Sunteți pe pagina 1din 15

REZOLVARE: Circumstanțiala de cauză

1. Realizaţi expansiunea circumstanţialelor de cauză scrise cursiv din enunţurile următoare:

Din cauza vremii a stat acasă. – Din cauză că era frig,/1 a stat acasă./2 P1=Cz; P2=PP

De furie a trântit uşa.- Deoarece era furios,/1 a trântit ușa./2 P1=CZ; P2=PP

Din pricina surmenajului, s-a îmbolnăvit. – Din pricină că s-a extenuat,/1 s-a îmbolnăvit./2 P1=CZ; P2=PP

Fiind obosit, s-a culcat devreme.- Din cauză că obosise,/1 s-a culcat devreme./2 P1=CZ; P2=PP

Fiindu-i teamă de vreme, a renunţat la excursie. –Deoarece se temea de vreme,/1 a renunțat la


excursie./2 P1=CZ; P2=PP

Din cauza drumului, a întârziat.- Din cauză că drumul era blocat,/1 a întârziat./2 P1=CZ; P2=PP

2. Contrage circumstanţialele de cauză din frazele de mai jos:

S-a supărat, din cauză că nu l-am invitat la petrecere. – S-a supărat din cauza neinvitării la petrecere.

Merg la nuntă, fiindcă sunt obligat. – Merg la nuntă din pricina obligației.

Fiindcă a lipsit de la cursuri, a pierdut mult. – Din cauza absentării de la cursuri, a pierdut mult.

Întrucât avea probleme acasă, a lipsit mult. – Din pricina problemelor de acasă, a lipsit mult.

Plângea, căci era fericită. – Plângea de fericire.

Unde a fost supărat, de asta a întârziat la festivitate. – Din cauza supărării a întârziat la festivitate.

Unde pleci, că abia ai ajuns acasă? – Sosind acasă, unde pleci?

3. Precizaţi felul propoziţiilor secundare din enunţurile de mai jos:

Din moment ce te-ai pregătit,1/ trebuie să ştii răspunsurile la toate cerinţele subiectelor.2/ P1=Cz;
P2=PP; P3=SB

Întrucât trenul a întârziat,/1 am decis/2 să mergem înapoi acasă./3 P1=CZ; P2=PP; P3=CD

Îmi pare bine/1 că ai răspuns invitaţiei noastre. /2 P1=PP; P2=SB

Cine m-o fi pus/1 să te ascult pe tine? /2 P1=PP; P2=CD

Dulapul rămâne1/ unde l-ai aşezat tu prima dată.2/ P1=PP; P2=CD


Când l-a văzut1/ că nu are simţul umorului,2/ a încetat3/ să-l mai tachineze.4/ P1=CT; P2=CD; P3=PP;
P4=CD

Trebuie1/ să-l iei2/ aşa cum este./3 P1=PP; P2=SB; P3=CM

Cum întârziem puţin,1/ cum telefonează.2/ P1=CZ; P2=PP

El se simte mereu dator1/ să explice fiecare decizie luată.2/ P1=PP; P2=CS

Ce-l chiuia cel mai mult/1 era/2 că nu va termina la timp lucrarea./3 P1=SB; P2=PP; P3=CD

Ştii1/ ce mult l-a durut2/ că nu l-ai felicitat de ziua lui.3/ P1=PP; P2=CD; P3=CD

Colegii,1/ pentru că îl ştiu de mult,2/ îi tolerează toate ieşirile.1/ P1=PP; P2=CZ

Îşi închipuise mereu1/ că va fi uşor2/ să reuşească.3/ P1=PP; P2=CD; P3=CD;

4. Analizaţi frazele de mai jos:


„ Ce!1/ Oare socotit-aţi voi2/ că,3/ unde a răposat Ciobanul,4/ o să rămână turma în ghearele
voastre3/ ca să o jăfuiţi5/ după cum vă place?.”6/ (Al. Odobescu)

