1. Alege litera corespunzătoare răspunsului corect.

Există triftong în ambele cuvinte din seria:

a) „copilăriei”, „ceaiul”.
b) „îngrămădeau”, „odaie”.
c) „picioarele”, „spuneau”.
d) „voiau”, „stăteau”.

2. Alege litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sunt diminutive toate cuvintele din seria:

a) „gânditor”, „călător”.
b) „băiețel”, „cartofior”.
c) „nepoți”, „drăguți”.
d) „micuți”, „pitic”.

3.Rescrie enunțul:

„O fâşie de pământ acoperită cu gazon, ce şerpuia pe deal în jos, şi era plină de tot felul de arbori interesanți … ”,
înlocuind cu câte un sinonim cuvintele „fâşie” și „arbori”.

4.Transcrie, din fragmentul următor, trei substantive aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza:

„Am izbutit să îndrept săniuța pe drum bun, simțeam strânsoarea fratelui meu ca un clește tremurător; m-a cuprins o
bucurie nebună când am săltat pe dâmbul de zăpadă și zborul mi s-a oprit.”

5.Rescrie enunțul

„Abia atunci învățam cârmuirea saniei”, transformând complementul direct într-o propoziție subordonată
corespunzătoare.(expansiunea)

6. Alcătuiește o propoziție afirmativă, în care adjectivul „simplu” să fie nume predicativ și o propoziție negativă, în care
substantivul „plop” să aibă funcția sintactică de complement direct.

7. Scrie varianta corectă pentru fiecare dintre cuvintele de mai jos din textul următor, preluat dintr-un mesaj al unui
coleg.

Cel / Ce-l mai bogat gospodar a / al satului are în curte decât / doar o sanie, pe care prichindei / prichindeii /
prichindeiii o iau / i-au la deal, când ninge. Uneori, au loc accidentări datorită / din pricina gheții.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citeste cu atenție textul următor:
„Mama a cumpărat prune ca să le dea copiilor după masa de prânz şi  le-a aşezat pe o farfurie.
Vania, care nu mai mâncase până atunci prune, le tot mirosea de zor. Tare-i mai plăcea cum miros şi tare-ar mai
fi vrut să le guste!
Tot dându-le aşa târcoale, băieţelul pândi clipa când nu era nimeni în odaie şi, nemaiputându-se stăpâni,
înhăţă cu mânuța o prună şi o mâncă. Când s-a apropiat ora prânzului, mama a numărat prunele, a văzut că
lipseşte una şi i-a spus tatălui.
Copiii stăteau cu părinţii la masă şi tatăl a întrebat:
– Ia să-mi spuneţi copii, nu cumva a mâncat cineva dintre voi o prună?
– Nu, au răspuns copiii în cor.
 Vania, roşu ca un rac, a spus şi el:
– Nu, n-am mâncat-o eu!
– Că unul dintre voi a mâncat o prună pe ascuns, nu-i frumos deloc, dar nu despre asta este vorba.
Nenorocirea-i alta. Fiecare prună are înăuntru un sâmbure şi dacă cineva nu ştie cum să le mănânce şi
înghite sâmburele, a doua zi moare. De asta mi-e frică!
Atunci Vania, galben la faţă, a zis repede:
– Ba nu, că sâmburele l-am aruncat pe fereastră.
Toţi au izbucnit în râs, iar Vania și-a dat seama de situație și a început să plângă.”
(Sâmburele – de Lev Nikolaevici Tolstoi)
A. 60 de puncte
1.Precizează funcția sintactică a cuvintelor evidențiate cu verde în text. 6 puncte
2.Transcrie propoziția subordonată din fraza „Vania, care nu mai mâncase până atunci prune, le tot mirosea de
zor “, menționând felul acesteia. 6 puncte
3.Indică felul propoziției subordonate evidențiate cu galben și realizează contragerea acesteia. 6 puncte
4.Realizează expansiunea cuvântului evidențiat cu albastru în propoziția corespunzătoare, precizându-i felul.
6 puncte
5.Alcătuiește o frază în care să existe o propoziție completivă indirectă, introdusă printr-un pronume relativ , al
cărei termen regent să fie verbul a  oferi. 6 puncte
6.Numește tipul de narator din text, justificându-ți răspunsul printr-un fragment relevant. 6 puncte
7.Menționează o trăsătură a personajului Vania și modalitatea de caracterizare, ilustrându-le cu exemple din
text. 6 puncte
8. Crezi că relația dintre copii și părinți bazată pe sinceritate este benefică? Motivează-ți răspunsul, în min.50
de cuvinte, valorificând textul dat. 6 puncte
9.Precizează tiparul textual din secvența „ Când s-a apropiat ora prânzului, mama a numărat prunele, a văzut
că lipseşte una şi i-a spus tatălui”, menționând o caracteristică a acestuia. 6 puncte
10. Asociază fragmentul din Sâmburele – de Lev Nikolaevici Tolstoi cu un alt text literar studiat la clasă sau citit
ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o
secvență relevantă din fiecare text.

