Fise de lucry Fisé de lucru 1 oe, LECTURA Tipuri de texte Textul narativ (epic) Danii, vitnd cia ram pine, am cobort a magazinut Ait Erao veme splendid, neobisnuilé pentru luna ianuarie. C Seu, probabil, n typ, o mullime de celule cu amintin vs cul drumului, ca Socrate ‘Sd Se géndeascd la ade inrebat ce se intémpla. N-a locului o zi intreagé, ca problema, c&ci mi de ce ma purtam ca un Fiindca in cele a Incepuse anu, era a doug ard cay Presul din fata usii Intr-adevér, ies: mn Constatatfpsa celui deal, BPreS, dar sentimentul de ru sa Cristalizat abia ap ‘Am stuciatinris de ta cle din bloc. Juméitate n-aveau int: Tap tn el de res, may amint a bil Far’ aparStoare, iar jumeltalees ‘mpodobite cu un go; 1e cape jegoase, ung mai neplécute la vedere decat alta. ae Sa te stergi pe ceyg mai murdar decay Sd rezoly aceasta, ! Dantofi? Mi-au venit in Cap cateva solic ° Sicuvine, itera Pr "M8 SOCIAIE de care ma izbeam In 2004. Cea fein 28 $8 lnese pe usa, i i pentru cel cat al atonal presumes frag Ss blestemele lui Arghezi pe 4 Super Glue; sé sory Pe dos °alarma, ca la masinite scumpe; ilies Hotulet { (loana Pérvuleseu, Pes! as Naratoryy, textulyy dat ae Intamplares Prezent; Spatiul actiuni re in ipostaza ., +,deoarece «+ desfasoary in luna i} : ext?) © Cuvinte, / = te demonstreazé c& Irisa de lucru 2 : Textud: liric 1, infiripata, fiinta ploil mlédioase: ama ang eanuels gi fognitoare de matase. eri mii de fanfuri subfir, pana la bréu, oa rvoe pe rand, in treacat, pe apa turbure din rau, i ele fara numar ii erau mainile-ncarcate, 3 ir Sates, po ovare9l'e cvAToa po fae pe toate. it itea ori! razoare, prin gradind, trecea fosnind de-atét a name cu poala rochii, pe brazd&, proaspetele flori. Si-n toate inimile noastre, pe rand, trecand ca un paharnic, Tuma ca-n cupe faré numér, dintr-insul, plansul cel zadarnic. (Alice Célugaru, Ploaia) . Prezint& un sentiment/o emotie pe care o transmite poetul in textul dat. s - Inaginea ploii este sugerata: * de epitetul * de metafora ... * de personificarea . * de comparatia ... ¥ Fescrie din text o imagine vizualA gi una auditiva. Precizeaz rima gi misura poeziei. » Explic’, in min: rizoare, prin cea de a patra imum 50 de cuvinte, gradind, trecea fosn. strofa. sensul sintagmei Langa lind de-atatea ori I din - Prezinta, i in minimum 50 de cuvinte, “ntimentele transmise si elementele cadru, intr-un text textul-suport relatia dintre lui natural. de minimum 100 de cuvinte, demonstreaz§ cX este unul liric.Moduri de expunere Naratiunea chid gcolile. Nu cred sé fi asteptat cineva ziva asta ca mine, Noaptea, care trebuie sti facd loc pe pamént, raméne alba. Nu pot sé inchid ochil. Un framant, 6 nerabdare ciudaté fi fara ‘somnul. Cand zorile surad la ferestre, sar din asternut si ‘muimeu gand e sa aflu cat e ceasul, Pendula, draga mea prietena, mi -a ghicit. Bate imyivituri sonore, prelungi, care rasuné prin toate finta mea. Peste 0 ord plec cu tata la Craiova. ceaiul ma asteapté fierbinte, il sorb in graba. Tofi ai casei s-au trezit. In sufragerie, Mama, care mi pregatesto de trei zile bagajele, fot mai gaseste céte ceva de pus. E ingrioraté sitrist la razboi. Imi da mereu sfaturi cum sa ma pazesc 18, de parc m-as duce le de raceald, de colegi rai si de altele. Vine si tata. Mama Ti spune: vstroe trebuie neaparat s& vorbesti cu directorul s&-1 supravegheze indeaproape. Tata incuvinjeazé técut. Pare cam plictisit de atétea ‘stéruinfe, i! cuncaste pe director liceulu, au fost colegi de facuitate. Asta nui rau deloc. Coborin curtea casei. Afara e racoare siumed. Simt un fior de gheaté prin sira spindiril. Inc nu s-a crapat de ziua. Vazduhul e o umbra deasd care topeste zarile. Dealul din spatele casei arat ca o matahalé apocaliptica, gata s& se ndpusteasca asupra me ine se dest (Mihail Drumes, Elevul Dima dintr-a saptea) 1. Transcrie un reper de timp $i unul de spatiu din textul dat. 2. Numeste tipul de narator prezent in textul-suport $i justificd alegerea- 3. Formuleazd dou idei principale/secundare din textul dat. 4. Precizeaz’, intr-un enunt, un motiv pentru care mama este ingrijorata. 