6. Rescrie fragmentul următor, transformând vorbirea directă în vorbire indirectă.

6 puncte

PASCU (tainic): Dom’le șef! Ce crezi dumneata că e în pachetul ăsta?

ŞEFUL: Păi ce să fie? O carte.
Pascu ȋl ȋntreabă pe şef ce crede că dumnealui că se află ȋn pachet.
Şeful ȋi răspunde nedumerit că este o carte.

Selectează, din fragmentul următor, trei feluri de pronume, pe care le vei preciza:

„ŞEFUL: E în târg. Adineauri a plecat.

PASCU: Aveam o vorbă cu dumneaei. I-am adus tot// ce mi-a spus. //
ŞEFUL: Intră, intră.
(Pascu-şi lasă o parte din valize afară şi intră înăuntru cu una singură.)”
Dumneaei – pron pers de politete
Mi – pron pers
Ce – pronume relativ
Tot – pron nehotărȃt
Am adus – perfect compus

6. Alcătuiește un enunț negativ, în care cuvântul care are funcție sintactică de subiect în enunțul
„Câte muzee legate de trenuri există în România?” să fie atribut. 6 puncte

muzeelor (a cui...); din muzee

Cuvântul care are funcție sintactică de
subiect: muzee
Enunțul: Statuile muzeelor nu sunt
frumoase.

7. Transcrie propozițiile din următoarea frază, precizând felul acestora:

„Nu am călătorit niciodată cu avionul,/1/ dar pot spune//2 că în tren mi-am petrecut o treime din viaţă.”. /3/
„Nu am călătorit niciodată cu avionul”: propoziţie principală
dar pot spune = propoziţie principală
că în tren mi-am petrecut o treime din viaţă = propozitie subordonată copletivă directă

dar = conjuncţii coordonatoare adversativa; 1=2

şi, nici - copulative
ȋnsă, iar, ci, dar
ori sau - disjunctive
deci, aşadar -conclusive

a spune – mod infinitiv; ce? Pe cine? C direct

8. Încercuiește forma corectă a cuvintelor din mesajul următor, reprezentând întrebările adresate unui prieten.
6 puncte
— Crezi, dragă Andrei, că în Mai/mai ar fi bine să călătorim vreo/vre-o săptămână sau mai mult, cam
cinsprezece/cincisprezece zile, cu aceste avioane a/ale companiei britanice? Știi/ști că au trasee/traseie
răspândite în lume?

Pe o noapte-ntunecoasă, EPITET
Pe o mare furtunoasă,
Trece-un vas necunoscut.
Care geniu îl conduce
Printr-a mărilor năluce METAFORA
Către malul nevăzut?
Valul vine cu urgie
Din întinderea pustie
Ca un duşman tăinuit.
El s-aruncă să înece PERSONIFICARE
Vasul gingaş care trece
C-un lung gemet obosit! EPITET PERSONIFICATOR
Nu e stea, nu e nici lună!
Vântul suflă, cerul tună,
Apa saltă clocotind, ENUMERAŢIE
Şi în neagra depărtare
De lumină nicio zare
Nu se vede strălucind

Conțin diftong toate cuvintele din seria:

a) „asprimea”, „automobil”.

b) „căruia”, „pi-cioa-re”.

c) „târziu”, „studiile”.
d) „tocmai”, „beneficiul”.

5. Selectează substantivele din fragmentul următor, precizând cazul în care se află: „Avea calitățile pe care
chiar și musafirii zilnici ai cafenelelor […] le idealizau: era inteligent, harnic și cinstit.”

Calităţile = ce avea? (el) c direct; caz acuzativ

Musafirii = cine? Subiect, nominativ
Ai cafenelelor = ai cui musafiri? Care musafiri? Atribut substantival; genitiv

AT,- care?
CD,pe cime? Ce?
CI, cui?
CPrep

6. Transcrie propozițiile din următoarea frază, precizând felul lor:

„Era însă obsedat de zbor// și era convins //că îi poate concura, de la egal la egal, pe marii pionieri ai aviației
universale”.
P1= PP; P2= PP; P3= de ceva; de cine? Cprep

7. Alcătuiește un enunț asertiv, în care substantivul „vapor” să aibă funcția de circumstanțial de loc (a) și un
enunț imperativ, în care substantivul „pilot” să aibă funcția sintactică de complement indirect (b). 6 puncte
Pe mare se află un vapor.
Pe vapor este o petrecere.
Cui?- pilotului
Dă-i harta pilotului!

8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând mesajul adresat unui tată, cu forma corectă
a cuvintelor scrise între paranteze. 6 puncte
Tu nu ai veni (a veni, condițional-optativ, prezent, negativ) în mijlocul nopţii (noapte) să fii (a fi, conjunctiv,
prezent, persoana a II-a) prezent la primele zboruri ale fiicei (fiică, genitiv) tale, de care toți suntem foarte
mȃndri (mândru, masculin)?

Mă plimb acum prin curte şi revăd în minte pomii de altădată...

