CIRCUMSTANŢIALA DE MOD (CM)

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ DE TIMP arată felul cum se desfăşoară

acţiunea sau se prezintă o însuşire sau calitate din regentă şi este echivalentă cu un complement
circumstanţial de mod la nivelul frazei. Răspunde la întrebările: cum?, în ce fel?, în ce mod?, cât?, cu cât?,
de câte ori şi determină un verb predicativ (la un mod personal sau nepersonal), o locuţiune verbală, un
adverb sau locuţiune adverbială, un adjectiv, o interjecţie predicativă. Modala poate fi de mai multe tipuri:
propriu-zisă (arată felul în care se desfăşoară acţiunea din regentă), comparativă (arată cu ajutorul unei
comparaţii felul în care se desfăşoară acţiunea din regentă sau cum se înfăţişează o calitate din regentă) şi
de măsură progresivă (exprimă proporţia progresivă în care se desfăşoară acţiunea din regentă).
ccm CM
 Se joacă cu el ca pisica cu şoarecele. → Se joacă cu el /¹ [precum] se joacă şoarecele cu
pisica.²/ P1=PP; P2=CM

ccm CM
 Mergând repede a ajuns la timp. → Mergând¹/ [cât] putea de repede.²/ a ajuns la timp. ¹/
P1=PP; P2=CM

ccm CM
 Nu-ţi bate joc de nimeni fără motiv. → Nu-ţi bate joc de nimeni¹/ [fără ca să] ai un motiv
întemeiat.²/ P1=PP; P2=CM

ccm CM
 Hai la şcoală repede. → Hai la şcoală¹/ [cât] poţi de repede.²/ P1=PP; P2=CM

ccm CM
 Şi George scrie frumos precum tatăl său. → Şi George scrie frumos,¹/ [precum] scrie tatăl său. ²/
P1=PP; P2=CM

ccm CM
 Fata era frumoasă precum umbra unei idei. → Fata era frumoasă,¹/ [precum] este umbra unei idei.
²/ P1=PP; P2=CM

ELEMENTE DE RELAŢIE:
1. Adverbe nehotărâte compuse: oricum, oricât: Lucrezi¹/ [oricât, /oricum] doreşti.²/
2. Conjuncţii (locuţiuni conjuncţionale) subordonatoare: decât, parcă, ca şi cum, ca şi când,
fără (ca) să, pe măsură ce, de parcă, după cât, după cum : Se purta¹/ [ca şi cum, / ca şi când]
ar fi fost singur acolo.²/
3. Adverbe relative: ce, precum, cum, cât: Adela învaţă ¹/ [cât] poate.²/ De bun ¹/[ce] e ²/toţi îl
iubeau. ¹/
4. Subordonatele modale introduse prin precum, cu cât, după cum, cum pot apărea corelate în
regentă cu adverbele aşa, atât, astfel, întocmai şi locuţiunile adverbiale tot aşa, cu atât, la
fel: Faceţi întocmai, ¹/ cum aţi mai făcut. ²/ P1=PP; P2=CM După cât a muncit,¹/ atât a
câştigat. ²/ P1=CM; P2=PP Cu cât se încăpăţâna mai tare, ¹/cu atât se simţea mai
neputincios. ²/ P1=CM; P2=PP

TOPICA  postpusă regentei: Maria dansează¹/[aşa cum] a învăţat la club.²/

 antepusă regentei: [Fără să] comenteze ceva,¹/ a părăsit clasa.²/
 intercalată în regentă: Şi-a dat seama,¹/ [pe măsură ce] se apropia, ²/ de adâncimea
pădurii. ²/

PUNCTUAŢIA  când stă după regentă, nu se desparte prin virgulă când este introdusă prin
adverbe relative.
Page3
  când se află înaintea regentei, se desparte prin virgulă, ca şi atunci când este
intercalată sau are corelativ în regentă.