5. Prezint&, in minimum 50 de cuvinte, sentimentul pe care il ai tu la inceputul anului scolar- 100 de cuvinte, demonstreaz’ 8 6. Intr-un text de minimum at in textul-suport modul de expunere predominant utiliz este naratiunea. Fise de lucru 9143 de lucru 6 Fis é Descrierea de tip tablou inpleuralpluttor, adi in pémantul nou alcétit din aluiun,stuhur i aun si preface moartea ~ 0 Vial nous si Iniguraté trem. Plante Tees Sranteiau th soare. Lejnicioare albastre se catérau spre pamatufurile stuhulu. Liane ie se amestecau alc&tuind draperi. Intro uncd de tamanx, inflorité ca cer ‘céntau faut amurg prvighetoie. In ad€ncul umbre, in dosulacestui tatu decor mille de raf side animale traiau o viaté neinfrénat. Pajura fipa sus in cer, unde urge réul Paviare al vanturilor. Mai aproape de noi pluteau si vasleau lebedele si cormorenit tapatr abi se Insrau pe deasupra trestior. Din scorburibatrne do sélll teséreau 12h gratoase ~ ca iste bucdl de zépad inaripata. Sree, si géstele, si tanh econ 9/becatele sipescarusi do flurite neamun.. $i cameni bizar cu cre aveam ru, din a neam si até zodie, ne vorbeau nu numai de felurimle de pest ale Peo i balior,c de animale ale plavilr: up si mste, vir si nur. tar ureche Hance ascullau povestir si mai ciudate decat aceea a lui Calin, pe care -au méncat ror intémplare de allminteri mal adevaraté dest toate adevaruril. Poposing suby we caroa argintio a unei sé, tnd améndol cap la cap, am vazut gangani inotstoare eoarate in erust& cafenie tivitd cu ros, alungandu-se int-o raza de soare print alle angénl, puzderi! de nenumérate forme. $-am auzit si broastele care ay earict gengii Fin foouinte lacustre. Debarcénd in foc singuratic, departe de camenit lumi noastre, am dat peste acel mos Procor, pe care se pare c& l-ai uitat. (Mihail Sadoveanu, Tara de dincolo de neguré) 1. Precizeazé, intr-un enunt, doud elemente de faund/flord prezentate in text. 2. Numeste emotia/starea pe care © are autorul in fata peisajului surprins. 3. Rescrie din text dou& imagini vizuale $i dovd imagini auditive. 4, Completeazi cu exemple din text: a, Enumeratie . Metaford Personificare. 50 de cuvil e artistica, imaginea Epitet ..., Comparati nte, prezintaé, folosind 5. fntr-un text de minimum teen mijloace de expresivitat natural care te-a impresionat- imum 100 de cuvinte, c4 textul-suport 6. Demonstreazi, in min este descriptiv. Fige de lucru 93“pare textuale de structurare a ideilor Texte literare Textul literar in proza pietul tate, om de treaba, Incerca s-si descrefeascai putin fruntea. I-am sarutat mana repede gel m-a mangaiat pe obrali ga uitém necazul, balatu-meu... Pe lumea asta ne aflam ca s& ispasim: asa-i viata... Dar, Dumnezeu vede.. ‘Dupa doud zile de umblat pe un drum in sférsit bun, ajunseram la Calérasi, unde porcea se supara pe Dunéire $i-0 ia razna pe o suta cincizeci de kilometri, pana la Harsove, unde intr iar la mated. Pentru prima data la Céilérasi am aflat ce-i ala un oras, qudumuri pietruite, cu case zidite peste alte case $i cu lume multa care se-nghesula tala balci. In curtile bogatilor erau stive mari de lemne de fag sau de salcie, talat in slanjeni $i, vazénd asta, tata a cumpdrat un ferdstréu $i un topor, a facut 0 capra $i jatd-ne strigand prin fata curtilor dstora pline de lemne: , Taietoril! Taietoril!”