SUBIECT

Este partea principala de propozitie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului.

Intrebari:
Cine? pentru persoane Ana scrie frumos.
Ce? pentru obiecte Catalogul este pe masa.

A. FELURILE SUBIECTULUI

s
S
ie
n
z
u
u
x
n
e
b
r
b
p
e
ic
d
n
ri
lx
e
to
ie
ep
tu
l(
c
rm
s
e
e
ts
ria
n
(t(
m
u
a
ip
p
.
.t
n
e
a
x
I
Iit
II
,)
s
t
I
a
)I
)
II. Subiectul mai poate fi:
a) Simplu: Virgil este un elev bun.
b) Multiplu: Virgil si Corina au luat note bune.
c) Repetat (anticipat/ reluat): Vine el tata. Virtutea, pentru dansii, ea nu exista!
d) Dezvoltat: Nu-I cine conduce. N-are cine veni.
B. CAZURILE SUBIECTULUI

N: Andrei este colegul meu. Cine este la usa?

G: Ai casei au plecat. Am angajat pe fata/ cui a meritat./
D: Dau zece/ cui merita./
Ac: Cu totii au plecat la biblioteca. El se temea/ de ce se intamplase./ Ei n-au venit/ din
cauza a ceea ce se intamplase./ (din cauza a ceea ce Ac.)

C. DEZVOLTARE CONTRAGERE

Subiectul se dezvolta in SB, iar SB se contrage in sb.

Harnicul va reusi in viata.

Cine este harnic/ va reusi in viata./

Sa fii om/ este lucru mare./

A fi om este lucru mare.

Sa sapi/ este cel mai greu./

Sapatul este cel mai greu.

D. Subiectul se exprima prin:

Substantive: Maria scrie.

Pronume diferite: Acela nu e colegul meu. Stim/ care e vinovat./
Numerale cu valoare substantivala: Trei au luat premiul.
Verbe la moduri nepredicative:
o A invata este datoria ta. (vb la inf)
o A se da de-a rostogolul era placerea lui. (loc vb la inf)
o A deveni/ ce-ti doresti/ este greu./
o Se aude latrand. (vb la gerunziu)
o De invatat este cel mai usor. (vb la supin)
Interjectie: Se aude cip-cirip la geam
Substantive obtinute prin conversiune: bogatul, eul, zecele, un oarecare, un te miri
cine, intrandul, oful, cel cu judecata, cel cu noroc etc.

E. PUNCTUATIA SUBIECTULUI

Subiectul nu se separa de predicat, de verbul copulative sau de atribut !!! Exista exceptii in
cazul apozitiilor, propozitiilor incidentale etc.
Ex. Alin, vecinul nostru, este medic.

F. CAZURI SPECIALE ! ATENTIE MAXIMA !!!

Sunt subiecte, nu sunt nume predicative:

 E luni. E primavara. E martie. E ger.
Mi-e foame/ sete/ dor/ frig/ teama/ frica/ lehamite
E vorba/ nevoie/ cazul/ timpul/ momentul

Alte subiecte greu de recunoscut:

De ger/ ce este/ (de ger = ccz; ce = sub, pentru ca se inlocuieste cu ger este)
Ramane de vazut/ ce face./ (de vazut = sb; P2 = CD, nu subiectiva, pt ca predicatul are
deja subiect)
E greu de stabilit/ ce va face./ (de stabilit = sb; P2 = CD, pt ca predicatul are deja
subiect)
De teama/ ce-i era/ ( de teama = ccz; ce = sub, pentru ca se inlocuieste cu ii era
teama)
El se temea/ de ce i se aratase in vis./ (de ce = sub, pentru ca avem un verb impersonal si
se inlocuieste cu i se aratase o intamplare)

Obs. Sa nu uitam de subiectul exprimat prin SB. De asemenea, sa nu uitam de subiectul

exprimat prin pronume relativ, care desi introduce o anumita subordonata, are functie
sintactica in alta subordonata.

Ex. Eu stiu/ ce trebuie/ si e bine/ sa se intample cu copilul meu./

Trebuie = vb impers.
E bine = expresie vb impers.
e bines sa se intample ceva cu copilul meu./
 SUBIECTIVA

Este subordonata care joaca rol de subiect pentru un element regent din propozitia regenta.

Sfat: Putem verifica SB prin substantivul abstract faptul.

Ex. Se aude/ ca vom pleca maine./ => Se aude faptul.

Intrebari:
Cine? Cine se numeste Maria/ spune adevarul./
Cine spune adevarul? Maria.
Ce? Este bine/ sa stim teoria./
Ce este bine? Faptul de a sti teoria.