Spre garaj era un cais, în care mă suiam pe la cinci-şase ani, închipuindu-mă Tarzan, [...] despletită
şi pictată pe tot corpul cu ruj şi pastă de dinţi. Adunam copiii vecinilor şi ne costumam cu ce ne cădea în
mână. Odată, întorcându-se acasă, mama ne-a găsit, pe mine şi pe Didi (verişoara mea de aceeaşi vârstă),
gătite cu rochiile ei de mătase, clătinându-ne pe pantofii ei cu tocuri şi unse pe faţă, „ca cucoanele”, cu
cremă... de ghete.
Joaca mea preferată era însă desenul. Aşezată pe burtă, pe covor, mâzgăleam pe tot ce găseam. Pe o
carte de vizită a mamei desenasem o doamnă în picioare, din care se vedeau distinct pălăria și pantofii cu
tocuri înalte, şi, alături de ea, o pisică. Mama a scris pe verso „Desenat și iscălit de Adina la vârsta de 3
ani şi 10 luni”. Astăzi, când mă ocup de costume și modelez pisici, mi se pare o adevărată premoniție.
Creioanele colorate erau fiinţe vii: cel mai mult îl iubeam pe cel bleu-pastel, apoi pe cel galbendeschis.
[...]. Peste alţi ani, am citit în testele de psihologie [...] confirmarea stării de seninătate însorită în
care mi s-au scurs anii copilăriei. [...]
Clasele primare le-am făcut acasă, în particular, ca să folosească și licența mamei la ceva. Îmi
citeam cărțile de școală de la început până la sfârșit, printre povești și romanele din casă, așezată la biroul
tatei, în fotoliul de piele neagră, cu picioarele suite pe masă.
Adina Nanu, Călătorie în jurul casei mele (text autobiografic)
1. Transcrie propozițiile subordonate din frazele de mai jos, precizând felul lor: (2 x 5puncte)

a) Spre garaj era un cais,// în care mă suiam pe la cinci-şase ani, închipuindu-mă Tarzan, [...] despletită şi
pictată pe tot corpul cu ruj şi pastă de dinţi.//
PP,
Ce fel de cais? Care cais? AT

Inchipuind, mȃncȃnd, citind, alergȃnd – gerunziu

A mȃnca- infinitiv
Mȃncat, mȃncate – participiu
De mȃncat, pentru mȃncat – supin
b) Aşezată pe burtă, pe covor, mâzgăleam pe tot //ce găseam.