. ‘Am fost primiti bine peste tot si munceam pe oricat, totdeauna cu toptanul. Tata cerea de dou’ ori cét fcea, pentru ca, zicea el, bogatii se tocmesc ca figanil, dar pan’ la urma tot ajungeam la invoialé. Si bietul tata asuda rau de tot, din zori si pand-n noapte. Asudam $i eu, c-! ajutam pe cat puteam. Si-am ajuns asa s& cdstigéim, una peste alta, cam pand la zece franci pe zi, lucru nemaipomenit. — Trebuie, baiatu-tatii, zicea el, trebuie s-aducem acasé suta de franci care zace-n Barégan acuma, cé altfel moare maica-ta de suparare. (Panait Istrati, Ciulinii Baréganului) 1, Numeste tipul de narator identificat in textul-suport $i justificd alegerea. 2. Rescrie dou cuvinte/secvente care constituie repere de timp si dowd care surprind spatiul actiunii. 3. Ce descoperé naratorul cand ajunge la Calarasi? + Precizeaz’ motivul pentru care tat&l cumpara un fier&strau. + Indic& o tr&s&turi a copilului care reiese din fragmentul umitor, sustinand-o cu doug argumente: ,,fi bietul tata asuda rau de tot, din zori $i pand-n noapte. Asudam $i eu, C81 ajutam pe cat puteam. Si-am ajuns aga s& cagtigdm, una Peste alta, cam pani la zece franci pe zi, lucru nemaipomenit” . Intr-un text de 100-150 de cuvinte, prezinta o intamplare in care ti-ai ajutat parintele aflat intr-o situatie dificila. Fige de lucru 95 aei intr-o berarie — de jeteni stau de vorbé inl rie ~ despre ti alee a de t8rZiu?.. oe polis farang fi impozit asupra uicii, printr-o asociatiy, Bil despre ce pot ste bind 9 a, unul dintre ei, ca si cum s-ar, inne ral, tam-nisam 7 ait, 2100 ca Panalte. Sl» " 1 Cum fia venit?... Tocma la et ca? = Foleo peat Curios lucru — Costic — Panaile. tar | gérda St Ico ee ie gate cove care $8 0 spul OF fa ine, Mut pos Foard 8 mam géndt ou cH sand ai intrebat dumneata Inti Fes crede. Lac a co sof facut Costa?” ice costca Panaitel.. comedial... Aga €... Ce Sf — Fs = La Costic’, domnule.. 1a ic8? peut Raabe lao mosie, mi se pare... S-@ apucat de comer... Nu |-am viat poate, de opt ani... Dare curios lucru, domnule, cum sé ne aducem aminte de el, asa. $i tof trei prietini tac si staw mirati pe ganduri, Caté vreme nu vorbesc, gandurieb umité departe pe care pe care le-au batut odinioara in tinerefe, Intovardsii| Costs Panailo;sicu cét mai mult umblé acele ganduri, cu atat le reinviazé in fafa, ce in ce ma palpabi, fguravechiuu rien cu toate atributele ef caracteristice. Cand figura amicului Costes s-a-ntrupat intreagai in imaginatia lor, tofi trei ti zambex cu dragoste, gi unui dup8 alt: —Eilas! —Parol? — Cel esti copill? (I. L. Caragiale, Cam tare.) 1. Preci i ecizeaza’ tema discutiei dintre personaje 2. Noneste rei ze Goui marci ale adresarii directe + Transform’ prime) le trei replici ai 4. Beprini-ti opin t replici din text in vorbire indirect Particind 1a dialog oes PHistenia di ae dest etenia jele tran vizut, 709 i Costs, dnd coca ere replica we, cin ot 8 opt ani dca suport replica " 5. ne adioeg n, Mi+++ Dar e curios seer) onstiuieste Sete Geely ca ; | eet — + aga... ji 3 Giscut de sid de cut min: MULE ting, "2 Gintre gg; MM 10 replici, in oa j Prieteni care nu s-au 7 Prater tation lonala _ Limba a:re qextul titer Zz plemente de PFO 4) Ingracina- car Sot, Geme aur argintiv O tipsie ca de jar, Spanzuratéentr-un arta (Tudor Arghezi, Creion) ¢) Somnul pulseazé ca un ocean Sirimic loveste in farmul vid Ge ined mai sunt, si ma surpa, si sory Cu spini pleoapei plecate viclean; (Ana Blandiana, Térm) @) La fereastra robilor Cénta ingeril in cor De cu searai pand-n zor. Au venit colindétori Ingerii nemuritori, Inceéircati cu dalbe flor. (Valeriu Gafencu, Colinde de Craciun) ” mai sus. N + Imagini vizuale ... + Imagini auditive + imagini dinamice .. 