A. ELEMENTUL REGENT AL SB

a. Un verb copulativ impersonal

Cand am o datorie/ este/ ca si cum ar arde casa./
o P1 = SB; P2 = PP; P3 = PR;
Daca nu citeste mult/ inseamna/ ca nu va sti./
o P1 = SB; P2 = PP; P3 = PR;

b. Verbul a fi predicativ si impersonal (= a se intampla, a trebui)

Daca e/ sa reuseasca/, reuseste./
o P1 = CDT; P2 = SB; P3 = PP;
Era/ sa cada./
o P1 = PP; P2 = SB;
Si/ de-ar fi/ sa mor/
o P1 = PP; P2 = CDT; P3 = SB;

c. Un verb predicativ impersonal: urmeaza, ramane, ajunge, nu conteaza, nu importa,

reiese
Ajunge/ cat ai vorbit!
o P1 = PP; P2 = SB;
Ramane/ sa discutam./
o P1 = PP; P2 = SB;

d. Un verb predicativ impersonal, la diateza reflexiva: a-i placea, a-i conveni, a-i parea, a-i
veni, a-l durea, a-l deranja, a-l supara, a-l mira, a-l nelinisti, a-l astepta etc.
Imi place/ sa invat./
o P1 = PP; P2 = SB; (imi place invatatul)
Ne asteapta/ ce ne-a fost dat./
o P1 = PP; P2 = SB;
Ma doare/ ca nu esti silitor./
o P1 = PP; P2 = SB;

e. un verb predicativ impersonal, la diateza reflexive, cu pronume reflexiv in Ac., fara f.s.
 se intampla, se cade, se cuvine, se zvoneste, se presupune, se zice, se spune, se stie, se
aude, se crede etc.
Se presupune/ca stie ceva./
Se aude/ ca va ploua./

f. Un verb predicativ impersonal la diateza pasiva: a-i fi dat, a-i fi ursit, a-i fi scris, a-i fi
predestinate, e hotarat, e stabilit, e indicat, e stiut etc.
I-a fost dat/ sa aiba talent./
E stabilit/ sa se mareasca pensiile./

g. O expresie verbal impersonala cu rol de predicat nominal, alcatuita din verb copulativ
+ adv/ loc adv. e bine, e frumos, e normal, e clar, e firesc, pare normal, devine clar, e de
necrezut, e in zadar, e de stiut, e de neimaginat, e de vazut, pare de prisos, pare de necrezut
etc.
E bine/ sa citesti./
E de prisos/ sa explic unui incapabil./
E de neimaginat/ ce a facut la teza./
E in zadar/ sa lupti contra lor./

h. Adverbele sau locutiunile adverbiale predicative cu f.s. de predicat verbal: desigur,

bineinteles, fireste, pesemne, fara indoiala (ca), fara doar si poate (ca), de buna seama
(ca), cu siguranta (ca) etc.
Fireste/ ca a invatat./
Fara indoiala/ ca va veni./

i. Un verb predicativ care nu are subiect

Merge la mare/ cine are bani./
Sa plateasca/ cui i-e sete./

j. Locutiune verbala impersonala, intranzitiva a-i face placere, a avea rost, a-i trece prin
cap etc.
Nu are rost/ sa te superi./
Imi face placere/ sa ajut pe altii./

OBS. Atentie la: evident/ normal/ bine/ adevarat/ suficient/ destul ca , pentru ca sunt
predicate nominale.
Ex. Adevarat/ ca facea minuni./ (e adevarat)
Normal/ ca va vorbi./ (e normal)

OBS. Structura dat fiind (ca) este un complement de cauza exprimat prin verb predicativ la
diateza pasiva si intotdeauna introduce o SB.

OBS. PUNCTUATIE- Asa cum subiecul nu se desparte prin virgula de predicat, la fel si SB nu
se desparte, de regula, de regenta.

Elemente de relatie care introduce subiectiva:

a) conjunctiile: Se stie/ ca ea canta frumos./
b) loc. conj. Cum ca: Se stie/ cum ca este copil cuminte./
c) pron. relative si adj. relative: Cine fuge dupa doi iepuri/, nu prinde niciunul./
Nu se stie/ ce destin avem./
d) pron. nehotarate si adj. nehotarate, compuse cu ori: Oricine este prezent/ sa taca./
Oricare om vine la mine/ e educat./
e) adverbe relative: Nu se stie/ cand (unde, cum, cat) vor pleca./

OBS. Sa nu ne lasam inselati! Chiar si un verb la un mod nepersonal poate fi element regent
pentru o subiectiva, daca se incadreaza in lista de mai sus.
Ex. Auzindu-se/ ca va ploua/ lumea a plecat./
Auzindu-se = vb. Predicativ impersonal, la gerunziu, f.s. de complement de cauza