Cazurile si functiile sintactice ale substantivului

CAZ ÎNTREBĂRI POSIBILE FUNCȚII SINTACTICE POSIBILE

Nominati
cine? ce? care? subiect, nume predicativ, atribut
v

complement direct, complement indirect,

ce? pe cine? pe ce? cu cine? cu
complement de agent, atribut substantival
ce? la cine? la ce? despre cine?
prepozițional, nume predicativ, complement
despre ce? lângă cine? lângă
Acuzativ circumstanţial de loc, complement
ce? de la cine? de la ce? unde?
circumstanțial de timp, complement
de unde? până unde? când?
circumstanțial de mod, complement
cum? care? ce fel de?
circumstanțial de scop

atribut substantival genitival, atribut

substantival prepoziţional, atribut
substantival apoziţional, nume predicativ,
complement indirect, complement
Genitiv al cui? a cui? ai cui? ale cui?
circumstanțial de timp, complement
circumstanțial de loc, complement
circumstanțial de mod, complement
circumstanțial de scop

atribut substantival prepoziţional, atribut

apoziţional, nume predicativ, complement
Dativ cui?
indirect, complement circumstanțial de mod,
complement circumstanțial de cauză

Vocativ – –

Funcții sintactice la cazul Nominativ

Subiect : Cartea este pe masă. (întrebare: Ce este pe masă?)
Studentul a trecut examenul cu notă mare. (întrebare: Cine a trecut examenul?)

Nume predicative :Aceasta este o femeie frumoasă. (întrebare: Ce este?)

Ea este Maria. (întrebare: Cine este?)

Atribut apozițional : Sora mea, Maria, este studentă. (întrebare: Care soră?)

Forme articulate la cazul nominativ

masculi sg /
omul / oamenii fratele / frații codrul / codrii fiul / fiii
n pl

sg / dealul / fluviul /
neutru teatrul / teatrele paiul / paiele
pl dealurile fluviile

sg / basmaua / vulpea /
feminin casa / casele ziua / zilele
pl basmalele vulpile

Forme nearticulate la cazul nominativ

masculin sg / pl (un / niște) om / oameni frate / frați codru / codri fiu / fii

neutru sg / pl (un / niște) deal / dealuri teatru / teatre fluviu / fluvii pai / paie

feminin sg / pl (o / niște) casă / case basma / basmale zi / zile vulpe / vulpi

Funcții sintactice la cazul Acuzativ

Complement direct : Vasile a văzut filmul recomandat. (întrebare: Ce a văzut?)

L-am așteptat pe Ionel câteva ore. (întrebare: Pe cine am așteptat?)
Complement indirect : Copiii se bucură de vremea bună. (întrebare: De ce se bucură?)
Am discutat despre concediu. (întrebare: Despre ce am discutat?)
Mă uit la Cristina. (întrebare: La cine mă uit?)
Am auzit de la Andrei că mâine avem liber. (întrebare: De la cine am auzit?)

Complement de agent : Hoțul a fost văzut de polițist. (întrebare: De cine a fost văzut?)
Poza făcută de Ioana este clară. (întrebare: De cine a fost făcută?)

Atribut substantival prepozițional: Mingea de baschet este albastră. (întrebare: Care

minge?)
Am pierdut cartea de poezii. (întrebare: Ce fel de carte?)

Nume predicativ : Mașina aceasta este de la tata. (întrebare: De la cine este?)

Florile sunt pentru mama. (întrebare: Pentru cine sunt?)
Mobila este de stejar.
Haina este fără fermoar.

Complement circums. de loc : Trenul merge până la Constanța. (întrebare: Până unde
merge?)
Copiii merg la școală. (întrebare: Unde merg?)
Avionul zboară spre Viena. (întrebare: Încotro zboară?)

Complement circums. de timp : Aștept de două zile un telefon de la tine. (întrebare: De

când aștept?)
Am timp două ore. (întrebare: Cât timp am?)
Profesorul așteaptă până luni lucrarea. (întrebare: Până când așteaptă?)

Complement circums. de mod: Băiatul vorbește cu mândrie de mama sa.(întrebare: Cum

vorbește?)
Fata este înaltă cât fratele ei. (întrebare: Cât de înaltă?)
Mașina aceea arată ca un avion. (întrebare: În ce fel arată?)
Complement circums. de scop : Am venit după fratele meu. (întrebare: Cu ce scop am
venit?)
Am pictat tabloul acesta pentru concurs. (întrebare: În ce scop am pictat?)

