FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

EDIŢIA 2023-2024 / ETAPA I – 12 ianuarie 2024
COMPER – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA a VIII-a

Numele: .........................................................................................................................................................
Prenumele: .....................................................................................................................................................
Școala: .................................................................................................................. / Clasa: ............................
Codul C.I.C. (codul de identificare Comper) al elevului: ..........................................................................
Codul C.I.C. (codul de identificare Comper) al profesorului mentor:.....................................................

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 90 de minute.

Citește cu atenție textele pentru a putea rezolva cerințele legate de acestea, apoi bifează
în grilă răspunsurile corecte.

A. Cititul nu mai e ceva dorit, ci, mai degrabă, etichetat și plasat la capitolul „trebuie”. Un
trebuie care omoară din start ideea plăcerii. „Știu că trebuie, dar…” – cam așa își încep
majoritatea părinților „scuza” pentru lipsa de lectură din viața copiilor. Cei mai mulți „se roagă”
de copii să citească, sau alții îi obligă. Sunt foarte puțini cei conștienți că trebuie să le insufle
dorința voluntară de a citi.
Țin minte, tot din copilărie, că bunicul avea tabietul său fix. De la ora 3 după amiaza își
făcea un ceai, se așeza în fotoliul verde de lângă bibliotecă, și începea să citească. Pentru mine
era, în primul rând, o imagine de liniște și siguranță: orice s-ar fi întâmplat, aceea era ora când,
zilnic, se petrecea același lucru. Dar mai era ceva: imaginea lui, în fotoliu, cu ceai și carte, îmi
provoca o curiozitate enormă. Îmi doream să știu să citesc pentru că atunci când citea, bunicul
părea că intră într-un alt univers. Îl priveam cu coada ochiului și-l observam. Pe când dădea
paginile, surâdea sau se încrunta, părând că între coperțile cărții se petrece o altă realitate, la care
nu aveam încă acces, dar pe care voiam să o cunosc cât mai repede (ca să văd cu cine „vorbește”
bunicul).
(Stela Giurgeanu, De ce nu mai citesc copiii?, publicat în Dilema Veche, nr. 672
din 5–11 ianuarie 2017, fragment preluat de pe
https://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/de-ce-nu-mai-citesc-copiii)

B. Cartea cea mai plină de aventuri pe care o citisem nu a fost una de basme sau de Jules Verne,
nici Omul-amfibie, Cei trei mușchetari sau După douăzeci de ani, nici Fausta, Colierul Reginei sau
Cocoșatul, nici Aventurile lui Gordon Pym sau Călătoria lui Magellan, nici Homunculus a lui
Dlavilscikov, nici cartea despre Ulu, capătul lumii sau Expediția Kon-Tiki, nici Lumea tăcerii sau
sumedenia de cărticele din colecția științifico-fantastică, pe care le răsfoisem și le abandonasem
repede, nici cele cu zmei, balauri cu șapte capete și prințese și nici cartea aceea cu poezii despre
flori, cu minunatele ilustrații, din care nu îmi amintesc foarte clar decât că era extraordinar de
lucioasă și parfumată ca o chewing-gum de fructe și pe care o consideram cea mai domnișoară
dintre cărți.
Cea mai ciudată carte pe care o citisem la vârsta când nu reții mare lucru din cărți era una
fără acțiune și fără personaje, dar care îmi stârnise toate simțurile, imaginația […].
Era o veche și pătată carte de bucate, cu desene sofisticate în tuș negru, în care se amestecau
cuvinte necunoscute, cuvinte domestice și sălbatice denumind mirosuri, materii, substanțe, instru-
mente, animale și plante, culori, consistențe – și în care căutam până la amețeală amănunte

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa I – 2023-2024, Clasa a VIII-a

1
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

picante, așa cum aveam să fac mai târziu stând aplecată peste reproduceri după Bosch și Bruegel.
Ea a fost multă vreme cartea mea de căpătâi…
(Simona Popescu, Exuvii, fragment)

