Complementul circumstanțial de cauză

Complementul circumstanțial de cauză este partea secundară de propoziție care arată

cauza unei acțiuni, a unei stări sau a unei însușiri. Acesta se poate identifica prin întrebarea:

Din ce cauză? (este de dorit evitarea întrebării ” de ce?” ,care poate produce confuzii).

1. Complementul circumstanțial de cauză determină:

a) Un verb: Fuge de frică.
b) O locuțiune verbală: A luat-o la sănătoasa de spaimă.
c) Un adjectiv: Are obrazul umflat din cauza măselei.

2. Complementul circumstanțial de cauză se exprimă prin:

a) Substantiv în cazurile:
 Acuzativ cu prepoziție: M-am împiedicat din neatenție.
 Acuzativ cu locuțiune prepozițională: Își pierde lucrurile din cauză de neatenție.
 Genitiv, cerut de locuțiunile prepoziționale-din cauza, din pricina: Am întârziat
din cauza metroului./ Copacul s-a rupt din pricina furtunii.

b) Pronume în cazurile:
 Acuzativ cu prepoziție: Nu vom pieri din asta.
 Genitiv cu locuțiune prepozițională: M-am supărat din cauza lui.

c) Numeral cu valoare substantivală în cazurile:

 Acuzativ cu prepoziție: Ne-am certat pentru cei doi.
 Genitiv însoțit de locuțiune prepozițională: Am întârziat din pricina amândurora.

d) Adjectiv însoțit de prepoziție sau locuțiune prepozițională:

 Adjectiv propriu-zis: De supărat, nu mai auzeam.
 Adjectiv provenit din verb la modul participiu: S-a îmbolnăvit de nespălat.
 Adjectiv pronominal posesiv: Am suferit din cauza ta.

e) Verb la modul gerunziu:

 Încetând ploaia, am închis umbrela.
f) Adverb precedat de prepoziție:
 De atâta bine, curg hainele de pe mine.

g) Locuțiune adverbială de cauză:

 A plouat. De aceea aerul este curat.
 Complementul circumstanțial de scop

Complementul circumstanțial de scop este partea secundară de propoziție care arată

scopul unei acțiuni.

Acesta se poate identifica prin întrebările: în (sau cu) ce scop? , alte întrebări pot produce
confuzii.

1. Complementul circumstanțial de scop determină:

a) Un verb: Citesc pentru cultivarea minții și a sufletului.
b) O locuțiune verbală: Am luat-o la fugă spre a nu întârzia.
c) O interjecția: Haide și tu la pescuit!

2. Complementul circumstanțial de scop se poate exprima prin:

a) Substantiv în cazurile:
 Acuzativ cu prepoziție: Învăț pentru realizarea unui viitor mai bun.
 Genitiv , cerut de locuțiune prepozițională: Mă pregătesc în ideea
participării la simpozion.

b) Pronume în cazurile :
 Acuzativ cu prepoziție: Mâine dăm un test. Pentru aceasta m-am pregătit
temeinic.
 Genitiv cu locuțiune prepozițională: Mâine avem examen. În vederea acestuia ,
am rezolvat multe probleme.

c) Numeral cu valoare substantivală în cazurile:

 Acuzativ cu prepoziție: Am de prezentat trei proiecte. Pentru cele trei m-am
pregătit temeinic.
 Genitiv cu locuțiune prepozițională: Am de prezentat două referate. În vederea
celor două, am citit câteva zeci de pagini dintr-o carte.
d) Verbe la moduri nepersonale:
 Verb la modul infinitiv cu prepoziție sau cu locuțiune prepozițională: Mă duc la
medic spre a consulta broșuri despre sănătate.
Cu scopul de a preveni îmbolnăvirea, am procurat broșuri documentare despre
sănătate.
 Verb la modul supin : M-am pregătit pentru dormit.

e) Locuțiune adverbială de scop: De aceea te-am chemat, ca să îți citesc scrisoarea.

 Propoziția subordonată circumstanțială de cauză

Propoziția subordonată circumstanțială de cauză constituie, la nivelul frazei,

complementul circumstanțial de cauză al termenului determinat din propoziția regentă.

Poate fi identificată prin întrebările: din ce cauză?, din ce pricină?

1. Elementele regente ale circumstanțialei de cauză:

a. Un verb: S-au întors păsările călătoare, 1/fiindcă e primăvară.2/
b. O locuțiune verbală: Tata l-a luat la rost ,1/ fiindcă a luat o notă mică.2/
c. Un adjectiv: Vremea este frumoasă,1/ fiindcă soarele strălucește.2/

2. Elementele de relație care introduc subordonata circumstanțială de cauză:

a. Conjuncții subordonatoare: fiindcă, deoarece, întrucât, căci, dacă, că, de(sens=dacă)

 Îmi iau umbrela1/ fiindcă cerul este înnorat.2 / P1-PP, P2-CZ

 A căzut1 /deoarece s-a împiedicat de o piatră.2/ P1-PP, P2- CZ
 Întrucât s-a pregătit temeinic,1/ a luat nota zece.2/ P1-CZ, P2-PP
 De n-ai fost atent,1/ de aceea n-ai înțeles. 2/ P1-CZ, P2-PP

b. Locuțiuni conjuncționale subordonatoare: pentru că, din cauză(din pricină) că, de

vreme ce (odată ce, din moment ce):
 Nu știe lecțiile,1 /pentru că a lipsit de la școală.2 / P1-PP, P2-CZ
 Din cauză că plouă, 1/mi-am luat umbrela. 2/ P1-CZ, P2-PP
 De vreme ce mi-am terminat temele,1 /mă pot uita la televizor.2/ P1-
CZ, P2-PP.

c. Adverbe relative cu valoare conjuncțională(fără funcție sintactică): cum, unde.

