Sunteți pe pagina 1din 12

Caracterizare directa

1. narator
2. Alte personaje
3. Autocaterizare

Caracterizare indirectă
- Fapte
- Atitudine
- Comportament
- Limbaj
- Gândurile
- Relațiile cu alte personaje
- Numele

TRĂSĂTURĂ – MIJLOC DE CARACTERIZARE – SECVENȚA


COMENTATĂ, UN DOAR CITATĂ
CE? Bunătatea
CUM ¿ caracterizare directă („bătrânule bun”)
Carcaterizare indirectă (fapte = ajută oamenii din stația de
tramvai …..)

UNDE? – secvența în care ……


SABLON PENTRU COMPLETIVA DIRECTĂ

A. NU ȘTIU 1/ CÂND/UNDE/CUM/CÂT PLECI. /2


Adverbe relative

B. NU ȘTIU CARE/CINE/CUI/ CE / CÂȚI/ CÂTE va pleca/vor


pleca.
Pronume relative

c. CONJUCȚII SUBORDONATOARE
CĂ, SĂ, DACĂ
NU ȘTIU CĂ vei pleca.
Un știu dacă vei pleca

Uite pe cine ai așteptat și pe cine ai văzut.

2
Mama știa că Dorina va începe lecțiile de pian.

L-am văzut pe băiatul pe care îl știam din tabără si pe care il


iubeste diriginta.
Substantiv -------- ATRIBUT
VERBUL
INTERJECTIE ( UITE cine vine; BRAVO cui citește)

COMPLETIVA INDIRECTA
OFER COPILULUI O CIOCO.

Ofer cui este copil și cui mai vrea o


cioco.

Mă gândesc la cine are teme și la cine este ocupat.

Casa al cărei acoperiș s-a rupt e a mea. (acord în


crucișat = pronume)
OFER CUI VREA. – sablón completiva indirecta
OFER o cioco căruia vreau.
Căruia = care = căreia= cărora - pronume relative

Completiva prepozională

MĂ GÂNDESC LA CINE VINE


MĂ GÂNDESC CUI OFER.
Ați auzit/ că domnia lui s-a sfârșit / și CĂ a venit în scaunul
țării Alexandru-Vodă/, pe care și noi l-am ajutat/ și l-am
sprijinit ./
……………………. Alexandru Vodă AJUTAT ȘI SPRIJINIT de noi.
Transformare unei propozitii în PARTE DE PROPOZITIE =
contragere
EXPANSIUNE - transformarea unui cuvânt în propozitie
Stiu ceva important .
Stiu că era un lucru important.
Stiu că era un lucru care era important.
Că, să, dacă = conjunctii subordonatoare

Baba Dochia era o soacră rea /care s-a gândit /să își trimită
nora după fragi. /

Care, cine/cui, ce, câti/câte – pronume relative


Unde , cum , cand – adverbe relative
Că, să, dacă - conjunctii subordonatoare

CARE vine? – pronume interogativ


CINE vine?
CARE vine /când e noapte? /

Substantivul „măr” – complement direct – prop negativă


Nu am mincat mărul.
Mărul nu a fost cules. (subiect)
Eu am un măr.
Eu o văd pe Ionela.

Prop. Interogativă – subst. „copil” – complement indirect

OFER copilului.
Cand ofer copilului ceva?
Ce bine este s oferi copilului ….

Subst. „familia” – complement prepozitional


Mă gândesc la familia mea.
Gândește-te la familia ta!
Carte – atribut
Coperta cărții e roșie.
Pretul de pe carte e mare.
Textl din carte …..

Pronumele „celalalt”
Fratele celuilalt
Caietul de la celalalt

1. NU ieșiți din sală înaintea timpului alocat!


2. CITIȚI CU ATENȚIE cerințele și textele!
3. Subliniati cu creionul cuvintele cheie din cerință!
4. Scrieti pe ciornă și numărați cuvintele la cerintele 7,8,9 +
rezumat!
5. Atentie la virgule și ortograme!

Un moș i-a dat fetei o mână de fructe 1/și Dochia nu și-a dat
seama 2/că încă n-a venit primăvara. 3/

a-și da seama = a înțelege


SE = S- SE DUCE/S-A DUS
ÎȘI = ȘI- ȘI-A ZIS / ZICÂNDU-ȘI
1 = PP
2 = PP
3 = completivă prepozițională!!!!!!!!
Isi dă seama DE CEVA

3
Baba a urcat la munte /și s-a bucurat / că poate/ să
arunce pe rând cele nouă cojoace /pe care le avea. /

Cele nouă = numeral cardinal, valoare adjectivala ,


atribut adjectival , AC

Cele două merg. = Valoare pronominală, subiect, caz N

CELE două = Atribut adjectival – val adj = Cele două fete


Atribut pronominal = Florile de la cele două sunt mici.

Cele + adjectiv sau numelal = articol demostrativ

Cele două – complement indirect

Ofer celor două o carte.

Strada 27 – numeral cu val substantivală


Tram 9
Nu s-a temut/ că plouă/, dar apa s-a făcut gheață /și ea a

devenit o stâncă/ pe care oricine o poate vedea în


Ceahlău. /

POATE VEDEA , POATE GÂNDI


A PUTUT MERGE
VA PUTEA RÂDE

POATE /SĂ MEARGĂ /

CINE SI CUI ......


!!!!! NU DEVIN ADJECTIVE
PRONOMINALE!!!

ORICINE = NU DEVINE ADJECTIV PRONOMINAL

Își dădea seama /că iubirea aceasta îl depărtează de toate


credințele lui/ și totuși simțea /că fără ea i s-ar istovi inima /și
viața și-ar pierde orice rost,/ iar lumea ar deveni un pustiu
fără margini. /
Casa lui
Lui îi dau....

Lui George, Lui Mike


ARTICOL HOTĂRÂT
Casa băiatului
Casa lui George

Un băiat – niște băieți


O fată – niște fete
Casa unui băiat
Casele unor băieți

Totuși = adverb de mod

Află, fiule al meu iubit, / reluă marele preot, /că a venit


vremea /să te pregătești /să faci cale lungă. /

Tu nu afla
Tu află (modul IMPERATIV), fiule
(cazul vocativ)
Modul imperativ – formă NEGATIVĂ

TU nu+infinitiv
Mănâncă!
Nu mânca!
Află!
Nu afla!
Mergi!
Nu merge!
Zi ceva!
Nu ZICE ceva!
FĂ mâncare!
Nu face mâncare!
A lua
IA mâncare!
NU LUA!

S-ar putea să vă placă și