1. (0,6 p.) Construiește o frază alcătuită din două propoziții, în care să existe o propoziție subordonată
atributivă.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
2. (0,6 p.) Alcătuiește o frază în care să existe o propoziție completivă indirectă, introdusă prin adjectivul
pronominal „oricare”, al cărei termen regent să fie verbul „a povesti”.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

3. (0,6 p.) Transcrie propoziția subordonată din fraza „– Nu este ăsta adevărul, domnule general, și nu
vreau să vă înșel o clipă mai mult.”, menționând felul acesteia.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

4. (0,8 p.) Precizează valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în enunțul: „Primele
clipe de lumină ale zilei mă găsesc urcând în ritm susținut serpentinele unui drumeag înnoroiat, ce mă
duce în linie ascendentă deasupra localității Hobița.”
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

5. (0,6 p.) Transformă construcția activă din fragmentul următor în construcție pasivă:
Mama gătește ciorbă în fiecare săptămână.
___________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
6. (0,6 p.) Construiește un enunț despre sportul preferat care să fie alcătuit din două propoziții principale
aflate în raport de coordonare adversativă.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

7. (0,9 p.) Rescrie fragmentul următor, trecând verbele de la indicativ, timpul prezent la timpul imperfect,
modul indicativ: „Când sunt cu tata acasă lucrurile se desfășoară mult mai în avantajul meu. Mă trimite
la culcare cu o voce care ar vrea să fie imperativă. Și-ncepea ritualul...”.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

8. (0,6 p.) Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul „pădure” să fie atribut și o propoziție
interogativă în care verbul „a rămâne” să aibă valoare copulativă.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

9. (0,9 p.) Scrie 3 trăsături ale textului narativ literar/epic.

_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

10. (0,6 p.) Conțin diftong toate cuvintele din seria:

a) amândoi, căciula, usturimea;
b) boieri, izbutea, mâinile;
c) cauză, copilărie, franțuzească;
d) deasupra, picioare, zmeul.
 11. (0,6 p.) În enunțul „Nicio comoară nu putea plăti acea izbândă.”, subiectul este exprimat prin:
a) pronume negativ;
b) substantiv comun;
c) verb predicativ la formă nepersonală;
d) pronume demonstrativ.

12. (0,6 p.) Rescrie enunțul următor, corectând greșelile de orice natură.
Întru cât toți ce-i interesați de participarea la competiție trebuiesc implicați am decis că ar fii bine să
stabilim data înpreună.

1. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a textului dramatic identificată în fragmentul dat prin
valorificarea cu o secvență potrivită.

2. Precizează, în câte un enunț, două elemente de versificație identificate în fragmentul dat prin valorificarea cu
o secvență potrivită.

3. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a textului epic identificată în fragmentul dat prin valorificarea cu
o secvență potrivită.

4. Extrage, din strofele următoare, două figuri de stil diferite și numește-le.

5. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a personajului Gena din fragmentul următor, menționând
mijlocul de caracterizare prin referire la o secvență semnificativă.

6. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a textului liric identificată în fragmentul dat prin valorificarea cu
o secvență potrivită.

7. Precizează, în două-trei enunțuri, un rol pe care indicațiile autorului (didascaliile) le au în fragmentul următor
prin valorificarea unei secvențe potrivite.

3. Analizează frazele:
 Vrea 1/ să ajute oamenii, 2/ [ însă] se gândea 3/ cui îi va fi de folos.4/ P1=PP; P2=CD; P3=PP; P4=CP

 Mă bucur că el va auzi ce s-a vorbit la școală.

 Mi-e frică să vorbesc cu cine nu cunoaște subiectul despre care am aflat puțini.

 La ce va face mâine nu s-a gândit, dar și-a adus aminte că a promis o dezbatere.

 Despre ce m-ai întrebat se vorbește mult și nu cred că tema e interesantă

 Spune în fiecare zi că vine singur, însă nu uită să îl aducă și pe prietenul cu care se juca în copilărie.

 Am auzit că muncește mult, de aceea vorbea despre extenuarea care l-a cuprins.

 Își plânge necazul cu cine ascultă ce trăiesc cei care sunt pesimiști.

 Vorbește despre ce vrea să facă în viitor, dar nu observă că nu e ascultat.

 Ea se teme să cânte în prezenţa altor persoane care o deranjează.

 Radu adoră să se joace la calculator, dar se gândeşte când va citi romanul care i s-a recomandat.

 Propunerea să învăţăm azi împreună este minunată şi mă bucur că te-ai hotărât să vii.

 Am auzit că mâine plecaţi în excursia dorită, pe care aţi planificat-o mai demult.

 A aflat că nu va veni încă primăvara şi nu se îndoiește de ce s-a anunţat la TV.

 Dana se gândeşte că va fi nevoită să înveţe pentru examenul ce este programat în iunie.

 Medicii ne spun că este nevoie să limităm consumul de sare, zahăr şi grăsimi.

 Am considerat să-ţi acord şansa pe care o meriţi, dar sper că vei aprecia asta.

 Ideea că te neglijez este o glumă ce aș dori să dispară dintre noi.

 Am auzit că le-ai făcut o farsă cui s-a întâmplat să asculte ce ai povestit.

4. Valorile morfologice și funcțiile sintactice pentru cuvintele evidențiate cu galben.