P1=PP P3=CD P5=CS P7=


P2=PP P4=CL P6=CM

„Cum însă sufletul meu niciodată n-a fost în stare1/ să ducă prea multă vreme, în spate, povara
ucigătoare

a sublimului,2/ şi cum puterile întunericului, în urgia răzvrătirii lor, izbise, pe toate glasurile, clapele
imense

ale claviaturilor făpturii,3/ aş fi ajuns în cele din urmă4/ să găsesc banală şi monotonă această
rodomontadă

a stihiilor...”5/ P1=CM; P2= CD; P3=PP; P4=PP; P5=CD

a. Nu-mi place SB
b. Părerea noastră este PR
c. Ne-am exprimat opinia ATR
că minţi.

d. Suntem convinşi CI
e. Am afirmat CD
f. Nu eşti acceptat CZ
6. Precizează valorile morfologice şi funcţiile sintactice ale cuvântului cum în enunţurile următoare:
a) Cum ? îndrăzneşti să mă înfrunţi?
b) Cum e fratele, aşa-i şi sora.
c) Cum era supărat, nu mi-a răspuns la telefon
a)adverb interogativ, S
b) element de relație, introduce o CM
c) adverb relativ cu valoare de conjuncție subordonatoare, introduce o CZ

7. Completează spaţiile libere cu CZ sau cu regentele unor CZ, în funcţie de relatori, de corelativi şi de
context.

Din moment ce te-ai pregătit, vei lua notă mare.


Deoarece mi-a fost frig, am rămas acasă.
Fiindcă era tărziu, am rămas la prietena mea.
Dacă făcea gălăgie, l-am certat.
Pentru că nu învățase lecția, de aceea plângea.
Nu știa răspunsul, odată ce m-a întrebat.
Nu l-a interesat de referat, unde am avut altă opinie.
M-a pus la treabă, cum eram treaz.
Pentru aceea nu m-am pregătit, aveam alte obligații.

8. Arată valorile morfologice şi funcţiile sintactice ale cuvântului ce în exemplele:

Ce carte citeşti? –adjectiv pron. relative, Aadj

Ce bine arăţi! Ce frumos miroşi! Adverb

Ştiu ce carte îţi place mai mult. adj. pron. relative, Aadj

Sunt din ce în ce mai vesel. locuțiune adverbial, fără funcție sintactică

Ce, n-ai plecat încă la antrenament? interjecție, fără funcție sintactică

Circumstanțiala condițională

1. Realizaţi expansiunea circumstanţialelor scrise cursiv din enunţurile următoare:

Doar exersând permanent, numai aşa devii mai bun. – Dacă vei exersa permanent,/1 vei deveni mai bun.2/
I-au chemat la adunat fructele căzute pe jos. - De i-au chemat la adunat,/1 fructele au căzut pe jos./2
Toată lumea îl admira de serios ce era. – Toată lumea îl admira/1 dacă era serios./2
Vorbeşti negândindu-te la consecinţele imediate. –Vorbești/1 de parcă nu te gândești la consecințele imediate./2
Ajungând în gară, am constatat că nimeni nu mă aştepta. – Nimeni nu mă aștepta/1 în caz că ajung la gară./2
Femeilor le place a-şi înnoi permanent garderoba. – Femeilor le place/1 când își înnoiesc permanent garderoba./2

2. Precizează valoarea morfologică a termenilor regenţi şi a eventualelor corelative ale subordonatei CŢ:
Să fi ştiut că mai stai în România, atunci te-aş fi invitat la Sibiu.
1. verb, condițional perfect, 2.corelativul=adverb de timp
Şi poate că vor mai fi trăind, dacă nu vor fi murit.
verb
Îmbracă-te bine, că, de nu, poţi răci.
verb
Munceşti, altfel nu primeşti!
verb
Să fi bănuit adevărul despre el, nimeni nu l-ar mai fi sprijinit.
verb
Numai în această ipoteză am fi acceptat, dacă ar fi insistat să participe şi Ioana.
verb
Banii sunt rambursabili numai dacă se vor achita datoriile contractate.
adjectiv