C. Mo lăcuise lada în roșu, un roșu ca macul, floarea preferată a lui Meggie, ale cărei petale se
puteau presa atât de bine între câteva pagini de carte și ale căror pistiluri imprimau pe piele un
model stelar. Pe capac, Mo scrisese cu litere splendide, răsucite „Lada cu comori a lui Meggie”,
iar înăuntru era căptușită cu tafta de un negru strălucitor. Din pânză nu se vedea în orice caz
nimic, căci Meggie avea multe cărți preferate. Și mereu se adăuga o carte dintr-o nouă călătorie,
dintr-un alt loc. „Dacă iei cu tine o carte la drum, zisese Mo, când i-o pusese pe prima în ladă,
atunci se petrece ceva ciudat: cartea o să înceapă să-ți strângă amintirile. Mai târziu nu trebuie
decât s-o deschizi, și ai să fii acolo unde ai citit-o prima dată. Chiar de la primele cuvinte, se vor
reîntoarce toate: imaginile, mirosurile, înghețata pe care ai mâncat-o citind… Crede-mă, cărțile
sunt ca hârtia de muște. De nimic nu se prind amintirile atât de bine ca de paginile tipărite.”
Probabil avea dreptate în privința asta. Dar Meggie își lua cu ea cărțile la drum și din altă
pricină. Erau căminul ei în locurile străine – glasuri familiare, prieteni cu care nu se certa
niciodată, prieteni înțelepți, puternici, temerari, spălați cu toate apele lumii, încercați în aventuri.
Cărțile ei o îmbărbătau când era tristă și-i alungau plictiseala […] Unele cărți o însoțeau de
fiecare dată, altele rămâneau acasă, căci nu se potriveau cu scopul călătoriei sau trebuiau să facă
loc unei povești noi, încă necunoscute.
Meggie mângâia cotoarele arcuite. Ce fel de povești trebuia să ia cu ea de astă dată? Ce
povești ajutau împotriva spaimei care se furișase noaptea trecută în casă? Ce ar fi să încerce o
poveste cu minciuni? se gândi Meggie. Mo o mințea. Mințea, deși știa că ea îi vedea minciunile de
fiecare dată după nas. Pinocchio, se gândi Meggie. Nu. Prea neliniștitor.
(Cornelia Funke, Inimă de cerneală, fragment)

STANDARD

1. Conform informațiilor prezentate în textul A, bunicul autoarei obișnuia:

a. să facă ceai;
b. să-și facă un ceai și să citească;
c. să citească;
d. să privească din fotoliu.

2. După cum reiese din textul A, autoarea ar fi vrut să știe să citească:

a. pentru că așa „trebuie”;
b. ca să aibă o „scuză”;
c. ca să vadă cu cine „vorbește” bunicul;
d. pentru că o obligau părinții.

3. Cartea pe care personajul-narator din textul B o consideră cea mai domnișoară dintre cărți este:
a. cartea despre Ulu;
b. cartea cu poezii despre flori;
c. Cei trei mușchetari sau După douăzeci de ani;
d. Lumea tăcerii.

4. Floarea preferată a lui Meggie, personaj din textul C, este:

a. trandafirul; b. macul; c. albăstreaua; d. panseluța.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa I – 2023-2024, Clasa a VIII-a

2
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

5. Paronimul cuvântului familiare (glasuri familiare, prieteni cu care nu se certa niciodată,

prieteni înțelepți, puternici, temerari…) este utilizat corect în enunțul:
a. Nu poți fi prietenoasă cu toată lumea.
b. Avea un chip familial.
c. Nu am ajuns la petrecere din motive familiale.
d. Am vizitat locurile familiale altădată.