PP
Care tot? AT

…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
2. Selectează, din enunțul următor, 5 substantive, precizând cazul fiecăruia: Creioanele colorate erau fiinţe
vii: cel mai mult îl iubeam pe cel bleu-pastel, apoi pe cel galben-deschis. [...]. Peste alţi ani, am citit în
testele de psihologie [...] confirmarea stării de seninătate însorită în care mi s-au scurs anii copilăriei. [...]
(5 x 2 puncte)
3. Stabilește funcția sintactică a cuvintelor subliniate în enunțul: Joaca mea preferată era însă desenul.
Aşezată pe burtă, pe covor, mâzgăleam pe tot ce găseam. Pe o carte de vizită a mamei desenasem o doamnă
în picioare, din care se vedeau distinct pălăria și pantofii cu tocuri înalte, şi, alături de ea, o pisică.
(5 x 2puncte)
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
4. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând mesajul adresat unor elevi, cu forma
corectă a cuvintelor scrise între paranteze.
— ____________ (a spune, imperativ, plural) dacă v-_______________(a plăcea, condițional-optativ,
prezent, persoana a III-a) să fiți ___________________(membru, plural, articulat hotărât) unei clase
______________________ (formidabil, adjectiv) dintr-o școală _________ __________ (care, genitiv)
viziune este modernă! (5 x 2puncte)
5. Formulează un enunț asertiv despre copilărie în care să folosești un subiect inclus.
(10 puncte)
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
6. Alcătuiește un enunț interogativ, în care substantivul cu funcția sintactică de complement direct din
enunțul ,,Mă plimb acum prin curte şi revăd în minte pomii de altădată.” să fie atribut. (15 puncte)
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
7. Scrie opinia ta despre rolul jocului în viața copiilor, sub forma unei fraze alcătuite din două propoziții, una
principală și una subordonată atributivă. (15 puncte)
8. Rescrie corect textul ce conține mesajul unui copil către bunici, corectând greșelile de orice fel:
La ora doisprezece luăm masa înpreună dragi bunici. Mi-ar place să vină și verișoara mea, dar mie
teamă că e plecată la București. (10 puncte)
…………………………………………………………………………………………………………………………………
Era odată la Bagdad, sub domnia strălucitului calif Harun-al-Rașid, un neguțător bogat, care avea o
nevastă bătrână și un fecior, Abu-Hasan, crescut până la vreo treizeci de ani strâns de aproape în toate
privințele. Neguțătorul a murit, și Abu-Hasan a intrat în stăpânirea avuției pe care o grămădise tată-său o
viață întreagă. Fiul a făcut altfel de cum făcuse tatăl. În tinerețe nu căpătase niciodată o para mai mult decât
îi trebuia ca să-și ducă viața; acum a pus de gând să cheltuiască potrivit cu mijloacele pe care i le adusese
soarta. Astfel, și-a împărțit averea în două părți: cu o parte a cumpărat acareturi, care-i aduceau destul venit
ca să poată trăi cum se cuvine, fără să s-atingă de capete; iar cu cealaltă jumătate, în bani sunători, a
 hotărât să se pună pe petreceri, încailea să-și destoarcă răbdările suferite sub strășnicia în care-l ținuse
tată-său până la așa vârstă coaptă; dar s-a jurat că n-are să mai cheltuiască apoi nimica peste această
sumă, după ce și-o face toate chefurile. În acest scop, Abu-Hasan a strâns împrejuru-i o ceată de tineri de
vârsta și de teapa lui, și de acolea s-a gândit numa cum să-i facă a-și petrece vremea în chipul cel mai
plăcut. Așadar nu s-a mărginit la prânzuri și ziafeturi cu mâncări și băuturi care de care mai rare și mai
scumpe; a mai adus și tarafuri de lăutari și cântăreții cei mai vestiți; și pe urmă, dănțuitoarele și dănțuitorii
cei mai aleși din orașul Bagdad.
Toate chefurile astea, din zi în zi mai costisitoare, l-au aruncat pe Abu-Hasan în cheltuieli atât de
nemăsurate, încât n-a putut-o duce așa mai mult de un an.
Cum n-a mai întins masă mare, prietenii s-au făcut nevăzuți; ba nici nu-i mai întâlnea oriunde i-ar fi
căutat, fiindcă fugeau de el îndată ce-l zăreau, și dacă din întâmplare da piept în piept cu vreunul și vrea să-
l oprească să-i spună ceva, acela își cerea iertăciune, că-i e degrabă și n-are vreme de vorbă, și pleca
repede p-aci încolo.
Pe Abu-Hasan mai mult l-a mâhnit părăsirea din partea prietenilor, decât îl încântase mai înainte
semnele lor de dragoste. Odată, mâhnit, dus pe gânduri, cu capul plecat a intrat în odaia mă-sii și s-a
așezat pe marginea divanului departe de ea.
— Ce ai, fiule? a-ntrebat bătrâna. De ce ești așa de pocâltit și n-ai chef deloc? Să fi pierdut tot ce ai pe
lume și tot n-ai fi așa de opărit... Știu că, după câte cheltuieli nebunești ce ai făcut, nu-ți mai rămân mulți
bani sunători. Erai stăpân pe avutul tău, și eu n-am vrut să mă-mpotrivesc purtărilor tale nesocotite, mai
ales știind că ți-ai păstrat cuminte jumătate din avere... Și d-aia nu văd ce te poate adânci acuma în așa hal
de neagră mâhnire.
Pe Abu-Hasan, la vorbele bătrânei, l-au podidit lacrimile, și-a zis:
— Mamă, știi în ce chip m-am purtat un an de zile. Am strâns atâția prieteni împrejurul meu, i-am
îndopat cu câte bunătăți mi-a dat prin gând, până n-au mai putut, și acuma când nu mai am ce le da, văd că
toți mă părăsesc. Când zic că n-am cu ce-i mai îndopa, mă gândesc la banii pe cari-i hotărâsem pentru
asta; că despre venitul meu, slavă Domnului, mi l-am păstrat, și acuma știu cum să-ntrebuințez ce din
fericire mi-a rămas. Vreau numai să încerc până unde pot merge prietenii mei cu nerecunoștința. O să mă
rog de ei să pună fiecare de la mână la mână, să m-ajute a mă sălta din starea nenorocită în care am căzut.
Dar asta, precum ți-am spus, o fac numai ca să văz dacă voi găsi la dânșii vreo recunoștință.
I. L. Caragiale, Abu-Hasan

SubiectuI
60 de puncte

1.Precizează dacă următoarele enunțuri care vizează textul dat sunt adevărate sau false.
a.Narațiunea se realizează la persoana I, naratorul fiind subiectiv.
b.Neguțătorul avea o nevastă tânără și un fecior.
c.Feciorul și-a păstrat un sfert din avere.
d.Pe Albu- Hasan l-a mâhnit părăsirea din partea prietenilor.
e. Când Albu- Hasan n-a mai avut ce le da prietenilor, aceștia l-au părăsit. 10 puncte
2.Stabilește corespondența între elementele coloanelor date. .
. în tinerețe complement prepozițional
.pe petreceri circumstanțial de timp
.la Bagdad circumstanțial de mod
.cum circumstanțial de loc 10 puncte

3.Completează următoarele enunțuri.