3. Precizaţi felul propoziţiilor secundare din enunţurile de mai jos:

E bine/1 dacă ai control asupra unor situaţii/2 care îţi dau bătai de cap./3 P1=PP; P2=SB; P3=ATR

Dacă nu ai bani de stricat,/1 de ce intri în magazin?/2 P1=CȚ; P2=PP

Problema,/1 dacă va veni la timp,.2 mă preocupă./1 P1=PP; P2=ATR

Nu ştiu/1 dacă îşi va respecta cuvântul dat./2 P1=PP; P2=CD

Dacă prietenul meu n-a fost supravegheat îndeajuns de părinţi,/1 de aceea a făcut prostii./2 P1=CZ; P2=PP

Dacă voi nu mă vreţi, /1 eu tot voi pleca./2 P1=CZ; P2=PP

Iar dacă nu ajunge,/1 scrie,/2 ca să vă trimită de aici,/3 căci mai avem acasă destule./4 P1=CȚ P2=PP; P3=CI;
P4=CZ

Dacă vrei,/1 vino şi tu acum,/2 iar dacă nu vrei,3/ lasă-mă,/4 că n-am vreme să mai aştept./5 P1=CȚ; P2=PP;
P3=CȚ; P4=PP; P5=CI

Eu,/1 să nu fi ştiut să citesc,/2 de mult aş fi înnebunit./1 P1=PP; P2=CȚ

Băiatul nu ştie mult,1/ zise el în sfârşit,/2 dar îl primesc/3 fiindcă e feciorul dumitale/4 şi/5, dacă va fi silitor,/6 are
să treacă examenul./5 P1=PP; P2=construcție incidentă; P3=PP; P4=CZ; P5=CȚ; P6=CȚ;

În caz că ai dificultăţi de învăţare,/1 te sprijin/2 ca să treci cu bine examenul./3 P1=CȚ; P2=PP; P3=CS

Aş fi fericită,/1 dacă ai reuşi la examen./2 P1=PP; P2=CI

Ai intrat în horă,/1 joacă!/2 P1=CZ; P2=PP

4. Analizaţi frazele de mai jos:


„Dacă voi aţi hotărât/1 să rupeţi cu atitudinea/2 pe care aţi avut-o/3 şi/4 să vă daţi pe brazdă, treaba voastră!/5
Însă un lucru vă pot spune:/6 nu ştiu/7 cum se poate face/8 să te reeduci în stil comunist/9 – adică să nu crezi în
Dumnezeu,/10 să te porţi ca un ateu.” /11 (Crăciun Opre) P1=CZ; P2=CD; P3=ATR; P5=CD; P6=PP; P7=PP; P8=CD;
P9=CD; P10=APOZIȚIE; P11=APOZIȚIE
„Dacă ai fi simţit măcar o dată frumuseţea unei idei sau, limitându-ne la profesia noastră,/1 dacă ai încercat aşa,
din întâmplare,/2 să te întrebi/3 ce se ascunde în spatele undsiversului delirant al unui bolnav,/4 n-ai mai fi
coborât./5” (Augustin Buzura) P1=CȚ; P2=CȚ; P3=CD; P4=CD; P5=PP

a. Nu-mi place CD
b. Răspunsul ar fi fost PR
c. Ne-am exprimat opinia ATR
să-l fi luat în excursie.

d. Ne gândeam CI
e. Era ideal SB
f. Ne-ar fi mulţumit, CȚ

7. Completează spaţiile libere cu CŢ sau cu regentele unor CŢ, în funcţie de relatori, de corelativi şi de context.

Să-l văd venind, aș fi bucuroasă.