Forme articulate la cazul acuzativ

masculi sg /
omul / oamenii fratele / frații codrul / codrii fiul / fiii
n pl

sg / dealul / fluviul /
neutru teatrul / teatrele paiul / paiele
pl dealurile fluviile

sg / basmaua / vulpea /
feminin casa / casele ziua / zilele
pl basmalele vulpile

Forme nearticulate la cazul acuzativ

masculin sg / pl (un / niște) om / oameni frate / frați codru / codri fiu / fii

neutru sg / pl (un / niște) deal / dealuri teatru / teatre fluviu / fluvii pai / paie

feminin sg / pl (o / niște) casă / case basma / basmale zi / zile vulpe / vulpi

Funcții sintactice la cazul Genitiv

Atribut substantival genitival : Aceste cărți sunt ale fraților mei. (întrebare: Ale cui sunt?)
Mașina Cristinei este frumoasă. (A cui mașină?)
Atribut substantival prepozițional : Hainele din mijlocul casei trebuie aruncate.

Atribut substantival apozițional : Cartea fratelui meu, a lui Mihai, este ruptă. (întrebare: A
cui este?)

Nume predicativ: Cărțile sunt ale lui Mihai. (întrebare: Ale cui sunt?)

Complement indirect: Ei ai acționat contra legii.

Complement circumstanțial de timp : În cursul dimineții mergem la munte.

Complement circumstanțial de loc : Mașina este parcată în fața casei.

Complement circumstanțial de mod : Băiatul înota contra curentului râului.

Complement circumstanțial de scop : Elevul se pregătește zilnic în vederea reușitei la

examen.

Forme articulate la cazul genitiv

masculi sg / omului / codrului /

fratelui / fraților fiului / fiilor
n pl oamenilor codrilor

sg / dealului / teatrului / fluviului / numelui /

neutru
pl dealurilor teatrelor fluviilor numelor

sg / basmalei /
feminin casei / caselor zilei / zilelor vulpii / vulpilor
pl basmalelor

Forme nearticulate la cazul genitiv

masculi sg / (unui / codru /

om / oameni frate / frați fiu / fii
n pl unor) codri
 sg / (unui / deal / fluviu /
neutru teatru / teatre pai / paie
pl unor) dealuri fluvii

sg / (unei / basmale / vulpi /

feminin case / case zile / zile
pl unor) basmale vulpi

Funcții sintactice la cazul Dativ

Complement indirect : I-am cerut Mariei cartea. (întrebare: Cui i-am cerut?)
Fratelui meu i-a fost rău la școală. (întrebare: Cui i-a fost rău?)
Lui Alexandru i-au fost furate lucrurile. (întrebare: Cui i-au fost furate?)
Atribut substantival : Glorie eroilor neamului!

Atribut substantival prepozițional : Este o manifestare contrară normelor actuale.

Atribut apozițional : Îi voi fi mereu recunoscător profesorului de

matematică, domnului Ionescu.

Nume predicativ : Situl este conform cerințelor impuse.

Complement circumstanțial de loc : Stai locului! (întrebare: Unde (cui) să stai?)

Complement circums. de mod : Mihai se comportă asemenea fraților meu. (întrebare: Cum
se comportă?)

Complement circumstanțial de cauză : Din cauza disensiunilor ne-am certat.

Forme articulate la cazul dativ

masculi sg / omului / codrului /

fratelui / fraților fiului / fiilor
n pl oamenilor codrilor

sg / dealului / teatrului / fluviului / numelui /

neutru
pl dealurilor teatrelor fluviilor numelor

sg / basmalei /
feminin casei / caselor zilei / zilelor vulpii / vulpilor
pl basmalelor

Forme nearticulate la cazul dativ

masculi sg / (unui / codru /

om / oameni frate / frați fiu / fii
n pl unor) codri

neutru sg / (unui / deal / teatru / teatre fluviu / pai / paie

 pl unor) dealuri fluvii

sg / (unei / basmale / vulpi /

feminin case / case zile / zile
pl unor) basmale vulpi

Substantivul la cazul Vocativ

Substantivele la cazul vocativ nu au funcție sintactică. Aceste substantive exprimă o chemare,

o strigare, o invocație cu scopul de a atrage atenția asupra unei comunicări și se separă de restul
propoziției prin virgulă (inclusiv determinantul).
În general, substantivele la cazul vocativ sunt substantive proprii care denumesc nume de
persoane sau animale domestice. Atunci când este folosit procedeul personificării și numele de
animale, denumirile de obiecte, elementele naturii pot fi la cazul vocativ.

- Mihai, îmi spui ce citești?

- Mihai dragule, îmi spui ce citești?
Codrule, codruțule, / Ce mai faci, drăguțule... (Mihai Eminescu – Revedere)