a.Cuvântul oriunde are funcția sintactică de ………………..și s-a format prin ……………….
b.Cuvântul Era din enunțul Era odată la Bagdad… un neguțător bogat are funcția sintactică de………….
c.Prin expansiunea cuvântului subliniat din secvența Dar asta, precum ți-am spus, o fac numai ca să văz dacă
voi găsi la dânșii vreo recunoștință se obține o propoziție subordonată……….

d.Cuvântul subliniat din sevcența Ce ai, fiule? are funcția sintactică de….. și este ca parte de vorbire…….
e.În secvența dar s-a jurat că n-are să mai cheltuiască apoi nimica peste această sumă, după ce și-o face toate chefurile ,
propoziția subordonată circumstanțială de timp este……………………………………………20 puncte

4.Formulează răspunsuri scrise pentru următoarele cerințe care vizează textul dat. 20 puncte
a. Identifică un reper temporal în text.
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
b.Formulează două idei principale corespunzătoare textului.
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
c. Ceea ce l-a mâhnit cel mai tare pe Albu-Hasan este …………………………………………….
d. Transcrie trei întrebări pe care i le adresează bătrâna feciorului.
e. Menționează ce reprezintă chefurile feciorului pentru bătrână.

SUBIECTUL AL II- LEA (Alege una din cele două sarcini de lucru corespunzătoare subiectului propus)
30 puncte
1.Pornind de la următorul citat din text, realizează un text argumentativ de 180-200 de rânduri, în care
să prezinți importanța/ rolul prieteniei în viața unuim tânăr.
Vei avea în vedere:
- respectarea structurii textului argumentativ;
- utilizarea conectorilor adecvați;
- notarea unor argumente pertinente;
- respectarea normelor de ortografie și punctuație în vigoare.

2.Redactează, în 90 – 180 de cuvinte, rezumatul textului dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți evenimentele în succesiune logică;
– să respecți regulile de alcătuire a unui rezumat;
– să utilizezi cuvinte/grupuri de cuvinte care asigură legătura dintre idei;
– să te încadrezi în numărul de cuvinte indicat.

Nenea Mihu are doi feciori voinici și o fiică frumoasă. Feciorii, fiindcă sunt doi și feciori, oricât de
voinici ar fi, stau sub porunca părintească; Marta însă e una singură, adică nu mai are în casă pe nimeni
deopotrivă cu dânsa.
Când Marta iese la joc și trece de-a lungul ulițelor, nevestele și babele pizmașe de tinerețe grăbesc la
portiță și privesc în urma ei. E frumos cum își ține capul, cum își poartă trupul și cum se mlădie la tot pasul; și
frumos îi șade părul creț pe frunte.
În sfârșit, Toader privește îndelung în ochii mari ai Martei, Marta îi zâmbește cu o răcoroasă bună-
cuviință și, văzând acest zâmbet, el îi apucă mâna și zice:
—Să jucăm una, Marto.
Ea răspunde veselă:
— Dacă vrei, Toderică.
În toate duminicile și zilele de sărbători, dis-de-dimineață, cobora despre munte și intra în sat un voinic
curățel. Nimeni nu se întreba de unde vine și unde descalecă; toată lumea știa că este Miron oierul și nimeni
mai mult nu dorea să știe. Cine nu ar fi dorit să asculte cântecele lui Miron și care fată nu ar fi dorit să-i fie în
apropiere și să-i audă graiul limpede? Marta era fiica Mihului Saftei, și era un lucru firesc ca atunci când ea
roagă, să nu zică ba, mai ales știind să-l roage atât de frumos cum avea obiceiul. Fetele dar, când voiau să
asculte, rugau pe Marta; Marta însă mai totdeauna le răspundea că Miron nu voiește, fiindcă nu e tocmai în voia
lui cea bună. Numai din când în când, foarte arareori, Marta ruga pe Miron să cânte.
— Nu mai pot, îi zise el, răsuflând din greu, apoi se ridică.
— Bine, zise ea. O să cânți altă dată.
Miron privi câtva timp în fața ei, îi apucă după aceea mâna și grăi:
— Marto! Dacă tu ai ști cât de bine mă simt când te văd, când îți aud glasul, când mă privești, dac-ai ști cât de
bine mă simt când mă gândesc la tine, nu știu cum, dar parcă ar trebui să plângi.
— Știu, Miroane! îi răspunse ea, fiindcă și eu mă simt bine când sunt aproape de tine.
După acestea ei își mai steteră câtva timp tăcuți în față, apoi Marta plecă spre casă, iară Miron rămase
privind în urma ei.
Sosind acasă în acea seară, nu-i vorbea mamei sale decât despre Miron, spunându-i mereu cât de frumos
cântă, cât de dulce e la vorbă și cât de plăcută îi este toată înfățișarea. Safta asculta cu privirea ațintită la buzele
fiicei sale, care vorbea cu atâta căldură și atâta de frumos, încât ar fi dorit ca zi și noapte s-o asculte. Iară când îi
spunea că Miron în toate îi face pe plac, era mândră de întâietatea ce i se da fiicei sale pretutindeni și de către
toți.
Luni dimineață, văzându-l mai deschis, Safta începu a se învârti pe lângă dânsul. Atât îi vorbise Marta
despre Miron, încât capul și inima îi erau pline de chipul frumosului păstor; sta însă la îndoială și nu credea că
Mihu va voi să audă despre dorințele Martei. De când era încă în leagăn, tata și muma se mângâiau cu gândul
ca o vor mărita după Toderică, și acum nu putea să se împace cu gândul ca Marta să-și aleagă alt soț. Când își
vedea însă fiica prăpădită și se uita în ochii ei stăruitori, începea să se înduioșeze; iară când Marta scăpa câte-o
lacrimă, îndată îi zicea:
— Marto! vino, draga mamei, să mergem la el.
— Nu, îi zicea Marta. Nu pot! Du-te singură, căci mie îmi vine să mă ascund în fundul pământului.
Iar când Safta pleca, Marta fugea după dânsa și o ruga să nu meargă.
— Cum așa? întrebă Mihu cu ochii mari. Safta suspină din greu, apoi începu să lăcrimeze.
— Mihule! zise ea, niciodată nu ne-am gândit la una ca asta. Se prăpădește, piere, se usucă! De ieri dimineață
nu mai vorbește decât de dânsul; plânge și suspină, încât îmi sfâșie inima.
(Gura satului- Ioan Slavici)