Dacă intenţionezi să mergi la mare în vacanţă, hai la mine.
În caz că vei câştiga concursul, vom sărbători.
Să-l fi fost anunțat, aș mai sta o vreme și eu.
De întârzii, nu mă mai aștepta.
În caz că va ploua, ia-ţi cu tine haine groase.
Ajungi, , să pleci de îndată, de vrei să mai prinzi trenul.
În caz că nu vii, anunţă-mă la timp.
Pentru aceea nu m-am pregătit, dacă m-ar fi ascultat.

8. Arată valorile morfologice şi funcţiile sintactice ale cuvântului mi în exemplele:


Mi-am adus aminte de excursia de vara trecută.-pron. personal, pers I, forma neaccentuată, în Dativ

Luându-mi cartea, m-am îndreptat spre tine. – pron reflexiv, A.pron

„Cine mi-a văzut/Mândru ciobănel/Tras printr-un inel”. -pronume personal, dativ etic, fără funcție
sintactică

Citise mii de pagini în vacanţă. – numeral cardinal

Frumoasa-mi haină s-a murdărit. –pron. reflexiv, A.pron.

„Mi” este pronume. –Substantiv, Subiect

Circumstanțiala de mod

1. Realizaţi expansiunea circumstanţialelor de mod scrise cursiv din enunţurile următoare:


Totul a mers conform planului. – Totul a mers după cum am plănuit.

Vorbeşte foarte repede. –Vorbește cât poate vorbi de repede.

Părea mai harnic decât fratele lui .- Părea mai harnic decât este fratele lui.

A procedat după îndemnul inimii. – A procedat după cum îi dicta inima.

Mi-a răspuns fără convingere. – Mi-a răspuns fără ca să aibă o convingere.

Vorbeşte ca un orator. – Vorbește precum vorbește un orator.

2. Contrage circumstanţialele de mod din frazele de mai jos:

Este înalt cât este casa de înaltă. – Este înalt cât casa.

Astăzi a cântat mai mult decât a cântat ieri. – Astăzi a cântat mai mult decât ieri.

Învaţă de parcă ar fi mâine examenul. – Învață mai repede.

Voi veni la întâlnire după cum ne-am înţeles. – Voi veni la întâlnire pregătit.

El merge ca şi cum ar şchiopăta. – El merge șchiopătând.

A plecat fără să fie văzut. – A plecat nevăzut.

Miroase de parcă ar fi trandafir. – Miroase precum trandafirul.

3. Precizaţi felul propoziţiilor secundare din enunţurile de mai jos:

Fără să zică ceva,/1 băieţelul se sculă,/2 intră în casă/3 şi ieşi cu o cofiţă./4

P1=CM; P2=PP; P3=PP; P4=PP

Se spune /1 că pe măsură ce te apropii de cunoaştere,/2 îţi dai seama/3 ce imensităţi ascunde lumea./4

P1=PP; P2=SB; P3=PP; P4=CI

Răspundeţi întocmai,/1 cum aţi mai făcut-o./2

P1=PP; P2=CM

Cum îţi vei aşterne,/1 aşa vei dormi./2


P1=CM; P2=CM

Decât să ai un car de frumuseţe, mai bine un dram de minte.

Hai/1 cum hotărăşti tu,/2 numai hai odată!/3


P1=PP; P2=CM; P3=PP;
S-a petrecut/1 ca şi cum nu s-a întâmplat nimic./2
P1=CM; P2=CM

Fără a se gândi/1 cum presupuneam noi,/2 Andreea a trebuit/3 să plece săptămâna viitoare./4

P1=PP; P2=CM; P3=PP; P4=SB

Tatălui,/1 fără să-i pese de sentimentele mele,/2 i-au plăcut desenele prietenei./1

