PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ DE LOC

Propoziţia subordonată care îndeplineşte rolul complementului circumstanţial de loc la nivelul

frazei se numeşte circumstanţială de loc.

TERMENI REGENŢI
ccl CL
 un verb : Salcia nu creşte pe dealuri. →Salcia nu creşte¹/ [unde] sunt dealuri.²/

ccl
 o locuţiune verbală: A luat-o la sănătoasa pe drumul scurt.
CL
A luat-o la sănătoasa¹/ [încotro] drumul era scurt.²/

ccl CL
 o interjecţie predicativă: Bâldâbâc! în apa cea mare.→Bâldâbâc¹/ [unde] era apa mare.²/

ELEMENTE DE RELAŢIE

1. adverbe relative: unde, încotro, dincotro.

 Mergea în neştire¹/ [încotro] îl purtau paşii.²/

2. adverbe nehotărâte: oriunde, oriîncotro, oridincotro.

a. [Oriîncotro] vei merge,¹/ vei avea parte de noroc.²/

3. pronume (adjective pronominale) relative precedate de prepoziţii: cine, care, ce, ceea ce,
cât(ă).
a. Am privit uimit¹/ [la ceea ce] se arătase la orizont.²/

4. pronume (adjective pronominale) nehotărâte precedate de prepoziţii: orice, oricine, oricare.

a. Hai fiecare¹/ [la orice] liceu vor alţii?²/

Corelative (apar în regentă): aici, acolo:

 [Unde] m-ai îndrumat,¹/ acolo m-am oprit.²/

TOPICA ŞI PUNCTUAŢIA

 când se află după regentă, circumstanţiala de loc nu se desparte prin virgulă de regentă:
 Ne-am plimbat¹/ [pe unde] peisajul ni se părea mai frumos.²/

 dacă este antepusă, ori este intercalată sau în regentă apare un corelativ, se desparte prin
virgulă de aceasta:
 [Oriunde] sunt copii],¹/ există şi voie bună.²/
 Surpându-se dealul¹/, [pe unde] s-a defrişat pădurea,²/ s-a început replantarea.¹/
 Acolo se rupe,¹/[unde] este aţa mai subţire.²/
 EXERCIŢII
1. Realizează expansiunea complementelor circumstanţiale de loc din enunţurile următoare:
 Îmi voi petrece vacanţa la munte. …………………………………………………………………………………………

 Am citit piesa până la actul a doilea. ………………………………………………………………………………….......

 Mergem la întâlnirea cu prietenii.………………………………………………………………………………………….

 Au alergat până la şcoală. …………………………………………………………………………………………………..

2. Contrage circumstanţialele de loc din frazele de mai jos:

 Am alergat unde aerul este nepoluat …………………………………………………………………………………………….

 Hai încotro ni s-a spus. ………………………………………………………………………..................................……………………

 Au venit oriunde i-am chemat. …………………………………………………………..............................................……..

 Şi-au luat picioarele la spinare încotro credeau că or să scape. .......................................................

3. Precizează felul propoziţiilor din frazele următoare, după modelul dat.

Locul /¹ [unde] s-a oprit /²era de o rară frumuseţe /¹ [ce] încânta sufletul. ³/ P1=PP; P2=AT; P3=AT

 Întrebarea este unde ai pus cărţile pe care le-ai împrumutat de la bibliotecă.

 Mi-am adus aminte că le-ai pus unde ştii doar tu, dar mi-e teamă că tot nu le vei găsi.

 Se ştie că, de unde nu e, nu ai ce lua, însă ar fi bine să fie ceva cu care să te alegi.

 Am auzit că nu e greu de precizat pe unde a plecat cu prietenul căruia îi e frică să nu întârzie.

 Pe unde s-a aventurat el, drumul, de care şi-am povestit că este foarte anevoios, nu are capăt.

 Se întreba prin clasă unde te-ai ascuns în ziua când trebuia să venim la tine cu cine ştii tu.

 Păşea pe unde poteca , ce îi era necunoscută, şerpuia printre locuri de unde se iveau stânci.

 Anunţul era că nu se ştie unde va avea loc concursul la care trebuie să particip.

4. Analizează frazele:

a.Nu ştiu cum se cheamă satul acesta, dar ştiu că pretutindeni pe unde m-ai dus, unde se vorbeşte
româneşte, este pământul Patriei mele, este Patria mea. (B. Şt. Delavrancea, Patrie şi patriotism)

P1= P2= P3= P4= P5= P6= P7=

b.Şi Iaşii, pe care nu-i văzusem niciodată, nu erau aproape de Neamţ, ca Folticenii, de unde toamna
târziu […], mă puteam răpezi din când în când […] la clăci în Humuleşti, pe unde ştiam noi.
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

P1= P2= P3= P4=