Martis

(16 iunie 2019)

Bună! Vă salut din mijlocul pădurii, într-o dimineaţă senină de primăvară, de sub o frunză imensă de ferigă
argintie. Nu, nu este o pădure fermecată. Feriga este argintie mai mult din cauza bobiţelor de rouă ce o împodobesc, căci
soarele încă n-a început să încălzească. Abia a răsărit şi cască somnoros, agăţat de o margine de lume.
După cum v-aţi putut da seama deja din titlu, eu sunt Martis. De ce am primit un astfel de nume, nu vă pot spune
precis. Aşa le-a plăcut părinţilor mei să mă numească. Nu mi-au spus niciodată de ce. Celor cărora le plac jocurile de
cuvinte, s-ar putea să le apară prin minte vreo explicaţie. Prefer să-mi las numele învăluit în mister.

Sunt un arici micuţ. Nu chiar un pui, dar nici foarte mare. Am plecat şi eu prin codru, aşa, fără vreo ţintă precisă:
să respir aerul curat al pădurii, să găsesc ceva de mâncare sau cine ştie ce se mai poate ivi.
În general, nu am prea mulţi prieteni. Cam toţi fug la vederea ţepilor mei, dar eu nu-i folosesc decât dacă mă atacă
vreo vulpe. Sunt prietenos, amabil şi isteţ, sau, cel puţin, aşa mă consider eu.
N-am o viaţă prea palpitantă, dar azi mi s-a întâmplat ceva mai neobişnuit. Şi...mai bine vă povestesc vouă decât
să mă apuc de scris, cum m-au sfătuit unii. Când aud de scris ceva, mai ales compuneri, mi se zbârlesc toţi ţepii. Brrrr!
După cum spuneam, mă plimbam eu liniştit prin pădure, oprindu-mă sub o frunză de ferigă ca să-mi trag
răsuflarea şi să văd dacă e vreun duşman prin zonă. Totul era frumos şi liniştit, aşa cum se cuvine în pădurea noastră de
vis.
Deodată, aud un glas blajin, cântând. Îmi ciulesc urechiuşile şi ascult cu atenţie:
Unui cerb ce se plimba prin pădure,
Căutând copaci cu mure,
Într-o zi i s-a-ntâmplat
Ceva chiar neaşteptat.
Înghit în sec. Nu ştiu eu chiar aşa de multă carte, dar ce treabă au cerbii cu murele? Oare murele chiar cresc în
copaci?
Îmi netezesc mustăcioarele şi ascult mai departe. Dar nu aud continuarea întâmplării cu cerbul pentru că un glas
orăcăit şi asurzitor întrerupe tot farmecul poveştii:
Oaaare lacul cât un munte
Are peste el vreo punte?
Oaac şi mac şi oaac şi mac,
Câte salturi pot să fac?
Nu-mi vine să-mi cred urechilor şi dau să ies de sub frunza mea, să văd şi eu ce se întâmplă şi cine sunt marii
cântăreţi. Dar un bâzâit ascuţit şi supărător, mă face să rămân la locuşorul meu.
Sunt subţire ca un ac
Şi cânt ca un pitpalac.
Fac concert în zori de noapte
Chiar şi-n cafeaua cu lapte.
O fi înnebunit lumea sau am luat-o eu razna? Oare nu mai ştiu limba vietăţilor pădurii? Trebuie să văd ce se
întâmplă, neapărat!
Ai grijă că te strivesc!
Nu prea stau să mă gândesc.
Eu sunt mare, îmblănit,
Sunt un urs abia trezit!
Măi, măi! Chiar trebuie să se întâmple ceva. Orice ar fi, mă duc să văd. Acele...nu mi le poate strivi nimeni fără să
aibă niţel de suferit.
Şi merg eu frumuşel pe urma glasurilor până ajung la poiana noastră. Ştiţi voi, aceea plină de floricele şi cu un
lac, străjuit de trei brazi frumoşi.
Acolo, ce să vezi? Fel de fel de vietăţi ale pădurii erau înghesuite pe marginile apei, de la ursul cel brun şi până la
ţânţarul cel afon. Cântau, răgeau, ciripeau, bâzâiau, fiecare în legea lui şi pe limba lui. La drept vorbind, nu se prea
înţelegea cine - ce spune, cine - ce vrea, cine - cui se adresează. După cât mă pricep eu, cred că era un concurs, dar nu pot
spune precis dacă era unul de poezie, de ghicitori, de glume sau de altceva. Am preferat să mă fac nevăzut şi să-mi caut un
loc liniştit unde să-mi văd de ale mele.
Abia făcusem câţiva paşi – ştiţi şi voi că aricii au picioarele mici şi o viteză nu prea mare – când aud, chiar
deasupra mea:
Albastrul pletelor de apă
Acum ajung. Şi te înţeapă!
Neînţelegând prea mult din primul vers, dar, gândindu-mă că al doilea s-ar putea referi la o albină, m-am făcut
ghem şi am dat să mă rostogolesc, să scap de acolo.
Da’de unde! Eram în poiană. Cum să o pornesc la vale? Aşa că, am ochit un dâmb, am fugit cât am putut de
repede spre el, apoi, făcându-mă ghem, mi-am dat drumul la vale.
M-am dus şi m-am tot dus până când, buff!!!, m-am oprit într-un trunchi de copac. Mă dureau toţi ţepii şi îmi
vâjâiau urechile. Poate că totuşi am visat toate acestea şi am căzut din pat. Sau poate că ar trebui să mă fac scriitor până la
urmă, ca să ascult şi eu de sfaturile altora.
Hmm...mă mai gândesc.
Până atunci, somn uşor tuturor, căci soarele acesta mă topeşte, mă topeşte...sfârr! sfârr! sforr! sforr!