P1=PP; P2=Concesivă

Pe măsură ce timpul se răceşte,/1 frunzele copacilor se îngălbenesc/2 şi cad./3

P1=CM; P2=PP; P3=PP

Colegii de serviciu,/1 fără a judeca corect situaţia,/2 l-au condamnat pentru neglijenţă/1 şi l-au raportat
oficialităţilor./3

P1=PP; P2=CM;

Nu e bine/1 să vorbeşti/2 fără îndestul să gândeşti./3

P1=PP; P2=SB; P3=CM;

Părea/1 că-i ceva frânt în el;/2 umbla aplecat de spate,/3 ca şi când ar duce o povară grea./4

P1=PP; P2=PR; P3=PP; P4=CM;

4. Analizaţi frazele de mai jos:


„ La urmă, Agripina ştia/1 că mai erau pe acasă şi alte gospodine,/2 care trebuie/3 să fi fugit/4 cum fugise şi ea,
prin pădure,/5 şi câinii de turci negreşit/6 că se luascmeră după ele!”/7 (Gala Galaction)

P1=PP; P2=CD; P3=ATR; P4=CONSECUTIVĂ; P5=CM; P6=CD; P7=CZ;

„De abia când soarele se apropia de asfinţit,/1 mulţimea izbuti/2 să se urnească de la primărie în jos, spre curtea
lui Iuga, sporovăind şi gâlcevind,/3 parc-ar fi mers la nuntă.”/4 (Liviu Rebreanu)

P1=CT; P2=PP; P3=CD; P4=CM

5. Indicaţi felul subordonatelor introduse prin adverbul relativ cum:

g. Nu-mi place SB
h. Preocuparea lui este PR
i. Cunosc modul ATR
j. Va pleca imediat CM
cum va acţiona.

k. Nu ştiu CD
l. Se gândeşte CI
6. Completează spaţiile libere cu CM sau cu regentele unor CM, în funcţie de relatori, de corelativi şi de
context.

Pe măsură ce mă apropiam, pădurea mă fermeca nespus.


După cum ai acţionat, nu te va mai suna.
Ca şi când nu s-ar fi întâmplat nimic, și-a continuat drumul.
Fără să facă zgomot, s-a furişat tiptil.
Mama, precum făcea și bunica, ne spunea la culcare poveşti.
De ce creştea, întocmai ca tatăl său devenea.
A scris atât, după cum a învățat.
Se comporta de parcă a uitat de mine.

7. Propoziţia modală se poate confunda cu subordonata predicativă, deoarece răspund la aceeaşi


întrebare, cum?.
Deosebirea e uşor de făcut dacă ţinem seama că modala stă pe lângă un verb predicativ din regentă, pe când
predicativa urmează după un verb copulativ; în funcţie de explicaţie, stabileşte felul propoziţiilor subordonate
de mai jos:

 El s-a roşit/1 cum este jăratecul./2 CM


 El s-a făcut/1 cum este jăratecul. /2 PR
 Ei au ieşit din clasă pe măsură ce au terminat teza. CM
 Ei au ieşit ce au visat în copilărie. PR
 Ionel a rămas cum îl ştim. PR
 Ionel a rămas singur cum este cucul. CM

8. Arată valorile morfologice ale cuvântului a în exemplele:


A veni ea mâine şi-a vedea ce-a păţi! – verb auxiliar

Stă de-a dreapta Tatălui. – pron demonstrativ

Aici miroase puternic a parfum. - prepoziție

Se dădu de-a dura prin iarbă. -

Lucrările a doi copii păreau identice. – articol posesiv

A! Asta nu e ceea ce ţi-am cerut. – interjecție

Circumstanțiala de scop

1. Realizaţi expansiunea circumstanţialelor de scop scrise cursiv din enunţurile următoare:

Învăţăm pentru examen. – Învățăm pentru ca să luăm examenul.

Ne pregătim pentru strâns recolta. – Ne pregătim să strângem recolta.


În vederea reuşitei, am învăţat mult. – Pentru ca să reușesc, am învățat mult.