Textul 2
Despre relaţia dintre părinţi şi copii s-a scris foarte mult şi s-au realizat multe cercetări în ultima vreme. Se
ştie deja, de foarte mult timp, că părinţii reprezintă primul model social de influenţare a copiilor şi că aceştia
contribuie la formarea concepţiei despre viaţă, a modelului de comportare şi de relaţionare a copiilor.
Copilul are nevoie de un climat familial echilibrat în care să se simtă în siguranţă şi de o comunicare
eficientă cu părinţii săi. Acest lucru este posibil dacă aceştia din urmă sunt atenţi la nevoile copilului, se
preocupă de educaţia lui, dacă dau dovadă de înţelegere, sunt afectuoşi şi calmi şi participă la evenimentele
importante din viaţa lui. Totodată, este necesar ca părinţii să fie fermi, să stabilească limite şi să nu lase copilul
să facă tot ceea ce vrea, aspecte care pot fi îndeplinite printr-o comunicare adecvată părinte-copil.
Ca orice altă relaţie, relaţia părinte-copil este una complexă, care începe să se construiască încă din primele
zile de viaţă ale copilului şi care impune foarte multe condiţii-răbdare, dăruire, înţelegere, atenţie, dragoste,
comunicare şi tot aşa mai departe. Această relaţie se bazează atât pe comunicarea verbală, cât şi pe cea
nonverbală – gesturi, mimică, ton al vocii, postură care să întărească cele comunicate verbal de părinte.
Pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii copilului şi pentru dezvoltarea unei relaţii adecvate şi a unei
comunicări eficiente între părinte şi copil, pe lângă satisfacerea nevoilor de bază ale copilului, foarte importante
sunt şi nevoile emoţionale ale acestuia şi anume: respectul, sinceritatea, acceptarea, dragostea,
răbdarea, timpul,corectitudinea,înţelegerea.
 Părinţii nu trebuie să uite că şi copiii pot avea momente de nelinişte, de îngrijorare, de nesiguranţă sau de
tristeţe, de neîncredere în propriile puteri sau de incertitudine, în astfel de momente fiind cu atât mai important
ca ei să fie lângă copiii lor, să-i sprijine, să aibă încredere în ei, să-i asculte şi să-i încurajeze.
Toate acestea ne fac să vedem, încă o dată, faptul că nu se poate consolida o relaţie armonioasă între părinţi
şi copii şi, ca urmare, nu poate exista o comunicare adecvată între cele două părţi, dacă părinţii nu dau dovadă
de încredere în copiii lor, adică dacă nu ţin cont de opiniile şi ideile lor, dacă nu îi sprijină în deciziile pe care le
iau, dacă nu sunt alături de ei la ”bine” şi la ”greu”. ( Relația părinți-copii de Ana-Maria Mintici)
A.
1. Notează două repere temporale din primul text. (2p)
2. Marta suferă pentru că: (2p)
a) S-a despărțit de Toderică
b) Nu este apreciată de ceilalți
c) Nu are încredere în sine
- Crede că și-a dezamăgit tatăl. Răspunsul corect:
3. Nevoile emoționale ale copilului sunt: (2p)
a) Respect, sinceritate, acceptare
b) Răbdare, înțelegere, dăruire
c) Îngrijorare, încredere, timp.
- Comunicare, afecțiune, timp. Răspunsul corect:
4. Safta și Mihu își doreau ca fiica lor: (2p)
a) Să se mărite cu Miron
b) Să se mărite cu Toderică
c) Să rămână acasă
d) Să se căsătorească cu orice flăcău din sat. Răspunsul corect:
5. Alege Adevărat sau Fals pentru a răspunde la fiecare din afirmațiile: (6p)
a. Mihu are două fete și un băiat. A/ F
b. Marta își dorește să se mărite cu Toderică. A/ F
c. Marta insistă pe lângă Mihu să o lase să se mărite cu Toderică. A /F
d. Este necesar să se stabilească limite de către părinți. A /F
e. Comunicarea poate fi verbală și nonverbală. A/ F
f. Poate exista o relație armonioasă dacă nu există comunicare. A /F
6. Menționează în câte un enunț două trăsături ale textului narativ pe care le vei exemplifica pe primul text.
(6p)
7. Prezintă, în 30-70 de cuvinte o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între textul 1 și
textul 2. (6p)
8. Crezi că presiunea familiei poate influența deciziile unui tânăr? Justifică-ți răspunsul într-un text 50-
100 de cuvinte, valorificând unul dintre textele citate. (6p)
9. Asociază textul 1 cu un al text citit sau studiat, prezentând o temă sau o valoare culturală comună în 50-
100 de cuvinte. (6p)
B.
10. 1. Seria care conține doar cuvinte în care numărul de sunete este egal cu numărul de litere este: (2p)
a) voinici, ochii
b) sinceritatea, ochii
c) plânge, sinceritate
d) începu, zicea. Răspunsul corect:
2. Cuvintele bună-cuviință și neliniște s-au format prin: (2p)
a. compunere prin alăturare, derivare cu prefix
b. compunere prin subordonare, conversiune
 c. compunere prin subordonare, derivare cu prefix
d. Compunere prin alăturare, derivare parasintetică Răspunsul corect:
3.Seria care cuprinde doar sinonime ale cuvintelor subliniate din enunțul este: se uita în ochii ei stăruitori,
începea să se înduioșeze. (2p)
a) insistenți, emoționeze
b) ficși, enerveze
c) absenți, enerveze
d)perseverenți, emoționeze Răspunsul corect:
4. Alcătuiește o propoziție în care să folosești paronimul cuvântului subliniat din textul următor: „Cu toate
acestea, există încă diferențe considerabile între țări și se constată că persoanele care provin din familii de
migranți, bărbații tineri și locuitorii din zonele rurale abandonează timpuriu școala, neîncheindu-și ciclul de
învățământ obligatoriu. (2p)
5. Transcrie din secvența următoare trei adjective pronominale, precizează felul lor și cazul în care se află:
Sosind acasă în acea seară, nu-i vorbea mamei sale decât despre Miron, spunându-i mereu cât de frumos cântă,
cât de dulce e la vorbă și cât de plăcută îi este toată înfățișarea. (6p)
6. Transcrie din fraza următoare două propoziții subordonate diferite și precizează felul lor: (6p)
Ca orice altă relaţie, relaţia părinte-copil este una complexă, care începe să se construiască încă din primele zile
de viaţă ale copilului şi care impune foarte multe condiţii-răbdare, dăruire, înţelegere, atenţie, dragoste,
comunicare şi tot aşa mai departe.
7. Alcătuiște un enunț asertiv în care să existe un pronume relativ cu funcția sintactică de atribut pronominal și
un enunț negativ cu un subst propriu cu funcția sintactică de complement direct. (6p)
8. Corectează enunțul: (6p)
În orce zii îi înșeală așteptările. V-a urmări cele câteva raporturi ale unor arbitrii.

