem de fromus)
ex. mai puțin frumos) de inferioritate (foarte puțin+ adj. ex. foarte
puțin frumoasă. )
Clasificarea adjectivelor conform criteriului de schimbare a formei în funcție de genul, numărul i cazul cuvântului determinat adjectivul se
împart în :

adjective cu patru forme: 2 la sing. și 2 la plural; ex. alb, albă, albi, albe.
adjective variabile adjective cu 3 forme (2 forme la masc. și 1 la fem(ex. înțelegătoare, înțelegător,
înțelegători) ; 2 forme la sing. și 1 formă la plural. ex. drag, dragă, dragi. )
adjective cu 2 forme, omonime două câte 2 fie după gen, fie după număr. ex. mare-mari

provin de la unități lexicale neflexibile adv., interj. ex. asemenea așa, rău, aievea etc.
adjective invariabile adjective compuse: ex. cumsecade, get-beget, pur-sânge
împrumuturi din alte limbi . ex. bej, orange, crem, roz, indigo.
Formarea adjectivelor

adjective formate prin derivare( cu

prefixe și sufixe)
adjective formate prin compunere adjective prin conversiune

Derivarea cu prefixe sau prefixarea este un procedeu de formare a adjectivelor mai puțin productiv în limba română.
Prefixele pot fi :

in- (im-) imperceptabil

an- (a-) anormal, anaerob
ne- neimportant,
nedorit
prefixe cu dez- (des-) desfăcut,
sens dezlegat
negativ de- decolorat
sau de
opoziție anti- antiinflamator
contra- contrafăcut,
contraindicat

arhi- arhiplin, arhicunoscut

extra- extraordinar,
d erivarea cu

prefixe extradur
hiper- hiperplin, hiperputernic
p refi xe

care
exprimă supra- supranatural, supradotat
gradul de super- superfin, superluxos
intensitate ultra- ultramodern, ultraviolet
maximă a prea- preamărit, preaputernic
îsușirii
stră- strălucitor, strămoșesc
ante- antecameră, antebelic

post- postbelic, postliceal

pre- prelucrat, preșcolar

prefixe
inter- interbelic, interurban
care
semnifică
raporturi extra- extrașcolar, extraterestru
temporale
sau sub- subacvatic, subteran
spațiale, supra- suprasolicitat,
precum și supraomenesc
relații de
altă natură trans- transcarpatic,
transatlantic
 Adjective formate prin conversiune. Tipuri de adjectivizare

adjectivizarea
adjectivizarea participiilor adjectivizarea gerunziilor adjectivizarea adverbelor
substantivelor
mâncat, adunat, furat, flămând, tremurând, bine, așa barbat, devreme,
telegramă fulger, câini mai
luat, citit, respectat murindă târziu
bărbați

Derivarea cu sufixe sau sufixarea este cel mai productiv procedeu de formare a adjectivelor.

-ean, -ian ardelean, orheian,

-atic iernatic, văratic

-eș chipeș, leneș

-os luminos, osos

-iu angintiu, auriu

adjective
desubstantivale -nic puternic, jalnic

-esc ceresc, omenesc

-aș fruntaș, codaș

-tor tăietor, ascultător

derivarea cu
sufixe

-bil comunicabil, agreabil

-eț plângăreț, glumeț
adjectivele - (e)lnic prielnic, zburdalnic
deverbale -0s arătos, lunecos,
-uș jucăuș, bătăuș
-iu străveziu
-el frumușel, mititel, cumințel

-uț micuț, hărnicuț, călduț

- (i)or bolnăvior, bălăior

-ui albui, negrui, gălbui

adjective -șor mărișor, tăișor
deadjectivale
-os bolnăvicios, sărăcăcios

--iu albăstrui, negriu, suriu

Adjectivele compuse sunt de 2 feluri: Adjective alcătuite din cuvinte existente independent în limbă sau din radicale

adj. +adj. adv.+ adj. a+tot+adj. ne+mai+adj.

alb-albăstrui, alb-gălbui nou-născut, sus-pomenit atotputernic, atotștiutor nemaipomenit, nemaiauzit

Adjective cu elemente de compunere de origine străină.

mono-
uni- poli- semi- bi-
monoparental,
unilateral, univoc polisemantic, policlinic semiobscur, semioficial bisilabil, bipolar
monocelular