Verific lucrarea pentru a nu se strecura greşeli. – Verific lucrarea ca nu cumva să se strecoare greșeli.

Spre a observa mai bine, s-a mutat în prima bancă. – Ca să observe mai bine, s-a mutat în prima bancă.

Hai la adunat de fructe! – Hai ca să adunăm fructe.

2. Contrage circumstanţialele de scop din frazele de mai jos:

Înadins a venit la mine, ca să-mi ceară caietul, - Înadins a venit la mine după caiet.

Lucrează cu pasiune ca să obţină performanţe. – Lucrează cu pasiune pentru obținerea performanței.

Va fi atent ca să-l prindă pe vinovat. – Va fi atent pentru a prinde vinovatului.

Umblă de la unul la altul de cere bani. – Umblă de la unul la altul pentru bani.

Andrei a venit la noi să anunţe logodna. – Andrei a venit la noi pentru a anunța logodna.

Drumeţii se opresc din loc în loc să admire peisajul. – Drumeții se opresc din loc în loc pentru admirarea peisajului.

A plecat după ce avea de făcut. – A plecat după treburi.

3. Precizaţi felul propoziţiilor secundare din enunţurile de mai jos:

Ca nu cumva să întârzie,/1 s-a gândit/2 să plece mai devreme de acasă./3

P1=CS; P2=PP; P3=CI

Că a procedat aşa este mai bine/1 întrucât educaţia este mai importantă decât călătoriile./2

P1=PP; P2=CZ

Trezeşte-te,/1 că doar nu aştepţi cocoşul!/2


P1=PP; P2=CZ

Se pune întrebarea/1 de ce nu scrii frumos./2


P1=PP; P2=ATR

Nu înţeleg/1 din ce cauză a plecat./2


P1=PP; P2=CD

Înainte să ajungem la sala de spectacol,/1 ne-am oprit la o cafea./2


P1=CT; P2=PP

Nu este deloc dificil/1 să alergi 100 de metri./2


P1=PP; P2=SB

Vă privesc/1 ca să înţeleg modul cum gândiţi./2


P1=PP; P2=CS
Înadins mi-am cumpărat maşină,/1 să pot ajunge mai repede la serviciu./2
P1=PP; P2=CS

Bravo/1 cui s-a gândit primul la această soluţie./2


P1=PP; P2=CI

I-am atras atenţia asupra faptului/1 că va greşi şi el cândva./2


P1=PP; P2=CI

Te întristezi/1 când le vezi aşa: nici curate, nici împodobite./2


P1=PP; P2=CT

I s-a urât/1 să tot aştepte veşti de la voi./2


P1=PP; P2=CD

5. Indicaţi felul subordonatelor introduse prin conjuncţia subordonatoare să:

a. Nu-mi place SB
b. Dorinţa mea este PR
c. Mi-a venit ideea ATR
să cer bani.

d. Mă gândeam CI
e. Umblu CS
f. Venisem la oraş CS

9. Precizează valorile morfologice şi funcţiile sintactice ale cuvântului unde în enunţurile următoare:
a) Unde ai pus actele de la maşină? adverb interogativ, Ccl
b) Unde nu gândeai, acolo îl aflai. adverb relativ
c) Unde n-a fost atent, a greşit problema. adverb relativ ce introduce o Circ. de
loc

10. Completează spaţiile libere cu CS sau cu regentele unor CS, în funcţie de relatori, de corelativi şi de
context.
Du-te de cumpără pâinea.
Vin să culegem merele.
Nu întârzia de la şcoală ca nu cumva să pierzi autobuzul.
Ca să vin cu trenul, am luat un taxi.
Pentru ca să primească postul, a muncit enorm.
Ca să semnez contractul, de asta am venit aici.
Să nu cumva să îl recunoască, s-a travestit.
Pentru ca să nu greșească, este foarte atent .
Am pus mână de la mână ca să primească jucăria.