Subiectul al II-lea (20p)

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îl caracterizezi un personaj din textul 1. În
redactarea compunerii:
− vei menționa două trăsături ale personajului; 4 puncte
− vei ilustra două modalități de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată; 6 puncte
− vei corela o valoare transmisă prin acest personaj cu una importantă pentru tine,/vei compara personajul cu alt
personaj, justificându-ți răspunsul. 2 puncte
Punctajul pentru compunere se acordă astfel: • conținutul compunerii – 12 puncte • redactarea compunerii – 8
puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți –
1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; respectarea normelor de
ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct). Notă! Punctajul
pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul
propus.

1. Alege litera corespunzătoare răspunsului corect.

Există triftong în ambele cuvinte din seria:

a) „copilăriei”, „ceaiul”.
b) „îngrămădeau”, „odaie”.
c) „picioarele”, „spuneau”.
d) „voiau”, „stăteau”.

2. Alege litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sunt diminutive toate cuvintele din seria:

a) „gânditor”, „călător”.
b) „băiețel”, „cartofior”.
c) „nepoți”, „drăguți”.
d) „micuți”, „pitic”.

3.Rescrie enunțul:

„O fâşie de pământ acoperită cu gazon, ce şerpuia pe deal în jos, şi era plină de tot felul de arbori interesanți … ”,
înlocuind cu câte un sinonim cuvintele „fâşie” și „arbori”.