EXERCIŢII
1. Realizaţi expansiunea circumstanţialelor de mod scrise cursiv din enunţurile următoare:
 Totul a mers conform
planului…………………………………………………………………………...................
 Vorbeşte foarte repede. .
…………………………………………………………………………...........................
 Părea mai harnic decât fratele
lui……………………………………………………………………......................
 A procedat după îndemnul
inimii…………………………………………………………………………………
 Mi-a răspuns fără
convingere..................................................................................................................................
 Vorbeşte ca un
orator. ..........................................................................................................................................
..
2. Contrage circumstanţialele de mod din frazele de mai jos:
 Este înalt cât este casa de înaltă..................
………………………………………………………………………...
 Astăzi a cântat mai mult decât a cântat ieri....
……………………………………………………………………...
 Învaţă de parcă ar fi mâine
examenul........................................................................................................................
 Voi veni la întâlnire după cum ne-am înţeles...........................
…………………………………………………….
 El merge ca şi cum ar
şchiopăta. . ............................................................................................................................
 A plecat fără să fie
văzut. ..........................................................................................................................................
 Miroase de parcă ar fi
trandafir. ...............................................................................................................................
3. Precizaţi felul propoziţiilor secundare din enunţurile de mai jos:
 El,¹/ [cu cât] o privea mai mult,²/ cu atât o găsea mai frumoasă. ¹/ P1=PP; P2=CM
 Fără să zică ceva, băieţelul se sculă, intră în casă şi ieşi cu o cofiţă.
 Se spune că pe măsură ce te apropii de cunoaştere, îţi dai seama ce imensităţi ascunde lumea.
 Răspundeţi întocmai, cum aţi mai făcut-o.
 Cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi.
 Decât să ai un car de frumuseţe, mai bine un dram de minte.
 Hai cum hotărăşti tu, numai hai odată!
 S-a petrecut ca şi cum nu s-a întâmplat nimic.
 Fără a se gândi cum presupuneam noi, Andreea a trebuit să plece săptămâna viitoare.
 Tatălui, fără să-i pese de sentimentele mele, i-au plăcut desenele prietenei.
 Pe măsură ce timpul se răceşte, frunzele copacilor se îngălbenesc şi cad.
 Colegii de serviciu, fără a judeca corect situaţia, l-au condamnat pentru neglijenţă şi l-au
raportat oficialităţilor.
 Nu e bine să vorbeşti fără îndestul să gândeşti.
 Părea că-i ceva frânt în el; umbla aplecat de spate, ca şi când ar duce o povară grea.
4. Analizaţi frazele de mai jos:
„ La urmă, Agripina ştia că mai erau pe acasă şi alte gospodine, care trebuie să fi fugit cum fugise şi ea,
prin pădure, şi câinii de turci negreşit că se luaseră după ele!” (Gala Galaction)
Page3

P1= P3= P5= P7=

 P2= P4= P6=
„De abia când soarele se apropia de asfinţit, mulţimea izbuti să se urnească de la primărie în jos, spre
curtea lui Iuga, sporovăind şi gâlcevind, parc-ar fi mers la nuntă.” (Liviu Rebreanu)
P1= P3=
P2= P4=

5. Indicaţi felul subordonatelor introduse prin adverbul relativ cum:

a. Nu-mi place
b. Preocuparea lui este
c. Cunosc modul
d. Va pleca imediat
cum va acţiona.
e. Nu ştiu
f. Se gândeşte

6. Completează spaţiile libere cu CM sau cu regentele unor CM, în funcţie de relatori, de

corelativi şi de context.
Pe măsură ce ______________________________________________, pădurea mă fermeca nespus.
După cum ai acţionat, ____________________________________________________________.
Ca şi când nu s-ar fi întâmplat nimic,
_____________________________________________________________.
Fără să_______________________________________________________, s-a furişat tiptil.
Mama, ______________________________________, ne spunea la culcare poveşti.
De ce creştea, ___________________________________________________.
A scris atât _____________________________________________ .
_______________________________________________ pe cât se lăudase singur.
_____________________________________________ de parcă a uitat de mine.
7. Propoziţia modală se poate confunda cu subordonata predicativă, deoarece răspund la aceeaşi
întrebare, cum?.
Deosebirea e uşor de făcut dacă ţinem seama că modala stă pe lângă un verb predicativ din regentă,
pe când predicativa urmează după un verb copulativ; în funcţie de explicaţie, stabileşte felul
propoziţiilor subordonate de mai jos:
 El s-a roşit cum este jăratecul.
 El s-a făcut cum este jăratecul..
 Ei au ieşit din clasă pe măsură ce au terminat teza.
 Ei au ieşit ce au visat în copilărie.
 Ionel a rămas cum îl ştim.
 Ionel a rămas singur cum este cucul.
8. Arată valorile morfologice ale cuvântului a în exemplele:
A veni ea mâine şi-a vedea ce-a păţi!
Stă de-a dreapta Tatălui.
Aici miroase puternic a parfum.
Se dădu de-a dura prin iarbă.
Lucrările a doi copii păreau identice.
A! Asta nu e ceea ce ţi-am cerut.
Page3