 Cum este cel mai bun la matematică,1 /va merge la olimpiadă.2 / P1-CZ, P2-PP
 Unde nu-l laud,1/ nu mă agreează.2 / P1- CZ, P2-PP.
3. Elementele corelative ale subordonatei circumstațiale de cauză:

Advrebe și locuțiuni adverbiale: apoi, atunci, pentru aceea, de aia, de aceasta.

Conjuncții și locuțiuni conjuncționale: deoarece, fiindcă, întrucât, căci, din cauză că, din
pricină că, din moment ce , de bine că, odată ce, pentru aceea, pentru că.

Pentru că nu l-am chemat,1/ de aceea n-a venit.2/ P1-CZ, P2-PP

Pentru aceea a întârziat,1/ fiindcă n-a venit tramvaiul.2/P1-PP , P2-CZ

Odată ce ți-am promis,1/ apoi mă țin de cuvânt. 2/ P1-CZ, P2-PP.

4. Topica și punctuația circumstanțialei de cauză:

Subordonata circumstanțială de cauză poate sta înainte sau după regentă.
De regulă, se desparte prin virgulă , indiferent de poziția față de regentă.

5. Expansiune și Contragere:
Nu și-a dat seama de greșeală din cauza neatenției.-complement circumstanțial de
cauză.
Nu și-a dat seama de greșeală,1/ din cauză că a fost neatent.2/ P1-PP, P2-CZ.
 Propoziția subordonată circumstanțială de scop

(Finală)

Propoziția subordonată circumstanțială de scop constituie, în cadrul frazei, complementul

circumstanțial de scop al elementului determinat, din propoziția regentă.

Aceasta se poate identifica prin întrebările: În ce scop? Cu ce scop?

1. Elementele regente ale propoziției subordonate circumstanțiale de scop:

a. Un verb: Am luat tramvaiul, ca să ajung la timp.
b. O locuțiune verbală: Ca să nu uit de temă, tata mi-a adus aminte.
c. O interjecție: Hai, Andrei, să nu întârziem!

2. Elementele de relație care introduc subordonata circumstanțială de scop:

a. Conjuncții subordonatoare: ca să, să, de(popular):
 Am recitit textul,1 /ca să-l pot înțelege.2/ P1-PP, P2-CS(CF).
 Trec pe la tine1/ să-ți aduc cartea împrumutată.2/ P1-PP, P2-CS
 Du-te1 /de te odihnește.2/ P1-PP, P2-CS.

b. Locuțiunea conjuncțională : pentru ca să

 Pentru ca să am medie mare la matematică,1/ am învățat temeinic. 2/ P1-
CS, P2-PP.
c. Adverbul : doar(doar)
 Îl vizita des,1/ doar-doar l-o convinge de adevăr.2/ P1-PP, P2-CS.

3. Elementele corelative ale subordonatei circumstanțiale de scop:

Adverbele și locuțiunile adverbiale: anume, dinadins, de asta, într-adins, de aceea, pentru
aceea, pentru asta, înadins.
Conjuncții subordonatoare: ca să
 Am participat la concurs anume,1/ ca să-mi verific cunoștințele.2/ P1-PP, P2-CS
 Înadins a venit ,1/ ca să ceară o carte.2/ P1-PP, P2-CS
 De asta citesc mult,1 /ca să-mi lărgesc orizontul cunoașterii.2/ P1-PP, P2-CS
 Pentru aceea ți-am împrumutat bani,1/ ca să mi-i dai când am nevoie de
ei.2/ P1-PP, P2-CS.
4. Topica și punctuația subordonatei circumstanțiale de scop:

Subordonata circumstanțială de scop stă după regentă când este introdusă prin: să,
ca ….să, de.
Poate sta și înaintea regentei, când este introdusă prin : ca să, pentru ca să.
Subordonata circumstanțială de scop introdusă prin de și să nu se desparte
niciodată prin virgulă de regentă. În schimb, se desparte întotdeauna prin virgule,
subordonata circumstanțială de scop care are în regent un element corelativ.
Așezată înaintea regentei, circumstanțiala de scop se desparte, de obicei, prin
virgulă de regentă.

5. Expansiune și Contragere:
El a venit la tine pentru rezolvarea problemei.-complement circumstantial de scop
El a venit la tine1/ ca să rezolvați problema. 2/ P1-PP, P2-CS.