4.Transcrie, din fragmentul următor, trei substantive aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza:

„Am izbutit să îndrept săniuța pe drum bun, simțeam strânsoarea fratelui meu ca un clește tremurător; m-a cuprins o
bucurie nebună când am săltat pe dâmbul de zăpadă și zborul mi s-a oprit.”

5.Rescrie enunțul

„Abia atunci învățam cârmuirea saniei”, transformând complementul direct într-o propoziție subordonată
corespunzătoare.(expansiunea)

6. Alcătuiește o propoziție afirmativă, în care adjectivul „simplu” să fie nume predicativ și o propoziție negativă, în care
substantivul „plop” să aibă funcția sintactică de complement direct.

7. Scrie varianta corectă pentru fiecare dintre cuvintele de mai jos din textul următor, preluat dintr-un mesaj al unui
coleg.

Cel / Ce-l mai bogat gospodar a / al satului are în curte decât / doar o sanie, pe care prichindei / prichindeii /
prichindeiii o iau / i-au la deal, când ninge. Uneori, au loc accidentări datorită / din pricina gheții.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citeste cu atenție textul următor:
„Mama a cumpărat prune ca să le dea copiilor după masa de prânz şi  le-a aşezat pe o farfurie.
Vania, care nu mai mâncase până atunci prune, le tot mirosea de zor. Tare-i mai plăcea cum miros şi tare-ar mai
fi vrut să le guste!
Tot dându-le aşa târcoale, băieţelul pândi clipa când nu era nimeni în odaie şi, nemaiputându-se stăpâni,
înhăţă cu mânuța o prună şi o mâncă. Când s-a apropiat ora prânzului, mama a numărat prunele, a văzut că
lipseşte una şi i-a spus tatălui.
Copiii stăteau cu părinţii la masă şi tatăl a întrebat:
– Ia să-mi spuneţi copii, nu cumva a mâncat cineva dintre voi o prună?
– Nu, au răspuns copiii în cor.
Vania, roşu ca un rac, a spus şi el:
– Nu, n-am mâncat-o eu!
– Că unul dintre voi a mâncat o prună pe ascuns, nu-i frumos deloc, dar nu despre asta este vorba.
Nenorocirea-i alta. Fiecare prună are înăuntru un sâmbure şi dacă cineva nu ştie cum să le mănânce şi
înghite sâmburele, a doua zi moare. De asta mi-e frică!
Atunci Vania, galben la faţă, a zis repede:
– Ba nu, că sâmburele l-am aruncat pe fereastră.
Toţi au izbucnit în râs, iar Vania și-a dat seama de situație și a început să plângă.”
(Sâmburele – de Lev Nikolaevici Tolstoi)
A. 60 de puncte
1.Precizează funcția sintactică a cuvintelor evidențiate cu verde în text. 6 puncte
2.Transcrie propoziția subordonată din fraza „Vania, care nu mai mâncase până atunci prune, le tot mirosea de
zor “, menționând felul acesteia. 6 puncte
3.Indică felul propoziției subordonate evidențiate cu galben și realizează contragerea acesteia. 6 puncte
4.Realizează expansiunea cuvântului evidențiat cu albastru în propoziția corespunzătoare, precizându-i felul.
6 puncte
5.Alcătuiește o frază în care să existe o propoziție completivă indirectă, introdusă printr-un pronume relativ , al
cărei termen regent să fie verbul a  oferi. 6 puncte
6.Numește tipul de narator din text, justificându-ți răspunsul printr-un fragment relevant. 6 puncte
7.Menționează o trăsătură a personajului Vania și modalitatea de caracterizare, ilustrându-le cu exemple din
text. 6 puncte
8. Crezi că relația dintre copii și părinți bazată pe sinceritate este benefică? Motivează-ți răspunsul, în min.50
de cuvinte, valorificând textul dat. 6 puncte
9.Precizează tiparul textual din secvența „ Când s-a apropiat ora prânzului, mama a numărat prunele, a văzut
că lipseşte una şi i-a spus tatălui”, menționând o caracteristică a acestuia. 6 puncte
10. Asociază fragmentul din Sâmburele – de Lev Nikolaevici Tolstoi cu un alt text literar studiat la clasă sau citit
ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o
secvență relevantă din fiecare text.

1. (0,6 p.) Construiește o frază alcătuită din două propoziții, în care să existe o propoziție subordonată
atributivă.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
2. (0,6 p.) Alcătuiește o frază în care să existe o propoziție completivă indirectă, introdusă prin adjectivul
pronominal „oricare”, al cărei termen regent să fie verbul „a povesti”.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

3. (0,6 p.) Transcrie propoziția subordonată din fraza „– Nu este ăsta adevărul, domnule general, și nu
vreau să vă înșel o clipă mai mult.”, menționând felul acesteia.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

4. (0,8 p.) Precizează valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în enunțul: „Primele
clipe de lumină ale zilei mă găsesc urcând în ritm susținut serpentinele unui drumeag înnoroiat, ce mă
duce în linie ascendentă deasupra localității Hobița.”
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