3. Precizeaz’ Personificare, m i etafors iis i dintre textele date “*Petitie) sunt prezente in 4. Alege, dintre 4 explic8 in min: mentele transnise 100 i 96 EE . Nuneste ‘ ‘ si neamesitele in care apar imaginile artistice ment ‘ie cate un vers pentru a sustine alegerea *% ce figuri de Evaluare ea Nabi, fonala Mba si Literatura romain’ ar in versuri odie/expresivitat, b) Cunosc oceanul cu vailtori en sivivia ce bAntuie inaitu, Argintul, zgura, sAngele, cobaity, Je-mbrac in tot mai felurite forme (Stefan Augustin Doinag, Metem, ron ) Furmuri albe se ride tn vézduhul sy Ca inaltele coloane unui templu may, Sipe ele se aseaza bolta cerului sen, Unde luna igi aprinde farul tainic dem (Vasile Alecsandri, Mizutin 9) Tidiesc mai mult cu rou cémpilor int Ca pasarea paduril $i poate c& me bie Vaid rdicata steaudi de-al cérei sorn sit Vad risipita ora de plumb din care vin. (AE. Baconsky, Transfgus? . Precizeazd rina gi misura penta fiecare dintre textele® onaté compart stil (epitet, ject cot © ext ele date, o strofa care ti-@ pla gent” Figg, vinte relatia dintre ‘gurile de stil.u 12 Textul explicativ profesoril pot s8-si eficientizeze ti i oy case wen easel i eficien @ timpul, s-si organizeze cursurile, Classroom este un instrument now din suita Google Apps for Biga comunice usor ou student Gu apliatia Classroom studenfi pot sé-si organizeze gietio in Google Drive, s8 le finalizeze, sé le predea, precum si sé comunice direct cu profesor si cu cole Aplicatia Classroom funcfioneaza cu Documente Google, Drive si Gmail. Astfel, protesori pot sa creeze si 88 strangé teme, fara ca acestea sa fle pe héitie. De asemenea, pot SB vada cine si-a terminat tema, »'recum si sé ofere feedback direct si in timp real fiecdrul student. (nttps:/chrome,google.com/webstore/detai”google classroom) Cu Classroom 1, Numeste un beneficiu al aplicatiei Classroom. 2. Precizeaza dou& informatii utile pentru accesarea aplicatiei. 3, Noteaz& A (adevadrat) sau F (fals) in dreptul urmatoarelor afirmatii. « Classroom eficientizeaza timpul profesor! cogle Apps for Education. le Apps for Education. lor. .. + Aplicatia face parte din suita G + Classroom este mai veche in Gog! « Profesor nu pot vedea cine gia terminat tema. ~~ 4, Completeaz& enuntul: «As folosi/nu as folosi aplicatia Classroom. prezinté o aplicatie deoarece ..- 5. In 30-50 de cuvinte, pe care vrei sé © folosegti la clasa- privire la invati cuvinte- amantul on-line intr-o 8. Exprimi-i opinia cu compunere de minim 100 de 0 de cuvinte, terar identificat inta trasdturile prez. e in textul dat. 7 » intr-un text de minimum 7 textului explicativ nonli Fige de lucru 99 etRezumatul nici, Care ingh; , de reguia, doar cu pazni M, NChidea, cen El au anumite indomnuri si comentarj 1° tk noastre, 7 Ae inventasera cei din claseiy us, toate nazbatile n¢ inicd” pe care Il inventasera c din clasele sy. ne amuzam cu pal de inte noi pentru asta find $i cel mal iubiti pe singe Acestia erau si cel eh? si profesorii. ic pentru depistarea fricosilor”. Cel ales de 9; Avigcatsrs aoe urns po un bi a oll ne calla Cine ces fee Saas ‘pedepst lua céte un bobérmac de la toate bajetimea, J