5. Arată valorile morfologice şi funcţiile sintactice ale cuvântului tot în exemplele:


Am înteles tot.- pron nehotărât, Cd
Am înţeles tot textul. – adjective pronominal nehotărât, A.adj pron

Tot n-am înţeles textul. – adverb de întărire, cu sensul de încă

Peste tot este praf. –adverb de loc, Ccl

E totul corect? – substantiv, S

A mâncat tot din farfurie. - pron nehotărât, Cd

Circumstanțiala de timp

1. Realizaţi expansiunea circumstanţialelor de timp scrise cursiv din enunţurile următoare:

La sosirea pe aeroport m-a aşteptat fratele. –Imediat ce am ajuns la aeroport, m-a așteptat fratele.
De tânără a manifestat înclinaţii artistice. – De când era tânără a manifestat înclinații artistice.
Înainte de a pleca, i-am dat sfaturile necesare. – Înainte să plece, i-am dat sfaturile necesare.
Am sosit înaintea tuturor. – A sosit înaintea oricui venea.
Până la sosirea lui, se vor scurge două ore. – Până să sosească el, se vor scurge două ore.
După odihnă, ne apucăm serios de lucru. – După ce ne odihnim, ne apucăm serios de lucru.

Contrage circumstanţialele de timp din frazele de mai jos:

Când s-a făcut dimineaţă, s-a trezit şi Mara. – De dimineață s-a trezit și Mara.

Am stat de vorbă cu ea până s-a lăsat noaptea. – Am stat de vorbă cu ea până noaptea.

A stat acolo cât a fost ziua de lungă. – A stat acolo toată ziua.

Când a venit iarna, n-am mai avut combustibil pentru încălzit. – La venirea iernii, n-am mai avut combustibil pentru
încălzit.

Am ajuns la teatru înainte să înceapă spectacolul. – Am ajuns la teatru înainte de a începe spectacolul.

Până să se deschidă librăria, am discutat cu el. – Până la deschiderea librăriei, am discutat cu el.

Vin la tine când te întorci. – Vin la întoarcerea ta.

3. Precizaţi felul propoziţiilor secundare din enunţurile de mai jos:

Părerea specialiştilor este/1 că trebuie/2 să ne vaccinăm din timp/3 pentru a preveni instalarea bolii./4
P1=PP; P2=PR; P3= SB; P4=CS

Se spune/1 că/2 de câte ori pleacă neanunţat/3 se întoarce cu o bucurie stranie în priviri./2
P1=PP; P2=SB; P3=CT

Părerea/1 că trebuie să fim mult mai atenţi cu natura/2 nu este departe de adevăr./1
P1=PP; P2=ATR

Felul/1 cum îmi vorbeşti/2 reflectă atitudinea ta faţă de mine./1


P1=PP; P2=ATR
Am ascultat şi eu/1 cum cântă privighetoarea./2
P1=PP; P2=CD

Important este/1 când va trece pericolul contaminării./2


P1=PP; P2=PR

S-a întâmplat/1 precum au spus specialiştii./2


P1=PP; P2=CM

Nu se ştie/1 care vor fi consecinţele acestui dezastru economic./2


P1=PP; P2=SB

Cât timp a plouat,/1 toate străzile păreau/2 că se mişcă într-un ritm de vals./3
P1=CT; P2=PP; P3=PR

Tatei,/1 care a făcut sport,/2 îi place mult patinajul./1


P1=PP; P2=ATR

Sunt liniştiţi/1 cât timp sunt plecată în oraş cu treburi./2


P1=PP; P2=CT

Colegii,/1 după ce şi-au făcut temele,/2 au plecat la joacă./1


P1=PP; P2=CT

Nu-mi dau seama/1 unde am greşit problema/2 care părea destul de uşoară./3
P1=PP; P2=CI; P3=ATR

Analizaţi frazele de mai jos:

„ Când îl văzu,/1 fata îl rugă ca pe Dumnezeu/2 să o scape de zmeu/3, care,/4 zicea ea,/5 e hotărât ca,/4
îndată ce se va face sănătos bine,/6 să o silească oricum/7 să se însoţească cu dânsul.”/8 (Petre Ispirescu)

P1=CT; P2=PP; P3=CD; P4=ATR; P5=Incidentă; P6=CT; P7=CD; P8=CS

„După ce a ruinat de ajuns pe nenorocitul boier,/1 care nu l-a lăsat /2 să piară de foame pe drumuri,/3
şi/4după ce şi-a luat rangul de pitar,/5 la care nu era vătaf/6 să nu aspire,/7 omul nostru caută un pretext/8 şi
părăseşte casa stăpânului,/4 tocmai atunci când acesta simte mai mare nevoie de dânsul.”/9 (Nicolae Filimon)

P1=CT; P2=ATR; P3=CD; P4=PP; P5=CT; P6=ATR; P7=ATR; P8=PP; P9=CT

11. Indicaţi felul subordonatelor introduse prin adverbul relativ când:

a. Nu-mi place SB
b. Întrebarea lui este PR
c. Soseşte atunci CT
când ninge.

d. A sosit anotimpul ATR


e. Se întreabă CD
12. Precizează valorile morfologice şi funcţiile sintactice ale cuvântului cum în enunţurile următoare:
a) Cum ai procedat? m-a întrebat bătrânica.- adverb de mod, Ccm
b) Nu se ştie cum va fi vremea în weekend.- adverb de mod ce introduce o
subiectivă
c) Cum a intrat, îndată s-a dus la bucătărie.-adverb de mod ce introduce o CM

13. Completează spaţiile libere cu CT sau cu regentele unor CT, în funcţie de relatori, de corelativi şi de
context.

Când vine toamna, păsările călătoare îşi pornesc exodul.


În timp ce urca muntele, și-a scăpat rucsacul.
După ce răsare soarele, privesc cel mai frumos răsărit.
Cum a ajuns, s-a și repezit la frigider.
Îndată ce sună alarma, mă scol din pat şi fac un duş.
Ce făcea bunicul când era de vârsta mea?
Iau autobuzul ori de câte ori nu vin părinții după mine.
Cât timp merg cu metroul, nu întârzii la muncă.
Plecăm la pescuit înainte să răsară soarele.

14. Desparte frazele următoare în propoziţii; stabileşte tipul de raport semantic caracteristic CT, notând:
A=anterioritate, S= simultaneitate, P= posterioritate:
Mă îndreptam spre şcoală/1 în timp ce tu abia te sculaseşi./2
CT-posterioritate
Imediat ce-l zări/1 se schimbă la faţă./2
CT-anterioritate
Până ce mama s-a dus în pod,/1 eu mi-am făcut o salată./2
CT-anterioritate
Am plecat/1 înainte ca tu să te fi trezit./2
CT-posterioritate
Cât timp exersezi la vioară,/1 eu pictez./2
CT-anterioritate
Salvarea a venit/1 înainte să ajungă echipajul de poliţie./2
Ct-posterioritate
După ce îţi faci temele/1 poţi merge la joacă./2
CT-anterioritate
Pe când cad cu zgomot pietrele de pe stânci,/1 noi înaintăm pe povârnişuri primejdioase./2
CT-anterioritate

5. Arată valorile morfologice şi funcţiile sintactice ale cuvântului şi în exemplele:


Ai şi terminat lucrarea?

Verbul şi substantivul sunt părţi de vorbire flexibile.-conjuncție coordonatoare, în propoziție

Şi-a luat la teatru bluza cea nouă.- pron. reflexiv

Şi-a amintit târziu că avea temă.- pron. reflexiv

Şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa. – pron. reflexive; conjuncție coordonare, în frază