CERINȚE:
1. Ce mod de expunere predominant regăsim în text? Ce elemente te-au ajutat să-ți dai seama de acest lucru?
2. Ce alte moduri de expunere poți identifica?
3. Scrie câteva lucruri depre personajul principal, dând exemple din text. Ce fel de trăsături ale acestuia identifici?
Fizice? Morale? Care dintre acestea predomină? Cum îți explici acest lucru?
4. Transcrie din text, câte un exemplu pentru fiecare dintre următoarele figuri de stil: personificare, enumerație,
repetiție, inversiune, epitet simplu al verbului, epitet cromatic simplu al substantivului, epitet dublu al substantivului.
5. Completează enunțurile lacunare de mai jos:
a) Momentele acțiunii, numite și
momentele..................................sunt: ............................, ......................................, ..................................................., ......
............................, ......................................
b) Expozițiunea este momentul subiectului în care sunt prezentate...............................și ...................................desfășurării
acțiunii, precum și..............................principal.
c) ...................................reprezintă momentul care declanșează acțiunea, producând o ”răsturnare” a situației...............
d) Desfășurarea...................................cuprinde partea cea mai vastă (amplă/întinsă) a acțiunii, cuprinzând
majoritatea................................................
e) .............................culminant reprezintă momentul de maximă.........................al textului.
f) Rezolvarea situației dificile este dată de........................................., care ne readuce la începutul textului studiat, dar cu
anumite modificări.
g) Personajul principal este recunoscut datorită faptului că participă la toate....................................................................

6. Ce elemente te ajută să identifici și să diferențiezi fiecare moment al subiectului. Dă exemple din textul citat.
7. Identifică momentele subiectului pentru acțiunea textului de mai sus și povestește-le pe scurt.
8. Realizează o bandă desenată prin care să ilustrezi o poveste cu titlul ”Dincolo de timp”. Povestea ta ilustrată
trebuie să conțină cinci episoade, reprezentând cele cinci momente ale subiectului.