nua de céteva sdptamani. ease incercare aproape toata clasa posse, ‘i re in acea duminic ven! si randul meu. Folosindu-ma de scara lateral, am are acoperigul plat, mi-am facut vant ca sé ajung, pe colailalt acoperis, dar in zbor, i i aim deschis chi. Lucu care a fst vézut imectat de arbitri de jos: cei aproape ak colegi, care au huiduit solider. Cu atét mai mult cu ct, atunci cénd a fost sf sex’ avéntul rs mai fost sufeient de pulemie si aproape c& m-am prébusit in gobi ge Cele dows blocur, noroe cé reusisem sé ma agaj cu varfurile degetelor sau, mad ri cu unghile, de comisa, balabnindu-ma o vreme, spre distractia ortacilor mei, easy, lor, la 0 inditime de peste zece metr. Eram gata sa cad dint clip in alta. Dar nu mi-a intins nimeni, dintre ci deg aroperss, mana. Astae si una dintre conde jocurilor noasire: urmeaza sé fe dont ‘singur, orice tsar intémpla, ca un adevarat partizan,.. (Nicolae Dabija, Orfelinat Unde se petrec intamplarile Prezentate in fragment? wn ee Numeste Protagonistii care participa la actiune. Care este distractia de duminicd a copiilor? + Citeste cu atentic te: i incige! teste xtul si & ideile princi si inelic coca $i formleaz& ideile PB » Realizeazi renma 4s a tul ; a indicatiile do na; 56 fragmentului dat, espe 7 Prezinta doar ceea ce este ; ste . + evils detaite ny eserniicatye oo Pentru intelegerea actiu ~ foloseste doar $ Persoang alla: ~ foloseste verbe ig timp s hu folosiregionaismey 'a70. ce nl Perfect compus: -100 de carn "SU" de sti prezente intext de cuvinte, 104 Evan, 1a Tea Nationals _ Lins, 2 Fi Lite, Tat neFish lucru 18 Transformarea vorbirii directe in vorbire indirecty Puiu o cuprinse dintr-o ochire. Avea o singura fereastré jase Un lavabou de fer, vopsi nab. Patu des Jecast’ $i pat, Iipité de perete, o masa invelita cu o fafa alba peste care era Intinea ‘ma cu flori mici; pe masa o garafa de apa si do 4 ce Tinauer cu piior in coltul de lange: forsee oe cea nie re teeta, —Asta ar fi, ma rog, camera de observatie — zise doctorandul, Is jca sind ar fi vrut s& ghiceasca pentru cine trebuioste Lehane Prefectul se invérti de ici-colo in odaie si, drept incheiere, stramba din nas: _Nuprea e strélucita, dar in sférsit.. Internu!ridicé din umeri — Regret, domnilor... Atéta avem, atéta putem oferi Faranga, incurcat si jenat, se uita Imprejur, in vreme ce procurorul, fn usd, parea cé ceroeteazé merou gratille de la fereastré... Prefectul se apropie de domnul in halat alb: — Asculté, tinere... M& cunosti? Eu sunt prefectul politil, iar dumnealui e domnul Polcarp Faranga, fostul ministru al justtie... Prin urmare, va pun in vedere sa aveti gra cade ochil din cap de clientul d-voastra, uite, dumnealuil Arata pe Puiu cu un gest triumfal, Internul r&spunse jignit: —Noi aici ne facem datoria in toata constiinta, domnule prefect! Ce datorie, domnule! se incruntai prefectul. Datoria sé v-o facefi cu client adunafi de pe ulte! Acuma e vorba de chiar fiul domnului Faranga si deci trebuie sa va dati asteneala sé se simté la d-voastra ca acasa! larg $i inalta, cu gratii dese emenea alb si de fier. Intre (Liviu Rebreanu, Ciuleandra) 1. Precizeazi modul de expunere predominant in fragmentul dat. 2. Identific& in textul dat doud marci ale adresérii directe. 3. Explick rolul semnelor de punctuatie din ultima replicd a fragmentului dat. 4. Transcrie al doilea alineat din text, care contine replica doctorandului. Precizeaz’ ce fel de verb este ,zise” $1 explicd rolul acestuia. in * i indi ta. - Transformd ultimele trei replici in vorbire indirects Fige de lucru 105