6. Apare un derivat diminutival în varianta de răspuns:

a. orice s-ar fi întâmplat, aceea era ora când, zilnic, se petrecea același lucru.;
b. sumedenia de cărticele din colecția științifico-fantastică, pe care le răsfoisem și le aban-
donasem repede…;
c. Meggie avea multe cărți preferate;
d. Unele cărți o însoțeau de fiecare dată.

7. Apar două cuvinte formate prin conversiune în varianta de răspuns:

a. trebuie să le insufle dorința voluntară de a citi;
b. nu îmi amintesc foarte clar…;
c. Cititul nu mai e ceva dorit, ci, mai degrabă, etichetat și plasat la capitolul „trebuie”. Un
trebuie care omoară din start ideea plăcerii.
d. Meggie avea multe cărți preferate.

8. Cuvântul aceea (cartea aceea) din textul B conține:

a. un diftong;
b. un triftong;
c. două situații de hiat;
d. un diftong și un hiat.

9. În cuvântul extraordinar sunt:

a. 12 litere, 12 sunete;
b. 12 litere, 13 sunete;
c. 12 litere, 11 sunete;
d. 13 litere, 12 sunete.

10. Apare un predicat verbal exprimat prin verb la modul indicativ, timp viitor popular, în
varianta de răspuns:
a. Chiar de la primele cuvinte, se vor reîntoarce…;
b. ai să fii acolo unde ai citit-o prima dată;
c. Ce fel de povești trebuia să ia cu ea de astă dată?;
d. pe care voiam să o cunosc cât mai repede.

11. În secvența Pe când dădea paginile, surâdea sau se încrunta, părând că între coperțile cărții
se petrece o altă realitate, la care nu aveam încă acces, numărul predicatelor este:
a. trei;
b. patru;
c. cinci;
d. șase.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa I – 2023-2024, Clasa a VIII-a

3
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

12. Ultima propoziție din textul B este:

a. dezvoltată, asertivă, cu subiect exprimat;
b. dezvoltată, exclamativă, cu subiect inclus;
c. simplă, asertivă, cu subiect subînțeles;
d. simplă, interogativă, cu subiect inclus.

13. Secvența care conține numai propoziții aflate în raport de coordonare adversativă este:
a. Cei mai mulți „se roagă” de copii să citească, sau alții îi obligă.
b. Cea mai ciudată carte pe care o citisem la vârsta când nu reții mare lucru din cărți era
una fără acțiune și fără personaje…
c. Cărțile ei o îmbărbătau când era tristă și-i alungau plictiseala.
d. Pe capac, Mo scrisese cu litere splendide, răsucite „Lada cu comori a lui Meggie”, iar
înăuntru era căptușită cu tafta de un negru strălucitor.

14. Primul predicat din secvența: Crede-mă, cărțile sunt ca hârtia de muște. este exprimat prin:
a. verb predicativ la modul imperativ;
b. locuțiune verbală;
c. verb predicativ la modul indicativ;
d. verb impersonal.

15. În secvența: era extraordinar de lucioasă și parfumată ca o chewing-gum de fructe… apar

următoarele figuri de stil:
a. epitetul, personificarea;
b. epitetul, enumerația;
c. personificarea, comparația;
d. epitetul, comparația.

16. „Comorile” din „Lada cu comori a lui Meggie” sunt:

a. florile;
b. călătoriile;
c. cărțile preferate;
d. dulciurile.

EXCELENȚĂ

17. Apare tiparul textual descriptiv:

a. numai în textul A;
b. numai în textul B;
c. în textele B și C;
d. numai în textul C.

18. Următoarea afirmație este corectă:

a. Textele A și C sunt texte argumentative.
b. Textul B este un text narativ nonliterar.
c. Textele A, B, C sunt texte literare.
d. Textele A, B și C surprind imaginea unui cititor pasionat.

Itemii 1-16 se notează cu câte 5 puncte fiecare; itemii 17-18 se notează cu câte 10 puncte fiecare.
Total: 100 de puncte.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa I – 2023-2024, Clasa a VIII-a

4