5. (0,6 p.) Transformă construcția activă din fragmentul următor în construcție pasivă:
Mama gătește ciorbă în fiecare săptămână.
___________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
6. (0,6 p.) Construiește un enunț despre sportul preferat care să fie alcătuit din două propoziții principale
aflate în raport de coordonare adversativă.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

7. (0,9 p.) Rescrie fragmentul următor, trecând verbele de la indicativ, timpul prezent la timpul imperfect,
modul indicativ: „Când sunt cu tata acasă lucrurile se desfășoară mult mai în avantajul meu. Mă trimite
la culcare cu o voce care ar vrea să fie imperativă. Și-ncepea ritualul...”.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

8. (0,6 p.) Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul „pădure” să fie atribut și o propoziție
interogativă în care verbul „a rămâne” să aibă valoare copulativă.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

9. (0,9 p.) Scrie 3 trăsături ale textului narativ literar/epic.

_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

10. (0,6 p.) Conțin diftong toate cuvintele din seria:

a) amândoi, căciula, usturimea;
b) boieri, izbutea, mâinile;
c) cauză, copilărie, franțuzească;
d) deasupra, picioare, zmeul.

11. (0,6 p.) În enunțul „Nicio comoară nu putea plăti acea izbândă.”, subiectul este exprimat prin:
a) pronume negativ;
b) substantiv comun;
c) verb predicativ la formă nepersonală;
d) pronume demonstrativ.

12. (0,6 p.) Rescrie enunțul următor, corectând greșelile de orice natură.
Întru cât toți ce-i interesați de participarea la competiție trebuiesc implicați am decis că ar fii bine să
stabilim data înpreună.
1. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a textului dramatic identificată în fragmentul dat prin
valorificarea cu o secvență potrivită.

2. Precizează, în câte un enunț, două elemente de versificație identificate în fragmentul dat prin valorificarea cu
o secvență potrivită.

3. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a textului epic identificată în fragmentul dat prin valorificarea cu
o secvență potrivită.

4. Extrage, din strofele următoare, două figuri de stil diferite și numește-le.

5. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a personajului Gena din fragmentul următor, menționând
mijlocul de caracterizare prin referire la o secvență semnificativă.
6. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a textului liric identificată în fragmentul dat prin valorificarea cu
o secvență potrivită.

7. Precizează, în două-trei enunțuri, un rol pe care indicațiile autorului (didascaliile) le au în fragmentul următor
prin valorificarea unei secvențe potrivite.

AT,- care?
CD,pe cine? Ce?
CI, cui?
CPrep
ȋnsă, iar, ci , dar = conjunctii coordonatoare adversative

3. Analizează frazele:
 Vrea 1/ să ajute oamenii, 2/ [ însă] se gândea 3/ cui îi va fi de folos.4/

PP ce vrea? CD PP la ceva CPrep

 Mă bucur// că el va auzi //ce s-a vorbit la școală.//

PP de ceva Cprep CD

 Mi-e frică// să vorbesc //cu cine nu cunoaște subiectul //despre care am aflat puțini.//

PP de ceva Cprep cu cine ?cu cineva CPrep ce subiect? Care subiect? AT

 La ce va face mâine// nu s-a gândit,// dar și-a adus aminte// că a promis o dezbatere.//

La ceva CPrep PP PP de promisiune CPrep

 Despre ce m-ai întrebat// se vorbește mult// și nu cred //că tema e interesantă//

CPrep PP PP ce nu cred? CD

 Spune în fiecare zi //că vine singur,// însă nu uită// să îl aducă și pe prietenul //cu care se juca în copilărie.

PP CD PP CD care prieten ? At

 Am auzit //că muncește mult, //de aceea vorbea despre extenuarea// care l-a cuprins. //

PP CD At

 Își plânge necazul cu cine ascultă ce trăiesc cei care sunt pesimiști.

 Vorbește despre ce vrea să facă în viitor, dar nu observă că nu e ascultat.

 Ea se teme să cânte în prezenţa altor persoane care o deranjează.

 Radu adoră să se joace la calculator, dar se gândeşte când va citi romanul care i s-a recomandat.

 Propunerea să învăţăm azi împreună este minunată şi mă bucur că te-ai hotărât să vii.

 Am auzit că mâine plecaţi în excursia dorită, pe care aţi planificat-o mai demult.

 A aflat că nu va veni încă primăvara şi nu se îndoiește de ce s-a anunţat la TV.

 Dana se gândeşte că va fi nevoită să înveţe pentru examenul ce este programat în iunie.

 Medicii ne spun că este nevoie să limităm consumul de sare, zahăr şi grăsimi.

 Am considerat să-ţi acord şansa pe care o meriţi, dar sper că vei aprecia asta.

 Ideea că te neglijez este o glumă ce aș dori să dispară dintre noi.

 Am auzit că le-ai făcut o farsă cui s-a întâmplat să asculte ce ai povestit.

4. Valorile morfologice și funcțiile sintactice pentru cuvintele evidențiate cu galben.